Aspectul teritorial

Antagonismul social ?i religios care opune Irlanda (ncorporat n Marea Britanie prin
actul de Unire al lui Pitt n 1800, care transform arhipelagul n Regatul Unit ?i de
leag deputa?ii irlandezi la Westminster) ?i Anglia, izbucne?te cu o nou vigoare. n
anii 40, Irlanda tnr cere o na?iune pentru poporul su. Irlandezii luptau pentru indepe
den? na?ional sub form de Home Rule (autonomie), pentru anularea Actului de uniune
dintre Anglia ?i Irlanda ?i formarea unui stat independent.
Irlanda sufer mai apoi cea mai mare tragedie din istoria sa: Marea Foamete (1845-1
849). Ea este rezultatul atacrii cartofilor (hrana de baz a ?ranilor) de man ?i este
agravat de epidemii. Numrul estimat al victimelor este de 1.600.000 de persoane (
aproximativ 20% din popula?ie), iar circa 1.300.000 de irlandezi emigreaz, n prin
cipal n SUA. Aceast tragedie nu face dect s aprind ?i mai tare n inima celor rma?i la
a?tin, dorin?a de a fi stpni la ei acasa.
Aspectul religios
Alt aspect al problemei irlandeze era cel religios. Irlandezii mprt?eau religia cat
olic, iar englezii cutau s-i converteasc la religia anglican. n 1858, irlandezii se or
ganizeaz n societ?i secrete, cum ar fi Mi?carea Revolu?ionar a Fraternit?ii Republican
Irlandeze, ai crei membri, fenianii, desf?oar o campanie propagandistic ?i chiar comi
te cteva atentate n Anglia.
Aspectul social
Aspectul social se mai manifest prin lupta pentru rezolvarea problemei agrare, de
oarece irlandezii au fost deposeda?i de ctre landlorzi, de pmnturile lor. Cei mai m
ul?i dintre ei au devenit arenda?i sau emigran?i. Aceast problem a fost rezolvat n 1
903 printr-o lege ce duce la un transfer masiv al propriet?ii n favoarea ?ranilor i
rlandezi. Noul val al mi?crii de eliberare na?ional a irlandezilor a obligat guver
nul liberal s acorde Irlandei dreptul la o guvernare autonom (1914). Dar coloni?ti
i din partea de nord a Irlandei (Olster), s-au opus, cernd ca Olsterul s fie exclu
s din bilul despre autonomia Irlandei. nceputul Primului Razboi Mondial a amnat in
troducerea acestui bil.