Ecologia plantelor

Existenta si raspandirea plantelor este determinata de o serie

de factori ecologici care include factorii climatici sau
meteorologici, pe cei fiziografici, orografici, edativi sau pedologici
si pe cei biotici.
A. Factorii climatici sau meteorologici sunt abiotici
incluzand temperatura, precipitatiile, lumina aerul.
I. Din punctul de vedere al umiditatii plantele se
impart in:
1. Hidrofilele cuprind plantele care traiesc in apa, mai precis
cele acvatice. Cateva exemple de plante hidrofile ar fii: nuferii,
pestisoara, cocosul baltilor etc.
Plantele hidrofile au un sistem radicular slab dezvoltat, radacina
lipsand complet, tulpina fiindu-le verde, asimilatoare cu tesuturi
specializate in sustinere si cu vase conducatoare libero-lemnoase
slab dezvoltate. Apa si subsantele nutritive sunt absorbite pe toata
suprafata plentei, epiderma plantelor hidrofile lipseste sau este
foarte subtire. Plantele hidrofile au 2 tipuri de frunze, natante, care
plutesc pe suprafata apei si submerse adica acvatice. Plantele
hidrofile au mai multe celule cu clorofila deci realizeza fotosinteza
cu un numar mai mare de celule. iversitatea plantelor hidrofile nu
este asa mare ca la cele terestre, mediul acvatic fiind unul uniform.
2. Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pe
marginea apelor si pe pa!istile umede fiind plantele care fac
tranzactia de la plantele acvatice la cele terestre. "igrofilele au
caractere intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile.
3. Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de
umiditate. #istemul radicular al plantelor mezofite are o buna
dezvoltare. $runzele difera foarte mult de la specie la specie, in
functie de locul in care traiesc. $runzele pot fi, la plantele mezofite
intregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cu
forme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a
plantelor hidrofile, cu rol in aparare. $runzele mezofitelor au celule
stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic
sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand
cloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii.
%esutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransa
legtura cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permite
circulatia cu usurinta a gazelor. &ezofitele sunt cele mai
numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor.
. !erofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediu
sezonier de apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante sunt
caracteristice deserturilor si stepelor. 'n tara noastra se gasesc la
campie. #istemul radicular este puternic dezvoltat la aceste plante
care sa absoarba apa de la adancimi mari. %esutul conducator si cel
mecanic precum si epiderma acestor plante este foarte bine
dezvoltata, aceasta din urma fiind foarte ingrosata pentru a nu
permite plentelor sa transpire, sau poate sa fie acoperita cu un strat
de ceara sau cu perisori. ( alta adaptare a plantelor )erofite este
de a acumula apa in tesuturi numite acvifere in deosebi la cactusi.
". Euri#idrofitele sunt plantele care pot creste la variatii foarte
largi ale umiditatii. Aceste plante pot creste atat pe terenuri cu
exces cat si pe cele cu deficit de apa.
II. Din punctul de vedere al temperaturi plantele se
impart in:
1. $lantele #ec#istoterme plante adaptate la temperaturi
scazute uneori chiar si sub zero grade celsius, cresc in zonele reci
si in eta!ul alpin al muntilor. Pentru a rezista la temperaturile
scazute plantele isi deshidrateaza treptat celulele si concentratia
sucului celular. *a unele specii se observa formarea unor tesuturi
de protectie , izolarea contra frigului, tesutul suberoase dezvoltate
fie ca un invelis al tulpinilor subterane, mai ales ca formatiune la
suprafata tulpinilor aeriene. ( alta adaptare este ocrotirea
mugurilor acestor plante de catre frunze transformate in solzi,
acoperiti cu un strat de ceara. Cele mai multe psihrofite se apara
contra frigului adoptand un port tarator sau pitic. Crescand in
pernite, lipsite de substrat aceste plante isi creeaza si mentin un
fitomediu mai favorabil, mai bland.
2.$lante microterme traiesc la temperaturi cuprinse intre +-,+
grade celsius, el fiind raspadite preponderent in padurile de
conifere si montane. Aceste specii sunt mai robuste si se apara
contra frigului cu tesuturi suberoase. &ugurii generatori asigura
perpetoarea speciilor.Acestia sunt dispusi pe tulpinele subterane ca
in cazul -piciorul cocosului..
3. $lante mezoterme sunt plantele care prefera regiunile cu
temperaturi cuprinse intre ,+-2+ grade celsius caracteristice
zonelor subtropicale si stepelor temperate.Ca si caracteristica au
adaptarea de a preintampina pierderea apei,astfel se explica
aparitia cuticulei frunzelor.&ezotermifitele se gasesc la noi in sud,
prin reprezentanti castanul comestibil, mosmonul.etc.
.Micromezotermele sunt numeroase in flora tarii si reprezinta
o grupa pretentioasa la temperatura.
". Euriterme suporta variatii largi ale temperaturii si se gasesc
in zone si eta!e climatice variate.Ca reprezentanti sunt:pinul,
troscotelul, macrisul,etc.
'n /omania termogrupele prezinta urmatoare ordine de
participare a lor,astfel plantele micromezoterme 0+,12 ,mezoterme
23,32 microterme ,4,52 euriterme ,+,02 hechistoterme 1,,2 si
megaterme ,,02
III. Din punct de vedere al luminii plantele se impart
in:
1. Heliofitele au cerinte maxime fata de lumina si de aceea
traiesc in locuri deschise. Pentru a primi cat mai multa lumina ele
isi orienteaza tulpinile si ramurile dupa sursa de lumina.Astfel au
un fototropism pozitiv. Ca si caracteristica au frunzele relativ
groase si dispuse unui bune dezvoltari a tesutului palisadic.
Celulele epidermice sunt mici si lipsite de clorofila. $ascicolele
conducatoare libero lemnoase sunt bine evidentiate la fel si tesutul
mecanic.Ca reprezentanti avem:paiusul, garofitele, colilia,
gladiolele salbatice.
2. %ciafitele sunt plante umbrofile care nu suporta lumina solara
directa si de aceea cresc la umbra, in paduri si frunzisuri.Ca de
exemplu:lacrimioara, maciesul, rodul pamantului. #ciafitelor le
sunt specifice frunzele subtiri cu tesut palisadic format din ,-2
randuri celule fara cuticula ori cu cuticula putin dezvoltata.
Epiderma este saraca in celule stomatice, dar contine cloroplaste.
3. Heliosciafitele sunt plantele cu preferinte intermiediare de
lumina. Acestea sunt unele liane si arbori care crescand in conditii
de luminozitate scazuta isi orienteaza frunzele in acelasi plan
pentru a le umbri pe altele.Aceste plante au marimi si forme
diferite.Ca reprezentanti: dudul, matraguna.
&. Dupa altitudine plantele se impart in:
1. Eta'ul campie si colinar sunt specii cu un grad evident de
xerifilietate, termofile, fotofile. Aceste plante sunt adaptate la un
climat cu precipitatii reduse si temperaturi ridicate. Ca
reprezentanti avem: ste!arii, teiul argintiu, ulmii, artarul taranesc,
caprinta, porumbarul, scumpia, darmozul, laptele cainelui, scaiul
campului, margelusa, murul.
2. Eta'ul montan cresc specii cu cerinte moderate fata de
precipitatii si temperatura, ele dezvoltandu-se intr-un climat cu
precipitatii intre 3++ mm si ,2++ mm anual si temperaturi intre 2 si
5 grade celsius. Aici predomina padurile edificate de gorun, fag,
carpen, paltin, molid, brad, ulm, soc rosu, salcie capreasca.
in speciile ierboase notam: maciesul iepurelui, vinarita,
plumnarica, clopoteii, toporasii.
3. Eta'ul su(alpin cresc specii hechistotetrme si microterme,
mezofile sai higrofile deoarece aici precipitatiile depasesc ,2++
mm iar temperatura medie este in !ur de + grade celsius.
'n eta!ul subalpin se gasesc !neapanul, bu!orul de munte,
afinul. 'n eta!ul alpin se gasesc plante ierboase de talie mica cum ar
fi: paiusul alpin, coarna, firuta alpina, ochiul gainii si o serie de
muschi si licheni
). Factorul edafic sau pedologic din acst punct de vedere
deosebim mai multe grupe ecologice:
#peciile #alofile sunt adaptate la concentratii mai mari sau mai
mici ale sarurilor in solul in care cresc.in acest punct de vedere
plantele se deosebesc in: foarte slab halofile
slab halofile
moderat halofile
puternic halofile
excesiv halofile
Aceasta impartire este in functie de gradul de saturare a sarurilor
de la 16mg2 pentru cele slab halofile si ,6++ mg2 pentru plantele
care traiesc in climatul cu solul excesiv saturat.
#peciile glicofile acestea sunt in contract cu plantele halofile
deci cresc pe soluri sarace in saruri. Aceste plante traiesc pe roci,
terenuri si soluri lipsite de vegetatie. Aceste plante se subimpart in
plante saxicole si plante arenicole.
Plantele sa*icole cresc pe stanci si in fisurile acestora. Primele
se numesc: *itofite iar cele din urma se numesc Casmofite.
Plantele aremicole sunt adaptate la viata pe nisip si sunt
rezistente la deficitul de apa din substratul nisipos. Aceste plante
intalnim adaptari cu un sistem radicular puternic.

upa p# solurile se impart in acide, neutre si bazice. Plantele
care traiesc pe astfel de soluri sunt: actidofile care prefera solurile
cu ph acid respectiv mai mic de 3,5 neutrofile care cresc pe soluri
cu ph intre 3,5 si 1,2 acestea sunt cele mai numeroase si plantele
(azifile care se intalnesc pe soluri cu ph peste 1,2.
'n functie de pretentia plantelor la reactia chimica a solurilor
scara ecologica a plantelor se imparte in urmatoarele tipuri:
euriionice+ puternic acidofile, acido,neutrofile+ neutrofile+
(azifile. 'n /omania predomina plantele neutrofile.
'n legatura cu ph solului este si troficitatea care exprima
continutul acestuia de substante nutririve. 'n functie de troficitatea
solului plantele se impart in: e*trem oligotrofe+ oligotrofe+
mezotrofe+ eutrofe+ megatrofe.
'n functie de continutul de azot 7 plantele se impart in: foarte
sla( nitrofile+ sla( nitrofile+ moderat nitrofile+ puternic
nitrofile.
Forme (iologice ale plantelor
eoarece plantele au fost influentate de un anumit factori
ecologici acestea si-au creat adaptari specilae la mediu pentru a
asigura perpetoarea speciilor. Astfel ele se impart in:
Fanerofitele este grupa ecologica a plantelor lemnoase 8arbori
si arbusti9. 'n aceasta grupa ecologica se include plantele mari.
Aceste plante rezista peste iarna cu a!utorul mugurilor
generatori situati la 4+ cm inaltime.
Plantele nanofanerofite care au inaltimi cuprinse intre +.4 si
2m, plantele mezofanerofite specii inalte cu inaltimi cuprinse intre
2 si ,6m, plante megafanerofite cu talia de peste ,6m.
)amefitele sunt plante perene cu tulpinile ierboase dar spre
baza mai mult sau mai putin lignificate, culcate adesea pe pamant
si lungit pana la +.4 m. /eprezentanti afinul, merisorul,
cimbrisorul, soparlita.
Hemicriptofitele sunt plante perene ierboase ai caror muguri
generatori se gasesc la baza tulpinilor. /eprezentanti papadia,
bozul, toporasul
)riptofitele specii vegetale perene ierboase, cu mugurii de
regenerare adapostiti in sol8geofite9 sau in apa8hgelofidrofite9.
/eprezentanti ghiocelul, lacrimioarea, papucul doamnei, vioreaua.
-erofitele sunt palnte ierboase anuale sau bianuale care nu
rezista iernii si se perpetueaza prin seminte. /eprezentanti traista
ciobanului, mustarul de camp, mohorul, macul, clopotel.
'n zona ecuatoriala exista si grupa epifitelor la noi acesta grupa
se restrange aproape exclusiv la specii de talofite 8alge, licheni,
,muschi9.
'n romania flora este dispusa procentual astfel hemicriptifite
01.: 2 terofite 23.22 , geofite :.32, fanerofitele 1.22, camefitele
0.12, helohidrofite 0.42, epifitele +.,2.
Flora reprezinta totalitatea speciilor de plante din un anumit
teritoriu.
$lora romaniei este simbolozata succint in urmatoarele tebele:
'ncrengaturi Clase (rdine $amilii ;enuri #pecii
Pteridophita
*<copodiatae 4 4 0 ,+
E=uisetaceae , , , :
$ilicatae 0 3 20 60
;<mnosperm-
toph<ta
Pinatae , 4 3 ,+
;enatatae , , , ,
Angeosperm-
atoph<ta
&agnoliatae 04 :1 61, 2351
*iliaiae ,+ 22 ,13 35+
-otal 3 1 34 ,44 154 406,
Elementele floristice din flora lumii
Analiza celor 406, specii spontane de cromofite reda
urmatorul spectru floristic:
Elementul floristic 7r. specii 2
Eurasiatic 8Eua9 :6, 12.3
European 8E9 0+5 ,,.5
Central European 8Ec9 2:4 5.6
8sub9mediteranean 88s9&9 21: 5.,
Circumpolar 8Cp9 23: 1.5
>alcanic 8>9 ,22 4.6
&editeranean ? Pontic 8&-p9 ,,1 4.0
Carpatic 8Carp9 ,,+ 4.2
Pontic 8P9 ,,+ 4.2
Adventic 8Adv9 ,+5 4.,
Carpato->alcanic 8Carp->9 ,+0 4.+
Cosmopolit 8Cosm9 ,+4 4.+
Antlanto ? &editeranean 8Atl-&9 :4 2.1
Alpino ? Carptic 8Alp ? Carp9 3: 2.+
Ponto ? Panonic 8P ? Pn9 3: 2.+
Alpino ? Carpato ? >alcanic 8Alp-Carp-> 65 ,.1
Ponto ? >alcanic 8P ? >9 6, ,.6
>alcano ? Anatolian 8> ? Anat9 45 ,.2
aco ? >alcanic 8 ? >9 2: +.5
acic 89 25 +.5
>alcano ? Panonic 8> ? Pn9 21 +.5
Panonic 8Pn9 ,0 +.0
%ropical 8%rop9 , +.+4
-.-A/ 406, ,++
>'>*'(;/A$'E
>otanica morfologia, ecologia si sistematica plantelor oina #tana,
Constantin ragulescu
'nternetul