CANCERUL.

DESCRIERE. MANIFESTRI. TIPURI

Dintre toate maladiile cunoscute n prezent, cancerul este cel care i
nspimnt cel mai mult pe oameni, maladia asupra creia oamenii de tin
i, n special, medicina si-au ndreptat mai toat atenia cercetrilor catre
studiul acesteia i descoperirea de noi remedii i modaliti de combatere .
ns, n multe cazuri, diagnosticarea timpurie si tratamentele din ce in ce mai
eficiente pot duce, totui i n cele mai bune cazuri, la vindecarea complet a
bolnavului.
Prin definiie, cancerul este o boal genetic produs de orice
perturbare a dezvoltrii celulelor, care are drept consecin invazia i
distrugerea esutului sntos din ur de ctre celulele anormale. Putem
nelege acest lucru, cercetnd procesele ce au loc in celulele sntoase.
!orpul uman este alctuit din numeroase esuturi diferite " spre e#emplu
pielea, plamani, rinic$ii si ficatul " fiecare din ele fiind
formate din milioane de celule. %cestea sunt dispuse intr-o
maniera ordonat, fiecare esut in parte avnd propria sa
structur celular. &n toate tesuturile, celulele se pierd in mod
constant din cauza uzurii generale si sunt inlocuite printr-un
proces de diviziune celulara. &n toate tesuturile normale,
actiunea unei celule este controlat, aceasta divizandu-se in
doua si creand doua noi celule, identice cu cea originala. &n
cazul in care organismul prezinta rni, rata productiei de
celule creste automat pn la vindecarea acestora, apoi revine
ncet la normal. !elulele canceroase ins se divid i cresc ntr-
un mod necontrolat i continu astfel pn la aplicarea
tratamentului. &ntre timp, numarul lor creste pana in momentul
in care cancerul devine vizibil. Pe langa inmultirea e#treme de
rapida, celulele canceroase sunt incapabile sa se organizeze
intr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are
unui tesut normal.
Rspndirea n organism
Prin urmare, celule canceroase se deosebesc de celule
normale ale organismului uman, acestea multiplicndu-se
mult mai rapid neprnd a fi supuse vreunui control nervos
sau $ormonal. Prin sistemul sanguin sau limfatic, ele se pot rspndi n orice
alt parte a organismlui, unde vor produce ulterior leziuni ale esutului,
cunoscute sub numele de metastaze. %ceste leziuni locale vor fi responsabile
ulterior cu apariia primelor simptome ale mbolnvirii individuluin etapa
urmatoare, celulele incep sa se desprinda de zona infestat, plutind in
lic$idul din tesut. !u timpul acest lic$id iese din tesuturi si patrunde intr-un
sistem de canale denumit sistem limfatic, care in cele din urma returneaza
lic$idul'denumit acum limfa( in sange. &n drumul pe care il parcurge, limfa
trece printr-un numar de glande ce poarta numele de noduri ale limfei, carte
indeparteaza celulele moarte si infectiile. !elulele canceroase sunt adeseori
prinse in nodurile limfei cele mai apropiate unde maoritatea mor. !u toate
acestea, mai devreme sau mai tarziu una va supravietui si va incepe sa se
inmulteasca in interiorul glandei, ducand la o diviziune secundara.
Benign sau malign
De retinut este urmatorul fapt ) nu toate tumorile sunt canceroase.
Desi celulele unei tumori se inmultesc intr-un mod necontrolat, tumorile pot
fi beningne sau maligne. !ele beningne pot avea aproape aspectul unui tesut
normal, atunci cand sunt privite la microscop. %cestea tind sa indeparteze
tesuturile sanatoase, nu se inmultesc in interiorul lor.*umorile beningne de
marimi mai reduse sunt negliate, cele mai mari insa sunt indepartate, in
special dac nu e#ist nicio indoial cu privire la diagnostic. !elule tumorii
maligne'cancerul( se inmultesc in apropierea unui tesut sanatos, proces
denumit +invazie,. %ceste celule canceroase patrund in tesuturi sanatoase.
-le sunt cele care declanseaza cancerul, dandu-i posibilitatea de a se e#tinde
in organism, daca nu este depistat, cauznd in final moartea. !uvntul
+malign, inseamna +rau,. in contrast cu +benign, care inseamna
/0inofensiv00. %mbele descriu aparitia celor doua tipuri de tumori fara
tratament. !elule canceroase iau nastere din celule sntoase ale
organismului, o singur celul canceroas fiind suficient pentru dezvoltarea
unei tumori.
1n cancer se poate forma n epiltelii i este denumit carcinom, n timp
ce acela ntlnit n esurile menzenc$imale este denumit sarcom.
!arcinoamele sunt mult mai des intalnite decat sarcomurile. %cestea
probabil datorita faptului ca celulele din membranele e#terioare trebuie sa se
divida mai des pentru a le pastra pe acestea intacte.
!apacitatea celulelor canceroase de a se raspandi in
interiorul organismului este cea care are loc procesul de
raspandire sunt ordonate, cancerul e#tinzandu-se initial in
esuturile din apropiere. 1n alt tip de cancer este cel al
globulelor albe cunoscut sub numele de leucemie.
limfomul este cancerul tesutului limfoid, iar mielomul este cancerul plasmei
si a maduvei osoase. *oate formele de cancer sunt caracterizate prin procesul
de multiplicare celulara necontrolata, ca urmare a unor mutatii ce afecteaz
un numar relativ mic de celule.n organism, celulele tumorale sunt clonale,
fiind descendente dintr-o singur celul canceroasa. 2utatiile care apar n
cazul cancerului au loc n mai multe gene: proto-oncogene,gene supresoare
ale tumorii, gene ale repararii leziunilor din ADN.
Cauze
!auza principala a canceruluio este insa neclara insa sunt recunoscute doua
anormalitati fundamentale. -#ista doi factori care ingreuneaza reperarea
cancerului. &n primul rand, boala nu este supusa influentelor normale ce
controleaza diviziunea celulara, in al doilea organismul tolereaza prezenta
cancerului fara ca sa-l respinga ca pe un intrus. 3actorii de mediu, cum ar fi
poluarea c$imica si e#punerea la rediatii, cauzeaza unele forme de cancer,
e#ista insa si alti factori care il provoaca. De e#emplu unele cazuri de cancer
pot fi produse de virusi ce afecteaza structura genetica a celulelor. &n alte
cazuri, sistemul imunitar este de vina. 4-ar parea ca celulele canceroase sunt
produse constant in interiorul organismiului, insa sunt distruse de obicei de
catre sistemul imunitar. Din unele motive, acest sitem poate sa nu
functioneze uneori cum ar trebui, permitand inmultirea celulelor canceroase.
!ercetatorii au auns la concluzia ca dietele bogate in fructe si legume pot
protea organismul impotriva cancerului. 4e pare de dieta adecvata intareste
sistemul unitar, care distruge rapid celulele canceroase. 1nele forme de
cancer sunt datorate substantelor to#ice 'tutunul(.
Diagnostic
5u in toate cazurile cancerul este fatal. *ratamentul pentru cancer a
fost imbunatatit enorm in ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati in
fiecare an. *otusi un cancer mai putin e#tins este mai usor de tratat decat
unul mai raspandit. &n concluzie, diagnostificarea timpurie este vitala, fiind
autata de declansarea prompta a primelor simtome doctorului. Daca acesta
considera ca ar fi vorba de cancer, acest fapt va fi confirmat de catre
specialisti, care vor prelua cazul. 6iopsia consta in e#tragerea, de catre un
c$irurg, unei bucati mici din tumoare, care este apoi trimisa spre e#aminare
la un patolog. %cesta va ceeceta daca tesutul este sau nu canceros.
-#aminarea citostatica implica analiza lic$idelor corpului, cum ar fi ) sputa,
mucusul din cervi#ul uterin pentru a vedea daca acestea prezinta celule
canceroase.
Medicamente
&n cazul in carte cancerul este foarte e#tins sau e#ista efecte
secundare, iradierea lui poate sa nu fie completa sau eficienta. &n aceasta
situatie, se foloseste tratamentul medicamentos. 2edicamentele se combina
cu materialul genetic al celulelor, atacandu-l, impiedicand astfel diviziunea
celulara. &nitial, acestea au fost create dintr-un gaz otravitor-iperita-folosit in
urma primului razboi mondial. 4-a observat ca gazul intervenea in
diviziunea celulara din maduva osoasa unde este creat sangele.
!$imioterapia nu este folosita doar impotriva cancerului e#tins. -ste de
asemenea eficienta in tratarea cancerului sangelui, ca leucemia, precum si a
cancerului maduvei osoase.

Carcinom
bronho-
pulmonar
central
metastaze macronodulare
Carcinom bronho- pulmonar periferic