TOAMNA Ceban Ilinca

CARACTERISTICA GENERALĂ

 Toamna, ca și celelalte anotimpuri, este un anotimp foarte frumos în

țara noastră și în cepe odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii
diurne a aerului sub 15 C. Prima jumătate a toamnei se caracterizează
prin vreme senină, calmă și însorită, generată de mase de aer cu
presiune atmosferică ridicată. În această perioadă se creează condiții
favorabile pentru coacerea culturilor târzii și recoltarea acestora ( vița-
de-vie , porumbul, sfecla-de-zahăr ,unii pomi fructiferi ș.a.), fiind
semănate cerealele de toamnă ( grâul,orzul,secara). Spre sfârșitul
toamnei devin dominante masele de aer cu presiune atmosferică
scăzută. Ele aduc vreme noroasă și cu ploi frecvente, deseori sub
formă de burniță, care durează una-două săptămâni. Aceste precipitații
sunt numite în popor ploi ciobănești. Uneori pătrund mase de aer arctic,
foarte rece, care provoacă scăderea temperaturii, inclusiv primele
înghețuri. Înghețuri timpurii de toamnă se înregistrează la începutul
lunii octombrie, iar în unii ani, chiar la sfârșitul lunii septembrie. Ele
provoacă pagube considerabile, afectând culturii agricole târzii.
 SĂRBĂTORI

 Ziua cunoștințelor 1 septembrie

 Ziua armatei naționali 3 septembrie
 Ziua lucrătorilor vamali 4 septembrie
 Ziua programatorului 13 septembrie
 Ziua aviației civile 19 septembrie
 Ziua bunicilor 25 septembrie
 Ziua Economistului 26 septembrie
 Ziua vinului 2 octombrie
 Hramul satului 14 octombrie
 Halloween 31 octombrie
 OBICEIURI ȘI TRADIȚII

   N u   a i  v o i e   s ă   u i ţ i   d e  r e c o l t a   d e   t o a m n a .   S e   s p u n e  c ă   u n a g r i c u l t o r r e s p o n s a b i l
e s t e   î n  a c e l a ş i   t i m p   r e c u n o s c ă t o r   l u i D u m n e z e u p e n t r u r o a d e l e b o g a t e p e   c a r e   l e -
a   d a t .   Ţ ă r a n i i   d u c l a   p r e o t ,  l a   s f i n ţ i t , p l a n t e ,
l e g u m e   s a u   f r u c t e   f o l o s i t e  î n   s c o p u r i   v i n d e c ă t o a r e . P l a n t e l e   c a p ă t ă   p u t e r i d e
a l i n a r e a d u r e r i l o r   s u f l e t e ş t i   ş i   a b o l i l o r   t r u p e ş t i   d a c ă   s u n t   s f i n ţ i t e  p e 2 2
s e p t e m b r i e . D e   p i l d ă , p r u n e l e  s f i n ţ i t e   v i n d e c ă   c o p i i i d e
b o l i l e   c o p i l ă r i e i   p r e c u m  r u j e o l ă   s a u   v a r i c e l ă .  
 Î n   a c e a s t ă   z i , f l o r i l e   s e   p l â n g   u n a   a l t e i a
p e n t r u   c ă  ş t i u   c ă   v i n e   i a r n ă  ş i   s e   v o r   u s c a .   D a c ă   v e z i c ă p l a n t a
d i n  c a m e r a   t a   e s t e   u d ă   n u e d e   l a   s c h i m b a r e a v r e m i i :   a c e a s t a c h i a r
plânge! Ştie că va muri în curând, iar dacă vrei să o salvezi, unge-o
c u   m i r   s f i n ţ i t  d e   l a  o   m ă n ă s t i r e   a p r o p i a t ă   ş i   r o a g ă   s t a r e ţ u l   s a u   p r e o t u l -
p a r o h  s ă  s p u n ă  o   r u g ă c i u n e   p e n t r u p l a n t e l e   ş i   a n i m a l e l e
tale că Dumnezeu să le ocrotească pe timp de frig. 
A t u n c i   c â n d   ţ ă r a n i i   v ă d  c ă   p ă s ă r i l e   î n c e p   s ă   z b o a r e   î n   s t o l u r i   î n  ţ ă r i l e   c a l d e e
bine să arunce
c u   g r â u   p e s t e   g a r d .   A c e a s t ă   s u p e r s t i ţ i e   s p u n e   c ă  n e c u v â n t ă t o a r e l e   c u a r i p i n u v o r
pleca flămânde şi nu vor distruge recoltele de anul viitor. 
N u   a i  v o i e   s ă   s t r â n g i  m e r e l e   s a u   g u t u i l e   d u p ă   a c e a s t ă   d a t ă !   S e   s p u n e   c ă   d a c ă   s t r
â n g i   f r u c t e l e  d u p ă   z i u a   c u e c h i n o c ţ i u n u v e i a v e a   s p o r   l a   m u n c ă   t o t   a n u l .  
 Ş i  î n   M a r e a   B r i t a n i e   s e   s ă r b ă t o r e ş t e   e c h i n o c ţ i u l   d e   t o a m n ă .   Î n   m a i   m u l t e  o r a ş e l e
 d i n   R e g a t   s e  f a c p e t r e c e r i s p e c i a l e   l a   c a r e   v e d e t ă   e s t e d o v l e a c u l .
 TOAMNA TUDOR ARGHEZI

 S t r ă b a t e m i a r ă ş p a r c u l , l a p a s , c a m a i n ai n t e .
Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâni.
Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.
Un luminiş în mine părea ca s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.
 Vr e a u s ă - m i r i d i c p r i v i r e a ş i v r e a u s ă - i m ân g â i o c h i i …
Privirea întârzie pe panglicile rochii.
Vr e a u d e g e t u i u ş u r e s ă - l i a u s ă i - l d e z m i e r d …
Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert.
Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?
Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge.
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut –
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.
Şi de-am venit ca-n timpuri, a fost ca, înc-o dată
S-aplec la sărutare o frunte vinovată
S ă - n v i n g e m i a r ă ş v r e m e a d i n t r- o - n t ăr i r e n o u ă
Şi să-nviem adâncul izvoarelor de rouă. […]