Analytica a fost proiectat de la început pentru a combina mai multe tehnologii de decizie

cheie în pachet complet integrat, uşor de utilizat. Acestea includ:

- Diagrame vizuale pentru a defini şi de a organiza modele complexe în module
uşor de înţeles.
- Matrice inteligente pentru a gestiona mai uşor modele cu mai multe dimensiuni.
- Simularea Monte Carlo pentru a analiza incertitudinea şi riscul, cu viteză şi
simplitate
- Optimizare, incluzând programarea liniare şi neliniare.
O diagramă vizuala este o reprezentare vizual intuitiva a unei probleme de decizie. Ea
descrie elementele cheie, ca deciziile, incertitudinile şi obiectivele ca noduri de diferite
forme si culori iar influenţele dintre ele prin săgeţi.
Diagramele vizuale descriu cate o variabilă care corespunde unei situaţii, unei decizii,
unei variabile şansă sau unei evaluări finale. Aceste tipuri de noduri sunt pietrele de
temelie ale problemelor de decizie. Schema de influenţă oferă o vedere conceptuala de
nivel înalt, pe care s-ar putea construi un model cantitativ detaliat.
O decizie este o variabilă pe care utilizatorul are puterea de a o modifica în mod direct.
Decizia ar putea fi cu privire la investiţia într-un nou proiect, cât de mult să se
investească, cât de mult sa se liciteze, construirea unui nou site, sau ce buget să se aloce
pentru comercializare.
O variabilă şansă este o cantitate incertă, a cărei valoare se poate schimba fără să poată
fi previzionată, deoarece nu există informaţii complete sau care nu se pot controla în mod
direct.
Un obiectiv este o măsură de satisfacţie cu rezultate posibile. Ar putea fi o valoare netă
actuală, vieţi salvate, sau EBITDA, sau, mai general, "utilitate". De obicei, factorul de
decizie este încercarea de a găsi soluţii pentru a maximiza (sau minimiza) obiectivul. De
multe ori un obiectiv combină mai multe sub obiective sau atribute, care pot fi în conflict,
cum ar fi costurile de energie, precum şi riscurile de mediu şi de sănătate. De obicei,
atunci când obiectivul este incert, analiştii de decizie sugerează maximizarea valorii de
aşteptat, sau, mai general, de aşteptat utilitate, în funcţie de preferinţele de risc.
O variabilă generală este o funcţie deterministă a cantităţilor de care aceasta depinde.
O săgeată indică o influenţă. O săgeată de la A la B înseamnă că această cunoaştere A ar
putea afecta în mod direct credinţa sau aşteptările cu privire la valoarea lui B. O influenţă
îşi exprimă cunoştinţe despre relevanţă. Se poate, dar nu trebuie, sa implice o relaţie de
cauzalitate, sau un flux de materiale, informaţii, sau bani.
Arborii de decizie şi diagramele de influenţă sunt vederi complementare ale unei
probleme de decizie: arbori de decizie se utilizează pentru a afişa setul de valori
alternative pentru fiecare decizie şi variabilă şansă ca ramuri care ies din fiecare nod.
Diagrama de influenţă prezintă dependenţele între variabilele mai clar decât arborele de
decizie. Arborele de decizie prezintă mai multe detalii cu privire la posibile căi sau
scenarii fi secvenţe de sucursale de la stânga la dreapta. Acest lucru prezintă insa şi
dificultăţi: trebuie să trateze toate variabilele ca discrete (un număr mic de alternative),
chiar dacă acestea sunt de fapt continue, iar numărul de noduri dintr-un arbore de decizie
creşte exponenţial cu numărul de variabile de decizie şi şansă.
Analytica extinde standardele de notaţie din diagrama de influenţă cu alte tipuri de
noduri, pentru a oferi puterea şi flexibilitatea de a gestiona problemele din lumea reală de
mare complexitate decât pot fi tratate cu instrumente convenţionale.
- Ierarhia de module - noduri module, prin intermediul cărora se poate
organiza un model complex ca o ierarhie de module. Prin realiyarea unui dublu-
click pe un nod modul, de poate afişa detaliile sale ca o altă schemă. În acest
mod se poate organiza un model care să conţină sute, sau chiar mii, de variabile
într-o ierarhie de diagrame, fiecare dintre acestea fiind suficient de mic pentru a
fi uşor de înţeles şi de gestionat.
- Variabile ca matrice multidimensionale - diagramele standard de influenţă
presupun că variabilele sunt cantităţi scalare. În Analytica, o variabilă poate fi
un vector, sau o matrice multidimensională - de exemplu, ca dimensiunea pieţei
de vânzări pentru fiecare regiune, fiecare produs, şi pentru fiecare perioadă de
timp. Analytica foloseşte variabile de index pentru a identifica dimensiunile.
- Funcţiile definite de utilizator – pot fi utilizate bibliotecile de funcţii existente
sau pot fi create altele prin intermediul unui limbaj de modelare.
- Diagramele cu bucle de feedback - diagramele de influenţă tradiţionale nu
permit bucle de feedback – de exemplu pentru un buget de marketing -> cota de
piaţă -> venituri -> bugetul de marketing. Analytica, cu toate acestea, nu
permite să se creeze bucle de acest gen intr-un model dinamic, cu condiţia să
existe un decalaj de timp, notată ca o săgeată punctată, undeva in bucla.

In Analytica gasim urmatoarele noduri:

Obiectul Decizie: de ex, este decizia ta daca te imbraci sau nu in rosu.

Sansa: Sansa este o cantitate incerta, deci contine o probabilitate.

Ex: va ploua sau nu maine, tine de variabila sansa.

Obiectivul: de obicei un model contine un singur obiectiv. Intr-un model de

decizie, tu incerci sa gasesti decizia care maximizeaza sau minimizeaza (dupa alegerea
ta) valoarea unui nod.

Variabila: rep o variabila generala, cantitativa.Aceasta poate fi incerta pentru

ca depinde de una sau mai multe variabile intamplatoare. Utilizati aceasta clasa initial
daca nu sunteti sigur ce fel de variabila doriti. Puteti schimba clasa mai tarziu cand totul
devine mai clar.
 Modulul: o colectie de noduri organizat ca o diagram. Un modul poate
contine mai multe module.

Indexul (cu notatia de parallelogram):

Un indice folosit pt a define o dimensiune a unei matrice (array)
Ex: Anul este un index pt un array care contine PIB-ul Romaniei pt ultimii 20 de ani.
Numele tarilor este un index pt un array (matrice) pt o serie de tari.
Etc

Constanta: Este o variabila a carei variabila este stabilita. Ea nu are intrari

deci nu depinde de alte variabile.
EX: numarul de metrii din 1 Km.

Functia.

Butonul: cand apasam butonul, el executa anumite script-uri pt a realiza

anumite actiuni.

Pentru realizarea unui probleme noi, de fiecaredata vom alege calea: File/ New Model:
Vom avea mai departe 3 optiuni: Model, Module sau Library. Putem adauga si alte date
ca: Title, Description, Author etc:

Dupa care accesam butonul Diagram Window si vom fi gata de treaba:

Mai departe vom putea sa alegem nodurile dorite in problema noastra printr-un simplu
Drag and Drop:
Pentru a relationa fiecare nod din problema, vom apasa pe urmatorul buton dupa care
vom face legatura intre cele doua obiecte manual: ->

De asemenea, printr-un simplu dublu-click pe text-ul fiecarui nod, ii putem schimba

denumirea.

Recunoaşterea diagramelor de influenţă

În acest capitol, veţi analiza unele dintre detaliile modelului Chiria vs. Cumpărare.
Modelul Chiria vs. Cumpărare foloseşte convenţii privind fluxurile financiare: fondurile
care intră în (primite) au valori pozitive; fondurile care se scurg (cheltuieli) au valori
negative.

1. Faceţi dublu clic pe nodul Model pentru al deschide.

Detaliile unui model Analytica sunt afişate într-o fereastră cu diagrama de influenţă. O
diagramă de influenţă (prezentată în pagina următoare) este o reprezentare grafică a unui
model, care arată modul în care diferite variante ale modelului interacţionează între ele. O
diagrama de influenţă tipică este formată dintr-un număr de noduri conectate prin săgeţi.

Paleta de instrumente
Fereastra diagramei de influenţă - Instrumente

Nodurile reprezintă variabile şi apar sub formă de cutii, ovale, hexagoane şi alte forme.
Diferite forme de nod reprezintă diferite tipuri de variabile.
Analitica utilizează termenul variabilă în linii mari pentru a include orice are o valoare
sau poate fi evaluat. Reţineţi că multe dintre variabile au aceleaşi nume ca intrările şi
ieşirile din diagrama de sus. Diagrama de sus oferă un mod uşor de a vedea şi de a
modifica valorile acestor noduri.
Săgeţile care conectează diferite variabile indică o relaţie între variabile. Săgeata care
conţine Rata inflaţiei cu Rata de apreciere indică faptul că valoarea variabilei ratei de
apreciere depinde de valoarea variabilei Rata inflaţiei. În diagrama de influenţă a
modelului Chiria vs. Cumpărare, Costul de cumpărare depinde de variabilele preţul de
cumpărare, rata inflaţiei, rata de apreciere, rata de reducere şi orizontului de timp.
Figura următoare ilustrează diferite tipuri de noduri.
O variabilă generală este reprezentată de un dreptunghi rotunjit. Poate reprezenta orice
tip de variabilă şi este utilă atunci când nu ştiţi care este tipul. De obicei, o variabilă
generală este utilizată pentru a reprezenta o cantitate deterministă sau o relaţie
funcţională.
O variabilă de decizie este reprezentată de un nod dreptunghiular. O variabilă de
decizie este sub controlul factorului de decizie.
O variabilă şansă este reprezentată de un nod oval. O variabilă de şansă nu poate fi
controlată direct de către factorul de decizie. Are o valoare incertă reprezentată de o
distribuţie de probabilitate.
Un modul este reprezentat de un dreptunghi rotunjit îngroşat. Un modul conţine propria
diagrama de influenţă, care permite integrarea mai multor module în cadrul unui model.
O variabilă obiectiv este reprezentată de un hexagon. Această variabilă este „obiectivul”
modelului şi evaluează valoarea generală sau dezirabilitatea rezultatelor posibile. În acest
model, obiectivul este de a evalua diferenţa de costuri dintre închiriere şi cumpărare. Un
model de decizie conţine, de obicei, o singură variabilă obiectivă.

Deschiderea ferestrelor de obiecte Fiecare obiect din Analytica are o fereastră

obiect asociată care conţine informaţii detaliate despre acesta. Puteţi afişa fereastra
Obiect a oricărei variabile făcând dublu clic pe nodul său în diagrama de influenţă.
1. Faceţi dublu clic pe nodul de Preţ de cumpărare pentru a deschide fereastra Obiect de
preţ de cumpărare.
Informaţiile despre o variabilă sunt furnizate într-o listă de atribute. Atributele includ
clasa variabilei (de exemplu, decizie, şansă sau constantă), identificator, unităţi, titlu,
descriere, definiţie, intrări şi rezultate. Consultaţi ilustraţia de pe pagina următoare.

Titlul descrie pe scurt ce reprezintă variabila. Titlul este, de asemenea, prezentat în nodul
de pe diagrama de influenţă.
Descrierea furnizează documentaţie mai completă (lungime nelimitată) despre această
variantă variabilă.
Definiţia specifică valoarea variabilei sau modul de calculare a valorii, uneori folosind
alte variabile ca intrări. Definiţia poate fi, de asemenea, o distribuţie a probabilităţii sau
orice altă expresie matematică ematică.
Rezultatele sunt alte variabile care depind de această variabilă. Pentru fiecare ieşire, este
afişat identificatorul şi titlul său.
Atributul Units indică unităţile de măsură pentru variabilă. Variabila Preţ de cumpărare
este măsurată în dolari.
Identificatorul acestei variabile este Preţ. Identificatorul este folosit pentru a se referi la
această variabilă în definiţiile altor variabile. Poate conţine până la 20 de caractere şi nu
poate conţine spaţii.
Clasa acestei variabile este variabilă de decizie.

Deplasarea între ferestrele Obiectului Aţi deschis fereastra Obiect al unei

variabile (Preţ de cumpărare) făcând dublu clic pe nodul său în diagrama de influenţă.
Fereastra obiect conţine o listă a intrărilor şi ieşirilor variabilei, dacă există.

Puteţi deschide fereastra Obiect pentru orice variabilă de intrare sau de ieşire făcând
dublu clic pe cea pe care doriţi să o vizualizaţi.
1. Faceţi dublu clic pe variabila de ieşire intitulată Suma împrumutului ipotecar.

Analytica deschide fereastra Obiect pentru suma creditului ipotecar.

Reţineţi în figura de mai sus că titlul creditului ipotecar este diferit de identificatorul
variabilei, Ipoteca. Titlul este ceea ce vede în mod normal utilizatorul modelului;
identificatorul este utilizat ca simbol matematic în definiţiile altor variabile care depind
de această variabilă. Definiţia valorii creditului ipotecar este o expresie, suma preţului de
cumpărare şi a plăţii de plată (care este o sumă negativă). Definiţia se referă la aceste
variabile de către identificatorii lor. Inputs listează identificatorii şi titlurile variabilelor
din definiţie. Preţul de cumpărare, variabila pe care tocmai aţi examinat-o, este una dintre
intrări. Cealaltă contribuţie a sumei creditului ipotecar este plata anticipată.

2. Faceţi dublu clic pe intrarea în avans.

Fereastra obiect afişează acum atributele plăţii în avans.
3. Faceţi clic pe butonul închidere pentru a închide fereastra şi a reveni la diagrama.

Utilizarea panoului Atribute Ca alternativă la vizualizarea atributelor unei

variabile într-o fereastră separată, le puteţi inspecta în panoul Atribut, care este un panou
de fereastră auxiliar pe care îl puteţi deschide sub diagrama de influenţă. Panoul Atribut
vă permite să examinaţi rapid un atribut la un moment dat al oricărei variabile din model.
Selectaţi variabila pe care doriţi să o vizualizaţi şi selectaţi atributul de examinat dintr-un
meniu pop-up. Variabila Preţul de cumpărare trebuie evidenţiat cu un titlu în alb, care
indică faptul că este selectat; în caz contrar, selectaţi-l făcând clic o dată.

1. Faceţi clic pe pictograma pentru a deschide panoul Atribut.

Analiza cheltuielilor anuale Problema 1

Analiza cheltuielilor anuale ale companiei Vodafone Romania pentru echipa de suport IT
Date: cheltuielile pe anul 2013 exprimate in Dolari, pentru:
Cheltuieli cu resurse umane: 120 000 $/An
- Totalul cheltuielilor cu salariile angajatilor
- primele de sarbatori
- ore suplimentare
- bonusuri
Cheltuieli Materiale:
- Achizitii calculatoare si componente: 4500 $/An
- Achizitii imprimante, tus, hartie etc: 2800 $/An
- Cheltuieli cu mentenanta: unitati PC, imprimante, monitoare video, periferice,
componente, routere etc : 2500 $/An

Modelul:

In modelul de mai sus avem 3 noduri: 2 noduri variabila si unul de rezultat.

Pasii realizati pentru realizarea modelului

Legatura dintre ele se va face prin:

- sageata

- selectarea inputurilor si Output-urilor

de exemplu, dublu-click pe nodul Cheltuieli cu resurse umane ne va duce in urmatoarea

fereastra:
Aici avem posibilittea de a alege un titlu, unitatea de masura (in acest caz $), o descriere,
definitia si alegerea Outputului care este nodul Total Cheltuieli Anuale

Celalalt nod secundar Cheltuieli Materiale, este un nod Modul, ceea ce inseamna ca am
mai adaugat un submodel:

Dublu-click

Aceste subnoduri de mai sus sunt legate cu output si sageata de Total Cheltuieli Anuale,
care reprezinta un nod Rezultat.
Mai sus avem nodul Achizitii calculatoare si componente.

Pentru a ajunge la un rezultat, am creat nodul de Obiectiv pe care l-am numit Total
Cheltuieli Anuale:

Vom avea urmatoarele Inputuri (noduri ale caror valori intra in acest nod):
Formula o vom trece la definitie, in acest caz alegand ca tip expresie:
Cheltuieli_cu_resurs+Cheltuieli_cu_menten+Achizitii_calculatoa+Achizitii_imprimante

Pentru a afla rezultatul problemei, dam click pe nodul de obiectiv si alegem Show
Result, respectiv ce fel de valori vrem sa vedem, in functie si de modelul problemei: Mid
Value, Mean Value etc

Ca rezultat vom avea:

Asta inseamna ca Totalul cheltuielilor anuale este de 170 300 $.

Castigului mediu lunar al firmei SC Imobil City
Problema 2

Avem firma SC Imobil City care se ocupa cu imobiliare, respectiv inchirierea si vanzarea
de apartamente, garsoniere si case. Se doreste calcularea Castigului mediu lunar al firmei
SC Imobil City pe anul 2013 si Calcularea Profitului pe anul 2013

Date:
Avem urmatoarele Venituri:
- Venituri din vanzarea imobilelor (garzoniere, apartamente cu 2 camere, apartamente
de 3 camere, case etc: 627 000 $
- Venituri din publicitate, serviciu prestat catre alte firme. De exemplu firma Telekom
plateste o anumita suma lunara, pentru ca un panou publicitar sa fie pus in dreptul
ferestrelor a doua apartamente, cu deschidere catre Bulevardul Magheru. Total pe
2013: 55 000 $.
- Venituri din chirii: totalitatea incasarilor de pe urma imobilelor inchiriate catre
clienti: 190 000 $

Avem urmatoarele Cheltuieli:

- Cheltuieli cu salariile 120 000 $
- Cheltuieli cu primele angajatilor: 26 000 $
- Cheltuieli de intretinere, reparatii, renovari: 44 000 $
- Publicitate: 31 000 $
- Cheltuieli contabilitate: 4 000 $
- Investitii alcatuite din: achizitionarea de apartamente, construirea de imobile. Aici
includem si investitii in bunuri pentru sediul firmei: 240 000 $

Model:
Avem 3 noduri obiectiv, 4 noduri de rezultat si un nod Modul (care cuprinde un sub
model):

La nodurile de vanzari (stanga) vom avea pentru fiecare o anumita suma la definitie:
Avestea trei vor avea ca output nodul Total Venituri:

Am scris urmatoarea formula si am calculat si TVA-ul care reprezinta 24%:

(Venituri_din_chirii+Venituri_din_publici+Venituri_din_vanzari)-
((Venituri_din_chirii+Venituri_din_publici+Venituri_din_vanzari)*24/100)

La fel am procedat si in cazul nodului de Cheltuieli:

Cu urmatorul submodel:
Vom avea urmatoarea formula:

Nodurile de Obiectiv Total venituri si Total Cheltuieli le-am legat la Profitul anual:
Profitul anual are urmatoarea formula in care am calculat impozitul pe profit de 16 %:

Mai departe Profitul anual l-am legat de Castigul mediu lunar al firmei:
..care are urmatoarea formula:

Rezultatul problemei ne arata cat este profitul mediu lunar pe anul 2013 al firmei SC
Imobil City:

Alegerea celui mai bun telefon Problema 3

Alegerea celui mai bun telefon, tinand cont atat de pret cat si de anumite caracteristici de
calitate.

Date:
Spacificatii Samsung GS5 Iphone HTC One V
6

Pret 2099 4499 2349 0.67

Popularitate 76 90 68 0.15

Performante baterie 10 8 8 0.26

Performante 9 8 8 0.19
procesor

Performante camera 10 8 7 0.14

La importanta specificatiilor (notata in tabel cu V), vom tine cont ca din Pret si din
Popularitate vom lua ca fiind un avantaj minimum din valoare iar la Performante baterie,
Performante procesor si Performante camera vom lua maximum.

Avem urmatorul model:

Avem nodul Index: Telefoane, in care am pus cele 3 telefoane pentru acest studiu si am
ales ca Descriere: List of labels

La fel si in cazul Indexului: Specificatii

Am creat nodul Obiect: Tabel, in care am ales o tabela.

In tabela am pus exact specificatiile produselor prezentate mai devreme:

Tabelul l-am legat de Formule de calcul, care are urmatoarea formula matematica:

Min(Tabel[Specificatii='Pret'])/Tabel[Specificatii='Pret']*v1+Min(Tabel[Specificatii='Po
pularitate'])/Tabel[Specificatii='Popularitate']*v2+Tabel[Specificatii='Performante
baterie']/Max(Tabel[Specificatii='Performante
baterie'])*v3+Tabel[Specificatii='Performante
procesor']/Max(Tabel[Specificatii='Performante
procesor'])*v4+Tabel[Specificatii='Performante
camera']/Max(Tabel[Specificatii='Performante camera'])*v5

In aceasta am calculat atat minimul cat si maximul, inmultit cu importanta ficarei valori
din spacificatii (de exemplu, la pret am calculat min: cu cat este mai mic cu atat
avantajeaza produsul in rezultatul final).

Inputurile nodului Formule de calcul:

Mai jos avem importanta fiecarei specificatii in parte, notata cu V (v1....v5)

Spacificatii Samsung GS5 Iphone HTC One V

6

Pret 2099 4499 2349 0.67

Popularitate 76 90 68 0.15

Performante baterie 10 8 8 0.26

 Performante 9 8 8 0.19
procesor

Performante camera 10 8 7 0.14

Introducand cate o valoare, fiecare specificatie in parte isi va schimba importanta. De

exemplu avem la pret 0.67. Daca vom pune 0.1, automat Pretul nu va mai fi asa de
important in obtinerea rezultatului final.

Rezulul problemei:
Tinand cont de aceste valori de calitate, pret etc, rezulta ca cea mai buna alegere va fi
Samsung Galaxy S5:
angajeze o persoana pentru postul de asistent
manager Problema 4
O firmă doreşte să angajeze o persoana pentru postul de asistent manager. La
interviu s-au prezentat şase persoane şi anume: persoana 1, persoana 2, persoana 3,
persoana 4, persoana 5, persoana 6.
În vederea angajării, firma va ţine seama de următoarele criterii de selecţie şi de
importanţa pe care o acordă fiecărui criteriu:

Importanţă
Cj Denumire U.M.
kj
1 Vârstă ani minimizant 0.15
2 Experienţă în domeniu luni MAXIMIZAT 0.25
Calificativ
1 – fără studii,
3 Studii MAXIMIZAT 0.25
2 – medii,
3 - superioare
Calificativ
1 – fără,
4 Cunoştiinte de informatică 2 – medii, MAXIMIZAT 0.10
3 – bune
3 – foarte bune
Calificativ
1 – niciuna,
5 Limbi srăine cunoscute MAXIMIZAT 0.05
2 – una,
3 – mai multe
6 Salariu cerut RON minimizat 0.20

Tinând cont de oferte de angajare şi de criteriile luate în considerare, datele pe

baza cărora trebuie luată decizia de alegere a agentului comercial care va fi angajat sunt
centralizate în tabelul următor:
 Cunoştiinte Limbi
Vârst Experienţă Salariu
Studii de srăine
ă în domeniu cerut
informatică cunoscute
PERSOANA 1
25 4 3 M -> 2 700
1
PERSOANA 1
35 60 1 F -> 4 1500
2
PERSOANA 3
45 35 3 M -> 2 1000
3
PERSOANA 2
30 72 2 M -> 2 800
4
PERSOANA 1
22 25 1 F -> 4 1000
5
PERSOANA 5
25 40 2 M -> 2 1000
6

Pentru calculul calificativul fiecarei persoane am folosit formula:

Min(Date1[Criterii='Varsta']) / Date1[Criterii='Varsta'] * Coeficient_Important +
Date1[Criterii='Experienta in domeniu']/Max(Date1[Criterii='Experienta in
domeniu']) * Coeficient_Importan1 +
Date1[Criterii='Studii']/Max(Date1[Criterii='Studii'])*Coeficient_Importan2 +
Date1[Criterii='Cunostinte de informatica']/Max(Date1[Criterii='Cunostinte de
informatica']) * Coeficient_Importan3 +
Date1[Criterii='Limbi straine cunoscute']/Max(Date1[Criterii='Limbi straine
cunoscute']) * Coeficient_Importan4 +
Min(Date1[Criterii='Salariu cerut'])/Date1[Criterii='Salariu cerut']*
Coeficient_Importan5

Pe de-o parte, pentru criteriile cu obiectiv de minim am impartit valoarea minima

inregistrata pentru criteriul respectiv la valoarea inregistrata pentru persoana curenta si
am inmultit cu coeficientul de importanta.
Pe de alta parte, pentru criteriile cu obiectiv de maxim am impartit valoarea
inregistrata pentru persoana curenta la valoarea minima inregistrata pentru criteriul
respective si am inmultit cu coeficientul de importanta.
Astfel se obtine un calificativ subunitar pentru fiecare criteriu.

Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

 Am definit un nod de tip index pentru antetul liniilor, Persoane, unde am introdus
lista persoanelor candidate:

In cel de-al doilea nod de tip index am definit antetul coloanelor, Criteriile:

In continuare, intr-un nod de tip variabila am introdus datele intr-un tabel in care
am definit pe linii persoanele si pe coloane criteriile:
 Tot cu ajutorul nodurilor de tip variabila am definit coeficientii de importanta
pentru fiecare criteriu:
 Datele si criteriile de importanta au fost folosite intr-un nod de tip variabila in
scrierea expresiei modelului:

Diagrama finala:
Prezentarea si interpretarea rezultatelor

In urma evaluarii acestor criteria, decizia este in favoarea persoanei 4, care are
calificativul cel mai mare: 0.77. Persoana 5, in schimb, are cele mai mici sanse de
angajare pe postul de asistent manager, din cauza faptului ca are calificative slabe pentru
2 criterii cu un coeficient de importanta mare, Studii si Experienta in domeniu.
Achiziţionarea unei combine miniere Problema 5
Oportunitatea achiziţionării unei combine miniere de mare complexitate, utilizată la
realizarea tunelurilor montane, implică răspunderea managerilor, luând în considerare
valoarea de ordinul milioanelor de dolari a utilajului.
În urma analizelor de stabilire a cerinţelor tehnico-economice, s-a decis că sunt
importante următoarele criterii:
 Costul utilajului (Euro)
 Cheltuielile de întreţinere (Euro/lună)
 Cheltuieli pentru consumabile în exploatare (Euro/ml tunel)
 Timpul mediu de funcţionare zilnică (ore/zi)
 Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)
 Numărul de personal servant al utilajului (persoane)
 Perioada de garanţie 0(luni calendaristice)
 Productivitatea utilajului (ml / lună)

Importanţa criteriilor selectate este exprimată mai jos:

Costul utilajului (Euro) 0.25

Cheltuielile de întreţinere (Euro/lună) 0.15
Cheltuieli pentru consumabile în exploatare (Eouro/ml 0.10
 tunel)
Timpul mediu de funcţionare zilnică (ore/zi) 0.05
Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro) 0.05
Numărul de personal servant al utilajului (persoane) 0.15
Perioada de garanţie (luni calendaristice) 0.15
Productivitatea utilajului (ml / lună) 0.10

Să se aleagă oferta cea mai avantajoasă din lista următoare de utilaje:

Criteriu / ofertă Oferta 1 Oferta 2 Oferta 3 Oferta 4

Costul utilajului (Euro) 800.000 1.200.00 1.500.000 3.000.000
0
Cheltuielile de întreţinere (Euro/lună) 8.000 6.000 4.000 3.000
Cheltuieli pentru consumabile în 4.000 4.100 3.900 3.850
exploatare (Euro/ml tunel)
Timpul mediu de funcţionare zilnică 10 12 14 16
(ore/zi)
Costuri legate de asigurarea utilajului 15.000 20.000 30.000 40.000
(Euro)
Numărul de personal servant al 25 20 15 10
utilajului (persoane)
Perioada de garanţie (luni 36 36 36 48
calendaristice)
Productivitatea utilajului (ml / lună) 40 60 80 150

Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Pentru rezolvarea problemei am tinut cont de criteriile de selectie si de importanta

acordata fiecarui criteriu. Pentru aceasta am realizat o transformare pentru fiecare criteriu
ce era maximizant sau minimizant in procesul de selectie astfel incat ofertei ce obtine
calificativul cel mai mare sa i se atribuie scorul cel mai bun raportat la importanta
criteriului respectiv.
 Urmeaza apoi insumarea scorurilor subunitare ale fiecarei oferte, suma acestora
fiind de asemenea subunitara.Oferta ce obtine suma cea mai mare va fi cea mai potrivita
pentru achiziţionarea unei combine miniere de mare complexitate.

Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

Se porneste programul Analytica si se selecteaza din meniul File --> New Model.
Se completeaza titlul proiectului si descrierea acestuia conform imaginii de mai jos:

Am creat variabilele si reprezentarea lor sub forma de noduri pe diagrama de

influenta a modelului.
 Variabila “Oferte” este de tip index si are o singura dimensiune,
putand fi vazuta ca un vector si continand lista de oferte pe care le are compania.
 Fiecare variabila care reprezinta o marime cuantificabila a unui criteriu din
procesul de selectie al combinei este definita ca o tabela indexata de “Oferte”, unde am
setat valorile marimii respective pentru fiecare oferta care a fost prezenta.

Variabila “Costul utilajului” este definita ca o tabela indexata de

“oferte”, in care am setat valorile aferente costului utilajului, exprimate in euro, pentru
fiecare oferta .

Variabila “Cheltuielile de întreţinere (Euro/lună)” este definita ca

o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente cheltuielilor de intretinere
ale utilajului, exprimate in euro/luna, pentru fiecare oferta .
Variabila “Cheltuieli pentru consumabile în exploatare (Euro/ml tunel)”

este definita ca o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile

aferente cheltuielilor pentru consumabile in explatare, exprimate in euro/ml, pentru
fiecare oferta .

Variabila “Timpul mediu de funcţionare zilnică (ore/zi)” este

definita ca o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente timpului mediu
de exploatare, exprimate in ore/zi, pentru fiecare oferta .
 Variabila “Costuri legate de asigurarea utilajului (Euro)” este
definita ca o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente cheltuielilor
legate de asigurarea utilajului, exprimate in euro, pentru fiecare oferta .

Variabila “Numărul de personal servant al utilajului (persoane)” este

definita ca o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente numarul de
personal, exprimate in numar de persoane, pentru fiecare oferta .

Variabila “Perioada de garanţie (luni calendaristice)” este definita

ca o tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente perioadei de garantie a
utilajului, exprimate in numar de luni, pentru fiecare oferta .

Variabila “Productivitatea utilajului (ml / lună)” este definita ca o

tabela indexata de “oferte”, in care am setat valorile aferente productivitatii utilajului,
exprimate in ml / lună, pentru fiecare oferta .
Variabila “Sanse de achizitionare” este definita ca o expresie care calculeaza in
functie de criteriile de selectie si de importanta acordata fiecarui criteriu oferta cea mai
buna dintre cele 4.
Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele obtinute in urma analizei arata ca oferta cea mai buna dintre cele 4
este Oferta 1, deoarece duce la costurile cele mai mici.

achiziţie de mobilier Problema 6

O firmă trebuie să realizeze o achiziţie de mobilier. În acest scop a lansat o cerere de
ofertă. Ca răspuns la această cerere s-au prezentat patru ofertanţi. Pentru a stabili care
dintre aceştia va primi comanda, firma are în vedere următoarele criterii şi cerinţe ale
acestora:
 Preţul total de achiziţie < 50.000 Euro
 Timpul de livrare < 30 zile
 Calitatea I sau II
 Perioada de garanţie > 6 luni
 Montare (cu sau fără)

Ofertele celor patru ofertanţi sunt centralizate în tabelul următor:

Ofertant 1 Ofertant 2 Ofertant 3 Ofertant 4

 Preţul total de 45.000 45.000 35.000 40.000
achiziţie (Euro)
Timpul de 10 30 5 20
livrare (zile)
Calitatea I II II I
Perioada de 10 12 24 12
garanţie (luni)
Montare cu cu fara cu

Care va fi ofertantul preferat?

Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Pentru rezolvarea problemei am tinut cont de criteriile de selectie. Pentru aceasta

am creat doi indexi in care am stocat ambele capete de tabel si apoi am realizat o
variabila de tip tabel indexat care poate fi privit ca o matrice, in care am introdus datele
referitoare la criteriile de selectie si la ofertanti.

Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

 Variabila „Criterii de selectie” este o variabila de tip index care
contine criteriile de selectie pentru achizitionarea mobilierului, iar variabila de tip index

„Ofertanti” contine lista ofertantilor .

Pentru a popula datele am folosit apoi o variabila de tip tabel, indexat pe cei doi
indexi creati anterior, cu numele „Date despre ofertanti si criterii” .

Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Conform analizei realizate se pare ca oferta cea mai buna este cea cu numarul 3
pentru ca a obtinut scorul cel mai mic.
Problema 7

Vom folosi problema doi pentru a realiza o noua problema de decizie. Pentru
aceasta vom introduce si importanta criteriilor de selectie.

Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Pentru a avea posibilitatea de a stabili in timp gradul de importanta al fiecarui

criteriu am adaugat variabile parametrizate pentru a calcula diverse scenarii.

Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

Rezolvarea problemei s-a realizat cu ajutorul unor variabile parametrizate si cu

ajutorul unui obiectiv in care am calculate Rezultatul.
Obiectivul „Rezultat” l-am transformat si in nod de iesire, iar apasand pe butonul Calc
vor aparea rezultatele analizei. Transformarea s-a realizat cu click dreapta pe obiectiv si
selectand optiunea Make Output Node. In spatele obiectivului se afla formula :

In cazul variabilelor dupa crearea acestora am dat click dreapta si am ales

optiunea Make Input Node.

Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatul este la fel ca si la problema 2 si anume ofertantul cu numarul 3 este cel

care ofera cele mai bune conditii de contractare.
instalatie de produs peleti si brichete Problema 8

1.a. Descrierea problemei

O ferma agricola doreste sa achizitioneze o instalatie de produs peleti si brichete din
resturi vegetale sau lemn, pentru centrale termice pe peleti. Principalale criterii pentru
alegerea instalatiei sunt :
 capacitatea de productie pe ora
 Cost
 consumul de energie electrica
 diversitatea materiilor prime folosite
 puterea calorica a peletilor / brichetelor produse
 posibilitatea de reglare a dimeniunilor peletilor/brichetelor
 perioada de functionare

Ferma agricola a primit urmatoarele oferte:

 Criteriu Max Min Min Max Max Max Max
5% 15% 4% 16%
20% 30% 10%
Ofertant Capacitat Pret Consum Divers Putere Reglare Perioada
a / e itate calorica dim function
(lei) (Kw)
Criteriu (Kg/ora) are
(kcal/kg)
(ani)
Oferta 1 400 1860 22 mare 4800 mare 7
Oferta 2 500 2500 26 medie 4750 medie 8
Oferta 3 350 2000 18 mica 4950 mare 10
Oferta 4 450 3200 18 medie 4850 mica 7
Oferta 5 600 3100 16 mare 4500 medie 8

Stiind ca ponderile pentru criterii sunt:

capacitate – 20%
pret – 30%
consum – 10%
diversitate – 5%
putere calorica – 15%
reglare dimensiune – 4%
perioada functionare – 16%

Dintre care trebuie să o aleagă pe ce-a mai avantajoasă.

1.b. Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Vom normaliza tabelul , astfel incat sa avem coeficienti ponderati subunitari. Observam
ca pentru majoritatea coloanelor , criteriul de oprimizare este maxim, dar pentru Pret si
Consum critieriul este minim . In tabelul normalizat in locul acestor coloane vom folosi
coloane derivate 1/Pret respectiv 1/Consum astfel ca si aceste coloane se vor optimiza
atunci prin maxim.
Normalizarea tabelului cu oferte in final este:

Criteriu Max Max Max Max Max Max Max

5% 15% 4% 16%
20% 30% 10%
Ofertant Capacitat 1/Pret 1/Consum Divers Putere Reglare Perioada
a / e itate calorica dim function
(lei) (Kw)
Criteriu (Kg/ora) are
(kcal/kg)
(ani)
Oferta 1 0.67 1 0.72 1 0.96 1 0.7
Oferta 2 0.84 0.74 0.61 0.67 0.95 0.67 0.8
Oferta 3 0.58 0.93 0.88 0.33 1 1 1
Oferta 4 0.75 0.58 0.88 0.67 0.97 0.33 0.7
Oferta 5 1 0.59 1 1 0.9 0.67 0.8

 pentru coloana capacitate, ce se maximizeaza pentru 600 atribuim 1 , pentru

celelalte valori atribuim ponderi prin imartire la maxim , adica 400/600, 500/600, …
 Pentru coloana pret care trebuie sa fie min , calculam mai intai 10000/Pret si
avem valorile: oferta1=5.37, oferta2=4, oferta3=5, oferta4=3.12, oferta5=3.22. Daca
pret trebuia sa fie minim, 10000/pret trebuie sa fie maxim. Astfel oferta1 capata
coeficientul 1, oferta2=4/5.37=0.74 , oferta3=5/5.37=0.93, oferta4=3.12/5.37=0.58,
oferta5=5/5.37=0.59
 similar pentru coloana consum cu valorile 22, 26, 18, 18, 16 min, calculam
100/valoare si avem
4.54 3.84 5.55 5.55 6.25 care acum trebuie sa fie max, normalizand avem 0.72 0.61
0.88 0.88 1
 pentru diversitate asociem mare=1, medie = 0.67, mica=0.33
 Pentru putere calorica 4800 4750 4950 4850 4500 asociem pentru 4950 valoarea
1 si normalizam, noile valori sunt: 0.96 0.95 1 0.97 0.9
 pentru reglare dimensiune asociem mare=1, medie = 0.67, mica=0.33
 pentru Perioada functionare: 7 8 10 7 8 asociem valorii 10 numarul 1 si
normalizam, noile valori sunt: 0.7 0.8 1 0.7 0.8
Functia obiectiv pentru tabelul normalizat este suma coeficientilor pe linie normalizata
cu ponderile , astfel pentru prima linie de exemplu functia se calculeaza prin:
0.67*0.20+1*0.30+0.72*0.10+1*0.05+0.96*0.15+1*0.04+0.7*0.16=0.852

1.c. Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

 Pentru tabelul normalizat se creaza o variabila de tip tabel , cu titlul “Evaluare
Oferte” si identificatorul “Eo”
 Pentru aceasta definim mai intai doua variabile index :

Variabila index Oferta_index foloseste un “List of Labels” cu valorile Oferta1, Oferta2,

Oferta3,Oferta4,Oferta5, acesta este axa “y” a tabelului
 a doua variabila index este :

Variabila index “Criteriu” foloseste un “List of Labels” cu valori indentice cu numele

coloanelor din tabelul normalizat, acesta este axa “x” a tabelului
 In final definim tabelul :

Tabelul are ca indexi Oferta_index si Criteriu definit anterior

Tabelul Eo stocheaza tabelul normalizat:

Pentru fiecare din Oferte , pentru a calcula functia obiectiv definim separat variabile
Oferta1, Oferta2, Oferta3, Oferta4, Oferta5. Acestea variabile vor stoca functia obiectiv
obtinuta din inmultirea vectorului line “i” al tabelului cu ponderile.
Pentru ponderi definesc inca un indice numit Pondere care stocheaza o lista de numere
cu ponderi ca in figura:
Variabila Oferta1 va avea asociat un “Output Node” in care se afiseaza efectiv functia
obiectiv ca mai jos.

Calculul functiei obiectiv Oferta1 se face pe baza formulei :

Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+
Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]

adica se ia elementul [1,1] din tabel prin Eo[@Oferta_Index = 1, @Criteriu=1] si se

inmultste cu elementul 1 din indexul de ponderi adica Pondere[@Pondere=1] s.a.m.d

Se observa folosirea @Oferta_Index = 1 care semnifica linia 1

si @Criteriu=1 care semnifica coloana 1 din tabel

Variabila Oferta1 arata ca mai jos:

Similar se definesc celelalte variabile Oferta”i”

Functiile obiectiv pentru acestea sunt :

- pentru Oferta2:
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+
Eo[@Oferta_Index = 2, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]

- pentru Oferta3
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+
Eo[@Oferta_Index = 3, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]

- pentru Oferta4
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+
Eo[@Oferta_Index = 4, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]
- pentru Oferta5
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+
Eo[@Oferta_Index = 5, @Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]

1.d Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele sunt in imaginea urmatoare:
 - Se observa ca pentru Oferta1 functia obiectiv se maximizeaza , si are valoarea 0.852
urmatoarea oferta ca preferinta ar fi Oferta3, cea mai slaba oferta este Oferta4.

Decizie: Alegem Oferta1

Important:
Calculul pentru maxim se poate face automat ca in diagrama de mai jos:
Am adaugat variabila obiectiv Ob1 , indexul i, si variabila Max.
In variabila obiectiv folosim expresia :

Eo[@Oferta_Index = i, @Criteriu=1]*Pondere[@Pondere=1]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=2]*Pondere[@Pondere=2]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=3]*Pondere[@Pondere=3]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=4]*Pondere[@Pondere=4]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=5]*Pondere[@Pondere=5]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=6]*Pondere[@Pondere=6]+Eo[@Oferta_Index = i,
@Criteriu=7]*Pondere[@Pondere=7]

observam @Oferta_Index = i si nu @Oferta_Index = 1

Automat variabila obiectiv va genera in “Result” valorile functiei obiectiv pentru toate
ofertele
In variabila max folosim functia Max ca mai jos

am folosit Max( Ob1, i) , aici Ob1 este de fapt un sir de valori , indexat de i,
Decizia este de alegere a oferta1

culturi de primavara Problema 9

2.a. Descrierea problemei

O ferma agricola are doua serii principale de culturi :
- culturi de primavara : cartof, rosii, mazare, ardei
- culturi succesive de toamna: varza, spanac, gulii, brocoli
Prin specificul climei sunt ani in care fie este seceta primavara afectand culturile de
primavara , fie este toamna afectand culturile de toamna .
Probabilitatea de a fi seceta primavara este data de tabelul:
 Eveniment primavara: Probabilitate:
Climat seceta 35%
Climat normal 65%
Probabilitatea de a fi seceta toamna este :
Eveniment toamna: Probabilitate:
Climat seceta 40%
Climat normal 45%
Climat ploios 15%

Rentabilitatea culturilor de primavara este data de tabelul:

Culturi Primavara Seceta [val recolta lei/ha] Normal [val recolta lei/ha]
Cartof 7000 10000
Rosie 11000 14000
Mazare 8000 12000
Ardei 7000 15000

Rentabilitatea culturilor de toamna este data de tabelul:

Culturi Toamna Seceta [val recolta lei/ha] Normal [val recolta lei/ha] Ploios [val recolta lei/ha]
Varza 4000 12000 15000
Spanac 3000 9000 12000
Gulii 5000 8000 6000
Brocoli 3000 10000 12000

Cerinta: Sa se gaseasca care este cea mai rentabila cultura ca si valoare medie a valori
productiei / ha , tinand cont de probabilitatile de a fi anumite evenimente meteo.

2.b. Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

Pentru variabilele aleatoare de frecventa calculul mediei este dat de :
media=Ʃ(probabilitate(i )* valoare(i))
Astfel de exemplu pentru cartof ca si cultura de primavara avem
medie(cartof)=0.35*7000+0.65*10000=2450+6500=8950 lei/ha
Similar se calculeaza pentru celelalte culturi .
2.c. Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei
Pentru ca specifica culturile asupra carora trebuie luata decizia de cultivare primavara si
toamna folosesc doua noduri de decizie “Culturi primavara” , “Culturi toamna” care
folosesc liste de etichete “List of Labels”

pentru nodul de decizie “ Culturi primavara” avem in lista

['cartof','rosie','mazare','ardei']
pentru nodul de decizie “ Culturi toamna” avem in lista ['varza','spanac','gulii','brocoli']
Detaliile pentru cele doua noduri sunt date mai jos:
Pentru caracterizarea secetei folosim nodurile de sansa numite
“Seceta primavara” si “Seceta toamna”.
La randul lor pentru fiecare dintre nodurile de sansa folosim tabele de probabilitate ale
caror detalii sunt in imaginile de mai jos
Pentru calcul efectiv al valorilor medii (functiilor obiectiv specificate la punctul
precedent )
folosim “Variabile obiectiv” care automat la randul lor au ca intari nodurile de decizie si
nodurile de sansa definite. Astfel desi problema ca enunt pare complicata, lucrul in
complex intre “Variabila obiectiv” si nodurile de decizie si nodurile de sansa ajuta la
calculul rapid si simplu.

Variabila obiectiv “Rentabilitate culturi primavara” folosest nodul de decizie “Culturi

primavara” si nodul de sansa “Seceta primavara”
Variabila este definita ca mai jos:

Lucrul esential este ca foloseste in definitie un tabel deterministic “DetermTable” care

este indexat practic dupa nodul de decizie si nodul de sansa mentionate

DetemTable pentru Variabila obiectiv “Rentabilitate culturi primavara” este :

acest tabel contine de fapt valorile productiilor in lei/ha pentru culturile de primavara.

Similar avem variabila obiectiv “Rentabilitate culturi toamna”

Aceasta foloseste nodul de decizie “Culturi toamna” si nodul sansa “Seceta toamna”
si evident DetermTable care are structura :

acest tabel contine de fapt valorile productiilor in lei/ha pentru culturile de toamna.

2.d Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Desi descriere problemei pare detaliata , diagrama este in imaginea urmatoare:
Pentru culturile de primavara avem:

Decizie: se cultiva preponderent rosii , valoarea medie a rentabilitatii este in acest caz
12950 lei/ha , si este maxima.
Acelasi grafic prezentat ca histograma este :
Pentru culturile de toamna :

Decizie : se cultiva varza valoarea medie a rentabilitatii este in acest caz 12000 lei/ha ,
si este maxima.
Urmatoarea planta ca rentabilitate este brocoli cu o valoare de 10000 lei/ha.

Acelasi grafic prezentat ca histograma este :

angajeze o persoana pentru postul de asistemt
manager Problema 10
4.a. Descrierea problemei

O firmă doreşte să angajeze o persoana pentru postul de asistemt manager.. La interviu s-

au prezentat şase persoane şi anume: persoana 1, persoana 2, persoana 3, persoana 4,
persoana 5, persoana 6.

În vederea angajării, firma va ţine seama de următoarele criterii de selecţie şi de

importanţa pe care o acordă fiecărui criteriu:
Importanţă
Cj Denumire U.M.
kj
1 Vârstă ani minimizant 0.20
MAXIMIZA
2 Experienţă în domeniu luni 0.25
T
 Calificativ
1 – fără
studii, MAXIMIZA
3 Studii 0.25
T
2 – medii,
3 - superioare
Calificativ
1 – fără,
2 – medii, MAXIMIZA
4 Cunoştiinte de informatică 0.10
T
3 – bune
3 – foarte
bune
Calificativ
1 – niciuna, MAXIMIZA
5 Limbi srăine cunoscute
2 – una, T

3 – mai multe
5 Salariu cerut RON minimizat 0.20

Tinând cont de oferte de angajare şi de criteriile luate în considerare, datele pe baza

cărora trebuie luată decizia de alegere a agentului commercial care va fi angajat sunt
centralizate în tabelul următor:

Limbi
Experienţă Cunoştiinte de srăine Salariu
Vârstă Studii
în domeniu informatică cunoscut cerut
e
PERSOANA 1
25 4 3 M 700
1
PERSOANA 1
35 60 1 F 1500
2
PERSOANA 3
45 35 3 M 1000
3
PERSOANA 30 72 2 M 2 800
4
PERSOANA 1
22 25 1 F 1000
5
PERSOANA 5
25 40 2 M 1000
6

4.b. Descrierea teoretica a modelului problemei si a modului de rezolvare

 normalizam tabelul:

Limbi
Experienţă Cunoştiinte de srăine Salariu
Vârstă Studii
în domeniu informatică cunoscut cerut
e
min max max max max min
PERSOANA 1
25 4 3 M 700
1
PERSOANA 1
35 60 1 F 1500
2
PERSOANA 3
45 35 3 M 1000
3
PERSOANA 2
30 72 2 M 800
4
PERSOANA 1
22 25 1 F 1000
5
PERSOANA 5
25 40 2 M 1000
6

 intai facem ca toate criteriile sa fie max, pentru aceasta inversam varsta →
45/varsta
si salariu->1500/salariu avem deci:
 Limbi
45/var Experienţă Studi Cunoştiinte de srăine
1500/salariu
sta în domeniu i informatică cunoscut
e
max max max max max max
PERSOANA 1
1.8 4 3 2 2.14
1
PERSOANA 1
1.28 60 1 1 1
2
PERSOANA 3
1 35 3 2 1.5
3
PERSOANA 2
1.5 72 2 2 1.87
4
PERSOANA 1
2 25 1 1 1.5
5
PERSOANA 5
1.8 40 2 2 1.5
6

 normalizam efectiv

Limbi
45/var Experienţă Studi Cunoştiinte de srăine
1500/salariu
sta în domeniu i informatică cunoscut
e
max max max max max max
pondere 0.2 0.25 0.25 0.1 0.2
PERSOANA 0.2
0.9 0.05 1 1 1
1
PERSOANA 0.2
0.64 0.83 0.33 0.5 0.46
2
PERSOANA 0.6
0.5 0.48 1 1 0.7
3
PERSOANA 0.4
0.75 1 0.67 1 0.87
4
PERSOANA 0.2
1 0.34 0.33 0.5 0.7
5
PERSOANA 1
0.9 0.55 0.67 1 0.7
6

Observam: ca suma ponderilor este 0.2+0.25+0.25+0.1+0.2=1 adica (100% ) iar

coloana “Limbi srăine cunoscute” nu are pondere deci aceasta nu influenteaza alegerea
persoanei , astfel ca vom calcula fara coloana “Limbi srăine cunoscute” iar daca la sfarsit
se intampla sa avem pe primele 2 locuri doua persoane cu acelasi punctaj atunci vom
alage suplimentar pe cea care are in coloana “Limbi srăine cunoscute” punctaj maxim.

Functia obiectiv se fa calcula ca produsul dintre vectorul valorilor pentru o persoana si

vectorul ponderilor, astfel de exemplu pentru PERSOANA1 avem
CoefP1=0.9*0.2+0.05*0.25+1*0.25+1*0.1+1*0.2

4.c. Descrierea modului de utilizare a produsului pentru rezolvarea problemei

Rezolvarea este similara cu cea din Probleam 1 (din acest motiv dam mai putine detalii
in descriere) astfel avem variabile indice :
Definim similar variabila Persoane identificata prin Prs, care este de tip table si care este
indexata dupa variabilele index Pr si Cr definite anterior:
Variabila Persoane te tip tabel in care sunt valorile tabelului normalizat:
Pentru calcularea functiilor optime folosim variabilele CoefP1 …. CoefP6 , fiecare avand
un output node in care se afiseaza valoarea functiei obiectiv.

Examplu de variabila:

in definitia variabilelor se folosesc formulele pentru functia obiectiv :

- pentru persoana 1
Prs[@Pr = 1, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 1, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 1,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 1, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 1,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

- pentru persoana 2
Prs[@Pr = 2, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 2, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 2,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 2, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 2,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

- pentru persoana 3
Prs[@Pr = 3, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 3, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 3,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 3, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 3,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

- pentru persoana 4
Prs[@Pr = 4, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 4, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 4,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 4, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 4,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

- pentru persoana 5
Prs[@Pr = 5, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 5, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 5,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 5, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 5,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

- pentru persoana 6
Prs[@Pr = 6, @Cr=1]*Pn[@Pn=1]+Prs[@Pr = 6, @Cr=2]*Pn[@Pn=2]+Prs[@Pr = 6,
@Cr=3]*Pn[@Pn=3]+Prs[@Pr = 6, @Cr=4]*Pn[@Pn=4]+Prs[@Pr = 6,
@Cr=5]*Pn[@Pn=5]

Observam cum am apelat elementele din tabel, de exemplu

 Prs[@Pr = 6, @Cr=1] este elementul din tabel Pr6 de pe linia 6 coloana 1
 @Pr = 6 codifica elementul 6 al indexului Pr
 @Pr = 6 codifica elementul 1 al indexului Cr
Deasemea expresia precum
  Pn[@Pn=3] arata cum se apeleaza elementul 3 al indexului Pn

4.d Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Diagrama cu resultate este :

Se observa ca persoana cu valoarea functiei obiectiv cea mai mare este PERSOANA4
valoarea functiei obiectiv este CoefP4=0.8415. Urmatoarea persoana ca valoare a
functiei obiectiv este PERSOANA1 cae are CoefP1=0.7425. Diferenta dintre
PERSOANA4 si PERSOANA1 este semnificativa astfel ca nu mai este necesar sa ne
uitam la coloana de limbi straine in tabelul normalizat ca si criteriu suplimentar.

Calculul valorii maxime se poate face si automat folosind functia Max conform cu
diagrama

Decizie: angajam PERSOANA4 pentru care functia obiectiv este CoefP4=0.8415 ,

maxima.
Astfel am definit mai intai o varanila index “i” cu valorile [1,2,3,4,5,6] (avem 6
persoane)
Dupa care definim o noua variabila Optim care foloseste un Array

avem Array( i,
[CoefP1, CoefP2, CoefP3, CoefP4, CoefP5, CoefP6 ])

Acestei variabile I-i aplicam functia Max folosind sintaxa: Max( optim, i )
(sau Max( optim, i ) → Max( nume_sir, nume_index ) ca in figura de mai jos:
Decizie: Conform diagramei alegem PERSOANA4 care are functia obiectiv cea mai
mare.
cumpararea unei rochii de mireasa din Anglia
Problema 11
Problema finala:
Se doreste cumpararea unei rochii de mireasa din Anglia . Exista posibilitatea platii prin
card sau la livrare. Pretul rochiei este afisat in Lire . Plata insa se va face in lei, fiind
dependenta de cursul valutar. Coletul poate fi trimis prin avion , prin atlassib sau o firma
de curierat, plata fiind diferita pentru fiecare in parte. Se va face o reducere pentru plata
prin card.

Rezolvare:
Pentru a rezolva aceasta problema am definit doua noduri de tip variabila pentru alegerea
transportului si plata transportului. Pentru prima am realizat un input node si a fost
definit Choice deoarece are 3 variante de transport iar a doua variabila a fost definite de
tip expresie si output node pentru a calcula plata. Apoi am introdus doua noduri de tip
decizie pentru plata prin card si plata la livrare. Cursul valutar si Reducerea sunt noduri
de tip Chance ele avand valori care se pot schimba. Nodurile finale, de tip obiectiv au fost
definite conform formulei pentru a afla pretul care se va plati in functie de ce decizie ia
cumparatoarea despre cum doreste sa isi achizitioneze rochia.
Astfel rezultatul final poate fi asa:

Sau:
Mai jos se poate vedea cum am ajuns la acest rezultat:
Contents
Analiza cheltuielilor anuale Problema 1..............................................................................5
Castigului mediu lunar al firmei SC Imobil City Problema 2..........................................10
Alegerea celui mai bun telefon Problema 3.......................................................................15
angajeze o persoana pentru postul de asistent manager Problema 4...........................21
Achiziţionarea unei combine miniere Problema 5.............................................................27
achiziţie de mobilier Problema 6.......................................................................................33
instalatie de produs peleti si brichete Problema 8.............................................................38
culturi de primavara Problema 9........................................................................................49
angajeze o persoana pentru postul de asistemt manager Problema 10..............................59
cumpararea unei rochii de mireasa din Anglia Problema 11............................................71