Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
“PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL”
COMERȚ INTERNAȚIONAL ȘI POLITICI COMERCIALE
S.03.O.017.31
Chişinău, 2023
CUPRINS
ABREVIERI..............................................................................................................................................3
INTRODUCERE.......................................................................................................................................4
DOCUMENTAREA TEORETICĂ.........................................................................................................7
CAPITOLUL I. CADRUL CONCEPTUAL AL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL......................7
1.1. Teorii privind comerțul internațional......................................................................................7
1.2. Comerțul international ca noțiune fundamentală...................................................................8
1.3. Particularitățile și tendințele de dezvoltare a Comerțului Internațional...............................9
CAPITOLUL II. PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ȘI EVOLUȚIA ȘI
IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ECONOMIEI STATELOR LUMII...........................................13
2.1 Aspecte teoretice privind economia tenebra..........................................................................13
2.2 Economia tenebra și manifestarea ei în cadrul relațiilor de comerț la nivel internațional 14
1.2.1. Comerțul cu produse contrafăcute...........................................................................................15
2.2.2. Comerțul ilegal cu arme și muniții...........................................................................................17
2.2.3. Traficul de substante stupefiante și droguri............................................................................18
CAPITOLUL III. ANALIZA COMERȚULUI, CONSUMULUI ȘI TRAFICULUI ILICIT DE
DROGURI ȘI SUBSTANȚE STUPEFIANTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA...................................22
3.1. Prezentarea generală a RM prin prisma comerțului și consumului de droguri și substanțe
stupefiante............................................................................................................................................22
3.2. Piața drogurilor RM prin date statistice................................................................................23
3.3. Programe școlare și extrașcolare privind reducerea cererii de droguri..............................26
CONCLUZII CAPITOLUL III..........................................................................................................29
CONCLUZII GENERALE.....................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIA.....................................................................................................................................32
ABREVIERI
ANP Administrația Națională a Penetenciarelor al Ministerului Justiției,
www.anp.gov.md
ANSP Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, www.ansp.md
BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-
CML legala.md
CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md
CTV Consiliere și Testare Voluntară
DAD Deces Asociat consumului de Droguri
DIILD Direcția Investigații Infracțiuni legate de Droguri
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii,
DRN www.imspdrn.md
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de
EMCDDA Droguri, www.emcdda.europa.eu
Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul
ESPAD elevilor
EUIPO Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectruală
EUR Euro
FSM Fundația Soros Moldova
HG Hotărâre de Guvern
IGP Inspectoratul General al Poliției
IGPF Inspectoratul General al poliției de frontieră
INP Inspectoratul Național de Probațiune, www.probatiune.gov.md
MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.gov.md
MJ Ministerul Justiției al Republicii Moldova, www.justice.gov.md
MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova http://www.ms.gov.md/
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMS Organizația Mondială a Sănătății
ONC Organizație Non-Comercială
ONU Organizația Națiunilor Unite
PCID Persoane Consumatoare de Droguri Injectabile
PI Proprietatea Intelectuală
PRAS Program de Reducere a Abuzului de Substanțe
PRR Program de Reducere a Riscurilor
RM Republica Moldova
S.U.A sau SUA Statele Unite ale Americii
SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md
SNPP Substanțe Noi cu Proprietăți Psihoactive
TD Fluxul schimburilor comerciale între țările dezvoltate
TSO Terapie de Substituție cu Opiacee
UE Uniunea Europeană
UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime
USD Dolar american
INTRODUCERE
Prezentul studiu, reflectă o analiză detaliată privind partea tenebră a comerțului
international de: produse contrafăcute și piratate, comerțului ilicit cu arme și muniții și a
comerțului ilegal cu droguri și substanțe stupefiante, cât și analiza comerțului illegal cu droguri
și substanțe stupefiante în RM .
Actualitatea temei este prezentată prin ideea că comerțul este una din verigile de bază a
economiei fiecărei țări, iar partea ilicită a acestuia este greu de apreciat și de analizat, ca impact
economic asupra țării, totodată, tematica acestui este deosebit de actuală din perspectiva
impactului asupra uminității (ca aspect demografic și al sănătății oamenilor).
Structura lucrării este compusă din introducere, lista abrevierilor, trei capitole și un
studiu de caz, concluzii generale și recomandări, bibliografii. Lucrarea este efectuată pe un
volum de 31 pagini.
MOLDOVA PENTRU ANII 2018-2022, fiind și un capitol cu este unul cu caracter sugestiv, la
această etapă a avut loc analiza situației economice naționale, prin prisma comerțului,
consumului și traficului ilicit de droguri și substanțe stupefiante pentru perioada 2018-2022, prin
trasarea bazei normative, a delimitării pieței drogurilor și prin intermediul programelor școlare
de educare la acest subiect. În același sens, acesta sugerează soluții, cu referire la problemele
ce sunt în număr de 26. Aceasta este strucurată pe 3 elemente: legi și acte normative, lucrări
științifice, și webografie.
sens, aceasta nu este suținută de anexe din motivul excedentării numărului de pagini stabilite în
regulament.
DOCUMENTAREA TEORETICĂ
5
Cojanu V., Rolul comerţului exterior în strategia dezvoltării economice, referat de doctorat, ASEM, 1997.
import, taxele de prelevare a diferenţelor dintre preţul intern şi preţul de import (mai mic) pentru
acelaşi produs, taxe fiscale, măsuri privind normele obligatorii de calitate la importul mărfurilor
etc.
Existenţa obstacolelor netarifare împiedică sau limitează comerţul cu anumite categorii de
mărfuri şi, ceea ce este mai grav, nu cointeresează statele lumii în ridicarea competitivităţii
mărfurilor respective.
CAPITOLUL II. PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL ȘI EVOLUȚIA ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA
ECONOMIEI STATELOR LUMII
2.1 Aspecte teoretice privind economia tenebra
Istoricii amintesc de înţeleptul Platon, care folosea o campanie non-profit pentru a-şi
finanţa celebra-i Universitate, în Grecia antică. Tot în această perioadă, micile insule vecine cu
Atena, stocau mărfurile aduse pe mare sau care plecau pe mare pentru a evita impozitul de 2 %
asupra importurilor respectiv exporturilor, perceput de cetate. În perioada de înflorire a
Imperiului Roman insula grecească Delos era folosită de romanii înstăriţi pentru a evita în mod
legal plata de dări, impozite şi alte taxe prevăzute de legislaţia latină. Britania romană folosea
la începutul mileniului societăţi pe care astăzi le-am numi offshore.
În Grecia veche, insulele din vecinătatea Atenei erau utilizate de către comercianţi pentru
stocarea mărfurilor, evitându-se astfel un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor şi
exporturilor. În secolele XVI - XVIII, Flandra a devenit paradis fiscal, întrucât comerţul
efectuat prin porturile sale era supus la obligaţii fiscale şi la restricţii minore. Momentul care
marchează creşterea importanţei paradisurilor fiscale îl reprezintă sfârşitul celei de-a doua mari
conflagraţii militare mondiale. Specialiştii americani în societăţi multinaţionale D.K.Eiteman şi
A.L.Stonehill considera că aceasta se datorează creşterii numărului filialelor unei societăţi–
mamă.
În timpul evului mediu, proprietarii de pământ impuneau taxe abuzive sau nenumărate
restricții şi limitări fiscale. Se găseau însă destule modalităţi de a eluda fiscalitatea ridicată prin
aşa numitele trusturi. Scopul acestora erau şi de a păstra intactă proprietatea familială sau de a
proteja tranzacţiile comerciale, însă aceste înlesniri erau doar apanajul celor cât de cât înstăriţi.
Între secolele al XVI lea şi XVIII lea, Flandra a fost primul paradis fiscal.
Apariţia faptelor de evaziune fiscală este legată de sec. XVII şi de piraţi, ca primii
evazionişti. Paradisurile fiscale erau, de fapt, insulele unde piraţii îşi depozitau comorile
confiscate. Amintim că în anul 1612 este consemnat primul caz de amnistie fiscală cu referire la
veniturile ilegale. Astfel, Anglia oferea piraţilor care renunţau la această meserie, atât dreptul de
a-şi păstra banii, cât şi garantarea deplinei libertăţi. După cel de-al doilea război mondial,
numărul şi importanţa paradisurilor fiscale creşte datorită avantajelor pe care le oferă: impozite
mici (sau chiar zero) pe venit , secretul operaţiunilor bancare şi rapiditatea acestora, evitarea
dublei impuneri. Un fenomen interesant s-a putut observa într-un anumit colţ al lumii. Imperiul
Britanic era pe cale să se prăbuşească (creşterea sarcinilor fiscale a adus prejudiciu atât
persoanelor fizice cât şi companiilor). Din ce în ce mai multe colonii şi teritorii independente de
imperiu îşi revendicau autonomia şi independenţa. Acestea, odată cu dobândirea independenţei
de Londra pierd imensele (Gutmann, 1977) sume cu care imperiul a susţinut aceste zone.
Autonomia acestor teritorii a implicat şi organe legislative şi executive proprii şi politică fiscală
proprie. Cu alte cuvinte autonomia înseamnă legi proprii şi regim propriu de impozitare. Aceste
noi state independente trebuiau să găsească metode prin care să atragă capital, suplinind
finanţarea britanică pierdută o dată cu dobândirea autonomiei. Aşa s-au format și zonele cu
fiscalitate redusă cunoscute sub denumirea de paradisuri fiscale.6
Anii ‘60-70 au dus la o creştere accentuată a paradisurilor fiscale si bancare, denumite
zone offshor. Prin termenul de “offshore”7 limbajul de specialitate britanic desemnează teritoriul
situat dincolo de ţărm. În jargonul economic american, prin offshore sunt denumite activităţile
economice şi firmele care îşi desfăşoară activitatea în afara teritoriului naţional al statului în care
acestea sunt rezidenţi. Termenul englezesc “offshore” înseamnă o “activitate desfăşurată în
exterior, efectuată în afara legilor ţării din care provine investitorul”. Altfel spus, o zonă
offshore reprezintă spaţiul restrâns pe teritoriul unui stat, amplasat în cadrul unui port, aeroport,
unde taxele vamale asupra mărfurilor intrate şi destinate reexporturilor sunt suspendate şi se
autorizează realizarea unor operaţiuni comerciale, industrial-bancare şi de asigurare. Teoretic,
companiile offshore se pot înfiinţa oriunde în lume, dar nu peste tot se pot obţine şi avantaje
fiscale, pentru că o firmă nu va fi scutită de impozit datorită faptului că este o firmă offshore, ci
pentru că este un offshore înregistrat într-un paradis fiscal. Scopul urmărit la înfiinţarea unei
companii offshore este, în principal, minimizarea taxării şi reducerea poverii fiscale, dar prin
intermediul unei companii offshore se realizează şi un management mai performant al riscului,
cât şi o importantă reducere a costurilor. Companiile offshore pe lângă regimul de impozitare
lejer beneficiază şi de mult dorita şi apreciata confidenţialitate în faţa unui control valutar, având
protecţie împotriva intervenţiei guvernamentale şi a schimbărilor politice exterioare.
În sensul evidențiat mai sus, economia tenebra, se manifesta sub forma mai multor aspecte
asupra economiilor țărilor lumii. În baza acestui aspect, conform clasificaţiei ONU toate toate
infracţiunile transnaţionale sunt divizate în mai multe grupe:
- Spălarea banilor;
- Criminalitate on-line,
- Terorizm;
- Criminalitate ecologică;
- Furturi a obiectelor de artă şi de cultură;
- Trafic de fiinţe umane;
6
Gutmann, P. M. (1977). The Subteranean Economy. Freiburger. p.25
7
Potrivit diţionarului anual al revistei “The Economist”, companiile offshore sunt firme înregistrate în anumite ţări
sau jurisdicţii care au o legislaţie fiscală fie fără impozite, fie cu impozite foarte scăzute atât timp cât societatea nu
desfăşoara activităţi pe teritoriul ţării unde sunt înregistrate
- Furturi a proprietăţii intelectuale;
- Trafic de organe umane;
- Comerţul ilicit cu arme;
- Trafic ilicit de droguri;
- Piraterie aeriană;
- Bancrotare ilicită;
- Piraterie de mare;
- Implementarea în businessul legal;
- Inşălaciuni în domeniul asigurărilor;
- Corupţia şi mituirea persoanelor publice şi de partid.
În acest sens, în prezenta lucrare ne propunem să evidențiem, următoarele aspect ale părții
tenebre a comerțului international, prin prisma următoarelor asptecte de bază:
a) comerțul cu produse contrafăcute,
b) comerțul ilegal cu arme si muniții,
c) traficul de substanțe stupefiante/droguri etc.
1.2.1. Comerțul cu produse contrafăcute
Intr-un mediu economic in care presiunea concurentiala este din ce in ce mai ridicata,
produsele contrafacute se inmultesc si, odata cu inmultirea lor, cresc exponential si riscurile la
care suntem expusi prin prezenta lor pe piata. De aceea, a ști cum sa te protejezi de falsuri a
devenit, in ziua de astazi, o cerinta importanta pentru mentinerea sanatatii. Astfel, produsele
contrafăcute sunt falsuri sau replici neautorizate ale produsului real. Produsele contrafăcute
sunt adesea produse cu intenția de a profita de valoarea superioară a produsului imitat.
Traficul de arme se referă la comerțul ilegal cu arme, fie că este vorba de foc, aer sau
proiectil, precum și de muniție și explozivi, acesta este un tip de comerț ilegal între teritorii. În
acest comerț, marfa principală comercializată este armele. În funcție de tipul de armă și de
reglementare, pedeapsa variază în funcție de armele de foc, proiectil sau aer, precum și de
muniție sau explozivi.
Comerțul cu arme este una dintre cele mai profitabile și răspândite piețe ilegale,
precum și cea mai luptată de diferite organizații, precum Națiunile Unite. Acest lucru nu trebuie
confundat cu comerțul cu arme. Care, în cadrul legii, este comerțul prin care armele sunt
tranzacționate între teritorii. Marele profit pe care îl presupune această afacere a provocat
marele boom al acesteia pe toată planeta, făcând ca aceasta să devină una dintre cele mai mari și
mai frecventate piețe ilegale din lume. Prezența sa în lume este atât de mare, cât și daunele pe
care le provoacă, încât Organizația Națiunilor Unite (ONU) a descris traficul de arme drept una
dintre primele amenințări care trebuie combătute de către instituție. După traficul de droguri,
piața armelor este a doua cea mai atractivă și profitabilă piață ilegală din lume. Vorbim despre o
sumă care variază între 170 și 320 de milioane de dolari generate pe această piață ilegală.
Această sumă reprezintă o cifră care variază între 10% și 20% din piața legală a armelor. Cu
alte cuvinte, aproximativ o cincime din piața armelor este făcută ilegală.
Pentru a controla piața ilegală, prevenind ca multe dintre aceste arme să ajungă pe piața de
contrabandă, ONU a creat un tratat pentru ao reglementa. Acest tratat se numește Tratatul
privind comerțul cu arme. Acest tratat a fost promovat în 2010 de diferite grupuri de lucru ale
organizației, inclusiv de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Tratatul a intrat în vigoare
în 2014, cu sprijinul a 153 de state în favoarea sa.
Valoarea totală a tranzacțiilor realizate pe piața mondială de armament este estimată la
aproximativ 60 de miliarde de dolari pe an, din care aproximativ 8 miliarde de dolari provin
din vânzarea de pistoale, puști, mitraliere și gloanțe. 8 Comerțul ilegal de arme este mai greu de
estimat, dar piața ilicită de arme de calibru mic a fost estimată la 10-20% din comerțul
mondial cu arme.9
Deși traficul de arme este larg răspândită în regiunile cu turbulențe politice, el nu este
limitat la astfel de zone; astfel, de exemplu, în Asia de Sud, aproximativ 63 de milioane de arme
de foc au fost vândute ilegal în India și Pakistan.10
În Statele Unite ale Americii, termenul „Iron Pipeline” este folosit uneori pentru a descrie
Autostrada Interstatală 95 și autostrăzile de legătură ca un coridor pentru traficul de arme
din New York.11
Folosirea de substanţe stupefiante este un fenomen care a existat în toate timpurile, dar
altădată, consumatorul de asemenea produse - în comparaţie cu ce se întâmplă în zilele noastre -
se diferenţia prin aspectul privat al propriei toxicomanii. Înainte să descifrăm acest concept,
trebuie să delimităm o definiței clară, astfel: Stupefiantele sunt substanțe care inhibă centrii
8
Whitney, Craig R. (decembrie 2012). „Ruling Arms”. World Policy Journal. Arhivat din original la 28
decembrie 2012. Accesat în 28 decemrrie 2022.
9
Schroeder, Matt & Lamb, Guy (2006). „The Illicit Arms Trade in Africa” (PDF). African Analyst. Arhivat
din original (PDF) la 21 februarie 2007. Accesat în 30 ianuarie 2023.
10
Staff Correspondent (30 mai 2006). „Bangladesh turned into arms smuggling route; Experts critical of govt's
indifference”. The Daily Star.
11
Enos, Sandra L. (2012). „Iron Pipeline”. În Gregg Lee Carter. Guns in American Society: An Encyclopedia of
History, Politics, Culture, and the Law. ABC-CLIO. pp. 440–44. ISBN 9780313386701. Accesat în 30 ianuarie
2023.
nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosite mult timp, duc la
obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde 12. Sunt cunoscute în limbajul popular sub
denumirea de droguri, dar cuvântul drog poate avea mai multe semnificații în limba română13.
Ca mecanism de acțiune, stupefiantele acționează la nivelul neurotransmițătorilor din sistemul
nervos, inhibând sau stimulând activitatea acestora. Pot altera starea de conștiență, iar unele
stupefiante au efect halucinogen. În afara uzului medical, există și comercializare și folosirea
ilegală a stupefiantelor, pentru efectul euforizant și halucinogen (opiul, heroina, cocaina etc.).
Regimul juridic al stupefiantelor, de la cultivarea plantelor de origine, comercializare și până la
consum, este supus unor reglementări legale foarte stricte.14.
Prozelitismul era la scară redusă, iar în multe situații persoana în cauză îşi păstra inserţia
socială, primul contact cu drogurile având loc, de regulă, la o vârstă mai mare decât astăzi.
Obţinând profituri imense din traficul internaţional cu droguri, „narcoterorismul” a devenit,
treptat, o armă şi pătrunde în structura socială şi politică a multor ţări, contribuind la
15
alimentarea unor „insurecţii” sângeroase pe cele patru continente. Până de curând, comerţul cu
droguri era dominat de răufăcători, care nu voiau decât să strângă averi şi să deţină puterea, însă
cu aproximativ zece - douăzeci de ani în urmă, grupurile teroriste au început să conştientizeze
mai bine avantajele oferite de traficul de droguri.
Potrivit Drug Enforcement Administration din S.U.A., în primii ani ai acestui deceniu,
datorită traficului de droguri, au început să fie alimentate, tot mai mult, cu fonduri constituite
ilegal pentru: insurgenţii rurali, teroriştii urbani, mişcările de eliberare, traficanţii de arme,
grupările subversive, grupările extremiste de stânga şi de dreapta, etc. Lipsa de control asupra
banilor obţinuţi din droguri, are un efect destabilizator asupra circulaţiei monetare şi pieţelor de
schimb, iar unele grupuri teroriste îşi finanţează activităţile cu fonduri provenite din droguri.
În prezent, există trei centre distincte de producție a opiaceelor care aprovizionează trei
pieţe principale, și anume:
1. Afghanistanul, care aprovizionează țările învecinate, Orientrul Mijlociu, Africa și,
în mod deosebit, Europa;
2. Myanmar-Laos, care furnizează opiacee țărilor învecinate (în special Chinei) și
continentului Oceania (în principal Australiei);
3. America Latină (Columbia, Mexic, Guatemala și Peru) care aprovizionează
America de Nord, în mod deosebit – SUA.
12
DEX online: Stupefiant
13
DEX online: Drog
14
Monitorul Oficial din 29 noiembrie 2005: Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
15
Ţurlea S., Bomba drogurilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 269-270;
Mafia drogurilor din Afganistan şi restul republicilor din Asia Centrală se identifică printr-
un caracter exclusiv familial sau etnic al rețelelor criminale:
Rețelele naţionale, al căror rol pe piață constă în cumpărarea opiaceelor de la
fermieri şi vânzarea lor cumpărătorilor internaţionali.
Organizațiile criminale transnaționale, care pe lângă faptul că stochează
drogurile în Afganistan, le depozitează în centre regionale diferite (precum Osh,
Shymkent şi Samarkand), unde se implementează din ce în ce mai multe
laboratoare clandestine.
Grupările armate nestatale şi grupările teroriste (talibanii, Al-Qaeda şi
Mişcarea islamică din Uzbekistan). Acestea sunt comandate de „lorzi ai
războiului”, persoane cu experiență în derularea unor războaie civile. Ei domină
comerţul cu drogurile în două modalităţi: prin colectarea taxelor de la cultivatorii
locali sau de la traficanții care tranzitează teritoriul lor şi prin controlul procesului
de fabricare a drogurilor în laboratoarele clandestine.
Prin urmare, legătura cu mediile criminale este o caracteristică importantă a traficului ilicit
de droguri. Sunt foarte multe cazurile în care traficanţii de droguri au legături cu bande
organizate specializate în exploatarea prostituţiei, a jocurilor clandestine, precum şi în
falsificarea şi plasarea de monedă falsă. Pe de altă parte, foştii specialisti ai hold-up-urilor ori
proxenetii se reconvertesc în traficanţi de droguri.
Traficul individual este o altă caracteristică a traficului de droguri. Numeroşi indivizi
originari din zonele producătoare de droguri efectuează pe cont propriu transporturi de mici
cantităţi de drog, în special frunză şi răşină de cannabis şi substanţe psihotrope.
De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluţie ascendentă, de la simpla
folosire în scopuri medicale şi terapeutice de către vindecători, în perioada antică, până la
cultivarea, producerea şi comercializarea acestora de către reţele infracţionale aparţinând crimei
organizate, în perioada contemporană. Toate aceste activităţi ilegale de cultivare, producere,
fabricare, depozitare, transport, comercializare şi utilizare a stupefiantelor şi substanţelor
psihotrope, ca si multe alte aspecte legate de droguri presupune în mod firesc existenţa unor
norme juridice ca o reacţie normală de apărare a societăţii care se simte direct ameninţată, norme
juridice care la nivel internaţional şi intern constituie arma cea mai eficace de contracarare a
acestui fenomen.
Îngrijorarea specialiştilor în materie, dar şi a opiniei publice, în general, este alimentată, în
primul rând, de mondializarea crescândă a acestei probleme şi de ştergerea, tot mai rapidă, a
distincţiei dintre ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit. Pe de altă parte, traficul ilicit de
stupefiante şi substanțe psihotrope pune la dispoziţia organizatorilor capitaluri enorme, iar
cartelurile drogurilor şi retelele traficanţilor ilegali sunt organizate şi structurate de o asemenea
manieră încât ele pot acţiona simultan, în interiorul economiilor naţionale ca şi pe plan mondial,
cu acelaşi succes, în pofida măsurilor de contracarare luate de organismele internaţionale
specializate şi de către guverne. În Declaraţia cu privire la principiile directoare de reducere a
cererii în privinţa drogurilor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10.06.199816, se
menţionează că abuzul de droguri şi traficul lor ilicit au consecinţe devastatoare pentru toate
ţările, implicând: impactul funest asupra sănătăţii oamenilor; creşterea infracţionalităţii, a
violenţei şi a corupţiei; epuizarea resurselor umane, naturale şi financiare care puteau fi folosite
pentru progresul social-economic; pierderea de vieţi omeneşti, dezagregarea familiilor şi
comunităţilor; slăbirea structurii politice, culturale, sociale şi economice. Aşadar, se poate
afirma că drogurile distrug viaţa oamenilor, dereglează coeziunea în comunitate,
subminează dezvoltarea omului şi generează delincvenţa, afectȃnd toate sectoarele
societăţii.
16
Convenţia din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope [Accesat la 19.01.2023]
Disponibil: http://www.anagov.ro/upl/ro/precursori/pdf/600- conventia-din-1988.pdf .
CAPITOLUL III. ANALIZA COMERȚULUI, CONSUMULUI ȘI
TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI ȘI SUBSTANȚE STUPEFIANTE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Prezentarea generală a RM prin prisma comerțului și consumului de droguri și
substanțe stupefiante
Tabelul 2.
Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu
conţinut narcotic, Republica, 2020
Bărbați Femei Total
nr. % nr. % nr. %
Cu scop de înstrăinare(art. 2171 al.1) 2 66,6 1 33,33 3 0
7
Fără scop de înstrăinare(art. 217 al. 1) 34 82.9 7 17,07 41 100
3
Total 36 81,8 8 18,19 44 100
1
Total persoane trase la răspunderea penală pentru comiterea 612 93,1 45 6,85 657 100
infracţiunilor legate de droguri 5
Sursa: MAI, elaborat de autor, în baza datelor prezentate pe site-ul oficial
E firesc fapt că nu poate fi inclus astfel și comerțul tenebru, care nu poate fi prezentat
relevant din punct de vedere statistic, fiind astfel un mister pentru autorități.
Totodată, un alt fenomen legat de infracțiunile de droguri care pune presiune asupra
securității statului îl constituie contrabanda cu droguri. Astfel, pe parcursul anului 2020 s-au
înregistrat 18 cazuri în anul 2019 au fost înregistrate 47 cazuri de contrabandă cu droguri, față
de anul 2018- 63 cazuri. (Figura 1)
Astfel, fenomenul comercializării drogurilor în mediul online s-a început prin folosirea
aplicațiilor VIBER şi TELEGRAM instalate pe telefoanele mobile iar achitarea pentru
drogurile procurate se efectua prin intermediul terminalelor de plată electronice QIWI și B
PAY. Ca urmare a dezvoltării acestui flagel organizatorii pe parcursul anului 2019 au întreprins
măsuri noi de îmbunătățire şi securizare a activităților ilegale în așa mod efectuîndu-se transferul
activităților ilegale din mediul online deschis (platforma LEGALIZER) în mediul DARKNET,
iar în ultima perioadă s-a efectuat transferul activităților ilegale pe platforma criptată HYDRA,
iar achitarea pentru drogurile procurate se efectuează prin monede virtuale (BITCOIN,
LITECOIN, ETHERIUM, etc.,).
Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele
confidențiale ale informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum
şi din observaţiile personale în timpul activităţilor sub acoperire. Preţurile drogurilor ilegale de
pe piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul 2022 . Cu referire la
anul 2022, fenomenul dat s-a menținut în continuare, au crescut numărul cazurilor și a capturilor
de droguri comercializate în mediul online cu utilizarea diferitor aplicații și sisteme
informaționale. Activitățile desfășurate în anul 2022 s-au axat în special pe depistarea timpurie,
lichidarea magazinelor online și reținerea persoanelor implicate (Figura 2).
Legendă:
2021 – verde;
2022 – albastru.
Sursa: MAI, elaborat de autor, în baza datelor prezentate pe site-ul oficial
Astfel, prin prisma analizei datelor infracțiunilor legate de droguri în coraport cu
gravitatea infracțiunilor denotă faptul că marea partea a acestora se încadrează în categoria celor
mai puțin grave și ușoare. Zona de nord a țării se clasează pe primele poziții în ceea ce privește
traficul cu marijuana și etnobotanice. Totodată, traficul cu etnobotanice, marihuana,
amphetamine și heroină este sporit în raioanele din zona centrală a țării. Conform datelor
statistice pe parcursul anului 2020 se observă o descreștere a persoanelor anchetate pentru trafic
de droguri, trimise în judecată.
În RM, la etapa actuală, sunt implementate măsuri orientate spre prevenirea consumului
de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sunt prevăzute în Legea Republicii
Moldova nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de
alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”.
Acţiunile practice sunt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2020-2021
parte componentă a Strategiei Naţionale Antidrog pe anii 2020-2027. Prioritatea principală a
acestora constă în stoparea creşterii/reducerea consumului de droguri în societate, în special
printre minori şi contribuirea la stoparea creşterii/diminuarea consumului de droguri ilegale
injectabile. În scopul sensibilizării, educare și prevenirii consumului de droguri de către
colaboratorii IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în colaborare şi cu participarea
ONC-urilor au fost lansate campanii naţionale, o serie de activităţi educaţionale, informaţionale
şi de colaborare:
prelegeri în instituțiile școlare și superioare de învățământ,
seminare de instruire,
seminare informative
desfăşurate în şcoli, instituţii superioare de învăţămînt pe teme de interes legate de prevenirea
traficului şi consumului de droguri sau teme conexe.
În instituțiile de învățământ primar și secundar general, prevenirea consumului de droguri,
alcool și tutun se realizează continuu, prin intermediul Curriculei, atât la disciplinele obligatorii
(”Educație civică, ”Biologie”, ”Chimie”, ,,Dezvoltare personală,, , ,, Educație pentru
societate,, ), cât și în cadrul disciplinei opționale ”Educația pentru sănătate”.
Disciplina Dezvoltare personală, a câte 1 oră săptămânal, în învățământul primar,
gimnazial și liceal și a fost implementată în conformitate cu prevederile Curriculumului.
Disciplina obligatorie „Dezvoltarea personală” este structurată în 5 module, unul din ele fiind
Modul sănătos de viață, care îi ghidează pe elevi în aspecte ce ţin de sănătatea fizică, emoţională,
alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: droguri, alcool, fumat, influenţe de diferit gen etc.
și care include așa unități de conținut ca: Spune NU drogurilor și altor substanțe, pericolul
consumului drogurilor, pericolul consumului medicamentelor fără prescripţia medicului,
impactul consumului de droguri asupra sănătăţii fizice, mintale și emoţionale în adolescenţă,
dependența de droguri și substanțe nocive, prevenirea consumului, consecinţe personale și
sociale. Disciplina opțională „Educație pentru sănătate” (clasele I-XII) a fost studiată în 474 de
instituții de învățământ primar și secundar general.
În anul 2020, implementarea programelor interactive de prevenire a consumului de droguri
în învățământul profesional tehnic, s-a realizat prin diverse activități la orele de dirigenție (1
oră/săptămână), în cadrul disciplinei obligatorii Educația civică (1 oră/săptămână) şi prin
activități extracurriculare cu tematica prevenirii consumului de droguri, alcool și tutun
(cursuri, seminare, mese rotunde) cu participarea, inclusiv a profesorilor, profesorilor-diriginți,
părinților, psihopedagogilor.
În instituțiile de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar pentru elevii
anului I se predă disciplina „Decizii pentru un mod sănătos de viață”. Obiectivul principal -
formarea competenţelor de a reduce riscurile de sănătate pentru sine şi pentru cei din jur; de a
analiza consecinţele diferitor opţiuni comportamentale în situaţii de risc pentru sănătate.
Organizațiile de profil din Moldova își propun o altă abordare privind problema
consumului de droguri:
1. schimbarea legislative;
2. scheme de referire în care să se implice poliția locală prin informarea despre existența
serviciilor de reabilitare oferindu-i posibilitatea de alegere.
La modul practic, astăzi, statul achită mult mai mult pentru încarcerarea unei persoane care
consumă droguri, decât ar încadra-o în servicii de reabilitare. De către Promo-Lex în colaborare
cu Uniunea pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor (UORN) a fost elaborat draftul de
concept privind implementarea măsurilor alternative arestului preventiv și pedepselor privative
de libertate în cazurile asociate consumului de droguri. Ca o alternativă propusă de societatea
civila este un program educațional sau un program de asistență psiho-socială care vine să
răspundă necesităților.
III. WEBOGRAFIE
19. www.european-union.europa.eu;
20. www.bns.md;
21. www.europa.eu;
22. www.dexonline.ro;
23. www.irek.ase.md;
24. www.mae.ro;
25. www.imf.org;
26. www.consilium.europa.eu.