Seminar Analytica Probleme

Analytica a fost proiectat de la nceput pentru a combina mai multe tehnologii de decizie
cheie n pachet complet integrat, uor de utilizat. Acestea includ:

- Diagrame vizuale pentru a defini i de a organiza modele complexe n module
uor de neles.
- Matrice inteligente pentru a gestiona mai uor modele cu mai multe dimensiuni.
- Simularea Monte Carlo pentru a analiza incertitudinea i riscul, cu vitez i
simplitate
- Optimizare, incluznd programarea liniare i neliniare.
O diagram vizuala este o reprezentare vizual intuitiva a unei probleme de decizie. Ea
descrie elementele cheie, ca deciziile, incertitudinile i obiectivele ca noduri de diferite
forme si culori iar influenele dintre ele prin sgei.
Diagramele vizuale descriu cate o variabil care corespunde unei situaii, unei decizii,
unei variabile ans sau unei evaluri finale. Aceste tipuri de noduri sunt pietrele de
temelie ale problemelor de decizie. Schema de influen ofer o vedere conceptuala de
nivel nalt, pe care s-ar putea construi un model cantitativ detaliat.
O decizie este o variabil pe care utilizatorul are puterea de a o modifica n mod direct.
Decizia ar putea fi cu privire la investiia ntr-un nou proiect, ct de mult s se
investeasc, ct de mult sa se liciteze, construirea unui nou site, sau ce buget s se aloce
pentru comercializare.
O variabil ans este o cantitate incert, a crei valoare se poate schimba fr s poat
fi previzionat, deoarece nu exist informaii complete sau care nu se pot controla n mod
direct.
Un obiectiv este o msur de satisfacie cu rezultate posibile. Ar putea fi o valoare net
actual, viei salvate, sau EBITDA, sau, mai general, "utilitate". De obicei, factorul de
decizie este ncercarea de a gsi soluii pentru a maximiza (sau minimiza) obiectivul. De
multe ori un obiectiv combin mai multe sub obiective sau atribute, care pot fi n conflict,
cum ar fi costurile de energie, precum i riscurile de mediu i de sntate. De obicei,
atunci cnd obiectivul este incert, analitii de decizie sugereaz maximizarea valorii de
ateptat, sau, mai general, de ateptat utilitate, n funcie de preferinele de risc.
O variabil general este o funcie determinist a cantitilor de care aceasta depinde.
O sgeat indic o influen. O sgeat de la A la B nseamn c aceast cunoatere A ar
putea afecta n mod direct credina sau ateptrile cu privire la valoarea lui B. O influen
i exprim cunotine despre relevan. Se poate, dar nu trebuie, sa implice o relaie de
cauzalitate, sau un flux de materiale, informaii, sau bani.
Arborii de decizie i diagramele de influen sunt vederi complementare ale unei
probleme de decizie: arbori de decizie se utilizeaz pentru a afia setul de valori
alternative pentru fiecare decizie i variabil ans ca ramuri care ies din fiecare nod.
Diagrama de influen prezint dependenele ntre variabilele mai clar dect arborele de
decizie. Arborele de decizie prezint mai multe detalii cu privire la posibile ci sau
scenarii fi secvene de sucursale de la stnga la dreapta. Acest lucru prezint insa i
dificulti: trebuie s trateze toate variabilele ca discrete (un numr mic de alternative),
chiar dac acestea sunt de fapt continue, iar numrul de noduri dintr-un arbore de decizie
crete exponenial cu numrul de variabile de decizie i ans.
Analytica extinde standardele de notaie din diagrama de influen cu alte tipuri de

noduri, pentru a oferi puterea i flexibilitatea de a gestiona problemele din lumea real de
mare complexitate dect pot fi tratate cu instrumente convenionale.
-
Ierarhia de module - noduri module, prin intermediul crora se poate

organiza un model complex ca o ierarhie de module. Prin realiyarea unui dubluclick pe un nod modul, de poate afia detaliile sale ca o alt schem. n acest
mod se poate organiza un model care s conin sute, sau chiar mii, de variabile
ntr-o ierarhie de diagrame, fiecare dintre acestea fiind suficient de mic pentru a
fi uor de neles i de gestionat.
Variabile ca matrice multidimensionale - diagramele standard de influen

presupun c variabilele sunt cantiti scalare. n Analytica, o variabil poate fi
un vector, sau o matrice multidimensional - de exemplu, ca dimensiunea pieei
de vnzri pentru fiecare regiune, fiecare produs, i pentru fiecare perioad de
timp. Analytica folosete variabile de index pentru a identifica dimensiunile.
Funciile definite de utilizator pot fi utilizate bibliotecile de funcii existente

sau pot fi create altele prin intermediul unui limbaj de modelare.
Diagramele cu bucle de feedback - diagramele de influen tradiionale nu

permit bucle de feedback de exemplu pentru un buget de marketing -> cota de
pia -> venituri -> bugetul de marketing. Analytica, cu toate acestea, nu
permite s se creeze bucle de acest gen intr-un model dinamic, cu condiia s
existe un decalaj de timp, notat ca o sgeat punctat, undeva in bucla.
In Analytica gasim urmatoarele noduri:
Obiectul Decizie: de ex, este decizia ta daca te imbraci sau nu in rosu.

Sansa: Sansa este o cantitate incerta, deci contine o probabilitate.
Ex: va ploua sau nu maine, tine de variabila sansa.
Obiectivul: de obicei un model contine un singur obiectiv. Intr-un model de
decizie, tu incerci sa gasesti decizia care maximizeaza sau minimizeaza (dupa alegerea
ta) valoarea unui nod.
Variabila: rep o variabila generala, cantitativa.Aceasta poate fi incerta pentru
ca depinde de una sau mai multe variabile intamplatoare. Utilizati aceasta clasa initial
daca nu sunteti sigur ce fel de variabila doriti. Puteti schimba clasa mai tarziu cand totul
devine mai clar.
Modulul: o colectie de noduri organizat ca o diagram. Un modul poate

contine mai multe module.
Indexul (cu notatia de parallelogram):
Un indice folosit pt a define o dimensiune a unei matrice (array)
Ex: Anul este un index pt un array care contine PIB-ul Romaniei pt ultimii 20 de ani.
Numele tarilor este un index pt un array (matrice) pt o serie de tari.
Etc
Constanta: Este o variabila a carei variabila este stabilita. Ea nu are intrari
deci nu depinde de alte variabile.
EX: numarul de metrii din 1 Km.
Functia.
Butonul: cand apasam butonul, el executa anumite script-uri pt a realiza

anumite actiuni.
Pentru realizarea unui probleme noi, de fiecaredata vom alege calea: File/ New Model:
Vom avea mai departe 3 optiuni: Model, Module sau Library. Putem adauga si alte date
ca: Title, Description, Author etc:
Dupa care accesam butonul Diagram Window si vom fi gata de treaba:
Mai departe vom putea sa alegem nodurile dorite in problema noastra printr-un simplu
Drag and Drop:
Pentru a relationa fiecare nod din problema, vom apasa pe urmatorul buton dupa care
vom face legatura intre cele doua obiecte manual: ->
De asemenea, printr-un simplu dublu-click pe text-ul fiecarui nod, ii putem schimba

denumirea.
Problema 1
Analiza cheltuielilor anuale ale companiei Vodafone Romania pentru echipa de suport IT
Date: cheltuielile pe anul 2013 exprimate in Dolari, pentru:
Cheltuieli cu resurse umane: 120 000 $/An
- Totalul cheltuielilor cu salariile angajatilor
- primele de sarbatori
- ore suplimentare
- bonusuri
Cheltuieli Materiale:
- Achizitii calculatoare si componente: 4500 $/An
- Achizitii imprimante, tus, hartie etc: 2800 $/An
- Cheltuieli cu mentenanta: unitati PC, imprimante, monitoare video, periferice,
componente, routere etc : 2500 $/An
Modelul:
In modelul de mai sus avem 3 noduri: 2 noduri variabila si unul de rezultat.

Pasii realizati pentru realizarea modelului
Legatura dintre ele se va face prin:
- sageata
selectarea inputurilor si Output-urilor
de exemplu, dublu-click pe nodul Cheltuieli cu resurse umane ne va duce in urmatoarea

fereastra:
Aici avem posibilittea de a alege un titlu, unitatea de masura (in acest caz $), o descriere,
definitia si alegerea Outputului care este nodul Total Cheltuieli Anuale
Celalalt nod secundar Cheltuieli Materiale, este un nod Modul, ceea ce inseamna ca am
mai adaugat un submodel:
Dublu-click
Aceste subnoduri de mai sus sunt legate cu output si sageata de Total Cheltuieli Anuale,
care reprezinta un nod Rezultat.
Mai sus avem nodul Achizitii calculatoare si componente.

Pentru a ajunge la un rezultat, am creat nodul de Obiectiv pe care l-am numit Total
Cheltuieli Anuale:
Vom avea urmatoarele Inputuri (noduri ale caror valori intra in acest nod):
Formula o vom trece la definitie, in acest caz alegand ca tip expresie:

Cheltuieli_cu_resurs+Cheltuieli_cu_menten+Achizitii_calculatoa+Achizitii_imprimante
Pentru a afla rezultatul problemei, dam click pe nodul de obiectiv si alegem Show
Result, respectiv ce fel de valori vrem sa vedem, in functie si de modelul problemei: Mid
Value, Mean Value etc
Ca rezultat vom avea:
Asta inseamna ca Totalul cheltuielilor anuale este de 170 300 $.
Problema 2
Avem firma SC Imobil City care se ocupa cu imobiliare, respectiv inchirierea si vanzarea
de apartamente, garsoniere si case. Se doreste calcularea Castigului mediu lunar al firmei
SC Imobil City pe anul 2013 si Calcularea Profitului pe anul 2013
Date:
Avem urmatoarele Venituri:
- Venituri din vanzarea imobilelor (garzoniere, apartamente cu 2 camere, apartamente
de 3 camere, case etc: 627 000 $
- Venituri din publicitate, serviciu prestat catre alte firme. De exemplu firma Telekom
plateste o anumita suma lunara, pentru ca un panou publicitar sa fie pus in dreptul
ferestrelor a doua apartamente, cu deschidere catre Bulevardul Magheru. Total pe
2013: 55 000 $.
- Venituri din chirii: totalitatea incasarilor de pe urma imobilelor inchiriate catre
clienti: 190 000 $
Avem urmatoarele Cheltuieli:
- Cheltuieli cu salariile 120 000 $
- Cheltuieli cu primele angajatilor: 26 000 $
- Cheltuieli de intretinere, reparatii, renovari: 44 000 $
- Publicitate: 31 000 $
- Cheltuieli contabilitate: 4 000 $
- Investitii alcatuite din: achizitionarea de apartamente, construirea de imobile. Aici
includem si investitii in bunuri pentru sediul firmei: 240 000 $
Model:
Avem 3 noduri obiectiv, 4 noduri de rezultat si un nod Modul (care cuprinde un sub
model):
La nodurile de vanzari (stanga) vom avea pentru fiecare o anumita suma la definitie:
Avestea trei vor avea ca output nodul Total Venituri:
Am scris urmatoarea formula si am calculat si TVA-ul care reprezinta 24%:

(Venituri_din_chirii+Venituri_din_publici+Venituri_din_vanzari)((Venituri_din_chirii+Venituri_din_publici+Venituri_din_vanzari)*24/100)
La fel am procedat si in cazul nodului de Cheltuieli:
Cu urmatorul submodel:
Vom avea urmatoarea formula:
Nodurile de Obiectiv Total venituri si Total Cheltuieli le-am legat la Profitul anual:
Profitul anual are urmatoarea formula in care am calculat impozitul pe profit de 16 %:
Mai departe Profitul anual l-am legat de Castigul mediu lunar al firmei:
..care are urmatoarea formula:
Rezultatul problemei ne arata cat este profitul mediu lunar pe anul 2013 al firmei SC
Imobil City:
Problema 3
Alegerea celui mai bun telefon, tinand cont atat de pret cat si de anumite caracteristici de
calitate.
Date:
Spacificatii
Samsung GS5 Iphone 6 HTC One V
Pret
2099
4499
2349
0.67
Popularitate
76
90
68
0.15
Performante baterie
10
0.26
Performante procesor 9
0.19
Performante camera
0.14
10
La importanta specificatiilor (notata in tabel cu V), vom tine cont ca din Pret si din
Popularitate vom lua ca fiind un avantaj minimum din valoare iar la Performante baterie,
Performante procesor si Performante camera vom lua maximum.
Avem urmatorul model:
Avem nodul Index: Telefoane, in care am pus cele 3 telefoane pentru acest studiu si am
ales ca Descriere: List of labels
La fel si in cazul Indexului: Specificatii
Am creat nodul Obiect: Tabel, in care am ales o tabela.
In tabela am pus exact specificatiile produselor prezentate mai devreme:
Tabelul l-am legat de Formule de calcul, care are urmatoarea formula matematica:
Min(Tabel[Specificatii='Pret'])/Tabel[Specificatii='Pret']*v1+Min(Tabel[Specificatii='Pop
ularitate'])/Tabel[Specificatii='Popularitate']*v2+Tabel[Specificatii='Performante
baterie']/Max(Tabel[Specificatii='Performante
baterie'])*v3+Tabel[Specificatii='Performante
procesor']/Max(Tabel[Specificatii='Performante
procesor'])*v4+Tabel[Specificatii='Performante
camera']/Max(Tabel[Specificatii='Performante camera'])*v5
In aceasta am calculat atat minimul cat si maximul, inmultit cu importanta ficarei valori
din spacificatii (de exemplu, la pret am calculat min: cu cat este mai mic cu atat
avantajeaza produsul in rezultatul final).
Inputurile nodului Formule de calcul:
Mai jos avem importanta fiecarei specificatii in parte, notata cu V (v1....v5)
Spacificatii
Samsung GS5 Iphone 6 HTC One V
Pret
2099
4499
2349
0.67
Popularitate
76
90
68
0.15
Performante baterie
10
0.26
0.19
Performante procesor 9
Performante camera
10
0.14
Introducand cate o valoare, fiecare specificatie in parte isi va schimba importanta. De

exemplu avem la pret 0.67. Daca vom pune 0.1, automat Pretul nu va mai fi asa de
important in obtinerea rezultatului final.
Rezulul problemei:
Tinand cont de aceste valori de calitate, pret etc, rezulta ca cea mai buna alegere va fi
Samsung Galaxy S5:
Problema 4
O firm dorete s angajeze o persoana pentru postul de asistent manager. La
interviu s-au prezentat ase persoane i anume: persoana 1, persoana 2, persoana 3,
persoana 4, persoana 5, persoana 6.
n vederea angajrii, firma va ine seama de urmtoarele criterii de selecie i de
importana pe care o acord fiecrui criteriu:
Importan
kj
minimizant
0.15
MAXIMIZAT 0.25
Cj Denumire
U.M.
1
2
Vrst
Experien n domeniu
Studii
Cunotiinte de informatic
Limbi srine cunoscute
Salariu cerut
ani
luni
Calificativ
1 fr studii,
MAXIMIZAT
2 medii,
3 - superioare
Calificativ
1 fr,
2 medii,
MAXIMIZAT
3 bune
3 foarte bune
Calificativ
1 niciuna,
MAXIMIZAT
2 una,
3 mai multe
RON
minimizat
0.25
0.10
0.05
0.20
Tinnd cont de oferte de angajare i de criteriile luate n considerare, datele pe

baza crora trebuie luat decizia de alegere a agentului comercial care va fi angajat sunt
centralizate n tabelul urmtor:
Limbi
Salariu
Experien
Cunotiinte de
Vrst
Studii
srine
n domeniu
informatic
cerut
cunoscute
PERSOANA 1 25
4
3
M -> 2
1
700
PERSOANA 2 35
60
1
F -> 4
1
1500
PERSOANA 3 45
35
3
M -> 2
3
1000
PERSOANA 4 30
72
2
M -> 2
2
800
PERSOANA 5 22
25
1
F -> 4
1
1000
PERSOANA 6 25
40
2
M -> 2
5
1000
Pentru calculul calificativul fiecarei persoane am folosit formula:
Min(Date1[Criterii='Varsta']) / Date1[Criterii='Varsta'] * Coeficient_Important +
Date1[Criterii='Experienta in domeniu']/Max(Date1[Criterii='Experienta in
domeniu']) * Coeficient_Importan1 +
Date1[Criterii='Studii']/Max(Date1[Criterii='Studii'])*Coeficient_Importan2 +
Date1[Criterii='Cunostinte de informatica']/Max(Date1[Criterii='Cunostinte de
informatica']) * Coeficient_Importan3 +
Date1[Criterii='Limbi straine cunoscute']/Max(Date1[Criterii='Limbi straine
cunoscute']) * Coeficient_Importan4 +
Min(Date1[Criterii='Salariu cerut'])/Date1[Criterii='Salariu cerut']*
Coeficient_Importan5
Pe de-o parte, pentru criteriile cu obiectiv de minim am impartit valoarea minima
inregistrata pentru criteriul respectiv la valoarea inregistrata pentru persoana curenta si
am inmultit cu coeficientul de importanta.
Pe de alta parte, pentru criteriile cu obiectiv de maxim am impartit valoarea
inregistrata pentru persoana curenta la valoarea minima inregistrata pentru criteriul
respective si am inmultit cu coeficientul de importanta.
Astfel se obtine un calificativ subunitar pentru fiecare criteriu.
Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei
Am definit un nod de tip index pentru antetul liniilor, Persoane, unde am introdus
lista persoanelor candidate:
In cel de-al doilea nod de tip index am definit antetul coloanelor, Criteriile:
In continuare, intr-un nod de tip variabila am introdus datele intr-un tabel in care
am definit pe linii persoanele si pe coloane criteriile:
Tot cu ajutorul nodurilor de tip variabila am definit coeficientii de importanta

pentru fiecare criteriu:
Datele si criteriile de importanta au fost folosite intr-un nod de tip variabila in

scrierea expresiei modelului:
Diagrama finala:
Prezentarea si interpretarea rezultatelor

In urma evaluarii acestor criteria, decizia este in favoarea persoanei 4, care are
calificativul cel mai mare: 0.77. Persoana 5, in schimb, are cele mai mici sanse de
angajare pe postul de asistent manager, din cauza faptului ca are calificative slabe pentru
2 criterii cu un coeficient de importanta mare, Studii si Experienta in domeniu.
Problema 5
Achiziionarea unei combine miniere
Oportunitatea achiziionrii unei combine miniere de mare complexitate, utilizat la
realizarea tunelurilor montane, implic rspunderea managerilor, lund n considerare
valoarea de ordinul milioanelor de dolari a utilajului.
n urma analizelor de stabilire a cerinelor tehnico-economice, s-a decis c sunt
importante urmtoarele criterii:
Costul utilajului (Euro)

Cheltuielile de ntreinere (Euro/lun)
Cheltuieli pentru consumabile n exploatare (Euro/ml tunel)
Timpul mediu de funcionare zilnic (ore/zi)
Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)
Numrul de personal servant al utilajului (persoane)
Perioada de garanie 0(luni calendaristice)
Productivitatea utilajului (ml / lun)
Importana criteriilor selectate este exprimat mai jos:
0.25
0.15
Cheltuieli pentru consumabile n exploatare (Eouro/ml tunel) 0.10

Timpul mediu de funcionare zilnic (ore/zi)
0.05
Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)
0.05
Numrul de personal servant al utilajului (persoane)
0.15
Perioada de garanie (luni calendaristice)
0.15
0.10
S se aleag oferta cea mai avantajoas din lista urmtoare de utilaje:
Criteriu / ofert
Oferta 1
Oferta 2
800.000
1.200.000 1.500.000 3.000.000
8.000
6.000
4.000
3.000
n 4.000
4.100
3.900
3.850
Timpul mediu de funcionare zilnic 10

(ore/zi)
12
14
16
Costuri legate de asigurarea utilajului 15.000

(Euro)
20.000
30.000
40.000
Numrul de personal
utilajului (persoane)
al 25
20
15
10
(luni 36
36
36
48
60
80
150
Cheltuieli pentru consumabile

exploatare (Euro/ml tunel)
Perioada
de
calendaristice)
servant
garanie
40
Oferta 3
Oferta 4
Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Pentru rezolvarea problemei am tinut cont de criteriile de selectie si de importanta
acordata fiecarui criteriu. Pentru aceasta am realizat o transformare pentru fiecare criteriu
ce era maximizant sau minimizant in procesul de selectie astfel incat ofertei ce obtine
calificativul cel mai mare sa i se atribuie scorul cel mai bun raportat la importanta
criteriului respectiv.
Urmeaza apoi insumarea scorurilor subunitare ale fiecarei oferte, suma acestora
fiind de asemenea subunitara.Oferta ce obtine suma cea mai mare va fi cea mai potrivita
pentru achiziionarea unei combine miniere de mare complexitate.
Se porneste programul Analytica si se selecteaza din meniul File --> New Model.
Se completeaza titlul proiectului si descrierea acestuia conform imaginii de mai jos:
Am creat variabilele si reprezentarea lor sub forma de noduri pe diagrama de

influenta a modelului.
Variabila Oferte
este de tip index si are o singura dimensiune,
putand fi vazuta ca un vector si continand lista de oferte pe care le are compania.
Fiecare variabila care reprezinta o marime cuantificabila a unui criteriu din

procesul de selectie al combinei este definita ca o tabela indexata de Oferte, unde am
setat valorile marimii respective pentru fiecare oferta care a fost prezenta.
Variabila Costul utilajului

este definita ca o tabela indexata de
oferte, in care am setat valorile aferente costului utilajului, exprimate in euro, pentru
fiecare oferta .
Variabila Cheltuielile de ntreinere (Euro/lun)

este definita ca
o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente cheltuielilor de intretinere
ale utilajului, exprimate in euro/luna, pentru fiecare oferta .
Variabila Cheltuieli pentru consumabile n exploatare (Euro/ml tunel)
este definita ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile

aferente cheltuielilor pentru consumabile in explatare, exprimate in euro/ml, pentru
fiecare oferta .
Variabila Timpul mediu de funcionare zilnic (ore/zi)

este
definita ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente timpului mediu
de exploatare, exprimate in ore/zi, pentru fiecare oferta .
Variabila Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)

este
definita ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente cheltuielilor
legate de asigurarea utilajului, exprimate in euro, pentru fiecare oferta .
Variabila Numrul de personal servant al utilajului (persoane)

este
definita ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente numarul de
personal, exprimate in numar de persoane, pentru fiecare oferta .
Variabila Perioada de garanie (luni calendaristice)

este definita
ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente perioadei de garantie a
utilajului, exprimate in numar de luni, pentru fiecare oferta .
Variabila Productivitatea utilajului (ml / lun)

este definita ca o
tabela indexata de oferte, in care am setat valorile aferente productivitatii utilajului,
exprimate in ml / lun, pentru fiecare oferta .
Variabila Sanse de achizitionare este definita ca o expresie care calculeaza in
functie de criteriile de selectie si de importanta acordata fiecarui criteriu oferta cea mai
buna dintre cele 4.

Rezultatele obtinute in urma analizei arata ca oferta cea mai buna dintre cele 4
este Oferta 1, deoarece duce la costurile cele mai mici.
Problema 6
O firm trebuie s realizeze o achiziie de mobilier. n acest scop a lansat o cerere de
ofert. Ca rspuns la aceast cerere s-au prezentat patru ofertani. Pentru a stabili care
dintre acetia va primi comanda, firma are n vedere urmtoarele criterii i cerine ale
acestora:
Preul total de achiziie < 50.000 Euro

Timpul de livrare < 30 zile
Calitatea I sau II
Perioada de garanie > 6 luni
Montare (cu sau fr)
Ofertele celor patru ofertani sunt centralizate n tabelul urmtor:
Ofertant 1
Preul total de 45.000
achiziie (Euro)
Ofertant 2
Ofertant 3
Ofertant 4
45.000
35.000
40.000
Timpul
de 10
livrare (zile)
30
20
Calitatea
II
II
Perioada
de 10
garanie (luni)
12
24
12
Montare
cu
fara
cu
cu
Care va fi ofertantul preferat?

Pentru rezolvarea problemei am tinut cont de criteriile de selectie. Pentru aceasta
am creat doi indexi in care am stocat ambele capete de tabel si apoi am realizat o
variabila de tip tabel indexat care poate fi privit ca o matrice, in care am introdus datele
referitoare la criteriile de selectie si la ofertanti.
Variabila Criterii de selectie

este o variabila de tip index care
contine criteriile de selectie pentru achizitionarea mobilierului, iar variabila de tip index
Ofertanti contine lista ofertantilor
Pentru a popula datele am folosit apoi o variabila de tip tabel, indexat pe cei doi
indexi creati anterior, cu numele Date despre ofertanti si criterii .

Conform analizei realizate se pare ca oferta cea mai buna este cea cu numarul 3
pentru ca a obtinut scorul cel mai mic.
Problema 7
Vom folosi problema doi pentru a realiza o noua problema de decizie. Pentru
aceasta vom introduce si importanta criteriilor de selectie.
Pentru a avea posibilitatea de a stabili in timp gradul de importanta al fiecarui
criteriu am adaugat variabile parametrizate pentru a calcula diverse scenarii.
Rezolvarea problemei s-a realizat cu ajutorul unor variabile parametrizate si cu
ajutorul unui obiectiv in care am calculate Rezultatul.
Obiectivul Rezultat l-am transformat si in nod de iesire, iar apasand pe butonul Calc
vor aparea rezultatele analizei. Transformarea s-a realizat cu click dreapta pe obiectiv si
selectand optiunea Make Output Node. In spatele obiectivului se afla formula :
In cazul variabilelor dupa crearea acestora am dat click dreapta si am ales

optiunea Make Input Node.
Rezultatul este la fel ca si la problema 2 si anume ofertantul cu numarul 3 este cel
care ofera cele mai bune conditii de contractare.
Problema 8
1.a. Descrierea problemei

O ferma agricola doreste sa achizitioneze o instalatie de produs peleti si brichete din
resturi vegetale sau lemn, pentru centrale termice pe peleti. Principalale criterii pentru
alegerea instalatiei sunt :
capacitatea de productie pe ora

Cost
consumul de energie electrica
diversitatea materiilor prime folosite
puterea calorica a peletilor / brichetelor produse
posibilitatea de reglare a dimeniunilor peletilor/brichetelor
perioada de functionare
Ferma agricola a primit urmatoarele oferte:
Criteriu
Ofertant
a/
Criteriu
Max
Min
Min
20%
30%
10%
Capacitat
e
(Kg/ora)
Pret
Consum
(lei)
(Kw)
Max
5%
Max
15%
Max
4%
Max
16%
Divers
itate
Putere
calorica
Reglare
dim
Perioada
function
are
(kcal/kg)
(ani)
Oferta 1
400
1860
22
mare
4800
mare
Oferta 2
500
2500
26
medie
4750
medie
Oferta 3
350
2000
18
mica
4950
mare
10
Oferta 4
450
3200
18
medie
4850
mica
Oferta 5
600
3100
16
mare
4500
medie
Stiind ca ponderile pentru criterii sunt:

capacitate 20%
pret 30%
consum 10%
diversitate 5%
putere calorica 15%
reglare dimensiune 4%
perioada functionare 16%
Dintre care trebuie s o aleag pe ce-a mai avantajoas.

1.b. Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare
Vom normaliza tabelul , astfel incat sa avem coeficienti ponderati subunitari. Observam
ca pentru majoritatea coloanelor , criteriul de oprimizare este maxim, dar pentru Pret si
Consum critieriul este minim . In tabelul normalizat in locul acestor coloane vom folosi
coloane derivate 1/Pret respectiv 1/Consum astfel ca si aceste coloane se vor optimiza
atunci prin maxim.
Normalizarea tabelului cu oferte in final este:
Criteriu
Ofertant
a/
Criteriu
Max
Max
Max
20%
30%
10%
Capacitat
e
(Kg/ora)
1/Pret
1/Consum
(lei)
(Kw)
Max
5%
Max
15%
Max
4%
Max
16%
Divers
itate
Putere
calorica
Reglare
dim
Perioada
function
are
(kcal/kg)
(ani)
Oferta 1
0.67
0.72
0.96
0.7
Oferta 2
0.84
0.74
0.61
0.67
0.95
0.67
0.8
Oferta 3
0.58
0.93
0.88
0.33
Oferta 4
0.75
0.58
0.88
0.67
0.97
0.33
0.7
Oferta 5
0.59
0.9
0.67
0.8
pentru coloana capacitate, ce se maximizeaza pentru 600 atribuim 1 , pentru

celelalte valori atribuim ponderi prin imartire la maxim , adica 400/600, 500/600,
Pentru coloana pret care trebuie sa fie min , calculam mai intai 10000/Pret si
avem valorile: oferta1=5.37, oferta2=4, oferta3=5, oferta4=3.12, oferta5=3.22. Daca
pret trebuia sa fie minim, 10000/pret trebuie sa fie maxim. Astfel oferta1 capata
coeficientul 1, oferta2=4/5.37=0.74 , oferta3=5/5.37=0.93, oferta4=3.12/5.37=0.58,
oferta5=5/5.37=0.59
similar pentru coloana consum cu valorile 22, 26, 18, 18, 16 min, calculam
100/valoare si avem
4.54 3.84 5.55 5.55 6.25 care acum trebuie sa fie max, normalizand avem 0.72 0.61
0.88 0.88 1
pentru diversitate asociem mare=1, medie = 0.67, mica=0.33
Pentru putere calorica 4800 4750 4950 4850 4500 asociem pentru 4950 valoarea
1 si normalizam, noile valori sunt: 0.96 0.95 1 0.97 0.9
pentru reglare dimensiune asociem mare=1, medie = 0.67, mica=0.33
pentru Perioada functionare: 7 8 10 7 8 asociem valorii 10 numarul 1 si

normalizam, noile valori sunt: 0.7 0.8 1 0.7 0.8
Functia obiectiv pentru tabelul normalizat este suma coeficientilor pe linie normalizata
cu ponderile , astfel pentru prima linie de exemplu functia se calculeaza prin:
0.67*0.20+1*0.30+0.72*0.10+1*0.05+0.96*0.15+1*0.04+0.7*0.16=0.852
1.c. Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

Pentru tabelul normalizat se creaza o variabila de tip tabel , cu titlul Evaluare
Oferte si identificatorul Eo
Pentru aceasta definim mai intai doua variabile index :
Variabila index Oferta_index foloseste un List of Labels cu valorile Oferta1, Oferta2,

Oferta3,Oferta4,Oferta5, acesta este axa y a tabelului
a doua variabila index este :
Variabila index Criteriu foloseste un List of Labels cu valori indentice cu numele

coloanelor din tabelul normalizat, acesta este axa x a tabelului
In final definim tabelul :
Tabelul are ca indexi Oferta_index si Criteriu definit anterior

Tabelul Eo stocheaza tabelul normalizat:
Pentru fiecare din Oferte , pentru a calcula functia obiectiv definim separat variabile
Oferta1, Oferta2, Oferta3, Oferta4, Oferta5. Acestea variabile vor stoca functia obiectiv
obtinuta din inmultirea vectorului line i al tabelului cu ponderile.
Pentru ponderi definesc inca un indice numit Pondere care stocheaza o lista de numere
cu ponderi ca in figura:
Variabila Oferta1 va avea asociat un Output Node in care se afiseaza efectiv functia
obiectiv ca mai jos.
Calculul functiei obiectiv Oferta1 se face pe baza formulei :

Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]
adica se ia elementul [1,1] din tabel prin Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=1] si se
inmultste cu elementul 1 din indexul de ponderi adica Pondere[@Pondere=1] s.a.m.d
Se observa folosirea @Oferta_Index = 1 care semnifica linia 1
si @Criteriu=1 care semnifica coloana 1 din tabel
Variabila Oferta1 arata ca mai jos:
Similar se definesc celelalte variabile Ofertai

Functiile obiectiv pentru acestea sunt :
- pentru Oferta2:
- pentru Oferta3
- pentru Oferta4
- pentru Oferta5
1.d Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele sunt in imaginea urmatoare:
- Se observa ca pentru Oferta1 functia obiectiv se maximizeaza , si are valoarea 0.852

urmatoarea oferta ca preferinta ar fi Oferta3, cea mai slaba oferta este Oferta4.
Decizie: Alegem Oferta1
Important:
Calculul pentru maxim se poate face automat ca in diagrama de mai jos:
Am adaugat variabila obiectiv Ob1 , indexul i, si variabila Max.

In variabila obiectiv folosim expresia :
Eo[@Oferta_Index = i, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]
observam @Oferta_Index = i si nu @Oferta_Index = 1
Automat variabila obiectiv va genera in Result valorile functiei obiectiv pentru toate
ofertele
In variabila max folosim functia Max ca mai jos
am folosit Max( Ob1, i) , aici Ob1 este de fapt un sir de valori , indexat de i,
Decizia este de alegere a oferta1
Problema 9

O ferma agricola are doua serii principale de culturi :
- culturi de primavara : cartof, rosii, mazare, ardei
- culturi succesive de toamna: varza, spanac, gulii, brocoli
Prin specificul climei sunt ani in care fie este seceta primavara afectand culturile de
primavara , fie este toamna afectand culturile de toamna .
Probabilitatea de a fi seceta primavara este data de tabelul:
Eveniment primavara:
Probabilitate:
Climat seceta
35%
Climat normal
Probabilitatea de a fi seceta toamna este :
65%
Eveniment toamna:
Probabilitate:
Climat seceta
40%
Climat normal
45%
Climat ploios
15%
Rentabilitatea culturilor de primavara este data de tabelul:
Culturi Primavara
Cartof
Rosie
Mazare
Ardei
Seceta [val recolta lei/ha]

Normal [val recolta lei/ha]
7000
10000
11000
14000
8000
12000
7000
15000
Rentabilitatea culturilor de toamna este data de tabelul:
Culturi Toamna
Varza
Spanac
Gulii
Brocoli
Seceta [val recolta lei/ha]

Normal [val recolta lei/ha]
Ploios [val recolta lei/ha]
4000
12000
15000
3000
9000
12000
5000
8000
6000
3000
10000
12000
Cerinta: Sa se gaseasca care este cea mai rentabila cultura ca si valoare medie a valori
productiei / ha , tinand cont de probabilitatile de a fi anumite evenimente meteo.
Pentru variabilele aleatoare de frecventa calculul mediei este dat de :
media=(probabilitate(i )* valoare(i))
Astfel de exemplu pentru cartof ca si cultura de primavara avem
medie(cartof)=0.35*7000+0.65*10000=2450+6500=8950 lei/ha
Similar se calculeaza pentru celelalte culturi .

Pentru ca specifica culturile asupra carora trebuie luata decizia de cultivare primavara si
toamna folosesc doua noduri de decizie Culturi primavara , Culturi toamna care
folosesc liste de etichete List of Labels
pentru nodul de decizie Culturi primavara avem in lista
['cartof','rosie','mazare','ardei']
pentru nodul de decizie Culturi toamna avem in lista ['varza','spanac','gulii','brocoli']
Detaliile pentru cele doua noduri sunt date mai jos:
Pentru caracterizarea secetei folosim nodurile de sansa numite
Seceta primavara si Seceta toamna.
La randul lor pentru fiecare dintre nodurile de sansa folosim tabele de probabilitate ale
caror detalii sunt in imaginile de mai jos
Pentru calcul efectiv al valorilor medii (functiilor obiectiv specificate la punctul

precedent )
folosim Variabile obiectiv care automat la randul lor au ca intari nodurile de decizie si
nodurile de sansa definite. Astfel desi problema ca enunt pare complicata, lucrul in
complex intre Variabila obiectiv si nodurile de decizie si nodurile de sansa ajuta la
calculul rapid si simplu.
Variabila obiectiv Rentabilitate culturi primavara folosest nodul de decizie Culturi
primavara si nodul de sansa Seceta primavara
Variabila este definita ca mai jos:
Lucrul esential este ca foloseste in definitie un tabel deterministic DetermTable care

este indexat practic dupa nodul de decizie si nodul de sansa mentionate
DetemTable pentru Variabila obiectiv Rentabilitate culturi primavara este :
acest tabel contine de fapt valorile productiilor in lei/ha pentru culturile de primavara.
Similar avem variabila obiectiv Rentabilitate culturi toamna
Aceasta foloseste nodul de decizie Culturi toamna si nodul sansa Seceta toamna
si evident DetermTable care are structura :
acest tabel contine de fapt valorile productiilor in lei/ha pentru culturile de toamna.

Desi descriere problemei pare detaliata , diagrama este in imaginea urmatoare:
Pentru culturile de primavara avem:
Decizie: se cultiva preponderent rosii , valoarea medie a rentabilitatii este in acest caz
12950 lei/ha , si este maxima.
Acelasi grafic prezentat ca histograma este :
Pentru culturile de toamna :
Decizie : se cultiva varza valoarea medie a rentabilitatii este in acest caz 12000 lei/ha ,
si este maxima.
Urmatoarea planta ca rentabilitate este brocoli cu o valoare de 10000 lei/ha.
Acelasi grafic prezentat ca histograma este :
Problema 10
O firm dorete s angajeze o persoana pentru postul de asistemt manager.. La interviu sau prezentat ase persoane i anume: persoana 1, persoana 2, persoana 3, persoana 4,
persoana 5, persoana 6.
n vederea angajrii, firma va ine seama de urmtoarele criterii de selecie i de
importana pe care o acord fiecrui criteriu:
Cj
Denumire
Importan
U.M.
kj
1 Vrst
ani
minimizant
0.20
2 Experien n domeniu
luni
MAXIMIZA
T
0.25
MAXIMIZA
T
0.25
MAXIMIZA
T
0.10
Calificativ
3 Studii
1 fr
studii,
2 medii,
3 - superioare
Calificativ
1 fr,
4 Cunotiinte de informatic
2 medii,
3 bune
3 foarte
bune
Calificativ
5 Limbi srine cunoscute
1 niciuna,
2 una,
MAXIMIZA
T
3 mai multe
5 Salariu cerut
RON
minimizat
0.20
Tinnd cont de oferte de angajare i de criteriile luate n considerare, datele pe baza

crora trebuie luat decizia de alegere a agentului commercial care va fi angajat sunt
centralizate n tabelul urmtor:
Vrst
Experien
n domeniu
Studii
Cunotiinte de
informatic
Limbi
srine
Salariu
cunoscut cerut
e
PERSOANA 1
25
700
PERSOANA 2
35
60
1500
PERSOANA 3
45
35
1000
PERSOANA 4
30
72
800
PERSOANA 5
22
25
1000
PERSOANA 6
25
40
1000

normalizam tabelul:
Vrst
min
Experien
n domeniu
max
Studii
max
Cunotiinte de
informatic
max
Limbi
srine
Salariu
cunoscut cerut
e
max
min
PERSOANA 1
25
700
PERSOANA 2
35
60
1500
PERSOANA 3
45
35
1000
PERSOANA 4
30
72
800
PERSOANA 5
22
25
1000
PERSOANA 6
25
40
1000
intai facem ca toate criteriile sa fie max, pentru aceasta inversam varsta
45/varsta
si salariu->1500/salariu avem deci:
Limbi
Experien
Cunotiinte
de
45/var
srine
Studii
1500/salariu
sta n domeniu
cunoscut
informatic
e
max
max
max
max
max
max
PERSOANA 1
1.8
2.14
PERSOANA 2
1.28
60
PERSOANA 3
35
1.5
PERSOANA 4
1.5
72
1.87
PERSOANA 5
25
1.5
PERSOANA 6
1.8
40
1.5
normalizam efectiv
Limbi
Experien
Cunotiinte
de
45/var
srine
Studii
1500/salariu
sta n domeniu
informatic cunoscut
e
max
max
max
max
max
max
pondere
0.2
0.25
0.25
0.1
0.2
PERSOANA 1
0.9
0.05
0.2
PERSOANA 2
0.64
0.83
0.33
0.5
0.2
0.46
PERSOANA 3
0.5
0.48
0.6
0.7
PERSOANA 4
0.75
0.67
0.4
0.87
PERSOANA 5
0.34
0.33
0.5
0.2
0.7
PERSOANA 6
0.9
0.55
0.67
0.7
Observam: ca suma ponderilor este 0.2+0.25+0.25+0.1+0.2=1 adica (100% ) iar

coloana Limbi srine cunoscute nu are pondere deci aceasta nu influenteaza alegerea
persoanei , astfel ca vom calcula fara coloana Limbi srine cunoscute iar daca la sfarsit
se intampla sa avem pe primele 2 locuri doua persoane cu acelasi punctaj atunci vom
alage suplimentar pe cea care are in coloana Limbi srine cunoscute punctaj maxim.
Functia obiectiv se fa calcula ca produsul dintre vectorul valorilor pentru o persoana si

vectorul ponderilor, astfel de exemplu pentru PERSOANA1 avem
CoefP1=0.9*0.2+0.05*0.25+1*0.25+1*0.1+1*0.2
Rezolvarea este similara cu cea din Probleam 1 (din acest motiv dam mai putine detalii
in descriere) astfel avem variabile indice :
Definim similar variabila Persoane identificata prin Prs, care este de tip table si care este
indexata dupa variabilele index Pr si Cr definite anterior:
Variabila Persoane te tip tabel in care sunt valorile tabelului normalizat:
Pentru calcularea functiilor optime folosim variabilele CoefP1 . CoefP6 , fiecare avand
un output node in care se afiseaza valoarea functiei obiectiv.
Examplu de variabila:
in definitia variabilelor se folosesc formulele pentru functia obiectiv :
- pentru persoana 1
Prs[@Pr = 1, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 1, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 1,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 1, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 1,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
- pentru persoana 2
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
- pentru persoana 3
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
- pentru persoana 4
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
- pentru persoana 5
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
- pentru persoana 6
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]
Observam cum am apelat elementele din tabel, de exemplu

Prs[@Pr = 6, @Cr=1] este elementul din tabel Pr6 de pe linia 6 coloana 1
@Pr = 6 codifica elementul 6 al indexului Pr
@Pr = 6 codifica elementul 1 al indexului Cr
Deasemea expresia precum
Pn[@Pn=3] arata cum se apeleaza elementul 3 al indexului Pn

Diagrama cu resultate este :
Se observa ca persoana cu valoarea functiei obiectiv cea mai mare este PERSOANA4
valoarea functiei obiectiv este CoefP4=0.8415. Urmatoarea persoana ca valoare a
functiei obiectiv este PERSOANA1 cae are CoefP1=0.7425. Diferenta dintre
PERSOANA4 si PERSOANA1 este semnificativa astfel ca nu mai este necesar sa ne
uitam la coloana de limbi straine in tabelul normalizat ca si criteriu suplimentar.
Calculul valorii maxime se poate face si automat folosind functia Max conform cu
diagrama
Decizie: angajam PERSOANA4 pentru care functia obiectiv este CoefP4=0.8415 ,

maxima.
Astfel am definit mai intai o varanila index i cu valorile [1,2,3,4,5,6] (avem 6

persoane)
Dupa care definim o noua variabila Optim care foloseste un Array
avem Array( i, [CoefP1, CoefP2, CoefP3, CoefP4, CoefP5, CoefP6 ])

Acestei variabile I-i aplicam functia Max folosind sintaxa: Max( optim, i )
(sau Max( optim, i ) Max( nume_sir, nume_index ) ca in figura de mai jos:
Decizie: Conform diagramei alegem PERSOANA4 care are functia obiectiv cea mai
mare.
Problema 11
Problema finala:
Se doreste cumpararea unei rochii de mireasa din Anglia . Exista posibilitatea platii prin
card sau la livrare. Pretul rochiei este afisat in Lire . Plata insa se va face in lei, fiind
dependenta de cursul valutar. Coletul poate fi trimis prin avion , prin atlassib sau o firma
de curierat, plata fiind diferita pentru fiecare in parte. Se va face o reducere pentru plata
prin card.
Rezolvare:
Pentru a rezolva aceasta problema am definit doua noduri de tip variabila pentru alegerea
transportului si plata transportului. Pentru prima am realizat un input node si a fost
definit Choice deoarece are 3 variante de transport iar a doua variabila a fost definite de
tip expresie si output node pentru a calcula plata. Apoi am introdus doua noduri de tip
decizie pentru plata prin card si plata la livrare. Cursul valutar si Reducerea sunt noduri
de tip Chance ele avand valori care se pot schimba. Nodurile finale, de tip obiectiv au fost
definite conform formulei pentru a afla pretul care se va plati in functie de ce decizie ia
cumparatoarea despre cum doreste sa isi achizitioneze rochia.
Astfel rezultatul final poate fi asa:
Sau:
Mai jos se poate vedea cum am ajuns la acest rezultat:

Seminar Analytica Probleme

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar Analytica Probleme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analytica a fost proiectat de la nceput pentru a combina mai multe tehnologii de decizie

cheie n pachet complet integrat, uor de utilizat. Acestea includ:

Analytica extinde standardele de notaie din diagrama de influen cu alte tipuri de

Ierarhia de module - noduri module, prin intermediul crora se poate

Variabile ca matrice multidimensionale - diagramele standard de influen

Funciile definite de utilizator pot fi utilizate bibliotecile de funcii existente

Diagramele cu bucle de feedback - diagramele de influen tradiionale nu

In Analytica gasim urmatoarele noduri:

Obiectul Decizie: de ex, este decizia ta daca te imbraci sau nu in rosu.

Modulul: o colectie de noduri organizat ca o diagram. Un modul poate

Butonul: cand apasam butonul, el executa anumite script-uri pt a realiza

Dupa care accesam butonul Diagram Window si vom fi gata de treaba:

De asemenea, printr-un simplu dublu-click pe text-ul fiecarui nod, ii putem schimba

In modelul de mai sus avem 3 noduri: 2 noduri variabila si unul de rezultat.

selectarea inputurilor si Output-urilor

de exemplu, dublu-click pe nodul Cheltuieli cu resurse umane ne va duce in urmatoarea

Mai sus avem nodul Achizitii calculatoare si componente.

Formula o vom trece la definitie, in acest caz alegand ca tip expresie:

Ca rezultat vom avea:

Asta inseamna ca Totalul cheltuielilor anuale este de 170 300 $.

Avestea trei vor avea ca output nodul Total Venituri:

Am scris urmatoarea formula si am calculat si TVA-ul care reprezinta 24%:

Vom avea urmatoarea formula:

Profitul anual are urmatoarea formula in care am calculat impozitul pe profit de 16 %:

..care are urmatoarea formula:

Samsung GS5 Iphone 6 HTC One V

La fel si in cazul Indexului: Specificatii

Am creat nodul Obiect: Tabel, in care am ales o tabela.

In tabela am pus exact specificatiile produselor prezentate mai devreme:

Mai jos avem importanta fiecarei specificatii in parte, notata cu V (v1....v5)

Samsung GS5 Iphone 6 HTC One V

Introducand cate o valoare, fiecare specificatie in parte isi va schimba importanta. De

Limbi srine cunoscute

Tinnd cont de oferte de angajare i de criteriile luate n considerare, datele pe

Tot cu ajutorul nodurilor de tip variabila am definit coeficientii de importanta

Datele si criteriile de importanta au fost folosite intr-un nod de tip variabila in

Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Costul utilajului (Euro)

Importana criteriilor selectate este exprimat mai jos:

Costul utilajului (Euro)

Cheltuielile de ntreinere (Euro/lun)

Cheltuieli pentru consumabile n exploatare (Eouro/ml tunel) 0.10

Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)

Numrul de personal servant al utilajului (persoane)

Perioada de garanie (luni calendaristice)

Productivitatea utilajului (ml / lun)

S se aleag oferta cea mai avantajoas din lista urmtoare de utilaje:

Costul utilajului (Euro)

1.200.000 1.500.000 3.000.000

Cheltuielile de ntreinere (Euro/lun)

Timpul mediu de funcionare zilnic 10

Costuri legate de asigurarea utilajului 15.000

Cheltuieli pentru consumabile

Productivitatea utilajului (ml / lun)

Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Am creat variabilele si reprezentarea lor sub forma de noduri pe diagrama de

Fiecare variabila care reprezinta o marime cuantificabila a unui criteriu din

Variabila Costul utilajului

Variabila Cheltuielile de ntreinere (Euro/lun)

este definita ca o tabela indexata de oferte, in care am setat valorile

Variabila Timpul mediu de funcionare zilnic (ore/zi)

Variabila Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)

Variabila Numrul de personal servant al utilajului (persoane)

Variabila Perioada de garanie (luni calendaristice)