Caracteristicile mediilor geografice zonale terestre

Tip de mediu Localizare Imagine Specificul Impactul antropic

Mediul pădurilor - între 5º lat. N-5º
ecuatoriale lat. S (Bazinul
fluviului Amazon,
Bazinul fluviului
Congo, Ţărmul
Golfului Guineei,
Peninsula Malacca,
Arhipelagul Indo-
nezian)
climei vegetaţiei faunei solurilor
- climat ecuatorial, - vegetaţie etajată, sempervi- - maimuţe, reptile - soluri de tip - concentrare redusă a
riscentă, ferigi înalte, pe alocuri mari, carnivore
cald şi umed laterit, cu ferti- populaţiei
- t.m.a. 25-30ºC jungle mari, papagali, in- litate redusă - defrişări intense
- p.a. peste 2000 mm - păduri luxuriante, cu denumiri secte dăunătoare - agricultură itine-
- plouă aproape zilnic specifice: selvas (America de omului (musca tse- rantă
- nu bat vânturile Sud), bosanes (America Centra- tse, ţânţarul anofel)
lă), hylaea (Africa)
- arbori specifici: abanos, acaju,
arborele de cauciuc, arborele de
cafea, bambus, bananier, coco-
tier, mahon, mango, palmier de
ulei, palisandru, liane, epifite; în
unele zone de ţărm sunt
prezente pădurile de mangrove

Mediul pădurilor - între 10-25º lat. N
musonice
şi 10-25º lat. S
(Asia de Sud, Sud-
Est şi Est)
- areale cu influenţe
musonice mai
restrânse sunt şi în
nordul Australiei,
estul Madagasca-
rului, estul Brazili-
liei, estul Mexicu-
lui, Antilele Mari,
Florida
- climat cu două - pădurea musonică este mai - elefant indian, - soluri de tip - concentrare mare de
sezoane, unul ploios deschisă şi mai luminoasă decât găină sălbatică, laterit, cu ferti- populaţie în
(musonul de vară) şi cea ecuatorială maimuţă, panteră, litate redusă regiunile musonice
unul mult mai sărac - în sezonul uscat, peisajul rinocer, asiatice şi mai
în precipitaţii forestier se schimbă datorită tapir, urs buzat, redusă în celelalte
(musonul de iarnă) căderii frunzelor arborilor veveriţa palmierilor regiuni
- t.m.a. 20-25 ºC, cu - arbori specifici: abanos, arbo- - agricultură de
diferenţe termice de rele de scorţişoară, bambus, subzistenţă şi
5-7ºC, între sezoane ficus, palmier, mango, santal. agricultură speciali-
- precipitaţii foarte zată în plantaţii:
mari în timpul - în unele zone de ţărm sunt orez, ceai, cafea,
musonului de vară, prezente pădurile de mangrove trestie de zahăr
peste 10.000 mm
- vânturi musonice

1
Mediul de savană - între 5-25º lat. N - climat cu două - vegetaţie ierboasă (3-4 m), - antilopă, bivol, - soluri roşii de - agricultură de
şi 5-25º lat. S sezoane, unul ploios pâlcuri de arbori şi arbori cangur, câine dingo, savană subzistenţă
(Africa, India, şi unul secetos izolaţi: acacia, baobab, palmier cobră, crocodil, - irigaţii pe supra- feţe
Indochina, Austra- - t.m.a. 20-28ºC tropical elefant, hienă, mici
lia, America de - p.a. 500-1500 mm - în savana caatinga (braziliană) gazelă, ghepard, - predomină creşte- rea
Sud) - bat vânturile alizee vegetează cactuşi ramificaţi de girafă, hipopotam, animalelor
tip candelabru leopard, leu, pumă,
- pe alocuri, în lungul râurilor panteră, rinocer,
sunt prezente pădurile-galerii struţ, tigru, zebră
Mediul deşertic şi - între 12-30º lat. N - climat cald şi - vegetaţie rară şi cu puţine - antilopă de deşert, - soluri nisipoa- - concentrare redusă de
semideşertic tropical
şi S Deşerturile: secetos tot anul, specii; pe mari suprafeţe cămilă, cobră, se cu fertilitate populaţie
Sahara, Namibiei, temperaturi foarte lipseşte coiot, iepure egip- redusă - impactul antropic se
Kalahari (Africa), ridicate în timpul - plante cu rădăcini profunde şi tean, şoarece, şarpe rezumă la practici
Arabiei, Negev, zilei (peste 40-45ºC) ciclu vegetativ scurt–xerofile, de nisip, vulpe cu agricole în oaze şi pe
Iranului, Thar - p.a. 5-150 mm., exemplu cactusul urechi lungi, struţ, văile permanente (ex.
(Asia), Marele puţin mai mari în - în oaze: curmal, fistic, grami- şarpe cu clopoţei, Nil), păstorit local şi
Deşert de Nisip, regiunile semideşer- nee xerofile, leandru, palmier, vultur de deşert exploatarea unor resurse
Victoria (Australia), tice sau extrem de smochin de subsol: petrol, gaze
Atacama (America reduse în Deşertul - la sud de Deşertul Sahara se naturale
de Sud), Mexicane, Atacama (sub 10 află regiunea semideşertică/
Sonora, Mojave mm/an) semiaridă numită Sahel
(America de Nord) - vânturi-alizee

Mediul subtropical- - între 30-40º lat. N - climat subtropical - specii arboricole: cedru de
mediteranean
şi S (în jurul M. cu ierni moderate Liban, dafin, fistic, măslin
Mediterane, termic şi umede şi sălbatic, pin maritim, rosmarin,
California, sudul veri secetoase şi stejar verde, stejar de plută (în
Australiei, sudul călduroase jurul M. Mediterane); conifere
extrem al Africii), de peste 50 m (Chile); magno-
Chile lie, palmier pitic, stejar de
Virginia, tufărişuri chaparral
(California); eucalipt, fag
austral, ferigă arborescentă
(Australia)
- pe mari suprafeţe vegetaţie
secundară de tip maquis, gariga
(Franţa), frigana (Grecia),
scrub (Australia)
- broască ţestoasă, - soluri roşcate - concentrare ridicată a
muflon, şacal, ma- de tip terra- populaţiei
got, păsări, scorpi- rossa şi soluri - defrişări din
on, viperă cu corn degradate perioade vechi
(în jurul M. Medite- - activităţi econo- mice
rane); ghepard, complexe cu impact
leopard, tigru, urs asupra mediului
panda (zona sub-
tropicală asiatică);
cerb, pumă, urs
(zona subtropicală
americană); urs
koala (zona subtro-
picală australiană)

2
Mediul pădurilor - între 40-60º lat. N - climat temperat cu - vegetaţie diversificată: arin, - arici, bufniţă - soluri brun - concentrare mare de
mixte patru anotimpuri populaţie
(se suprapune regi- carpen, castan, fag, frasin, căprioară, cerb, roşcate, brune
unilor cu climat - t.m.a 5-15 ºC mesteacăn, paltin, plop, salcâm, cioară, cuc, coţofa- de pădure, şi - defrişări
temperat oceanic şi - p.a. 500-2000 mm salcie, stejar, ulm, tei; nă, jder, lup, mis- podzoluri - activităţi econo- mice
temperat continen- - precipitaţii mai - arbuşti: alun, corn, măceş; treţ, piţigoi, râs, complexe cu impact
tal) mari în zonele cu - în amestec apar conifere: şopârlă, urs brun, asupra mediului
- suprafeţe mari influenţe oceanice molid, brad, pin, larice vulpe, veveriţă,
din: Europa de Vest - în zonele cu climat vrabie.
şi Centrală, Estul temperat continental
Americii de Nord, verile sunt mai
Japonia, Estul şi călduroase, iar ploile
Nord-Estul Chinei, au deseori caracter
suprafeţe mai mici torenţial
în vestul Scandina-
viei şi vestul
Americii de Nord
Mediul stepelor - între 40-60º lat. N - climat semiarid şi - asociaţii ierboase cu denumiri - antilopă de stepă, - predominanţa - predominanţa
temperate
şi S, cuprinde arid, cu veri căldu- diferite: stepă în Europa şi Asia, bizon, cal sălbatic, solurilor cerno- activităţilor agricole a
suprafeţe extinse roase şi uscate şi preerie în America de Nord, dropie, hârciog, ziomice, cu fer- determinat înlocuirea pe
din Estul Europei, ierni reci, puţin pampas în Argentina iepure de câmp, tilitate ridicată mari suprafeţe a stepelor
partea centrală a umede - plante ierboase din categoria popândău, prepeli- cu culturi intensive,
Asiei, Estul - în regiunile cu gramineelor, pâlcuri de pădure, ţă, şoarece de câmp predominant cerealiere
Munţilor Stâncoşi, stepă înaltă (preeria) arbori şi arbuşti izolaţi - păstorit nomad
America de Sud valorile p.a. sunt - exploatarea unor
cuprinse între 450- resurse de subsol
700 mm, iar în
regiunile cu stepă
scundă între 300-400
mm

Mediul deşertic - între 36-48º lat. N - climat arid cu tem- - vegetaţie sărăcăcioasă: agavă, - antilopă cu guşă, - soluri nisipoa- - concentrare redusă de
temperat
deşerturile: Gobi, peraturi ridicate cactus, pelin, smocuri de iarbă cămilă asiatică, se, slab fertile populaţie
Kîzîlkum, vara şi scăzute iarna - pe suprafeţe mari sunt prezen- hârciog, iepure de - exploatarea unor
Karakum, Takla- - p.a. în jur de 200 te dune deşert, vulpe de resurse de subsol
Makan, Ustiurt, mm deşert
Ţungaria (Asia),
Marelui Bazin
(America de Nord)

3
Mediul pădurilor de - între 50-65º lat. N - climat răcoros cu - brad, larice, molid, în amestec - castor, căprioară, - soluri acide - concentrare redusă a
conifere cu mesteacăn, pin, plop populaţiei
(Taigaua siberiană, veri scurte şi ierni cerb, elan siberian, slab fertile,
europeană, cana- geroase - în pădurile de conifere de pe hermelină, jder, podzolite - impact antropic mai
diană şi pădurea de - temperaturile mini- litoralul pacific al SUA şi leming, nevăstuică, - în pădurile de mare în taigaua
conifere din zona me coboară iarna, Canadei sunt frecvente: chiparo- pisică sălbatică, râs, conifere de pe europeană şi mai redus în
litorală pacifică a frecvent sub - 40ºC sul de Alaska, thuia, sequoia ren de pădure, litoralul cea siberi- ană şi
SUA şi Canadei) - p.a. 300-400 mm gigantea, alături de brad, şopârlă, tigru siberi- pacific al SUA canadiană
- în pădurile de mesteacăn, pin, plop şi arbuşti: an, urs, veveriţă, şi Canadei - defrişări şi exploatarea
conifere de pe afin, coacăz zibelină sunt soluri cu resurselor de subsol
litoralul pacific fertilitate mare
al SUA şi
Canadei:
- t.m.a. 5-10º C
- p.a. peste 1000 mm
Mediul de tundră - între 60-70º lat. N - climat subpolar cu - vegetaţie de tundră: ierburi - bou moscat, ciuf - soluri turboa- - populaţie rară
(subpolar) - activităţi de bază:
şi S (Nordul ierni lungi şi mărunte, licheni, rogozuri, şi de zăpadă, iepure se, soluri
Europei, Asiei şi geroase şi o vară tufişuri scunde lemnoase de polar, leming, îngheţate în creşterea renilor,
Americii de Nord scurtă cu mesteacăn, plop, răşinoase, pescăruş, ren, urs adâncime de tip pescuit, vânat
inclusiv insulele temperaturi maxime salcie polar, vulpe polară permafrost
arctice şi litoralul de 10-15ºC
sudic groenlandez) - p.a. 200-300 mm
- vânturi polare
Mediul polar (al
calotelor glaciare)
- între 70-90º lat. N - climat polar cu - vegetaţia este prezentă numai - albatros, balenă, - extrem de redu - la periferia teritoriilor
şi S (Arctica, An- temperaturi pe unele stânci şi ţărmuri sub focă, morsă, pingu- se, îngheţate, pe acoperite cu gheaţă, în
tarctica, Groenlan- minime ce coboară formă de alge, licheni, muşchi in (Antarctica), mari suprafeţe lungul ţărmului, sunt
da) până la pescăruş, urs polar lipsesc aşezări umane în
- 89,2º C, (în Antarc- Groenlanda şi insulele
tida, staţia de cercetă- Svalbard
ri rusească Vostok) - în Antarctica sunt staţii
- vara, temperaturile de cercetări ştiinţifice
maxime depăşesc 0ºC
- precipitaţii
reduse, vânturi
polare

4
 Caracteristicile mediilor geografice azonale
Medii azonale Caracteristici specifice

Mediile - se dezvoltă în stratul de apă de la suprafaţa oceanului/mării

acvatice Mediul pelagic - cuprinde organisme care plutesc în apă (fitoplancton şi zooplancton) şi animale care înoată (necton)
oceanice - se dezvoltă sub limita până la care pătrunde lumina
Mediul abisal - este un mediu afotic, cu puţine vieţuitoare ce s-au adaptat la condiţii specifice (valori ridicate ale presiunii şi salinităţii)
- altitudinea reliefului determină etajarea biopedoclimatică, excepţie depresiunile intramontane, unde inversiunile climatice generează
inversiuni de vegetaţie
Mediile montane - unele areale montane deţin rezerve importante de cărbuni, minereuri feroase şi neferoase, roci de construcţii, ape minerale
- impactul antropic scade cu altitudinea, excepţie aşezările umane situate la peste 5000 m în Munţii Anzi şi la peste 6400 m, în Tibet
- activităţile economice specifice sunt legate de creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului, minerit, turism
- sunt marcate de diferenţe biopedoclimatice cauzate în primul rând, de poziţia lor latitudinală şi depărtarea faţă de zonele continentale
- unele insule prezintă numeroase endemisme, exemplu, Arhipelagul Galapagos
Mediile insulare - unele insule/arhipelaguri sunt dens populate, altele nepopulate
- majoritatea insulelor reprezintă adevărate paradisuri exotice cu destinaţii turistice deosebite
- se evidenţiază prin modificări ale elementelor naturale (vegetaţie, topoclimat, faună)
- prezintă o concentrare ridicată a populaţiei
Mediile urbane
- grad ridicat de poluare datorat îndeosebi mijloacelor de transport şi activităţilor economice
- valori crescute ale stresului datorate stilului de viaţă urban
- prezintă o concentrare ridicată a activităţilor industriale în areale specifice denumite platforme industriale
- în cazul acestor areale sunt scoase din uz terenuri agricole, acestea fiind ocupate cu clădiri, instalaţii şi alte elemente de infrastructură
Mediile industriale
industrială
- grad de poluare variabil (în funcţie de tipul/tipurile de activităţi industriale şi conexe ce se desfăşoară în cadrul acestor platforme)

5
Clasa a XI-a
Nume:
FIŞĂ DE LUCRU nr. 1

1. Comparaţi cu ajutorul Diagramei Venn, două medii geografice: Mediul pădurilor ecuatoriale şi mediul pădurilor musonice, din punct de vedere al :
- Elementelor climatice
- Vegetației
- Speciilor faunistice
- Solurilor
- Impactului antropic
Mediul pădurilor musonice
Mediul pădurilor ecuatoriale

Exemplu: nu bat Exemplu: bat vânturi

vânturile musonice
Exemplu:
prezintă
soluri cu
fertilitate
redusă

6
2. Comparaţi cu ajutorul Diagramei Venn, două medii geografice: Mediul subtropical-mediteranean şi Mediul pădurilor mixte, din punct de vedere al :
- Elementelor climatice
- Vegetației
- Speciilor faunistice
- Solurilor
- Impactului antropic
Mediul Mediul pădurilor mixte
subtropical-mediteranean