Sunteți pe pagina 1din 11

Capitolul I- Anatomia funcțională a membrului inferior

Anatomia functionala a membrului inferior

ANATOMIA MEMBRULUI INFERIOR

1. GENERALITATI

            Scheletul membrului inferior este alcatuit din trei


segmente :???????????????????/////

A.    Articulatia soldului

B.     Articulatia genunchiului

            Artriculatia genunchiului este cea mai mare si cea mai


complexa articulatie a corpului uman. Ea are o structura
biarticulara care include in aceeasi structura anatomica si
articulatia tibiofemurala si patelofemurala. Este o articulatie
intermediara a membrului inferior, localizata intre parghiile
osoase lungi ale femurului si tibiei ; articulatia genunchiului este
solicitata de forte mari care apar in momentul transmiterii
greutatii corpului din statica cat si in conservarea momentelor de
miscare si actiunii cuplurilor de forte necesare locomotiei.
Suprafetele articulare ale celor trei componente au o anatomie
specifica, fiind in mod evident incongruente. Aceasta explica
existenta  unui cartilaj articular gros, dar mai ales prezenta
meniscurilor articulare care amelioreaza lipsa de congruenta.        

  punctual de legatura dintre corpul omenesc si


sol in timpul actiunii biomecanice
curente ( statica, mers, alergare etc.).

Functional piciorul trebuie inteles ca fiind o


structura complexa, alcatuita din diferite
formatiuni anatomice independente. Scheletul
este format din 26 de oase scurte ( in afara de
oasele sesamoide si eventualele oase
suplimentare), care se imbina intr-un sistem
arhitectonic. Ele sunt legate intre ele sau
sustinute prin ligamente sau formatiuni fibroase
relativ scurte, dar foarte puternice, care
realizeaza 32 de articulatii. Diversele segmente
osoase primesc insertiile celor 11 muschi ai
gambei ( din cei 12 pe care ii are gamba ) si inca 20 de muschi proprii ai piciorului.

Coapsa este un element activ in cadrul aparatului locomotor , ea facand parte din membrul inferior fiind
localizata intre centura pelviana ( articulatia coxofemurala) si gamba ( articulatia tibiofemurala).
            Anatomia coapsei este reprezentata de patru tipuri de organe si anume:

-          Organe ale aparatului locomotor :

·         schelet osos ( os femur)

·         ligamente

·         articulatia

b) dinamice

·         muschi

·         tendoane

-          Organe de nutritie ( vascularizare)

·         artere

·         vene

·         vase capilare sangvine

-          Organe de comanda si senzoriale

·         nervii

-          Tesut epitelial ( tegument)

·         derma

·         epidema

Aceste componente formand un tot unitar, ele dezvoltandu-se si functionand in stransa legatura, unele fata
de altele, ca si cu celelalte parti anatomice ale corpului.

Scheletul osos al membrului inferior al membrului amputat din zona femurala prezinta o singura
articulatie si anume articulatia de sold sau articulatia coxofemurala. Aceasta articulatie face parte din
categoria articulatiilor cu mobilitate mare ce se numesc artrodii. De asemenea este o articulatie
sferoidala ( principiu de pivot) avand patru axe de miscare si anume :

-          abductia – adductia – aceasta miscare este  efectuata cu ajutorul axului antero-posterior

-          flexia – extensia executandu-se pe axul medio-lateral


-          rotatia interna – externa se executa pe axul vertical

-          circumductia

Articulatia coxo- femurala este compusa din osul coxal prin cavitatea acetabulara si os femur prin capul
femurala, avand un rol important atat in statica corpului, cat si in dinamica acestuia, conferind un
maxim  de stabilitate dar, in acelasi timp, si maximum de mobilitate.

Componente ale articulatiei coxofemurale

a)      suprafete articulare :

-          cavitatea acetabulara a osului coxal

-          capul femural al osului femur

b)      mijloace de contentie

-          capsula articulara

-          ligamente

-          presiunea atmosferica

-          muschii periarticulari

c)      sinoviala :

-          lichid articular cu rol trofic si lubrifiere a articulatiei

a)      SUPRAFETE ARTICULARE

A1) Acetabulul situat in partea laterala si inferioara a osului coxal la imbinarea ilionului cu ischionul, el


prezinta o semisfera cu cavitatea hemisferica cu circumferinta ascutita ( spranceana  acetabulara), la
inferior se poate o scobitura ce se numeste incizura acetabulara, la interior distingem suprafata
semilunara ( articulara), iar pe fundul acetabulului se gaseste fosa acetabulului.

A2) Capul femural : face parte din epifiza superioara a femurului, acesta reprezinta extremitatea ce
participa la formarea articulatiei de sold fiind acoperit de cartilaj si reprezinta 2/3 de sfera. Ca elemente,
acesta prezinta foseta capului femural ( o depresiune) in care se insera ligamentul rotund.
b)     MIJLOACE DE CONTENTIE

B1) Ligamente :

-          Ligamentul capului femural ( ligamentul rotund) pornind din foseta capului femural, inserandu-se
pe ligamentul transvers al acetabulului.

-          Ligamentul iliofemural cu doua fascicule

v     Lig. iliopretrohanterian

v     Lig. iliopertrohanterian

avand o forma de evantai situat pe fata anterioara a articultiei coxofemurale inserandu-se de coxal pe
spina iliaca anteroinferioara, iar de femur prin linia intertrohanteriana cu rol deosebit in mentinerea
pozitiei ortostatice.

-          Ligamentul pubofemural situat pe fata anterioara a articulatiei de sold cu insertie pe coxal prin
eminenta iliopectinee, iar de femur pe micul trohanter, avand rol de a limita abductia si rotatia externa.

-          Ligamentul ischiofemural : situat posteroinferior articulatiei coxofemurale inserandu-se de coxal


prin ramura descendenta a ischionului, iar de femur pe baza trohanterului mare, limitand atat rotatia
interna cat si adductia

B2) Capsula articulara : este un manson fibros cu forma de trunchi de con avand baza mica fixata pe
femur ( la baza colului femural) si baza mare pe circumferinta acetabulului si pe labrum. Este o
formatiune puternica si rezistenta formata din fibre longitudinale ( superficiale) si circulare (profunde).
Fibrele longitudinale se ingroase la anumite niveluri formand ligamente.

B3) Presiunea atmosferica : este reprezentata de fortele tensio- active ale lichidului sinovial dintre
suprafetele articulare. Suprafata articulara a soldului este de 16  cm2 si reprezinta un spatiu virtual asupra
caruia actioneaza o presiune de 16,5 kgf. Cum greutatea unui membru inferior este de 9-10 kg, aceasta
presiune poate mentine singuracapul femural in cavitatea acetabulara chiar daca se sectioneaza toate
partile moi.

B4) Muschii periarticulari :

-          muschiul drept anterior

-          muschiul gluteul mic

-          musciul iliopsoas
3 Ligamente

A. Ligamentele articulatiei coxofemurale

            - L. Ileofemural

            - L. Pubofemural

            - L. Ischiofemural

            - L. Capului femural

B. Ligamentele genunchiului sunt:

Popliteu oblic, popliteu arcuat, posterior oblic Hughston, colateral tibial, colateral fibular, retinaculul
patelar medial, retinaculul patelar lateral, retinaculul patelar oblic, patelar, l. anterior al capului fibulei, l.
posterior al capului fibulei, tibiofibular anterior, tibiofibular posterior.

4. AGENTII MOTORI IN ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

A)    Articulatia soldului

1. Muschii flexori : m. croitor, m. cvadriceps


femural, m. iliac, m. psoas mare, m. pectineu,
m. tensor al fasciei lata ;
2. Muschii extensori : m. biceps femural, m.
semitendinos, m. semimembranos, m. fesier
mare
3. Muschii adductori : m. adductor lung, scurt si
mare, m. gracilis, m. pectineu
4. Muschii abductori : m. fesier mijlociu, m.
fesier mic, m. piriform, m. tensor al fasciei lata,
m. croitor ;
5. Muschii rotatori mediali : m. fesier mijlociu,
m. fesier mic, m. gracilis ;
6. Muschii rotatori laterali : m. croitor, m.
cvadriceps femural, m. iliac, m. psoas mare, m.
pectineu, m. adductori lung, scurt si mare, m.
piriform, m. gemen inferior, m. gemen
superior, m. obturator intern.
B)    Articulatia genunchiului

1. Muschiii flexori : m biceps femural, m


semimembranos, m. semitendinos, m. gracilis,
m. croitor, m. popliteu, m. gemeni superior si
inferior ;
2. Muschii extensori : m.  cvadriceps, m. tensor al
fasciei lata
3. Muschii rotatori externi : m. biceps femural,
m. gastrocnemian ;
4. Muschii rotatori interni : m. croitor, m.
gracilis, m. semimembranos, m. semitendinos,
m. gastrocnemian medial, m. popliteu ;

C)    Articulatia gleznei

II. MUSCHII COAPSEI

            Coapsa este tapetata in intregime de muschi ce


sunt  grupati in jurul femurului, lasand sa se poata palpa
doar marele trohanter si cei doi epicondili laterali
femurali.

            Acesti muschi sunt orientati in special vertical de


sus in jos, de la bazin la coapsa, iar unii dintre ei la
extremitatea superioara a oaselor gambei, fiind impartiti
in trei grupe, si anume :

-          muschii antero- externi ( extensori )

-          muschii mediali (adductori)

-          muschii posteriori ( flexori)

Originea acestor muschi se intrepatrunde cu insertiile muschilor pelvitrohanterieni. Muschii adductori se


opresc pe femur fiind uniarticulari.

Muschii antero- externi ( extensori )

            Sunt fixati pe tibie executand in special miscari de flexie a coapsei si extensia genunchiului,
acestia sunt :
-          cvadricepsul femural

Ø      dreptul femural

Ø      vastul lateral

Ø      vastul medial

Ø      vastul intermediar

-          muschiul croitor ( sartorius)

MUSCHIUL CVADRICEPS

-          muschiul drept femural cu originea prin doua tendoane, unul vertical pe spina iliaca
anteroinferioara si altul orizontal ce se prinde  deasupra si anterior sprancenei acetabulare.

-          Muschiul vast lateral : cel mai voluminos muschi al cvadreicepsului femural avand  originea pe
marginea laterala a marelui trohanter, iar insertia pe buza laterala a liniei aspre a femurului.

-          Muschiul vast medial cu originea pe buza mediala a liniei aspre a femurului, inserandu-se pe
marginea mediale a rotulei.

-          Muschiul vast intermediar cu originea pe fata anterolaterala a femurului inserandu-se prin tendon
unic al cvadricepsului ( tendonul cvadricipital) ingloband rotula formand tendonul rotulian, inserandu-se
mai departe pe tuberozitatea tibiala.

           

            MUSCHIUL CROITOR ( SARTORIUS )

            Este cel mai lung muschi al corpului uman avand aproximativ 0,5 m, avand orientare de sus in jos,
dinspre lateral spre medial.

            Avand originea pe spina iliaca anterosuperioara, iar insertia pe tuberozitatea interna a extremitatii
superioare a tibiei prin intermediul formatiunii laba de gasca ( penson serimus) ce este formata din
tendonul comunl al muschilor gracilis, semitendinos si croitor.

            Actiunea acestuia este de flexor al gambei pe coapsa, insa mai efectueaza flexia, adductia si rotatia
externa a coapsei pe bazin.

           

            MUSCHII MEDIALI ( ADDUCTORI)

            Acesti muschi formeaza o masa musculara de forma piramidala cu baza triunghiulara spre simfiza
pubiana, iar varful spre condilul medial al femurului, fiind situat in trei planuri :

-          plan profund ( muschiul adductorul mare)


-          plan mijlociu ( muschiul adductorul scurt)

-          plan superficial ( muschii pectineu, adductor lung, gracilis)

Plan profund

- muschiul adductorul mare: situat in plan profund si in posterior avand originea pe tuberozitatea


ischiatica si ramura ischiopubiana, iar insertia pe tuberculul adductorului. Actiunea este de adductor si
extensor al coapsei.

Plan mijlociu

-          muschiul adductor scurt: situat in plan mijlociu, gasindu-se plasat anterior adductorului mare,
avandu-si originea la nivelul simfizei pubiene, iar insertia in zona mijlociei a liniei aspre. Actiunea
acestuia este de adductor, rotator extern si flexor al coapsei.

Plan superficial

-          muschiul  pectineu isi are originea pe simfiza pubiana avand traiect aproximativ orizontal


inserandu-se pe ramul mijlociu al trifurcatiei superioare a liniei aspre. Actioneaza ca adductor, rotator
extern si flexor.

-          Muschiul adductor lung cu originea pe spina pubiana printr-un tendon lung avand traiectoria in jos
si spre lateral, inserandu-se in treimea mijlocie a interstitiului liniei aspre printr-o
aponevroza ( tendon subtire si lat). Actioneaza ca adductor, rotator extern si flexor al coapsei.

-          Muschiul gracilis cu originea pe ramura inferioara a pubeului. Seamana cu o panglica, asezat pe


partea mediala inserandu-se pe partea superioara a fetei mediale a tibiei. Actioneaza ca adductor al
coapsei cu genunchiul in extensie.

MUSCHII POSTERIORI ( FLEXORI)

            Acest grup de muschi sunt reprezentati de urmatorii muschi:

-          muschiul biceps femural

-          muschiul semitendinos

-          muschiul semimembranos

Muschiul biceps femural este situat posterolateral avand ca origini doua capete

-          capul lung a bicepsului pornind de pe tuberozitatea ischiatica

-          capul scurt al bicepsului pornind din jumatatea inferioara a interstitiului liniei aspre femurale,
inserandu-se pe capul peroneului printr-un tendon puternic ce se poate palpa sub piele. Actioneaza prin
capul lung ca extensor al coapsei, iar in totalitate este flexor al genunchiului
Muschiul semitendinos este situat superficial in partea posteromediala avand originea pe tuberozitatea
ischiatica prin tendon comun cu capul lung al bicepsului femural, inserandu-se tot printr-un tendon lung si
comun cu cel al muschiului croitor pe fata mediala a tibiei. Actioneaza ca extensor al coapsei pe bazin,
flexor al genunchiului si rotator intern al gambei cu genunchiul flectat.

Muschiul semimembranos este situat in partea mediala a coapsei, in plan profund, cu originea pe
tuberozitatea ischiatica, iar insertia prin trei ramuri ( tendoane):

-          tendonul direct

-          tendonul recurent

-          tendonul orizontal

Ø      tendonul direct se insera pe fata posterioara a condilului medial femural

Ø      tendonul recurent, cu traiect in sus si spre lateral,  formand ligamentul popliteu al articulatiei


genunchiului.

Ø      Tendonul orizontal, cu traiect spre anterior, insertia facandu-se pe partea anterioara a condilului
tibial medial.

Este cel mai puternic muschi posterior al coapsei. Actioneaza ca extensor al coapsei, flexor al
genunchiului si rotator intern al gambei.

Laba de gasca a muschiului semitendinos este un complex fibros format din expansiunile terminale ale
tendoanelor a trei musci, si anume:

-          muschiul croitor

-          muschiul gracilis

-          muschiul semitendinos

dupa cum se poate observa, din cate un muschi din fiecare grupa de muschi ai coapsei.

            III. DINAMICA

            Dinamica articulatiei de sold este reprezentata de miscarile urmatoare :

-          flexie- extensie

-          adductie – abductie

-          rotatie interna – rotatie externa


-          circumductie

Din cauza lungimii colului femural si a pozitiei acestuia fata de axul vertical al diafizei femurale cu care
formeaza in plan frontal un unghi de 1250 -1300 , iar cu axul bicondilian al un unghi de anteversie in plan
transversal (orizontal) de aproximativ 120 – 130, miscarile de flexie – extensie si adductie – abductie se
asociaza cu miscari de rotatie.

Flexia – extensia se executa in plan sagital in jurul unui ax frontal ce trece prin varful trohanterului mare
si foseta capului femural.

Miscarea de flexie  apropie coapsa de peretele anterior abdominal, iar prin miscarea de extensie coapsa se
indeparteaza de acesta.

Valorile flexiei active – pasive si extensiei active – pasive :

Flexie activa 900 - 1200


Flexie pasiva 1500
Extensie activa 300
Extensie pasiva 500

Extensia este limitata de partea anterioara a capsulei articulare si ligamentul ileo-femural.

Adductia – abductia este o miscare executata in plan frontal printr-un ax sagital ce trece prin centrul
capului femural.

Abductia realizeaza o miscare prin care coapsa se indeparteaza de linia mediana a corpului, fiind limitata
de ligamentele pubofemural si ileopretrohanterian.

Adductia realizeaza o miscare prin care coapsa se apropie de linia mediana, fiind limitata de atingerea  de
coapsa colaterala si de ligamentul ileopretrohanterian cand coapsa este flectata.

Valori adductie –abductie :

fara valori din cauza coapsei colaterale


Adductie activa
fara valori din cauza coapsei colaterale
Adductie pasiva

Abductie activa 600 -700

Abductie pasiva 700 -800

Rotatia coapsei se executa in plan orizontal in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului femural.

-          rotatia interna (pronatia) este limitata de ligamentul ischiofemural

-          rotatia externa (supinatia) este limitata de ligamentul ileopretrohanterian


Valori ale rotatiei :

Rotatie interna activa 350

Rotatie interna pasiva 400

Rotatie externa activa 150

Rotatie externa pasiva 200

            

De mentionat caci in pozitie de flexie si abductie a coapsei amplitudinea totala de rotatie a coapsei poate
ajunge 1000.

            Circumductia este o miscare in plan orizontal rezultata din asocierea miscarilor de adductie –


abductie cu miscarile de flexie – extensie. In realizarea acestei miscari intervin toate grupele de
muschi ai soldului.

Bibliografie:

http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/ANATOMIA-MEMBRULUI-INFERIOR21.php