SUBSTANTE NOI CU PROPRIETATI

PSIHOACTIVE (SNPP)
(etnobotanice)

Masuri bazate pe dovezi

in reducerea riscurilor asociate consumului

Constanta | 28 29. 01.2013

Marian Ursan Mihai Lixandru
Continutul cursului - Ziua 1

Substante noi cu proprietati psihoactive (SNPP)

intelegere si interventii / raspunsuri o privire de ansamblu

HIV & harm reduction o privire de ansamblu

Catinone si alte stimulente de tip amfetamina (ATS): riscuri

cheie, efecte negative & interventii / raspunsuri

Canabinoide sintetice, halucinogene si alte SNPP: riscuri,

efecte negative & interventii / raspunsuri
Context national

In comparatie cu majoritatea tarilor din Europa, consumul

de droguri este scazut
Prevalenta consumului de droguri pe parcursul vietii intre
15-64 ani - 1.5% pentru canabis, sub 0.5% pentru celelalte
droguri (Studiu populatia generala ANA, 2007)
prevalenta consumului pe parcursul vietii a crescut (ESPAD
2007 - studiu in scoala)
canabis 1% (1999) 4% (2007)
inhalante 1% (2003) 4 % (2007)
cocaina 2% (2007)
Consumul de canabis in ultimul an 2%, in ultima luna 1%
Context national

Consumatorii problematici de droguri - heroina

injectabila, au fost estimati in 2008 in Bucuresti intre
11 855 si 32 600 (cu 17 387 ca o estimare centrala)

Prevalenta bolilor infectioase asociate consumului de

droguri:
HIV 3.3%
HBV 11,7% (10% in 2007)
HCV 72.6% (65,6% in 2007)

Incepand cu 2009, consumul de ATS prin prizare /

injectare a crescut rapid
Prevalena consumului de droguri ilegale de-a lungul vieii
n funcie de regiune
2007 i 2010

RAPORT NAIONAL PRIVIND SITUAIA DROGURILOR 2011

Agenia Naional Antidrog
Substante noi cu proprietati psihoactive (SNPP)
Piperazine
Catinone
Ketamina
GHB/GBL
Canabinoide sintetice
Protoxid de azot (N2O, NOS)
Butil Nitrita, nitritul de amil
Pe baza de plante, Salvia divinorum, Psylocybin, Peyote, Ayahuasca
Noi benzodiazepine
Opiacee sintetice ex Oxicodona (OxyContin), hidrocodona (Vicodin)
Fenetilamine (phenethylamines)
Substante volatile
Altele 5-APB, methoxetamine, 6-APB, MDAI, Methiopropamine, AMT (Alpha
Methyltryptamine), Camfetamine
Tendinte recente pentru noile substante cu
proprietati psihoactive

Romania

Diesel, Katana, M6, Bonzai (canabinoide sintetice)

Pure by magic, Charge, Magic crystal (stimulente tip
amfetamina)
Modalitati de utilizare
oral 8%
injectabil 20%
sniff 18%
fumat 54%
 Posibile cauze ale cresterii consumului de
SNPP in Romania

Globalizarea informatiei
Facilitarea comertului international
Granite deschise
Utilizarea drogurilor - practica uzuala, parte stil de viata
liber
Reglementarea sporita si controlul accesului tinerilor la
droguri legale
Cresterea cererii pentru droguri legale psihoactive
Consecintele nedorite ale povestilor din mass-media
Productia

China / Asia SE industria chimica capacitate de a

produce si a vinde produse chimice nereglementate

Cresterea generala a know-how si acces la tehnologia

necesara pentru productie

Strategii sofisticate de producere si distribuire a compusilor

(substantelor) legali cu potential psihoactiv
Distributie si oferta
Head shops, smart shops, comercianti de Cannabis si accesorii
Sisteme de vanzare cu amanuntul pe internet cu niveluri
acceptabile de a) anonimat b) securitate c) fiabilitate
Comerciantii vand produse de o mare puritate
Comerciantii dezvolta strategii din ce in ce mai bune pentru a evita
implicarea sistemului de justitie penala si interzicerea de noi
compusi
Comercianti pe internet ce opereaza in afara sistemului judiciar
datorita:
a) localizarii geografice necunoscute
b) utilizarii crescute a modalitatilor de plata electronice pe internet care sunt
anonime si in afara controlului guvernelor nationale / internationale
Luati in considerare in special Silk Road (Bitcoin economia)
Optiuni pentru reglementarea noilor droguri
psihoactive

Reglementarea produselor alimentare

Reglementari referitoare la produse specifice, cum ar fi tutun si

alcool, dar, de asemenea, a substantelor cu alte utilizari, cum ar fi
solventii

Reglementarea medicamentelor

Reglementarea substantelor ilegale care intra sub incidenta

conventiilor internationale si a legislatiei conexe nationale si locale
Reuter (2011)
Etape in consumul de droguri

Utilizarea experimentala

pe termen scurt, adesea in grup, neregulata, prezinta riscuri specifice,

de exemplu, lipsa de cunostinte despre efectele drogurilor luate
Poate deveni utilizare recreativa sau se poate opri pur si simplu

Utilizarea recreativa

mai regulata, placerea este factorul-cheie, asociat adesea cu fenomenul

de clubbing
consumatorul simte adesea ca utilizarea este controlata
 Etape in consumul de droguri

Consumul problematic
poate fi recreativ sau adictiv
problematic este efectul pe care consumul il are asupra vietii persoanei,
nu neaparat frecventa utilizarii
persoana se poate confrunta cu probleme sociale, psihologice, fizice sau
juridice, ca urmare a consumului de droguri, dar nu neaparat dependenta

Dependenta
pe termen lung, pulsiune fizica / psihologica de a folosi droguri
frecvent - pierdere control consum mare de droguri in mod haotic
obtinerea drogului devine mai importanta pentru utilizator decat calitatea
drogului sau calitatea experientei
frecvent practica solitara sau de grup mic, cu risc ridicat de probleme
emotionale, psihologice, fizice si sociale
 Dependenta - Tulburare cronic de
comportament
Perioade de remisie i recderi

Compulsie (pierdere control) - nu este raional sau planificat

Utilizare droguri n ciuda consecinelor neplcute

Sevraj manifestare zilnic simptomatologie fizic i nevoie psihic

Distorsionari cognitive

Sub presiunea sevrajului fizic i psihic, riscurile i consecinele consumului nu

conteaz
Tranziia de la consum problematic/abuz la
dependen
Neuroadaptarea (Neuroplasticitatea)

Expunere repetat la substane psihoactive

Activitate neuronal alterat

(dereglare neurotransmitori)

Circuit al recompensei alterat

Comportament modificat (Pierdere control)

Circuitul recompensei

Selecie rspuns Comportament

drog
social
sex

hran Cutare / repetare

Circuitul recompensei

Selecie rspuns Comportament

X X X

hran sex social

drog
 Imagini tomografice

Imagine de control Heroin uz 20 ani

Alcool - uz 25
ani

Cocaina - uz 2 ani

Marihuana uz 12 ani
Primele cuvinte ale oricarei recomandari de
reducere a riscurilor este

...reduce riscurile evitand drogurile

Dar daca ai de gand sa le utilizezi, exista recomandari si

informatii care te ajuta sa-ti reduci riscurile.
Concepte legate de reducerea riscurilor

Definitie Harm reduction (reducerea riscurilor) - politicile, programele,

serviciile si actiunile orientate catre reducerea riscurilor / daunelor
medicale, sociale si economice produse de consumul de droguri legale
sau ilegale fara a implica neaparat reducerea acestui consum.
Reducerea riscurilor aduce beneficii consumatorului, familiei acestuia si
comunitatii.
Principii se bazeaza pe un angajament puternic fata de sanatatea
publica si drepturile omului.
Orientare pe riscuri si efecte adverse
Exista 3 intrebari de baza:
Care sunt riscurile si efectele adverse specifice asociate cu utilizarea de
droguri psihoactive specifice?
Ce cauzeaza acele riscuri si efecte adverse?
Ce se poate realiza in vederea reducerii acelor riscuri si efecte adverse?
Harm Reduction International (2010) www.ihra.net
Harm reduction cateva caracteristici cheie
O abordare folosita pentru a reduce riscurile / efectele adverse tot timpul (de
exemplu, centuri de siguranta auto, programe gen alcoolul la volan, etc.)

Aparuta ca raspuns la infectia cu HIV in randul consumatorilor de droguri

injectabile (PWID)

Se concentreaz in principal pe cei care folosesc in mod activ droguri

Bazata pe realitatea consumatorilor de droguri

Bazata pe evidente / dovezi legate de eficienta

Prevenirea consumului de droguri/abstinenta sunt compatibile cu reducerea

riscurilor / efectelor nocive daca sunt realizabile (dar de multe ori dovezile arata
ca nu sunt)

Nu este similara cu legalizarea (dar este preocupata de politicile / legile care

produc efecte negative)

Sprijina principalele interventii de prevenire HIV promovate de catre OMS,

UNODC, UNAIDS & GFATM
WHO/GFATM Demers complet 9 interventii
eficiente de prevenire HIV in randul CDI
Programe de schimb de seringi (NSP)
Tratament substitutiv pentru opiacee (OST) si alte tratamente pentru
dependenta de droguri
Consilierea si testarea voluntara HIV (VCT)
Terapia antiretrovirala (ART)
Prevenirea si tratarea ITS
Programe de distribuire de prezervative, informare si educare a
consumatorilor de droguri injectabile si a partenerilor lor sexuali
IEC specific pentru consumatorii de droguri injectabile si partenerii lor
sexuali
Vaccinarea, diagnosticarea si tratarea hepatitelor virale
Prevenirea, diagnosticarea si tratarea TB
Modalitatile principale prin care interventia
de reducere a riscurilor...
Are legatura cu
Contrazic credintele si Sustin credintele si experientele mele despre
valorile mele personale valorile mele personale comportamente cu risc si
efecte negative (in viata
profesionala sau
personala)
1 1 1

2 2 2

3 3 3
Efecte generale ale ATS (inclusiv catinone*)
Efectele uzuale
Tahicardie (puls rapid/crescut)
Hipertensiune arteriala (presiune crescuta a circulatiei)
Transpiratii
Bruxismul (inclestare maxilar)
Midriaza (pupile dilatate)
Hiperreflexie (ticuri / contractii)

Potentiale dificultati / probleme

Scaderea sistemului imunitar
Sistemul cardio-vascular (atac de cord, infarct, alte organe rinichii)
Supraincalzire (insolatie)
Sanatatea mentala (paranoia pe termen scurt, psihoza indusa de
consumul de droguri)
* Catinonele sunt similare din punct de vedere chimic cu amfetaminele
Cathinone
Catinonele reprezinta un tip de
alcaloizi naturali ce pot fi extrasi
din frunze (proaspete) de Catha
edulis (khat).
Catinonele sintetice
Similare chimic cu alcaloidul natural catinone (dar nu produse din ele)

De obicei prizate sau oral uneori injectabile

Utilizare crescuta in Europa incepand cu 2006

Numerosi compusi si adesea este neclar care sunt vanduti / utilizati

Mefedrona - 4-methylmethcathinone (4-MMC)
Butylone - -ceto-N-methylbenzodioxolylpropylamine (BK-MBDB)
Methylone - "M1", 3,4-metilendioxi-N-methylcathinone, BK-MDMA
Ethylcathinone - Ethcathinone, de asemenea, cunoscut sub numele de ethylpropion
Fluoromethcathinone - 4-fluoromethcathinone (4-CMP), 3-fluoromethcathinone (3-CMP)
Methylenedioxypyrovalerone (MDPV)
Napthyrone
 Catinone caracteristici ale folosirii/dependentei

Multe persoane le utilizeaza pe termen scurt sau ocazional,

avand control asupra utilizarii (in special daca le prizeaza sau
le iau pe cale orala)

Au efecte de tip ectazy sau cocaina

La injectare senzatiile sunt mult mai puternice

Frecvent dupa luarea unei doze urmeaza altele, ducand la

pierderea controlului

Apare o dezvoltare rapida a tolerantei (nevoia de cantitati din

ce in ce mai mari si administrare din ce in ce mai frecventa)

Daca se dezvolta dependenta, aceasta este mai mult de ordin

psihologic
 Catinone Injectabile(Irlanda)
(Van Hout & Bingham 2012)

Eram curat la acel moment, pn au ieit pe piata. Nu mai consumasem

de un an, am auzit ca sunt exact ca si cocaina, cocaina a fost
ntotdeauna optiunea mea preferata, toat lumea imi spunea ca este ca
si cocaina, de dou ori mai puternic. Eu nu eram ngrijorat dac eram
perchezitionat in timp ce eram pe strada, pentru mine a fost la fel ca si
cocaina. . . la jumtate din preul cocainei

(Femeie No 1, 2731 years)

A fost uimitor, ca si cum ai lua ecstasy, dar ca si cum ai lua cel mai bun
ecstasy combinat cu cea mai buna cocaina, ca si cum arfi fost euforie
pura. Te simti inpenetrabil (Bullet proof), te simti in varful lumi, nu e
nimic ce te poate face sa te simti mai bine ca in momentele alea.

(Barbat No 7, 3035 years)

 Catinone riscuri / efecte asupra consumatorului
Riscuri pe termen scurt - acute Riscuri pe termen lung - cronice
Intoxicatie acuta/moarte Psihoza
Convulsii Depresie
Anxietate, agitatie, panica, Suicid
agresivitate Scadere ponderala
Palpitatii Malnutritie
Voma Cresterea susceptibilitatii fata
Dureri de cap de infectii
Psihoze
Prin injectare crestere marcata a riscurilor
Suicid generale
Injectarea poate deveni compulsiva/frecventa
Pierdere sensibilitate locala, amorteala
In concordanta cu Institutul de Medicina
Legala nu exista confirmare toxicologica a Distructie venoasa (colaps vascular) si a
deceselor cauzate de mefedrona (cele 5 tesutului moale
cazuri mentionate in mass media)
Botescu, EMCDDA 2012 Cicatrizare deficitara
Catinone riscuri si efecte asupra altor
persoane

Agresiune cauzata de anxietate, agitatie, panica,

psihoza

Riscuri pentru personal si costuri legate de

managementul crizei, primul ajutor, servicii de urgenta

Efecte asupra relatiilor de familie

Nu se pot estima inca consecintele legate de starea de

sanatate si costurile pe termen lung
 Utilizarea stimulentelor de tip amfetamina in
Bucuresti (studiu UNODC 2011)
21/33 dintre respondenti declara un colaps venos mai rapid decat la injectarea
cu heroina

Toti respondentii raporteaza cresterea senzatiei de energie, de incredere, a

starii de alerta, a starii de bine, a verbalizarii, o crestere a presiunii sanguine cu
cresterea frecventei cardiace si a altor functii metabolice

Insomnie si stare de agitatie

Pierderea apetitului, avand ca rezultat scaderea ponderala si malnutritia

Majoritatea au raportat, dupa consum, o crestere a anxietatii si a agresivitatii

Unii dintre respondenti au declarat iluzii persecutorii urmate de halucinatii

auditive, credinte neobisnuite sau ciudate, senzatia de citire a gandurilor

24 de respondenti aveau cel putin un prieten/cunostinta decedat ca urmare a

consumului
 Reducerea riscurilor la utilizatorii de noi
substante de tip amfetamina (non-injectabil)

Oferirea de informatii corecte si impartiale

Focalizarea interventiilor la nivelul populatiei care frecventeaza

locatii in care exista un uz crescut (cluburi/festivaluri)

Sublinierea factorilor de risc si a vulnerabilitatilor personale

(familie cu antecedente de sanatate mintala, uz de alcool,
droguri, etc.)

Sustinerea dezvoltarii de strategii de autocontrol care sa reduca

riscul de escaladare a consumului

Explicarea riscurilor legate de trecerea la injectare

Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii
pentru reducerea riscurilor (1)

Evaluati utilizarea lor si raspundeti in functie de nevoile existente in

cadrul grupului respectiv
- Ce anume se foloseste?
- Cat de des?
- Care este calea de administrare?
- In ce circumstante se folosesc?
- Care sunt alti factori de risc? (de ex. varsta, lipsa locuinta, abuz, probleme
medicale, probleme de sanatate mentala)

Riscuri/arii de ingrijorare pe termen scurt/lung:

- Care sunt prioritatile LOR (persoanelor din grupul respectiv)?
- Considerati ca exista si alte prioritati/motive de ingrijorare?

Abordand mai intai prioritatile LOR se imbunatateste relatia si

creaza oportunitati pentru a lucra mai departe
 Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii
pentru reducerea riscurilor (2)
A stii ceea ce consumi
- Cumpara de la o sursa de incredere
- Informeaza-te asupra experientei avute de alte persoane (prieteni sau Internet)
In cazul unor droguri necunoscute / sursa necunoscuta /
sortiment necunoscut
- Testeaza mai intai cu o doza mica
- Nu lua doza urmatoare prea rapid (pe cale orala poate dura si peste 1 ora pana
apare efectul)

Anxietate / atacuri de panica

- Exista risc crescut a) la utilizatori noi b) in zone aglomerate cu persoane straine
(de ex. festivale, concerte)
- Utilizeaza cu persoane in care ai incredere si in spatii unde iti este confortabil

Infectii cu transmitere sexuala / sarcini nedorite

- Sa ai si sa folosesti intodeauna prezervativ (barbatii iar femeile sa ceara
folosirea lui)
- Utilizare metode de planificare familiala contraceptie si contraceptia de
urgenta
Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii pentru
reducerea riscurilor (3)
Orice catinona/stimulent de tip amfetaminic + efort fizic
sustinut/dans/exercitii + temperaturi inalte = risc crescut de
decompensare (grava/fatala)

- Se aplica aceleasi masuri preventive ca pentru ecstasy (hidratare, pauze

de odihna, imbracaminte adecvata)

a) hidratarea se face cu apa, nu cu alcool (aprox. 0,5 litri/ora)

b) pauzele de odihna sa fie regulate
c) se poarta haine usoare si subtiri
d) se renunta la sepci/etc eliminarea caldurii se face in special in zona capului

- O stare buna de sanatate are un efect protector (odihna/nutritie/exercitii)

Toxicitate / urgente medicale

- Rare, greu de anticipat dar care pun viata in pericol
- Orice suspiciune fara intarziere a) anunta pe cineva b) cauta ajutor
Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii pentru
reducerea riscurilor (4)
Toate catinonele/stimulentele de tip amfetaminic MARESC
riscurile cardiovasculare
- In cazuri de hipertensiune, boala cardio-vasculara diagnosticata,
istoric de familie cu boli cardiovasculare:
- Oricare dintre situatiile de mai sus creste riscurile
- Cardiomiopatia hipertrofica este impredictibila si cauza de deces

Toate catinonele/stimulentele de tip amfetaminic POTENTEAZA

factorii de declansare a unei boli psihice
- Antecedente de probleme psihiatrice cu disgnostic clar, tratament
psihiatric, semne/simptome/comportamente evidente de boala
psihica, factori familiali puternici
- Doze mari, consum frecvent
Oricare dintre situatiile de mai sus creste riscurile
 Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii pentru
reducerea riscurilor (5)
Strategiile de auto-control reprezinta cheia reducerilor riscurilor, a problemelor si
a dependentei psihologice
- Persoana in cauza are aceste strategii? Care a functionat sau pe care a
incercat-o si nu a functionat?

Stabilirea limitelor personale, de ex. maximum

- Numarul de zile de utilizare drog/ cantitate per sesiune, cheltuiala pe perioada
de timp. Cum vor mentine controlul? Jurnal de consum si cheltuieli

Stabilirea de semne personale de alarma

- Calcarea unor principii morale personale, de ex. Datorii, agresiune, infectare
- Absente in cadrul familiei, la locul de munca sau neglijarea altor obligatii
- Ingrijorarea exprimata de alte persoane sau pierderea prietenilor
Construirea unei retele personale de sprijin:
- Initierea de discutii pentru a identifica ingrijorarea unor persoane de incredere
- Identificarea de persoane cu care se poate vorbi cand apare o problema
- Identificarea de servicii care ar putea fi de folos
Catinone/ stimulente de tip amfetamina: interventii pentru
reducerea riscurilor (6)

In cazul injectarii:

Sfaturi de prevenire HIV/hepatita C

Programe de schimb de seringi

Tratament medicamentos
Canabisul si canbinoizii sintetici
Canabisul deriva din tulpina de canepa (Cannabis Indica) si
este utilizata in doua forme:
Planta uscata (iarba/ marihuana) si rasina (hasisul)
Exista si uleiul de canabis si pudra/pulberea (kief)
Contine peste 400 de componente chimice din care peste 66 de
tipuri de canabinoizi (cu efect asupra receptorilor cerebrali)

Variatiile legate de cantitate si tip de produs conduc la diferite

efecte

Canabinoizii sintetici - actioneaza asupra receptorilor cerebrali

in mod similar cu canabisul

Efectele generale, riscurile si impactul sunt similare, variind tot

in functie de produs si cantitate
Principalele efecte ale canabisului

Euforie, relaxare si modificari ale perceptiilor

Efectele variaza in functie de doza

- la doze mici - senzatie de bine, imbunatatire a perceptiilor (miros, gust,

auz), modificari dispozitie, logoree, chicoteala, apreciere crescuta a
muzicii, crestere a apetitului si reverii moderate
- la doze mai mari este modificata perceptia timpului, focalizarea atentiei
si memoria sunt frecvent afectate iar procesele de gandire si de
perceptie mentala sunt alterate

Poate aparea insomnia si unele persoane nu pot dormi 3-

6 ore dupa ultima doza
 Canabisul, canabinoizii sintetici si creierul
Doi receptori cerebrali principali CB1 si CB2
Principala substanta psihoactiva din canabis - Delta 9
-tetrahydrocannabinol (THC); contine insa > 400 de componente,
inclusiv cel putin 66 de alti canabinoizi; toti interactioneaza cu
receptorul cerebral CB1
Proportia dintre THC, cannabidiol (CBD), cannabinol (CBN) si
tetrahydrocannabivarin(THCV) si alti produsi similari conduce la
efecte diferite de THC singur
Diferitii canabinoizi sintetici se leaga de receptorii CB1 si CB2 in
diferite modalitati si din acest motiv si efectele rezultate sunt
variate
Drogurile care interactioneaza numai cu receptorii CB2 au un
efect mai redus decat cel dat de canabis
Canabinoizii sintetici
Agonistii sintetici ai receptorilor canabinoizi se incadreaza in 7
grupe principale
1. naphthoylindoles
2. naphthylmethylindoles
3. naphthoylpyrroles
4. naphthylmethylindenes
5. phenylacetylindoles (i.e. benzoylindoles)
6. cyclohexylphenols
7. classical cannabinoids (dibenzopyrans)

Nu este necesara memorarea tuturor denumirilor

Important este ca numai o parte dintre aceste substante au fost

interzise si ca noi componente sunt descoperite sau dezvoltate
 ri sc uri
i m ulte l e
e m a o i d e
Cel c a n a b in
a pa r a c e
n te ti
si

D o ve
zi noi
1. Con Meie
s re
condu umul cons t al 2012
s la u t
matu n coe ant de la o
rit fc va
2. La ate (35 de ient de inte rsta mica
ce a ligent (1
au co i care au i ni) a mai 3 ani) a
ns nc redus
REDU tatat difer eput sa fu la
CERE ente m e ze m
1. Ado A RIS major ai tar
lesce CURIL e. zi u , n
(sau s ntii ar OR u s-
a-l inc trebu
modif eapa i sa e
carile c at m a vite c
creier cogni i tarzi onsum
ul tive (N u) ul d e
2. Ado ui are loc ota: D pentru a canab
is
lesce d e ob e z v o evita
renun nt i ce lta
ta, ar ii care fum i pana la 2 rea compl
doza tr e 2 de a eta a
si fre ebui sa fe aza canab ni)
cven i
ta co incurajati s si nu pot
nsu sa r
Halucinogene

Efecte tipice
Sfaturi si informatii de baza privitoare la reducerea
riscurilor
Ketamina
Efecte tipice
Cauzeaza schimbari subiective de perceptie, gandire, sentimente
si constiinta

Psihedelice teren larg ce acopera si LSD, MDMA si cannabis

Disociative - analgezie, amnezie si catalepsie la doze mari. De

asemenea produc un sentiment de detasare fata de mediul
inconjurator (PCP, Ketamina)

Delirante Substantele care le produc sunt numite uneori

adevaratele haluginogene deoarece produc halucinatii in
adevaratul sens al cuvantului. Consumatorul poate avea
conversatii cu persoane imaginare.
Sfaturi si informatii de baza privitoare la
reducerea riscurilor
Fiti foarte precauti cu substantele cu care nu sunteti familiar
Folositi un sitter (Cineva experimentat, care nu consuma in acel
moment)
Aveti grija cum gestionati riscul de sinucidere, accidente,
comportament periculos.
Gestionarea panicii
- Incurajati si linistiti persoana pana cand efectele drogului se
diminueaza. Durata - cateva ore, putand sa se diminueze dar sa
persiste pana la cateva zile
- Miscati-va si vorbiti calm si cu incredere
- Rostiti numele persoanei pentru a-i reaminti cine este si spuneti-i
cine sunteti d-voastra. Nu lasati niciodata singura o persoana care
are o reactie negativa
- Asigurati o atmosfera sigura si incurajatoare.
Daca nu sunteti sigur(a) de siguranta d-voastra sau a celor din jur, cel
mai bine este sa cereti ajutor medical.
Ketamina informatii de baza

Ketamina a fost sintetizata prima oara in 1962 si a fost

patentata in Belgia in 1963

Este un anestezic disociativ

Ca si anestezic si analgezic, ketamina are mai ales uz

veterinar, fiind folosita mai putin in medicina umana

Consum crescut in Europa in ultima decada

Efectele si riscurile variaza mult odata cu doza

In scop terapeutic ketamina este in mod obisnuit

administrata intravenos sau intramuscular
 Ketamina informatii de baza

Consumatorii o folosesc de obicei prin prizare dar si injectare

Dozele mari afecteaza mobilitatea si cresc riscul de accidente

si vulnerabilitate. (K-rape viol cu Ketamina)

Pentru consumul recreational, dozele tipice sunt: 75-125 mg

intramuscular sau subcutanat; 60-250 mg intranazal; 50-100
mg intravenos; 200-300 mg oral

Consumul poate da dependenta

Consumul pe termen lung poate provoca alterari ireversibile

ale tractului urinar insotite de durere, incontinenta. Pot
necesita interventii chirurgicale laborioase
 Efecte
Doze mici
- instabilitate moderata, poticneala
- miscari greoaie - robotice
- senzatii reduse sau intarziate
- ameteala, cateodata senzatii erotice
- sociabilitate crescuta
- perceptii individualizate diferite asupra mediului

Doze mari
- dificultati mari de miscare
- greata
- lesin
- disociere completa
- perceptii halucinatorii - alte realitati
- viziuni
- Near Death Experiences (NDEs)
Motive de ingrijorare
Accidente

Abuzuri (viol)

Dependenta psihica
- Indepartarea progresiva de la o viata normala
Tulburari ireversibile ale vezicii urinare

Paranoia/egocentrism
Credinta in existenta unor modele si coincidente care
creaza senzatia de special, ales, ceea ce poate
induce sau alimenta sentimente puternice de paranoia
Tranchilizante

Efecte tipice
GHB/GBL
Reducerea riscurilor si alte informatii de baza
Efecte tipice

Respiratie incetinita

Tulburari ale starii de constienta

Dezinhibare paradoxala
- efecte crescute in primele faze de consum, cand functiile
principale ale creierului sunt incetinite, insa efectele fizice
nu sunt inca vizibile

Risc de supradoza
 GHB/GBL Informatii de baza
Gammahydroxybutyric acid (GHB) si Gamma-butyrolactone
(GBL) - lichide incolore, cu admin. orala, au efect de la doze de
aprox. 1ml

Produc dependenta

Efectele sunt comparabile cu cele ale alcoolului, se afirma

senzatii si performante sexuale imbunatatite

Variatii mici ale dozei pot creste riscul de supradoza

Supradoza - pierdere cunostinta (cazuri de abuz sexual/viol)

Supradoza - urgenta medicala cu potential letal

Sevrajul si dezintoxicarea dificile, necesita supraveghere

medicala
Reducrea riscurilor si alte informatii de baza
Prevenirea si gestionarea supradozei

Evitarea amestecarii substantelor, in special cu alte tranchilizante:

- Alcool
- Benzodiazepine
- Heroina si alte opiacee
- Barbiturice
Incercati sa consumati intr-un grup de prienteni, inclusiv cu
cineva care nu consuma

Gestionarea:
- Riscurilor de accident (inclusiv in timpul condusului)
- Riscurilor de abuz sexual
SUBSTANTE NOI CU PROPRIETATI
PSIHOACTIVE (SNPP)
(etnobotanice)

Masuri bazate pe dovezi

in reducerea riscurilor asociate consumului

Constanta | 28 29. 01.2013

Continut curs - Ziua 2
Tip de activitati vizand consumatorii SNPP interventii &
competente
1. Informatii si sfaturi
2. Gestionarea situatiilor de urgenta si a toxicitatii ATS
3. Gestionarea panicii induse de ATS si alte droguri
4. Gestionarea problemelor majore de sanatate mintala
5. Prevenire HIV, Hepatita C (VHC), Hepatita B (VHB) si Tuberculoza (TB)
6. Ingrijirea venelor si a ranilor de injectare/infectii
7. Identificarea timpurie si raspunsul la noi droguri
8. Gestionarea problemelor grave de sanatate (fizice)
9. Activitatea cu tinerii care consuma droguri

Plan de actiune si evaluarea cursului

Interventii si abilitati - 1

Informatii si sfaturi
- abordari in comunicare, principii si resurse
cheie
NU UITATI

Primul si cel mai important sfat in harm-

reduction este.

...intotdeauna este mai sigur sa nu folosesti

droguri. Dar, daca o faci, sunt informatii si
sfaturi care te pot ajuta sa-ti reduci riscurile
 Procesul de schimbare
Informatii si recomandari despre schimbare:
- Fa mai mult asta .(spala-te pe maini pentru o injectare curata/igenica)
- Fa mai putin din asta.. (folosirea in comun a apei pentru injectare)
- Modifica modul in care ..(impartirea drogului in seringi incarca-ti
primul seringa)

Trebuie luat in considerare in ce faza a procesului de schimbare:

- Modelul schimbari comportamentului (Prochaska si Diclemente 1986)
Ne folosim de Interviul Motivational pentru a determina
schimbarea
Motivational interviewing: Preparing people to change addictive behaviour
(Miller and Rollnick (1991)
 Modelul Prochaska i DiClemente al stadiilor schimbrii

Modelul se bazeaz pe prezumpiile

- o schimbare are loc pe parcursul unei anumite perioade de
timp i de aceea nu se poate msura doar prin rezultatul
imediat
- schimbarea are loc treptat, n pai mici, prin parcurgerea
unor stadii, implicnd i reveniri la stadii anterioare
- succesul se msoar nu prin schimbarea unui
comportament
ci prin orice avansare ctre schimbare, de trecere de la
un stadiu la altul
Recderile pot fi frecvente dar nu trebuie vzute ca un eec
ci ca o parte a procesului de invare pentru schimbare
 Model transteoretic al stadiilor schimbrii

Preparare
Gata de schimbare
Aciune
Efectuarea schimbrii
Contemplare
Se gndete la schimbare

Precontemplare Meninere
Lips interes schimbare, comportament Meninere schimbare
riscant sau interes la nivel declarativ
Recdere
Reluare risc
 Concluzii Prochaska i DiClemente

Cheia succesului este

identificarea stadiului de schimbare la care se

afl persoana respectiv

dezvoltarea de intervenii corespunztoare

stadiului n care se afl

focalizarea pe puncte tari i realizri i nu pe

deficiene i patologii
 Concluzii Prochaska i DiClemente

Motivul pentru care unii oameni nu dobndesc

schimbarea dorit se poate datora i profesionitilor care
se focalizeaz prea rapid pe stadiul de aciune,
negljndu-le pe cele de precontemplare, contemplare i
pregtire

Multe dintre frustrrile avute cnd se lucreaz cu

pacieni dificili, ostili sau nemotivai pot fi explicate prin
acest proces de trecere rapid la aciune

Recderile sunt posibile la orice stadiu i trebuie luate

ca parte a procesului de nvare
 Interviul motivaional

Este un stil de consiliere

focalizat pe beneficiar
directiv
are ca scop creterea motivaiei pentru schimbare
ajutndu-l s-i rezolve ambivalena legat de schimbare

Scopul interviului motivaional este de a

crea i amplifica discrepana
dintre comportamentul prezent i alte scopuri cu caracter mai
larg
 Interviul motivaional

NU nseamn a motiva pe cineva

Crearea unei distonane cognitive ntre

Unde se afl Unde vrea s fie

n prezent n viitor
 Ambivalena

As vrea sa nu mai
consum.......
Toti prietenii fac
A avea mai muli asta...
bani... Este greu.....

Familia ar fi fericit DAR Oricum deja sunt

dus.....
M-a gandi la un viitor
Daca m ntorc n
acelai mediu, nu
pot altfel....

Ambivalena este normal n procesul schimbrii

Unele persoane pot fi ambivalente pentru mult timp

Informatii si recomandari - context

Oferirea de informatii si recomandari variaza in functie de

context (situatie):

Fata in fata (relatia cu clientul, programari)

Fata in fata (low-threshold, drop-in, outreach)

Mass-media vizata (ziare, televiziuni, internet)

Fata in fata (relatia cu clientul)
Comunicare in principal, discutii (poate fi completata cu
documente scrise, presa scrisa, internet etc.)

Contactul se face in principal cu un singur profesionist

Intalniri bazate pe programari - obligatia morala de a participa, de

cele mai multe ori sesiuni multiple, oportunitatea de impartasire a
unor situatii/intamplari sensibile

O buna oportunitate de a evalua nevoile si obiectivele Informatii si

sfaturi

Disponibilitate de schimbare de cele mai multe ori in etapa de

contemplare

Contemplare
Se gndete la schimbare
Fata in fata (low-threshold, drop-in, outreach)
Comunicare in principal, discutii (poate fi completata cu documente
scrise, presa scrisa, internet etc.)

Se poate face cu mai multi membrii ai echipei profesionisit sau egali

(peers)

De cele mai multe ori este flexibila (frecventa depinde de experientele

recente)

Discutii fata-in-fata (depinde de calitatea relatiei)

Se poate face evaluarea nevoii de Informatii si sfaturi (se poate face

in mai multe ocazii)

Disponibilitate de schimbare - de cele mai multe ori precontemplare

Precontemplare
Lips interes schimbare, comportament riscant sau interes la nivel declarativ
Mass-media
Cum ne poate ajuta mass-media:
- putem ajunge la oamenii pe care nu ii vedem
- Permite aflarea de raspunsuri daca cineva se simte jenat sa vorbeasca cu cineva
despre acest subiect
- Foloseste o gama variata de stiluri de comunicare care se potrivesc nevoilor
oamenilor
- Completeaza discutiile fata-in-fata

Presa scrisa
- Pliante, brosri, buletine, ziare, reviste, benzi desenate, carti

Media electronica
- CDs, DVDs, TV, radio, film

Internet
- Websites, forum, blog, etc.
Marketing social
Concepte si tehnici de marketing comercial se aplica pentru
promovarea unui comportament social responsabil si sanatos.
Sase pasi:
1. Analiza nevoii
2. Identificare grupului tinta
3. Stabilirea obiectivelor
4. Dezvoltarea strategiei
5. Implementarea strategiei
6. Monitorizare si evaluare

Procesul poate ajuta in gandirea si realizarea campaniilor mass-media

de promovare a sanatatii vizand consumatorii de droguri

Bennett and Henderson (1999)

Atragerea si implicarea consumatorilor de
stimulente: dovezi
Caracteristicile consumatorului de droguri (varsta, sex,
etnie etc) nu au o importanta mare in implicarea acestora

Pregatirea lucratorilor/profesionistilor si alianta terapeutica

sunt la fel de importante ca tipul de tratamanet

Caracteristicile serviciilor sunt foarte importante:

- Mediul primitor, abordarea personalizata
- Rapiditatea, usurinta in admitere
- Ajutor practic: servicii de ingrijire a copiilor/transport
- Program flexibil si realist
- Activ, intens, urmarire permananeta
Implicarea consumatorilor de stimulente

Mesaje cheie din literatura de specialitate pentru

cocaina/crack
Profesionistii sunt apreciati daca au o buna
cunoastere modului de actiune, a efectelor si a
stategiilor de harm-reduction
Oamenii prefera locatiile atractive, calme, relaxante
si curate
Oferirea de alte servicii gen adapost sau asistenta
psihiatrica in One-stop shop atrage mai multi
beneficiari
Oamenii doresc sa intre repede in tratament si fara
trimitere
Interventii si competente - 2

Gestionarea supradozei de ATS si situatii de urgenta

Supradoza ATS

Supradoza poate aparea la toate substantele psihoactive

- Catinone, amfetamine, fenetilamine (familia MDMA),
cocaina, piperazine (ex BZP) chiar si cofeina!
- LD50 10g = doza letala, care ucide 50% dintre adulti
(cam 100 de cafele espresso in singur shot)
Supradoza ATS este rara, grava si poate fi letala

Reactia la supradoza poate fii usor confundata cu panica

(frecventa la consumatorii incepatori).

- Panica cauzeaza positive feedback loop

- Panica > puls crescut/palpitatii
- Puls crescut/palpitatii > mai multa panica
Supradoza
Recunoastere
- Fii constient ca poate sa apara. Cunoaste-i semnele si simptomele.
- Personalul care lucreaza cu utilizatorii ATS: Harm reduction, tratament,
Urgente, persoanal de pe ambulanta etc
- Utilizatorii de Catinone / ATS trebuie sa stie cand sa caute ajutor pentru ei insisi
sau pentru prietenii lor

Raspuns
- Daca suspectezi supradoza, nu amana, actioneaza .
- Utilizatorii ATS Spune-i cuiva ce te ingrijoreaza, ce ai luat si cauta ajutor
medical (urgente, ambulanta etc)
- Profesionisti
Recuperare
Supradoza de mefedrona (Wood et al. 2010)

Semne/simptome (n=15) N
Agitatie 8
Convulsii 3
Vomitat 2
Albirea fetei 0
Transpiratii reci 0
Bruxism (inclestarea mandibulei) 1
Hyper-reflexia (spasme) 1
Transpiratie excesiva 2
Durere de cap 1
Hipertensiune (>160mmHg) 3
Tahicarie (puls crescut) 6
Palpitatii (batai anormale ale inimi) 2
Scala de coma Glasgow 8/15 (3 = coma, 15 = fully alert) 3
Supradoza de mefedrona- 2
Agitatie sau agresivitate (n=32, 24%)

Tahicardie (n=29, 22%)

Dezorientare sau psihoze (n=18, 14%)

Durere in piept (n=17, 13%)

Greata (n=15, 11%)

Palpitatii (n=14, 11%)

Vasoconstrictie priferica (n=10, 8%) derere de cap (n=7, 5%)

Convulsii (n=4, 3%)

Stop cardiac fatal (n=1,1%) anchetele ulterioare au aratat ca nu mefedrona este cauza
(Simptome descrise in cadrul unui studiu telefonic/131 de subiecti/consum de mefedrona sau mefedrona-alcool -James, D., R. D. Adams, et al.
(2011). "Clinical characteristics of mephedrone toxicity reported to the UK National Poisons Information Service." Emergency Medicine Journal
28(8): 686-689)
Intervenii i aptitudini - 4

Comportamente de tip psihotic/paranoic sau alte tipuri

de tulburri de sntate mintal
Psihoza/paranoia i alte tulburri
Efectele drogurilor pot avea manifestri similare cu
simptomele afeciunilor psihiatrice

Recunoaterea acestora mbunteste viteza de reacie

imediat i rezultatele pe termen lung

Diagnoza tulburrilor mintale ce ajut la:

Gestionarea n condiii de siguran a consumatorilor de droguri
aflai n episoade psihotice, paranoide, cu alte tulburri sau
probleme
Reducerea pericolelor pentru sigurana consumatorului,
personalului angajat sau a comunitii
Identificarea corect i oferirea unui tratament corespunztor
 Tulburri mintale i efectele drogurilor
suprapuneri

1. Drogurile pot provoca episoade care seamn cu simptome ale unor tulburri
mintale, ca de ex. paranoia, anxietate, halucina ii, depresie, hiperactivitate
2. Consumul de droguri poate contribui uneori la dezvoltarea sau prelungirea
unei tulburri mintale (a factor etiologic, cauzal)
3. Comorbiditatea unei tulburri mintale sau comportamentale direct legate de
consumul de droguri cu o condi ie psihiatric particular are implica ii asupra
tratamentului
Evaluarea de calitate este baza unui rspuns ct mai eficient
1. Efectele intoxicrii necesit gestionarea pe termen scurt a riscurilor. ajutor
de urgen, managementul situa iilor de criz/ risc de toxicitate, supradoz
2. Unele modele/obiceiuri de consum cu poten ial sever de declan are a unei
tulburri psihice necesit interven ie i orientare corespunztoare
3. Comorbiditatea necesit tratament integrat de specialitate pentru fiecare
tulburare n parte
ICD-10 tulburri mintale i comportamentale
Clasificarea Internaional a Tulburrilor Mintale / The International
Classification of Diseases (ICD)
- F0: Organice, include tulburri mintale simptomatice / Organic, including
symptomatic, mental disorders

- F1: Tulburri mintale i de comportament determinate de consumul de substan e

psihoactive

- F2: Schizofrenie, tulburri schizopipale i Schizophrenia, schizotipal and delusional

disorders

- F3: Tulburri afective / de dispoziie

- F4: Tulburri nevrotice, asociate stress-ului i somatoforme
- F5: Sindroame comportamentale asociate cu tulburri psihologice/factori fizici
- F6: Tulburri de personalitate la persoane adulte
- F7: Retardare mintal
- F8: Tulburri ale dezvoltrii psihologice
- F9: Tulburri comportamentale originate in copilrie sau adolescen
De ce conteaz comorbiditatea

Comorbiditate = diagnosticul F1 + elemente/simptome din unul/mai multe grupe

de tulburri. Exemple de interaciuni (comorbiditi):
- F2 Schizofrenia paranoid simptomele paranoide pot continua dup ncetarea efectului
drogului (cannabis sau ATS). Risc de sinucidere crescut. Necesit tratament antipsihotic i
asisten de specialitate

- F3 Tulburare depresiv poate contribui la consumul abuziv de alcool i droguri i la creterea

riscului suicidar

- F4 Atacuri de panic pot crete riscul de toxicitate al ATS datorit positive feedback loop

- F6 Tulburare a personalitii de tip antisocial risc crescut pentru consum pentru pacient i
pentru cei din jurul su

- F7 Retardare mintal moderat vulnerabilitate crescut la exploatare si la suferin.

Orientarea & informarea sunt necesare pentru a fixa aptitudini de nvare

- F9 Deficit de atenie i hiperactivitate nediagnosticat, poate determina automedicaie cu ATS

Situaia medical influeneaz managementul
de caz i prognoza
Diagnosticul se face n funcie de substan i de situaia clinic a
pacientului
Situaia clinic determin riscurile, gestionarea cazului i prognoza
F1x.0 Intoxicaie acut (e.g. simptoame ce se mbuntesc rapid dup
ncetarea consumului)
- F1x.1 Consumul duntor
- F1x.2 Sindromul de dependen
- F1x.3 Sevrajul (riscurile difer n cazul alcoolului pot apare stopul
cardiac/decesul)
- F1x.4 Sindrom de sevraj cu delir
- F1x.5 Tulburare psihotic (psihozele induse de ATS pot fi identice cu
cele de tip schizofrenic,ns se trateaz diferit, prognoza e diferit)
- F1x.6 Sindrom amnezic
- F1x.7 Tulburri psihiatrice de tip rezidual sau tardiv (late-onset)
- F1x.8 Alte tulburri mintale sau de comportament
- F1x.9 Tulburri mintale i de comportament nespecificate
 Elemente cheie
Evaluarea corect determin un tratament sigur i eficient
- Ce substane sunt folosite?
- Ce semne i simptome are consumul?
- Care este legtura dintre durata i severitatea simptoamelor i consumul de droguri ?
- Ce informaii pot oferi/confirma /aduga prietenii/familia consumatorului?
- Existena unui istoric/tratament psihiatric anterior ?

Preocuparea pentru identificarea comorbiditii determin rezultate mai bune

(comorbiditatea este permanent o posibilitate ce trebuie analizat nainte de a
fi respins)

Dezvoltarea colaborrilor interinstituii este esenial n asistena cazului

(familie, medicul de familie, psihiatru/echip medical etc.)

Ce prioriti de aciune v sugereaz elementele de mai sus pentru

serviciul n care lucrai?
Intervenii i aptitudini - 5

Prevenirea HIV, hepatita C (HCV), hepatita B (HBV) &

tuberculoza (TB): informaii cheie i intervenii
Cum s prevenim eficient:
HIV, HCV, HBV & TB?

SIMPLU
Aplicai recomandrile...
PEOPLE WHO INJECT DRUGS
WHO/GFATM COMPREHENSIVE
PACKAGE
9 EFFECTIVE HIV PREVENTION
WHO/GFATM Pachetul comprehensiv de 9 intervenii
eficiente de prevenire HIV pentru consumatorii de droguri

1. Programe de schimb de seringi (NSP)

2. Tratament de substituie al dependenei de opiacee (OST) i alte
tratamente ale dependenei
3. Consiliere i testare voluntar HIV (VCT)
4. Terapie antiretroviral (ART)
5. Prevenire i tratament al infeciilor cu transmitere sexual
6. Programe de distribuire de prezervative, informare i educare a
consumatorilor de droguri i a partenerilor lor sexuali
7. Informare, educare i comunicare intite pentru persoanele ce
consum droguri pe cale injectabil i partenerii lor sexuali
8. Vaccin, diagnostic i tratament n cazul hepatitelor virale
9. Prevenire, diagnostic i tratament n cazul tuberculozei
Ce acces la msurile comprehensive are un
consumator de droguri injectabile din zona dvs.?
Serviciul La alte Nu este
Nu tiu
dvs. servicii disponibil

PSS

OST/tratament

VCT

ART

ITS prevenire i tratament

Prezervative

IEC intit pentru CDI i partenerii lor

Vaccinare, diagnostic i tratament pentru

hepatite virale
Prevenire, diagnostic i tratament TB
Protecie fa de riscul infectrii cu un virus
(indiferent de locul de munc)

Primele ntrebri pe care s le adresezi unui consumator de

droguri la prima ntlnire

- Ai echipament steril de injectare?

- Ai nevoie de echipament steril de injectare?
- tii de unde s-l procuri?
- Foloseti vreun serviciu specializat de harm reduction?
- Ai nevoie de unul?
- Te intereseaz riscul tu de infectare cu HIV, HBV, HCV sau
orice alte infecii?
- Cum te pot ajuta n legtur cu asta?
 Riscuri de transmitere a virusurilor
Folosirea n comun ac, sering, fiol, filtru, ap /
soluie de injectare

Folosirea n comun indirect este mai frecvent

(folosirea aceleiai ape pentru a cura seringa etc.)
Forma seringii determina cantitatea de
sange colectata si transmisa prin folosirea
in comun a acelor/seringilor ( William Zule)
mprirea substanei cu seringa

Folosire n comun accidental / Amestecarea

echipamentului

Rni deschise de injectare

Seringi cu ac detaabil (dead-space syringes) Frontloading

Seringi gata pregtite pentru injectare

Prevenirea infectrilor i a deteriorrii venelor
nainte de toate spal-te pe mini i spal locul de injectare (injection site)

Cur zona de injectare (injecting space)

Folosete ap steril

Folosete ct mai puin acid (heroin)

Folosete ntotdeauna echipament steril

Cur cu atenie echipamentul deja folosit dac nu ai alt opiune

Folosete ace ct mai mici cu putin

Schimb locul de injectare de fiecare dat

Nu f priuri

Gndete-te la alternative la injectare

 Intervenii rapide
Folosii fiecare ocazie pentru a face scurte intervenii folosind
tehnicile interviului motivaional pentru a promova orice
schimbare pozitiv

Cteva exemple:

Dou sesiuni de discuii de1045 minute

Explorai ambivalena legat de consumul de droguri, riscuri i

posibil tratament

Urmrii s cretei motivaia ctre schimbarea comportamentului

vizat

Oferii rspunsuri neutre, evitai judecile de valoare/morale.

Cteva lucruri de luat n seam cnd lucrm
cu consumatori de stimulente sintetice (ATS)
n comparaie cu heroina:

Deterioararea venelor poate fi mai frecventa i mai intensa

datorit efectului mai iritant

Frecven mult crescut a injectrii

Inserii repetate ale acului n acelai loc de injectare

Mai mult snge n mediul de injectare

Gestionarea pierderilor rapide n greutate/reducerea

imunitii

Risc crescut de transmitere a virusurilor

Intervenii i aptitudini - 6

ngrijirea venelor i gestionarea rnilor de

injectare/infeciilor locale: mesaje eseniale de
reducere a riscurilor
Pomovai metode optime de injectare

Evaluarea trebuie s fie individualizat i s produc bazele

unei intervenii specifice

Strategiile de protejare dezvoltate trebuie adaptate situa iei i

dinamicii ei

Se insist asupra tehnicilor de injectare deoarece permit

pstrarea venelor i reduc ptrunderea substanei injectare n
spaiul extravascular

Elemente cheie
- Splarea minilor i meninerea unei igiene pe durata injeactrii
- Disponibilitatea echipamentului de injectare, inclusiv a apei distilate.
- Promovai alternative la injectare sau injectarea ocazional
Probleme vasculare

Folosirea repetat a zonei de injectare

Tehnic slab
Igien slab
Ace-seringi cu vrful bont sau tocit
Ace prea mari
Injectare cu substane iritante

Luai n considerare alternative la injectare pentru a

permite refacerea esutului
 Aspecte cheie de luat in considerare la
injectarea cu ATS

In comparatie cu heroina:

Leziunile tesuturilor moi se datoreaza mai

frecvent aciditii/iritabilitatii ridicate a drogurilor

Frecventa de injectare este mult crescut

Pentru o injectare pot exista mai multe nepturi

Pentru inceput pot fi necesare noi strategii de

auto-control
 Complicaii ale esuturilor moi

Predomin edemul, tromboflebita, formarea de abcese

localizate i/sau extinse

Etiologia este frecvent multifactoriala: contaminarea

substanelor, imposibilitatea injectarii in mediu aseptic,
echipamente nesterile, igiena precara in combinatie cu
o imunitate scazuta

Diseminarea de substante (extravazare) in exteriorul

zonei de injectare poate provoca iritatii cutanate
asemanatare cu arsurile provocate de substante toxice

Dorairaj, Healy, McMenamin, P.A. Eadie 2011

 Abilitati si interventii -7

Identificarea timpurie a raspunsurilor la

noile evolutii ale pietei SNPP, alte
substante, injectare
 Sisteme de avertizare timpurie

Sistemele de avertizare timpurie exist pentru:

Identificarea de noi droguri sau tendine n utilizarea lor

Estimarea urgentei si a tipului interventiei

Se folosesc diferii indicatori (de ex: rapoarte de la urgenta,

reele de consumatori de droguri activi care consuma si au
experienta cu un anumit drog, test purchases from on-line
shops)

Difera in functie de aria de acoperire (regional EMCDDA;

national NTA/ACMD, UK; local - municipal)

Pot functiona de sus in jos (guvernamental) sau de jos in

sus (ONG)
Romania simulare de sistem de alerta
 Romania Cathinones/ATS

Romania - Cei mai intalniti compusi - catinone i piperazine.

Amestecuri de "spice-uri au nceput sa apara n ultimele 4-5 luni ale

anului 2008, cu cretere rapid n 2009, urmat de scdere dup
Ordonana de urgen care a facut ca 36 de plante i substane psihotrope
sa fie sub control naional. Curnd dup ordonanta, un nou tip de "Spice a
aprut pe pia, "Spice Maraciuca", care poate conine canabinoizi sintetici
ce nu sunt interzisi prin lege Romnia

Ian 2009 - februarie 2010 Laboratorul de Analize Central n cadrul

IGPR au identificat pe pia, n general, catinone . Cele mai cunoscute
marci, Special Gold and Magic. Continut similar in Flower Magic
Powder, Flower Magic Powder+, Charge+, Flower Power, Crush,
Crystal bath, Dark+, Special Diamond, Special Original.

Andrei Botescu, Romania National EWS Profle, EMCDDA 2012
 Canabinoidele sintetice
Alte produse : " Silver Spice "," Spice Gold "," Spice Diamond "," Spice
Arctic Synergy "," Sinergia Spice Tropical "," Spice Egipt "," Spice
Maraciuca "," Ganja "," M6 "," Diesel "," Katana ".

Apar i Kratom si Salvia divinorum (acum interzis)

Mephedrona si derivati ei dispar partial din magazinele de
vise droguri legale ca efect al primei ordonanta de urgenta

2010 White Sensation (promovat ca si inlocuitor pt.

Special Gold) - devine cel mai popular drog dupa
interzicerea MDPV and 5-MeO-DALT. Conform
droguri101.ro contine cathinone 4-MEC

2010 Pure by Magic probabil mai raspandit printre

consmatorii de droguri deja activi (consmatori de heroina).
A fost foarte folosit in adoua jumatate a lui 2010, si a atins
punctul mazim la sfarsitul lui 2010

Andrei Botescu, Romania
 Detectarea timpurie a noilor trendinte si a
riscurilor asociate
Cum afli ca:

Un drog care este utilizat n alt parte n Romnia ncepe

sa se rspndeasca rapid n cartierul/orasul tau (de
exemplu, canabis sau heroin)

Un drog devine disponibil la nivel local si exista foarte

putini oameni in tara care sa stie despre efectele
substantei (ex. cineva are de vanzare o cantitate limitata
de GHB/GBL)

Injectarea ncepe s se rspndeasc rapid n cadrul

unei comunitati de consumatori de droguri locali care au
puine cunotine sau experien legat de riscurile
asociate injectari i modul de a le reduce
 Discutie de grup
Consumul Injectarea
de Substante este
canabis, necunoscute confrmata
heroina ca GHB/GBL intr-o noua
etc. creste populatie
Care agentii afla
primele
Ce semne detecteaza
agentia respectiva?
Ce sisteme exista
pentru a face impartasi
aceasta infomatie si
preocuparile legate de
ea la nivel local?
Ce sistemel exista
pentru a impartasi
informatia si ce
preocupari similare
exista la nivel national?
 Cum se evalueaza impactul SNPP si
raspunsul adecvat
1. Ce se stie despre noul produs?

Compusul activ poate fi identificat cu acuratete? Exista informatii despre substanta la
nivel national sau regional (sistemul de depistare timpurie EMCDDA)

Cercetare stiintifica si academica - toxicologie, epidemiologie etc.

Website-uri cu rapoarte rapide privind substantele noi si riscurile asociate: EROWID

Ce se spune despre drog marturiile consumatorilor (efecte, mod ce consum,
probleme, consecinte etc.)

2. Cat de rapid se propaga consumul si efectele negative?

3. Ce sfaturi, informatii si reactii sunt necesare?

Informatii critice despre riscuri si cum pot fi evitate sau reduse

Ce grupuri de consuamtori/retele au nevoie cel mai mult/rapid de informatie?

Ce servicii/specialiti trebuie anunai?
 Resurse de informare: tendine, droguri,
reducere a riscurilor

EMCDDA Action on new drugs

www.emcdda.europa.eu/activities/action-on-new-drugs

EROWID - Information on all new drugs www.erowid.org

ReDNet (Recreational Drugs European Network) - EU Drug

trends www.rednetproject.eu

Nightlife Empowerment & Well-being Implementation

Project (NEWIP) Trends & harm reduction
www.safernightlife.org/newip-info

Some good harm reduction resources

Crew 2000 (UK) www.crew2000.org.uk

TRIP! Project (Canada) www.tripproject.ca/trip
Implicarea consumatorilor de droguri la nivel local

Sistemul de depistare timpurie din Romania foloseste

informatii de pe teren (outreach) / lucratori stradali, agentii,
servicii de harm reduction si:

consumatori (inclusiv discutii pe grupuri si forumuri),

organizatori de evenimente pentru tineri (festivale, concerte,
rave-uri etc.), patroni de baruri si personal angajat in cluburi,
etc.
 Interventii si aptitudini - 8

Probleme de sanatate cu care se

confrunta consumatorii de catinone
sau alte ATS
Consideratii privind problemele de sanatate
fizica - 1

Managementul clinic al:

- Complicatiilor injectarii
- Problemelor generale de sanatate
- Co-morbiditatea psihiatrica
- Dependenta de alte substante, de exemplu, alcoolul
 Consideratii privind problemele de sanatate
fizica - 2
Cnd problemele de sntate sunt severe este importanta discutia
despre abstinenta temporara sau pe termen lung, ca i obiectiv de
tratament. Arii de interes:
- Riscurile utilizarii continue
- Evaluarea opiunii de abstinen temporar sau pe termen lung
- Oportunitile de recuperare pe termen scurt
Aspecte legate de proces
- Utilizatorul trebuie s stabileasc obiective cu medicul
- Asigurarea suportului n conformitate cu obiectivele alese
- Utilizarea interviului motivaional
- Abstinenta poate deveni un obiectiv daca problemele de sanatate se inrautatesc
- Abstinenta nu poate fi impusa
Consideratii privind problemele de sanatate
fizica - 3
Servicii necesare pentr asigurarea accesului la ingrijiri de calitate:
- Servicii de reducere a riscurilor
- Asistenta medicala primara
- Tratament spitalicesc HIV, HCV, probleme fizice generale de sntate
- Servicii de sntate mintal
- Servicii de detoxifiere si dezalcolizare in spital
- Servicii de reabilitare rezidentiala

Discutie Ce bariere afecteaz accesul la servicii la nivel local

pentru consumatorii de droguri cu probleme grave de sntate
fizic i in ce mod ar putea fi acestea reduse?
Intervenii i competene - 9

Aspecte-cheie atunci cnd se lucreaz cu tinerii care

consum droguri
Aspecte-cheie atunci cnd se lucreaz cu
tinerii care consum droguri- 1
Riscurile pot fi mai mari in contextul de
- dezvoltare fizica si mintala incompleta
- adaptare rapid social / emoional - tranziia la independen /
maturitate, relaii timpurii, decizii referitoare la educaie i carier
Preocuprile legate de protecia copilului pot aprea ca
urmare a
- vulnerabilitatii
- neglijarii
- abuzului emotional, fizic, sexual
Tinerii s-ar putea afla in imposibilitatea de a lua decizii
asupra anumitor interventii
Aspecte-cheie atunci cnd se lucreaz cu
tinerii care consum droguri - 2

Implicarea parintilor respect & echilibru:

- Obligatii legale
- Preferintele tanarului
- Dorinta parintelui de a se implica
- Beneficiile implicarii parentale
Sfaturi, informatii si raspunsuri orientate catre tineri:
- Limbajul si stilul comunicarii pot necesita adaptare
- Agentiile implicate pot fi diferite scoala, facultate, servicii pentru
tineret, justitie juvenila, etc.
- Unde, cand si de catre cine pot fi oferite aceste servicii?
 Mulumim!

mihai.lixandru@arasnet.ro

marian.ursan@carusel.ro