Psihologie experimentala

Anul II Semestrul I

Psihologia si metoda stiintifica

Stiinta
un sistem de gandire care conduce la gasirea unor explicatii rationale, testabile ale modului in care se petrec lucrurile n lume.

Este psihologia o stiint?

Obiect de studiu?
Metode stiintifice de studiu?

Obiect de studiu Psihicul

Comportamente Ganduri Emotii

Cauze

Care sunt factorii care ne determina sa gandim, sa simtim sau sa ne comportam intr-un anumit fel?

Consecinte Care sunt urmarile modului in care gandim, simtim sau ne comportam ?

Metode de studiu
Empirica

Obstinatia
Rationamentul

Autoritatea

CUNOATERE

Metode prestiintifice Metode stiintifice

Interviul
Observatia Nivel de control Experimentul

Psihologie stiintific

Psihologia simtului comun

Psihologie stiintific

Scopul psihologiei ar trebui s fie acela de a spori dincolo de nivelul atins prin simtul comun puterea noastra de a prezice, intelege i controla comportamentul uman. (Allport, 1940)

Ciclul cercetrii
Care

sunt factorii care determina formarea impresiilor?

Problema de cercetare

Ne formam o impresie despre o persoana Fapt cunoscut pe baza unor informatii minime: culoarea (consultarea literaturii hainelor, prenumele acesteia, familiaritate de specialitatea) etc.
Culoarea

hainelor influenteaza impresiile Ipoteza de cercetare formate cu privire la inteligenta unei persoane.
Populaia int

Persoane de gen masculin si feminin cu varsta intre 20 si 30 de ani

Ciclul cercetrii
Impartim participantii in doua grupuri si le cerem sa evalueza 2 persoane, pe baza unor fotografii: la jumatate dintre participanti li se ofera imaginea unei persoane imbracate in rosu, iar celorlalti li se ofera imaginea unei persoane imbracate in albastru. Cele doua imagini Evaluarea corectitudinii planului Aplicam planul
Planul de cercetare

Materiale necesare

Validitatea interna
Culegerea datelor

Ciclul cercetrii
Rezultate: persoanele evalueaza mai Analiza si favorabil persoanele imbracate in interpretarea albastru, comparativ cu cele imbracate statistica a datelor in rosu. Relevanta rezultatelor, aplicabilitatea practica Scriem ceea ce am realizat
Interpretarea psihologica, validitatea externa Redactarea raportului de cercetare

Publicarea rezultatelor

Experimentul psihologic

Grup A
Impartirea aleatorie in grupe (randomizare)

Rosu
Evaluarea inteligentei

Grup B

Albastru

Grupe echivalente

Variabila independenta (manipularea experimentala)

Masurarea variabilei 9 dependente

Cuprins
1.

Problema de cercetare Ipoteze de cercetare Variabile:

Independente Dependente

2.
3.

Manipulate
Invocate

4. Tipuri de studii
5. Planuri de cercetare

6. Validitate interna
7. Strategii de control 8.

Validitatea externa

Probleme de cercetare

O ntrebare la care se caut un rspuns prin modaliti tiinifice. Exemplu: Exista o legatura intre culoarea hainelor si inteligenta perceputa?
Surse ale problemelor de cercetare?

Literatura de specialitate

Viaa de zi cu zi, diferite contexte private sau profesionale

Calitatile problemelor de cercetare, Kelinger (1973)

Variabilele trebuie s fie menionare n relaie

o legatura, o asociere, o influenta a variabile x asupra variabilei y Exista o legatura intre culoarea hainelor si inteligenta perceputa?

exista

Trebuie s fie exprimat sub forma unei ntrebri

Trebuie s implice posibilitatea testrii empirice Trebuie s fie formulat specific

Model de subiect pentru examen

Comentati urmatoarea problema de cercetare din perspectiva conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca: Conditiile de mediu influenteaza rapiditatea rezolvarii unei sarcini? Rezolvare: este o interogatie, variabilele sunt mentionate in relatie (conditiile de mediu si rapiditatea rezolvarii unei sarcini), este testabila prin intermediul unor instrumente de masura (chestionare), dar nu este specifica (formulare generala conditiile de mediu).

Ipoteze de cercetare

Prezice efectele unor condiii antecedente asupra unor comportamente Ipoteza O explicaie potenial a unui comportament
O relaie ipotetic ntre variabile Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei persoane tinta.

16

Modalitati de formulare
Directional
Este mentionata directia efectului unui variabile x asupra unei variabile y. Specifica Variabila x influenteaza variabila y, in sensul ca .. (se compara cel putin doua conditii)

Non-directional
Nu mentioneaza directia efectului Generala

Variabila x influenteaza variabila y.

Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei persoane tinta, in sensul ca o persoana imbracata in albastru va fi evaluata mai favorabil comparativ cu o persoana imbracata in rosu.

Culoarea hainelor influenteaza inteligenta perceputa a unei persoane tinta.

Conditiile ipotezelor de cercetare

Myers & Hansen (1997) 1. Sintetica Afirmaii care pot fi adevrate sau pot fi false

Dou categorii de afirmaii non-sintetice (trebuie evitate): Analitice: sunt ntotdeauna adevrate Culoarea hainelor influenteaza sau nu influenteaza, in anumite cazuri, evaluarea unei persoane in termen de inteligenta. Contradictorii: sunt ntotdeauna false Culoara hainelor influenteaza si nu influenteaza, in anumite cazuri, evaluarea unei persoane in termen de inteligenta.

Conditiile ipotezelor de cercetare Myers & Hansen (1997)

2. Testabila S fie posibil manipularea condiiilor antecedente i msurarea comportamentelor 3. Sa poata fi respinsa prin rezultatele cercetarii Eecul n gsirea efectului prezis s poat fi considerat o dovad a faptului c ipoteza este ntr-adevr fals

Conditiile ipotezelor de cercetare Myers & Hansen (1997)

4. Simpla nu presupune multe asumpii care s o susin

5. Productiva

permite realizarea altor studii

Model de subiect pentru examen

Pornind de la problema de cercetare prezentata mai jos, propuneti o ipoteza de cercetare directionala. Comentati ipoteza din perspectiva conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca. Conditiile de mediu influenteaza rapiditatea rezolvarii unei sarcini?

Rezolvare: Zgomotul influenteaza rapiditatea rezolvarii unei

sarcini, in sensul ca in conditia de zgomot prezent timpul rezolvarii va fi mai lung decat in conditia zgomot absent. - Este o afirmatie sintetica (nu este formulata in maniera analitica sau contradictorie), este testabila, poate fi respinsa prin rezultatele cercetarii, este simpla (nu contine multe explicatii suplimentare), insa este mai putin productiva (nu putem identifica modalitati variate prin care sa o testam, in studii diferite).

Variabile

Variabilele studiului - independente i dependente CAUZA Variabila independent: - Condiia antecedent - Are cel puin dou condiii - niveluri Variabila dependent: EFECTUL -Comportamentul particular care ne ateptm s se schimbe ca rezultat al interveniilor experimentale

-Se numete dependent deoarece valorile pe care le ia depind de valorile variabilei independente: pe msur ce valorile variabilei independente se modific, ne ateptm la schimbri corespunztoare ale valorilor variabilei dependente

Care din cele doua afirmatii are sens?

Culoarea perceputa.

hainelor

influenteaza

inteligenta

sau
Inteligenta hainelor. perceputa influenteaza culoarea

Stabilirea nivelurilor VI
Fiecare VI trebuie sa aiba cel putin 2 niveluri (doua grupuri de participanti) intre care se face o comparatie

Proprieti/ caracteristici diferite ale variabilei

Culoarea prului influeneaz atractivitatea perceput a unei persoane int Tipului modelului agresiv (personaj din desene animate, persoan real) influeneaz rspunsurile agresive ale copiilor.

Variem gradul de prezen al variabilei

Persoanele care consum 200 ml de cafea vor avea o capacitate de concentrare a ateniei mai ridicat, comparativ cu cele care consum 100 ml pe zi. Scazut, mediu, ridicat

Prezena vs. absena

Realizarea unei sarcini concurente n timpul expunerii la un material vizual reduce volumul de elemente memorate.

Exercitiu
Identificati variabilele in fiecare ipoteza de mai jos si stabiliti niveluri pentru fiecare VI.
1 2

Copii pedepsiti fizic sunt mai agresivi.

Dezvoltarea limbajului este favorizat de expunerea copiilor la stimuli auditivi si vizuali.

Oamenii sunt mai dispusi sa accepte o cerere daca este adresata din partea unei persoane pe care o simpatizeaza. Tipul de feedback influenteaza stima de sine.

Variabile manipulate vs. invocate

Distinctia este valabila doar pentru VI si se stabileste in functie de modul de impartire a participantilor in grupe (fiecare nivel al VI presupune un grup de participanti)

Manipulate

Invocate

Distributie aleatorie in grupe (randomizare) Un participant are sanse egale de a face parte din oricare grup

Distributia aleatorie nu este posibila

Un participant poate face parte dintr-un singur grup

VI manipulate
caracteristici ale contextului in care se realizeaza cercetarea caracteristici ale unor persoane tinta care se prezinta participantilor pentru a fi evaluata caracteristici ale diferitilor stimuli caracteristici ale sarcinilor diferite informatii care se prezinta participantilor diferite stari de moment create de cercetarori

VI invocate
caracteristici ale participantilor: de natura socio-demografica trasaturi de personalitate experiente de viata situatii naturale variabile care, din punct de vedere etic, nu pot fi manipulate

Exercitiu Precizati care dintre urmatoarele variabile sunt invocate si care sunt manipulate. Identificati, pentru fiecare dintre ele, niveluri.
Genul biologic, temperatura atmosferica, luminozitatea, varsta, depresia ca stare, mediul de provenienta, anxietatea ca trasatura, nivelul de studii, dificultatea unei sarcini care se prezinta participantilor pentru a fi rezolvata, zgomotul

Model de subiect pentru examen

Rule, Taylor i Dobbs (1987) au mprit participanii aleatoriu n dou grupe: o grup realiza o sarcin ntr-o ncpere cu 21 grade Celsius, iar cealalt grup realiza aceeai sarcin ntr-o ncpere cu 33 grade Celsius. Sarcina era identic: toi participanii erau rugai s citeasc anumite povestioare, cu final ambiguu, i s le completeze, s le gseasc un final clar. Modul n care erau scrise lsau posibilitatea participanilor de a gsi un final fie cu coninut agresiv, fie non-agresiv. Rezultatele au artat c participanii din camera cu temperatura foarte ridicat au indicat rspunsuri (continuri ale povetilor) semnificativ mai agresive, comparativ cu participanii din condiie cu 21 grade Celsius.
1

Identificati variabilele studiului 2 Precizati tipul VI! Argumentati!

Tipuri de studii
Experiment vs. cvasi experiment

 Experiment Toate VI sunt manipulate Cvasi-experiment Cel putin o VI este invocata

Experiment vs. cvasi-experiment

Control asupra situatiei de cercetare

Experiment

ridicat

Cvasiexperiment

Control asupra distributiei participantilor in grupe

32

Exercitiu
Franklin et al. (1990) au fost interesai de impactul unui divor asupra atitudinii adolescenilor cu privire la relaiile lor de cuplu. Rezultatele au artat c adolescenii a cror prini erau divorai considerau ntr-o mai mare msur c sunt puine ansele ca ei s aib un mariaj lung i fericit, comparativ cu participanii a caror parinti formau un cuplu.
Identificati variabilele studiului! Precizati tipul studiului. Argumentati!

33

Model de subiect pentru examen

Lewis, Croft-Jeffreys i David (1990) au trimis unor psihiatri (N139) prezentarea unor cazuri medicale, care difereau n funcie de etnie i de genul biologic al persoanei fictive descrise. Cnd persoana era descris ca fiind afro-american descrierile medicale oferite de medici difereau semnificativ comparativ cu situaia n care potenialul pacient nu era de culoare. n cazul primilor, medicii considerau c boala pe care o prezint era mai puin grav, mai puine medicamente erau prescrise, pacientul era descris ca fiind unul potenial violent iar riscul de comitere a unor infraciuni din partea acestora era mai ridicat. Care sunt VI in acest studiu? Mentionati tipul studiului si argumentati!

Planuri de cercetare

Planuri de cercetare
structura generala a unui studiu depind de:

O VI

Numarul VI Numarul de conditii experimentale Tipul de participanti

Factoriale (minim 2 VI) In functie de nivelurile VI (minim 2 pentru fiecare VI) Intergrup Intragrup

Mixte

36

Comparatii intergrup vs. intragrup

Variabila independenta Nivel 1 Nivel 2 Participant 1 Participant 1 Participant 2 Participant 2 Participant 3 Participant 3 Participant 10 Participant 10 Variabila independenta Nivel 1 Nivel 2 Participant 1 Participant 11 Participant 2 Participant 12 Participant 3 Participant 13 Participant 10 Participant 20

Intragrup

Intergrup

37

1. Planuri experimentale cu comparaii inter-grup Planuri experimentale cu o singura variabil independent Planuri de cercetare cu eantioane independente Planuri experimentale cu grupe echivalente Planuri factoriale 2. Planuri experimentale cu comparaii intra-grup (msurri repetate) Planuri de cercetare cu o singur variabil independenta Planuri factoriale
3. Planuri de cercetare mixte

Planuri cu comparatii intergrup

O VI
- Grupe independente - Doua grupe (niveluri) Doua grupe experimentale Grup experimental grup de control -Mai multe grupe experimentale -Grupe echivalente

Cel putin 2 VI (factoriale)

Participanti diferiti in conditii diferite (pentru fiecare nivel al VI avem cate un grup de participanti)

Exercitiu
Intr-un studiu, s-a avut in vedere identificarea modului in care expectantele pe care le avem au efect asupra formarii impresiilor. Studentilor li s-a oferit una din doua descrieri ale unui lector invitat sa tina un curs de istoria psihologiei. La jumatate dintre studenti li s-a spus ca invitatul este o persoana calda, prietenoasa, in timp ce la cealalta jumatate li s-a spus ca este o persoana rece, sobra. Invitatul a venit si a prezentat o tema de curs, timp de 20 minute. Apoi studentii au fost rugati sa raporteze impresia lor despre invitat. Rezultatele au aratat ca studentii care se asteptau la a intalni o persoana calda au avut o atitudine mai favorabila comparativ cu ceilalti. (Kelley, 1950)
40

Exercitiu

Larsen (1973) a fost interesata de nivelul de anxietate pe care il resimte un pacient in timpul primului interviu terapeutic. Ea a emis ipoteza ca distanta la care este asezat pacientul fata de terapeut influenteaza anxietatea pe masura ce creste distanta, creste si anxietatea. A utilizat 3 grupe de participanti participantii din prima grupa stateau la o distanta de 1 metru de terapeut, cei din grupul doi erau plasati la distanta de 2 metri, iar in grupul 3 distanta era de 3 metri. Interviurile erau inregistrate iar ulterior un grup de experti evalua nivelul de anxietate al fiecarui pacient.

41

Exercitiu
Vesti bune vs. vesti proaste, Holloway si Hornstein, 1976
Intr-un studiu, participantii erau adusi intr-o camera, fiecare pe rand. Ei credeau ca experimentul urmeaza sa inceapa, dar acesta era de fapt in desfasurare. In timp ce asteptau, la un radio se auzea muzica, pentru un timp. Apoi muzica era intrerupta de vocea unui prezentator de stiri care a anuntat una din cele doua vesti: Jumatate dintre participanti au auzit povestea unei persoane care va fi salvata datorita unui donator care s-a oferit sa doneze un rinichi pentru transplant. Ceilalti participanti au auzit o alta stire, referitoare la asasinarea unei femei mai in varsta. Criminalul a fost identificat drept un preot respectabil si vecin al victimei. Dupa anuntarea stirii, radioul revenea la muzica pana cand intra un cercetator si anunta inceperea studiului. In partea urmatoare, participantilor li s-a cerut sa faca evaluari cu privire la natura umana. Rezultatele arata ca participantii care au auzit povestea cu femeia ucisa au estimat ca mai putini membri ai societii sunt decenti, onesti si altruisti
42

Exercitiu
Prenumele unei persoane va spune ceva despre acea persoana? Mehrabian si Piercy (1993a) au realizat un experiment pentru a vedea evaluarile pe care le facem despre ceilalti, in termeni de trasaturi de personalitate, doar in functie de prenume. Ei au pornit de la ipoteza ca nickname-urile vor fi evaluate mai favorabil decat prenumele complete. Rezultate: nickname-urile (ex. Liz) au fost evaluate prin adjecivele prietenos, sociabil, popular; numele complete (Elisabeta) au fost evaluate prin inteligenta, incredere, competenta.

43

Exercitiu

Ne propunem sa testam ipoteza conform careia consumul de cafea creste productivitatea. Propuneti un design experimental cu mai multe grupuri independente pentru a testa aceasta ipoteza

44

Grup de control
Grup de comparatie ne ajuta sa identificam daca performanta participantilor din conditia experimentala este mai buna, mai proasta sau la fel ca cea a participantilor care nu au fost expusi manipularii experimentale.

Folosim exact aceeasi procedura ca in grupul experimental, cu exceptia manipularii experimentale. Ne indica modul in care subiectii se comporta in general.
45

Designuri cu comparatii intergrup Factoriale cel putin 2 VI

nxn
Ne ofera informatii cu privire la:
Efectele principale ale fiecarei VI: actiunea unei singure VI luata izolat;
in functie de cate VI avem, atatea efecte principale avem

Efectele de interactiune: efectul unei VI se modifica in functie de nivelurile celeilalte VI.

Ne spune ca efectul principal al unei VI nu apare in toate cazurile
46

Designuri cu comparatii intergrup Factoriale Exemplu: ne intereseaza efectele muzicii (prezenta, absenta) si ale luminozitatii (lumina naturala, artificiala) asupra cresterii plantelor.
Efect principal al VI1: prezenta muzicii contribuie la cresterea plantelor
Efect de interactiune: muzica are efect pozitiv asupra cresterii plantelor doar in situatia in care este lumina naturala; in conditia lumina artificiala, muzica nu are efect.
47

Exercitiu

In cazul unui experiment de tipul 3x3:

Cate VI avem? Cate grupe experimentale? Cate VD? Realizati desenul planului de cercetare

48

Exercitiu
Stoneman si Brody (1983) au aratat ca acei copii care au vazut o prezentare video a unui produs (fara sunet) sau audiovideo (reclame TV) recunosc mai multe produse decat cei care doar au auzit despre ele. De asemenea, au aratat ca cei din clasa a II-a recunosc mai multe produse decat cei de la gradinita, iar acestia din urma recunosc mai multe decat cei mai mici de gradinita.

Ce tip de design s-a utilizat in acest studiu? Cate efecte principale putem avea? Desenati planul de cercetare!
49

Planuri cu comparatii intragrup

O VI Cel putin 2 VI (factoriale)

Aceeasi participanti trec prin toate conditiile experimentale (acelasi grup testat de mai multe ori, in momente temporale diferite)

Designuri cu comparatii intragrup

Exercitiu

Jones, Collins si Hong (1991) au observat interactiunea dintre copii de 10 luni si mamele lor. Fiecare mama explica timp de un minut modul de utilizare a diferitelor jucarii apoi lasa copilul in preajma jucariilor si ea se aseza pe un scaun. Doua secvente de 6 minute au urmat: intr-o secventa, mama acorda atentie bebelusului, iar in urmatoarea citea o revista. Copii au fost inregistrati si apoi zambetul lor a fost evaluat. Daca zambetul e un mijloc de comunicare, copiii ar trebui sa zambeasca mai mult atunci cand mama le acorda atentie ipoteza confirmata.

51

Designuri cu comparatii intragrup

Cum am transforma acest design intr-unul independente? Transformati acest design cu o VI intr-unul cu 2 VI
Unele studii impun doar astfel de designuri:

cu

grupe

Obtinem performante mai bune la un test de inteligenta la a doua testate? La a doua prezentare la un examen, obtinem note mai bune?

52

Exercitiu
Stewart et al. (1987) au realizat un studiu prin care au evaluat schimbrile comportamentale la copii primii nscui, dup naterea celui de-al doilea copil. Ei au studiat 41 de copii n cinci momente temporale diferite: la o lun nainte de naterea celui de-al doilea copil i la o lun, respectiv 4, 8 i 12 dup natere.

Identificati variabilele studiului!

53

Designuri mixte
Cel putin o VI cu grupe independente Cel putin o VI cu grupe perechi

Exercitiu: Recunoasterea faciala a emotiilor (Fridlund, Ekman, Oster, 1987) Cercetatorii au utilizat patru emotii (frica, furie, bucurie, tristete) si au fost interesati sa vada care dintre aceste emotii sunt mai rapid identificate. Deoarece s-a aratat ca femeile transmit mai bine emotiile, in studiu au avut in vedere si diferentele in ceea ce priveste recunoasterea emotiilor, in functie de genul biologic al transmitatorului (femei si barbati). Propuneti un design cu grupe independente, unul cu grupe perechi si unul mixt.
54

Modele de subiect pentru examen

1.Propuneti un plan experimental de tipul 2x3 cu comparatii intergrup. Desenati planul de cercetare.

2.Un studiu vizeaza impresiile pe care ni le formam cu privire la oamenii politici, pe baza unor descrieri ale produselor activitatii acestora si a prezentarii imaginii. Participantilor li s-au oferit doua tipuri de mesaje (cu valenta pozitiva si negativa) si li s-a cerut sa atribuie persoanei descrise in mesaj o serie de trasaturi pozitive si negative. De asemenea, mesajele erau fie insotite de imaginea unei femei, fie de a unui barbat, fie erau prezentate in absenta unei imagini. S-a urmarit astfel sa se identifice daca participantii fac evaluari mai favorabile, in termeni de competenta, atunci cand este prezentat un barbat politician. a. Precizati tipul planului de cercetare si tipul comparatiilor utilizate in acest studiu. b. Desenati planul de cercetare c. Mentionati tipurile de efecte care se pot studia.

Validitatea interna

Validitatea interna a studiilor experimentale si cvasiexperimentale

Cauza (variabila independenta)

Efectul (variabila dependenta)

Variabile confundate (explicatii alternative pentru rezultate)

Atribute (caracteristici demografice, trasaturi de personalitate) Expectante

Caracteristici ale cercetatorilor

Caracteristici ale participantilor

Factori care ameninta validitatea interna

Caracteristici ale situatiei de cercetare

Studii cu masuratori repetate, de natura longitudinala: pierderea subiectilor, factori istorici, maturizarea
58

Factori de invalidare?
Un studiu viza influena unui program de training asupra dezvoltrii vocabularului la copii. S-a testat nivelul iniial de dezvoltare al vocabularului, dup care a fost implementat programul de training pe parcursul a 3 luni (pentru toi copiii), iar n final s-a testat din nou volumul vocabularului. Rezultatele au indicat faptul c performana era semnificativ mai ridicat dup participarea la training.

59

Exercitiu
n cadrul unui studiu, s-a testat atitudinea cu privire la o marc de maini, n situaia n care toi participanii erau expui unei reclame a mrcii respective. S-au comparat scorurile obinute la testul de evaluare a atitudinii ntre participani care deineau permis auto i cei care nu erau conductori auto. Rezultatele au artat c efectele expunerii la reclam au fost mai puternice pentru participanii care deineau permis (atitudine mai favorabil).

60

Strategii de control

Atribute ale participantilor

Crearea grupelor echivalente Standardizarea procedeului Inselarea participantilor

Atribute ale cercetatorilor

Expectante ale participantilor

Expectante ale cercetatorilor Caracteristici ale situatiei de cercetare Efectul de ordine

Experimentatorul orb Experimentatorul naiv

Crearea grupelor echivalente Contrabalansarea

Crearea grupelor echivalente

Prin randomizare (in cazul VI manipulate) Prin mentinerea constanta a variabilelor parazite Echivalena prin construcia unei variabile n experiment Echivalarea prin egalarea subiecilor (prin realizarea grupelor perechi)
Control precis Controlul distribuiei de frecven: grupele experimentale ar trebui s aib aceeai medie, abatere standard i acelai coeficient de inclinare al distribuiei pentru variabila parazita Echivalarea rangurilor: stabilirea unei diferente acceptate Utilizarea rangurilor ordonate

Validitatea externa

Posibilitatea de generalizare a rezultatelor

la alti participanti (esantionului)

la alte situatii (ecologica) Alte persoane cu aceleasi caracteristici ca ale participantilor la studiu

la alte perioade temporale (temporala)

- procesele psihice

- asemanarea (fizica si psihologica) dintre contextul cercetarii si contextul real - reprezentativitatea situaiilor

(senzaii, percepii, gndire, memorie, emoie) - domeniul atitudinilor i comportamentelor sociale, sunt influenate de schimbrile sociale

Bibliografie
Coolican, H. (2009). Research methods and statistics in psychology, Hodder Education, London. Myers, A., Hansen, C.H. (1997). Experimental psychology, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove.