Sunteți pe pagina 1din 1

Prabusirea comunismului si sfarsitul Razboiului Rece

1. Introducere
Prabusirea comunismului si unul din efectele sale imediate, sfarsitul razboiului
rece a constituit sfarsitul unei perioade tensionate marcate de o stare de nein
credere generalizata intre principalii actori ai istoriei post-belice, Rusia si
Statele Unite ale Americii. In viziunea lui Henry Kissinger, acest moment a fost
unul neasteptat, la fel de neprevazut ca si inceputul sau. Din punctul de veder
e al diplomatiei americane, prabusirea Uniunii Sovietice a fost mult mai brusca
decat se astepta.
Datorita anvergurii pe care forta ideologica a URSS o detinea, comunismul poate
fi asociat fara indoiala cu acest imperiu al terorii condus autoritar de la Mosc
ova. Practic, in lipsa unui nucleu precum URSS, comunismul nu si-ar fi gasit nic
iodata o baza din care sa-si obtina legitimitatea. Tocmai de aceea, prabusirea U
niunii Sovietice a fost sinonima cu prabusirea comunismului si trecerea intr-o n
oua era. Desi succesiunea evenimentelor plaseaza URSS pe unul din ultimele locur
i pe o axa a timpului in privinta trecerii de la sistemul totalitar la statul de
drept, in realitate, statul rasaritean s-a prabusit cu mult inaintea Cortinei d
e Fier.
2. Razboiul Rece, confruntarea ideologiilor
Pentru a intelege colapsul unei superputeri precum URSS trebuie sa privim evolut
ia evenimentelor inca din momentul in care sferele de influenta erau impartite i
ntre Vest si Est in urma tratatelor de la Teheran si Yalta, care i-au avut ca pr
otagonisti pe Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt si I.V. Stalin. Aceste ac
orduri au fost acuzate de multi istorici ca fiind un act de tradare a Europei de
Est si Centrale de catre statele vest-europene si America care le-au lasat prad
a imperiului sovietic si unei perioade negre de opresiune si stagnare pe toate p
lanurile.
Cortina de Fier a fost o sintagma utilizata pentru a sublinia aceasta decizie de
a abandona intreg Estul Europei in mainile sovieticilor si a ideologiei comunis
te care a modificat intreaga structura politica, sociala si economica a tarilor
implicate. Simbolul totalitarismului postbelic, aceasta linie de demarcatie intr
e doua ideologii a fost adancita de evenimente precum: blocarea tuturor cailor d
e acces catre Berlinul de Vest din 1948, declararea legitimitatii Republicii Pop
ulare Koreea, testarea primei bombe atomice de catre sovietici in 29 August 1949
, crearea Republicii Populare Chineze si tratatul incheiat cu URSS de ajutor mil
itar reciproc, izbucnirea razboiului din Koreea si implicarea surprinzatoare a C
hinei in acest conflict, criza din Taiwan din 1954, pactul de la Varsovia , revo
lutia din Ungaria din octombrie 1956, criza canalului Suez care a urmarit indepa
rtarea de la putere a lui Gamal Abdel Nasser care la acea vreme era considerat u
n aliat important al URSS, lansarea satelitului Sputnik in 1957 si declansarea c
ursei spatiale, revolutia din 1959 din Cuba si aparitia unui nou aliat strategic
al URSS urmata de invazia Golfului Porcilor si esecul SUA in a restabili contro
lul asupra Cubei, criza rachetelor din Cuba din 1962, incidentul din golful Tonk
in din 1964 si declansarea razboiului din Vietnam, primavara de la Praga.
Diferenta ideologica Est-Vest s-a identificat cu Razboiul rece in intregul sau.
In fapt, aceasta confruntare tacita a fost una a ideologiilor. Samuel Huntington
punea in opozitie liberal democratia cu marxist leninismul in ciuda finalitatii
urmarite de ambele doctrine.
Dupa cum se poate observa, cele doua superputeri aveau delimitate sferele de inf
luenta, SUA, Europa occidentala, Orientul Mijlociu si America de Sud, iar URSS,
Europa de Est si mare parte din Asia, in special Estul si Sud-estul alaturi de s
tatele islamice din sud. Aceste doua sfere de influenta intrau in contact in anu
mite zone fierbinti care au si generat ulterior numeroase conflicte precum cele
din Orientul Mijlociu. Cuba, avanpostul vestic al blocului comunist si pierderea
treptata a influentei statelor vest-europene in Asia de SE sunt alte puncte de
referinta in ceea ce priveste suprapunerea sferelor de influenta.

S-ar putea să vă placă și