Aezare matematic : Climatul subecuatorial se ntinde de o parte i de alta a climatului ecuatorial ntre 5-12 grade latitudine nordic i sudic;

Rspndire geografic: Se gsete n vestul Angolei i al Namibiei, S-E Republicii Africii de Sud, S-V Arabiei Saudite, S-V Indiei, N-E Australiei, n Insula Tasmania i centrul Insulei Madagascar, nordul Venezuelei, n Brazilia, Chile.

Temperaturile medii anuale ridicate ce depesc 20 C Specificitatea acestui climat este prezena celor dou sezoane ploios i secetos - determinate de migrarea zonei de convergen ecuatorial i implicit a alizeelor. Precipitaii de 500-1000mm anual. Au loc frecvent incendii datorita temperaturilor ridicate,dar vegetaia se reface rapid.

 Savana

este alctuit din specii xerofite, care au rdcini adnci i ramificaii prin care absorb necesarul de ap din sol, iar suprafaa frunzelor s-a redus pn la spini, pentru micorarea evapotranspiraiei. Acestea au nlimi care uneori ajung la civa metri. Cursurile de ap sunt nsoite adeseori de pduri-galerii, cu arbori avnd frunzele venic verzi, ca n pdurea ecuatorial. Dintre arbori, mai rspndii sunt baobabul, palmierul de savana i acaccia, iar dintre ierburi predomin gramineele xerofite nalte de pn la 2-3 m (iarba elefanilor).

Baobab poate atinge 25 metri nlime, 12 metri diametrultrunchiului i o longevitate de 1000 ani.

Palmierul de savan

Accacia arborii tipici savanei

Iarba elefantului

Cactuii candelabru (Brazilia)

 Savanele

Africii formeaz habitatul unor ierbivore ca antilopa gnu, bivolul slbatic,impala, rinocerul, zebra, girafa i elefantul. Cu acestea se hrnesc leii, leoparzii, tigrul, hienele i acalii. n apele rurilor mari triete crocodilul, iar n apropierea apelor vieuiesc rinocerul i hipopotamul sau specii de psri ca: flamingo, pelicani, egrete. n Australia un animal caracteristic este cangurul. Dintre psri sunt specifice cele mari, alergtoare, cum sunt struul, nandu i emu.

Antilopa gnu

Bivolul slbatic

Impala

Rinocerul

Zebra

Girafa

Elefantul african

Leul

Leopardul

Tigrul

Hienele

acalul

Crocodilul

Flamingo

Egreta alb

Struul

Nandu

Emu

Solurile: roii, relativ fertile

Gradul de populare:

n savane, unele popoare practic agricultura, altele triesc din creterea animalelor. n jurul satelor, se gsesc grdini i livezi n care cresc legume si pomi fructiferi (rosii, ceapa, cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini se intind lanuri de mei. In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata cereala. In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de sorg, porumb, manioc si igname. La o distanta mai mare de sate se practica o agricultura itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o deseleni si defrisa. Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca ingrasamant si ajuta culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci campurile sunt abandonate si zonele de cultura sunt mutate. Uneori, daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construieste un nou sat in apropiere.

Peulii, care triesc n zona dintre Senegal i Sudan, sunt n principal cresctori nomazi; ei au turme de capre, precum i de zebu i de cmile. Aceste animale sunt foarte bine ngrijite, fiindc furnizeaz hran, mbrcminte, precum i produse lactate care sunt oferite cultivatorilor sedentari. Agricultorii i cresctorii de animale fac schimb de produse. n schimbul unei pri din recolta lor de cereale i legume, peulii ofer dogonilor carne i produse lactate, sare si peste uscat. Dogonii ocup in Mali marginea unui platou, numit falez Bandiagara. Satele lor, cu case de pmnt, sunt prinse de pereii falezei, care domin de la o inlime de cteva sute de metri savana din jur. Pentru a-si depozita recoltele, dogonii construiesc silozuri inguste si

inalte, cu acoperisuri tuguiate, din paie. Peretii sunt foarte netezi, ca sobolanii sa nu poata ajunge pana la deschiderea aflata la peste 2 m de sol.