TEST nr.

19
La disciplina Teoria Generală a Dreptului anul I, grupa 5, învățământ frecvență redusă, LUPAȘCIUC
Constanția

1. Norma juridică
1.1.Explicați trăsăturile normei juridice;
Definițiile acestei noțiuni, sunt abstracte și diferite în funcție de numeroși autori, totuși, în
opera sa, doctorul în drept Boris Negru, evidențiază următoarea definiție pentru norma juridică,
ca fiind o regulă generală şi obligatorie de conduită, al cărei scop este acela de a asigura ordinea
socială, regulă ce poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie, prin intermediul
constrângerii. Prin aceasta și se reflect necesitatea acestei noțiuni, indifferent de forma dreptului
abordat.

Norma juridică presupune și anumite elemente, fără de care definirea / studierea acestui
subiect ar fi prectic imposibilă:
− presupune un caracter statal, din perspectiva faptului că statul adoptă normele
juridice;
− presupune un caracter general, din perspectiva faptului că este adresată tuturor
oamenilor;
− presupune un caracter impersonal, din perspectiva faptului că este general și nu se
referă la o persoană/persoane concrete;
− presupune un caracter special, din perspectiva faptului că aceasta se referă la
anumiți subiecți (deja determinați);
− presupune un caracter tipic, din perspectiva faptului că acestea reglementează un
anumit tip sau o anumită modalitate de conduită la care vizează membrii societății.
− presupune un caracter volitive, din perspectiva voinței statului;
− presupune un caracter obligatoriu, din perspectiva faptului că normele juridice
sunt cerințele și/sau, exigențele statului.
− presupune un caracter formal, deoarece normele juridice sunt exprimate în formă
scrisă în legislația statului pe care îl vizează.
Totodată, Micea Djuvara, în opera sa, indică alte patru elemente distincte pentru norma
juridică:
a) reglementează numai intenţii exteriorizate;
b) obligaţiile ei au atât caracter pozitiv (de facere), cît şi negativ (de negare);
c) norma juridică obligă numai faţă de altul (alţii);
d) constrângerea (sancţiunea) intervine invariabil din exteriorul persoanei, pentru a o
determina să intre în ordinea instituită şi pentru a reface această ordine dezechilibrată într-un
mod oarecare.
Cum se prezintă un șir de noțiuni de diferită natură, similar se prezintă și diferite elemente a
normei juridice, în acest sens, este necesar de efectuat mai multe studii, și de aprofundat prin
literature de specialitate pentru a intercala toate concepțiile/noțiunile oferite și pentru a efectua o
inter-conectare între aceste noțiuni, în scopul trasării unei noțiuni / a elementelor unice, ăn diferite
situații.
 TEST nr. 19
La disciplina Teoria Generală a Dreptului anul I, grupa 5, învățământ frecvență redusă, LUPAȘCIUC
Constanția

1.2.Descrieți semnificația elementelor constituitive ale normei juridice;

Voi analiza elementele constituitive a normei juridice, din punct de vedere logico-juridic,
în care, norma juridică este constituită din trei elemente principale:
a. Ipoteza, prin intermediul căreia sunt descrise conditiile în care intra în actiune norma
juridica: sfera destinatarilor (peroane fizice/juridice, fiind eșantionați), felul relațiilor
sociale vizate de reglementarea respectiva (relatii de munca, relatii familiale, etc.) și alte
aspect importante;
b. Dispoziţia, presupune reglementarea propriu-zisă sau conduita prescrisa de acea norma
juridică;
c. Sancţiunea sau constrângerea, presupune urmările nefavorabile pe care le va avea
nerespectarea de catre careva din membrii societății a respectivei norme. Astfel, rolul
sanctiunii este acela de a descuraja încălcarea normelor juridice.
1.3.Argumentați necesitatea cunoașterii de către viitorii juriști a specificului diferitor
clasificări a normei juridice.
Indiferent de sfera de activitate a fiecărui jurist, cu cât acesta este mai informat și mai erudit,
cu atât și va putea avansa mai ușor pe scara profesională, cât și ar putea deduce mai simplu, careva
noțiuni, ce i-ar optimiza și gândirea operativă.
În acest sens, înaintez următoarele argumente de ce viitorii juriști TREBUIE să cunoască
specificul diferitor clasificări a normei juridice:
- Presupune un pendul mai simplificat de decizie, în aspect teoretic și aplicativ, asupra
coraportului dintre diferite accepțiuni ale normei juridice;
- Estimează rolul normei juridice și a elementelor acesteia asupra socialului;
- Evaluază consecinţele utilizării inadecvate a normelor juridice și a funcțiilor acesteia;
- Justifică necesitatea studierii de către viitorii juriști a elementelor și a importanței normei
juridice cât și a dreptului în sine;
- Indiferent de sfera de activitate, un gard sporit de informare niciodată nu va avea un
impact negative asupra personalității.
În pofida acestui fapt, este unanim recunoscut că norma juridică este o regulă generală de
conduită, obligatorie şi impersonală instituită prin lege şi a cărei aplicare este asigurată la nevoie
de forţa de constrângere a statului, pe care o putem numi incontestabil ca fiind celula de bază a
dreptului și care indifferent de clasificare sua definiție, presupune aceleași trăsături și aceeași
morală.
 TEST nr. 19
La disciplina Teoria Generală a Dreptului anul I, grupa 5, învățământ frecvență redusă, LUPAȘCIUC
Constanția

2. Legalitatea și ordinea legală

2.1. Interpretați esența conceptului de legalitate.
Termenul „legalitate" provine de la francezul legalite. în literatura juridică, cuvântul
legalitate cunoaşte mai multe valenţe;
− legalitatea ca principiu, deci, ca element fundamental, ca idee diriguitoare, ca
element primordial în comportamentul tuturor subiecţilor de drept;
− legalitatea ca metodă, deci, ca procedeu folosit, aplicat în procesul de transpunere în
viaţă a prevederilor normelor juridice;
− legalitatea ca regim, deci, ca sustem de organizare şi de conducere a vieţii
economice, politice, sociale a statului, ca o formă de guvernământ, unde nu regele e
lege, ci legea e rege.

Privite din punct de vedere al Constituţiei ca lege supremă a statului, fiecare valenţă a
legalităţii are dreptul la existenţă. Totul depinde doar de scopul pe care îl propune cercetătorul în
procesul de studiere a legalităţii ca categorie juridică. Prin urmare, legalitatea poate fi definită şi
ca principiu, şi ca metodă, şi ca regim politic juridic. Cert e că în toate împrejurările, fiecărui
subiect i se impune o comportare prescrisă de legiuitor.

2.2. Analizați corelația dintre ordinea socială, ordinea legală și disciplină.

Ordinea socială, ordinea legală și disciplina sunt elemente interconectate între ele
conceptual, dar cu diferențe pronunțate pe diferite nivele.
− Ordinea socială înglobează în sine anumite tipuri specifice de ordine socială: ordine
morală, ordine religioasă, ordine juridică etc.
− Ordinea juridică sau legală constituie o modalitate a ordinii sociale. Ea constituie
ordinea socială ce rezultă din realizarea practică a normelor juridice. Ordinea legala
reprezintă ,,nucleul ordinii sociale, condiţia fundamentală a echilibrului social,
garanţia realizării drepturilor esenţiale ale membrilor societăţii şi funcţionării
normale a instituţiilor”
− Disciplina e un element caracteristic oricărei societăţi. In calitate de categorie
socială, ea îşi trage rădăcinile din societatea prestatală, cînd nu exista stat, drept.

Prin urmare, disciplina, spre deosebire de legalitate şi ordine legală, care sunt
caracteristice doar societăţii ce cunoaşte statul şi dreptul şi apar în exclusivitate ca categorii
 TEST nr. 19
La disciplina Teoria Generală a Dreptului anul I, grupa 5, învățământ frecvență redusă, LUPAȘCIUC
Constanția

juridice, are un caracter mult mai bogat. în societatea primitivă disciplina era asigurată de normele
de morală, norme obişnuelnice, tradiţii etc.

2.3. Propuneți modalități de fortificare a legalității și ordinii juridice din

Republica Moldova.
Libertatea individuală priveşte libertatea fizică a persoanei, dreptul ei de a se putea comporta
şi mişca liber, de a nu fi ţinută în sclavie, de a nu fi reţinută, arestată sau deţinută în mod arbitrar.
Siguranţa persoanei include un sistem de garanţii a libertăţii individuale. Aceste garanţii ţin
de legalitatea măsurilor ce pot fi dispuse de către autorităţile publice, cum ar fi percheziţia,
reţinerea, arestarea ş.a.
Un stat functional correct și echilibrat, urmează să ia toate măsurile pentru a da asigurări
valabile că legalitatea şi ordinea legală vor funcționa în directă corespundere una cu cealalaltă.
Aceste asigurări îşi găsesc reflectare în garanţiile legalităţii şi ordinii legale, în acest sens, vreau
să fac referirie la:
− Garanțiile juridice, deoarece la ele se referă toate mijloacele legale cu ajutorul
cărora se asigură legalitatea si ordinea legală, în această ordine de idei, un rol
enorm revine tuturor autorităţilor publice şi, îndeosebi, celor care prin însăşi esenţa
lor de activitate sunt chemate să contribuie la aceasta (instanţele judecătoreşti,
procuratura, poliţia, organele de securitate etc.);
− Totodată, aș sublinia aici și asigurarea unui nivel mai sporit de informare, pentru
că doar fiind informați, devenim echipați, dar atâta timp cât legislația suportă
modificări majore practice în fircare zi, la capitolul informare stăm mult mai slab;
− Tot aici, prevăd și aspectele economico-sociale, așa tip ca evaziunea fiscală,
corupția, munca tenebră, dacă acestea ar fi pedepsite conform, cel puțin practicii
româniei, probabil nu mai eram a 128 țară din cele 180, în top la acest aspect;
− Atribuirea CORECTĂ a constrângerii, nu atât asupra oamenilor simpli, ci și
asupra funcționarilor de clasă supremă, cât și asupra statului în sine.
− Tot aici, menționez că RM a încheiat acorduri bilaterale şi şi-a luat angajamentul
de a contribui la misiuni şi operaţii internaţionale în pofida unui cadru legal ce i-ar
permite acest lucru. Această desincronizare este una periculoasă şi subminează
atît legalitatea, cât şi legitimitatea angajamentelor luate. Adoptarea unui noi
proiect de lege este, indiscutabil, o necesitate stringentă.