Despre taifunuri

Date generale

Taifunul Tip a fost cel mai mare ciclon tropical înregistrat vreodată, cu un diametru de 2.220 km, aproape
dublu față de precedentul record de 1.130 km stabilit de taifunul Marge, în august 1951.[1][2][3] În cel
mai mare punct al său, Tip a avut ca mărime jumătate din suprafața Statelor Unite.[4] La intensitatea sa
maximă, temperatura din interiorul ochiului taifunului Tip a fost de 30 °C și a fost descrisă ca fiind
deosebit de ridicată.[5] Cu 10 minute de vânturi susținute de 260 km/h, taifunul Tip este cel mai puternic
ciclon din lista completă de cicloane tropicale ale Agenției de Meteorologie Japoneze.[6]

Taifunul a fost, de asemenea, ciclonul tropical cu cea mai joasă presiune, având 870 mbar, cu 6 mbar mai
puțin decât recordul precedent stabilit de Super Taifunul June în iunie 1975.[5][7][8] Acest record încă
mai rezistă

CICLON TROPICAL

În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă
depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri.
Este formată dintr-o masă mare de nori și furtună care, datorită unui sistem de vânturi circulare
puternice se rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru, în sens direct (adică invers
sensului acelor de ceasornic) în emisfera nordică și în sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în
cea sudică. Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la altitudine a
vaporilor de apă formați la suprafața oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi
considerat o mașină termică.

Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază ciclonii tropicali de alte
fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-și iau
energia din diferențele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea,
cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este în funcție de timpul cât acest ciclon rămâne
deasupra apelor calde, care îi furnizează prin evaporare umiditatea atmosferică necesară dezvoltării.
Degajarea lentă a căldurii în urma condensării ridică temperatura în interiorul ciclonului cu 15 - 20 °C față
de temperatura troposferei în exteriorul ciclonului. De aceea, ciclonii tropicali sunt cunoscute drept
furtuni cu nucleu cald. De remarcat că această zonă caldă este numai la înălțime, la suprafața solului
temperatura este cu câteva grade mai mică decât a zonei din jurul ciclonului datorită reducerii de către
nori a insolației și a precipitațiilor.