Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Radiaţiile luminoase pot fi naturale şi artificiale. Soarele este sursa naturală principală a radiaţiei
luminoase la suprafaţa pământului. Intensitatea RL variază zilnic, după sezon şi în funcţie de
gradul de acoperire a cerului cu nori sau de poluare. Cantitatea de lumină primită de pământ este
maximă când soarele este în zenit şi minimă la răsăritul şi apusul soarelui.
Spectrul luminos al radiaţiilor electromagnetice este situat la limita dintre radiaţiile cu lungimea
de undă între 400-760 nm. În funcţie de lungimea de undă, RL sunt de diferite culori.
Sursele artificiale ale RL sunt diferite, cele mai frecvente fiind: lămpile incandescente,
fluorescente, fosforescente, arcurile electrice, laserul etc.
Radiaţiile luminoase din spectrul solar acţionează la suprafaţa ţesuturilor biologice, în mare parte
fiind reflectate de către acestea, iar cele absorbite pătrund numai în straturile superficiale. Dintre
toate sistemele şi organele organismului, numai ochiul are proprietatea de a capta radiaţiile
luminoase. Acesta este un proces complex, la care participă retina, nervul optic şi sistemul
nervos central.
Radiaţia luminoasă în doze optime are efecte sanogene asupra organismului, iar în doze excesive
sau insuficiente-efecte patogene.
În caz de miopie, astigmatism, strabism etc, profilaxia constă în depistarea precoce a lor şi
corectarea vederii prin lentile.