TEHNOLOGIA DE CULTURA A SORGULUI

Se cultiva pentru maturi, pentru extragerea din tulpina a sucului dulce,

foarte bogat in zahar pentru nutret verde, sau siloz.
Sorgul pentru boabe (tipic pentru samanta) asigura productii foarte ridicate, cu
compozitia chimica si valoarea de intrebuintare asemanatoare boabelor de porumb.
Din tulpinile sorgului zaharat se extrage un suc dulce, bogat in zaharoza. Aceasta
forma de sorg constituie in prezent una din cele mai importante plante pentru
producerea de substante dulci si biocombustibili.
Fiind originala din Sudan, Etiopia, este adaptata climatelor aride si semiaride si
solurilor foarte diferite.
In procesul de ameliorare in afara cresterii productiei, o deosebita atentie s-a
acordat la hibrizi - reducerea inaltimi in vederea recoltarii mecanizate. In afara de
talia mica la hibrizii de sorg, trebuie sa aiba paniculul erect cat mai bine iesit din
teaca ultimei frunze, paniculul sa fie semicompact spre rasfirat pentru ca boabele
sa se matureze mai repede si mai uniform.
Sunt recomandati hibrizii : Fundulea 21, 30, 32, caracterizati prin rezistenta la
seceta si boli si perioada de vegetatie cuprinsa intre 108-128 zile.
In 1993 au fost inregistrati hibrizii ARALBA si ARGENCE de origine franceza si
hibridul B 864 originar din S.U.A.
In planta verde de sorg in timpul vegetatiei se acumuleaza un glucozid solubil in
apa denumit durina . Acesta prin hidroliza sub actiunea emulsiei, formeaza
acid toxic pentru animale care este de 3-25 de ori mai mare in frunze decat in
tulpina. Boabele de sorg nu contin durina.
In momentul aparitiei inflorescentei pericolul de intoxicare pentru animale
dispare.
Ca particularitati biologice semintele de sorg formeaza la germinatie o singura
radacina embrionara, la 2-3 cm. Sub suprafata solului se formeaza 5-6 noduri,
foarte apropiate intre ele, din fiecare nod formandu-se cate o rozeta de radacini.
Aparatul radicular este format din 8 etaje de radacini care apar succesiv. Sistemul
radicular se gaseste in sol pana la adancimea de 90 cm., iar lateral pana la 40 cm.,
radacinile au un numar mare de perisori radiculari de 2 ori mai multi ca la porumb.
Sorgul se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la seceta, rezistenta determinata
de sistemul radicular puternic dezvoltat si de faptul ca la insuficienta apei, plantele
isi reduc accentuat ritmul de crestere. Din punct de vedere al rezistentei la seceta
poate fi denumit camila vegetala . Sorgul este pretentios la tipul de sol.
1

Rotatia conditia cea mai importanta a unei plante ce premerge

cultura sorgului este sa lase terenul cat mai curat de buruieni, din cauza ca sorgul
creste incet si se imburuieneaza foarte usor. Dupa sorg trebuie cultivate numai
plante de primavara, pentru ca sorgul lasa terenul sarac in azot.
Fertilizarea pentru 100 kg boabe uscate, sorgul foloseste :
2,4 kg N ; 0,9 kg P2O5 ; 0,8 kg K2O. Reactia sorgului la ingrasaminte este
puternic influentata de umiditate si natura solului. In regiunile secetoase reactia
este slaba fata de ingrasaminte si din aceasta cauza se recomanda sa fie
administrate plantei premergatoare. In conditii de irigare sorgul reactioneaza
puternic la ingrasarea directa cu N pana la 200 kg/ha si P2O5 pana la 150 kg.ha. In
cultura sorgului zaharat in vederea extinderii substantei dulci, ingrasamintele
trebuie sa asigure pe de o parte cresterea productiei de tulpini cu un grad ridicat de
suculenta, iar pe de alta parte cresterea continutului de zahar in suc. Rolul cel mai
important il are azotul, doza ajungand pana la 150 kg/ha.
Lucrarile solului se executa aratura, iar in primavara solul se
lucreaza cu grapa reglabila, iar cu combinatorul se asigura maruntirea.
Samanta si semanatul samanta de sorg se caracterizeaza prin
capacitate foarte slaba de germinatie in camp. Semintele de sorg se trateaza inainte
de semanat cu Tiradin si cu insecticide care se folosesc la semintele de porumb.
Sorgul se seamana in prima jumatate a lunii mai, cand temperatura solului se
ridica la 14-15 C.
Adancimea de semanat 3-5 cm.
Densitatea plantelor de sorg este in stinsa dependenta cu
particularitatile hibrizilor. Cu regimul de precipitatii si gradul de fertilitate al
solului. Legat de particularitatile hibrizilor, trebuie mentionat capacitatea acestora
de a forma pe unitateade suprafata un numar mai mare, sau mai mic de tulpini
fertile. La densitati reduse, infratirea hibrizilor se accentueaza, devine abundenta
,fapt ce atrage dupa sine neuniformitatea coacerii lanului si intarzierea maturizarii
si recoltarii cu 10-15 zile si ingreunarea conservarii recoltei. Din aceste
considerente infratirea trebuie impiedicata printr-o densitate a plantelor la ha mult
mai mare decat la porumb. In conditiile din tara noastra se apreciaza ca o densitate
de 180-200 mii plante la hectar este optima.
Pentru sorgul zaharat 150 m. pl/ha sunt optime.
Lucrari de ingrijire sorgul este foarte pretentios la lucrarile de
ingrijire. Exista pericolul numai rasarit neuniform din cauza daunelor pe care le
aduce crusta solului si pericolul imburuienarii dupa rasarit. De asemenea exista
pericolul ca plantele tinere sa fie puternic atacate de afide.
Dupa semanat tavalugirea asigura o buna rasarire a plantelor. Dupa rasarit la 4-5
frunze solul poate fi lucrat cu sapa rotativa. De mare importanta este prasitul,
aplicandu-se 2-3 prasile mecanice si 1-2 manuale. La prasilele mecanice zona de
protectie se lasa mai mare ca la porumb. Cel mai bine trebuie inlocuit prasitul
2

mecanic cu combaterea chimica a buruienilor, printr-o aplicare a SATECID cu 1-7

zile inainte de semanat cu incorporarea in sol si dupa rasarit in vegetatie cu
ICEDIN FORTE.
Mari daune aduce plantelor de sorg in primele faze de vegetatie paduchele verde
al cerealelor, in urma atacului frunzele se rasucesc si prezinta pe suprafata lor pete
caracteristice de culoare rosie. Pentru a preantampina atacul de paduche un
tratement se poate executa odata cu administrarea Icedinului.
Recoltarea -la sorgul pentru boabe trebuie inceput pe cat posibil
cand boabele sunt uscate pentru a se conserva mai bine, recoltarea se face cu
combina taindi-se numai inflorescenta fara frunze, sau resturi de tulpini. Recoltatul
sorgului zaharat este acumulata in tulpina cea mai mare cantitatea de zahar.
Tulpinile se taie intregi, manual sau mecanizat. Dupa taiere li se indeparteaza
frunzele si inflorescentele cu primul sau al doilea internod. Sorgul produce 40-80
to/ha tulpini proaspete si chiar mai mult.
Din productia pe ha rezulta peste 3000 l alcool.