SISTEMUL MUSCULAR

Convenţional, sistemul muscular include muşchii scheletici, care asigură mişcarea

corpului sau numai a unei părţi din el, starea de tonus necesar menţinerii posturii.
Muşchii scheletici sunt organe, în general, ataşate scheletului, permiţând mişcarea
acestuia prin contracţia lor.

1. Tipuri de muşchi scheletici

Forma şi dimensiunile lor variază, marele pectoral, m. trapez). Muşchii
existând muşchi: scurţi, lungi, laţi, circulari circulari se dispun în jurul unor orificii (m.
(figura 1.a). Muşchii scurţi se găsesc în orbicularul buzelor, m. orbicularul
regiunile care efectuează mişcări de pleoapelor).
amplitudine redusă, cum sunt, de exemplu, Având în vedere orientarea fibrelor
muşchii şanţurilor vertebrale; ei sunt în musculare, muşchiul scheletic poate fi
general groşi pentru a dezvolta o forţă (figura 1.b): fusiform (m. biceps brahial),
musculară mare. Muşchii lungi apar mai ales convergent (m. marele pectoral), unipenat
la nivelul membrelor, unde se realizează (m. lungul flexor al degetelor), bipenat (m.
mişcări de amplitudine mare. Muşchii laţi drept femural), multipenat (m. deltoid),
pot fi subţiri (m. abdominali) sau groşi (m. circular (m. orbicularul buzelor).
muşchi intervertebrali m. cu fibre paralele
(scurţi) (sternocleidomastoidian)
m. fusiform m. convergent
(biceps brahial) (marele
muschi
pectoral)
orbiculari

m. orbicular
muşchiul m. bipenat
m. unipenat
marele muşchiul (drept femural)
(lungul flexor al m. multipenat
pectoral (lat) drept
degetelor) (deltoid)
abdominal
(lat)
muşchiul
biceps brahial
(lung)

a. b.
Figura 1. Tipuri de muşchi scheletici: a. după formă şi dimensiuni; b. după orientarea fibrelor
musculare.
 2. Alcătuirea muşchiului scheletic
Un muşchi scheletic este alcătuit din
corp şi capete de ataşare (la oase, sau
cartilaje, piele, fascii).
Corpul muscular este delimitat la
exterior de un strat de ţesut conjunctiv dens
neregulat numit epimisium. În interiorul
corpului muscular, fibrele musculare striate
sunt grupate în fascicule, fiecare grup fiind
înconjurat de un strat de ţesut conjunctiv
fibros numit perimisium. În cadrul unui
fascicul, fiecare fibră musculară striată este
înconjurată de un strat subţire de ţesut
os
tendon corp
Figura 2. Alcătuirea muşchiului scheletic.
3. Structura fibrelor musculare striate
Fibrele musculare striate sunt lungi
(2-30 cm), cilindrice (10-100 μm în
diametru), multinucleate. Au o strictă
specializare, fiind foarte diferenţiate, fără
posibilitate de diviziune. După naştere,
creşterea muşchilor scheletici se face prin
mărirea dimensiunilor fibrelor musculare
existente.
Pe lângă fibrele musculare striate,
există celule satelit dispuse între membrana
acestora şi matricea pericelulară. Celulele
satelit sunt uşor fusiforme, uninucleate, cu
rol în creştere şi în procesele reparatorii ale
fibrelor musculare striate (figura 3.a).
conjunctiv, constituit în principal din fibre
reticulare, numit endomisium (figura 2). Ca
formaţiuni conjunctive, epimisiumul,
perimisiumul şi endomisiumul se continuă la
nivelul capetelor de ataşare ale muşchiului.
Capetele de ataşare ale muşchiului
scheletic sunt constituite din ţesut conjunctiv
dens regulat, constituind tendoane (înguste,
ca nişte funii) sau aponevroze (formaţiuni
subţiri, aplatizate). Partea de ataşare mai
puţin mobilă este numită origine, iar cea mai
mobilă, inserţie.
epimisium
vas sanguin
fibră musculară striată
perimisium
endomisium
Fibra musculară striată are sarcolemă
(membrana plasmatică), sarcoplasmă
(citoplasmă), numeroşi nuclei alungiţi şi
dispuşi periferic, organite celulare şi
incluziuni (lipidice, de glicogen). Dintre
organitele celulare comune, numeroase sunt
mitocondriile, dispuse atât periferic, cât şi
printre miofibrile. Organitele specifice ale
fibrei musculare striate sunt miofibrilele şi
reticulul sarcoplasmatic.
Miofibrilele sunt organitele
contractile, ce ocupă circa 80% din volumul
fibrei musculare striate, întinzându-se pe
toată lungimea acesteia. În structura
miofibrilei întră două proteine contractile
fundamentale, actina (miofilamente subţiri)
şi miozina (miofilamente groase), asociate
cu altele reglatoare (troponina,
tropomiozina). Dintr-o aranjare specifică a
miofilamentelor de actină şi miozină rezultă
aspectul striat al miofibrilelor, aspect care
este imprimat şi la nivelul fibrei musculare
(figura 3.b). De-a lungul miofibrilei apare o
succesiune de benzi (discuri) întunecate şi
clare. Discul întunecat (banda A) este
străbătut de o zonă îngustă mai clară, numită
stria H (Hensen), care la rândul ei conţine o
linie întunecată, numită membrana M.
Discul clar (banda I) este străbătut de o linie
întunecată, numită membrana Z. Porţiunea
de miofibrilă cuprinsă între două membrane
Z este considerată o unitate morfo-
structurală, numită sarcomer. De o parte şi
alta a membranei Z se prind miofilamentele
de actină, care străbat lungimea discului
clar, dar şi o parte a celui întunecat ajungând
până la marginea striei H. În centrul
sarcomerului, în limitele discului întunecat,
se întind miofilamentele de miozină.
endomisium
Z M
sarcolemă
triadă
sarcoplasmă
mitocondrie
celulă satelit
tubi L
miofibrile
nucleu
a.
Figura 3. Structura fibrei musculare striate de tip scheletic:
a. secţiune transversală; b. detaliu structural.
Tipuri de fibre musculare striate
Fibrele musculare striate scheletale
pot fi clasificate după caracteristicile
structurale şi funcţionale în: fibre roşii, fibre
albe şi fibre intermediare (figura 4).
Miofilamentele de actină sunt dispuse în
jurul celor de miozină, după un model
hexagonal: fiecare filament gros este
înconjurat de şase filamente subţiri.
Contracţia musculară se realizează prin
alunecarea şi întrepătruderea filamentelor de
actină printre cele de miozină
(miofilamentele de miozină au punţi
orientate spre miofilamentele de actină, pe
care le ating şi le trag spre centrul
sarcomerului).
Reticulul sarcoplasmatic este o
formă specializată a reticulului
endoplasmatic, având două porţiuni:
joncţională, reprezentată de cisternele
terminale, şi cea liberă, formată din tubuli
longitudinali (sistemul L) care fac legătura
între cisternele terminale. Cisternele
terminale sunt dispuse de o parte şi alta a
câte unui tubul T (invaginare a sarcolemei)
(figura 3.b). Complexul format dintr-un tubul T
flancat de cisterne terminale, din dreptul fiecărei
joncţiuni A-I, este numit triadă (la nivelul ei are
loc cuplarea excitaţiei cu contrancţia).
disc intunecat disc clar
miofibrilă
H
Z
cisterne terminale sarcolemă mitocondrie
tub T
b.
Fibrele roşii sunt mai subţiri,
negenerând multă putere, prezintă contracţii
lente, fiind adaptate pentru funcţionarea mai
îndelungată. Au un conţinut mai mare de
mioglobină şi un număr sporit de
mitocondrii, utilizând ca sursă energetică
reacţiile aerobice mitocondriale. Beneficiază
de o bogată reţea de capilare la periferie.
Sunt mai numeroase în muşchii posturali,
care trebuie să se contracte continuu pentru a
se păstra o anumită poziţie a corpului.
Fibrele albe conţin mai puţină
mioglobină. Sunt mai groase, având mai
multe miofibrile şi mai multe triade.
Contracţiile sunt mai puternice, mai rapide,
dar de scurtă durată. Numărul mitocondriilor
este mai redus, sursa energetică fiind
anaerobă, extramitocondrială. Fibrele albe
sunt numeroase în muşchii membrelor
fibră roşie
fibră albă
fibră intermediară
Figura 4. Tipuri de fibre musculare striate (secţiune transversală).
4. Anexe ale muşchilor scheletici
Structuri de natură conjunctivă,
precum fasciile musculare, bursele, tecile
inelare, ajută la funcţionarea muşchilor
scheletici.
Fasciile musculare sunt formaţiuni
conjunctivo-fibroase, de forma unor
membrane de grosimi variabile, care
învelesc muşchi scheletici, la exteriorul
epimisiumului. Fascia poate înveli un
muşchi sau un grup – caz în care dezvoltă
septe ce separă muşchii din cadrul grupului.
Fasciile musculare menţin muşchii în poziţie
normală în timpul contracţiei, facilitează
alunecarea lor.
superioare care adesea ridică obiecte grele
pentru perioade scurte.
Fibrele intermediare au diametru
mediu (între valorile fibrelor roşii şi albe).
Fibrele intermediare au contracţii rapide, dar
sunt dependente de oxigen, au un conţinut
ridicat de mioglobină şi sunt bine
vascularizate. Astfel, ele sunt rezistente la
oboseală, dar mai puţin decât fibrele roşii,
contracţiile lor sunt mai puternice decât ale
fibrelor roşii, dar sub nivelul celor albe. Sunt
abundente în muşchii membrelor inferioare,
care trebuie să mişte corpul pentru perioade
lungi, în timpul mersului, alergatului.
Bursele musculare sunt formaţiuni
cavitare (pungi seroase) care se găsesc de-a
lungul muşchilor şi a tendoanelor, în
cazurile în care trec peste proeminenţe
osoase (de exemplu, bursa muşchiului
deltoid). Uneori bursele prezintă legături cu
articulaţiile în apropierea cărora se găsesc.
Tecile inelare (ligamente inelare)
sunt formaţiuni conjunctivo-fibroase de
formă inelară care fixează tendoanele pe
suporturi osoase, menţinându-le în poziţie
normală când muşchiul se contractă. Sunt
numeroase la nivelul mâinii şi piciorului.
 5. Pârghiile sistemului locomotor
Muşchii scheletici împreună cu rezistenţa este reprezentată de greutatea
segmentele osoase de care se ataşează se craniului, iar forţa activă este dezvoltată de
comportă ca sisteme de mişcare, numite muşchii nucali (figura 5.a).
pârghii. La o pârghie se disting trei elemente Pârghia de gradul II prezintă forţa
componente: punctul de sprijin (S) şi două activă şi rezistenţa orientate în direcţii opuse
forţe - cea activă sau motrice (F) şi şi aplicate de aceeaşi parte a punctului de
rezistenţa (R). După modul de dispunere a sprijin. Rezistenţa are punctul de aplicaţie
acestor elemente, se deosebesc trei tipuri de între cel al forţei active şi sprijin, pârghia
pârghii: de gradul I, de gradul II şi de gradul numindu-se şi interrezistentă. Braţul forţei
III. active este mai mare decât braţul rezistenţei
Pârghia de gradul I are cele două şi prin urmare forţa motrice este mai mică
forţe orientate în aceeaşi direcţie, aplicate de decât rezistenţa. Acest tip de pârghie este rar
o parte şi alta a punctului de sprijin. Acest în corp şi îl întâlnim, de exemplu, în cazul
tip de pârghie funcţionează după principiul ridicării corpului pe vârfurile picioarelor.
balanţei, ea mai numindu-se şi pârghie de Sprijinul este situat la capetele distale ale
echilibru. În corpul uman se întâlnesc metatarsienelor, forţa activă este dezvoltată
numeroase astfel de pârghii, care au braţele de muşchiul triceps sural, iar rezistenţa,
inegale, forţele inegale, cea activă mai mare, reprezentată de greutatea corpului, se află la
pentru contrabalansarea rezistenţei: capul pe nivelul articulaţiei gleznei (figura 5.b). În
coloana vertebrală, coloana pe bazin, coxalul acest caz are loc o evidentă economisire de
pe femur, femurul pe tibie etc. În cazul forţă musculară, implicit de energie.
primului exemplu, sprijinul este situat la Pârghia de gradul III are forţa
nivelul articulaţiei cranio-vertebrale, activă şi rezistenţa orientate în direcţii
a.
pârghie de gradul I opuse, aplicate de aceeaşi parte a punctului
de sprijin, forţa activă fiind între sprijin şi
R rezistenţă. Braţul forţei active este mult mai
F scurt decât cel al rezistenţei şi, prin urmare,
S
S
forţa motrice trebuie să fie mai mare, cu
R mare consum energetic. Un exemplu de
F astfel de pârghie este cel în care sprijinul
b.
pârghie de gradul II este plasat la articulaţia cotului, forţa activă
este dezvoltată de muşchiul biceps brahial,
iar rezistenţa este reprezentată de greutatea
R F antebraţului (figura 5.c).
S F

S
R
c.
pârghie de gradul III

F
R F Figura 5. Pârghii ale sistemului locomotor.
S S
R
 6. Grupele musculare ale corpului uman
După topografia lor, muşchii scheletici pot fi împărţiţi în muşchii capului, gâtului,
trunchiului şi membrelor.

6.1. Muşchii capului şi gâtului

La nivelul capului se deosebesc mai multe categorii de muşchi:
 muşchii mimicii (muşchi pieloşi), care prin contracţia lor determină anumite expresii ale
feţei; se mai numesc muşchi cutanaţi deoarece au o inserţie pe faţa profundă a tegumentului
feţei; inervaţia lor este asigurată de nervul facial şi sunt grupaţi în jurul orificiilor orbitare,
nazale şi bucal;
 muşchi masticatori (inervaţi de nervul trigemen), care intervin în realizarea masticaţiei şi, la
rândul lor, se împart în ridicători şi coborâtori ai mandibulei;
 muşchii extrinseci ai globului ocular, în număr de şase, sunt inervaţi de perechile III, IV şi VI
de nervi cranieni şi dau mobilitate globului ocular; sunt patru drepţi (intern, superior,
inferior, extern) şi doi oblici (inferior, superior);
 muşchii din urechea medie: muşchiul ciocanului (m. tensor al timpanului), inervat de
trigemen, întinde timpanul şi muşchiul scăriţei, antagonist primului, inervat de facial;
 muşchii extrinseci ai limbii, inervaţi de vervul hipoglos, asigură prin contracţia lor mişcările
limbii.

m. frontal

m. sprâncenar
m.piramidalul nasului

m. auricular sup. m. orbicularul ochiului

m. transversul nasului
m. ridicător propriu al
aripei nazale
m. zigomatic mic m. ridicător comun al aripei
nasului şi al buzei sup.
m. zigomatic mare m. ridicător propriu al buzei sup.
m. rizorius

m. depresor al buzei inf. m. buccinator

m. depresorul unghiului gurii m. maseter
m. platisma m. orbicularul buzelor
m. mentonier

Figura 6. Muşchii capului.

 m. oblic superior (mare)

m. ridicător al pleoapei
superioare
m. drept superior
m. drept intern
m. drept extern
m. drept inferior
m. drept extern
m. oblic inferior (mic)

Figura 7. Muşchii extrinseci ai globului ocular (vedere laterală).

m. stiloglos

m. genioglos m. glosofaringian

m. hioglos

Figura 8. Musculatura extrinsecă a limbii.

Muşchi ai capului

Numele muşchiului Localizare/inserţii Acţiune

Muşchi pieloşi
Fronto-occipital O porţiune la nivelul frunţii şi Încreţeşte pielea frunţii (cute
alta în regiunea occipitală orizontale) şi a regiunii occipitale
Sprâncenar Între sprâncene Determină cutele verticale dintre
sprâncene
Auricular: anterior, În jurul pavilionului urechii Slab dezvoltaţi
superior şi posterior
Zigomatic mare Arcadă zigomatică / comisură Ridică comisura labială
labială
Zigomatic mic Arcadă zigomatică / pielea Ridică buza superioară
buzei superioară
Ridicatorul buzei Zigomatic / pielea buzei super. Ridică buza superioară
superioare
Depresorul buzei inf. La nivelul bărbiei Coboară buza inferioară
Depresorul unghiului La nivelul bărbiei Coboară buza inferioară
gurii
Orbicularul ochiului În jurul orbitei Micşorează deschiderea pleoapelor
Orbicularul buzelor În grosimea buzelor Micşorează deschiderea orificiului
bucal
Buccinator La nivelul obrazului Dilată gura în râs şi plâns; elimină

Rizorius La nivelul obrazului
Mentonier Ap. mentoniera
Muşchi masticatori
Maseter Arcadă zigomatică / unghiul
mandibulei, faţă externă
Temporal Scvama osului temporal /
proces coronoid al mandibulei
Pterigoidian intern Fosa pterigoidă / unghiul
mandibulei, faţă internă
Pterigoidian extern Proces pterigoid / sub condilul
mandibulei
Muşchi extrinseci ai limbii
Stiloglos Ap. Stiloida / limba
Genioglos Fata interna mandibula / limba
Hioglos Hioid / limba
aerul din cavitatea bucală
Trage lateral colţul gurii
Coboara buza inferioară
Ridică mandibula
Ridică mandibula
Ridică mandibula
Coboară mandibula
Retractor al limbii
Protractor al limbii
Coborâtor al limbii

Muşchi ai gâtului

Muşchi Inserţii Acţiune

Platisma – muşchi pielos Fascia muşchiului pectoral / Traga în jos pielea bărbiei,
muşchii şi pielea bărbiei exprimând dezgust
Sternocleodomastoidian Stern şi calviculă / proces Contracţia unilaterală - înclină
mastoid capul de aceeaşi parte; contracţia
bilaterală - flexor al capului
Suprahioidieni
- digastric Mastoidă / mandibula Coboară mandibula
- stilohioidian Proces stiloid / os hioid Ridică hioidul
- milohioidian Mandibula / os hioid Coboară mandibula
- geniohioidian Mandibula / os hioid Coboară mandibula; ridică hioidul
Infrahioidieni
- sternotiroidian Manubriu sternal / cartilaj tiroid Coboară laringele şi hioidul
- tirohioidian Cartilaj tiroid / os hioid Coboară hioidul şi ridică laringele
- sternohioidian Manubriu sternal / hioid Coboară hioidul
- omohioidian (cu 2 Omoplat / tendon intermediar / Coboară hioidul şi laringele
porţiuni: sup. şi inf.) os hioid
Scaleni: anterior, Apofize transverse vertebre Contracţia unilaterală - flexia
mijlociu, posterior cervicale / coastele I şi II capului de aceeaşi parte; contracţia
bilaterală - flexia capului anterior
Prevertebrali
- lung al capului Apofiza transversă a vertebrelor Flexia capului
C3-C6 / apofiză bazilară occipital
- lung al gâtului Corp primele vertebre toracice şi Flexia capului
ultimele cervicale / atlas
- drept anterior al Masă laterală atlas / apofiză Flexia capului
capului bazilară occipital
m. digastric (burta ant.) m. genioglos

m. milohioidian m. geniohioidian

m. stiloglos m. hioglos
m. digastric (burta post.) m. stilohioidian
m. semisplenial
m. sternohioidian
m. omohioidian m. tirohioidian
m. sternocleidomastoidian m. splenial
m. sternotiroidian m. sternocleidohioidian
m. tapez m. scaleni (anterior,
mijlociu, posterior)

Figura 9. Muşchi ai gâtului.

m. drept ant. al capului

m. drept lateral al capului

m. marele drept
ant. al capului
m. intertransversali

m. lungul gâtului

m. scaleni
m. scaleni

Figura 10. Muşchi prevertebrali ai gâtului.

 A B
m. occipital
m. micul drept posterior
m. micul complexus m. micul oblic
m. marele oblic
m. marele complexus
m. marele drept posterior
m. splenial
m. transvers
m. splenial

m. micul dinţat posterosuperior

m. lung dorsal

Figura 11. Muşchi nucali (A – plan superficial, B – plan profund).

Muşchi ai trunchiului

Muşchi Inserţii Acţiune

Muşchi ai spatelui şi cefei
Splenial al capului Apofize spinoase vertebre C7 şi T1-T3 / Contracţia unilaterală - rotirea capului;
proces mastoid contracţia bilaterală - extensie cap
Semispinal al Apofize transverse vertebre C3-C7, T1-T5 Contracţia unilaterală - rotirea capului;
capului / occipital contracţia bilaterală - extensie cap
Trapez Linie nucală superioară, protuberanţă Apropie umărul de coloana vertebrală;
occipitală externă, apofize spinoase extinde coloana cervicală şi capul;
vertebre cervicale şi toracice / claviculă şi înclină capul de aceeaşi parte
omoplat
Marele dorsal Apofize spinoase ale ultimelor 6 vertebre Extensie braţ, adducerea şi rotirea lui
toracice, vertebre lombare, creastă iliacă / înăuntru
şanţ intertubercular humerus
Ridicător al Apofize transverse vertebre C1-C4 / Ridică omoplatul
unghiului margine vertebrală omoplat
omoplatului
Marele romboid Apofize spinoase vertebre T2-T5 / Apropie omoplatul de coloana
margine vertebrală omoplat vertebrală
Micul romboid Apofize spinoase vertebre C7 şi T1 / Apropie omoplatul de coloana
margine vertebrală omoplat vertebrală
Dinţat Apofize spinoase vertebre C6, C7, T1-T3 Ridică coastele în inspiraţie
posterosuperior / coastele II-V
Dinţat Apofize spinoase vertebre T11, T12, L1, Coboară coastele în expiraţie
posteroinferior L2 / coastele IX-XII
 Muşchi anterolaterali ai toracelui
Marele pectoral Claviculă, stern, cartilaje costale, Adductor şi rotator intern al braţului;
teaca muşchiului marele drept inspirator în inspiraţia forţată
abdominal / şanţ bicipital humerus
Micul pectoral Coastele 3-5 / proces coracoid Coborârea umărului; inspirator
Dinţat mare Pe primele 9-10 coaste / margine Inspirator; traga omoplatul lateral
(anterior) vertebrală omoplat
Intercostali externi Marginea inferioară a coastelor / Ridică coastele în inspiraţie
marginea superioară a coastelor
următoare; fibre orientate oblic
Intercostali interni Marginea inferioară a coastelor / Coboară coastele în expiraţie
– 11 perechi marginea superioară a coastelor
următoare
Muşchi transversali
Diafragm Conturul inferior al toracelui: Respiraţie; separă toracele de abdomen
apendice xifoid, ultimele 6 perechi
de coaste, vert.lombare / centrul
tendinos (frenic)
Muşchi anterolaterali ai abdomenului
Drept abdominal Proces xifoid, cartilaje costele V- Păstrarea poziţiei verticale, flexia trunchiului,
VII / pubis compresia viscerelor abdominale
Oblic abdominal Coastele V-XII, fascia Flexia coloanei vertebrale, compresia
extern lombosacrală / creasta iliacă, pubis, viscerelor abdominale, în expiraţie
linia albă
Oblic abdominal Creasta iliaca / ultimele trei Flexia coloanei vertebrale, compresia
intern cartilaje costale, apendice xifoid, viscerelor abdominale, în expiraţie
linia albă
Transvers Ultimele şase cartilaje costale, Acţiune similară cu a oblicilor
abdominal creasta iliacă / proces xifiod, linia
albă, pubis
Pătrat lombar Cresta iliacă / apofize transverse Flexia coloanei vertebrale, în expiraţie
vertebre L2-L5, coasta XII
Psoas Corpurile vertebrelor toracice; se Flexia coapsei pe bazin, rotaţia în afară a
uneşte cu m. iliac şi formează m. coapselor
ileopsoas / trohanterul mic
 m. sternocleidomastoidian

m. pielos al gâtului

m. deltoid

m. marele dorsal
m. marele pectoral

m. marele dinţat

m. oblic extern al
abdomenului
m. drept abdominal
aponevroza linia albă
m. oblic extern al
abdomenului

m. tensor al
m. piramidal fasciei lata

m. croitor
aponevroza fascia lata

Fascia lata (fascie

iliotibială)

m. cvadriceps

Figura 12. Muşchi ai trunchiului (vedere anterolaterală).

 m. semisplenial al capului

m. splenial
m. sternocleidomastoidian
m. ridicătorul unghiului
omoplatului
m. trapez m. romboizi
m. supraspinos

m. infraspinos
m. deltoid
m. micul rotund

m. marele rotund

m. marele dorsal m. marele dorsal

m. dinţat posteroinferior
m. oblic extern
abdominal
m. oblic extern
abdominal
m. oblic intern abdominal
m. marele dorsal

Figura 13. Muşchi ai spatelui.

 m. mic dinţat posterosuperior
m. supraspinal

m. intercostali externi
m. lung dorsal
m. intercostali interni
m. iliocostal

m. mic dinţat
posteroinferior

m. sacrolombar m. oblici abdominali

Figura 14. Muşchi profunzi ai spatelui.

Muşchi ai membrului superior

Muşchi Inserţii Acţiune

Muşchi ai umărului
Deltoid Claviculă, acromion şi spina omoplatului Ridică umărul, trage braţul înainte
/ tuberozitate deltoidiană a humerusului şi înapoi
Supraspinos Fosa supraspinoasă a omoplatului / Adbuctor al braţului
tubercul mare al humerusului
Infraspinos Fosa infraspinoasă a omoplatului / Rotator extern al humerusului
tubercul mare al humerusului
Subscapular Fosă subscapulară / tubercul mic humeral Adductor şi rotator al braţului
Rotund mare Margine laterală omoplat / şanţ bicipital Adduce şi roteşte intern braţul
Rotund mic Margine laterală omoplat / tubercul mare Adbucere şi rotaţie externă a
humeral braţului
Muşchi ai braţului
Biceps brahial Tubercul supraglenoidian, apofiza Flexia antebraţului pe braţ, a
coracoidă a omoplatului / tuberozotate braţului pe cap, supinaţia mâinii
radială a radiusului
Coracobrahial Apofiză coracoidă / faţă medială humerus Flexie şi adducere a braţului
Brahial Diafiză humerus / apofiză coronoidă a Flexia antebraţului pe braţ
ulnei
Triceps brahial Tubercul subglenoidian al scapulei, Extensia antebraţului pe braţ,
diafiza humerusului / olecran adductor al braţului
Muşchi ai antebraţului – regiune anterioară
Rotund pronator Epitrohlee humerus, apofiză coronoidă / Pronaţia şi flexia pronaţia şi flexia
diafiză radius antebraţului
Flexor radial al Epitrohlee humerus / metacarpian II Flexia antebraţului şi a mâinii
carpului (palmar mare)
Palmar mic (lung) Epitrohlee humerus / aponevroza palmară Flexia mâinii
Flexor ulnar al Epitrohlee humerus / pisiform, Flexia şi abducţia mâinii mâinii
carpului (cubital metacarpian V
anterior)
Flexor comun Epitrohlee, proces coronoid ulnar / Flexia degetelor pe mână, a mâinii
superficial al degetelor falanga mijlocie a degetelor II-V pe antebraţ, antebraţului pe braţ
Flexor comun profund Ulnă, membrană interosoasă / falanga Flexia degetelor pe mână, a mâinii
al degetelor distală a degetelor II-V pe antebraţ
Flexor propriu al Radius, membrană interosoasă / falangă Flexia policelui şi a mâinii, uşoară
degetului mare distală police abducţie
Pătrat pronator Diafiză radius / diafiză ulnă Pronaţie
Muschi ai antebraţului – regiune laterală
Brahioradial Margine laterală a epifizei humerale / Supinator când antebraţul este în
proces stiloid radial pronaţie, şi invers; flexia
antebraţului
Extensor lung radial al Margine laterală humerus / bază Extensia şi abducţia mâinii; flexia
carpului metacarpian II antebraţului pe braţ
Extensor scurt radial al Epicondil lateral humeral / bază Extensia şi abducţia mâinii; flexia
carpului metacarpian III antebraţului pe braţ
Muşchi ai antebraţului – regiune posterioară
Extensor comun al Epicondil lateral humerus / falangele II şi Extensia falangelor, a degetelor şi
degetelor III ale degetelor II-V a mâinii
Extensor propriu al Epicondil lateral humerus / falangele II şi Extensia degetului mic şi mâinii
degetului mic III ale degtului mic
Extensor al degetului Faţă posterioară ulnă / tendon extensor Extensia indexul
II (index) comun al degetelor
Extensor ulnar al Condil lateral humerus, margine Extensia şi adducţia mâinii
carpului posterioară ulnă / metacarpian V
Supinator Epicondil humeral, ulnă / diafiza Supinaţia antebraţului ţi mâinii
radiusului
Lung abductor al Faţă posterioară ulnă, radius şi membrană Abducţia policelui şi a mâinii
degetului mare interosoasă / metacarpian I
(police)
Scurt extensor al Faţă post ulnă, radius şi membrană Extensia şi abducţia policelui
policelui interosoasă / falangă I police
Extensor lung al Faţă posterioară ulnă, membrană Extensia şi abducţia policelui
policelui interosoasă / falangă distală police
Anconeu Condil lateral humeral / faţă posterioară Extensia antebraţului
proximală ulnă
Muşchi ai mâinii
Muşchii zonei palmare externe (eminenţei tenare): m. abductor scurt al policelui; m. opozant al
policelui; m. flexor scurt al policelui; m. adductor al policelui
Muşchii zonei palmare interne (eminenţei hipotenare): m. palmar scurt; m. abductor al degetului mic;
flexor scurt al degetului mic; m. opozant al degetului mic
Muşchii zonei palmare mijlocii: m. lombricali (în număr de patru); m. interosoşi ai degetelor II-IV
(patru dorsali şi trei palmari)
 m. supraspinos
m. micul pectoral (secţionat)
m. deltoid m. marele pectoral (secţionat)

m. subscapular
m. coracobrahial
m. marele rotund
capătul lung al
bicepsului brahial m. marele dorsal

m. triceps brahial
m. brahial anterior capătul scurt al
bicepsului brahial

m. biceps brahial

m. brahioradial m. brahial anterior

m. rotund pronator

Figura 15. Muşchi ai umărului şi braţului (vedere anterioară).

m. supraspinos

m. infraspinos

m. micul rotund capătul lung al

tricepsului brahial
m. marele rotund
m. deltoid (secţionat)
m. marele dorsal
capătul radial al
tricepsului brahial

capătul ulnar al m. triceps brahial

tricepsului brahial

m. anconeu

Figura 16. Muşchi ai umărului şi braţului (vedere posterioară).

 m. biceps brahial
m. brahial anterior
m. brahioradial
m. rotund pronator
m. anconeu
m. brahioradial
m. lung extensor radial al carpului
m. flexor radial al carpului
m. scurt extensor radial al carpului
m. flexor ulnar al carpului
m. extensor comun al degetelor
m. lung palmar
m. extensor ulnar al carpului
m. extensor propriu al deg. mic m. flexor comun superfic. al deg.

m. extensor propriu al indexului m. flexor comun profund al deg.

m. lung flexor propriu al policelui
m. lung abductor al policelui
m. scurt extensor propriu al policelui m. tenar

m. lung extensor propriu al policelui m. hipotenar

m. interosoşi dorsali

Figura 17. Muşchi ai antebraţului Figura 18. Muşchi ai antebraţului

(vedere posterioară). (vedere anterioară)

m. brahioradial - tendon m. flexor comun superficial al deg. - tendoane

m. pătrat pronator m. flexor ulnar al carpului - tendon

m. flexor radial al carpului - tendon m. lung palmar - tendon

m. lung flexor propriu al policelui - tendon m. opozant al policelui
m. lung abductor al policelui - tendon m. opozant al degetului mic
m. scurt abductor al policelui m. abductor al degetului mic

m. scurt flexor al policelui m. scurt flexor al degetului mic

m. adductor al policelui
m. lumbricoizi
m. interosoşi

Figura 19. Muşchi ai mâinii (faţa palmară).


Muşchi
Iliopsoas: două mase
musculare - psoas (psoas
mare şi mic) şi iliac
Fesieri (gluteus): mare,
mijlociu, mic
Obturator extern
Obturator intern
Piriform
Tensor al fasciei lata
Pătrat femural
Croitor
Cvadriceps (cu patru
capete de origine): vast
lateral, vast medial, vast
intermediar, drept femural
Biceps femural (cu două
capete: lung şi scurt)
Semimembranos şi
semitendinos (dispus
superficial faţă de primul)
Pectineu
Adductor lung
Adductor scurt
Adductor mare
Gracilis (dreptul intern)
Tibial anterior
Muşchi ai membrului inferior
Inserţii Acţiune
Muşchi ai bazinului – anterior
Fosa iliacă (m. iliac), vertebre T12, Flexia coapsei pe bazin, înclină
L1 (m. psoas mic), L2-L5 (psoas corpul de aceeaşi parte
mare) / trohanter mic
Muşchi ai bazinului – posterior
Faţă dorsală os sacrum, creastă Extensia coapsei (m.fesier
iliacă / marele trohanter (m. fesier mare), adducţie şi rotaţie laterală
mic şi mijlociu), tract iliotibial, coapsă (m.fesier mijlociu),
femur (m.fesier mare) adducţie şi rotaţie medială
(m.fesier mic)
Cadrul extern al găurii obturatoare / Rotaţie în afară a coapsei
fosă trohanteriană
Carul intern al găurii obturatoare / Rotaţie în afară a coapsei
trohanter mare
Faţă ant. sacrum / trohanter mare Rotaţie în afară a coapsei,
abductor al coapsei
Creasta iliacă / tract iliotibial Rotaţie în afară a coapsei
Tuberozitate ischiatică / crestă Rotaţie în afară a coapsei
intertrohanteriană
Muşchi ai coapsei – regiune anterioară
Spină iliacă antro/superioară / faţă Flexia coapsei şi gambei, rotaţia
medială tibie medială a gambei
Trohanter mare, linia aspră (m. vast Extensia gambei, flexia coapsei
lateral); creastă intertrohanteiană,
linia aspră (m. vast medial); faţă
ant. femur (m. vast intermediar);
spina antero-sup., marg.ext a cavit.
cotiloide (m. drept femural) / rotulă,
tibie
Muşchi ai coapsei – regiune posterioară
Tuberozitate ischiatică (capătul Extensia coapsei, flexia
lung), linia aspră (capăt scurt) / genunchiului, rotaţie externă a
fibula gambei
Tuberozitate ischiatică / sub Extensia coapsei, flexia
condilul medial al tibiei genunchiului, rotaţie internă a
gambei
Muşchi ai coapsei – regiune medială
Pubis / linia aspră Flexia coapsei, uşoară adducţie a
copsei
Pubis / linia aspră Flexia şi adducţia coapsei,
rotaţie externă
Pubis / linia aspră Flexia şi adducţia coapsei,
rotaţie externă
Pubis / linia aspră, condil medial Adducţia coapsei, extensia
femural coapsei, rotaţie externă
Pubis / faţă medială tibie Adducţia coapsei, flexia gambei
Muşchi ai gambei – regiune anterioară
Condil lateral şi diafiză tibie, Flexia şi supinaţia piciorului
membr. interosoasă / cuneiform I,
metatarsian I
Extensor lung al degetului Diafiză fibulă / falangă III haluce Extensia halucelui
mare (haluce)
Extensor lung comun al Condil lateral tibie, capul fibulei / Extensia degetelor, flexia
degetelor falange II şi III ale degetelor II-V piciorului
Muşchi ai gambei – regiune laterală
Peronier lung Capul şi faţa laterală a fibulei / Pronaţia şi extensia piciorului
metatarsian I, cuneiform I
Peronier scurt Faţă laterală fibulă / metatarsian V Pronaţia şi extensia piciorului
Muşchi ai gambei – regiune posterioară
Tricepsul gambei (triceps Condil lateral femur (m. gemen Extensia, supinaţia şi adducţia
sural): gastrocnemieni sau lateral); condil medial femural (m. piciorului
gemeni (lateral şi medial), gemen medial); linie soleară a
solear tibiei, capul fibulei (m. solear) /
calcaneu (prin tendonul lui Achile)
Popliteu Condil lateral al femurului / Flexia gambei, rotaţie internă
deasupra liniei solearului gambă
Flexor comun al degetelor Faţă post. tibie / falanga III a Flexia degetelor şi piciorului,
degetelor II-V supinaţie
Tibial posterior Faţă post. tibie, membr. Extensia plantei, supinaţie
interosoasă, faţă medială fibulă /
navicular, metatarsiene II-IV
Flexor lung al halucelui Faţă post. fibulă, membr. Flexia halucelui, extensia şi
interosoasă / falanga II haluce supinaţia plantei
Muşchi ai plantei
Loja medială: m. abductor al halucelui, m. flexor scurt al halucelui, m. adductor al halucelui
Loja laterală: m. abductor al degetului mic, m. scurt flexor al degetului mic, m. opozant al degetului
mic
Loja mijlocie: m. flexor scurt al degetelor, m. accesor al flexorului comun al degetelor, m.
lombricali (în număr de 4), m. interosoşi (3 plantari, 4 dorsali)

m. fesier mijlociu

m. piriform

m. gemenii pelvieni m. mic fesier

m. obturator intern
m. marele fesier
m. pătrat pelvian

m. adductor mare
m. biceps crural

Figura 20. Muşchi profunzi ai bazinului (vedere posterioară).

 m. pătrat lombar
m. psoas mare
m. psoas m. psoas mic
m. fesier mijlociu
m. iliac
m. fesier mare
m. tensor al
fasciei lata m. pectineu
m. marele m. tensor al
m. lung adductor fasciei lata
m. croitor adductor
m. drept femural m. mare m. drept intern
adductor capătul lung al
m. scurt adductor m. semimembranos bicepsului femural
m. drept
m. vast lateral intern m. semitendinos capătul scurt al
bicepsului femural
m. vast medial

m. cvadriceps m. biceps femural

crural m. iliotibial
m. plantar subţire
m. gemen median m. gemen lateral

Figura 21. Muşchi ai bazinului, Figura 22. Muşchi ai regiunii fesiere

centurii pelviene şi ai coapsei şi ai coapsei (vedere posterioară).
(vedere anterioară).

m. biceps femural
fascie iliotibiala
m. plantar subţire

m. abductor al deg. mare

m. gemen m. tibial anterior
lateral m. flexor al deg. mare
m. lung peronier lat.
m. abductor al deg. mic
m. solear m. extensor comun
al degetelor m. opozant al deg. mic
m. triceps sural m. scurt peronier lat. m. interosoşi
m. extensor al
degetului mare m. flexor al deg. mic
tendonul m.
triceps sural m. scurt extensor
al degetelor m. lumbricoizi
tendonul m.
peronier ant. m. abductor al tendoanele m.
degetului mic flexor comun

Figura 23. Muşchi ai gambei şi ai piciorului Figura 24. Muşchi profunzi ai

(vedere laterală). labei piciorului (faţa plantară).