Sunteți pe pagina 1din 45

Articulatiile membrului inferior

Articulatiile membrului inferior

Articulatiile mebrului inferior ca si oasele prezinta o mare soliditate, fata de membrul superior Solicitarime mecanice, statiunea bipeda impotriva gravitatiei duc la o dezvoltare mare a aparatului apsuloligamentar Amplitudinea miscarilor este mai redusa dact la mambrul inferior

Articulatia soldului

Articulatia coxo-femurala este o enartroza la radacina coapsei. Ea se realizeaza intre extremitatea proximala a femurului si cavitatea acetabulara. Este o articulatie cu conducere ligamantara

Articulatia soldului

Fetele articulare: Capul femural !"# de sfera cu o depresiune centrala fosa capului femural. Se continua lateral cu colul femural Axul lung al colului fata de axul diafizar formeaza ung$iul de inclinatie de %!&' - %#&' Axul lung al colului face cu planul frontal un ung$i de declinatie de %&'-!&' Cu exceptia fosetei, capul femural este acoperit cu cartola( $ialin pe toata suprafata

Articulatia soldului
-

Acetabulum Cavitate $emisferica situata pe fata laterala a coxalului Suprafata articulara este un inel incompleta faces lunata la periferia acetabulului Foseta acetabulara neacoperita de cartila(, acoperita de membrana sinoviala )n (urul acetabulului se gaseste un tesut fibroelastica labrum acteabular cu roulul de a-i mari suprafata la !"# dintr-o sfera *abrumul traverseaza incizura ca ligament transvers acetabular completand cercul

Articulatia soldului
+i(loace de contentie Capsula articulara forma de trunc$i de con cu insertia pe circumferinta acetabulara, anterior pe linia intertro$anterica si posterior la %%,& cm de creasta intertro$anterica. )n pozitia normala a articulatiei cea mai mare parte a capsulei este sub tensiune Capsula este intarita de ligamente: - lig. iliofemural anterior fata de articulatie si intim amestecat cu fibrele capsulei. Are rol in limitarea adductiei si rotatiei laterale,fasciculul oblic- si in limitarea abductiei si extensiei ,fasciculul vertical

Articulatia soldului
*ig. pubofemural .aza se insera pe eminenta iliopectinee, creasta iliopectinee, ranura superioara a pubisului )nsertia pe micul tro$anter /ol de a limita abductia si rotatia laterala 0 lig. isc$ifemural 1orneste de pe isc$ion in spatele colului femural )nsertie anterior de fosa tro$anterica /ol de a limita rotatia interna si adductia coapsei

Articulatia soldului
*igamentul capului femural 2arful inserat in partea anterosuperioara a fosetei capaului femural cu originea prin # fascicule pe lig. transvers al acetabulului si partea superioara si inferioara a incizurii acetabulare. Suporta pana la 3& de 4g Contine vase sangvine /ol trofic si de limitare a a adductiei, abductiei ssi rotatiei laterale cu coapsa flectata 0 zona orbiculara condensare a fibrelor profunde a capsulei

Articulatia soldului

2ascularizatie: ramuri din a.iliaca interna ,a. obturatorie, a. isc$iadica, a5 fesiera superioara- si din a. femurala profunda ,aa. Circumflexe femurale mediala si laterala)nervatia este asigurata de n. femural, n. obturator, n. isc$iadic, n. patratului femural, n. cutanat femural posterior

Biomecanica articulatiei soldului


Articulatia soldului este o articulatie de incarcare Femurul este relativ fix +iscarea articulatiei soldului este produsa de miscarea bazinului pe femur )n aceasta situatie concavitatea acetabulara se misca in aceeasi directie ca cea a $emipelvisului opus

Miscarile articulatiei soldului

Articulatie sferoidala cu # grade de libertare si conducere ligamantara 6ezvoltarea ligamantara economiseste forta muscula si previne caderea trunc$iului in special posterior 1ermite membrului inferior sa participe atat de oscilatie in faza de pendulare a membrului cat si la stabilizare in faza de propulsie

Miscarile articulatiei soldului


Flexia Consta in ridicarea si apropierea copsei de peretele anterior al abdomenului 6aca flexia coapsei se asociaza cu extensia gambei amplitudinea e de 78', iar cu flexia genunc$iului amplitudinea e de %#8'. +usc$ii flexori sunt lungi si puternici m. iliopsoas cel mai puternic flexor al coapsei m. iliac intervine in componenta de forta, m. psoas intervine in componenta de lungime sinergistii iliopsoasului sunt slabi in paralizii mersul este groi. *a ridicarea coapsei peste orizontala mai participa si m. pectineu si fibrele anterioare ale m. fesier mi(lociu

Miscarile articulatiei soldului


Extensia +iscarea inversa a flexiei Amplitudine de aproximativ %& !8 ' )n balet, patina( $iperextensia in realitate este o flexie a soldului opus si accentuarea lordozei lombare +usc$i extensori: fesierul mare cel mai puternic, musc$i prin definitie antigravitational, pelvitro$anterieni

Miscarile articulatiei soldului


Adductia Are amplitudine mai redusa %8' fiind limitata de intalnirea coapselor, iar dupa incrucisare de lig. capului femural si isc$iofemural 6aca coapsa este flectata se poate depasi linia mediana +usc$i adductori: cei trei musc$i adductori, pectineu, iliopsoas, gemeni, obturator intern, patrat femural

Miscarile articulatiei soldului


Abductia Amplitudine de 3&' cu coapsa extinsa si de &8-9&' cand se asociaza cu flexia genunc$iului *imitata de lig. pubofemural +usc$i adductori: fibrele anterioare ale fesierului mi(lociu, fesierul mic, tensorul fasciei lata, croitor, drept femural

Miscarile articulatiei soldului


/otatia laterala Amplitudine de circa 3&' cu coapsa in extensie si de %88' cu coapsa in flexie +usc$ii rotatori laterali - fesier mare - pectineu - croitor, - pelvitro$anterieni - iliopsoas 0 sunt agenti motori mai puternici decat rotatorii mediali

Miscarile articulatiei soldului


/otatia mediala - Are amplitudine de circa #&3&' cu coapsa extinsa - limitata de lig. isc$ifemural si iliofemural - Agenti motori: m. fesier mi(lociu si mic prin fibrele anterioare, gracilis, adductor mare, drept femural, biceps 0 Circumductia miscarea care le insumeaza pe toate celelalte. Capul femural se invarte in acetabul si diafiza se misca ca un con

Articulatia genunchiului

Cea mai mare articulatie din corp *a om e femurotibiala *a alcauirea sa participa si articulatia femuropatelara Capul fibulei de dimensiuni reduse nu participa la alcatuirea articulatiei

Articulatia genunchiului

Fatale articulare Epifiza distala a femurului participa prin cei ! condili femurali Axele nateropotsreioare ale condililor sunt divergente posterior astfel incat epifiza inferioar este mai voluminoasa posterior decat anterior Segmentul anterior al curburii face parte dintr-un cerc cu raza de 3& mm, pentru cel posterior sa a(unga %& mm. Condilul medial este mai proeminent inferior decat cel lateral incat femurul in spri(in bicondilian descrie un ung$i obtuz desc$is lateralal de %:8 %:&' - genu valgum fiziologic Anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara 6iafiza verticala nu este dreapta, ondilii femurali nu se gasesc sub capl femural ci mai medial condilul lateral fiind aproximativ sub capul femural.

Articulatia genunchiului

Epifiza proximala tibiala voluminoasa, usor curbara posterior de forma relativ patrulatera cu axul mare transversal Format din ! condili fiecare cu cate o fata articulara superioara pentru condilii femurali Fetele sunt usor concave si ovalare cu axul mare sagital )ntre cele ! suprafete articulare se gaseste masivul spinelor nearticular 1e aria intercondiliana anterioara se insera lig. incrucisat anterior, iar pe cea posterioara lig. incrucisat posterior 1e fata laterala a condilului lateral se afla fata articulara pentru fibula. 1e linia mediana se alfa tuberozitatea tibiala. lateral de ea e tuberculul ;erdi insertia tractului iliofemural.

Articulatia genunchiului

/otula Fata posterioara a rotulei este impartita de o creasta in doua suprafete articulare care in mod normal nu sunt egale

Articulatia genunchiului

+eniscurile articulare Formatiuni fibrocartilaginoase dezvoltate la periferia suprafetelor articulare ale condililor tibiali 1rezinta o fata articulara superioara concava si o fata inferioara plana in raport cu platoul tibial si o baza prin care adera de capsula articulara Fiecare se insera prin cate ! extremitati in ariile intercodiliene respective. Sunt uniti anterior prin ligamentul transvers al genunc$iului

Articulatia genunchiului
+eniscul medial Forma literei c, distanta dintre cele ! extremitati fiind mai mare 1rin cornul anterior se fixeaza la marginea ant a platoului tibial iar prin cornul post in aria retrospinala 0 meniscul lateral Are forma unui inel, cele ! extremitati fiind mai apropiate la locul de insertie pe cei ! versanti ai eminetei intercondiliene Este mai ingust, dar mai gros la periferie 0 meniscurile prezinta mobilitate intraraticulara deplasandu-se pe suprafetele articulare aale condililor tibiali Fortele de copresie pot atinge !x; sau #x; in cursul unui mers normal si de &-9x; in cursul alergarii +eniscurile pot prelua &8< din aceste sarcini

Articulatia genunchiului

+i(loace de contentie Capsula articulara *igamantele:


-

*igamentele incrucisate anterior si posterior sunt localizate intracapsular dar extrasinovial. Sunt denumite in functie de insertia lor tibiala *igamantul rotulian *ig. popliteu oblic *ig. colateral extern *ig. colateral intern *ig. popliteu arcuat.

Articulatia genunchiului
-

*igamentul incrucisat anterior )nsertia in partea anterioara a tibiei posterior de lig. transvers. 6irectie in sus si posterior Fibrele pot fi grupate in ! fascule: anteromedial si posterolateral )mpiedica deplasarea anterioara a condililor femurali pe platoul tibial = mica translatie poate apare la #8' de flexie cand *)A se relaxeaza /ol in controlarea rotatiei tibiei Este lezat cand genunc$iul este in flexie si se adauga o componente rotationala tibiei.

Articulatia genunchiului

*igamentul incrucisat posterior Are un traiect in sus si oarecum anterior fata de originea sa posterioara tibiala Este mai scurt si mai putin oblic decat cel anterior Are ! fascicole anteromedial si posterolateral )mpiedica luxatia posterioara a tibiei in fata condililor femurali 6eplasarea posterioara maxima se produce la :&' de flexie

Articulatia genunchiului
*ig. rotulian este trapezoidal cu baza mare pe rotula si baza mica pe tuberozitatea tibiala - Este separat de tibie prin burs pretibiala - *ateral si medial flanc$eaza rotula fuzionand in capsula cu retiaculele patelare lateral si medial 0 lig. popliteu oblic se dezvolta din tendonul m.semimembranos amestecandu-se partial cu capsula 0 lig. colateral extern inserat pe epicondilul femural extern si pe capul peroneului 0 >u adera de capsula si de meniscul extern

Articulatia genunchiului
*ig. colateral intern 6ezvoltat intre epicodilul femural intern si condilul medial al tibiei Coboara catre marginea mediala a tibiei si suprafata posteromediala a difizei tibiale 0 lig. popliteu arcuat Situat sub ligamentul popliteu oblic )ntareste capsula din dreptul condilului lateral al femurului ?vascularizatie: a. descendenta a genunc$iului, aa. Articulara superioara laterala, articulara superioara mediala, articulara mi(locie, articulara inferioara

Articulatia genunchiului

Alinierea tibio-femurala Axul anatomic longitudinal este oblic directionat inferior si medial din proximal in distal Axele longitudinale ale femurului si tibiei formeaza un ung$i desc$is lateral de %@& - %78'. Femurul realizeaza cu verticala un ung$i intre &-%8' Axul mecanic al membrului inferior uneste centrul capului femural cu centrul suprafetei superioare a capului tibiei. )n mod normal aceasta linie trece prin centrul articulatiei genunc$iului intre tuberculuii intercondilieni Axul mecanic formeaza cu verticala un ung$i de #'

Biomecanica articulatiei genunchiului


? Articulatie cu conducere ligamentara ? Functioneaza ca o parg$ie de grdadul ))) Flexia si extensia au loc in eta(ul superior al articulatiei miscarile se pot efectua in # moduri: prin deplasarea femurului pe tibie pozitia de spri(in pe sol prin deplasarea tibiei pe femur pozitia sezanda prin deplasarea simultana a ambelor oase pendularea gambei in mers

Biomecanica articulatiei genunchiului


)n flexie axul se deplaseaza superior si posterior, iar in extensie invers 6aca se considera doua puncte simetrice in flexie punctul femural se deplaseaza mai mult decat cel tibial Contribuie meniscurile articulare ele fiind mai subtiri in centru decat in periferie )n extensie meniscurile isi maresc raza de curbura, iar partea lor anterioara se deplaseaza anterior Flexia activa are o amplitudine de %#&', iar cea pasiva de %&8' Agenti motori: m. biceps, semitendinos si semimembranos, secundar mm croitor, gracilis, gastrocnemieni si popliteu +iscarea este franata de m.cvadriceps /otatia mediala a femuruluice acompaniaza stadiile finale ale extensiei nu este voluntara si nici condua muscular rotatie automata care bloc$eaza articulatia

Biomecanica articulatiei genunchiului


1entru a initia flexia genunc$iul trebuie initial deblocat 1entru deblocare femurul trebuie derotat ,rotat lateral-. Forta de flexie va determina automat o rotatie laterala a femurului. ? Extensia Are o amplitudine de %@8' Cel mai puternic extensor este m. cvadriceps femural Forta mai mare ca flexorii musc$i antigravitationali Extensia este limitata de ligamantele posterioare a enunc$iului =data extins genunc$iul a(unge intr-o pozitie de zavorare in care actiunea musculara nu mai este necesara.

Rotatia

Se realizeaza numai la gamba flectata Cand genunc$iul atinge o flexie de :8' se asociaza o miscare de rotatie interna ce poate atinge !8' Axul miscarii este vertical si trece prin eminenta intercondiliana /otatia interna este limitata de ligamentele incrucisate /otatia laterala poate atinge 38' si este limitata de tensionarea ligamantelor colaterale

Articulatia patelofemurala

)n extensie completa vine in raport cu fata anterioara a extremitatii distale a femurului )n flexie se translateazadistal si vine in dreptul incizurii intercondilienela flexie intre !& - %#8' patela se inclina medial cu aproximativ %%' 6aca femurul se roteaza medial portiunea superioara a patelei va urma femurul, pe cand portiunea inferioara fiind legata de tendonul patelar va ramane lateral odata cu patela A rotatia laterala a patelei /otatia mediala a patelei apare odata cu rotatia laterala a femurului se roteaza lateral cu 9' odata cu flexia genunc$iului de la !& %#8 '

Articulatia talocrurala
Ea leaga oasele gambei, prin intermediul talusului de sc$eletul piciorului Suprafetele artculare Bibia prin fata articulara inferioara si fata articulara maleolara Fibula prin fata articulara maleolara. Cele ! maleole formeaza o scoaba in care intra talusul Balusul participa prin suprafata aticulara superioara si prin partile superioare ale fetelor laterale. Corpul talusului este mai lat anterior decat posterior ? articulatia gleznei este cea mai congruenta articulatie a corpului uman.

Articulatia talocrurala

Capsula articulara este mai subtire anterior posterior *igamente *igamentul colateral medial lig. deltoid are originea pe maleola mediala de unde se imprastie in evantai pe oasele tarsului. ) se descriu 3 fascicule Bibiotalar anterior se insera pe marginea mediala a colului talusului Bibionavicular se insera pe fata mediala si dorsala a navicularului Bibiocalcanean fibrele sale se insera pe sutentaculum tali Bibiotalar posterior fibrele se insera pe procesul posterior al talusului

Articulatia talocrurala

*igamentul colateral lateral radiaza de pe maleola la oasele tarsiene vecine fiind format din # fascicule: lig. talofibular anterior de pe maleola fibulara la partea laterala a colului talusului *ig. talofibular posterior se insera in fosa maleolei laterale si pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului *ig. calcaneofibular se prinde pe varful maleolei laterale si pe fata laterala a calcaneului cu fibrele orientate in (os si posterior

Articulatia talocrurala
/aporturi Anterior : tendoanele m. tibial anterior si extensor lung al $alucelui si degetelor si manunc$iul casculonervos tibial anterior 1osterior m. tibial posterior, m. flexor lung al degetelor, manunc$iul vasculonervos tibial posterior, m flexor lung al $alucelui, grasimea prea$iliana si tendoanele mm. peronieri lung si scurt. ? 2ascularizatie : a. tibiala anterioara , aa. +aleolare mediala si laterale- a tibiala posteriara si a. peroniera ? )nervatie: n. safen, n.peronier profund, n. tibial

Articulatia talocrurala
.iomecianica articulatiei talocrurale Are rol in statica de pastrare a ec$ilibrului bambei pe picior si rol dinamic in mers Balusul este solidar cu oasele piciorului in flexia acestuia pe gamba si solidar cu gamba in miscarile piciorului +iscarile posibile Flexia dorsala Flexia plantara Se fac in (urul unui ax ce uneste cele ! maleole si care trece prin corpul talusului - +aleola fibulara coboara mai distal decat cea tibiala si este situata mai posterior - Axul gleznei este considerat a fi - rotat lateral !8 #8' in plan transvers - inclinat %8' in (os dinspre medial spre lateral ? flexia dorsala se asociaza cu invesie ,ridicarea marginii mediale?flexia plantara se asociaza cu eversie ,coborarea marginii mediale

Articulatia talocrurala
Flexia dorsala Consta in apropierea piciorului de fata anterioara a gambei Se face prin ridicarea dorsului piciorului spre gamba concomitent cu coborarea calcaneului sau prin inclinarea anterioara a gambei Agentii motori sunt musc$ii din regiunea anterioara a gambei Amplitudinea este de %&-!8' Flexia plantara Este miscarea inversa de indepartare a piciorului de gamba Este de amplitudine mai mare, pana la 3& ' Agentii motori trec posterior de axul miscarii si sunt reprezentati de musc$ii regiunii posterioare a gambei, exceptand m. peronieri si m. polpliteu Sunt mai puternici decat antagonistii lor Au actiune antigravitationala

Articulatia subtalara

Este formate din # articulatii plane situate intre partea inferioara a talusului si partea superioara a calcaneului Cea mai mare si mai importanta functional este articulatia talocalcaneana posterioara Artic. are capsula si ligamente proprii Artic. talocalcaneana anterioara si mi(locie prezinta o capsula in cardul artic. Balonaviculare *igamente lig. interosos talocalcanean *ig. colaterale ale gleznei

Articulatia subtalara este o articulatie uniaxiala cu un singur grad de libertate supinatie " pronatie Supinatia A abductie,ax vertical- C inversie,ax longitudinal- C flexie plantara a calcaneului ,ax frontal 1ronatie A abductie ,ax vertical- C eversie ,ax longitudinal- C dorsiflexie ,ax frontal 6eoarece axul subtalar este aproximativ la mi(locul dintre planul longitudinal si cel vertical amplitudinea Abductie"adductieAeversie"inv ersie

Articulatia subtalara

Articulatia talocalcaneonaviculara

Articulatie tripla cu un grad de libertate supinatie"pronatie Axul miscari este inclinat 38' superior si anterior si #8' medial si anterior Are o amplitudine de miscare mai mare decat articulatia subtalara din cauza inclinarii axului Este Dc$eia functiei picioruluiE

Articulatia tarsiana transversa


Compusa din articulatiile talo calcaneo naviculata si talo-cuboidiana +iscarea este considerata miscarea talusului si calcaneului pe unitatea navicula-cuboidiana relativ fixe. +iscari supinatie"pronatie )nversie"eversie 6orsiflexie"flexie plantara

Articulatia metatarsofalangiana
Articuleaza metarasienele cu falangele proximale Capetele osoase au forma eliptica sau rotun(ita. +iscari posibile: Flexie Extensie Abductie Adductie