Sunteți pe pagina 1din 81

TRAUMATISMELE MEMBRELOR SUPERIOARE

(FRACTURA ANTEBRATULUI)

Traumatismul defineste ansamblul tulburarilor de ordin local si general care
se instaleaza consecutiv actiunii asupra organismului, a unei forte externe
denumita in general agent vulnerabil.
Dintre traumatisme in general 75% intereseaza extremitatile.
ANATOMIA MEMBRULUI SUPERIOR
SCHELETUL SI ARTICULATIILE :
Scheletul membrului superior este alcatuit din centura scapulara si membrul
superior propriuzis.
! scapule.
" Clavicula este situata anterior si se intinde transversal, de la manubriul
sternal pana la scapula.#lavicula se formeaza prin osificare desmala.$n
diafiza ei apare primul punct de osificare al scheletului.Dezvoltarea
claviculei este conditionata de miscarile de lateralitate ale membrului
superior, abductia si adductia.#lavicula este asezata sub piele si formeaza
linia dintre gat si trunchi.%re forma literei S, in pozitie culcata.
" Scapula se aplica pe fata posterioara a toracelui.&ste un os lat si subtire, de
forma triunghiulara, cu baza in sus.'argirea bazei si dezvoltarea spinei
scapulei maresc capacitatea functionala a membrului superior, pe ea
prinzanduse multi muschi.Spina scapulei se termina lateral cu o prelungire
turtita de sus in (os, numita acromion prin care se face articularea cu
clavicula.%cromionul se afla deasupra articulatiei scapulohumerale.
)nghiul lateral al scapulei prezinta o cavitate articulara numita cavitate
glenoida care se articuleaza cu capul osului humerus, formand articulatia
scapulohumerala sau a umarului.Scapula se leaga de torace prin muschi.
Scheletul membrului superior propriu-zis este format din :
*. scheletul bratului humerus
!. scheletul antebratului radius si ulna
+. scheletul mainii oasele carpiene, metacarpiene si falange.
" Humerusul este un os lung, alcatuit din corp si ! epifize.&pifiza
superioara prezinta un cap articular cat *,+ dintro sfera, numit capul
humeral prin care se articuleaza cu cavitatea glenoida.
&pifiza inferioara este mult latita transversal.&a prezinta lateral o fata
articulara sferica, numita condilul humeral prin care se face articularea cu
capul radiusului.
-edial prezinta o fata articulara in forma de mosor prin care se articuleaza
cu ulna ..e fata posterioara a epifizei inferioare se afla fosa olecraniana,
situata deasupra mosorului humeral.$n fosa olecraniana patrunde olecranul
ulnei.
" Radiusul este de asemenea un os lung, format di diafiza si ! epifize.#apul
radiusului se articuleaza cu condilul humeral, pe de o parte si cu epifiza
superioara a ulnei, formand articulatia radioulnara superioara.
&pifiza inferioara este mult mai voluminoasa si are forma de prisma
patrulatera./ata ei laterala se prelungeste in (os cu o proeminenta ascutita,
apofiza stiloida a radiusului.
$nferior epifiza inferioara se articuleaza cu primul rand al oaselor carpului,
formand articulatia craniocarpiala.-arginea mediala a capului radiusului
este legata de marginea laterala a corpului ulnei prin membrana interosoasa.
" Cubitus sau ulna este osul medial al scheletului antebratului.
&pifiza superioara este mai voluminoasa si prezinta anterior o fata articulara
scobita, numita incizura trohleara prin care se articuleaza cu trohleea
humerala formand articulatia humeroulnara.
&pifiza inferioara sau capul ulei este mai mica si prezinta medial apofiza
stiloida ulnara.'ateral capul ulnei se articuleaza cu radiusul, formand
articulatia radioulnara inferioara.$nterior capul ulnei se articuleaza cu osul
piramidal al carpului.
Scheletul mainii este format din :
oase carpiene in numar de 0 dispuse pe ! randuri transversale.1asele
carpiene se articuleaza intre ele 2 superior se articuleaza cuoasele
antebratului, articulatia radio si cubitocarpiana 2 inferior se articuleaza cu
metacarpienele prin articulatiile carpometacarpiene,
oasele metacarpiene sunt in numar de 5.Se articuleaza cu randul inferior
carpian prin articulatia carpometacarpiana si cu prima falanga a degetelor
articulatiile metacarpofalangiene.
falangelecu exceptia policelui care are numai ! falange restul degetelor au
cate + falange..rivite de sus in (os falangele se numesc proximala, medie si
distala.
/alangele se articuleaza cu metacarpul si intre ele prin articulatiile
interfalangiene.
Articulatiile membrului superior :
*. Articulatia sterno-claviculara, permite miscari de ridicare, coborare,
proiectie inainte si inapoi si combinarea lor3circumductia4.
!. Articulatia acromio-claviculara, asigura miscari solidare cu ale
claviculei.
+. Articulatia scapulo-humerala sau umarului miscari posibile : flexia,
extensia, abductia, adductia, rotatia mediala si laterala si circumductia.
5. Articulatia cotului este o diartroza completa care face legatura intre
humerus, radius si ulna.
Din punct de vedere functional este formata din + articulatii :
5. humeroulnara
5. humeroradiala
6. radioulnara proximala.
#avitatile articulare comunica intre ele, dar exista o singura capsula
articulara.
-iscarile in articulatia cotului sunt de flexie si extensie in (urul axului
transversal care trece prin trohlee si condilul humeral.
5. Articulatia radio-ulnara distala permite miscari de pronatie si
supinatie.
6. Articulatia mainii este formata din articulatia :
7. radiocarpiana, intre radius si primele + oase ale randului proximal
carpian
0. intercarpiana, intre randul proximal si distal al oaselor carpului
7. cubitocarpiana
*8. carpometacarpiana, intre oasele randului distal al carpului si baza
metacarpienelor.
$n articulatia mainii se realizeaza miscari de flexie, extensie si inclinatie
laterala si mediala.
Articulatia policelui permite urmatoarele miscari :
flexia sau opozitia policelui
extensie
abductieadductie
circumductie
7. Articulatiile degetelor sunt :
metacarpofalangiene cu miscari de flexieextensie si abductie
adductie
interfalangiene cu miscari de flexieextensie
MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR
Sunt in general muschi lungi, care asigura miscari rapide si ample.&i pot sari
peste ! articulatii, contribuind la miscarea mai multor segmente ale
membrelor. Sunt inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali, prin
intermediul plexului brahial.
Muschi care actioneaza asura centurii scau!are
/ac legatura membrului superior cu trunchiul.
Sunt situati la nivelul toracelui anterior si posterior.
Muschiul trapezsituat in planul superficial al muschilor spatelui.Se intinde
de la craniu pana la (umatatea spatelui.%re forma triunghiulara cu baza pe
coloana toracica si varful pe clavicula si spina scapulei.&ste inervat de
nervul accesor si ramuri din plexul cervical.-iscari :ridica si coboara
umarul, face extensia capului.
Muschiul romboideste acoperit de trapez.-iscari : ridica umarul si il trage
inapoi, apropiind marginea scapulei de coloana vertebrala.
Muschiul dintat anterior asezat pe peretele lateral al toracelui.-iscari :
a(uta la ridicarea bratului pana la verticala, intervine in inspiratia fortata,
fiind un muschi inspirator auxiliar.
Muschiul pectoral micintervine in inspiratia fortata si proiecteaza umarul
inainte.
Muschiul subclaviculareste un muschi inspirator auxiliar intervenind in
inspiratia fortata.
Muschi care actioneaza asura articu!atiei scau!o"hu#era!e
%u originea pe oasele trunchiului si centurii scapulare si insertia pe
humerus.Dupa actiunea pe care o executa se impart in:
Muschi abductori ai bratului :
deltoid
supraspinos
Muschi adductori ai bratului :
pectoralul mare
latissimus dorsi
rotundul mare
Muschi le!ori ai bratului :
deltoid
pectoralul mare
biceps brahial
Muschi e!tensori ai bratului :
deltoid
latissimus dorsi
rotundul mare
tricepsul
Muschi rotatori mediali ai bratului :
deltoid
rotundul mare
latissimus dorsi
pectoralul mare
Rotatia laterala este executata de :
deltoid
infraspinos
rotundul mic
Muschi care actioneaza asura articu!atiei cotu!ui
Sunt dispusi pe fata anterioara si posterioara a bratului si executa miscari de
flexie si extensie a antebratului pe brat
Muschii le!ori ai antebratului pe brat sunt asezati in portiunea anterioara a
bratului :
biceps brahial
brahialul
brahioradialul
Muschiul e!tensor al antebratului pe brat este muschiul triceps brahial.
Muschi care actioneaza asura articu!atiei ra$io"u!nare
&xecuta miscari de pronatie3rotundul pronator, patratul pronator4 si
supinatie3supinator, biceps brahial, brahioradialul4.
Muschi care actioneaza asura articu!atiei #ainii
Muschii le!ori ai mainii sunt dispusi in lo(a anterioara a bratului :
muschiul radial al carpului
muschiul palmar lung
Sunt inervati de nervul median
muschiul flexor ulnar al carpului, inervat de nervul ulnar
muschii flexori ai degetelor
Muschii e!tensori ai mainii sau le!ori dorsali, dispusi in lo(a laterala si
posterioara a antebratului.Sunt inervati de nervul radial :
muschiul lung extensor radial al carpului
muschiul scurt extensor radial al carpului
muschiul extensor ulnar al carpului
Muschii abductori ai mainii realizeaza inclinatia laterala, flexia laterala sau
abductia mainii, indepartando de planul mediosagital :
muschiul flexor radial al carpului
muschii extensori radiali ai carpului3lung,scurt4
muschiul extensor al degetelor
Muschii adductori ai mainii executa inclinatia mediala, flexia mediala sau
adductia mainii, apropiindo de planul mediosagital :
muschiul flexor ulnar al carpului
muschiul extensor ulnar al carpului
Muschi care actioneaza asura $e%ete!or
Se grupeaza in :
muschi lungi care vin in regiunea antebratului, contribuind la miscarile din
articulatia mainii
muschi scurti, muschi proprii ai mainii
.entru miscarile complexe ale policelui si degetului mic exista grupe
musculare individualizate.
Muschii le!ori ai degetelor actioneaza asupra articulatiilor metacarpo
falangiene si interfalangiene.Sunt situati in regiunea palmara a mainii :
muschiul flexor superficial al degetelor
muschiul flexor profund al degetelor
muschii lombricali
muschii interososi
Muschii e!tensori ai degetelor sunt muschi lungi, situati pe fata posterioara a
antebratului:
muschiul extensor al degetelor
muschii extensori ai policelui3lung,scurt4
muschiul extensor al indexului
muschiul extensor al degetului mic
Muschii abductori ai degetelor:
muschii interososi dorsali pentru degetele $$9
muschii abductori ai policelui3lung,scurt4
muschiul abductor al degetului mic
Muschii adductori ai degetelor :
muschii interososi palmari
muschiul adductor al policelui
Aone&roza a!#ara
&ste o lama triunghiulara, cu baza distal si varful proximal, situata in
regiunea palmara mi(locie, imediat sub piele.
&ste formata din fibrele longitudinale ale tendonului muschiului palmar
lung, care se desfac in evantai, si din fibre transversale.
$n dreptul articulatiilor metacarpofalangiene , fibrele transversale ale
aponevrozei formeaza arcade digitale si interdigitale.
Teci!e sino&ia!e a!e ten$oane!or '!e(ori!or
Tendoanele muschilor flexori ai degetelor sunt cuprinse inteci fibroase
captusite de o membrana sinoviala care le favorizeaza alunecarea .
&xista deci digitale, care invelesc tendoanele la nivelul degetelor, si teci
carpiene, situate sub ligamentul transvers al carpului.
%u o deosebita importanta practica, pentru ca dea lungul lor se pot propaga
infectii ale mainii.
FRACTURILE
.rin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui
os, aparuta in urma unui traumatism.
/ractura nu este numai un simplu accident traumatic, cu repercusiune
locala , ci si un proces patologic complex, care anga(eaza intreg
organismul./ractura este deci si o boala generala3dereglari posttraumatice
generale4, declansata mai ales prin intermediul sistemului nervos.
Etio!o%ie
$n marea ma(oritate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie sa fie
foarte violenta pentru a produce o fractura.'a persoanele in varsta, la care
exista un proces de rarefiere3distrugere4 a structurii osoase osteoporoza
rezistenta osului scade foarte mult, astfel incat fractura se poate produce si
dupa traumatisme mici. Spre exemplu un batran poate face o fractura de col
femural chiar daca a cazut in timp ce mergea, dar o persoana tanara poate sa
nu faca fracturi chiar daca a cazut de la cativa metri inaltime.#opiii fac rar
fracturi datorita elasticitatii oaselor lor.1asele :patologice; care au in ele
abcese sau formatiuni tumorale, se fractureaza cu usurinta la nivelul leziunii,
pentru ca acolo structura osoasa normala nu mai exista si este inlocuita de
abces sau de masa tumorala lipsita complet de rezistenta./racturile sunt
frecvente mai ales datorita accidentelor de circulatie, de munca sau
practicarii sporturilor.
C!asi'icarea 'racturi!or)
$n functie de aspectul fracturii:
racturi inchise<segmentele osoase sunt acoperite integral de piele
racturi deschise<tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de
agentul vulnerant, fie de fracturile osoasedinauntru in afara si osul a(unge
in contact cu exteriorul.
Dupa tipul fracturii :
racturi incomplete<in care linia de fractura nu intereseaza toata
circumferinta osului.
a.fisura<este tipul cel mai simplu de fractura, este vorba de o simpla
plesnitura a osului
b.fractura in ;lemn verde; <apare la copii, oasele fiind foarte elastice.Se
vindeca repede si nu este urmata de tulburari functionale ulterioare
c.infundarea<apare de obicei la oasele craniului si la cavitatea cotiloida a
osului coxal.
racturi complete<linia de fractura intereseaza doua segmente sau mai
multe fragmente
racturi ara deplasare<cand nu a avut loc deplasarea fragmentelor osoase
racturi cu deplasare<cand fragmentele osoase sunt deplasate intre ele
longitudinal, lateral, prin rasucire etc.
Dupa mecanismul de producere a fracturilor :
racturi directe<fractura se produce la locul unde a actionat agentul
traumatic vulnerant
racturi indirecte<se produc la distanta de locul de actiune a fortei
traumatice.
&le iau nastere prin :
indoire, cand traumatismul se exercita pe o anumita zona a osului ,iar
fractura se produce in alta parte, de obicei acolo unde arhitectonia osoasa are
zone mai slabe sau la punctul de curbura maxima
rasucire, atunci cand un segment de membru e fixat pe loc iar membrul
continua rasucirea
tractiune3smulgere4 2 in acest tip de fractura se produc de obicei fracturi
mici, parcelare, ale protuberantelor osoase pe care se insera tendoanele sau
ligamentele.
"eziunile partilor moi :
%deseori , in timpul sau dupa fracturarea unor oase, se produc leziuni ale
partilor moi, fie prin agentul cauzal, fie prin fragmentele ascutite ale oaselor
fracturate..ot fi lezati :muschi, tendoane, vase, nervi, tegumentul.'ezarea
muschilor si a tendoanelor duce la tulburari de miscare 2lezarea vaselor
produce hematoame locale sau chiar necroze si gangrene, prin neirigarea
teritoriilor asigurate de artera respectiva.'eziunile nervoase pot provoca
aparitia unor paralizii sau tulburari senzoriale.'ezarea3ruperea4 pielii si
iesirea prin placa a unui capat osos fracturat creeaza o fractura deschisa.
Si#to#ato!o%ie
/ractura impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv
hematomul local sau difuz, constituie focarul de fractura.%cest focar de
fractura este centrul de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al
fracturii.
Se#ne %enera!e :bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai
mult sau mai putin alterata, de obicei o indispozitie generala 2 poate prezenta
frisoane si temperatura ce poate a(unge chiar la valori ridicate3+7=#4.%ceste
fenomene dispar dupa imobilizare in scurt timp, fara sa fie nevoie de un
tratament special.
Se#ne !oca!e :
Durerea este un semn constant si valoros. &ste o durere puternica, intrun
punct fix si care se intensifica mult atunci cand miscam fragmentele
osoase.Durerea poate localiza destul de exact locul fracturii.&a poate fi si un
element >ocogen important, care sa declanseze prin ea insasi socul traumatic.
&chimoza apare la scurt timp dupa ce sa produs fractura in cazul fracturilor
oaselor superficiale si mult mai tarziu atunci cand fractura se gaseste intrun
segment de os acoperit de mase musculare mari, in care caz difuzarea
sangelui spre suprafata se face mai greu.
?ematomul este de obicei redus.Daca sa produs ruperea unui vas mare, el
poate fi si extrem de voluminos, declansand chiar un soc hemoragic.
Deformarea regiunii este un semn extrem de important .Se pot constata
defecte in continuitatea normala a celor doua fragmente osoase.%ceasta
deformare este foarte usor vizibila la oasele care se gasesc in contact direct
ci pielea, cum ar fi :clavicula, radiusul, oasele mainii.Deformarile iau uneori
aspecte tipice, pe baza carora se pune cu usurinta diagnosticul de
fractura.Spre exemplu fractura extremitatii distale a oaselor antebratului se
numeste :fractura in dos de furculita;.Deformarea regiunii poate fi insa si un
semn inselator, ea putand fi determinata numai de un simplu hematom sau
de o luxatie.
$ntreruperea continuitatii osului poate fi constatata odata cu deformarea
regiunii sau fara sa fie deformare evidenta.
Scurtarea regiunii este de cele mai multe ori insesizabila.&ste evidenta
pentru unele oase lungi unice3humerusul4.Trebuie sa stim ca exista scurtare
si in cazul unei luxatii, ceea ce impune un examen atent pentru a stabili in
mod exact leziunea.
$mpotenta functionala se datoreaza lipsei de continuitate a parghiei
osoase.$mpotenta functionala in cazul fracturilor incomplete sau cu
fragmente bine angregate, este mai putin evidenta.Trebuie cunoscut bine
acest aspect, pentru ca un accident cu fractura angregata sau incompleta sa
nu fie lasat sa faca miscari care pot sa dezangreneza fragmentele osoase sau
sa rupa complet osul, inrautatind starea fracturii si scazand sansele de
vindecare.
/recatura osoasa.-iscarea fragmentelor osoase produce un zgomot
caracteristico frecatura , o crepitatie care daca se poate percepe poate fi un
undiciu foarte important./recatura este un semn usor de pus in evidenta si
extrem de util in cazut fracturilor costale.
-obilitatea anormala.%tunci cand executand manevre asupra oaselor pe
care le banuim fracturate, constatam mobilitatea anormala a acestora, avem
certitudinea de fractura.-anevrele pentru depistarea fracturii pe aceasta cale
trebuie sa fie foarte blande, deoarece mobilizarea segmentelor fracturate este
extrem de dureroasa.
/lictenele sunt rezultatul decolarii epidermei catre plasma sau sangele iesit
din focarul de fractura.#onstituie un semn aproape constant, dar tardiv.
Temperatura ridicata locala.Tegumentele din (urul focarului de fractura au o
temperatura mai ridicata, semn al vasodilatatiei locale crescute.
&demul local se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburari circulatorii
locale care apar fie reflex, fie determinate de modificari patologice locale
compresiuni pe vasele de intoarcere.
E(a#enu! ra$io!o%ic.$n orice suspiciune de fractura este obligatoriu sa se
execute un examen radiologic.%cesta precizeaza diagnosticul , arata cu
exactitate sediul si aspectul fracturii, daca exista sau nu deplasare a
fragmentelor osoase, daca fractura este cominutiva, daca exista scurtare
osoasa..e baza radiografiei se poate face si prognosticul fracturii si mai ales
se poate stabili atitudinea terapeutica.&ste deci un examen prin care se
confirma , sau se infirma, existenta unei fracturi ca si aspectul acesteia.
E&o!utia
&volutia normala a unei fracturi este catre formarea unui tesut de reparatie
de tip osos care se numeste calus si care va suda intre ele fragmentele
osoase, realizand refacerea continuitatii osului, deci vindecarea biologica si
functionala..entru a a(unge la vindecare se trece prin faza de calus
con(unctiv numit si calus fibros sau calus moale si prin faza de calus
osos.#onstituirea calusului osos si consolidarea definitiva se fac intre +8 si
78 de zile.#alusul osos se modeleaza cu timpul si ia in final aproape aspectul
normal al osului.
#onstituirea calusului osos si variatiile de timp pana la consolidarea
definitiva depind de :
varsta bolnavului.#u cat bolnavul cu fractura este mai tanar, cu atat
procesul de vindecare este mai rapid.
dimensiunile osului.Durata de consolidare a oaselor groase este mai lunga
decat cea a oaselor subtiri.
modul de asezare a fragmentelor osoase./ragmentele osoase care se gasesc
in contact intim formeaza calusul osos mult mai repede decat cele care sunt
distantate, cu atat mai mult, daca intre acestea se gaseste un fragment de
muschi.
numarul total al fracturilor concomitente.%ccidentatii cu mai multe fracturi
concomitente se vindeca mai lent decat cei cu o singura fractura.
starea biologica generala.%ccidentatii cu stare generala mai buna se vindeca
mai usor decat cei cu boli cronice, in convalescenta, diabetici, cei cu
tulburari hormonale.
calitatea tratamentului care se aplica.
Se#ne!e &in$ecarii 'racturii sunt :disparitia durerii in focarul de fractura
3spontana, la palpare si la efort4 2 revenirea la normal a temperaturii locale 2
disparitia edemului 2 disparitia mobilitatii anormale 2 disparitia impotentei
functionale3reluarea miscarilor4.
De o ma(ora utilitate este examenul radiologic, care da informatii asupra
modului de constituire a calusului si a calitatii acestuia, precum si asupra
pozitiei fragmentelor osoase dupa consolidarea osului fracturat, asa incat
niciodata nu trebuie afirmat ca o afractura este pe cale de consolidare sau sa
consolidat, daca nu sa facut in prealabil un examen radiografic.
Co#!icatii!e 'racturi!or
Socul traumatic si socul hemoragic
/lebita.&ste o complicatie frecventa si adeseori foarte grava.%pare datorita
tulburarilor circulatorii si de coagulabilitate cu punct de plecare din focarul
de fractura si imobilizarii.
&mbolia
#ongestia pulmonara.& un accident frecvent la batrani , mai ales atunci
cand ei stau complet intinsi in pat.Se instaleaza precoce si daca nu se iau
masuri terapeutice complicatia poate fi grava.
Diabetul si uremia.Daca existau pot sa se accentueze de cele mai multe ori
dupa fracturi.
?emartroza..oate aparea in cazul fracturilor din vecinatatea
articulatiilor.$ncorect tratata poate duce la artroza cu sechele importante in
viitor.
$nterpunerea de parti moi intre fragmentele osoase poate duce la intarzierea
formarii calusului.
#ompresiunea sau lezarea unor vase importante sau a nervilor, poate avea
urmari grave
#alusul intarziat
#alusul vicios.Daca fractura nu a fost redusa corect sau daca in focarul de
fractura sa produs o supuratie , apare un asanimit calus vicios, care
depaseste mult limitele osului si care e neregulat.
.seudartroza, inseamna formarea intre fragmentele fracturate a unui tesut
fibros, in locul unuia dur, osos.
Trata#entu! 'racturi!or :
Pri#u! a*utor)
1 fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu, chiar la locul
accidentului.$mobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura.
.entru imobilizarea provizorie improvizata, se vor folosi atele confectionate
din scanduri ,co(i de copac, bastoane, bete, invelite intrun material moale
panza,stofa,vatacare se vor pune de o parte si de alta a segmentului zonei
fracturate a membrului respectiv si se vor strange, moderat intre ele cu o fasa
sau alt sistem de strangere..rin aceasta strangere nu trebuie impiedicata
circulatia normala a sangelui.1ri de cate ori este posibil vor fi folosite pentru
imobilizare atele gata confectionate din scanduri sau dun sarma, cu care
trebuie sa fie dotate toate posturile de prima(utor, dispensarele si
autosanitarele.
Se va administra bolnavului la locul accidentului un calmant :-ialgin,
/ortral,.iafen, %lgocalmin care inlatura durerea si contribuie la evitarea
aparitiei socului traumatic.
Se vor lua masurile ca la locul accidentului si in cursul transportului pana la
spital, in timpul examenelor clinice si radiologice, capetele osoase sa nu se
deplaseze mai mult decat au fost ele deplasate in momentul cand sa produs
fractura.
Se vor lua masuri ca fragmentele osoase sa nu raneasca formatiuni din
(ur.Se va avea gri(a ca fragmentele osoase ale unei fracturi sa nu raneasca
pielea, intrucat capetele osoase luand contact cu exteriorul, fractura inchisa
se transforma intro fractura deschisa.
/ractura bolnavului trebuie imobilizata provizoriu, transportul trebuie facut
numai cu bolnavul absolut intins, asiguranduse imobilizarea corpului.$n
lipsa acesteia, accidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura
lata.
Trata#entu! $e secia!itate
$n spital se vor face: diagnosticul clinic si cel radiologic, reducerea si
imobilizarea fracturii, imobilizarea durand pana la vindecarea completa.
@educerea unei fracturi se face intotdeauna sub anestezie, deoarece prin
aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si se obtine o relaxare musculara,
conditie esentiala pentru reducerea corecta a fracturii.
.entru fracturile recente ale oaselor subtiri si acoperite de o masa musculara
moderata Afracturile extremitatilor distale ale antebratului se poate realiza o
anestezie buna prin infiltrarea de .rocaina sau Bilina 8,5%, in focar..entru
reducerea celorlalte fracturi este indicata anestezia rahidiana, peridurala sau
cea generala.
#ratamentul ortopedic $reducerea ortopedica%
Dupa efectuarea anesteziei, reducerea se face de multe ori cu destula
usurinta.Totdeauna sunt necesare + persoane pentru reducerea corecta a unei
fracturi.1 persoana face extensia, o alta persoana face contraextensia.Dupa
ce segmentele osoase sau indepartat suficient intre ele, medicul chirurg sau
ortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si cat
mai corect in axul osului.%ceasta manevra se numeste reducere
ortopedica.&ste metoda cea mai simpla si totodata cea mai eficace, motiv
pentru care ea este prima metoda care trebuie folosita.
&ste indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase si apoi
sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare.$mediat dupa aplicarea
aparatului gipsat, se face obligatoriu inca un control radiologic, pentru a se
vedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse.$n caz contrar
aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere.Daca nu se
reuseste o reducere corecta se va face reducerea prin tractiune continua sau
reducerea sangeranda 3chirurgicala4.
&!tensia continua
$n unele fracturi mai ales la cele produse la oase pe care se insera mase mari
musculare care trag segmentele osoase in diferite directii, reducerea
fragmentelor nu se poate face de cele mai multe ori pe cale ortopedica.$n
acest caz ,daca nu se intervine chirurgical, se recurge la extensia continua, pe
membrul respectiv.&xtensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o
brosa Cirschner 3andrea subtire metalica4 care se trece prin os si este prinsa
apoi intro potcoava ortopedica.De aceasta potcoava se leaga o sarma moale
care se trece peste un scripete si de care se agata greutati in functie de forta
musculara care trebuie invinsa.
-#ratamentul operator al racturilor $reducerea chirurgicala' sangeranda%
1ri de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si nici
prin extensie continua, se va recurge la reducerea pe cale chirugicala.
Sunt de altfel fracturi care nici nu se pot reduce corect decat prin operatie,
cum sunt fracturile de rotula, cele de olecran./oarte greu de redus corect
sunt fracturile care se produc deodata la ambele oase ale antebratului, cele cu
mai multe fragmente, cele care au interpuse parti moi.)neori este necesar sa
se foloseasca procedeul chirurgical pentru a evita lezarea partilor moi sau
pentru a repara unele leziuni musculare, ale vaselor sau ale nervilor, produse
de fractura.@educerea pe cale chirurgicala este relativ usoara.-entinerea
oaselor fracturate in pozitie corecta este insa foarte dificila, motiv pentru
care se folosesc diferite sisteme de contentie : incercuire cu sarme, fixarea cu
placi si suruburi, incercuire cu ti(a metalica, fixare cu brose etc./ara indoiala
ca manevrele folosite si materialele straine introduse pot determina o osteita
sau o osteomielita, nesudarea oaselor.Dupa reducerea pe cale sangeranda
peste segmentul fracturat se aplica un aparat gipsat.Durata de imobilizare a
fracturilor reduse pe cale chirurgicala este de obicei cu !8+8 de zile mai
lunga decat cea pe cale ortopedica.
FRACTURILE OLECRANULUI
Etiologie.
Sunt fracturi ale adolescentei si adultului, produse prin traumatism
direct3cadere pe cotul indoit, lovituri4, traumatism indirect 3cadere pe mana,
cu antebratul intins4 sau contractie violenta a tricepsului.
Anatomie patologica.
/ractura poate fi la baza, in mi(locul corpului olecranului sau la varf.)nele
fracturi situate in mi(locul corpului sunt fara deplasare.De obicei insa,
fragmentul proximal este tras in sus prin contractia tricepsului, despartirea
fragmentelor putand a(unge pana la 5 cm.
Dezlipirea epifizara este foarte rar observata.Ducleul osos apare la *8*! ani
si se sudeaza la !8 de ani.
Simptome.
.ozitia bolnavului seamana cu cea din fractura claviculei.&xista tumefactie a
regiunii, echimoza tardiva, hemartroza, impotenta functionala, durere vie in
punct fix. #and antebratul este indoit, se poate simti o infundare brusca intre
fragmente. @adiografia de profil ne arata forma fracturii si eventualele
complicatii.
Complicatii.
1 data cu fractura au loc si ruperi ale capsulei articulare, hematom,
hemartroza 2 uneori se asociaza cu fracturi ale extremitatii distale ale
humerusului sau ale coronoidei.
Prognosticul.
#and se produce o pseudartroza, chiar daca ea este fibroasa si relativ stransa,
impotenta functionala este foarte insemnata.
Tratament.
$n cazul fracturilor fara deplasare, cu capetele angrenate, vindecarea poate
avea loc printro imobilizare, timp de +5 saptamani, intro gutiera gipsata.
#and fragmentele sunt indepartate, se procedeaza totdeauna la operatie, si
anume la strangerea fragmentelor prin fir metalic.
PLAN +E IN,RI-IRE
Dume :D
.renume :-
Sex :/
9arsta :!6 ani
@eligia :ortodoxa
Domiciliul :/ocsani3urban4
1cupatia :profesoara
Du se stie alergica la nici un medicament si aliment
Data internarii : **.8*.!886
1ra internarii :*!,58
1bisnuinte de viata : fumeaza * pachet tigari,zi, consuma alcool ocazional
$naltime :*75cm
Ereutate :65Cg
#onditii de viata :apartament cu ! camere, locuieste singura
Date stabile :Er %$$ @hF
%ntecedente personale fiziologice :menarha la *+ ani, menstruatie
regulata<5 zile la un ciclu de !7 de zile
%ntecedente personale patologice :apendicectomie la ** ani, bolile
infectioase ale copilariei
%ntecedente heredocolaterale :nici un membru al familiei nu este in evidenta
cu boli cronice sau infectioase
-otivele internarii : durere violenta la nivelul bratului care se accentueaza
la
miscarea membrului
impotenta functionala
/unctii vitale :
T%<*58,78mm ?g
@<!+r,min
T<+7=#
.<75b,min
/unctii vegetative :
scaun normal<*,zi
diureza prezenta**88ml
$storicul bolii:
.acienta a suferit un traumatism la nivelul bratului in urma caderii de la
acelasi nivel3gheata4 cu antebratul sub torace.%cuza durere locala intensa,
amplificata la miscare.
iagnostic me!ical "Fractura !e ante#rat
'a examenul clinic se constata :
deformarea regiunii
scurtarea segmentului afectat
mobilitate anormala
crepitatie osoasa
intreruperea continuitatii osoase
netransmisibilitatea miscarii
ata$or
a
Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
**.8*.8
6
*!,58
*.Devoia de a evita pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata de
pericole
tahipnee !+r,min
tahicardie 75b,min
durere
?T% *58,78 mm?g
anxietate3neliniste, agitatie4
DD :@isc de complicatii
imediate :
soc traumatic
flebita
embolie
compresiunea sau lezarea
unor vase importante sau a
nervilor
interpunerea de parti moi
intre fragmentele osoase
DD :@isc de complicatii
tardive :
calus intarziat
calus vicios
pseudartroza
echimoze
DD :@isc de infectii
nosocomiale si iatrogene
Dormalizarea valorilor
pulsului, respiratiei si T%
#ombaterea durerii
Suprimarea anxietatii si
nelinistii
.revenirea complicatiilor
imediate si tardive
Golnavul sa beneficieze
de un mediu de siguranta.
Discut cu bolnava si ii explic
necesitatea internarii, a
efectuarii tehnicilor la care va
fi supusa, ii fac cunostinta cu
restul echipei de ingri(ire,
pentru ai inspira incredere si
siguranta.
#onduc bolnava in salon si o
prezint celorlalte bolnave, o
instalez in pat, intro pozitie
antalgica.
-asor si notez functiile
vitale.
@ecoltez sange pentru analize
39S?, glicemie4 si le duc la
laborator.
%dministrez conform
indicatiei medicului o fiola
algocalmin iv, .&9 cu ser
fiziologic Fvit G*,G6
tablete,zi si fraxiparina * fiola
seara.
$nsotesc bolnava la serviciul
de radiologie pentru
efectuarea unei radiografii, la
indicatia medicului.
$n urma rezultatului
radiologic, insotesc bolnava la
sala de tratament, unde la
indicatia medicului specialist
practic imobilizarea
segmentului in aparat gipsat,
!.Devoia de a se misca si a
avea o buna postura
DD :$mobilitatea
incapacitatea efectuarii
miscarii
miscari limitate
DD :.ostura inadecvata
intreruperea continuitatii
osoase
durere
dificultate de a ramane in
pozitie functionala a
segmentului
pozitie fortata
Golnava sa ocupe pozitii
confortabile si sa se poata
mobiliza cat mai curand
$mobilizarea segmentului
in aparat gipsat
#ombaterea durerii
Golnava sa prezinte o
apoi insotesc bolnava in salon
si o instalez in pat.
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie.
-erg la laborator pentru
rezultatele analizelor recoltate
&xplic bolnavei necesitatea
punerii in repaus a
segmentului lezat si prote(area
de factori mecanici
Supraveghez bolnava si o a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
%dministrez algocalmin
conform indicatiei medicului
%(ut bolnava ori de cate ori
este nevoie pentru asi
schimba pozitia corpului
'a indicatia medicului
specialist imobilizez
segmentul in aparat gipsat
+.Devoia de a respira si a avea
o buna circulatie
DD :Dispnee
tahipnee !+r,min
tahicardie 75b,min
?T% *58,78mm?g
anxietate
5.Devoia de a se imbraca si
dezbraca
DD :Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca
miscari limitate
5.Devoia de a invata si sti
DD :%nxietate
informare insuficienta despre
respiratie si o circulatie
adecvata
Dormalizarea si
mentinerea in limite
fiziologice a functiilor
vitale
Golnava sa cunoasca
importanta satisfacerii
nevoii
Golnava sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnava sa fie informata
Suprimarea anxietatii
.ort discutii linistitoare cu
bolnava pentru combaterea
anxietatii, ii explic necesitatea
internarii si efectuarii
interventiilor si a tehnicilor
ulterioare
-asor si notez functiile vitale
$nstalez bolnava in pat in
pozitie antalgica dupa ce sa
efectuat imobilizarea
Supraveghez bolnava
$i explic legatura dintre tinuta
vestimentara, imagine si stima
de sine
$ncura(ez bolnava
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca si o
a(ut
Sugerez apartinatorilor sai
procure haine largi usor de
imbracat cu mod de inchidere
simplu
1fer bolnavei informatii
evolutia bolii
6.Devoia de a dormi si a se
odihni
DD :Dificultate in a se odihni
durere
agitatie
facies crispat
7.Devoia de a bea si a manca
DD :%limentatie inadecvata
prin deficit
inapetenta
anxietate
0.Devoia de a elimina
DD :&liminari inadecvate prin
deficit
Golnava sa fie echilibrata
psihic, sa aiba un somn
calitativ si cantitativ bun
Golnava sa se alimenteze
si sa se hidrateze
#ombaterea anxietatii
Golnava sa prezinte
eliminari fiziologice
despre traumatismul suferit pe
un ton cat mai optimist
$nformez bolnava despre
conduita din spital si de dupa
externare
$nstalez bolnava in pat
&duc bolnava sa evite mesele
copioase si emotiile
1fer bolnavei ceai de tei,
asigur un climat corespunzator
al mediului ambiant
%dministrez conform /1 *
fiola algocalmin im
Discut cu bolnava pentru a
afla ce alimente prefera si
incerc sa i le pun la dispozitie
$i explic necesitatea hidratarii
?idratez bolnava suficient
Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnava D.- cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala alterata cu :
T% *+8,68mm?g
puls 0+b,min
respiratie *0r,min
temperatura +7=#
De urmarit si monitorizat functiile vitale.
De efectuat tratamentul conform /1 :
algocalmin * fiola im in caz de nevoie
fraxiparina * fiola seara
vitamina G* * fiola
vitamina G6 * fiola
vitamina # * tableta de + ori pe zi
.&9 cu ser fiziologic
De urmarit diureza.
ata$or
a
Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
*!.8*.8
6
0,+8
*.Devoia de a se misca si a avea
o buna postura
DD :$mobilitate
incapacitatea de a efectua
miscari
miscari limitate
DD :.ostura inadecvata,
manifestata prin pozitie fortata
determinata de aparatul gipsat
!.Devoia de a se imbraca si
dezbraca
DD :Dificultate in a se imbraca
si dezbraca
durere
miscari limitate
+.Devoia de asi mentine
tegumentele si mucoasele
integre si curate
DD :#arente de igiene
miscari limitate
Golnava sa ocupe
pozitii confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Golnava sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnava sa prezinte
tegumente si mucoase
curate
Sasi redobandeasca
stima de sine
Supraveghez bolnava si o a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
$i recomand schimbarea pozitiei
corpului periodic
1 a(ut in efectuarea tuturor
actiunilor
Supraveghez bolnava
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca , o a(ut
$i ofer imbracaminte le(era
%(ut bolnava sasi faca baie
.regatesc materialele pentru
baie
%sigur temperatura camerei
3!8!!=#4 si a apei 3+7+0=#4
%(ut bolnava sa se imbrace, sa
se pieptene, sasi faca toaleta
cavitatii bucale
5.Devoia de a dormi si a se
odihni
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
5.Devoia de a evita pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata de
pericole
predispozitie la raniri
DD :@isc de complicatii3calus
intarziat, calus vicios, echimoze4
DD :@isc de infectii
nosocomiale
Golnava sa beneficieze
de somn calitativ si
cantitativ
Golnava sa beneficieze
de un mediu de
siguranta fara accidente
si infectie
$i explic bolnavei importanta
mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
imbolnavirilor
1fer bolnavei o cana cu lapte
cald inainte de culcare
1bserv, notez calitate, orarul
somnului, gradul de satisfacere
al celorlalte nevoi
%dministrez algocalmin * fiola
im la indicatia medicului
%sigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
$nformez si stabilesc impreuna
cu bolnava planul de recuperare
al starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului
#reez un mediu optim pentru ca
bolnava sasi poata exprima
emotiile, nevoile
$nvat bolnava tehnici de
relaxare, o incura(ez sa citeasca
%sigur legatura cu familia prin
vizite frecvente
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie
Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnava D- cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala relativ buna :
diureza *+88ml,zi
scaun *,zi
De urmarit diureza.
ata$or
a
Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
*+.8*.8
6
*7,88
*.Devoia de a se misca si
a avea o buna postura
DD :$mobilitate
limitarea amplitudinii
miscarilor
incapacitate de a efectua
miscari
DD :.ostura inadecvata :
pozitie fortata de aparatul
gipsat
!.Devoia de a se imbraca
si dezbraca
DD :Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
dificultate de asi
mobiliza membrul
superior
durere
miscari limitate
+.Devoia de a dormi si a
se odihni
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
DD :Dificultate in a se
odihni :
durere locala
Golnava sa ocupe
pozitii confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Golnava sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnava sa beneficieze
de un somn
corespunzator calitativ
si cantitativ
$nvat bolnava care este postura
adecvata si cum sa efectueze
exercitii musculare pasive
1 supraveghez
Suplinesc bolnava in satisfacerea
nevoilor sale, si o servesc cu cele
necesare
%dministrez algocalmin la
indicatia medicului * fiola im
Supraveghez bolnava
1 incura(ez
$i acord timp suficient pentru a se
imbraca si dezbraca
1 a(ut
$i ofer imbracaminte le(era
%(ut bolnava sasi planifice
activitatile cotidiene
$dentific cauza oboselii
$i ofer un pahar cul apte cald si
asigur un climat corespunzator
%dministrez conform indicatiei
agitatie
5.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata
de pericole :
predispozitie la raniri
anxietate
DD :@isc de complicatii si
de infectii nosocomiale
Golnava sa beneficieze
de un mediu de
siguranta fara
accidente si infectii
medicului * fiola algocalmin im
%sigur conditii de mediu adecvate
pentru a evita pericolele prin
accidentare
$nformez si stabilesc impreuna cu
bolnava planul de recuperare al
stariid e sanatate si crestere a
rezistentei organismului
&fectuez toate tehnicile in conditii
perfecte de asepsie si antisepsie
PLAN +E IN,RI-IRE .
Dume :%
.renume :G
9arsta :57 ani
Sex :f
Domiciliul:urban
1cupatie:croitor
Data internarii:*.8*.!886 1ra *8,88
#onditii de viata :apartament cu + camere, locuieste cu sotul
1bisnuinte de viata :nu fumeaza, nu consuma alcool
Du se stie alergica la nici un medicament sau aliment
Date stabile : Erup o*, @h A
%./ :menarha la *5 ani
%.. :apendicectomie la *8 ani, bolile infectioase ale copilariei
%?# :nici un membru al familiei nu este in evidenta cu boli cronice sau
infectioase
-otivele internarii :durere vie la nivelul bratului ce se intensifica la
miscarea segmentului, impotenta functionala
/unctii vitale :
T% *58,78mm?g
puls 75b,min
temperatura +6,0
respiratie !!r,min
$storicul bolii :.acienta a suferit un traumatism la nivelul bratului prin
cadere pe treptele din fata blocului.%cuza durere locala intensa, amplificata
la miscarea segmentului.
&xamenul clinic :
deformarea regiunii
scurtarea segmentului afectat
mobilitate anormala
crepitatie osoasa
netransmisibilitatea miscarii
Diagnostic clinic :/ractura de antebrat.
ata$or
a
Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
*.8*.86
*8,88
*.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea
fata de pericole
tahipnee !!r,min
tahicardie 75b,min
durere
?T% *58,78 mm?g
Dormalizarea valorilor
pulsului, respiratiei si
T%
#ombaterea durerii
Suprimarea anxietatii
si nelinistii
.revenirea
complicatiilor imediate
Discut cu bolnava si ii explic
necesitatea internarii, a
efectuarii tehnicilor la care va fi
supusa, ii fac cunostinta cu
restul echipei de ingri(ire, pentru
ai inspira incredere si siguranta.
#onduc bolnava in salon si o
prezint celorlalte bolnave, o
instalez in pat, intro pozitie
anxietate3neliniste,
agitatie4
DD :@isc de
complicatii
imediate :
soc traumatic
flebita
embolie
compresiunea sau
lezarea unor vase
importante sau a
nervilor
interpunerea de
parti moi intre
fragmentele osoase
DD :@isc de
complicatii tardive :
calus intarziat
calus vicios
pseudartroza
echimoze
DD :@isc de infectii
nosocomiale si
iatrogene
si tardive
Golnavul sa
beneficieze de un mediu
de siguranta.
Golnava sa ocupe
antalgica.
-asor si notez functiile vitale.
@ecoltez sange pentru analize
39S?, glicemie4 si le duc la
laborator.
%dministrez conform indicatiei
medicului o fiola algocalmin iv,
.&9 cu ser fiziologic Fvit
G*,G6 2 vit # + tablete,zi si
fraxiparina * fiola seara.
$nsotesc bolnava la serviciul de
radiologie pentru efectuarea unei
radiografii, la indicatia
medicului.
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie.
-erg la laborator pentru
rezultatele analizelor recoltate
!.Devoia de a se
misca si a avea o
buna postura
DD :$mobilitatea
incapacitatea
efectuarii miscarii
miscari limitate
DD :.ostura
inadecvata
intreruperea
continuitatii osoase
durere
dificultate de a
ramane in pozitie
functionala a
segmentului
pozitie fortata
+.Devoia de a respira
si a avea o buna
circulatie
DD :Dispnee
tahipnee !+r,min
tahicardie 75b,min
?T% *58,78mm?g
anxietate
pozitii confortabile si sa
se poata mobiliza cat
mai curand
$mobilizarea
segmentului in aparat
gipsat
#ombaterea durerii
Golnava sa prezinte o
respiratie si o circulatie
adecvata
Dormalizarea si
mentinerea in limite
fiziologice a functiilor
vitale
&xplic bolnavei necesitatea
punerii in repaus a segmentului
lezat si prote(area de factori
mecanici
Supraveghez bolnava si o a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
%dministrez algocalmin
conform indicatiei medicului
%(ut bolnava ori de cate ori este
nevoie pentru asi schimba
pozitia corpului
'a indicatia medicului
specialist imobilizez segmentul
in aparat gipsat
.ort discutii linistitoare cu
bolnava pentru combaterea
anxietatii, ii explic necesitatea
internarii si efectuarii
interventiilor si a tehnicilor
ulterioare
-asor si notez functiile vitale
$nstalez bolnava in pat in pozitie
antalgica dupa ce sa efectuat
5.Devoia de a se
imbraca si dezbraca
DD :Dificultatea de
a se imbraca si
dezbraca
miscari limitate
5.Devoia de a invata
si sti
DD :%nxietate
informare
insuficienta despre
evolutia bolii
Golnava sa cunoasca
importanta satisfacerii
nevoii
Golnava sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnava sa fie
informata
Suprimarea anxietatii
imobilizarea
Supraveghez bolnava
$i explic legatura dintre tinuta
vestimentara, imagine si stima
de sine
$ncura(ez bolnava
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca si o a(ut
Sugerez apartinatorilor sai
procure haine largi usor de
imbracat cu mod de inchidere
simplu
1fer bolnavei informatii despre
traumatismul suferit pe un ton
cat mai optimist
$nformez bolnava despre
conduita din spital si de dupa
externare
6.Devoia de a dormi
si a se odihni
DD :Dificultate in a
se odihni
durere
agitatie
facies crispat
7.Devoia de a bea si
a manca
DD :%limentatie
inadecvata prin
deficit
inapetenta
anxietate
0.Devoia de a
elimina
DD :&liminari
inadecvate prin
deficit
Golnava sa fie
echilibrata psihic, sa
aiba un somn
calitativ si cantitativ
bun
Golnava sa se
alimenteze si sa se
hidrateze
#ombaterea anxietatii
Golnava sa prezinte
eliminari fiziologice
$nstalez bolnava in pat
&duc bolnava sa evite mesele
copioase si emotiile
1fer bolnavei ceai de tei, asigur
un climat corespunzator al
mediului ambiant
%dministrez conform /1 * fiola
algocalmin im
Discut cu bolnava pentru a afla
ce alimente prefera si incerc sa i
le pun la dispozitie
$i explic necesitatea hidratarii
?idratez bolnava suficient
Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnava %- cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala alterata cu :
T% *58,68mm?g
puls 0+b,min
respiratie *0r,min
temperatura +7=#
De urmarit si monitorizat functiile vitale.
De efectuat tratamentul conform /1 :
algocalmin * fiola im in caz de nevoie
fraxiparina * fiola seara
vitamina G* * fiola
vitamina G6 * fiola
vitamina # * tableta de + ori pe zi
.&9 cu ser fiziologic
ata$or Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
a
!.8*.86
*!,88
*.Devoia de a se misca si
a avea o buna postura
DD :$mobilitate
incapacitatea de a
efectua miscari
miscari limitate
DD :.ostura inadecvata,
manifestata prin pozitie
fortata determinata de
aparatul gipsat
!.Devoia de a se imbraca
si dezbraca
DD :Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
durere
miscari limitate
+.Devoia de a dormi si a
se odihni
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
Golnava sa ocupe pozitii
confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Golnava sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnava sa beneficieze
de somn calitativ si
cantitativ
Supraveghez bolnava si o a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
$i recomand schimbarea pozitiei
corpului periodic
1 a(ut in efectuarea tuturor
actiunilor
Supraveghez bolnava
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca , o a(ut
$i ofer imbracaminte le(era
1fer bolnavei o cana cu lapte
cald inainte de culcare
1bserv, notez calitate, orarul
somnului, gradul de satisfacere
al celorlalte nevoi
%dministrez algocalmin * fiola
im la indicatia medicului
5.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata
de pericole
predispozitie la raniri
DD :@isc de
complicatii3calus
intarziat, calus vicios,
echimoze4
DD :@isc de infectii
nosocomiale
Golnava sa beneficieze
de un mediu de siguranta
fara accidente si infectie
%sigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
$nformez si stabilesc impreuna
cu bolnava planul de recuperare
al starii de sanatate si crestere a
rezistentei organismului
#reez un mediu optim pentru ca
bolnava sasi poata exprima
emotiile, nevoile
$nvat bolnava tehnici de
relaxare, o incura(ez sa citeasca
%sigur legatura cu familia prin
vizite frecvente
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie
Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnava %- cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala alterata cu :
T% *58,68mm?g
puls 08b,min
respiratie *0r,min
temperatura +7=#
De urmarit si monitorizat functiile vitale.
De efectuat tratamentul conform /1 :
algocalmin * fiola im in caz de nevoie
vitamina G* * fiola
vitamina G6 * fiola
vitamina # * tableta de + ori pe zi
.&9 cu ser fiziologic
Data/or
a
Nevoi afectate Obiective Implementare
3.01.06
15,00
*.Devoia de a se misca si
a avea o buna postura
DD :$mobilitate
limitarea amplitudinii
miscarilor
incapacitate de a efectua
miscari
DD :.ostura inadecvata :
pozitie fortata de aparatul
gipsat
!.Devoia de a se imbraca
si dezbraca
DD :Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
dificultate de asi
mobiliza membrul
superior
durere
miscari limitate
+.Devoia de a dormi si a
se odihni
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
DD :Dificultate in a se
odihni :
durere locala
agitatie
Golnava sa ocupe pozitii
confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Golnava sa se poata imbraca
si dezbraca
Golnava sa beneficieze de un
somn corespunzator calitativ
si cantitativ
$nvat bolnava care este postura
adecvata si cum sa efectueze
exercitii musculare pasive
1 supraveghez
Suplinesc bolnava in
satisfacerea nevoilor sale, si o
servesc cu cele necesare
%dministrez algocalmin la
indicatia medicului * fiola im
Supraveghez bolnava
1 incura(ez
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca
1 a(ut
$i ofer imbracaminte le(era
%(ut bolnava sasi planifice
activitatile cotidiene
$dentific cauza oboselii
$i ofer un pahar cul apte cald
si asigur un climat
corespunzator
%dministrez conform
indicatiei medicului * fiola
5.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata
de pericole :
predispozitie la raniri
anxietate
DD :@isc de complicatii si
de infectii nosocomiale
Golnava sa beneficieze de un
mediu de siguranta fara
accidente si infectii
algocalmin im
%sigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
$nformez si stabilesc impreuna
cu bolnava planul de
recuperare al stariid e sanatate
si crestere a rezistentei
organismului
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie
PLAN DE INGRIJIRE3
Dume :#
.renume :D
Sex :-
9arsta :+8 ani
@eligia :ortodoxa
Domiciliul :/ocsani3urban4
1cupatia :constructor
Du se stie alergic la nici un medicament si aliment
Data internarii : 5.8*.!886
1ra internarii :*5.88
1bisnuinte de viata : fumeaza * pachet tigari,zi, consuma alcool
$naltime :*75cm
Ereutate :65Cg
#onditii de viata :apartament cu ! camere, locuieste singur
Date stabile :Er %$$ @hF
%ntecedente personale patologice :apendicectomie la ** ani, bolile
infectioase ale copilariei
%ntecedente heredocolaterale :nici un membru al familiei nu este in evidenta
cu boli cronice sau infectioase
-otivele internarii : durere violenta la nivelul bratului care se accentueaza
la
miscarea membrului
impotenta functionala
/unctii vitale :
T%<*+8,78mm ?g
@<!!r,min
T<+7=#
.<75b,min
/unctii vegetative :
scaun normal<*,zi
diureza prezenta**88ml
$storicul bolii:
.acientul a suferit un traumatism la nivelul bratului in urma caderii de la
acelasi nivel3gheata4 cu antebratul sub torace.%cuza durere locala intensa,
amplificata la miscare.
iagnostic me!ical "Fractura !e ante#rat
'a examenul clinic se constata :
deformarea regiunii
scurtarea segmentului afectat
mobilitate anormala
crepitatie osoasa
intreruperea continuitatii osoase
netransmisibilitatea miscarii
ata$or
a
Ne%oi a&ectate O#iecti%e Implementare
5.8*.86
*6,88
*.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea
fata de pericole
tahipnee !!r,min
tahicardie 75b,min
durere
?T% *58,78 mm?g
anxietate3neliniste,
agitatie4
DD :@isc de
complicatii
imediate :
soc traumatic
flebita
embolie
compresiunea sau
lezarea unor vase
importante sau a
nervilor
interpunerea de
Dormalizarea valorilor
pulsului, respiratiei si
T%
#ombaterea durerii
Suprimarea anxietatii
si nelinistii
.revenirea
complicatiilor imediate
si tardive
Golnavul sa
beneficieze de un mediu
de siguranta.
Discut cu bolnavul si ii explic
necesitatea internarii, a
efectuarii tehnicilor la care va fi
supus, ii fac cunostinta cu restul
echipei de ingri(ire, pentru ai
inspira incredere si siguranta.
#onduc bolnavul in salon si il
prezint celorlalti bolnavi, il
instalez in pat, intro pozitie
antalgica.
-asor si notez functiile vitale.
@ecoltez sange pentru analize
39S?, glicemie4 si le duc la
laborator.
%dministrez conform indicatiei
medicului o fiola algocalmin iv,
.&9 cu ser fiziologic Fvit
G*,G6 2 vit # + tablete,zi si
fraxiparina * fiola seara.
parti moi intre
fragmentele osoase
DD :@isc de
complicatii tardive :
calus intarziat
calus vicios
pseudartroza
echimoze
DD :@isc de infectii
nosocomiale si
iatrogene
!.Devoia de a se
misca si a avea o
buna postura
DD :$mobilitatea
incapacitatea
efectuarii miscarii
miscari limitate
DD :.ostura
inadecvata
intreruperea
Golnavul sa ocupe
pozitii confortabile si sa
se poata mobiliza cat
mai curand
$mobilizarea
segmentului in aparat
gipsat
#ombaterea durerii
$nsotesc bolnavul la serviciul de
radiologie pentru efectuarea unei
radiografii, la indicatia
medicului.
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie.
-erg la laborator pentru
rezultatele analizelor recoltate
&xplic bolnaveului necesitatea
punerii in repaus a segmentului
lezat si prote(area de factori
mecanici
Supraveghez bolnavul si il a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
%dministrez algocalmin
conform indicatiei medicului
%(ut bolnavul ori de cate ori
continuitatii osoase
durere
dificultate de a
ramane in pozitie
functionala a
segmentului
pozitie fortata
+.Devoia de a respira
si a avea o buna
circulatie
DD :Dispnee
tahipnee !+r,min
tahicardie 75b,min
?T% *58,78mm?g
anxietate
5.Devoia de a se
imbraca si dezbraca
DD :Dificultatea de
a se imbraca si
dezbraca
miscari limitate
Golnavul sa prezinte o
respiratie si o circulatie
adecvata
Dormalizarea si
mentinerea in limite
fiziologice a functiilor
vitale
Golnavul sa cunoasca
importanta satisfacerii
nevoii
Golnavul sa se poata
imbraca si dezbraca
este nevoie pentru asi schimba
pozitia corpului
'a indicatia medicului
specialist imobilizez segmentul
in aparat gipsat
.ort discutii linistitoare cu
bolnavul pentru combaterea
anxietatii, ii explic necesitatea
internarii si efectuarii
interventiilor si a tehnicilor
ulterioare
-asor si notez functiile vitale
$nstalez bolnavulin pat in pozitie
antalgica dupa ce sa efectuat
imobilizarea
Supraveghez bolnavul
$i explic legatura dintre tinuta
vestimentara, imagine si stima
de sine
$ncura(ez bolnavul
5.Devoia de a invata
si sti
DD :%nxietate
informare
insuficienta despre
evolutia bolii
6.Devoia de a dormi
si a se odihni
DD :Dificultate in a
se odihni
durere
agitatie
facies crispat
Golnavul sa fie informat
Suprimarea anxietatii
Golnavul sa fie
echilibrat psihic, sa aiba
un somn
calitativ si cantitativ
bun
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca si il a(ut
Sugerez apartinatorilor sai
procure haine largi usor de
imbracat cu mod de inchidere
simplu
1fer bolnavului informatii
despre traumatismul suferit pe
un ton cat mai optimist
$nformez bolnavul despre
conduita din spital si de dupa
externare
$nstalez bolnavul in pat
&duc bolnavul sa evite mesele
copioase si emotiile
1fer bolnavului ceai de tei,
asigur un climat corespunzator
al mediului ambiant
7.Devoia de a bea si
a manca
DD :%limentatie
inadecvata prin
deficit
inapetenta
anxietate
0.Devoia de a
elimina
DD :&liminari
inadecvate prin
deficit
Golnavul sa se
alimenteze si sa se
hidrateze
#ombaterea anxietatii
Golnavul sa prezinte
eliminari fiziologice
%dministrez conform /1 * fiola
algocalmin im
Discut cu bolnavul pentru a afla
ce alimente prefera si incerc sa i
le pun la dispozitie
$i explic necesitatea hidratarii
?idratez bolnavul suficient

Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnavul #D cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala alterata cu :
T% *58,68mm?g
puls 08b,min
respiratie *0r,min
temperatura +7=#
De urmarit si monitorizat functiile vitale.
De efectuat tratamentul conform /1 :
algocalmin * fiola im in caz de nevoie
vitamina G* * fiola
vitamina G6 * fiola
vitamina # * tableta de + ori pe zi
.&9 cu ser fiziologic
6.8*.86
*!,88
*.Devoia de a se misca si
a avea o buna postura
DD :$mobilitate
incapacitatea de a
efectua miscari
miscari limitate
DD :.ostura inadecvata,
manifestata prin pozitie
fortata determinata de
aparatul gipsat
Golnavul sa ocupe pozitii
confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Supraveghez bolnavul si il a(ut
in efectuarea toaletei zilnice
$i recomand schimbarea pozitiei
corpului periodic
$l a(ut in efectuarea tuturor
actiunilor
!.Devoia de a se imbraca
si dezbraca
DD :Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
durere
miscari limitate
+.Devoia de a dormi si a
se odihni
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
5.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata
de pericole
predispozitie la raniri
DD :@isc de
complicatii3calus
intarziat, calus vicios,
echimoze4
DD :@isc de infectii
nosocomiale
Golnavul sa se poata
imbraca si dezbraca
Golnavul sa beneficieze
de somn calitativ si
cantitativ
Golnavul sa beneficieze
de un mediu de siguranta
fara accidente si infectie
Supraveghez bolnavul
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca , il a(ut
$i ofer imbracaminte le(era
1fer bolnavului o cana cu lapte
cald inainte de culcare
1bserv, notez calitate, orarul
somnului, gradul de satisfacere
al celorlalte nevoi
%dministrez algocalmin * fiola
im la indicatia medicului
%sigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
$nformez si stabilesc impreuna
cu bolnavul planul de
recuperare al starii de sanatate si
crestere a rezistentei
organismului
#reez un mediu optim pentru ca
bolnavul sasi poata exprima
emotiile, nevoile
$nvat bolnavul tehnici de
relaxare, il incura(ez sa citeasca
%sigur legatura cu familia prin
vizite frecvente
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie
Raport !e pre!are a ser%iciului !e tura
.redau bolnavul #D cu diagnosticul fractura de antebrat
.rezinta stare generala alterata cu :
T% *58,68mm?g
puls 08b,min
respiratie *0r,min
temperatura +7=#
De urmarit si monitorizat functiile vitale.
De efectuat tratamentul conform /1 :
algocalmin * fiola im in caz de nevoie
vitamina G* * fiola
vitamina G6 * fiola
vitamina # * tableta de + ori pe zi
.&9 cu ser fiziologic
Data/or
a
Nevoi afectate Obiective Implementare
3.01.06
15,00
*.Devoia de a se misca si
a avea o buna postura
DD :$mobilitate
limitarea amplitudinii
miscarilor
incapacitate de a efectua
miscari
DD :.ostura inadecvata :
pozitie fortata de aparatul
gipsat
!.Devoia de a se imbraca
si dezbraca
DD :Dificultate in a se
imbraca si dezbraca
dificultate de asi
mobiliza membrul
superior
durere
miscari limitate
+.Devoia de a dormi si a
se odihni
Golnavul sa ocupe pozitii
confortabile
Sa efectueze miscari
adecvate starii sale
Golnavul sa se poata imbraca
si dezbraca
Golnavul sa beneficieze de
un somn corespunzator
calitativ si cantitativ
$nvat bolnavul care este
postura adecvata si cum sa
efectueze exercitii musculare
pasive
$l supraveghez
Suplinesc bolnavul in
satisfacerea nevoilor sale, si il
servesc cu cele necesare
%dministrez algocalmin la
indicatia medicului * fiola im
Supraveghez bolnavul
$l incura(ez
$i acord timp suficient pentru a
se imbraca si dezbraca
$i ofer imbracaminte le(era
%(ut bolnavul sasi planifice
activitatile cotidiene
DD :$nsomnie
somn intrerupt
durere
DD :Dificultate in a se
odihni :
durere locala
agitatie
5.Devoia de a evita
pericolele
DD :9ulnerabilitatea fata
de pericole :
predispozitie la raniri
anxietate
DD :@isc de complicatii si
de infectii nosocomiale
Golnavul sa beneficieze de
un mediu de siguranta fara
accidente si infectii
$dentific cauza oboselii
$i ofer un pahar cu lapte cald
si asigur un climat
corespunzator
%dministrez conform
indicatiei medicului * fiola
algocalmin im
%sigur conditii de mediu
adecvate pentru a evita
pericolele prin accidentare
$nformez si stabilesc impreuna
cu bolnavul planul de
recuperare al starii de sanatate
si crestere a rezistentei
organismului
&fectuez toate tehnicile in
conditii perfecte de asepsie si
antisepsie
Fie tehnice
Evaluarea funciilor vitale
Funciile vitale includ: respiraia, pulsul, tensiunea arterial i
temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai strii de
sntate sau de oal.
Observarea i msurarea respiraiei
H !cop: evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un
indiciu al evoluiei olii, al apariiei unor complicaii i al
pro"nosticului.
H Elemente de apreciat: tipul respiraiei, amplitudinea micrilor
respiratorii, ritmul, frecvena.
H #ateriale necesare: ceas cu secundar, creion de culoare
verde sau pi$ cu past verde, foaia de temperatur.
H %nterveniile asistentei: aezarea pacientului &n decuit dorsal,
fr a e$plica te'nica ce urmeaz a fi efectuat( plasarea
m)inii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui( numrarea
inspiraiilor timp de un minut( consemnarea valorilor oinute
printr*un punct pe foaia de temperatur +fiecare linie orizontal
a foii reprezint dou respiraii,( unirea cu o linie a valorii
prezente cu cea anterioar pentru oinerea curei( &n alte
documente medicale se poade nota cifric valoarea oinut,
c)t i caracteristicile respiraiei( aprecierea celorlalte elemente
ale funciei respiratorii se face prin simpla oservare a
micrilor respiratorii.
#surarea pulsului
**. !cop : evaluarea funciei cardio*vasculare
*!. Elemente de apreciat: ritmicitatea, frecvena, celeritatea,
amplitudinea
*+. -ocuri de msurat: oricare arter accesiil palprii i care
poate fi comprimat pe un plan osos +arter radial, femural,
'umeral, carotid, temporal, superficial, pedioas,
*5. #ateriale necesare: ceas cu secundar, creion rou sau pi$ cu
min roie.
*5. %nterveniile asistentei: pre"tirea psi'ic a pacientului(
asi"urarea repausului fizic i psi'ic 10*15 minute( splarea pe
m)ini( reperarea arterei( fi$area de"etelor palpatoare pe
traiectul arterei( e$ercitarea unei presiuni asupra peretelui
arterial cu v)rful de"etelor( numrarea pulsaiilor timp de 1
minut( consemnarea valorilor oinute printr*un punct pe foaia
de temperatur, in)nd cont ca fiecare linie orizontal a foii
reprezint patru pulsaii( unirea valorii prezente cu cea
anterioar cu o linie, pentru oinerea curei( consemnarea &n
alte documente medicale a valorii oinute i a caracteristicilor
pulsului.
#surarea tensiunii arteriale
*6. !cop: evaluarea funciei cardiovasculare +fora de contracie a
inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calirul
vaselor,
*7. Elemente de evaluat: tensiunea arterial sistolic +ma$im, i
diastolic +minim,
*0. #ateriale necesare: aparat pentru msurarea tensiunii
arteriale +cu mercur .iva*.occi, cu manometru, oscilometru
/ac'on, stetoscop iauricular, tampon de vat, alcool, creion
rou sau pi$ cu min roie,
*7. #etode de determinare: palpatorie, auscultatorie.
!8. %nterveniile asistentei:
5. /entru metoda auscultatorie: pre"tirea psi'ic a pacientului,
asi"urarea repausului fizic i psi'ic timp de 15 minute, splarea
pe m)ini, se aplic maneta pneumatic pe raul pacientului,
spri0init i &n e$tensie, se fi$eaz memrana stetoscopului pe
artera 'umeral, su mar"inea inferioar a manetei, se
introduc olivele stetoscopului &n urec'i, se pompeaz aer &n
maneta pneumatic, cu a0utorul perei de cauciuc p)n la
dispariia z"omotelor pulsatile, se decomprim pro"resiv aerul
din manet prin desc'iderea supapei p)n c)nd se percepe
primul z"omot arterial +care reprezint valoarea tensiunii
arteriale ma$ime,, se reine valoarea indicat de coloana de
mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnat, se
continu decomprimarea, z"omotele arteriale devenind tot mai
puternice, se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau
de acul manometrului, &n momentul &n care z"omotele dispar,
aceasta reprezent)nd tensiunea arterial minim, se noteaz
pe foaia de temperatur valorile oinute cu o linie orizontal de
culoare roie, socotindu*se pentru fiecare linie a foii o unitate
coloan de mercur, se unesc liniile orizontale cu liniile verticale
i se 'aureaz spaiul rezultat, &n alte documente medicale se
&nre"istreaz cifric, se dezinfecteaz olivele stetoscopului i
memrana cu alcool.
6. /entru metoda palpatorie: determinarea se face prin palparea
arterei radiale, nu se folosete stetoscopul iauricular, etapele
sunt identice metodei ascultatorii, are dezavanta0ul oinerii
unor valori mai mici dec)t realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posiil numai dup reducerea accentuat a compresiunii
e$terioare.
Punciile - generaliti
!*. 1efiniie.
/uncia este operaia prin care se ptrunde &ntr*un vas, &ntr*o
cavitate natural sau neoformat, &ntr*un or"an sau orice esut al
or"anismului cu a0utorul unui ac sau al unui trocar. 2n practic se
e$ecut urmtoarele puncii: venoas, arterial, pleural,
adominal, pericardic, articular, ra'idian, osoas, a vezicii
urinare, a fundului de sac 1ou"las, puncie iopsic i puncia unor
colecii purulente.
!!. !cop.
!+. e$plorator: se stailete prezena sau asena lic'idului dintr*o
cavitate +pleural, adominal, articular,( se recolteaz lic'idul
din cavitate &n vederea e$aminrii pentru a se staili natura,
cantitatea i caracteristicile acestuia( &n acelai scop se
efectueaz i punciile iopsice &n diferite or"ane pentru a se
oine fra"mente de esuturi necesare e$aminrilor
'istopatolo"ice.
!5. terapeutic: evacuarea lic'idului aundent din cavitate +prin ac
sau prin aspiraie,, puncia numindu*se evacuatoare(
administrarea de medicamente, lic'ide 'idratante, aer sau alte
soluii &n scop de tratament.
!5. /re"tirea punciei
!6. materiale: se pre"tesc materialele "enerale i specifice
fiecrei puncii( pentru dezinfecie i protecia m)inilor 3 ap
curent, spun, alcool medicinal, mnui de cauciuc sterile * (
pentru dezinfecia i protecia c)mpului cutanat +locul punciei,
3 ap, spun, aparat de ras, alcool iodat, tinctur de iod, alcool
medicinal, pense, porttampon, c)mpuri sterile pentru izolarea
locurilor * ( pentru anestezia local 3 soluii anestezice +$ilin
14,, serin"i sterile, ace sterile * ( instrumente specifice punciei
3 ace trocare * ( vase colectoare 3 epruete, vase colectoare
"radate, cilindru "radat, lame de microscop, sticl de ceasornic
* ( materiale pentru pensarea locului punciei( tampoane
comprese sterile, romplast( materiale pentru colectarea
deeurilor( tavi renal( "lei.
!7. pacientul: pre"tirea psi'ic const &n informarea lui,
&ncura0area i asi"urarea confortului( pre"tirea fizic const &n
asi"urarea poziiei corespunztoare fiecrei puncii.
!0. E$ecuia punciei.
/uncia venoas se e$ecut de ctre asistenta medical, celelate
puncii fiind e$ecutate de ctre medic, a0utat de una sau dou
asistente, &n salon sau &n sala de tratament.
5sistenta prote0eaz patul sau masa pe care se e$ecut puncia,
asi"ur poziia corespunztoare, pre"tete c)mpul cutanat:
dezinfecie tip 1 3 cu tampon &miat &n alcool, se adi0oneaz
te"umentul timp de 30 sec. +pentru puncia venoas,( dezinfecie tip 3
3 const &n splarea re"iunii, raderea pilozitilor, de"resare,
adi0onarea cu alcool iodat de dou ori +pentru celelalte puncii,.
!uprave"'eaz pacientul &n timpul punciei, &nm)neaz medicului
instrumentele &n condiii de asepsie, particip la recoltarea i
evacuarea produselor din cavitatea puncionat, in"ri0ete locul
punciei.
!7. 2n"ri0iri ulterioare
/acientul este instalat comod &n pat i suprave"'eat( este suplinit
pentru satisfacerea nevoilor sale.
+8. /re"tirea produsului recoltat
+*. pentru e$amenele de laorator epruetele se etic'eteaz, se
completeaz formularele de trimitere(
+!. se msoar cantitatea.
++. .eor"anizarea
#aterialele refolosiile se dezinfecteaz, se spal, se pre"tesc
pentru o nou sterilizare, deeurile se &ndeprteaz.
+5. 6otarea punciei
!e face &n foaia de temperatur sau de oservaie, menion)ndu*
se cantitatea de lic'id evacuat, aspectul lui, puncia al +dac prin
puncia e$ploratorie nu se oine lic'id, accidentele i incidentele
produse &n timpul punciei,.
/uncia venoas.
+5. 1efiniie
/uncia venoas reprezint crearea unei ci de acces &ntr*o ven
prin intermediul unui ac de puncie.
+6. !cop
* e$plorator: recoltarea s)n"elui pentru e$amene de laorator
+ioc'imie, 'ematolo"ie, serolo"ie, acteriolo"ie,
* terapeutic: administrarea unor medicamente su forma in0eciei
i perfuziei intravenoase( recoltarea s)n"elui &n vederea transfuziei
sale( e$ecutarea transfuziei de s)n"e sau derivate ale s)n"elui(
s)n"erare 300 3 500 ml &n edem pulmonar acut, 'ipertensiune
arterial.
+7. -ocul punciei
* venele de la plica cotului +azilic i cefalic, unde se formeaza
un 7#8 venos prin amastomozarea lor( *venele anteraului( *
venelede pe faa dorsal a m)inii( * venele suclaviculare( * venele
femurale( * venele maleolelor interne( * venele 0u"ulare i epicraniene
+mai ales la su"ari,.
+0. /re"tirea punciei
* materiale de protecie: perna elastic pentru spri0inirea raului,
muama, aleza( * pentru dezinfecia te"umentului tip 1( * instrumentar
i materiale sterile +ace de 95 * 30mm diametrul 6:10, ;:10, 10:10
mm, &n funcie de scop, serin"i de diferite capacitti, pense, mnui
c'irur"icale, tampoane. 5lte materiale: "arou sau and Esmarc,
epruete uscate i etic'etate, cilindru "radat, fiole cu soluii
medicamentoase, soluii perfuzaile, tvi renal.
* pacientul * pre"atirea psi'ic: se informeaz asupra scopului
punciei( * pre"tirea fizic pentru puncia la venele raului,
anteraului: se aeaz &ntr*o poziie confortail at)t pentru pacient
c)t i pentru asistent +decuit dorsal,( se e$amineaz calitatea i
starea venelor av)nd "ri0 ca 'ainele s nu impiedice circulaia de
&ntoarcere la nivelul raului( se aeaz raul pe perni i muama
&n anducie i e$tensie m$im( se dezinfecteaz te"umentele( se
aplic "aroul la o distan de ; 3 < cm deasupra locului punciei,
str)n")ndu*l astfel &nc)t s opreasc circulaia venoas fr a
comprima artera( se recomand pacientului s str)n" pumnul,
venele devenind astfel tur"iscente.
+7. E$ecuia punciei
5sistenta &mrac mnuile sterile i se aeaz vizavi de olnav:
se fi$eaz vena cu policele m)inii st)n"i, la = 3 5 cm su locul
punciei, e$ercit)nd o uoar compresiune i traciune &n 0os asupra
esuturilor vecine( se fi$eaz serin"a, "radaiile fiind &n sus, acul
ataat cu izoul &n sus, &n m)na dreapt, &ntre police i restul
de"etelor( se ptrunde cu acul travers)nd te"umentul &n direcie
olic +un"'i de 30 de "rade,, apoi peretele venos &nvin")ndu*se o
rezistena elastic, p)n ce acul &nainteaz &n "ol( se sc'ima
direcia acului 1 3 9 cm &n lumenul venei( se controleaz ptrunderea
acului &n ven prin aspiraie cu serin"a( se continu te'nica &n funcie
de scopul punciei venoase( &n caz de s)n"erare, se prelun"ete acul
de puncie cu un tu de polietilen care se introduce &n vasul colector,
"aroul rm)nnd le"at de rat( se &ndeprteaz staza venoas dup
e$ecutarea te'nicii prin desfacerea "aroului i a pumnului( se aplica
tamponul &miat &n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a
acului i se retra"e rusc acul( se comprim locul punciei 1 * 3
minute, raul fiind &n poziie vertical.
2n"ri0irea ulterioar a pacientului * se face toaleta local
te"umentului( se sc'im len0eria dac este murdar( se asi"ur o
poziie comod &n pat( se suprave"'eaz pacientul.
58. 5ccidente
>ematom +prin infiltrarea s)n"elui &n esutul perivenos,(
strpun"erea venei +perforerea peretelui opus,( ameeli( paloare(
lipotimie.
!ecoltarea pro"uselor biologice
i patologice
?eneraliti
5*. %mportana e$amenelor de laorator
@ompleteaz sinptomatolo"ia olilor cu elemente oiective(
confirm sau infirm dia"nosticul clinic( reflect evoluia olii i
eficacitatea tratamentului( confirm vindecarea( semnaleaz apariia
unor complicaii( permite depistarea &molnvirilor infecioase ca i a
persoanelor sntoase purttoare de "ermeni pato"eni.
5!. .olul asistentei
5sistenta treuie s respecte anumite re"uli: orarul recoltrilor(
pre"tirea psi'ic( pre"tirea fizic +re"im alimentar, repaus la pat,
aezarea &n poziie corespunztoare &n funcie de recoltare(
pre"tirea materialelor i a instrumentelor necesare recoltrii(
efectuarea te'nicii propriu*zise cu profesionalism( completarea
imediat i corect a uletinului de analiz( etic'etarea produsului
prin scriere direct pe recipient sau pe etic'ete ine fi$ate pe
recipient( e$pedierea i transportul produselor recoltate se va face
astfel &nc)t acestea s a0un" la laorator &n starea &n care au fost
prelevate din or"anism( s le trimit imediat, pentru a evita alterarea
produselor recoltate, iar c)nd se transport &n alt unitate, s se
amaleze corespunztor.
.ecoltarea s)n"elui
!)n"ele se recolteaz pentru e$amene: * 'ematolo"ice,
ioc'imice, acteriolo"ice, parazitolo"ice, serolo"ice.
.ecoltarea se face prin: * &nepare la pulpa de"etetului, loul
urec'ii +la adult,, faa plantar a 'alucelui, clc)i +la copil,( puncie
venoas( puncie arterial.
.ecoltarea s)n"elui venos cu sistem vacuumtainer
5+. 5vanta0e
5ceast metod asi"ur: confortul pacientului, calitatea proei de
s)n"e, securitatea personalului medical.
55. /re"tire
* materiale: 'older +un tu de plastic care prezint la partea
superioar amoul la care se ataeaz acul de puncie prin &nfiletare,
iar la partea inferioar dou aripioare,, acul de puncie prote0at de
carcasa icolor( tuuri vacutainer cu dopuri de diferite culori
convenionale( materiale necesare efecturii punciei venoase.
* pacientul: pre"tire psi'ic +se anun i i se e$plic necesitatea
i inofensivitatea te'nicii, pre"tirea fizic +recoltarea se face
dimineaa pe nem)ncate( se aseaz pacientul &n decuit dorsal,
confortail cu memrul superior &n aducie, e$tensie i supinaie.
55. E$ecuie
5sistenta se spal pe m)ini cu ap i spun, &mrac mnuile
sterile, verific anda de si"uran a acului, &ndeprteaz carcasa de
culoare al a acului prin micri de rsucire, &nfileteaz capacul lier
al acului &n 'older, ale"e locul punciei i &l aseptizeaz, &ndeprteaz
carcasa colorat a acului.
E$ecut puncia venoas: introduce tuul &n 'older apuc)nd
aripioarele cu inde$ul i mediul, iar cu policele &mpin"e tuul &n 'older
i astfel va fi strpuns diafra"ma "umat a dopului( dup prelevarea
s)n"elui se scoate tuul din 'older prin micri de &mpin"ere asupra
aripioarelor laterale i i se imprim micri uoare de inclinare *
rsucire pentru omo"enizarea cu aditivul, se introduce tuul urmtor,
se retra"e acul din ven i se face o compresiune asupra locului
punciei timp de 1 3 3 min fr a flecta anteraul pe ra.
56. /re"tirea proelor pentru laorator
!e etic'eteaz tuurile( se trimit la laorator.
1e tiut :
Auurile vacuumtainer se utilizeaz &n funcie de codul de culoare
a dopului de cauciuc astfel :
* .ou i portocaliu pentru c'imie clinic: electroforez,
transaminaze, amilazemie, fosfataz, uree san"'in, "licemie, acid
uric, creatinin, iliruinemie, calcemie, fosforemie, sideremie,
lipemie, rezerv alcalin, imuno"rama, proteina 7@8 reactiv, -ate$,
>elicoacter, teste de disproteinemie, anti"en 5ustralia, Balter*.ose,
.', "rup san"uin, 5!-C, .DB.
* 6e"ru: seditainer pentru determinarea E!>*ului +se a"it dup
recoltare printr*o micare lent,
* Dleu : pentru determinri de coa"ulare 3 firino"en( * timp de
protromin +se a"it dup recoltare cu micri lente,
* #ov : pentru determinri 'ematolo"ice 3 E1A5*F( 'ematocrit, >-?
cu formul leucocitar( indici eritrocitari EE#, >E#, @>E#(
rezisten "loular +se a"it dup recoltare prin micri lente,
* Eerde : vacumtainer cu litiu 'eparin pentru analize ioc'imice.
@)nd se recolteaz mai multe proe de la acelai pacient,
umplerea tuurilor vacumtainer se face &n urmtoarea ordine: tuuri
fr aditivi, tuuri pentru proe de coa"ulare, alte tuuri cu diveri
aditivi.
#"ministrarea me"icamentelor pe cale oral
57. Definiie
@alea oral este calea natural de administrare a medicamentelor,
acestea put)ndu*se resori la nivelul mucoasei ucale i a
intestinului suire i "ros.
50. Scop
Cinerea efectelor locale sau "enerale ale medicamentelor(
efecte locale: favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei di"estive,
prote0eaz mucoasa "astrointestinal, &nlocuiete fermenii di"estivi,
secreia "astric,+&n cazul lipsei acestora,, dezinfecteaz tuul
di"estiv( efecte "enerale: medicamentele administrate pe cale oral
se resor la nivelul mucoasei di"estive, ptrund &n s)n"e i apoi
acioneaz asupra unor or"ane, sisteme, aparate +antiioticele,
vasodilatatoarele, cardiotonicele, sedativele,.
57. Contraindicaii
5dministrarea medicamentelor pe cale oral: medicamentul este
inactivat de secreiile di"estive, medicamentul prezint proprieti
iritante asupra mucoasei "astrice, pacientul refuz medicamentele,
se impune o aciune prompt a medicamentelor, medicamentul nu se
resoare pe cale di"estiv, se impune evitarea circulaiei portale.
58. Forma de prezentare a medicamentelor
-ic'ide: soluii, mi$turi, infuzii, decocturi, tincturi, e$tracte, uleiuri,
emulsii( solide: puleri, talete, dra0euri, "ranule, mucila"ii.
5*. Pregtrirea administrrii medicamentelor
/acientul este informat asupra efectelor urmrite prin
administrarea medicamentului respectiv i a eventualelor efecte
secundare, i se d &n poziie ez)nd dac starea lui permite.
#ateriale: lin"ura, lin"uria, pipeta, sticla picurtoare, pa'ar "radat,
ceaca, ap, ceai, lapte.
5!. Administrarea medicamentelor
-ic'idele: siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii( se msoara doza
unic cu pa'arul, ceaca de cafea( mi$turile, soluiile, emulsiile se
msoar cu lin"ura, lin"uria( tincturile, e$tractele se dozeaz cu
pipeta sau sticla picurtoare. #edicamentele lic'ide se pot dilua cu
ceai, ap sau se administreaz ca atare, apoi pacientul ea ap,
ceai.
!olidele: taletele, dra0eurile se aeaz pe lima pacientului i se
&n"'it ca atare. Aaletele care se resor la nivelul mucoasei
sulin"uale +nitro"licerin, se aeaz su lim. /ulerile divizate &n
casete amilacee sau capsule cerate se &nmoaie &nainte caseta &n apa
i se aeaz pe lim pentru a fi &n"'iit. /ulerile nedivizate se
dozeaz cu lin"uria sau cu v)rful de cuit. ?ranulele se msoar cu
lin"uria. Gnele puleri se dizolv &n ap, ceai i apoi se
administreaz su form de soluii + pur"ativele saline,.
5+. Reorganizarea
%nstrumentele folosite se dezinfecteaz, se spal.
#"ministrarea me"icamentelor
pe cale parenteral
55. Definiie
@alea parenteral, &n &nelesul strict al cuv)ntului, este calea care
ocolete tuul di"estiv. 1at fiind faptul c &n afara in0eciilor i alte ci
ocolesc tuul di"estiv +e$. calea respiratorie, noiunea de calea
parenteral a fost reconsiderat, pstr)nd &n sfera ei numai calea
in0ectail de administrare a medicamentelor. %n0ecia const &n
introducerea sustantelor medicamentoase lic'ide &n or"anism, prin
intermediul unor ace care traverseaz esuturile, acul fiind adaptat la
serin".
55. Avantajele cii parenterale
1ozarea precis a medicamentelor, oinerea unui efect rapid
posiilitatea administrrii medicamentelor la pacientul incontient, cu
'emora"ie di"estiv, vrsturi.
56. Scopul injeciilor
E$plorator 3 care const &n testarea sensiilitii or"anismului fa
de diferite sustane. Aerapeutic 3 administrarea medicamentelor.
%n0ecia sucutanat: scop terapeutic, locul in0eciei 3 re"iuni
o"ate &n esut celular la$, e$tensiil: faa e$tern a raului, faa
superoe$tern a coapsei, faa supra 3 i su spininoas a
omoplatului, re"iunea suclavicular, flancurile peretelui adominal.
!oluii administrate: soluii izotone nedureroase, solutii cristaline
+insulina, 'istamina, cofeina,. .esoria &ncepe la 5 * 10 minute de la
administrare, dureaz &n funcie de cantitatea administrat.
%n0ecia intramuscular: scop terapeutic. -ocul in0eciei 3 muc'ii
voluminoi lipsii de trunc'iuri mari de vase i nervi: re"iunea
superoe$tern a fesei, faa e$tern a coapsei &n treimea mi0locie, faa
e$tern a raului &n muc'iul deltoid. !oluii administrate: soluii
izotone, soluii uleioase, soluii coloidale cu densitate mare. .esoria
&ncepe imediat dup administrare se termin &n 3 3 5 minute i este
mai lent pentru soluiile uleioase.
%n0ecia intravenoas: scop e$plorator +se administreaz sustana
de contrast radiolo"ic, i terapeutic. -ocul in0eciei 3 venele de la
plica cotului, venele anteratului, venele de pe faa dorsal a m)inii,
venele maleolare interne i venele epicraniene. !oluii administrate:
soluii izotone i soluii 'ipertone. .esoria instantanee.
57. Pregtirea injeciei
#ateriale: serin"i sterile cu o capacitate &n funcie de cantitatea de
soluie medicamentoas. !e utilizeaz serin"i de unic folosin &n
amala0 individual care prezint urmtoarele avanta0e: condiii
ma$ime de sterilitate, risc de contaminare a pacientului redus,
economie de timp, manipulare uoar. 5cele se "sesc &mpreun cu
serin"a &n acelai amala0 sau &n amala0e separate( se pre"tete
un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluiilor i altul pentru
in0ectare. #edicamentul prescris se poate prezenta: ca medicament
direct in0ectail, &n fiole sau flacoane cu doz unic sau multipl &n
serin"a "ata pre"tit de &ntreuiare, ca medicamente indirect
in0ectaile: pudre sau produse liofilizate &n fiole sau flacoane cu dop
de cauciuc &nsoite sau nu de solvent. Fiolele, flacoanele sunt
etic'etate, menion)ndu*se numele medicamentului, calea de
administrare, termenul de valailitate. 5lte materiale: tampoane
sterile din vat i tifon, soluii dezinfectante +alcool, lamp de spirt,
tvi renal, "arou de cauciuc, perni, muama.
50. Pregtirea pacientului pentru injecie
/re"tirea psi'ic 3 se informeaz privind scopul si locul in0ectiei
si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul in0ectiei.
/re"atirea fizica 3 se aseaza in pozitie confortaila in functie de tipul
si locul in0ectiei.
57. ncrcarea seringii
!e spal m)inile cu ap curent, se verific serin" i acele
+capacitatea, termenul de valailitate al sterilizrii,, se verific
inte"ritatea fiolelor sau flacoanelor, etic'eta, doza, termenul de
valailitate, aspectul soluiei, se &ndeprteaz amala0ul serin"ii, se
adapteaz acul pentru aspirat soluia, acoperit cu protectorul i se
aeaz pe o compres steril.
7. 5spirarea coninutului fiolelor: se "olete lic'idul din v)rful fiolei
prin micri de rotaie, se dezinfecteaz ")tul fiolei prin
famlare sau prin ter"ere cu tampon &miat &n alcool, se
desc'ide fiola astfel: se ine cu mana st)n", iar cu policele i
inde$ul m)inii drepte prote0ate cu o compresa steril se
desc'ide partea suiat a fiolei. !e trece "ura fiolei desc'ise
deasupra flcrii. !e introduce acul &n fiola desc'is, inut
&ntre policele, inde$ul i de"etul mi0lociu al m)inii st)n"i,
serin"a fiid inut &n m)na dreapt. !e aspir soluia din fiola,
retr")nd pistonul cu inde$ul i policele m)inii drepte i av)nd
"ri0 ca izonul acului s fie permanent acoperit cu soluia de
aspirat( fiola se rstoarn pro"resiv cu orificiul &n 0os. !e
&ndeprteaz aerul din serin", fiind &n poziie vertical cu acul
&ndreptat &n sus, prin &mpin"erea pistonului p)n la apariia
primei picturi de soluie prin ac. !e sc'im acul de aspirat cu
cel folosit pentru in0ecia care se face.
0. 1izolvarea pulerilor: se aspir solventul prin serin", se
&ndeprteaz cpcelul metalic al flaconului, se dezinfecteaz
dopul de cauciuc, se ateapt evaporarea alcoolului. !e
ptrunde cu acul prin dopul de cauciuc i se introduce
cantitatea de solvent prescris. !e scoate acul din flacon i se
a"it p)n la completa dizolvare.
7. 5spirarea soluiei din flaconul &nc'is cu dop de cauciuc: se
dezinfecteaz dopul de cauciuc, se ateapt evaporarea
alcoolului, se &ncarc serin"a cu o cantitate de aer e"al cu
cantitatea de soluie ce urmeaz a fi aspirat, se introduce acul
prin dopul de cauciuc &n flacon, p)n la nivelul dopului i se
introduce aerul, se retra"e pistonul sau se las s se "oleasc
sin"ur coninutul flaconului &n serin" su presiunea din flacon.
5cul cu care s*a perforat dopul de cauciuc se sc'im cu acul
pentru in0ecie.
In$eciile % e&ecuie
%n0ecia sucutanat
68. E$ecutarea: asistenta &i spal m)inile, dezinfecteaz locul
in0eciei. /entru in0ecia pe faa e$tern a raului poziia
pacientului este ez)nd, cu raul spri0init pe old. !e prinde
serin"a pre"tit ca un creion cu m)na dreapt, se face o cut
a pielii &ntre inde$ul i policele m)inii st)n"i, care se ridic dup
planurile profunde, se ptrunde rusc cu for la aza cutei
lon"itudinal 9 3 = cm. !e verific poziia acului prin retra"erea
pistonului, dac nu s*a ptruns &ntr*un vas san"uin. !e
in0ecteaz lent soluia medicamentoas, prin apsarea
pistonului cu policele m)inii drepte, se retra"e rusc acul cu
serin"a i se dezinfecteaz locul in0eciei, mas)ndu*se uor,
pentru a favoriza circulaia i deci resoria medicamentelor.
6*. 5ccidente: durere violent prin lezarea unei terminaii nervoase,
ruperea acului, 'ematom prin lezarea unui vas mai mare.
6!. %ntervenii: se retra"e acul puin spre suprafa, e$tra"erea
manual sau c'irur"ical a acului, se previne prin verificarea
poziiei acului &nainte de in0ectare.
%n0ecia intramuscular
-ocul in0ectei &l constituie muc'ii voluminoi, lipsii de
trunc'iuri importante de vase i nervi, a cror lezare ar putea provoca
accidente. 2n muc'ii fesieri se evit lezarea muc'iului sciatic:
cadranul superoe$tern fesier 3 rezultat din &ntretierea unei linii
orizontale care trece prin mar"inea superioar a marelui tro'anter,
p)n deasupra anului interfesier, cu alta vertical perpendicular pe
mi0locul celei orizontale( c)nd pacientul este culcat, se caut ca
repere, punctele !mirnov i Dart'elmH +punctul !misnov este situat la
un lat de"et deasupra i &napoia marelui tro'anter( punctul Dart'elmH
e situat la unirea treimii e$terne cu cele dou treimi interne a unei linii
care unete splina iliac anterosuperioar cu e$tremitatea anului
interfesier,, c)nd pacientul este &n poziie ez)nd in0ecia se poate
face &n toat re"iunea fesier deasupra liniei de spri0in.
6+. /re"tirea in0eciei. #ateriale: serin"i sterile cu o capacitate &n
funcie de cantitatea de soluie medicamentoas. !e utilizeaz
serin"i de unic folosin &n amala0 individual care prezint
urmtoarele avanta0e: condiii ma$ime de sterilitate, risc de
contaminare a pacientului redus, economie de timp,
manipulare uoar. 5cele se "sesc &mpreun cu serin"a &n
acelai amala0 sau &n amala0e separate( se pre"tete un
ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluiilor i altul
pentru in0ectare, se &ncarc serin"a. /acientul: se informeaz,
se recomand s se rela$eze musculatura, se a0ut s se
aeze comod &n poziie decuit ventral, decuit lateral,
ortostatism, ez)nd, se dezrac re"iunea.
65. E$ecutarea: asistenta &i spal m)inile, dezinfecteaz locul
in0eciei, se &ntinde pielea &ntre inde$ i policele m)inii st)n"i i
se &neap perpendicular pielea cu rapiditate i si"uran, cu
acul montat la serin", se verific poziia acului prin aspirare,
se in0ecteaz lent soluia, se retra"e rusc acul cu serin"a i
se dezinfecteaz locul, se maseaz uor locul in0eciei pentru
a activa circulaia, favoriz)nd resoria.
65. %n"ri0irea ulterioar a pacientului: se aeaz &n poziie
comod, rm)n)nd &n repaos fizic 5 3 10 minute.
66. %ncidente i accidente: durere vie, prin atin"erea nervului
sciatic sau a unor ramuri ale acestora, paralizia prin lezarea
nervului sciatic, 'ematom prin lezarea unui vas, ruperea
acului, supuraie aseptic, emolie, prin in0ectarea accidental
&ntr*un vas a soluiilor uleioase.
67. %ntervenii: retra"erea acului, efectuarea in0eciei &n alt zon,
respectarea zonei de elecie a in0eciei, retra"erea manual
sau c'irur"ical a acului, se verific poziia acului, se folosesc
ace suficient de lun"i pentru a ptrunde &n masa muscular.
%n0ecia intravenoas
60. E$ecuia in0eciei: asistenta &i spal m)inile, se ale"e locul
punciei i se dezinfecteaz, se e$ecut puncia venoas, se
controleaz dac acul este &n ven, se &ndeprteaz staza
venoas prin desfacerea "aroului, se in0ecteaz lent in)nd
serin"a &n m)na st)n" iar cu policele m)inii drepte se apas
pe piston, se verific periodic dac acul este &n ven, se retra"e
rusc acul, c)nd in0ectarea s*a terminat( la locul punciei se
aplic tamponul &miat &n alcool, compresiv.
67. 2n"ri0irea ulterioar a pacientului: se menine presiunea la locul
in0eciei c)teva minute, se suprave"'eaz &n continuare starea
"eneral.
78. %ncidente i accidente: in0ectarea soluiei &n esutul perivenos,
manifestat prin tunefierea esuturilor, durere( fleal"ia produs
prin in0ectarea rapid a soluiei sau a unor sustane iritante,
valuri de cldur, senzaii de uscciune &n farin"e, 'ematom
prin strpun"erea venei, ameeli, lipotimie, colaps.
7*. %ntervenii: se &ncearc ptrunderea acului &n lumenul vasului
continu)ndu*se in0ecia sau se &ncearc &n alt loc( in0ectare
lent, se &ntrerupe in0ecia i se anun medicul.
Pregatirea pacientului pentru e&plorarea ra"iologica
a sistemului osteo-articular
E$plorarea radiolo"ica a sistemului osteo*articular se
efecuteaza de catre medic prin radio"rafie. @itirea radio"rafiilor se
face la ne"atoscop.
7!. !cop: studierea morfolo"iei osului si functionalitatii unor
articulatii osoase din sistemul osteo 3 articular pentru stailirea
dia"nosticului de lu$atie, fractura sau ale afectiuni care
modifica structura osului.
7+. /re"atirea psi'ica a pacientului: se anunta pacientul si i se
e$plica necesitatea te'nicii, precum si conditiile in care se
efectueaza +e$aminarea in oscuritate si cu a0utorul unor
aparate speciale.
75. /re"atirea fizica a pacientului: se dezraca re"iunea ce
urmeaza a fi e$aminata( la fenei parul lun" se lea"a de
crestetul capului( se indeparteaza mar"elele si lantisoarele de
la "at, precum si oiectele radiopace din uzunar( se ridica
pansamentul +daca e$ista, de pe re"iunea ce urmeaza a fi
e$plorata( un"uentele sau alte forme medicamentoase se
indeparteaza prin spalare cu alcool sau enzina( daca memrul
e$aminat nu poate fi mentinut fara atele in pozitie necesara, se
vor folosi atele transporente pentru razele I( se administreaza
pacientului un medicament anal"ezic, in cazul in care miscarile
ii provoaca dureri +fracturi, lu$atii, artrite acute,( se efectueaza
o clisma evacuatoare, in cazul radio"rafiilor oaselor azinului,
nu se e$ecuta in traumatisme recente( se administreaza
sustante de contrast dupa ce in prealail s*a facut testarea
pacientului, sau se unmple cavitatea articulara cu aer sau
o$i"en, pentru evidentierea cartila0elor articulare daca medicul
solicita( se a0uta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia
indicata de medic in functie de re"iunea ce se e$amineaza.
75. %n"ri0irea dupa te'nica: se a0uta pacientul sa se ridice de pe
masa de radio"rafie si sa se imrace( pacientul este conduc la
pat( e$amenul radiolo"ic efectuat se noteaza in foia de
oservatie +si data,.
BIBLIO'RAFIE"
#hirurgie vol $$ %cad. .rof.dr.D.?ortolomei
.rof.dr.$.Turai
-anual de chirurgie si specialitati inrudite .opa /lorin
%natomia si fiziologia omului @oxana -aria %lbu,
-ioara -incu
)rgente medicochirurgicale 'ucretia Titirca