Sunteți pe pagina 1din 46

Miologia membrului superior

1. Muşchii care leagă centura scapulară şi humerusul


de scheletul trunchiului
2. Muşchii omoplatului care leagă omoplatul de
humerus

3. Muşchii regiunii anterioare a braţului


4. Muşchii regiunii posterioare a braţului

5. Muşchii regiunii anterioare a antebraţului


6. Muşchii regiunii laterale a antebraţului
7. Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

8. Muşchii mâinii
Muşchii care leagă centura scapulară
şi humerusul de scheletul trunchiului
•Pectoralis major
Origine:
•marginea anterioară a 1/3 ant a
claviculei,
•faţa anterioară a sternului,
•primele 5 cartilaje costale,
•partea superioară a tecii ms drept abd.
Inserţie – tendon puternic răsucit pe
buza laterală a şanţului bicipital.
Acţiune:
•Adductor şi rotator medial al
braţului;
•Inspirator în inspiraţia forţată,
important în acţiunea de căţărare.
Pectoralis minor
Origine – faţa anterioară a coastelor3-5 prin trei digitaţii
cărnoase;
Inserţie – marginea internă a procesului coracoid;
Acţiunea:
Coboară umărul;
Insirator ridicând coastele.
Subclavius
 Origine – şanţul subclavicular pe faţa inferioară a claviculei;
 Inserţie – tuberculul primei coaste şi pe cartilajul costal învecinat;
 Acţiune:
Fixează clavicula pe torace;
Inspirator
Serratus anterior
 Origine – buza internă a marginii spinale a
omoplatului;

 Inserţie – pe faţa externă a primelor nouă coaste


prin trei fascicule:
Superior (ct I şi II);
Mijlociu (ct II, III şi IV);
Inferior (ct V, VI, VII, VIII şi IX).

 Acţiune:
Aplică omoplatul pe torace, îl proiectează anterior şi-l rotează cu glena superior (fasc inf);
Ridică coastele (inspirator accesor).
Latissimus dorsi
Origine:
 Creasta sacrată;
 Pe procesele spinoase lombare şi
ultimele toracale;
 Buza externă a a crestei iliace (1/3
post);
 Pe faţa externă a ultimelor 3-4
coaste.
Inserţie – pe buza externă a culisei
bicipitale.
Acţiune:
 Coboară umărul rotind braţul
intern;
 Participă la ridicarea trunchiului sau
numai
 a coapselor.
Trapezius
Origine:
 Protuberanţa occipitală externă;
 1/3 internă a liniei occipitale superioare;
 Ligametul nucal;
 Procesele spinoase ale vrt C7 şi D1-D11.
Inserţie:
 Superior – 1/3 lat a marg post a claviculei;
 Mijlociu – marg post a acromionului şi buza sup
a marg post a sp omoplatului;
 Inferior – 1/3 med a buzei inf a marg post a
buzei omoplatului.
Acţiune:
 Fasc sup ridică omoplatul, cele mijl trag
omoplatul intern iar cele inf ridică umărul;
 Fasc sup înclină capul de aceeaşi parte, rotindu-l
de partea opusă, mij înclină col vertebrală de
aceeaşi parte, iar cele inf ridică corpul în
acţiunea de căţărare.
Levator scapulae
Origine:
 Procesul transvers al atlasului;
 Tuberculii post ai proces transverse a vrt C3-C4.
Inserţie – unghiul superointern al omoplatului.
Acţiune:
 Ridică omoplatul, îl duce post şi îl roteşte cu glena în
jos;
 Înclină de partea lui coloana vertebrală.

Romboideus
Origine:
 Partea inferioară a ligamentului nucal;
 Procesele spinoase ale vertebrelor c7 şi primele 4-5
toracale.
Inserţie – interstiţiul marginii spinale a omoplatului, sub
spină.
Acţiune:
 Ridică omoplatul şi îl roteşte trăgând unghiul inferior în
sus şi intern;
 Glena o roteşte în jos.
Muşchii umarului care leagă
omoplatul de humerus

Deltoideus
Origine:
 Fasc ant - 1/3 lat a marg ant a claviculei, vf şi
marg laterală a acromionului;
 Fasc post - Buza inferioară a marg post a
spinei omoplatului.
Inserţie – buza sup a “v’ deltoidian.
Acţiune:
 Prin fasc clav (ant) - abd put a braţului până la
orizontală, rotator int şi proiector ant;
 Prin fasc post (spinal) – rotator lateral şi
proiector post;
 Împreună cu trapezul – acţiunea de purtare a
poverilor.
Supraspinosul
 Origine – fosa supraspinoasă a
omoplatului;
 Inserţie – faţa superioară a trohiterului.
 Acţiune – abductor şi rotator lateral al
braţului.

Infraspinosul
 Origine – fosa infraspinoasă a
omoplatului;
 Inserţie – faţa mijlocie a trohiterului;
 Acţiune – rotator lateral şi adductor.
Teres minor
 Origine – faţa post a omoplatului în vecinătatea ½ sup a marginii axilare;
 Inserţie – faţa inferioară a trohiterului;
 Acţiune – cel mai puternic rotator lateral şi adductor.

Teres major
 Origine – faţa post a omoplat, în vecinătatea ½ inf a marg axilare şi pe
inghiul inf;
 Inserţie – buza internă a culisei bicipitale (+ tend marelui dorsal);
 Acţiune – adductor şi rotator medial al braţului, retropulsator.
Triunghiul birondo- humeral
(triunghiul rotunzilor):
 Lat inf – rotund mare şi tendonul
marelui dorsal;
 Lat sup – subscapular şi rotund mic;
 Baza – humerus.

Porţiunea lungă a bicepsului împarte


acest triunghi în:
 Spatiu extern – patrulaterul birondo-
humero-tricipital, prin care trece
nervul circumflex şi artera
circumflexă posterioară.
 Spaţiu intern – triunghiul birondo-
tricipital – artera scapulară
inferioară.
Subscapularis
Origine – faţa ant a
omoplatului;
Inserţia – trohin;
Acţiune – adductor, cel
mai puternic rotator
intern al braţului.
MUSCHII CENTURII
SCAPULARE
REPREZENTARE
SCHEMATICA
A – vedere anterioara
B – vedere posterioara
1. M. Subscapularis
2. M. Pectoralis minor
3. M. Pectoralis major –
fasciculele mijlociu si inferior
4. M. Pectoralis major –
fasciculul superior
5. M. Subscapularis
6. M. Coracobrachialis
7. M. Serratus anterior
8. M. Rhomboideus Minor
9. M. Rhomboideus major
10. M. Levator scapulae
11. M. Supraspinatus
12. M. Deltoideus
13. M. Infraspintus
14. M. Terres minor
15. M. Terres major
Muşchii braţului
Muşchii regiunii anterioare a braţului:

Biceps brachii (planul superficial)


Origine:
 Caput longum – deasupra cavităţii
glenoide;
 Caput breve – procesul coracoid al
omoplatului.
Inserţie – tuberozitatea bicipitală a
radiusului;
Acţiune:
 Flexia antebraţului pe braţ;
 Supinează braţul când acesta este în
pronaţie;
 Proiector anterior al braţului, abductor;
 În acţiunea de căţărare – ridică umărul şi
flectează braţul pe antebraţ.
Coracobrachialis (planul profund)
 Origine – pe procesul coracoid al
omoplatului.
 Inserţie – 1/3 mijlocie a feţei interne a
humerusului.
 Acţiune – adductor al braţului şi
proiector anterior.

Brachialis (planul profund)


Origine:
 buza inferioară a “v’ deltoidian;
 feţele laterală şi medială ale
humerusului.
Inserţie – baza procesului coronoid.
Acţiune – flexor puternic al antebraţului
pe braţ.
Muşchii regiunii posterioare a
braţului
Tricipitis brachii

Origine:
 Caput longum – faţeta subglenoidiană;
 Caput laterale – faţa post a
humerusului, deasupra şanţului de
torsiune;
 Caput mediale – faţa posterioară
ahumerusului, sub şanţul de torsiune.
Inserţie – olecran.
Acţiune:
 Extensor al antebraţului pe braţ;
 Adductor al braţului (porţiunea lungă);
 Retroductor şi rotator lateral.
Muşchii regiunii anterioare a antebraţului
Cuprinde 8 muşchi situaţi în patru planuri:
 planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar
lung, M. flexor ulnar al carpului;
 planul II: M. flexor superficial al degetelor;
 planul III: M. flexor profund al degetelor şi muschiul flexor lung al
policelui;
 planul IV: M. pătrat pronator.
Primul plan
Pronator teres
Origine:
Caput humerale – epicondilul
medial (epitrohlee);
Caput ulnare – marginea
medială a procesului coronoid.
Inserţie – 1/3 mijlocie a feţei
laterale – a radiusului.
Acţiune:
Flexor al antebraţului pe brat;
Pronator, cand antebratul si
mana sunt in supinatie.
Flexor carpi
radialis (palmarul mare)
Origine – epicondilul
medial
Inserţie – pe extremitatea
proximală a
metacarpianului II.
Acţiune:
flexor al mâinii pe
antebraţ, al acestuia pe
braţ;
abductor şi pronator al
mâinii.
Palmaris
longus (palmarul
mic)
Origine – epicondilul
medial
Inserţie – pe ligamentul
inelar anterior
carpian
Acţiune – slab tensor al
mâinii pe antebraţ şi
tensor al aponevrozei
palmare.
Flexor carpi ulnaris
(cubital anterior)
Origine:
Epicondilul medial;
Marginea internă a
olecranului.
Inserţie – pisiform
Acţiune - Flexor al
mâinii pe antebrat;
Planul al doilea
Flexorul comun superficial al
degetelor

Origine:
 Epicondilul medial;
 Marginea medială a procesului
coronoid
 1/3 sup a marginii ant a radiusului.
Inserţia – patru tendoane care trec
prin canalul carpian şi la
extremitatea priximală a primei
falange, se împart în câte două
langhete, ce se inseră pe feţele
laterale ale celei de-a doua falange a
ultimilor patru degete.

Acţiune - Flexor al falengei a II-a pe


prima, al mâinii pe antebraţ şi al
acestuia pe braţ.
Planul al treilea
Flexor pollicis longus (flexor propriu al
policelui)
 Origine – 2/3 proximale a feţei anterioare a
radiusului şi membrana interosoasă;
 Inserţia – pe extremitatea proximală a
falangei a doua a policelui
 Acţiunea – flectează prima falangă pe a
doua, a acesteia pe metacarpian şi mâna pe
antebraţ.
Flexor digitorum profundus (flexor
comun profund)
 Origine – 2/3 proximale a feţelor medială şi
anterioară a ulnei şi membrana interosoasă
 Inserţie – patru tendoane ce trec prin
butoniera creată de cele două langhete ale
FCS se inseră pe falanga a III-a utimilor
patru degete
 Acţiune – flectează falanga a III-a pe a II-a, a
II-a pe I, aceasta pe metacarp şi mâna pe
antebraţ.
Planul al patrulea –
pronator quadratus
(pătratul pronator)

Origine – pe
marginea
anterioară a ulnei
Inserţia - pe faţa şi
marginea
anterioară a
radiusului
Acţiune – pronator
al antebratului şi
mâinii.
Muşchii regiunii
laterale a
antebraţului
 Brachio radialis
(supinatorul lung)
 Extensor carpi
radialis longus
(primul radial
extern)
 Extensor carpi
radialis brevis (al
doilea radial estern
 Supinator
(supinator scurt)
Brachio radialis
(supinatorul
lung)
Origine - marginea
laterală a
humerusului sub
şanţul de torsiune
Inserţie – pe baza
stiloidei radiale
Acţiune:
 flexor al
antebraţului pe
braţ;
 pronator, când
antebraţul este în
supinaţie completă;
 supinator, când
antebraţul este în
pronaţie completă;
Extensor carpi radialis
longus (primul radial
extern)
Origine – pe marginea
laterală a humerusului sub
brahioradialis;

Inserţie – pe faţa posterioară


a extremităţii proximale a
metacarpianului II;

Acţiune – extensor al mâinii


pe antebraţ şi abductor.
Extensor carpi radialis
brevis (al doilea radial
extern)

Origine – pe epicondilul
lateral;

Inserţie – pe faţa
posterioară a
extremităţii proximale a
metacarpianului III;

Acţiune – extensor şi
abductor al mâinii pe
antebraţ.
Supinator
(supinator scurt)

Origine:
 pe epicondilul lateral
 ¼ sup a marginii laterale a
ulnei;

Inserţie – 1/3 sup a feţelor


laterală şi anterioară a
radiusului;

Acţiune – cel mai puternic


supinator al antebraţului şi
a mâinii
Muşchii regiunii posterioare a antebraţului
Planul superficial
 Extensor digitorum (extensor comun al degetelor)
 Extensor digiti minimi (extensorul degetului mic)
 Extensor carpi ulnaris (cubitalul posterior)
 Anconeus
Planul profund
 Abductor pollicis longus
 Extensor pollicis brevis
 Extensor pollicis longus
 Extensor indicis
Muschii regiunii mediale (ai eminentei
hipotenare)
Sunt in numar de 4 muschi dispusi tot pe 3
planuri:
 - planul I: contine muschiul palmar scurt;
 - planul al II-lea: format din muschiul flexor
scurt al degetului mic, asezat lateral si abductor
al degetului al degetului mic, asezat medial.
 - planul al III-lea: este reprezentat de un singur
muschi, opozantul degetului mic.
Muschii regiunii mijlocii
.

 Sunt reprezentati de muschii lombricali, muschii interososi dorsali si


interososi palmari.
(Mm. Lumbricales)
 Sunt 4 muschi mici anexati tendoanelor flexorului profund al
degetelor.

 Primii doi muschi lombricali isi au originea pe partea laterala a tendoanelor


flexorilor profunzi destinati indexului si respectiv degetului mijlociu.
 Al treilea lombrical isi are originea pe portiunea mediala a tendonului
flexorului profund al degetului mijlociu si pe portiunea laterala a tendonului
flexorului profund al inelarului.
 Cel de-al patrulea lombrical isi are originea pe partea mediala a tendonului
flexorului profund al inelarului si pepartea laterala a tendonului flexorului
profund destinat degetului mic.
 Tendoanele trec pe partea laterala a degetelor corespunzatoare si a
articulatiei metacarpofalangiene si se insera pe expansiunea
tendinoasa a extensorului comun al degetelor destinat degetului
respectiv.
Raporturi:
 - anterior: tendoanele flexorului superficial; arcada
palmara superficiala; ramurile nervului median si
ulnar.
 - posterior: muschiul adductor al policelui; spatiile
interosoase.
Actiune: realizeaza flexia falangei proximale pe
articulatia metacarpofalangiana si extensia
falangei mijlocii si a celei distale.
Inervatie:
 - cei doi lombricali laterali sunt inervati d nervul
median;
 - cei doi lombricali mediali sunt inervati de nervul
ulnar.
Muschii interososi dorsali (Mm. Interossei dorsales)
 Sunt 4 muschi interososi dorsali care acopera intervalul
dintre oasele metacarpiene. Fiecare are doua capete de
origine care pornesc de pe fetele adiacente ale
metacarpianelor ce marginesc un spatiu
intermetacarpian si se insera pe baza falangei
proximale a degetului corespunzator
metacarpianului pe care isi are originea mai puternica si
pe tendonul extensorului comun al degetelor.

 Actiune: realizeaza abductia degetelor fata de axul mainii


si flexia falangei proximale si extensia celorlalte doua.
 Inervatie: este asigurata de ramuri provenite din nervul
ulnar.
Muschii interososi palmari (Mm. Interossei palmares)
 In numar de trei, sunt mai mici decat interososii
dorsali si sunt situati la nivelul ultimelor spatii
interosoase.
 Ei pornesc de pe intreaga lungime a metacarpianului
corespunzator unui deget si se insera pe baza primei
falange si pe tendonul extensoruluui comun al
degetului respectiv.

 Actiune: realizeaza adductia degetelor fata de axul


mainii si flexia falangei proximale si extensia celorlalte
doua.
 Inervatie: este asigurata de ramuri din nervul ulnar.
Regiunea tenară
 Abd pollicis brevis
 Flexor pollicis brevis
 Opponens pollicis
 Adductor policis
Regiunea hipotenară
 Palmaris brevis
 Abductor digiti minimi
 Flexor digiti minimi brevis
 Opponens digiti minimi
Muschii lombricali
Interosoşii
Secţiune transversală la nivelul mâinii
Tabachera anatomică
Sanţul pulsului

S-ar putea să vă placă și