Epifiza superioara a tibiei

Este voluminoasa, alungita transversal, este formata din doi condili : condilul medial si condilul lateral. Cei doi
condili, prezinta o fata superioara comuna si o circumferinta. Fata superioara se numeste platou tibial.

La nivelul fetei superioare descriem :

 fata articulara superioara, formata din doua suprafete care corespund condililor femurali
 suprafata mediala este ovala si mai adanca
 suprafata laterala e mai larga transversal

Al doilea reper al platoului tibial este eminenta intercondiliana, sau spina tibiei. Este un masiv osos care separa cele
doua suprafete articulare. Este formata din doi tuberculi. Unul medial si unul lateral intre care exista o incizura
anterior si posterior de eminenta. Sunt doua suprafete articulare denumite arii intercondiliare anterioara si
posterioara. Pe cea anterioara se insera ligamentul incrucisat anterior, iar pe cea posterioara ligamentul incrucisat
posterior al articulatiei genunchiului. Circumferinta : are o inaltime de cc 2cm , este intrerupta posterior de aria
intercondiliara posterioara. Pe partea laterala a circumferintei, exista o fateta articulara pentru capul tibulei
(peroneului). Pe portiunea anterioara exista o suprafata triunghiulara care este delimitata de bifurcatia marginii
anterioare a diafizei. In aceasta suprafata triunghiulara se gaseste tuberozitatea tibiei pe care se insera ligamentul
patelar.

Epifiza inferioara a tibiei

Este mai putin dezvoltata, are forma neregulata, cuboidala si prezinta cateva elemente : o fata superioara care se
confunda cu corpul, o fata inferioara articulara. Pe fata inferioara se gaseste o creasta antero-posterioara, care o
imparte in doua fatete. Creasta si cele doua fatete, corespund trohleei osului talus (astragal) cu care se articuleaza.
Fata anterioara pe care aluneca tendoanele muschilor extensori. Fata posterioara pe care aluneca tendonul
muschiului flexor lung al halucelui (deget mare de la picior). Fata laterala pe care se gaseste scobitura tibulara, sau
incizura tibulara prin care se articuleaza cu tibula. O fata mediala care se prelungeste cu o proeminenta osoasa,
numita maleola mediala (maleola tibiala). Maleola prezinta o fata articulara pentru talus si posterior prezinta santul
maleolar prin care trec tendoanele muschiului flexor lung al degetelor si tibialul posterior.

Fibula

Fibula sau peroneul, este un os lung, torsionat in axul sau, os pereche, prezinta un corp si doua epifize.

Corpul

Este prismatic triunghiular, prezinta 3 fete : laterala, mediala, posterioara. Pe fata mediala exista o creasta
longitudinala numita creasta mediala si prezinta 3 margini : anterioara, posterioara si mediala. Marginea mediala
fiind prezentata mijlociu. Pe aceasta margine inserandu-se membrana interosoasa si de aceea marginea mediala se
mai numeste margine interosoasa.

Epifiza superioara

Este reprezentata de capul fibulei. Este palpabil sub piele, prezinta o fateta articulara pentru tibie. Capul se
prelungeste in sus cu un varf pe care se insera tendonul bicepsului femural. Capul este legat de corp printr-un col
inconjurat lateral de nervul peronier comun.

Epifiza inferioara

Este proeminenta, turtita din lateral spre medial si se numeste maleola laterala (maleola peroniera). Coboara mai
mult decat maleola tibiala si prezinta ca repere : o baza - care se confunda cu osul, un varf, o fata laterala
subcutanata si o fata mediala. Pe fata mediala remarcam o fateta articulara pentru tibie si talus, o excavatie
profunda numita fosa maleolei laterale si un sant posterior pentru tendoanele muschilor peronieri.

Oasele piciorului

Sunt in numar de 26, organizate in 3 grupe : tars, metatars, oasele degetelor.

 Tarsul

Este format din 7 oase, dispuse in doua randuri. Un rand posterior, format din doua oase suprapuse. Talus (astragal)
sus, calcaneu jos si un rand anterior format din 5 oase : navicular, cuboit si 3 oase cuneiforme.

Oasele tarsului pot fi grupate antero-posterior, in doua randuri : un rand medial format din talus, navicular si cele 3
cuneiforme si un rand lateral format din calcaneu si cuboit.

Osul talus (astragal), formeaza varful masivului tarsian. Este interpus intre pe de o parte oasele gambei si pe de alta
parte calcaneul si navicularul. Prezinta un corp, un cap si un col care uneste primele doua portiuni. Cu toate ca
portiunile talusului sunt bine individualizate, in intregime este considerat un os cuboit si se descriu 6 fete. Corpul
formeaza cu colul doua unghiuri : un unghi de declinatie, care este deschis medial si in medie 158grade si un unghi
de inclinatie, care deschis in jos si in medie 115grade. Unghiurile se modifica, influentand arhitectonica piciorului.
Fetele talusului, sunt : superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara si posterioara. Fata superioara este in cea
mai mare parte articulara. Ea prezinta trohlea talusului, medial de aceasta, fateta maleolara mediala iar lateral,
fateta maleolara laterala. Trohlea talusului prezinta un sant antero-posterior delimitat de doua proeminente si doua
margini : marginea laterala este mai inalta si mai pronuntata, fateta maleolara mediala are forma unei virgule, fateta
maleolara laterala are forma triunghiulara. Mai exista si o proeminenta osoasa, numita proces lateral al talusului si
care se afla pe fata laterala a osului. Fata superioara a talusului se articuleaza cu oasele gambei si anume cu scoaba
gambiera care este formata din fata articulara anterioara a epifizei distale a tibiei, maleola mediala si maleola
laterala. Fata inferioara a talusului prezinta 3 fatete articulare pentru calcaneu : fata calcaneana anterioara, mijlocie
si posterioara. Intre fatetele calcaneana, mijlocie si cea posterioara se gaseste un sant numit santul talusului. Fata
laterala prezinta procesul lateral al talusului in relatie cu fateta maleolara laterala a osului. Anterior si posterior de
procesul lateral, suprafetele sunt neregulate dand insertie ligamentelor. Fata mediala este neregulata da insertie
ligamentelor. Fata anterioara prezinta capul talusului, o proeminenta rotunjita care la randul sau, prezinta fateta
articulara naviculara. Se continua cu fata calcaneana anterioara, de pe partea interioara a osului. Fata posterioara
prezinta un proces posterior strabatut de un sant limitat de doi tuberculi : 1 lateral si 1 medial. Prin sant trece
muschiul flexor lung al halucelui.

Calcaneul - Este osul cel mai voluminos al tarsului. Are forma prismatica, fiind turtit transversal si alungit antero-
posterior. Are 6 fete.

Fata superioara prezinta anterior catre posterior urmatoarele repere :

fata talara anterioara,

fata talara mijlocie,

santul calcaneului care corespunde santului astragalului,prin suprapunere cele doua santuri formeaza un
canal denumit sinus tarsi.

fata talara posterioara -

fata superioara a calcaneului vine in contact cu o masa adipoasa aflata inaintea tendonului lui Ahile. Cele 3
fatete articulare talare, corespund fatetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului.

Fata inferioara este neregulata. Prezinta 3 proeminente. Proeminenta anterioara da insertie ligamentului plantar
lung. Cele doua proeminente posterioare sunt : una mediala si una laterala si se prelungesc pe fata posterioara a
osului formand tuberozitatea calcaneana.

Fata laterala prezinta o proeminenta numita trohlea peroniera sau fibulara, care separa doua santuri : un sant
superior si unul inferior prin care trec tendoanele muschilor peronieri.

Fata mediala prezinta santul calcanean prin care trec spre planta tendoane, vase si nervi.

Santul calcanean este limitat posterior de tuberozitatea calcaneana, iar anterior de o proeminenta numita
sustentaculum tali. Pe aceasta proeminenta se sprijina talusul. Fata superioar a proeminentei prezinta o fateta talara
mijlocie si corespunde fatetei talare mijlocii a calcaneului, iar pe fata inferioara sustentaculum tali, prezinta un sant
prin care aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Mai prezinta fata articulara cuboida sau fata
anterioara concava in jos si convexa transversal.

Fata posterioara corespunde calcaiului, iar jumatatea inferioara a fetei, da insertie tendonului lui Ahile.

Navicularul - este un os scurt, turtit antero-posterior. Se afla pe partea mediala a piciorului, intre capul osului talus,
cuboid si cele trei cuneiforme.

Prezinta urmatoarele elemente :

fata posterioara : concava, se articuleaza cu capul osului talus.

fata anterioara : prezinta 3 fatete articulare pentru oasele cuneiforme.

fata dorsala : corespunde dosului piciorului

fata plantara : corespunde plantei

fata mediala : prezinta tuberculul navicularului

fata laterala : corespunde osului cuboid

Cuboidul - este un os scurt de forma neregulat-cuboidala, este asezat pe fata laterala a piciorului. Prezinta 6 fete :

fata superioara : face parte din dosul piciorului

fata inferioara : prezinta tuberozitatea cuboidului. Inainte tuberozitatatii, gasindu-se un sant transformat
printr-un ligament in canal, prin care trece tendonul muschiului peronier lung.

fata posterioara : se articuleaza cu calcaneul

fata anterioara : prezinta o creasta verticala, care delimiteaza doua fatete de articulare cu metatarsienele 4 si
5.

fata mediala : prezinta o fateta articulara, pentru cuneiformul lateral.

fata laterala : se afla pe marginea laterala a piciorului si este mai ingusta.

Cuneiformele - sunt 3 oase prismatic triunghiulare, care participa la formarea boltii transversale a piciorului.

Cuneiformul medial are baza situata plantar si marginea mai ascutita, la nivelul dosului piciorului.

Cuneiformul intermediar, are baza spre dosul piciorului si varful plantar.

Cuneiformul lateral, are si el baza orientata spre dosul piciorului si varful corespunde plantei.

Metatarsienele

Este format din cele 5 oase metatarsiene, numerotate de la medial catre lateral, cu cifre romane de la 1 la 5.

Caractere generale :

sunt oase lungi pereche

prezinta un corp, o baza si un cap.

corpul este prismatic triunghiular, avand 3 fete : dorsala, laterala si mediala. Fata dorsala face parte
din dosul piciorului, celalalte delimiteaza spatiile interosoase. Baza, numita si extremitate
posterioara se articuleaza cu oasele tarsului si cu metatarsienele invecinate. Capul, numit si
extremitate anterioara, este turtit transversal si se articuleaza cu falanga proximala.

Caractere propii :

Metatarsianul I, este cel mai scurt si cel mai gros. La nivelul bazei se gaseste o tuberozitate.

Metatarsianul II, este cle mai lung.

 Metatarsianul V, prezinta la baza o tuberozitate palpabila.

Oasele degetelor ( falangele )

Sunt in numar de 5, numerotate de la I la V, cu cifre romane, din medial in lateral. Degetul I se mai numeste haluce,
degetul 5 deget mic. Falangele sunt in numar de 14, fiecare deget cu exceptie halucele, avand cate 3 falange,
halucele doar doua. Dupa tipul falangelui de la nivelul mainii, aspectul este similar, numai ca la picior sunt mult mai
reduse ca dimensiune. Falanga proximala este turtita transversal, falanga mijlocie este scurta, parand a fi formata
numai din baza si cap, iar falanga distala ......... corespunzand unghiei.

Scheletul piciorului in totalitate

La om, piciorul a capatat caractere extrem de importante, datorita sprijinului in cursul ortostatismului si mai ales
datorita rulajului talpii in timpul mersului. Piciorul uman este adaptat bipedismului si indeplineste doua functii
majore de sustinere a corpului si de miscare ( locomotie ). Adaptarea la aceste functii se realizeaza printr-o bolta
plantara caracteristica.

Bolta plantara are 3 stalpi de sprijin : tuberozitatea calcaneului posterior, capetele metatarsienelor I,II,III antero-
medial si capetele metatarsienelor IV si V antero-lateral. Cei 3 stalpi sunt uniti prin doua arcuri longitudinale : arcul
lateral - format din calcaneu, cuboid si metatarsienele IV si V si arcul medial - format din calcaneu, talus, cele 3
cuneiforme si primele 3 metatarsiene. Calcaneul reprezinta deci, stalpul posterior comun pentru cele doua arcuri, in
timp ce anterior, cele doua arcuri diverg orientandu-se spre ceilalti doi stalpi.

Arcul longitudinal medial este mai inalt si in mod normal, nu intra in contact cu suprafata de sprijin a plantei. Este
considerat arcul de miscare.

Arcul longitudinal lateral este mai coborat, atinge suprafata de sprijin si este considerat arcul de sprijin.

Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai inalte posterior si mai turtite anterior.

Din imbinarea oaselor tarsului, se formeaza bolta plantara. In general fetele dorsale ale oaselor tarsului sunt mai
largi decat cele plantare. Trohlea talusului are o structura cu orientare verticala, in acelasi sens cu structura oaselor
gambei. Aceasta organizare, respectand proiectia vectorului de forta, reprezentat de greutatea corpului.

Structural, trabeculele din structura oaselor, se orienteaza pe directia zonelor de sprijin. Exista doua directii
principale : o directie postero-inferioara spre calcaneu si o directie antero-inferioara spre navicular, cuneiformul
medial si metatarsianul I, urmarind de fapt proiectia spre cei 3 stalpi ai boltii plantare.

Bolta plantara, este mentinuta de ligamente, muschi si tendoane care ii mentin elasticitatea.