Educaţia…şi Lecţia de viaţă

La sărbătoarea «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu, Gorj!

„«Pomul Vieţii», cred că este ceva unic, prin faptul că aici sunt
numai cruci de pomenire pentru marii noştri oameni de artă, de cultură,
de litere, actori, regizori, cântăreţi, politicieni etc.”!
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitul Părinte acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul
Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, la zi de mare sărbătoare creştinească, la «Muzeului
Crucilor» din satul Măceşu, Târgu-
Cărbuneşti porţile de lemn s-au aflat
larg deschise iar uşa principală a
muzeului s-a dovedit îndeajuns de
primitoare în Ziua de 14 septembrie
2020, a Înălţării Sfintei Cruci, pentru că
aici s-a desfăşurat manifestarea legată
de slujba de pomenire a personalităţilor
culturii româneşti care au trecut în
lumea drepţilor şi care sunt reprezentate
cu o evlavioasă cinstire în acest sanctuar
al aducerii aminte! Aşezământul muzeal
de o naturaleţe divină se află sub egida
Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj
(CJCPCT), în colaborare cu Primăria Orașului Târgu-Cărbunești, iar dr. Pompiliu
Ciolacu, etnolog în cadrul CJCPCT Gorj a avut ideea înființării unui astfel de muzeu
unicat în România. Cea mai veche şi poate cea mai reprezentativă cruce expusă în
muzeul de la Măceşu este una tip troiţă, adusă din comuna Vladimir, de peste 140 de ani,
deoarece, în satul românesc tradiţional, troiţele - cu funcţie sacră şi protectoare - sunt
plasate în punctele-cheie, la răspântii de drumuri, la intrări în sat, la cimitir sau în alte
puncte importamte ale aşezării.
,,Mesajul crucilor este aparte şi sacru, până la urmă…”!
La muzeul din Măceşu poate fi descoperit neverosimilul şi surprinzătorul purtător
de nădejde numit «Pomul Vieţii», în ramurile căruia sunt expuse cruci de pomenire
pentru cei mai mari români, cruci de jurământ pentru artiști renumiţi, cum sunt:
Constantin Brâncuși, Corneliu Baba, actori precum Marga Barbu, Leopoldina Bălănuţă,
Iurie Darie, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Puiu Călinescu, Şerban Ionescu, Gheorghe
Dinică sau Amza Pellea, interpreţi de muzică populară, precum Maria Tănase sau Maria
Lătăreţu. Se poate spune că «Pomul Vieţii» reprezintă piesa «forte» a Muzeului Crucilor,
cum am spus, crengile lui purtând cruci de pomenire în cinstea marilor români, cum ar fi:
Mihai Eminescu, Ion Creangă , Grigore Vieru, Petre Ţuţea, Tudor Arghezi, Sergiu
Nicolăescu, mai ales că pe unele dintre aceste cruci sunt consemnate replici sau citate
celebre care au aparţinut celor pomeniţi, pentru a nu fi uitaţi niciodată. Mesajul transmis
este acela că prin ceea ce au lăsat în urma lor, nu vor muri nicicând în memoria noastră!
„«Pomul Vieţii», cred că este ceva unic. L-am numit în acest fel, prin faptul că aici sunt
numai cruci de pomenire pentru marii noştri oameni de artă, de cultură, de litere, actori,

1
regizori, cântăreţi, politicieni etc. Citind numele acestor mari români, îi pomenim şi nu le
uităm nicicând! Acesta este şi mesajul, deoarece, dacă trupeşte s-au dus dintre noi, ei vor
rămâne veşnici prin ceea ce au făcut pentru ţara noastră, pentru noi, şi în felul acesta,
trebuie să le purtăm un respect, aşa
cum se cuvine! Probabil că mulţi vor fi
impresionaţi de mesajele de pe aceste
cruci, care cuprind o replică sau un
citat care au rămas memorabile.  Ideea
de a realiza acest «pom», îmi aparţine!
Prin cercetările pe care le-am făcut în
tot Gorjul, am constatat că judeţul
nostru este un muzeu în aer liber.
Mesajul crucilor este aparte şi sacru,
până la urmă, pentru că oamenii au
găsit de cuviinţă că pentru fiecare etapă
a vieţii omului, trebuie să găsească o
cruce sau o semnificaţie aparte“, arăta, mai deunăzi, domnul Pompiliu Ciolacu. Pe data
de 13 septembrie 2013 a fost inaugurată secţia interioară a Muzeului Crucilor, de la
Măceșu, care adăposteşte numeroase cruci întâlnite şi utilizate pentru oficieri sacre, aşa
cum sunt: crucile de pomenire, crucile de căpătâi, crucile pentru iertarea păcatelor, dar şi
altele. Fiecare cruce din acest muzeu are propria semnificaţie, astfel, încât, crucile de
căpătăi se pun la capul mortului, iar cele de pomenire sunt făcute pentru iertarea
păcatelor persoanei decedate, crucile de jurământ sunt destinate iertării păcatelor celor
care, de-a lungul vieţii, au minţit mult sau au jurat strâmb! Crucile de iertare a păcatelor
erau puse în partea de la răsărit, la moartea unei persoane, pentru ca să treacă purificată
şi curăţită cu sufletul în lumea celor drepţi. Crucile de izvoare sunt amplasate lângă o
fântână sau lângă o sursă de apă bună de băut, pentru a potoli setea însetaţilor! 
E bine să iubim virtuţile divine ale crucii, care sunt binefăcătoare pentru
mintea şi pentru sufletul omului”!
La ceremonia care s-a desfăşurat luni, 14 septembrie 2020, domnul prof. Ion
Cepoi, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Gorj a ţinut să mulţumească celor prezenţi la manifestare, într-o zi cu o
asemenea semnificaţie: ,,Deoarece 14 septembrie este ziua când se face trecerea de la
vară la toamnă, dar, anul acesta au trecut lucrurile şi timpul, cam fără rost, poate anul
viitor, sperăm să fie mai bine! Îmi place să-mi amintesc momentele în care s-au cărat
crucile cu spatele, iar, acum, îi mulţumesc domnului Iuliu Călina, pentru sprijinul său”, a
subliniat în încheierea intervenţiei sale scurte, d-l Ion Cepoi! De altfel, domnul primar şi
viceprimar Iuliu Călina, cel care a ridicat pe cheltuială proprie o biserică în vecinătatea
muzeului, avea să ne declare că va fi întotdeauna, şi de acum înainte, un om de cuvânt şi
de faptă, în sprijinul acestui muzeu din satul său natal! Domnul jurist Ion M. Ungureanu
a mărturisit în faţa celor prezenţi: ,,Cu emoţie am trecut pentru prima dată, astăzi, pragul
muzeului şi constat că este un unicat! De aceea, cred că este bine să iubim virtuţile
divine ale crucii, care sunt binefăcătoare pentru mintea şi pentru sufletul omului, iar,
acum, vă rog să-mi îngăduiţi să vă citez dintr-o carte a mea, din care putem constata că

2
rugăciunea este legătura tainică dintre om şi Dumnezeu! Domnul Dorin Brozbă a
subliniat că după trei decenii revine în acest sat vechi şi merită apreciată strădania celor
care au realizat acest muzeu!
Printre participanţii la
festivitate, am remarcat
prezenţa d-lui Ion Marcea,
nepotul lui Pompiliu Marcea,
a d-lui inginer silvic Favian
Tufiş Lastoveschi şi a d-lui
viceprimar Mihai Cosmin
Brujan. Adresăm
organizatorilor manifestării
sacre şi duhovniceşti de la
Măceşu, câteva propuneri,
sperăm noi, utile în viitor: Manifestarea să fie organizată, mai ales cu sprijinul
Mitropoliei Olteniei şi a Protopopiatului Târgu-Cărbuneşti! În ziua manifestării să fie
oficiată Sfânta Liturghie de către un sobor de preoţi şi diaconi trimis de la Mitropolie!
De asemenea, în condiţiile în care drumul până la muzeu se va asfalta şi se va moderniza,
în Ziua Înălţării Sfintei Cruci, să fie organizat un pelerinaj cu mulţi credincioşi din judeţ
şi din afara judeţului, pentru a coferi acestei manifestări un caracter judeţean şi chiar
naţional!
,,Prin această manifestare, împlinim o tradiţie pe care o respectăm cu sfinţenie”!
Domnul primar, prof. Dănuţ Birău le-a mulţumit celor care au venit la această
sărbătoare şi a dat asigurări ferme că peste câteva săptămâni, drumul acesta pietruit şi
prăfuit, către muzeu, va fi asfaltat şi în felul acesta, va împlini o veche dorinţă a
domnului Pompiliu Ciolacu, cel care avea să spună că asfaltarea drumului spre muzeu îi
va umple inima de bucurie şi va veni mai des la casa părintească din apropiere! ,,Astăzi,
a ţinut să menţioneze domnul dr. etnolog, Pompiliu Ciolacu, prin această manifestare,
împlinim o tradiţie pe care noi o respectăm cu sfinţenie! Vom încerca să realizăm
extinderea spaţiului muzeal, pentru că muzeul acesta, nu este al lui Ciolacu, ci, este al
oamenilor”, a mărtisit cu emoţie vorbitorul, după care a invitat participanţii să primescă
fiecare câte un pachet cu gustări de post! Felicitări organizatorilor, felicitări celor care au
trudit şi trudesc în continuare pentru ca «Muzeului Crucilor» din satul Măceşu, să
dăinuiască pentru viitorime!
Profesor dr. Vasile GOGONEA