Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
“PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL”
COMERȚ INTERNAȚIONAL
S.03.O.017.31
Chişinău, 2023
CUPRINS
ABREVIERI ................................................................................................................................................ 3
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 4
DOCUMENTAREA TEORETICĂ ........................................................................................................... 7
CAPITOLUL I. CADRUL CONCEPTUAL AL COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ...................... 7
1.1. Teorii privind comerțul internațional ....................................................................................... 7
1.2. Comerțul international ca noțiune fundamentală .................................................................... 8
1.3. Particularitățile și tendințele de dezvoltare a Comerțului Internațional ............................... 9
CAPITOLUL II. PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI INTERNAȚIONAL ȘI EVOLUȚIA ȘI
IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA ECONOMIEI STATELOR LUMII ........................................... 13
2.1 Aspecte teoretice privind economia tenebra ........................................................................... 13
2.2 Economia tenebra și manifestarea ei în cadrul relațiilor de comerț la nivel internațional 14
1.2.1. Comerțul cu produse contrafăcute ............................................................................................ 15
2.2.2. Comerțul ilegal cu arme și muniții ............................................................................................ 17
2.2.3. Traficul de substante stupefiante și droguri ............................................................................. 18
CAPITOLUL III. ANALIZA COMERȚULUI, CONSUMULUI ȘI TRAFICULUI ILICIT DE
DROGURI ȘI SUBSTANȚE STUPEFIANTE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ................................... 22
3.1. Prezentarea generală a RM prin prisma comerțului și consumului de droguri și substanțe
stupefiante .............................................................................................................................................. 22
3.2. Piața drogurilor RM prin date statistice ................................................................................. 23
3.3. Programe școlare și extrașcolare privind reducerea cererii de droguri............................... 26
CONCLUZII CAPITOLUL III ........................................................................................................... 29
CONCLUZII GENERALE ...................................................................................................................... 30
BIBLIOGRAFIA ....................................................................................................................................... 32
ABREVIERI
ANP Administrația Națională a Penetenciarelor al Ministerului Justiției,
www.anp.gov.md
ANSP Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, www.ansp.md
BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-
CML legala.md
CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md
CTV Consiliere și Testare Voluntară
DAD Deces Asociat consumului de Droguri
DIILD Direcția Investigații Infracțiuni legate de Droguri
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii,
DRN www.imspdrn.md
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de
EMCDDA Droguri, www.emcdda.europa.eu
Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul
ESPAD elevilor
EUIPO Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectruală
EUR Euro
FSM Fundația Soros Moldova
HG Hotărâre de Guvern
IGP Inspectoratul General al Poliției
IGPF Inspectoratul General al poliției de frontieră
INP Inspectoratul Național de Probațiune, www.probatiune.gov.md
MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.gov.md
MJ Ministerul Justiției al Republicii Moldova, www.justice.gov.md
MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova http://www.ms.gov.md/
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMS Organizația Mondială a Sănătății
ONC Organizație Non-Comercială
ONU Organizația Națiunilor Unite
PCID Persoane Consumatoare de Droguri Injectabile
PI Proprietatea Intelectuală
PRAS Program de Reducere a Abuzului de Substanțe
PRR Program de Reducere a Riscurilor
RM Republica Moldova
S.U.A sau SUA Statele Unite ale Americii
SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md
SNPP Substanțe Noi cu Proprietăți Psihoactive
TD Fluxul schimburilor comerciale între țările dezvoltate
TSO Terapie de Substituție cu Opiacee
UE Uniunea Europeană
UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime
USD Dolar american
INTRODUCERE
Prezentul studiu, reflectă o analiză detaliată privind partea tenebră a comerțului
international de: produse contrafăcute și piratate, comerțului ilicit cu arme și muniții și a
comerțului ilegal cu droguri și substanțe stupefiante, cât și analiza comerțului illegal cu droguri și
substanțe stupefiante în RM .
Actualitatea temei este prezentată prin ideea că comerțul este una din verigile de bază a
economiei fiecărei țări, iar partea ilicită a acestuia este greu de apreciat și de analizat, ca impact
economic asupra țării, totodată, tematica acestui este deosebit de actuală din perspectiva
impactului asupra uminității (ca aspect demografic și al sănătății oamenilor).
Subiectul investigat este prezentat de tematica studiului – Comerțul ilicit și Partea Tenebră
a Comerțului Internațional, în sensul raporturilor de cauzalitate, modalitățile cât și căile de
diminuare a acestui fenomen economico-social de o extremă complexitate și de o maximă
importanță cu care statele se confruntă astăzi și a căror consecințe nedorite caută să le limiteze cât
mai mult.
Structura lucrării este compusă din introducere, lista abrevierilor, trei capitole și un studiu
de caz, concluzii generale și recomandări, bibliografii. Lucrarea este efectuată pe un volum de 31
pagini.
MOLDOVA PENTRU ANII 2018-2022, fiind și un capitol cu este unul cu caracter sugestiv, la
această etapă a avut loc analiza situației economice naționale, prin prisma comerțului, consumului
și traficului ilicit de droguri și substanțe stupefiante pentru perioada 2018-2022, prin trasarea bazei
acest subiect. În același sens, acesta sugerează soluții, cu referire la problemele evidențiate inițial,
sunt în număr de 26. Aceasta este strucurată pe 3 elemente: legi și acte normative, lucrări
științifice, și webografie.
sens, aceasta nu este suținută de anexe din motivul excedentării numărului de pagini stabilite în
regulament.
DOCUMENTAREA TEORETICĂ
1
Mossialos E., Le Grand J., Health Care and Cost Containment in the European Union, Aldersot, Ashgate, 1999,
p.3
2
Bramley-Harker E et al., Mind the gap: sustaining improvements in the NHS beyond 2008. London, NERA
Economic Consulting, Frontier Economics and BUPA, 2006, p.75.
Luând în considerare cele mai recente concepţii despre comerţul internaţional economistul
francez Alaino Samuelson ajunge, recent (1991) la concluzia că diferenţele şi asemănările sunt
doi factori fundamentali ai expansiunii comerţului internaţional. Ei se combină în grade diferite
după produsele şi economiile luate în considerare. Diferenţele de costuri comparative şi în dotarea
cu factori de producţie rămân repere fundamentale pentru schimburile dintre ţări cu un nivel de
dezvoltare inegal şi pentru produsele primare. Dar comerţul contemporan este tot mai puţin
ricardian în măsura în care el este guvernat de gradul de disponibilitate şi de cererea de diferenţă,
adică de factorii care se raportează numai în mod secundar la costuri şi în principal la elemente
calitative. Comerţul nu mai este, de asemenea, decât foarte parţial neoclasic, adică un comerţ de
concurenţă pură, în măsura în care el este dominat de politicile statelor şi de strategiile firmelor
transnaţionale.
3
Dumitrescu S., Economie Mondială, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p.75.
4
Moldovanu D. Economia Relaţiilor externe. Chişinău, EdituraABC, 2011, 240 p.167-170.
a) Fluxul schimburilor comerciale între ţările dezvoltate (TD) sau fluxul NORD –
NORD este caracterizat de schimburi dinamice, valorice şi structural dezechilibrate
marcate de diferite forme de protecţionism şi neoprotecţionism. În anii ’90, avea o
pondere de 55% din totalul comerţului internaţional şi este compus dintr-o serie de
microcurente:
5
Cojanu V., Rolul comerţului exterior în strategia dezvoltării economice, referat de doctorat, ASEM, 1997.
acelaşi produs, taxe fiscale, măsuri privind normele obligatorii de calitate la importul mărfurilor
etc.
Existenţa obstacolelor netarifare împiedică sau limitează comerţul cu anumite categorii de
mărfuri şi, ceea ce este mai grav, nu cointeresează statele lumii în ridicarea competitivităţii
mărfurilor respective.
CAPITOLUL II. PARTEA TENEBRĂ A COMERȚULUI
INTERNAȚIONAL ȘI EVOLUȚIA ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA
ECONOMIEI STATELOR LUMII
2.1 Aspecte teoretice privind economia tenebra
Istoricii amintesc de înţeleptul Platon, care folosea o campanie non-profit pentru a-şi finanţa
celebra-i Universitate, în Grecia antică. Tot în această perioadă, micile insule vecine cu Atena,
stocau mărfurile aduse pe mare sau care plecau pe mare pentru a evita impozitul de 2 % asupra
importurilor respectiv exporturilor, perceput de cetate. În perioada de înflorire a Imperiului
Roman insula grecească Delos era folosită de romanii înstăriţi pentru a evita în mod legal plata de
dări, impozite şi alte taxe prevăzute de legislaţia latină. Britania romană folosea la începutul
mileniului societăţi pe care astăzi le-am numi offshore.
În Grecia veche, insulele din vecinătatea Atenei erau utilizate de către comercianţi pentru
stocarea mărfurilor, evitându-se astfel un impozit de 2% perceput de cetate asupra importurilor şi
exporturilor. În secolele XVI - XVIII, Flandra a devenit paradis fiscal, întrucât comerţul efectuat
prin porturile sale era supus la obligaţii fiscale şi la restricţii minore. Momentul care marchează
creşterea importanţei paradisurilor fiscale îl reprezintă sfârşitul celei de-a doua mari conflagraţii
militare mondiale. Specialiştii americani în societăţi multinaţionale D.K.Eiteman şi
A.L.Stonehill considera că aceasta se datorează creşterii numărului filialelor unei societăţi–
mamă.
În timpul evului mediu, proprietarii de pământ impuneau taxe abuzive sau nenumărate
restricții şi limitări fiscale. Se găseau însă destule modalităţi de a eluda fiscalitatea ridicată prin
aşa numitele trusturi. Scopul acestora erau şi de a păstra intactă proprietatea familială sau de a
proteja tranzacţiile comerciale, însă aceste înlesniri erau doar apanajul celor cât de cât înstăriţi.
Între secolele al XVI lea şi XVIII lea, Flandra a fost primul paradis fiscal.
Apariţia faptelor de evaziune fiscală este legată de sec. XVII şi de piraţi, ca primii
evazionişti. Paradisurile fiscale erau, de fapt, insulele unde piraţii îşi depozitau comorile
confiscate. Amintim că în anul 1612 este consemnat primul caz de amnistie fiscală cu referire la
veniturile ilegale. Astfel, Anglia oferea piraţilor care renunţau la această meserie, atât dreptul de
a-şi păstra banii, cât şi garantarea deplinei libertăţi. După cel de-al doilea război mondial, numărul
şi importanţa paradisurilor fiscale creşte datorită avantajelor pe care le oferă: impozite mici (sau
chiar zero) pe venit , secretul operaţiunilor bancare şi rapiditatea acestora, evitarea dublei
impuneri. Un fenomen interesant s-a putut observa într-un anumit colţ al lumii. Imperiul Britanic
era pe cale să se prăbuşească (creşterea sarcinilor fiscale a adus prejudiciu atât persoanelor fizice
cât şi companiilor). Din ce în ce mai multe colonii şi teritorii independente de imperiu îşi
revendicau autonomia şi independenţa. Acestea, odată cu dobândirea independenţei de Londra
pierd imensele (Gutmann, 1977) sume cu care imperiul a susţinut aceste zone. Autonomia acestor
teritorii a implicat şi organe legislative şi executive proprii şi politică fiscală proprie. Cu alte
cuvinte autonomia înseamnă legi proprii şi regim propriu de impozitare. Aceste noi state
independente trebuiau să găsească metode prin care să atragă capital, suplinind finanţarea britanică
pierdută o dată cu dobândirea autonomiei. Aşa s-au format și zonele cu fiscalitate redusă cunoscute
sub denumirea de paradisuri fiscale.6
Anii ‘60-70 au dus la o creştere accentuată a paradisurilor fiscale si bancare, denumite zone
offshor. Prin termenul de “offshore”7 limbajul de specialitate britanic desemnează teritoriul situat
dincolo de ţărm. În jargonul economic american, prin offshore sunt denumite activităţile
economice şi firmele care îşi desfăşoară activitatea în afara teritoriului naţional al statului în care
acestea sunt rezidenţi. Termenul englezesc “offshore” înseamnă o “activitate desfăşurată în
exterior, efectuată în afara legilor ţării din care provine investitorul”. Altfel spus, o zonă offshore
reprezintă spaţiul restrâns pe teritoriul unui stat, amplasat în cadrul unui port, aeroport, unde taxele
vamale asupra mărfurilor intrate şi destinate reexporturilor sunt suspendate şi se autorizează
realizarea unor operaţiuni comerciale, industrial-bancare şi de asigurare. Teoretic, companiile
offshore se pot înfiinţa oriunde în lume, dar nu peste tot se pot obţine şi avantaje fiscale, pentru că
o firmă nu va fi scutită de impozit datorită faptului că este o firmă offshore, ci pentru că este un
offshore înregistrat într-un paradis fiscal. Scopul urmărit la înfiinţarea unei companii offshore este,
în principal, minimizarea taxării şi reducerea poverii fiscale, dar prin intermediul unei companii
offshore se realizează şi un management mai performant al riscului, cât şi o importantă reducere a
costurilor. Companiile offshore pe lângă regimul de impozitare lejer beneficiază şi de mult dorita
şi apreciata confidenţialitate în faţa unui control valutar, având protecţie împotriva intervenţiei
guvernamentale şi a schimbărilor politice exterioare.
În sensul evidențiat mai sus, economia tenebra, se manifesta sub forma mai multor aspecte
asupra economiilor țărilor lumii. În baza acestui aspect, conform clasificaţiei ONU toate toate
infracţiunile transnaţionale sunt divizate în mai multe grupe:
- Spălarea banilor;
- Criminalitate on-line,
- Terorizm;
- Criminalitate ecologică;
- Furturi a obiectelor de artă şi de cultură;
- Trafic de fiinţe umane;
6
Gutmann, P. M. (1977). The Subteranean Economy. Freiburger. p.25
7
Potrivit diţionarului anual al revistei “The Economist”, companiile offshore sunt firme înregistrate în anumite ţări
sau jurisdicţii care au o legislaţie fiscală fie fără impozite, fie cu impozite foarte scăzute atât timp cât societatea nu
desfăşoara activităţi pe teritoriul ţării unde sunt înregistrate
- Furturi a proprietăţii intelectuale;
- Trafic de organe umane;
- Comerţul ilicit cu arme;
- Trafic ilicit de droguri;
- Piraterie aeriană;
- Bancrotare ilicită;
- Piraterie de mare;
- Implementarea în businessul legal;
- Inşălaciuni în domeniul asigurărilor;
- Corupţia şi mituirea persoanelor publice şi de partid.
În acest sens, în prezenta lucrare ne propunem să evidențiem, următoarele aspect ale părții
tenebre a comerțului international, prin prisma următoarelor asptecte de bază:
a) comerțul cu produse contrafăcute,
b) comerțul ilegal cu arme si muniții,
c) traficul de substanțe stupefiante/droguri etc.
1.2.1. Comerțul cu produse contrafăcute
Intr-un mediu economic in care presiunea concurentiala este din ce in ce mai ridicata,
produsele contrafacute se inmultesc si, odata cu inmultirea lor, cresc exponential si riscurile la care
suntem expusi prin prezenta lor pe piata. De aceea, a ști cum sa te protejezi de falsuri a devenit, in
ziua de astazi, o cerinta importanta pentru mentinerea sanatatii. Astfel, produsele contrafăcute
sunt falsuri sau replici neautorizate ale produsului real. Produsele contrafăcute sunt adesea
produse cu intenția de a profita de valoarea superioară a produsului imitat.
Traficul de arme se referă la comerțul ilegal cu arme, fie că este vorba de foc, aer sau
proiectil, precum și de muniție și explozivi, acesta este un tip de comerț ilegal între teritorii. În
acest comerț, marfa principală comercializată este armele. În funcție de tipul de armă și de
reglementare, pedeapsa variază în funcție de armele de foc, proiectil sau aer, precum și de muniție
sau explozivi.
Comerțul cu arme este una dintre cele mai profitabile și răspândite piețe ilegale, precum
și cea mai luptată de diferite organizații, precum Națiunile Unite. Acest lucru nu trebuie confundat
cu comerțul cu arme. Care, în cadrul legii, este comerțul prin care armele sunt tranzacționate între
teritorii. Marele profit pe care îl presupune această afacere a provocat marele boom al acesteia pe
toată planeta, făcând ca aceasta să devină una dintre cele mai mari și mai frecventate piețe ilegale
din lume. Prezența sa în lume este atât de mare, cât și daunele pe care le provoacă, încât Organizația
Națiunilor Unite (ONU) a descris traficul de arme drept una dintre primele amenințări care
trebuie combătute de către instituție. După traficul de droguri, piața armelor este a doua cea mai
atractivă și profitabilă piață ilegală din lume. Vorbim despre o sumă care variază între 170 și 320
de milioane de dolari generate pe această piață ilegală. Această sumă reprezintă o cifră care variază
între 10% și 20% din piața legală a armelor. Cu alte cuvinte, aproximativ o cincime din piața
armelor este făcută ilegală.
Pentru a controla piața ilegală, prevenind ca multe dintre aceste arme să ajungă pe piața de
contrabandă, ONU a creat un tratat pentru ao reglementa. Acest tratat se numește Tratatul privind
comerțul cu arme. Acest tratat a fost promovat în 2010 de diferite grupuri de lucru ale organizației,
inclusiv de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Tratatul a intrat în vigoare în 2014, cu
sprijinul a 153 de state în favoarea sa.
Valoarea totală a tranzacțiilor realizate pe piața mondială de armament este estimată la
aproximativ 60 de miliarde de dolari pe an, din care aproximativ 8 miliarde de dolari provin din
vânzarea de pistoale, puști, mitraliere și gloanțe.8 Comerțul ilegal de arme este mai greu de
estimat, dar piața ilicită de arme de calibru mic a fost estimată la 10-20% din comerțul
mondial cu arme.9
Deși traficul de arme este larg răspândită în regiunile cu turbulențe politice, el nu este limitat
la astfel de zone; astfel, de exemplu, în Asia de Sud, aproximativ 63 de milioane de arme de foc
au fost vândute ilegal în India și Pakistan.10
În Statele Unite ale Americii, termenul „Iron Pipeline” este folosit uneori pentru a descrie
Autostrada Interstatală 95 și autostrăzile de legătură ca un coridor pentru traficul de arme din New
York.11
Folosirea de substanţe stupefiante este un fenomen care a existat în toate timpurile, dar
altădată, consumatorul de asemenea produse - în comparaţie cu ce se întâmplă în zilele noastre -
se diferenţia prin aspectul privat al propriei toxicomanii. Înainte să descifrăm acest concept, trebuie
să delimităm o definiței clară, astfel: Stupefiantele sunt substanțe care inhibă centrii nervoși,
8
Whitney, Craig R. (decembrie 2012). „Ruling Arms”. World Policy Journal. Arhivat din original la 28 decembrie
2012. Accesat în 28 decemrrie 2022.
9
Schroeder, Matt & Lamb, Guy (2006). „The Illicit Arms Trade in Africa” (PDF). African Analyst. Arhivat
din original (PDF) la 21 februarie 2007. Accesat în 30 ianuarie 2023.
10
Staff Correspondent (30 mai 2006). „Bangladesh turned into arms smuggling route; Experts critical of govt's
indifference”. The Daily Star.
11
Enos, Sandra L. (2012). „Iron Pipeline”. În Gregg Lee Carter. Guns in American Society: An Encyclopedia of
History, Politics, Culture, and the Law. ABC-CLIO. pp. 440–44. ISBN 9780313386701. Accesat în 30 ianuarie 2023.
provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosite mult timp, duc la obișnuință și la
necesitatea unor doze crescânde12. Sunt cunoscute în limbajul popular sub denumirea de droguri,
dar cuvântul drog poate avea mai multe semnificații în limba română13. Ca mecanism de acțiune,
stupefiantele acționează la nivelul neurotransmițătorilor din sistemul nervos, inhibând sau
stimulând activitatea acestora. Pot altera starea de conștiență, iar unele stupefiante au efect
halucinogen. În afara uzului medical, există și comercializare și folosirea ilegală a stupefiantelor,
pentru efectul euforizant și halucinogen (opiul, heroina, cocaina etc.). Regimul juridic al
stupefiantelor, de la cultivarea plantelor de origine, comercializare și până la consum, este supus
unor reglementări legale foarte stricte.14.
Prozelitismul era la scară redusă, iar în multe situații persoana în cauză îşi păstra inserţia
socială, primul contact cu drogurile având loc, de regulă, la o vârstă mai mare decât astăzi.
Obţinând profituri imense din traficul internaţional cu droguri, „narcoterorismul” a devenit, treptat,
o armă 15şi pătrunde în structura socială şi politică a multor ţări, contribuind la alimentarea unor
„insurecţii” sângeroase pe cele patru continente. Până de curând, comerţul cu droguri era dominat
de răufăcători, care nu voiau decât să strângă averi şi să deţină puterea, însă cu aproximativ zece -
douăzeci de ani în urmă, grupurile teroriste au început să conştientizeze mai bine avantajele oferite
de traficul de droguri.
Potrivit Drug Enforcement Administration din S.U.A., în primii ani ai acestui deceniu,
datorită traficului de droguri, au început să fie alimentate, tot mai mult, cu fonduri constituite ilegal
pentru: insurgenţii rurali, teroriştii urbani, mişcările de eliberare, traficanţii de arme, grupările
subversive, grupările extremiste de stânga şi de dreapta, etc. Lipsa de control asupra banilor
obţinuţi din droguri, are un efect destabilizator asupra circulaţiei monetare şi pieţelor de schimb,
iar unele grupuri teroriste îşi finanţează activităţile cu fonduri provenite din droguri.
În prezent, există trei centre distincte de producție a opiaceelor care aprovizionează trei
pieţe principale, și anume:
1. Afghanistanul, care aprovizionează țările învecinate, Orientrul Mijlociu, Africa și,
în mod deosebit, Europa;
2. Myanmar-Laos, care furnizează opiacee țărilor învecinate (în special Chinei) și
continentului Oceania (în principal Australiei);
3. America Latină (Columbia, Mexic, Guatemala și Peru) care aprovizionează
America de Nord, în mod deosebit – SUA.
12
DEX online: Stupefiant
13
DEX online: Drog
14
Monitorul Oficial din 29 noiembrie 2005: Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005 privind regimul juridic al
plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.
15
Ţurlea S., Bomba drogurilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 269-270;
Mafia drogurilor din Afganistan şi restul republicilor din Asia Centrală se identifică printr-
un caracter exclusiv familial sau etnic al rețelelor criminale:
− Rețelele naţionale, al căror rol pe piață constă în cumpărarea opiaceelor de la
fermieri şi vânzarea lor cumpărătorilor internaţionali.
− Organizațiile criminale transnaționale, care pe lângă faptul că stochează drogurile
în Afganistan, le depozitează în centre regionale diferite (precum Osh, Shymkent şi
Samarkand), unde se implementează din ce în ce mai multe laboratoare clandestine.
− Grupările armate nestatale şi grupările teroriste (talibanii, Al-Qaeda şi Mişcarea
islamică din Uzbekistan). Acestea sunt comandate de „lorzi ai războiului”, persoane
cu experiență în derularea unor războaie civile. Ei domină comerţul cu drogurile în
două modalităţi: prin colectarea taxelor de la cultivatorii locali sau de la traficanții
care tranzitează teritoriul lor şi prin controlul procesului de fabricare a drogurilor în
laboratoarele clandestine.
Prin urmare, legătura cu mediile criminale este o caracteristică importantă a traficului ilicit
de droguri. Sunt foarte multe cazurile în care traficanţii de droguri au legături cu bande organizate
specializate în exploatarea prostituţiei, a jocurilor clandestine, precum şi în falsificarea şi plasarea
de monedă falsă. Pe de altă parte, foştii specialisti ai hold-up-urilor ori proxenetii se reconvertesc
în traficanţi de droguri.
Traficul individual este o altă caracteristică a traficului de droguri. Numeroşi indivizi
originari din zonele producătoare de droguri efectuează pe cont propriu transporturi de mici
cantităţi de drog, în special frunză şi răşină de cannabis şi substanţe psihotrope.
De-a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a avut o evoluţie ascendentă, de la simpla folosire
în scopuri medicale şi terapeutice de către vindecători, în perioada antică, până la cultivarea,
producerea şi comercializarea acestora de către reţele infracţionale aparţinând crimei organizate,
în perioada contemporană. Toate aceste activităţi ilegale de cultivare, producere, fabricare,
depozitare, transport, comercializare şi utilizare a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope, ca si
multe alte aspecte legate de droguri presupune în mod firesc existenţa unor norme juridice ca o
reacţie normală de apărare a societăţii care se simte direct ameninţată, norme juridice care la nivel
internaţional şi intern constituie arma cea mai eficace de contracarare a acestui fenomen.
Îngrijorarea specialiştilor în materie, dar şi a opiniei publice, în general, este alimentată, în
primul rând, de mondializarea crescândă a acestei probleme şi de ştergerea, tot mai rapidă, a
distincţiei dintre ţările producătoare, consumatoare şi de tranzit. Pe de altă parte, traficul ilicit de
stupefiante şi substanțe psihotrope pune la dispoziţia organizatorilor capitaluri enorme, iar
cartelurile drogurilor şi retelele traficanţilor ilegali sunt organizate şi structurate de o asemenea
manieră încât ele pot acţiona simultan, în interiorul economiilor naţionale ca şi pe plan mondial,
cu acelaşi succes, în pofida măsurilor de contracarare luate de organismele internaţionale
specializate şi de către guverne. În Declaraţia cu privire la principiile directoare de reducere a
cererii în privinţa drogurilor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10.06.199816, se
menţionează că abuzul de droguri şi traficul lor ilicit au consecinţe devastatoare pentru toate ţările,
implicând: impactul funest asupra sănătăţii oamenilor; creşterea infracţionalităţii, a violenţei şi a
corupţiei; epuizarea resurselor umane, naturale şi financiare care puteau fi folosite pentru progresul
social-economic; pierderea de vieţi omeneşti, dezagregarea familiilor şi comunităţilor; slăbirea
structurii politice, culturale, sociale şi economice. Aşadar, se poate afirma că drogurile distrug
viaţa oamenilor, dereglează coeziunea în comunitate, subminează dezvoltarea omului şi
generează delincvenţa, afectȃnd toate sectoarele societăţii.
16
Convenţia din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope [Accesat la 19.01.2023]
Disponibil: http://www.anagov.ro/upl/ro/precursori/pdf/600- conventia-din-1988.pdf .
CAPITOLUL III. ANALIZA COMERȚULUI, CONSUMULUI ȘI
TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI ȘI SUBSTANȚE STUPEFIANTE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Prezentarea generală a RM prin prisma comerțului și consumului de droguri și
substanțe stupefiante
Astfel, în urma consultării cu BNS și cu site-ul MAI, delimităm următorul table al personalor
anchetate penal pentru cultivarea plantelro cu conținut narcotic cu scop de înstrăinare (art. 217 și
2171 CPP), majoritatea persoanelor fiind de gen masculin.
Tabelul 2.
Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu
conţinut narcotic, Republica, 2020
Bărbați Femei Total
nr. % nr. % nr. %
Cu scop de înstrăinare(art. 2171 al.1) 2 66,67 1 33,33 3 0
Fără scop de înstrăinare(art. 217 al. 1) 34 82.93 7 17,07 41 100
Total 36 81,81 8 18,19 44 100
Total persoane trase la răspunderea penală pentru comiterea 612 93,15 45 6,85 657 100
infracţiunilor legate de droguri
Sursa: MAI, elaborat de autor, în baza datelor prezentate pe site-ul oficial
E firesc fapt că nu poate fi inclus astfel și comerțul tenebru, care nu poate fi prezentat relevant
din punct de vedere statistic, fiind astfel un mister pentru autorități.
Totodată, un alt fenomen legat de infracțiunile de droguri care pune presiune asupra
securității statului îl constituie contrabanda cu droguri. Astfel, pe parcursul anului 2020 s-au
înregistrat 18 cazuri în anul 2019 au fost înregistrate 47 cazuri de contrabandă cu droguri, față de
anul 2018- 63 cazuri. (Figura 1)
Astfel, fenomenul comercializării drogurilor în mediul online s-a început prin folosirea
aplicațiilor VIBER şi TELEGRAM instalate pe telefoanele mobile iar achitarea pentru drogurile
procurate se efectua prin intermediul terminalelor de plată electronice QIWI și B PAY. Ca urmare
a dezvoltării acestui flagel organizatorii pe parcursul anului 2019 au întreprins măsuri noi de
îmbunătățire şi securizare a activităților ilegale în așa mod efectuîndu-se transferul activităților
ilegale din mediul online deschis (platforma LEGALIZER) în mediul DARKNET, iar în ultima
perioadă s-a efectuat transferul activităților ilegale pe platforma criptată HYDRA, iar achitarea
pentru drogurile procurate se efectuează prin monede virtuale (BITCOIN, LITECOIN,
ETHERIUM, etc.,).
Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele
confidențiale ale informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum
şi din observaţiile personale în timpul activităţilor sub acoperire. Preţurile drogurilor ilegale de pe
piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul 2022 . Cu referire la anul
2022, fenomenul dat s-a menținut în continuare, au crescut numărul cazurilor și a capturilor de
droguri comercializate în mediul online cu utilizarea diferitor aplicații și sisteme informaționale.
Activitățile desfășurate în anul 2022 s-au axat în special pe depistarea timpurie, lichidarea
magazinelor online și reținerea persoanelor implicate (Figura 2).
Figura 1. Combaterea comerțului online de droguri, anii 2021-2022
Legendă:
2021 – verde;
2022 – albastru.
Sursa: MAI, elaborat de autor, în baza datelor prezentate pe site-ul oficial
Astfel, prin prisma analizei datelor infracțiunilor legate de droguri în coraport cu gravitatea
infracțiunilor denotă faptul că marea partea a acestora se încadrează în categoria celor mai puțin
grave și ușoare. Zona de nord a țării se clasează pe primele poziții în ceea ce privește traficul cu
marijuana și etnobotanice. Totodată, traficul cu etnobotanice, marihuana, amphetamine și
heroină este sporit în raioanele din zona centrală a țării. Conform datelor statistice pe parcursul
anului 2020 se observă o descreștere a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, trimise în
judecată.
În RM, la etapa actuală, sunt implementate măsuri orientate spre prevenirea consumului
de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sunt prevăzute în Legea Republicii Moldova
nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool,
consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”.
Acţiunile practice sunt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2020-2021 parte
componentă a Strategiei Naţionale Antidrog pe anii 2020-2027. Prioritatea principală a acestora
constă în stoparea creşterii/reducerea consumului de droguri în societate, în special printre
minori şi contribuirea la stoparea creşterii/diminuarea consumului de droguri ilegale injectabile.
În scopul sensibilizării, educare și prevenirii consumului de droguri de către colaboratorii IMSP
Dispensarul Republican de Narcologie în colaborare şi cu participarea ONC-urilor au fost
lansate campanii naţionale, o serie de activităţi educaţionale, informaţionale şi de colaborare:
− prelegeri în instituțiile școlare și superioare de învățământ,
− seminare de instruire,
− seminare informative
desfăşurate în şcoli, instituţii superioare de învăţămînt pe teme de interes legate de prevenirea
traficului şi consumului de droguri sau teme conexe.
În instituțiile de învățământ primar și secundar general, prevenirea consumului de droguri,
alcool și tutun se realizează continuu, prin intermediul Curriculei, atât la disciplinele obligatorii
(”Educație civică, ”Biologie”, ”Chimie”, ,,Dezvoltare personală,, , ,, Educație pentru societate,,
), cât și în cadrul disciplinei opționale ”Educația pentru sănătate”.
Disciplina Dezvoltare personală, a câte 1 oră săptămânal, în învățământul primar, gimnazial
și liceal și a fost implementată în conformitate cu prevederile Curriculumului. Disciplina
obligatorie „Dezvoltarea personală” este structurată în 5 module, unul din ele fiind Modul sănătos
de viață, care îi ghidează pe elevi în aspecte ce ţin de sănătatea fizică, emoţională, alimentaţia
sănătoasă, contracararea viciilor: droguri, alcool, fumat, influenţe de diferit gen etc. și care include
așa unități de conținut ca: Spune NU drogurilor și altor substanțe, pericolul consumului
drogurilor, pericolul consumului medicamentelor fără prescripţia medicului, impactul consumului
de droguri asupra sănătăţii fizice, mintale și emoţionale în adolescenţă, dependența de droguri și
substanțe nocive, prevenirea consumului, consecinţe personale și sociale. Disciplina opțională
„Educație pentru sănătate” (clasele I-XII) a fost studiată în 474 de instituții de învățământ primar
și secundar general.
În anul 2020, implementarea programelor interactive de prevenire a consumului de droguri
în învățământul profesional tehnic, s-a realizat prin diverse activități la orele de dirigenție (1
oră/săptămână), în cadrul disciplinei obligatorii Educația civică (1 oră/săptămână) şi prin
activități extracurriculare cu tematica prevenirii consumului de droguri, alcool și tutun (cursuri,
seminare, mese rotunde) cu participarea, inclusiv a profesorilor, profesorilor-diriginți, părinților,
psihopedagogilor.
În instituțiile de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar pentru elevii anului
I se predă disciplina „Decizii pentru un mod sănătos de viață”. Obiectivul principal - formarea
competenţelor de a reduce riscurile de sănătate pentru sine şi pentru cei din jur; de a analiza
consecinţele diferitor opţiuni comportamentale în situaţii de risc pentru sănătate.
Organizațiile de profil din Moldova își propun o altă abordare privind problema consumului
de droguri:
1. schimbarea legislative;
2. scheme de referire în care să se implice poliția locală prin informarea despre existența
serviciilor de reabilitare oferindu-i posibilitatea de alegere.
La modul practic, astăzi, statul achită mult mai mult pentru încarcerarea unei persoane care
consumă droguri, decât ar încadra-o în servicii de reabilitare. De către Promo-Lex în colaborare
cu Uniunea pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor (UORN) a fost elaborat draftul de
concept privind implementarea măsurilor alternative arestului preventiv și pedepselor privative de
libertate în cazurile asociate consumului de droguri. Ca o alternativă propusă de societatea civila
este un program educațional sau un program de asistență psiho-socială care vine să răspundă
necesităților.
CONCLUZII CAPITOLUL III
III. WEBOGRAFIE
19. www.european-union.europa.eu;
20. www.bns.md;
21. www.europa.eu;
22. www.dexonline.ro;
23. www.irek.ase.md;
24. www.mae.ro;
25. www.imf.org;
26. www.consilium.europa.eu.