NOTIUNI DESPRE BOLILE PLANTELOR

Prin boala se intelege orice tulburare in structura si functiunile organismului unei plante sau ale unei parti din
planta. Aceaste tulburari provoaca plantelor suferinte, afectand capacitatea lor de productie sau chiar moartea.
Bolile pot fi infectioase ( parazitare) cand sunt provocate de agentipatogeni
( virusi, bacterii, ciuperci) si neinfectioase ( fiziologice), cand apar sub actiunea nefavorabila a unor factori externi
umiditate, temperatura, nutritii.
In evolutia bolilelor se disting urmatoarele faze :
contaminarea reprezinta faza de patrundere a agentului patogen in planta;
incubatia - cuprinde perioada dezvoltarii parazitului in tesuturile plantelor;
manifestarea momentul cand devine evidenta prin simptome exterioare.
Manifestarile bolilor Orice boala se manifesta la inceput prin tulburari fiziologice si apoi prin midificari structurale
vizibile cu usurinta. Care sunt aceste modificari :
1 Hipertrofiile care se datoresc inmultirii exagerate si dezordonate a celulelor sub actiunea excitanta a
patazitilor. Se formeaza pe radacini ( ex. hernia radacinilor de varza); pe tulpini ( ex. cancerul vitei de
vie); pe ramuri, pe fructe, pe frunze;
2 Atrofiile sunt dezvoltari incomplete ale unor organe ale plantelor sau lipsa totala a acestora ( ex. malura
pitica a graului, mana florii soarelui);
3 Necrozele sunt modificari ale tesutului sub forma de pete pe frunze care cad si frunzele par ciuruite. Tot
necroze sunt : monilioza perelor, putregaiul umed al tuberculilor de cartof, etc.;
4 Vestejirile care pot fi partiale sau totale se datoresc instalarii agentului patogen in vasele conducatoare
pe care le astupa impiedicand apei cat si evaporatiei intense sau absorbtiei insuficiente a apei;
5 Cloroza se datoreste distrugerii clorofilei de catre agentii patogeni si nepatogeni, lipsa luminii, fierului,
excesului de calciu;
Alte forme de manifestare a bolilor pot fi : caderea frunzelor, florilor, pete colorate (albe, rosii, brun,
negre,).
Raspindirea agentilor patogeni
Agentii patogeni se pot raspandii pe cale directa : prin samanta de la planta mama la planta fiica,( ex. malura,
taciunele cerealelor), pe cale
indirecta :prin intermediul unor factori exter ca : pamantul, apa,
animalele si in primul rand insectelor, omul.
Grupa de boli infectioase
Principalele grupe de boli infectioase la plante sunt : virozele, bacteriozele si micozele.
Virozele sunt boli provocate de virusi si se caracterizeaza prin germinarea lor in intrega planta. Plantele
virozate raman mici, pipernicite si fructifica slab sau nu mai fructifica. Cele mai frecvente sunt : mozaicul, cloroza
si necroza. Se transmit prin insecte, prin contact in timpul executarii lucrarilor agricole, prin seminte, bulbi,
tuberculi, prin intermediul solului.
Bolile viratice sunt foarte numeroase peste 500 si afecteaza tote grupurile de plante. Cele mai raspandite sunt :
mozaicul dungat al graului, mozaicul comun al fasolei, mozaicul soiei, virozele cartofului.
Bacteriozele sunt boli produse de bacterii. Infectia se face la un organ al plantei si se manifesta prin
vestejitra totala, formarea de tumori, pete pe frunze, tulpini, fructr si putregaiuri. Cele mai importante sunt :
vestejirea bacteriana a porumbului, bacterioza fasolei, inegrirea bazei tulpinii la cartof, putregaiul umed al
cartofului, bacterioza soiei.
Micozele sunt provocate de ciuperci, fiind cele mai raspandite si mai pagubitoare boli ale plantelor.
Au caracter local.
Simptome : vestejirea, piticirea, necrozele, atrofiile.
Boala se transmite prin samanta si material saditor, resturi vegetale ramase in camp, sol, insecte.
Micozele sunt raspindite la cca. 100.000 spice pe glob, fiecare planta avand zeci de micoze. Mai raspandite sunt :
malurile cerealelor, taciunii, fainarile, sfasierile frunzelor de orz, fuzariozele graului, porumbului, antracnoza
mazarii, mana florii soarelui.

NOTIUNI DESPRE DAUNATORII PLANTELOR

Daunatorii plantelor se hranesc consumand diferite organe ale acestora sau sug seva lor, provocand daune
cantitative si calitative recoltelor.
Daunatorii sunt : insectele, rozatoarele, nematozii, melcii, acarienii, miniapode, crustacei.
Insectele alcatuiesc grupa cea mai raspandita, aproape 90% din numarul speciilor daunatoare.
Insectele pot vatama diferite organe ale plantelor, atat supraterestru cat si subterestru.
Modul de vatamare este diferit in functie de aparatul bucal al insectelor. Astfel la insectele rozatoare, rod diferite
tesuturi si organe ale plantelor ( gandaci, lacuste, unele larve), altele inteapa si sug seva plantelor, iar organele
atacate se deformeaza, se decoloreaza sau se coloreaza diferit ( plosnita, paduchii frunzelor, tripsii)
Efectul actiuni agresive a daunatorilor poarta numele de vatamare sau dauna ce are un caracter fiziologic, iar
efectul economic al vatamarii il constituie paguba, pierderea de recolta.
Intensitatea pagubelor este legata de unele particularitati biologice ale acestora. Unele insecte au o singura
generatie pe care o au- gargaritele florilor de mar, viespia porumbului, gandacul ghebos, altele au 2-3 generatii pe
an paduchele de San Jose, mustele cerealalor, gargarita porumbului sau chiar 8-10 generatii paduchi de frunze,
dupa cum sunt insectele care au o generatie la mai multi ani carabusul de mai cu o generatie la 3-4 ani, viespia
sarma cu o generatie la 4-5 ani.
Cele mai greu de combatut sunt insectele cu mai multe generatii gandacul de Colorado.
O alta partilaritate biologica a insectelor este perioada de viata a insectei, cand procesele vitale sunt reduse la
minim, nu se misca, nu se hranesc si in diferite stadii in timpul verii sau iernii supravietuiesc la conditii de mediu
neprielnice.
Nematozii sau viermii cilindrici de dimensiuni mici care sug seva din tesuturile plantelor.
Melcii traiesc in apa si numai putine specii duc o viata terestra rozand frunzele plantelor de camp, sera,
solar melcul de gradina, limaxul.
Acarienii sunt paianjeni mici, aproape microscopici care inteapa si sug seva, producand decolorari.
Rozatoarele sunt animale vertebrate care consuma boabe de cereale in camp, in depozite soarecele,
popandaul, harciogul sau rod scoarta pomilor- iepurele.
Sunt periculoase si prin faptul ca transmit boli ciuma, holera, cum este sobolanul cenusiu.
MASURI DE COMBATERE A BOLILOR SI DAUNATORILOR PLANTELOR AGRICOLE
Masuri organizatorice au rolul de a impiedica patrunderea in tara a unor boli
si daunatori periculosi.
Asa sunt: controlul fitosanitar, carantina, prognoza si avertizarea :
controlul fitosanitar se face asupra culturilor, a produselor depozitate, a celor care se importa, ori se
exporta, cu masuri de combatere.
carantina fitosanitara se impiedica patrunderea , raspandirea in tara a unor boli sau daunatori periculosi,
interzicerea importurilor de produse infestate.
prognoza- se face avertizarea pentru aplicarea masurilor de combatere dupa precizarea aparitiei unui agent
patogen.
Masuri agrofitohtehnice ca : rotatia culturilor, lucrarile solului, aplicarea corecta a in grasamintelor chimice,
cultivarea de soiuri, hibrizi rezistenti, folosirea
de samanta certificate, semanatul la timp, lucrarile de ingrijire a culturilor, recoltarea la timp, igiena culturala.
Masuri fizico-mecanice prin supunerea produselor agricole la anumite temperaturi ex. tratarea
semintelor de cereale pentru combaterea taciunelui zburator al graului, ovazului, gargarita cerealelor.
Alte metode expunerea la soare a semintelor.
Masuri mecanice stangerea manuala sau cu aparate a insectelor, omizilor, spalarea santurilor.
Masuri chimice folosirea pentru combaterea bolilor si daunatorilor a substantelor chimice impartite in:
fungicide, insecticide, nematocide, rodenticide,moluscide, acaricide.
Masuri biologice constau in folosirea anumitelor organisme sau a produselor acestora pentru
distrugerea unor agenti patogeni sau daunatori. Astfel se foloseste bacteria Bacillus thuringiensis pentru combaterea
omidei dudului, unele paraziteaza inmultirea lor.