TEHNOLOGIA DE CULTURA A PORUMBULUI

Planta premergatoare - una din perticularitatile biologice importante

ale porumbului o constituie pretentiile reduse fata de planta premergatoare si faptul
ca poate fi cultivat mai multi ani pe acelasi teren fara sa se manifeste fenomenul de
oboseala a solului. Premergatoarele cele mai valoroase pentru porumb sunt
leguminoasele : mazarea, fasolea, soia, borceagul, lucerna . Este indicat a se cultiva
dupa lucerna mai ales in zonele secetoase. In situatia actuala de la noi din tara,
principala planta premergatoare pentru porumb este graul de toamna. Apoi
porumbul da productii ridicate dupa orz, cerale paioase de primavara, floarea
soarelui, in, sfecla, cartof.
Sunt neindicate ca premergatoare pentru porumb, sorgul, iarba de Sudan sau
meiul.
Rotatia grau porumb se bucura de mare atentie in tara noastra, insa productia nu
este satisfacatoare.
Fertilizarea porumbul este o planta vorace si consuma cantitati
mari de substntte nutrive.
Insuficienta azotului - incetineste cresterea plantelor, schimba culoarea
frunzelor in verdepal, galbui pana la uscarea frunzelor si a plantei. Lipsa azotului
chiar in faza creste initiale, face ca masa vegetala sa se reduca, iar productia de
boabe scade pronuntat cu pana la 70%.
Insuficienta fosforului - se manifesta printr-o slaba dezvoltare a
sistemului radicular, carenta de fosfor intarzie vegetatia porumbului, fapt ce se
pune in evidenta prin intarziere inspicatul si aparitia matasii.
Insuficienta potasiului - este usor de diagnosticat in special in fazele
timpurii. Internodurile se scurteaza, varful si marginile frunzelor se usuca. Stiuletii
plantelor crescute in deficit de potasiu, raman de obicei mici, cu varful neacoperit
de boabe, boabele raman sistave cu miezul moale.
Gunoiul de grajd - constituie pentru porumb un ingrasamant deosebit
de pretios, administrandu-se direct porumbului in doza de 20 to/ha.
Ingrasaminte chimice reprezinta unul din cele mai importante
mijloace pentru cresterea productiei.
Elementul principal il reprezinta azotul.
Pentru stabilirea dozelor de azot se are in vedere fertilitatea solului, planta
premergatoare si hibrizii.
1

La o productie de 5 to/ha si un indice al solului in azot de 3,0 doza optima

economica este de 106 kg/ha N. Daca, cultivam porumbul dupa leguminoase doza
de azot scade cu 25-40 kg, iar daca il cultivam dupa floarea soarelui, doza de azot
creste cu 15-25 kg/ha. Doza optima de P2O5 este de 61 kg/ha si potasiu 60 kg/ha
K2O.

Metode si epoci de aplicare a ingrasamintelor chimice

Fosfarul si potasiu se administreaza sub aratura.
Azotul trebuie administrat primavara la pregatirea terenului pentru semanat.
Efectul azotului este influentat de factorul apa.
Cunoscand faptul ca plantutele de porumb au dupa rasarire capacitatea redusa de
absorbtie a elementelor nutritive, indeosebi fosforul s-a preconizat administrarea
unei parti din ingrasaminte odata cu semanatul, localizat in aprovizionarea
semintelor. Substanta activa din aceste ingrasaminte stimuleaza dezvoltarea
radacinilor, mareste rezistenta la seceta, cu consecinte din cele mai formidabile
pentru evolutia cresterii plantelor.
In connditiile din tara noastra pentru ingrasarea localizata trebuie folosite
ingrasamintele complexe care contin : azot : fosfor, in raport de 1 : 2.
Lucrarile solului au fost tratate la modulul Agrotehnica
Samanta si semanatul trebuie semanati hibrizi recomandati pentru
zona, cu o puritate de 98% si o germinatie minima de 90%. Valoarea semintei de
porumb scade pe masura ce se invecheste, din aceast motiv nu se va putea semanat
samanta mai veche de 2 ani.
Pentru a se obtine in camp o rasarire uniforma si mai ales o densitate uniforma a
culturii s-a recurs la un riguros proces de sortare a boabelor dupa lungime, latime si
grosime procesul mumindu-se calibrare.
Tratarea semintelor se face in procesul de conditionare cu diferite
fungicide mentionand fungicidul TIRAM. Pentru prevenire atacul de gargarita si
a viermilor sarma in vegetatie semintele se trateaza cu insecticide sistemice ca :
carbofuranul, in doze de 28,5 l/ sau GAUCHO 600 FS -6-8l/to.
Epoca de semanat - cea mai buna epoca de semanat in sudul tarii
este ca porumbul sa fie insamantat pana la 25 aprilie.
Densitatea cultura porumbului are ponderea cea mai ridicata
asupra productiei de boabe, ce reprezinta densitatea la care se obtine cea mai
mare productie pe hactar, ca suma a tuturor indivizilor carecompun cultura.
Cum stabilim densitatea in functie de hibrizi :
- in anii normali densitatea optima a culturii se calculeaza astfel:
40 ; 50 ; 60, 70 mii pl/ha de la hibrizii tardivi spre cei cu timpurii.
- in ani cu deficit de apa in sol, densitatea se reduce in functie de hibrid
cu 4-6 mii pl/ha.
Cantitatea de samanta ce se insamanteaza la ha este in functie de MMB, de
capacitatea de germinare, puritate si densitate.
2

Adancimea de semanat trebuie corelata cu textura,

temperatura si umiditatea solului. In zona de stepa si silvostepa, adancimea de
semanat a porumbului este de 6-8 cm.
Lucrari de intretinere - trebuie sa asiguram 2 deziderate :
Combaterea buruienilor si combaterea insectelor daunatoare. Porumbul trebuie
considerate o planta sensibila la inburuienare. Pentru combaterea buruienilor, se
poate folosi metoda clasica: lucrarea cu sapa rotativa, prasile mecanice, prasile
manuale.
Pentru combaterea atat a buruienilor monocotiledonate anuale, dicotiledonate
anuale si cele care se inmultesc prin drajoni si rizomi, se aplica erbicide specifice
prin administrare preemergenta si post emergent. Reusita combaterii buruienilor
din cultura porumbului nu se asigura numai prin erbicide. Lupta cu buruienile
trebuie dusa integral adica prin folosirea rotatiei, lucrarile solului. O problema este
cultivarea hibrizilor transgenici si administrarea erbicidelor ROUND UP
(glifosat).
Combaterea daunatorilor cel mai temutdaunator al
porumbului este gargarita frunzelor ( Tanimecus dilaticollis), o insecta polifaga, iar
la o densitate a gargaritei de 25-30 insecte/m, cultura poate fi distrusa in perioada
primei frunze. Principala masura de combatere este tratarea chimica a semintelor Sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, nu ridica in prezent probleme care sa
solicite tratamente in vegetatie.
Recoltarea in procesul de formare si maturare a boabelor se
disting fazele : coacere in lapte, coacerea galbena, coacerea deplina. Recoltarea
porumbului poate incepe cand boabele au umiditatea 30%.
Metode de recoltare - in doua variante :
- sub forma de stiuleti depanusati ;
- sub forma de boabe ;
Recoltarea in stiuleti are avantajul ca se pastreaza fara investitii
suplimentare pentru uscare, depozitare.
Umiditatea de pastrare sub 14%.
Porumbul zaharat se recolteaza la maturitatea in lapte.
Porumbul pentru floricele se recolteaza cat mai aproape de maturitatea deplina si
treguie uscat lent.