Personajul Ela din romanul “Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi” face parte din categoria

persoanejelor secundare,de tip feminin.Aceasta nu este inzestrata cu o complexitate deosebita, cel care
se bucură de acest tip de prezentare fiind protagonistul prin filtrul caruia se trece intreaga descriere a
Elei.

Statutul social o prezinta initial ca o studenta la Litere ,admirata si indragita “era adorata de toti
camarazii,caci infrumusetea toata viata studenteasca” ,care se indragosteste de Stefan Ghiorghidiu
,student la filozofie ,cu care se casatoreste ,magulit de admiratia pe care i-o oferea tanara.

Portretul fizic este destul de amplu ,datorita accentului pe care protagonistul il pune asupra trasaturilor
si gesturilor prin care El ail cucereste. Astfel,Stefan remarca la ea frumusetea care o facea sa fie “una din
cele mai frumoase student “,afirmand ca “era atata tinerete,atata frangere, atata nesocotinta in trupul
balai, si atata generozitate in ochii inlacrimati albastri”.Descrierea idilica pe care i-o face acesteia reda
idealizarea ei,Ela devenind pentru Stefan femeia perfecta, frumoasa prin desavarsire “cu ochii mari
albastri,vii ,ca niste intrebari de clestar,cu neastamparul trupului tanar, cu gura necontenit umeda si
frageda,cu inteligenta care irumpea…era de altfel un spectacol minunat”.

Din punct de vedere al caracterizarii ,Ela este caracterizata atat prin modalitati directe ,cat si indirecte
prin prisma gesturilor,actiunilor si relatiilor cu alte personaje,insa toate acestea privite din perspectiva
personajului-narator Stefan .

In mod direct ,pe langa afirmatiile facute de catre sotul ei de-a lungul textului,ea este caracterizata si de
Nae Gheorghidiu “cum crezi ca se tine o femeie ca nevasta-ta ? cu ciorapi de sfoara,cum ai tinut-o pana
acum?” ,de Anisoare care afirsa ca “e incantatoare…ia uite ce dragute”,dar si ce colonelul care spune
despre Ela “frumoasa femeie,drept sa spun” . De aici deducem ca trasatura centrala prin care tanara
atragea atentia persoanelor din jurul sau era frumusetea.

Portretul moral este realizat In mod indirect ,avand de a face cu o caracterizare subiectiva,realizata prin
filtrul de observare al personajului Stefan Gheorghidiu. Initial,la prima intalnire cu viitorul ei sot,Ela i-a
parut acestuia o femeie inteligenta,datorita facultatii la care era studenta dar si interesului pe care il
oferea cursurilor sale de matematici superioare,chiar daca acestea nu faceau parte din domeniul ei de
cunoastere.Pasionala si inocenta,Ela il atragea pe Stefan prin gesturile naturaletea gesturilor ei ,prin
dedicatia pe care o arata fata de intreaga lor relatie si prin caracterul ei modest,alegand iubirea alaturi
de Ghiorghidiu,un student cu o situatie precara ,in locul oricarei alte alternative pe care frumusetea
trupeasca i-o putea oferii.

Insa pe parcursul firului narativ,Ela trece prin transformari considerate de catre Stefan,radicale,
incepand sa dea mai mult interes lucrurilo materiale si vietii mondene inca din primul moment in care
aceasta a aflat de mostenirea tanarului student ,oferita de unchiul sau. Comportamentul Elei din
momentul intrării în „lumea bună a Bucureștiului” descoperă o femeie atât de dornică de atenție încât
își sacrifică iubirea și conștiința cu o mare lejeritate. Dacă până mai ieri îl admira pe Ștefan, acum începe
să-l vadă ca pe un neadaptat al societății din care ea vrea cu disperare să facă parte.

Aceasta secventa reprezinta de asemenea prima ruptura in relatiia celor doi.

Scena care are ca scop in perspectiva lui Stefan,prezentarea procesului de transformare prin care Ela a
trecut in lipsa lui ,este reprezentata de venirea lui de pe front pentru a verifica daca sotia sa il inseala.

Aici ei petrec o noapte impreuna ,noapte in care Stefan observa diferite detalii care ii schimba parerea
despre Ela,si il lasa rece in fata sotiei sale,detalii precum fumatul care dintr-o simpla joaca a devenit un
viciu pentru femeie,modul in care poza goala in fata lui ,ducandu-l cu gandul ca este obisnuita sa aiba
aceasta purtare in preajma barbatilor ,sau indiferenta cu care se intereseaza de soarta sotului ei care isi
pune viata in pericol pe front.Toate aceste detalii o transforma pe Ela in ochii lui Stefan,din femeia
perfecta pe care acesta a ridicat-o pe un piedestal,intr-o femeie banala,ce il dezamageste prin
indiferenta cu care il trateaza si prin pierderea gesturilor de o inocenta naturala cu care il fermeca de
fiecare data.

Punctul final in transformarea Elei este reprezentat insa de secventa in care femeia priveste moarta
sotului ei ca pe un lucru aproape firesc,singura ei grija fiind siguranta materiala pe care dorea sa si-o
asigure ,astfel ii cere lui Stefan sa treaca o parte din averea acestuia pe numele ei,cerinta care il lasa pe
barbat cuprins de regret ,vazandu-si sotia lipsita de compasiune ,schimbata intr-o persoana pe care nu o
mai recunoaste.

In final relatiia celor doi se sfarseste ,Stefan lasandu-I intreaga avere Elei,nedorind sa mai continue o
relatiie cu o femeie ce i-a lasat un gust amar iar desciere personajului feminin Ela se opreste datorita
iesirii acesteia din universal protagonistului in care a trecut prin transformari multiple ,de la inocenta la
vulgaritate ,de la simplitate la modernitate.