Draghia Andreea Biologie

Boli ale sistemului nervos

Parkinson
Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente și
progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul
mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și
instabilitate posturală.

Boala Parkinson se numără printre afecțiunile întâlnite cel mai des cu care se
confruntă persoanele în varsta, o tulburare neurodegenerativă care evoluează
progresiv și care poate influența dramatic viața bolnavilor, mai ales atunci când nu
este monitorizată și ținută cu atenție sub control.

În general, boala debutează în jurul vârstei de 60-65 de ani, dar există și cazuri în
care simptomele sale se manifestă mai devreme. Parkinsonul este o afecțiune
dificilă, complexă, motiv pentru care, în cele ce urmează, vă prezentăm în detaliu
ce este, ce cauzează boala, cum poate fi recunoscută cu ușurință, dar și care sunt
metodele de tratament și de prevenție recomandate.

Care sunt cauzele bolii Parkinson

Factorii genetici. Da, genele pot fi responsabile pentru transmiterea bolii
Parkinson, dar asta se întâmplă mai degrabă atunci când există în familie
mai multe persoane ce suferă de o astfel de tulburare;
Factorii de mediu. Expunerea masivă la anumite medii ori substanțe toxice
pe parcursul vieții poate conduce, de asemenea, la dezvoltarea bolii
Parkinson;
Nivelul scăzut al dopaminei. Absența acestei substanțe poate provoca
dereglări semnificative în creier și poate favoriza instalarea Parkinsonului;
Prezența corpurilor Lewy la nivelul creierului. Acestea sunt niște formațiuni
de proteine de tip alpha-synuclein, care apar în interiorul celulelor nervoase,
perturbând activitatea acestora și provocând schimbări de ritm, mișcare și
comportament;
 Draghia Andreea Biologie

Un alt factor de risc pentru Parkinson este și sexul persoanei, pentru că

bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea bolii decât femeile;
Vârsta. Există și excepții, desigur, însă, de regulă, boala Parkinson apare în
special la persoanele trecute de 60 de ani

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și
bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului.
Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei
după 8 ani de evoluție a bolii.

Simptome motorii:

 rigiditate musculară,  mersul șovăitor,

 tremor de repaus,  atitudinea „înghețată”

 lentoare în efectuarea tuturor
mișcărilor,
 pierderea echilibrului și a
coordonării mișcărilor,
(diminuarea numărului de
mișcări și „sărăcirea”
comportamentului motor –
clipit rar, fața devine imobilă,
poziția pe scaun nu este
ajustată).

Simptome non-motorii:

 oboseală,  tulburări urinare,

 tulburări de somn,  confuzie,

 durere,  depresie,

 dificultăți la înghițire,  anxietate,

 exces de salivație,  transpirații excesive.

 Draghia Andreea Biologie

Epilepsia

Epilepsia reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată,

caracterizate prin una sau mai multe crize epileptice.[7] Aceste crize sunt episoade
care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de
convulsii puternice.[8] În cazul epilepsiei, crizele au tendința de a se repeta,
neavând nicio cauză subiacentă[7], în timp ce crizele care apar dintr-o anumită
cauză nu sunt considerate în mod obligatoriu epilepsie.[9]

Epilepsia nu poate fi vindecată, dar crizele pot fi controlate cu ajutorul

medicației în aproximativ 70% din cazuri.[10] În cazurile în care crizele nu
răspund la medicație, se pot lua în considerare intervenția chirurgicală,
neurostimularea sau schimbările alimentare.
În majoritatea cazurilor, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da
semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular
cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool și de droguri, printre altele.
Crizele epileptice sunt rezultatul unei activități excesive sau anormale a
celulelor nervoase din cortex la nivelul creierului.[9] În general,
diagnosticarea presupune eliminarea altor stări care ar putea cauza simptome
 Draghia Andreea Biologie

similare (cum ar fi sincopa), precum și identificarea altor cauze imediate.

Epilepsia poate fi adesea confirmată cu ajutorul unei electroencefalograme.

Semne
Epilepsia se caracterizează printr-un risc pe termen lung al crizelor recurente.[19]
Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului
implicată și de vârsta persoanei.

Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive.[20] Două treimi dintre
acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni
generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate.
[20]
Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de
exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și
durează, de obicei, aproape 10 secunde.

Paralizia
Paralizia constă în pierderea capacității de mișcare a unui mușchi sau a unei grupe
de mușchi

In functie de tipul paraliziei, pot sa apara urmatorii factori:

– Creierul nu poate trimite semnale catre regiunea respectiva datorita lezarii

cerebrale.

– Creierul poate percepe semnale tactile cum ar fi intepatul sau atingerea insa nu
poate genera efectiv un raspuns datorita leziunilor aduse maduvei spinarii.

– Creierul nu poate primi semnale si nici nu poate trimite datorita leziunilor

maduvei spinarii.

Cauze

Accidentul vascular cerebral este cauza cea mai mare de paralizie deoarece
afecteaza creierul si astfel relatia acestuia cu maduva spinarii.
Lezarea maduvei spinarii poate fi provocata cel mai des de accidente rutiere,
cazaturi, activitati sportive sau acte violente intre persoane, dar si de:
 Draghia Andreea Biologie

– Scleroza Multipla.

– Paralizie cerebrala.

– Sindromul post-polio.

– Leziuni cerebrale traumatice.

– Neurofibromatoza.

– Malformatii congenitale.