CUPRINS

Introducere
Capitolul I. Utilizarea factorului de muncă în România …………… 6
I.1. Piaţa de muncă în România ........................................................................... 6
I.2. Mobilitatea locurilor de muncă .................................................................... 11
I.3. Calitatea locurilor de muncă în mediul rural ................................................ 13
I.4. Încurajarea activităţilor economice în zonele rurale ..................................... 14
I.5. Piaţa de muncă pentru persoanele licenţiate ................................................. 15
I.6. Intenţia tinerilor de a părăsi ţara ................................................................... 17
I.7. Consecinţele imigrării tinerilor ..................................................................... 18
I.8. Avantajele oferite de imigrare …………….................................................. 20
I.9. Soluţii pentru oprirea declinului şi exodului demografic ............................ 23
Capitolul II. Libera circulaţie a slujbelor după aderare …………… 25
II.1. Restricţia accesului cetăţenilor români pe piaţa de muncă.......................... 29
II.2. Cererea de angajare în Uniunea Europeană ……………………………… 37
Concluzii ……………………………………………………………….. 43
Bibliografie ……………………………………………………………………. 46
 Introducere

Uniunea Europeană reprezintă cea mai avansată organizaţie de integrare

multilaterală, cu posibilitatea de acţiune în domeniile : economic, social, politic,
drepturile omului şi relaţiile externe ale statelor membre. Procesul de cooperare şi
integrare a început în 19511 între 6 ţări europene (Belgia, Germania, Franţa, Italia,
Luxemburg şi Ţările de Jos). După 50 de ani şi 4 valuri de aderare (1973:
Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit, 1981 Grecia, 1986: Spania şi Portugalia,
1995: Austria, Finlanda, Suedia), Uniunea Europeană s-a mărit în 2004 cu 10 alte
ţări (Malta, Cipru, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia ,
Ungaria şi Republica Ceha). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza
relaţiile între statele membre şi între popoarele lor , într-o manieră coerentă cu
obiectivul de solidaritate.
Uniunea Europeană are ca obiective următoarele2 : promovarea dezvoltării
economice şi progresul social; afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena
internaţională (prin ajutorul umanitar pentru ţările terţe, o politică externă şi de
securitate comună, participarea în rezoluţiile de criza internaţională, poziţiile
comune în organizaţiile internaţionale: crearea cetăţeniei europene (care nu
înlocuieşte cetăţenia naţionala, dar care o completează, ceea ce dă un număr de
drepturi civile şi drepturi politice cetăţenilor europeni); dezvoltarea unui spaţiu de
libertate şi securitate şi de justiţie (legat de o piaţa viabilă internă şi în particular de
libera circulaţie a persoanelor); existenţa şi întărirea, în baza dreptului comunitar, a
unei legislaţii adoptate de instituţiile europene prin tratatele fondatoare. Cinci
instituţii sunt implicate în gestiunea Uniunii Europene3: Parlamentul European ales
de popoarele statelor membre; Consiliul reprezentat de guvernele statelor membre;

1
PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere ,editura ALL, 2005, p. 11
2
GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europeană,2007, p. 47
3
PINDER, John ,Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere, editura ALL, 2005, p. 33

2
Comisia reprezentând organul executiv şi care are dreptul la iniţiativa legislativă;
Curtea de Justiţie care asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar; Curtea de
Conturi care are rolul de a controla utilizarea fondurilor. Aceste instituţii sunt
sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor
(organe consultative care asigură un sprijin pentru diverse categorii sociale şi
regiuni ale Uniunii Europene să fie luate în calcul); Avocatul Poporului care
analizează plângerile cetăţenilor privind administraţia la nivel european; Banca
Europeană de Învestiţii ( instituţie financiară a UE); Banca Centrală Europeană
responsabilă cu politica monetară în zona euro.
De ce s-a mărit Uniunea Europeană
Mărirea este rezultatul deciziei de a împărţi cu alţii avantajele obţinute de
Europa Occidentală prin crearea unei zone stabile unde războiul a devenit
imposibil. Uniunea Europeană are responsabilitatea sa ajute ţările vecine să se
dezvolte din punct de vedere economic şi democratic în paralel cu promovarea
stabilităţii şi securităţii. Pacea şi stabilitatea constituie scopurile unei economii
prospere, dar reciproca este valabila în aceeaşi manieră. Raţionamentul părinţilor
fondatori ai UE se bazează pe o logica bine definită ─ integrarea economiilor
Europei de Vest ar permite evitarea războiului şi instaurarea păcii, stabilitatea şi
prosperitatea pentru toţi cetăţenii din toata Europa. Această viziune este încă
importantă , cum a arătat-o dezintegrarea violentă a vechii Iugoslavii.
România a început drumul sau spre Uniunea Europeană de la 1 Februarie
19934, când ea a semnat acordul asocierii la Uniunea Europeană, document
ratificat 2 ani mai târziu. În iunie 1995 România a depus oficial cererea sa de
aderare la Uniune şi în decembrie 1999 Consiliul Europei decide deschiderea
negocierilor de aderare pentru România şi pentru alte 6 state. Negocierile au fost
deschise oficial la 15 Februarie 2000, şi închise la nivel tehnic în cadrul
Conferinţei de Aderare la nivelul miniştrilor pe 14 decembrie 2004, decizie

4
GIULIANI, Jean-Dominique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europeană, 2007, p. 68

3
confirmată de Consiliul Europei de la Bruxelles la 16-17 decembrie. În acelaşi
timp Consiliul a reafirmat calendarul aderării în aprilie 2005 după semnarea
Tratatului de Aderare la 1 ianuarie 2007, când aderarea este efectivă. În perioada
1998-2006, Comisia Europeană a prezentat în fiecare an documente de evaluare pe
parcursul european al României, aceste documente fiind de 2 tipuri: raporturi
asupra stadiului de pregătire pentru aderare după Tratatul de Aderare , raporturi de
înţelegere de monitorizare unde putem observa care este stadiul angajamentelor
României în negocierile de aderare, daca au fost asumate. Pe 25 aprilie 2005 la
Luxemburg este semnat tratatul de aderare definitiv al României şi al Bulgariei la
Uniunea Europeană. Acest tratat, odată semnat, a fost supus procesului de
ratificare în toate statele Uniunii Europene. România şi-a schimbat de asemenea
statutul sau de candidat în acela de stat în curs de aderare , şi obţine calitatea de
observator activ la activităţile Uniunii. Pe 1 ianuarie 20075, Uniunea Europeană
este o comunitate care întruneşte 27 state membre şi o populaţie de 492,8 milioane
locuitori cu 23 limbi oficiale. Doua alte ţări ale Europei Orientale, Bulgaria şi
România, s-au reîntâlnit la UE, mărind numărul de state membre la 27. Croaţia,
vechea Republica Iugoslavia a Macedoniei şi Turcia sunt de asemenea candidaţi.
Călătoriile şi schimburile comerciale fără frontiere , o moneda unica – EURO,
alimente mai sănătoase şi un mediu înconjurător mai atractiv, condiţii de viata mai
bune în regiunile mai sărace, o acţiune comuna împotriva criminalităţii şi
terorismului , comunicaţii telefonice şi bilete de avion mai ieftine, milioane de
posibilitatea de a studia în străinătate , şi multe alte lucruri oferite încă de Uniunea
Europeană.
Scopul acestei cercetări este de a analiză piaţa de muncă şi schimbările care
au loc după aderarea României la UE. Piaţa de muncă sub toate formele în
România, mai ales ca în alte state membre maniera în care a fost primită această
integrare a României la UE a fost diferită. Pentru realizarea scopului menţionat
iată câteva aspecte foarte importante:
5
http://europa.eu/abc/history/2000_today/2007/îndex_fr.htm

4
 1. Prezentarea teoretică a Pieţei de Muncă
2. Identificarea dificultăţilor întâlnite pe piaţa de muncă
3. Analizarea pieţei de muncă în toate domeniile, şi mai ales piaţa de
muncă pentru muncitorii români în străinătate, interdicţiile şi
restricţiile impuse de alte state membre.
În teză este analizată piaţa de muncă sub toate formele, mobilitatea
locurilor de muncă , dificultăţile zonelor rurale şi de asemenea o analiză a tinerilor
care aleg sa părăsească ţara pentru faptul ca aici, în ţara lor nu sunt bine plătiţi.
Suportul metodologic şi teoretico - ştiinţific este evidenţiat în rezultatele
cercetărilor schimbărilor pieţei de muncă din România, dar şi din alte ţări membre.
În acest proces de cercetare este utilizată metoda de unitate cantitativă şi calitativă,
metoda de observare.
Baza informaţională este constituită de acte normative şi legislative ale
Uniunii Europene, României şi ale altor ţări în tranziţie, mai ales rezultatele
cercetărilor expuse în publicaţiile locale. Am utilizat de asemenea resurse
informaţionale electronice.
Acest studiu reprezintă o cercetare a pieţei de muncă din România şi în
consecinţă aderarea la alte pieţe. Introducerea, 2 capitole şi concluziile formează
corpul acestui studiu.
Primul capitol este întitulat, “Utilizarea factorului de lucru în România” şi
conţine o analiză a pieţei de muncă din România, utilizarea slujbelor, mobilitatea
acestora, şi în acelaşi timp probleme întâlnite de către licenţiaţi în zonele rurale,
dar mai ales efectele migrării.
Al doilea capitol prezintă “libera circulaţie a locurilor de muncă după
aderare”, reacţia altor ţări după aderarea României, restricţiile şi interdicţiile pe
care alte ţări membre au ales să le aplice pentru România în conformitate cu
tratatele.

5
 Capitolul I
I. Utilizarea factorului de lucru în România
Piaţa de muncă în România

Folosirea locurilor de muncă şi sarcinilor de activitate prin transformarea

muncii nedeclarate în muncă legală, în particular crescând eforturile care vizează
reducerea costurilor de salarii ale pieţii de muncă. Asigurarea unei bune
funcţionari a acestei pieţe în favoarea creării de locuri de muncă a redus
fenomenul de muncă nedeclarată şi gestiunea apropiată schimbării la nivelul
întreprinderilor şi muncitorilor români, aceasta piaţa de muncă a suferit profunde
transformări întărite prin reformele economice din ultimele 2 decenii, cu o
influenţă directa asupra calităţii factorului uman. Condiţiile sociale au antrenat o
reducere în creşterea naturală demografică şi în migraţiile definitive care la rândul
lor, au cauzat diminuarea populaţiei şi, în consecinţă, a populaţiei active.
Analizând structura populaţiei active, pe grupuri, s-a constatat o evidenta tendinţa
de îmbătrânire. Partea cea mai importanta este susţinuta de persoane care au mai
mult de 35 de ani. Sarcinile de activitate şi de muncă pentru populaţia capabila sa
muncească (15-64 ani) au cunoscut tendinţe variabile, pentru atingerea nivelului
de 62.4% în 2005 şi sarcini de activitate de 57.7% gradul de ocupare, inferioare la
media UE – 25 cu 7.8 şi 6.1% 6.
Totuşi, exista domenii precum construcţiile, tranzacţiile imobiliare, locaţii
şi activitatea de servicii furnizate pentru întreprinderi, sănătate, şi bineînţeles
administraţia publică, apărarea, comerţul, regimul hotelier şi restauraţia,
intermediar financiar, în care populaţia a înregistrat creşteri în materie de locuri de
muncă, acestea sunt domenii cu potenţial de dezvoltare în perioada următoare.

6
http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_8510/Viitor-
sumbru-pentru-populatia-şi-piata-muncii-din-România.html

6
 Totalul populaţiei active se va diminua, efectul fiind de reducere a
populaţiei de peste 65 ani şi creşterea populaţiei active între 15-64 ani, sarcinile de
activitate vor atinge aproximativ 67.6% în 2010. 7
Restructurarea economiei şi privatizarea vor duce la o migraţie a populaţiei
urbane împinsa spre zonele rurale. Agricultura a devenit angajatorul care a
antrenat o cota de ocupare foarte ridicata în zonele rurale şi mai puţin în cele
urbane. În perioada următoare se estimează o populaţie activa în zonele rurale prin
sectorul de servicii de agricultura, datorata dezvoltării unei agriculturi competitive
axata pe ferme. Noua tendinţa va fi dublata prin masuri destinate pentru a atrage
populaţia ocupata în agricultura de subzistenta la non-agricol. Procesul va fi
accentuat în virtutea creşterii performantei economice în producţie şi servicii şi
posibilităţile oferite prin diversificarea de instrumente de intervenţie pentru
susţinerea competitivităţii în aceste domenii. În acest context, în 2008, s-a
prevăzut realizarea echilibrului între procentul de slujbe rurale şi procentul de
8
slujbe urbane, situate la 58.5% şi 58.2%. Piaţa de muncă din România se
caracterizează printr-un procent de inactivitate relativ crescut, procent de şomaj
crescut în cazul grupurilor de vârsta 15-19 ani şi 20-24 de ani, un mare procentaj
de pensionari anticipate din piaţa de muncă şi un important grad de ocupare în
sectorul agricol, caracterizat prin relaţii de muncă, nefiscalizate. În 2005, rata de
şomaj BIM era de 7.2%, astfel 7.7% pentru bărbaţi şi 6.4% pentru femei. Se
prevedea o diminuare a ratei de şomaj total la 6.47% în anul 2010, respectiv 0.5%
în raport cu anul 20059. Diferenţa dintre zonele urbane şi cele rurale în cea ce
priveşte rata de şomaj BIM, în 2005, 3.6% împotriva mediului urban. Se va
continua să se ţină un nivel foarte ridicat de şomaj, spre deosebire de zonele rurale.
Rata de şomaj în zonele urbane şi zonele rurale vor continua sa scadă pe măsura ce
creşterea prevăzuta pentru 2010 este la un nivel de egalitate. Principalele defecte
pe termen scurt şi mediu ale muncii sunt următoarele: procesul de restructurare
7
http://www.standard.ro/articol_22197/piata_fortei_de_muncă_în_2010.html
8
http://www.însse.ro/cms/files/pdf/ro/cap3.pdf
9
Idem8

7
economica, reducerea participării tinerilor şi grupurilor vulnerabile pe piaţa de
muncă, activitatea de lucru importanta în sectorul agricol şi calitatea resurselor
umane. În ceea ce priveşte politicile sociale, România va pune accent pe trei
prioritatea prevăzute de agenda de la Lisabona10: menţinerea şi atragerea
persoanelor pe piaţa de muncă, ameliorarea adaptabilităţii muncitorilor şi
întreprinderilor şi creşterea investiţiilor în capitalul uman pentru ameliorarea
calităţii. Aceste elemente vor asigura convergenta cu dispoziţiile conţinute în
obiectivele strategiei de dezvoltare durabila – problema demografica şi migrările,
excluderile sociale şi domenii asociate cum ar fi sănătatea populaţiei. La nivel
naţional, pentru alinierea la strategia Europeană, pentru locurile de muncă şi
punerea în aplicare a memorandumului, pentru includerea sociala au fost făcute:
Strategia Naţionala pentru locuri de muncă 2004-2010, Planul de Acţiune
Naţionala pentru locuri de muncă 2006, Planul Strategic cu privire la integrarea
sociala şi Raportul Strategic Naţional al Protecţiei Sociale şi Integrarea Sociala,
Planul Naţional de Dezvoltare şi de Referinţa Strategica Naţionala 2007-2013 –
program operaţional sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” intervenţia
Fondului Social European în România în cursul 2007 – 2013 vizează scopurile şi
obiectivele Lisabonei şi se va concentra asupra modernizării sistemelor de
educaţie şi de formare iniţiala şi continua, ameliorarea accesului la educaţie şi
formare, creşterea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor, modernizarea
funcţiei publice şi a locurilor de muncă, promovarea masurilor active pentru locuri
de muncă şi pentru integrare sociala. Prioritatea transversala esenţiala pentru
menţinerea / aşteptarea obiectivului presupus, este ameliorarea capacitaţii
administrative a instituţiilor publice centrale, regionale şi locale şi relaţiile cu
partenerii sociali. Pentru ameliorarea capacitaţilor administrative, au fost
fundamentate strategii guvernamentale de punere în lucru a descentralizării,
ameliorării calităţii de servicii oferite, prin serviciul public al locurilor de muncă,

10
http://www.euractiv.ro/uniunea Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_12998/Agenda-
Lisabona.html

8
reîntărirea principiilor parteneriatului social şi calităţii agenţiilor, de garantare de
dezvoltare a zonelor specifice de locuri de muncă şi de formare de locuri de
muncă, crearea de noi instituţii în domeniul social (Agenţia Naţională de Servicii
Sociale şi de Inspecţie şi Observaţie Sociala).
Aceste elemente ale reformei vor fi finanţate prin bugetul statului, bugetul
de asigurare – şomaj, fonduri de preaderare şi fonduri sociale europene.
Flexibilitatea şi securitatea pe piaţa de muncă. În condiţiile mondializării, piaţa de
muncă din România trebuie sa răspundă întreprinderilor care au nevoie sa se
adapteze exigentelor de competitivitate în materie de creştere. Acesta este motivul
pentru care politicile de locuri de muncă trebuie sa înţeleagă rezultatele unei
colaborări constante cu întreprinderile, muncitorii şi reprezentanţii asociaţilor
profesionale, pentru reglementarea eficace a relaţiilor de muncă. Legislaţia muncii
din România a suferit un vast proces de modernizare înainte de a flexibiliza
relaţiile de muncă şi a finisa aliniamentul la legislaţia naţionala, a reglementării
comunitare.
Amendamentele Codului Muncii11 care gestionează relaţiile de muncă sunt
benefice atât pentru angajaţi cat şi pentru angajatori, efectele sale pe termen mediu
vor fi următoarele: stimularea activităţii economice şi în materie de relaţie de
muncă în zona gri. România pune în aplicare actele juridice care au transmis în
dreptul naţional directivele europene relative la reglementarea relaţiilor de muncă:
legea cu privire la protecţia drepturilor muncitorului, legea cu privire la crearea şi
utilizarea de garanţii de plata a creanţelor salariale, legea cu privire la crearea,
organizarea şi funcţionarea întreprinderilor europene, legea asupra detaşamentului
muncitorilor, în furnizarea serviciilor transnaţionale. Legislaţia asupra asigurare-
şomaj pentru stimularea locurilor de muncă a fost substanţial modificata. Începând
cu 1 ianuarie 2006, îndemnizaţia acordata şomerilor este variabila în funcţie de
puterea de cotizaţie şi aşteptarea salariala bruta în cursul ultimelor 12 luni de
activitate. Astfel, bazele au fost puse pe un sistem echitabil de asigurare în cazul
11
PASTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Editura Polirom, 2006, p. 354

9
riscului de pierdere a locului de muncă, creşterea îndemnizaţiei de şomaj este
variabila în funcţie de contribuţie. Întărirea securităţii în materie de loc de muncă,
implica nu numai intervenţia, dar şi prevenirea, care consta în determinarea
responsabilităţilor relaţiei angajat – angajator. În România, exista un sistem pentru
determinarea salariului minim pe economie şi posibilitatea de a negocia o
compensaţie monetara pentru pierderea locului de muncă. Periodic, este
redimensionat, la baza de referinţa pentru calculul salariului minim pe economie,
ca o baza pentru negocierea colectiva. Partenerii sociali ai României, au convenit
recent asupra unei noi convenţii colective de muncă la nivel naţional, cu o durata
de 4 ani (2007 – 2010).
Se prevede, în consecinţa, nivelul minim de norme de stabilitate pentru
încheierea contractelor de muncă. Modificările legislative cu privire la criteriile
pentru determinarea reprezentativităţii sindicatelor şi organizaţiilor angajaţilor vor
contribui la ameliorarea dialogului social tripartit / bipartid. Proiectul de lege
pentru modificarea şi completarea legii angajaţilor este în procedura parlamentara
şi cuprinde: structurarea organizaţiilor pe principiul domeniului de activitate,
precizându-se modalităţile formarii şi afilierii la organizaţii, introducerea unei
proceduri distincte la încadrarea în organizaţii, crearea unui registru de organizaţii,
precizându-se tipul de servicii pe care organizaţiile le pot furniza membrilor lor.
Modificările propuse vizează creşterea numărului de contracte de muncă colective,
încheiate la nivel sectorial şi de creştere a capacitaţii organizaţiilor sa participe
eficace în structurile de dialog social, stimulând formarea organizaţiilor pe
principiul domeniului de activitate. Guvernul are intenţia de a încuraja ameliorarea
negocierilor salariale în cadrul colectiv şi individual de muncă, astfel ca ele
reflecta formarea şi experienţa muncii plătite. Obligaţia de a se înscrie în lucrarea
colectiva a clauzelor cu privire la formarea şi îndemnizaţia în caz de încetare a
contractului de muncă sunt masuri care au natura de a asigura un anume nivel de
securitate al angajatului şi cele mai bune şanse de reintegrare pe piaţa de muncă.

10
Din 1 octombrie 200612 întra în vigoare legea de securitate şi sănătate de punere în
aplicare, mulţumită aquis-ului comunitar şi de a veghea la cadrul apropriat pentru
promovarea calităţii condiţiilor de muncă şi protecţia de sănătate a muncitorilor.
Campaniile naţionale care vizează controlul domeniilor legislaţiei naţionale, care a
transpus directivele europene în domeniul de securitate şi sănătate.
În acelaşi context, puterile publice încurajează în colaborare cu partenerii
sociali de programe, de normalizare a condiţiilor de muncă în întreprinderi, care au
angajaţi plasaţi în condiţii speciale de lucru şi va crea 6 centre pilot pentru
schimbul celor mai bune practici. Acest angajament va conduce la ameliorarea
calităţii locurilor de muncă în termeni de securitate şi sănătate şi va reduce riscul
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

I.2 Mobilitatea locurilor de muncă

România a adus o importantă dinamică pe piaţa de lucru în termeni de

mobilitate geografică şi profesională internă. În cadrul diversificării pieţei de
muncă, se urmăreşte procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate
cu exigentele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare şi apariţie de noi profesii,
în sensul ca persoanele ale căror competenţe pot să se deplaseze uşor de la o
profesie la alta, mulţumită achiziţiei de noi competenţe13. România urmăreşte sa
introducă un sistem de certificare de competenţe şi calificări parţiale care permite
o practica a uneia sau a mai multor profesii şi calificări complete, ceea ce
înglobează dezvoltarea capacitaţii cetăţenilor de a exersa profesii independente.
Astfel, înainte de a creste mobilitatea interna care urmăreşte “acoperirea deficitului
în domenii de muncă cerute de către pieţele locale şi regionale, mărindu-se
vizibilitatea locurilor de muncă disponibile şi facilităţile promise de către

12
PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurta introducere, editura ALL, 2005, p. 133
13
STOICA, Camelia, Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană, Editura Oscar
Prinţ, 2001, p. 23

11
angajatori, pentru care muncitorii ar fi motivaţi sa fie fideli locurilor lor de
muncă14. În ceea ce priveşte dimensiunea exterioară a mobilităţii geografice,
România va urmări buna gestiune a migraţiilor economice, pentru a compensa
deficitul mâinii de lucru în anumite sectoare. România supune o gestiune eficace a
fluxului de emigranţi români pentru locurile de muncă prin punerea în aplicare a
unui sistem de control eficace. Tot timpul sunt negociate acorduri bilaterale asupra
reglementării şi organizării muncii şi de circulaţie, aceste masuri fiind luate înainte
de limitarea perioadei de tranziţie impuse de către cele 25 de state membre în
domeniul liberei circulaţii a muncitorilor.
Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a munci sau de a căuta un loc de
muncă într-o altă ţară a UE. Libera circulaţie a lucrătorilor face parte din drepturile
cetăţenilor UE, alături de dreptul de a călători sau de a se stabili oriunde în
Uniune. Libera circulaţie a lucrătorilor se referă la dreptul fiecărui cetăţean al
Uniunii de a munci şi trăi în orice altă ţară care face parte din UE. Această
libertate fundamentală (prevăzută la articolul 39 din Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene) dă dreptul de: a căuta un loc de muncă într-o altă ţară; a
lucra în ţara respectivă, fără a avea nevoie de un permis de muncă; a locui în ţara
respectivă; a rămâne în ţara respectivă chiar şi după încheierea perioadei de
angajare; a beneficia de acelaşi tratament ca şi cetăţenii ţării respective, în ceea ce
priveşte accesul la un loc de muncă, condiţiile de lucru şi toate celelalte avantaje
sociale şi fiscale care ar putea ajuta integrarea în ţara gazdă15. Pentru ţările care au
aderat recent la UE, există câteva restricţii la libera circulaţie a lucrătorilor. De
asemenea, există dispoziţii speciale pentru cetăţenii ţărilor din afara
Uniunii. Cetăţenii provenind din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia,
Republica Cehă, România, Slovenia, Slovacia şi Ungaria pot face obiectul unor
restricţii temporare în ceea ce priveşte dreptul de a munci în altă ţară, dar nu pe o
perioadă mai lungă de 7 ani de la data aderării ţării lor la UE (Bulgaria şi România
14

15
Articolul 39 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, disponibil pe site-ul
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=457&langId=ro

12
au aderat la 1 ianuarie 2007, iar toate celelalte state la 1 mai 2004). Acordurile
încheiate la nivelul UE contribuie şi la protecţia drepturilor de securitate socială
ale persoanelor care se stabilesc sau călătoresc în alte ţări ale Uniunii, în
special: îngrijirile medicale; pensiile; indemnizaţiile de şomaj, familiale sau de
invaliditate16. Articolul 39 din Tratatul CE îi vizează pe aşa-numiţii lucrători
migranţi, adică pe cetăţenii UE care părăsesc un stat membru pentru a merge să
lucreze într-o altă ţară a UE. De asemenea, îi vizează şi pe cetăţenii UE care se
întorc în ţara de origine după ce şi-au exercitat dreptul la libera circulaţie.
Articolul 39 nu li se aplică însă persoanelor care nu şi-au părăsit niciodată ţara de
origine. Dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor dinspre, către şi între statele care
au aderat la UE la 1 mai 2004 (Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania,
Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia) şi la 1 ianuarie 2007 (Bulgaria,
România) poate fi restricţionat pe o perioadă de tranziţie de maxim şapte ani de la
data aderării17.

I.3 Calitatea locurilor de muncă în zonele rurale

O problemă specifică pentru România este reprezentată de un număr mare

de persoane angajate în activitatea agricole, în mare parte nefiscalizate18.
Locul de muncă în agricultura reprezintă aproximativ o treime din totalul de
muncă din sectorul economic (cu o tendinţa de scădere în cursul ultimelor
decenii). Legislaţia asupra stimulării locurilor de muncă a fost modificata pentru a
acorda posibilitatea suplimentare pentru persoanele rezidente în zonele rurale cu
locuri de muncă de calitate.
O măsura specifică este liberul acces la serviciile de formare şi
perfecţionare a acestor persoane. Astfel, serviciul public al locurilor de muncă îşi
focalizează intervenţiile asupra zonelor rurale realizând campanii de informare.
16
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=457&langId=ro
17
Idem
18
http://www.anofm.ro/

13
Reducerea fenomenului de locuri de muncă în activitatea agricole de subzistenta şi
asigurarea tranziţiei spre o prezenta pe piaţa de muncă solicita un anumit tip de
intervenţie care este abordat în numeroase domenii19:
• Încurajarea schimbării structurii economice în zonele rurale, tipul de
producţie şi comercializare a produselor agricole, crearea şi dezvoltarea
exploatărilor agricole moderne
• Creşterea posibilităţilor de locuri de muncă în sectorul serviciilor.
• Ameliorarea infrastructurii şcolare şi creşterea naturala a mobilităţii
geografice a mâinii de lucru
• Aducerea unui sprijin financiar pentru programele de formare continuă şi
creşterea disponibilităţii posibilităţilor de şcolarizare pentru adulţi în zonele
rurale

Masurile care vizează stimularea locurilor de muncă asigura un domeniu

specific de intervenţie, deficit în zonele rurale. Promovarea viabilităţii pe termen
lung în zonele rurale prin dezvoltarea resurselor umane ( accesul la educaţie şi
formare) şi creşterea calităţii locurilor de muncă în zonele rurale, atrăgând un
segment important al populaţiei ocupate în agricultura de subzistenta, sector de
servicii. Astfel, efectele de strategie de descentralizare şi de orientare a serviciilor
publice asupra nevoilor locale vor contribui la ameliorarea intervenţiei publice
pentru reducerea actorilor existenţi în aceste decalaje.

I.4. Încurajarea activităţii economice în zonele rurale pentru evitarea

depopulării.

19
http://ec.europa.eu/regional_policy/îndex_en.htm

14
 Mulţumită programului naţional pentru dezvoltarea rurala 2007 – 2013, axa
III20, România trebuind sa acorde o atenţie particulara susţinerii de exploatări de
semisubzistentă. Obiectivul de susţinere prin obiectivul al acestei masuri, este
asigurarea tranziţiei fermelor competitive, de a-lungul unei serii de masuri vizând
ameliorarea şi reţele principale în exploatarea semisubzistenţei şi atragerea de
tineri în activitatea agricole, ameliorând condiţiile de viata şi de muncă. Un
ansamblu de masuri vizând crearea de locuri de muncă în zonele rurale, mulţumită
diversificării activităţilor agricole, promovarea spiritului de întreprinzător, crearea
de servicii pentru populaţia rurala, încurajarea agroturismului şi artizanatului care
privesc finanţarea FEADER21.
În vederea absorbirii unui număr mare din populaţia activa tânăra şomera,
ocupata în agricultura de subzistenta, guvernul susţine crearea de micro care vor fi
încurajaţi sa se angajeze în activitatea economice în zonele rurale şi de
diversificare a modelului tradiţional al majoritarii de oferte de servicii în zonele
rurale.
Foarte importantă rămâne ameliorarea de cunoştinţe şi competente
profesionale ale capitalului uman în zonele rurale. El reprezintă baza pentru
lansarea şi dezvoltarea activităţilor non agricole. Măsura este susţinuta prin
operaţiuni finanţate de către FES. POS dezvolta resurse umane 2007 – 2013, A.P.
22
5. . Promovarea viabilităţii pe termen lung în zonele rurale, de–alungul
dezvoltării resurselor umane, finanţarea de masuri vizând stimularea locurilor de
muncă, mulţumită unui domeniu specific de intervenţie, deficit în zonelor rurale
23
(acces la educaţie şi formare) şi crederea calităţii locurilor de muncă în zonele
rurale, atrăgând un segment important al populaţiei ocupate în agricultura de
subzistenta, sector de servicii.

20
http://www.înfoeuropa.ro/ieweb/imgupload/Dezvoltare_rurala_2007_2013_00001.ppt
21
https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/fonduri-europene/detalii-program-national-de-
dezvoltare-rurala.aspx
22
http://www.fseRomânia.ro/fse-în-România-fse.html
23
http://www.mmssf.ro/webşite/ro/muncă.jsp

15
I.5 Piaţa de muncă pentru persoanele licenţiate

Piaţa de muncă din România oferă posibilitatea reduse pentru persoane

licenţiate 24. “Cu cat suntem mai licenţiaţi, cu atât suntem mai favorabili Europei.
Indivizii care au urmat studii se simt mai ajutaţi în acest spaţiu pentru ca dispun de
competente lingvistice. Ei sunt capabili de mobilitate şi mulţumită unui nivel bun
de formare, de înţelegerea unor avantaje ale sistemului” 25
• Participarea angajatorilor şi partenerilor sociali este foarte limitata în
termenii planificării învăţământului universitar.
• Legăturile între universitatea şi industrie / angajatorii sunt foarte slabi,
contrar practicii, profesiei şi învăţământului tehnic
• Înainte de facilitarea integrării profesionale, au fost adoptate
instrumente europene, precum CV-ul european şi europaşaportul.
• Din punct de vedere al pertinenţei învăţământului superior la nevoia
pieţei de muncă, trebuie menţionate următoarele dificultatea:
• Sistemul nu este în corelare cu nevoile unei dinamici ale pieţei de
muncă
• Absenta unei echivalente între formarea profesională şi criteriile
academice(formala şi axata pe competente) pe piaţa de muncă
• Lipsa unui studiu sistematic şi analiză corelării, între oferta existenta de
formare şi exigente academice pe piaţa de muncă, atât în aspectul
cantitativ (cifrele de şcolaritate nu sunt fondate pe o analiză a
tendinţelor de muncă cerute) cat şi structurala (pe domenii şi nivele de
calificare
• Utilizarea unei pedagogii înguste (mai mult de 270 de specializări) a
provocat numeroase redundante, înainte de a fi optimizate resursele
financiare, dificultatea în definirea adecvata a normelor de învăţământ,
24
CHISU, Ana Viorica, Posturi, salarii, beneficii, editura Ericson, 2006, p. 261
25
Dominique Renié Vers une opînion publique européenne, înterview disponible en ligne sur
http://www.tns-sofres.com/etudes/pol/270504_reynie.htm

16
 antrenând dificultatea pentru buna inserţie a licenţiaţilor pe piaţa de
muncă.
• O lipsa de dezvoltarea a unei strategii vizând întărirea parteneriatului cu
mediul economic şi social. Parteneriatele nu sunt suficient dezvoltate
• Cea mai mare problema cu care licenţiaţii în învăţământul superior se
confrunta, este lipsa de experienţa, dar întreprinderile renunţa la aceasta
exigenta şi furnizează locuri de muncă cu o durata de timp îndelungata,
astfel ca tinerii pot fi formaţi practic dea lungul anilor de şcolarizare.
• În fiecare an, pentru licenţiaţii în învăţământul superior, la scara
naţionala, sunt disponibile, aproximativ 1000 de locuri. Numărul de
cereri este contingent la nivel naţional între 100.000 şi 120.00026
• Situaţia este încă foarte grava în cea ce priveşte numărul de licenţiaţi la
clasa 12-a: numai în Bucureşti sunt în jur de 20000 şi în provincie
60000
• Astfel totalul este de aproximativ de 200000 de tineri licenţiaţi care au
nevoie de locuri de muncă. Conform estimărilor oficiale, aproape 90%
din licenţiaţi reuşesc sa îşi găsească loc de muncă prin propriile lor
forte. În fiecare an, 20000 de tineri nu au posibilitatea sa îşi găsească loc
de muncă.

I.6 Intenţia tinerilor sa părăsească ţara

După integrarea în Uniunea Europeană, un pericol pentru piaţa de muncă

este migraţia mâinii de lucru bine pregătită. Astfel, aproximativ ¼ tineri licenţiaţi
(respectiv 27%)27 iau în considerare căutarea unui loc de muncă în străinătate în
următorii 3 ani. Doar 21% din tineri se gândesc ca ei se pot împlini mult mai uşor
în România decât în străinătate. Integrarea în Uniunea Europeană şi politicile
26
http://www.sfîn.ro/piata_muncii
http://www.unfpa.ro/comune/Rezumat%20Raportul%20Şituatia%20populatiei%20lumii
27

%202006.pdf

17
guvernamentale vizează sa atragă muncitori antrenând o creştere a opţiunilor
pentru tineri prin angajatori instituţionali, ceea ce este dificil şi acerb (competitiv)
în aceasta lupta pentru tinerii talentaţi. Acest vis de a munci în străinătate atinge
aproximativ un sfert din tinerii profesionişti. În general, se estimează ca aceştia au
mai multe posibilitatea în străinătate decât în România.

I.7 Consecinţele imigrării tinerilor

Daca ne gândim la numărul de contracte legale, un roman din opt munceşte

în alta tara decât în România. Conform Oficiului de Migrări pentru Forţa de
Muncă care negociază contractele de muncă, între 2002 şi 2005, 100.098 din
persoane muncesc în ţări precum : Germania, Spania, Elveţia, SUA, Italia şi
Ungaria. În plus, aceasta cifra este ajustata de un număr de persoane, aproximativ
8000 de români, care lucrează în organizaţii private. Numărul total neoficial al
celor care muncesc în străinătate este mai mare de 4 milioane. În ceea ce priveşte
tinerii, ei prefera alte state daca ei primesc o perfecţionare în IT sau construcţii.
a) efectele generale ale migraţiei externe28:
- exportarea capitalului uman, a muscarii de migraţie externa sunt multiple :
efectul pozitiv nu este în echilibru cu cel negativ; în consecinţa, exista câştigători
la nivel macrosocial şi individual şi învinşi.
- o imigraţie temporara se refera la cei care se deplasează pe teritoriul ţării UE pe o
perioada de timp (de la câteva luni la activa ani): studenţii Europei Centrale şi
Orientale care vor sa studieze în ţările UE se vor întoarce mai târziu ( cel puţin o
parte dintre ei) în tara lor de origine; muncitorii din Europa Centrala şi Orientală
au plecat pentru a munci în virtutea contractelor de muncă încheiate în baza
acordurile bilaterale între state.

28
http://www.muncăînstrăinătate.anofm.ro/baza-de-date-înterna-ionale-referitoare-la-ocuparea-ei-
de-munc-i-ei-de-munc-adaptabil

18
- statele mari ale Europei Centrale şi Orientale au cele mai bogate oferte de muncă
pentru români (de exemplu 255 de oferte de slujbe oferite pentru români în
Republica Ceha, jumătate fiind pentru îngânări, pentru a şti sistemul de exploatare
Windows.
b) beneficii pentru muncitorii imigranţi
Majoritatea câştigurilor importante pentru muncitorii imigranţi sunt compuse din:
- obţinerea unor venituri care furnizează traiul familiei, care este în tara, dar care
nu se aşteaptă ca el sa rămână acolo, motivul fiind nivelul relativ inferior al
salariului din România pentru acelaşi tip de activitate
- creşterea capacitaţii de economisire şi învestire, fiind vorba de bunuri(dotări
electronice, maşinării agricole, etc.) sau crearea de întreprinderi din propria lor
iniţiativa
- venituri ale activităţii profesionale şi continua pregătire la locul de muncă:
cunoştinţe, competenţe, comportamente, disciplina la locul de muncă, securitatea
participării la locul de muncă.
c) pierderile pentru muncitorii imigranţi:
Pierderile pentru muncitorii imigranţi, la nivel individual, sunt în acelaşi timp
economice şi mai ales sociale:
- tratament discriminatoriu, în raport cu mâna de lucru locală, sau chiar
compararea cu alţi muncitori imigranţi
- riscul nerespectării de către angajator a contractului de muncă şi incapacitatea
angajatului de a face dreptate
- o tensiune în relaţiile cu mâna de lucru locală poate câteodată să determine un
conflict, atât între angajat şi angajator, dar şi între angajaţi
- dificultăţilor de lungă durată, care în consecinţă reduc eficacitatea la muncă, ceea
ce determină nemulţumiri din partea angajatorului cât şi din partea angajatului
- o protecţie socială inferioara sau inadecvată, concretizată prin securitate şi
condiţii de muncă care nu sunt întotdeauna satisfăcătoare, în raport cu
promisiunile întrevăzute de selecţie şi locul de muncă.

19
I.8 Avantajele pe care le oferă migrarea în străinătate

Românii licenţiaţi în străinătate se diferenţiază imediat de cei care rămân

aici prin optimism şi prin detensionare ( ei sunt persuadaţi de valoarea
cunoştinţelor lor obţinute din universităţile americane şi ei abordează într-o
maniera capitalista deficitul mediului privat din Balcani) 29. Exista un ajutor social
acordat pentru creşterea copiilor competenţi pentru cetăţenii României care
lucrează legal în Ungaria. Conform legilor Ungariei cu privire la ajutorul social,
cetăţenii străini care poseda permis de sejur valabil şi care contribuie la sistemul
de securitate sociala propice au următoarele avantaje: o alocaţie de la naştere,
alocaţie de maternitate şi alocaţie pentru copii în modul următor: alocaţie de
naştere 244 euro şi pentru gemeni 322 euro, alocaţia de maternitate 70 % din
salariu de baza, alocaţia pentru copii, valoarea de 70 % din salariu de baza al
mamei dar nu depăşeşte 260 euro30. Există anumite condiţii de obţinere a unei
remuneraţii: condiţiile de probare de 180 de zile în cursul ultimilor 2 ani sau daca
au participat la universitate sau liceu sau într-o instituţie publică de educaţie şi
creşterea copilului în familie, în Ungaria31.
Nu există suficiente date statistice fiabile asupra componentei migraţiei
externe, însă o componentă bine cunoscută este cea a migraţiei definitive
(emigranţi şi imigrnţi legali). România a fost şi se aşteaptă a rămâne o ţară cu
migraţie negativă. Se cunoaşte faptul că după anul 2001 odată cu desfiinţarea
vizelor de intrare în aproape toate ţările europene, sute de mii de români au plecat
în ţările din sudul şi vestul Europei pentru a scăpa de sărăcie si mizerie. Se
vehiculează o cifră de apoximativ 2 milioane de persoane, provenite practic din
toate regiunile ţării, ceea ce ne face să vorbim despre un fenomen naţional, prin
29
http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles/categoryID_47/Migratie-forta-de-
muncă.html
30
http://www.foaia.hu/web/îndex.php?Itemid=70&id=260&option=com_content&task=view
31
COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi integrarea Europeană, editura Institutul
European, 2004, pag 55

20
dimensiune, implicaţii şi geografie a originii fluxurilor. Dacă nu ar fi intervenit
această mişcare de amploare incredibilă, România s-ar fi confruntat cu o criză
economică şi socială de proporţii greu de imaginat, care s-ar fi răsfrânt asupra
întregii stări a societăţii româneşti şi chiar asupra calendarului aderării României la
UE. Euronavetiştii au eliberat locuri de muncă, au dus rata şomajului la un nivel
foarte scăzut pentru starea economică şi socială din România. Cele 4-5 miliarde de
euro intrate anual în ţară de la cei plecaţi au fost sursă de venit (în multe cazuri,
unica sursă) pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat
standardul de viaţă, au dus la explozia construcţiei de locuinţe şi a vânzărilor de
echipamente şi bunuri destinate dotării acestora, a numărului de autoturisme, au
creat locuri de muncă, au stimulat consumul. Într-o altă măsură benefică a
migraţiei se poate constata că românii migranţi, trăind în ţări cu grad ridicat de
civilizaţie, văd şi învaţă spiritul civic din jurul lor, respectul legii, ordinea,
curăţenia, atitudinea faţă de muncă, toate acestea reprezentând un mare câştig
pentru România. Putem considera aceste lucruri avantaje ale migraţiei.
Ca dezavantaje ale migraţiei putem aminti de cele mai grave : exploatarea
prin muncă şi traficul de fiinţe umane. Un contract nu reprezintă scutul absolut
împotriva pericolului de a deveni victimă a traficului. În general, abuzul poate
interveni şi în prezenţa, şi în absenţa unui contract, dar este mai probabil ca el să
apară şi să fie extrem, cînd nu există un contract scris, legalizat şi cu valoare, în
România sau/şi în ţara de destinaţie. Există exemple în care recrutorii au folosit fie
contracte în limbi care nu erau vorbite sau înţelese de viitorii "angajaţi", ce urmau
să devină victime sau care aveau clauze draconice, inclusiv de confidenţialitate.
Este un fapt că recrutorii îşi vor personaliza "oferta" de la caz la caz, însă există
semnale de alarmă care ne pot face mai atenţi. Trebuie să fim mai suspicioşi dacă
angajatorul sau intermediarul se oferă să ne facă "aranjamente" sau derogări de la
procedura oficială, dacă nu ne lasă suficient timp pentru a citi şi întelege
contractul, dacă face presiuni pentru semnarea contractului pe loc ("semnaţi acum
şi citiţi acasă!"), dacă se opune sau vă interzice să vă consultaţi sau să arătaţi

21
contractul unui consultant de specialitate, dacă aranjează lucrurile de aşa manieră
încît să vă taie posibilitatea de a comunica cu familia şi prietenii în momentul în
care trebuie să luaţi decizia, dacă se oferă să vă împrumute în contul viitoarelor
cîştiguri, dacă refuză să ofere informaţii exacte şi verificabile despre data plecării,
modalitatea de transport, condiţiile de cazare şi muncă şi informaţii de contact,
respectiv numere de telefon şi adrese.
Exploatarea prin muncă şi traficul de fiinţe umane sunt fenomene grave
care ţin de încălcarea drepturilor omului şi de migraţia nereglementată.
Exploatarea prin muncă intervine între angajator şi angajat, după ce, se presupune,
călătoria s-a desfăşurat, de cele mai multe ori, în legalitate. În cazul exploatării
prin muncă, angajatorul se prevalează de poziţia lui, pentru a obliga angajatul să
presteze o activitate pe care fie nu o remunerează, fie o remunerează mai puţin
decît valorează, fie nu respectă alte prevederi ale unei înţelegeri contractuale.
Toate acestea, pentru a obţine beneficii în folosul său, dezavantajînd lucrătorul
migrant. Cînd aceste lucruri se întîmplă şi, în plus, migrantul a fost iniţial recrutat
prin înşelăciune sau promisiune mincinoasă şi a fost transportat, transferat sau
adăpostit, prin folosirea forţei sau a oricărui alt mijloc de constrîngere, în scopul
exploatării, atunci avem de-a face cu traficul. În cazul traficului vorbim de o formă
modernă de sclavie, care are repercusiuni grave la nivelul individului.
Gestionată corect, migraţia duce la dezvoltare economică şi socială.
Migrantul acumulează nu doar un capital financiar pe care îl poate reinvesti în
afaceri profitabile, ci şi noi valori profesionale, culturale, comportamente, abilităţi
pe care le transmite mai departe celor cu care vine în contact în mod natural -
prietenii, familia, colegii de muncă. Istoriile de succes sînt cu atît mai uimitoare cu
cît sînt "mai discrete", ele fac parte din normalitate şi, de aceea, intră în vizorul
presei mai rar. Pare mai uşor să construieşti agenda publică pornind de la
stereotipuri negative, bazate pe xenofobie. Din păcate însă, extremismul de orice
fel nu este profitabil pe termen lung. Axîndu-ne pe exemplele pozitive legate de
migraţie şi dezvoltare, să ne gîndim doar la impactul pe care l-a avut migraţia

22
specializată în dezvoltarea programării şi calculatoarelor. Silicon Valley devine
din ce în ce mai mult o comunitate delocalizată, transnaţională, cu ramificaţii
inclusiv în România, unde au apărut deja centre specializate care folosesc forţă de
muncă locală cu un management format în străinătate, dar de provenienţă
românească. Este o redefinire totală a pieţei muncii şi a legăturii ei cu fenomenul
migraţiei. În 50 de ani, probabil că vom asista la modificări majore, dar
schimbările de mentalitate trebuie să înceapă încă de pe acum.

I.9 Soluţii pentru încetarea declinului şi exodul demografic al tinerilor din

ţara noastră
România a cărui populaţie a scăzut cu un milion în cursul anilor 1992-2005,
continuă să se diminueze. Aceasta dorinţă este motivată de rata scăzută de
natalitate (1,3 copii pe femeie – în loc de 2,1 care permitea asigurarea reînnoirii
populaţiei) şi o migraţie exterioara crescuta(înjur de 2 milioane de români în
străinătate legali, dar numărul ilegal nu este cunoscut) 32.
Pentru a opri aceasta situaţie s-a propus:
- reforma sistemului de sănătate, educaţie, securitate sociala (alocaţii familiale)
înainte de a se încuraja natalitatea, studiul şi încadrarea în câmpul muncii)
- atenuarea atât cat este posibil a efectelor nefaste în ceea ce priveşte problemele
de pe piaţa de muncă - destructurarea ofertei de mana de muncă şi proasta corelare
cu cererea de pe piaţă; media naţională a unui nivel inferior de educaţie şi de
formare a mâinii de lucru pe piaţa de muncă în raport cu licenţiaţii în structura
sistemului de formare iniţiala, complementara şi un potenţial creativ inferior,
creşterea insecurităţii locului de muncă, performante productive relative modeste.
- creşterea numărului de salariaţi - ceea ce este o posibilitate către tineri în
particular (scăderea numărului de salariaţi este cauzata de migrarea externă
crescuta la adulţi şi muncă ilegala)33.
32
HOBEANU, Tudor, Managementul comparat întercontinental, editura Şitech Craiova, 2007,
p. 76
33
http://www.workexperience.ro/

23
 Chiar daca populaţia active ar fi de 10,5 milioane, doar 4,5 milioane
contribuie la sistemul de securitate social34. Între timp cei care muncesc în
economia gri vor aştepta vârsta de pensionare şi fără sa fie asiguraţi, se întorc spre
sistemul de ajutor social, cerând serviciului public drepturile minim garantate sau
alte ajutoare sociale. Datorita unor populaţii active mai puţin numeroase,
impozitele vor creste într-o maniera semnificativa). Ministerul Muncii, a Familiei
şi Egalităţii Şanselor încearcă sa promoveze politici vizând slujbele pentru tineri
cu obiectivele următoare: creşterea locurilor de muncă; o ameliorare a situaţiei lor
sociale; încadrarea pe o piaţa formala a locurilor de muncă; o dezvoltare a
capitalului uman.
În acest sens, se vizează încadrarea profesională a tinerilor prin subterfugii
de masuri generale şi specifice: stimulări financiare a slujbelor de exemplu prime
de muncă; subvenţii ale bugetului pentru asigurarea şomajului pentru angajatori;
excepţiile de plata ale contribuţiilor şomajului; de formare prevăzute în bugetul
asigurării şomajului; credite cu condiţii avantajoase prin interese preferenţiale;
susţinere financiara pentru pregătirea continua la locul de muncă.

Capitolul II

II.1 Libera circulaţia a locurilor de muncă după aderare

Libera circulaţie a persoanelor35 este una dintre libertăţile fundamentale

garantate prin dreptul comunitar şi cuprinde dreptul la viata şi muncă într-un alt
stat membru. Este un element important, s-ar putea esenţial al pieţei interne şi
cetăţeniei europene, bineînţeles. În cadrul tratatului de aderare al Bulgariei şi
României la uniunea Europeană, anumite state membre restrâng libera circulaţiei a

34
http://www.Românialibera.ro/a98963/varstnicii-vor-depaşi-jumatate-dîn-populatia-
României.html
35
http://europaîndirect.ecosv.ro/download/Libera%20circulatie%20a%20fortei%20de%20muncă
%20dupa%20aderare.ppt#257,2,Libera circulatie a persoanelor

24
muncitorilor pentru o perioada limitata după 1 ianuarie, fără sad ea date exacte.
Iată câteva întrebări ale problemelor înglobate de aceasta aderare şi integrare.
1. Care dispoziţii tranzitorii sunt prevăzute în cazul României?
Pe parcursul primilor 2 ani după aderarea Bulgariei şi României accesul
cetăţenilor acestor ţări pe piaţa de muncă în cele 25 de alte state membre depind de
masurile politice adoptate de autorităţile naţionale şi acordurile bilaterale pe care
statele le au cu Bulgaria şi România, totul fiind bie structurat în acorduri, şi de
aceasta depinde accesul pe piaţa de muncă. La sfârşitul primilor 2 ani, spre
sfârşitul anului 2008, Comisia va elibera un raport de la care va pleca Consiliul
UE sa evalueze funcţionarea dispoziţiilor tranzitorii în plus, statele membre trebuie
sa notifice Comisiei ceea ce priveşte masurile luate în privinţa celor 3 ani care vor
urma, 2009-2011, sau de a continua aplicarea masurilor naţionale unde se permite
libera circulaţie a muncitorilor, astfel , libera circulaţie a muncitorilor trebuie sa fie
de 5 ani după aderare, deci din 1 ianuarie 2012. totuşi, este posibil ca vechile state
membre sa ceara o autorizare Comisiei pentru a aplica masurile naţionale pentru o
noua perioada de 2 ani (2012-2013, dar numai daca statul se confrunta la nivel
naţional cu grave probleme pe piaţa de muncă. Aceasta cerere trebuie sa fie
însoţita de o dovada concludenta. După ianuarie 2014 - fiind 7 ani după aderare -
va fi o totală circulaţie a muncitorilor provenind din noile state membre.
2. Cine este influenţat de dispoziţiile tranzitorii?
Dispoziţiile tranzitorii se aplica tuturor cetăţenilor Bulgariei şi României
care doresc sa semneze un contract de muncă cu un angajator pentru una dintre
vechile state membre şi cei care căuta un loc de muncă în unul dintre vechile state
membre. Nu este adevărat pentru persoanele care doresc sa se instaleze într-unul
dintre statele vechi membre, de exemplu, studierea, daca dorinţa de funcţionare ca
un liber profesionist, cu excepţia celor care furnizează anumite servicii, de
exemplu în sectorul construcţiilor în Austria şi Germania.
3. Cetăţenii români pot fi discriminate pe piaţa de muncă?

25
 Discriminarea fondata pe naţionalitate este contrara dreptului comunitar.
Daca un muncitor întruneşte toate condiţiile impuse de masurile aplicate la nivel
naţional, el trebuie sa fie tratat în aceeaşi modalitate cu muncitorul din statul
respectiv. Chiar în aplicarea masurilor naţionale, vechile state membre trebuie sa
dea prioritate muncitorilor români şi bulgari în raport cu cei care provin din ţările
terţe. Totuşi, anumite locuri de muncă din sectorul public pot fi accesibile doar
cetăţenilor din statul membru.
4. Cetăţenii români care muncesc deja întru stat vechi membru sunt
afectaţi?
Cetăţenii bulgari şi români care, de la 1 ianuarie 200736, care muncesc legal
într-unul dintre statele membre şi care poseda un permis sau o autorizaţie de
muncă pentru o perioada de 12 luni vor continua sa aibă acces pe piaţa de muncă a
statului membru. Nu este vorba de a avea automat, acces pe piaţa de muncă a altor
state membre. Cetăţenii bulgari şi români care sau stabilit într-un dintre statele
membre şi care au obţinut un permis juridic de lucru pentru o perioada de minim
12 luni vor beneficia de acest drept37. Dar daca ei nu devin rezidenţi ai acestui stat,
dreptul la lucru va fi retras pana la finalul tranziţiei.
5. Unde se găsesc informaţiile cu privire la poziţiile adoptate de către
statele membre?
Comisia nu poate sa oblige statele membre sa notifice masurile pe care le
aplica la nivel naţional în primii 2 ani ai perioadei de tranziţie. Totuşi pentru o
perfecta transparenta Comisia a cerut statelor membre sa furnizeze aceste
informaţii de îndată ce este posibil. 38.
6. Care este situaţie membrilor familiilor muncitorilor ?
Membrii familiilor bulgare şi romane care au obţinut legal accesul pe piaţa
de muncă într-unul dintre statele vechi membre pentru o perioada de cel puţin 12

36
PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă întroducere, editura ALL, 2005, pp. 8-10
37
COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi întegrarea Europeană, editura Înstitutul
European, 2004, p. 61
38
http://ec.europa.eu/eures

26
luni şi trăiesc cu el, înainte de aderare acces egal pe piaţa de muncă cu acest stat
membru. Daca familia este reunite după data aderării membrii familiilor
muncitorilor care au acces pe piaţa de muncă a acestui stat după 18 luni de
rezidenta sau 3 ani după aderare(adică 2010), cel puţin nu părăseşte statul pe
aceasta perioada de 18 luni.
7. Muncitorilor vechilor state membre pot lucra în România?
Nu există restricţii automatice în ceea ce priveşte drepturilor cetăţenilor
statelor vechi membre de a se prezenta la lucru în Bulgaria sau România. Totuşi,
Bulgaria şi România au dreptul sa impună restricţii cetăţenilor echivalând statele
membre care au impus restricţii pentru cetăţenii uniunii europene înainte de acea
39
data. . După aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, cetăţenii
bulgari şi români care muncesc într-unul dintre statele vechi membre, au primit
egalitate în tratamentul în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, renumeraţie în stat.
după aderare, ei primesc în virtutea reglementării comunitare, recunoaşterea
calificărilor şi luarea în calcul a asigurării securităţii sociale oferite în tara lor,
România şi Bulgaria.
8. Coordonarea sistemului de securitate socială face parte din dispoziţiile
tranzitorii?
Odata ce un muncitor într-un stat membru, dacă poate să beneficieze de un
regim tranzitoriu sau liber acces, el primeşte plenitudine în drepturi în vederea
regulilor relative ale coordonării sistemului de securitate socială (reglementarea
1408/71) 40. Detaliile sunt dependente de reglementarea ţării de unde muncitorul
provine şi în acceaşi masură contează regimul reglementării ţărilor membre unde
el soseşte. În general, aceste drepturi sunt caracterizate prin următoarele:
exportarea drepturilor la pensiuni şi alte prestări în spaţii achiziţionate de către
muncitori în ţara de provenienţă, adunând contribuţiile la securitatea sociala în
diferita state membre înainte de asigurarea unei acoperiri pentru muncitor înainte
39
STOICA, Camelia, Libera circulatie a persoanleor în Uniunea Europeană, Editura Oscar Prînt,
2001, p. 88
40
http://www.cleiss.fr/docs/textes/1408-71/îndex.html

27
ca el sa poată beneficia imediat de asigurare în statul în care el este stabilit. Scopul
acestor dispoziţii este ca persoana nu poate pierde dreptul la protecţia sociala când
se afla într-un alt stat membru. Egalitatea tratamentului în particular, familia
muncitorului are acces la acelaşi alocaţii familiale pe care le au familiile din statul
membru.
9. Restricţiile sunt aplicate în aceeaşi manieră pentru cetăţenii statului care
au aderat la UE înaintea României?
Pentru 10 state care au aderat în 2004, cu excepţia Cipru şi Malta, au fost
decretate o serie de dispoziţii tranzitorii. Ca şi în cazul României şi Bulgariei,
existenta la libera circulaţie a muncitorilor este garantată pana la finalul celor 7 ani
care semnifică aderarea acestei ţări în 201141.

II 1. Restricţia accesului cetăţenilor români pe piaţa de muncă

În timp ce unele ţări membre ale unor ţări membre au anunţat masuri de
interdicţie de acces pe piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria, altele şi-au
deschis porţile în speranţa unui impact pozitiv asupra economiei lor. Polonia,
republica ceha, Slovacia, Estonia, Letonia şi Finlanda au intenţia de as deschide
piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria după 1 ianuarie 2007, conform
diplomaţiilor de la Bruxelles citaţi de către deutsche welle42.
Conform radioului public polonez, ministru polonez al muncii a declarat ca
va oferi noilor aderări la Uniunea Europeană un acces automatic pe piaţa de muncă
din Polonia. În locul acesteia, guvernul de la Roma, nu a ajuns încă la o decizie
finala: “veţi discuta asupra acestei probleme sensibile cu alte ţări europene”, a
declarat primul ministru italian , Romano Prodi. În acelaşi timp, Italia nu a vrut sa
41
STOICA, Camelia, Libera circula-94ie a persoanelor în Uniunea Europeană, Editura Oscar
Prînt, 2001, pp. 92-94
42
http://www.globalizarea.com/globalizare-stiri-emigr.htm

28
urmeze exemplu Londrei care a limitat accesul pe piaţa de muncă, românilor şi
bulgarilor, dar mai degrabă o strategie aprobata de către 25 de state membre ale
43
Uniunii Europene, conform publicaţiei Corriele della Sera. . Jurnalul citat de
ministerul de afaceri externe italian, conform căruia acestor probleme sunt
considerate ca fiind sensibile şi trebuie sa fie examinate prioritar la Bruxelles,
primul ministru Romano Prodi a calificat ca fiind complicat acordarea liberului
acces al românilor după 2007. Temerile pe care Italia ar putea sa le blameze pentru
politica sa unica, după Marea Britanie, Irlanda şi Germania unde românii au un
acces limitat pe piaţa de muncă în aceste state. Seful guvernului de la Roma
admite ca aceasta problema trebuie sa fie tratata cu interes, pentru ca România
reprezintă cea mai mare comunitate strânsă din Italia, oficial 11 % din totalul de 3
milioane de imigranţi din Italia, dar pe de alta parte exista comentării cum ca o
decizie a Romei în acest domeniu , ar putea sa influenţeze Spania şi Grecia, cele 2
principale destinaţii, pana în prezent, ale imigranţilor români şi celor bulgari. În
acest timp, Spania a trimis semnale clare semnificative ca nu va abandona
obstacolele imigranţilor pe parcursul a cel puţin 2 ani. Pe de alta parte, aceste 3 ţări
mediteraneene s-au alăturat recent grupului de ţări care nu au restricţii cu privire la
cele 8 ţări din Europa Orientala care au aderat în 2004. Suedia şi-a deschis porţile
spre România şi Bulgaria. Guvernul suedez a studiat punerea în aplicare a unei
politici a porţilor deschise pentru bulgari şi români, după aderarea lor la Uniunea
Europeană, ceea ce este un avantaj pentru imigranţii noştii. O data cu decizia de
restructurare a drepturilor muncii pentru români şi bulgari în Regatul Unit şi
Irlanda, Suedia rămâne singura tara în UE care permite un acces nelimitat la piaţa
de lucru. “ne-am notat efectele negative după mărirea din 2004” a declarat Tobias
Billstrom, ministrul migrării suedez44. Suedia nu este foarte vizata de imigranţi
motivul fiind preţul standardului de viata ridicat şi, contrar Marii Britanii şi

43
http://www.Europeană.ro/stiri/Strategia%20Lisabona%20un%20mare%20esec%20al
%20UE25102004.htm
44
Tobias Billstorm în declaratia sa cu privire la restricţiile disponibile pe
http://www.mfa.md/noutati/2812/

29
Irlandei este o tara anglofonă. “ este probabil cea mai mare problema care o avem”
a declarat Billstrom. O data ce primul ministru al Suediei Fredrick Reînfeldt, a
precizat ca aceasta politica va rămâne în discuţie, Billstrom crede ca exista puţine
şanse ca alta poziţie sa fie adoptata. Pana în aprilie 2006, numai 10000 de
imigranţi originari din 10 state care au aderat în 2004 au cerut permis de muncă în
Suedia, majoritatea venind din ţările vecine: Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia.
Billstrom a continuat de asemenea sa spună, contrar Marii Britanii, Suedia nu a
asociat valul de migrări crizei economice. În acelaşi timp mărirea, a avut un efect
pozitiv asupra pieţei de muncă din Suedia.
Ţările de jos
Ţările de jos ar putea sa introducă masuri vizat limitarea migrării
muncitorilor români şi bulgari după aderare, a anunţat agenţia anp. Secretarul de
stat al afacerilor sociale Henk van Hoof şi-a exprimat punctual de vedere într-o
reuniune din camera de jos din parlamentul olandez. El a propus masuri
temporare în cursul viitorilor 2 ani vor fi înmânate permise de muncă pentru
români şi bulgari. Belgia urmăreşte restrângerea circulaţiei imigranţilor acestor 2
ţări. Muncitorii nu vor fi autorizaţi decât încetul cu încetul în zone unde exista
puţin de muncă. Decizia va fi examinată în cele 2 regiuni ale ţării şi imediat
prezentata guvernului.
Danemarca
Copenhaga, a anunţat un regim tranzitoriu pentru muncitorii din România şi
Bulgaria care a fost aplicat în cele 2 ţări care au aderat în 200445. Astfel românii
pot fi angajaţi ai Danemarcei, dar ei vor fi plătiţi în funcţie de salariile şi
convenţiile colective în vigoare din regat, înainte de a fi efectuat un dumping
social aceste limite vor lua sfârşit la terminarea celor 3 ani, Austria se aliniază la
poziţia Germaniei prezentând deasemenea masurile delimitării imigraţiei. În
aceeaşi situaţie se afla şi Franţa care a pus restricţii.
Ungaria
45
http://www.mmssf.ro/webşite/ro/dms/060207comunicat.pdf

30
 Guvernul ungar impune anumite limite pentru România şi Bulgaria pe piaţa
de muncă a declarat primul ministru. “deschidere totala sau închidere totala” a
declarat Ferenc, citat de International Herald Tribune46. Vicepreşedintele Comisiei
Europene Margoth a declarat ca temerile cauzate de o migraţie masivă a mâinii de
lucru bulgare şi romaneşti după aderarea lor la Uniunea Europeană în ianuarie
2007 nu sunt fondate. Margoth, comisarul european încadrat în relaţiile
internaţionale şi strategia de telecomunicaţii, sa adresat jurnaliştilor de la Madrid
după o conferinţa cu privire la înţelegerea opiniilor publice. Ea a amintit ca fluxul
de muncitori în cursul anilor trecuţi a fost lent şi moderat. Ea a spus, în acelaşi
timp, ca regimurile Uniunii Europene permit anumitor state membre sa impună
restricţii temporare daca ele o doresc. Regatul unit şi Irlanda au decis restrângerea
accesului muncitorilor din România şi Bulgaria pe piaţa de muncă pentru o
perioada. Aceasta decizie reprezintă un schimb de orientare în politica practicata
pana în prezent, care prevede libera circulaţie a muncitorilor în Europa de Est, în
acelaşi timp în Marea Britanie şi în Irlanda. În alte ţări ale Europei Occidentale vor
putea sa se alinieze la decizia luata de Londra şi Dublin, de îndată ce Uniunea
Europeană va permite perioada de tranziţie de 7 ani la maximum.
Cipru
Cipru are intenţia de a permite accesul pe piaţa de muncă pentru români.
Aceasta tara are intenţia de a lăsa libera piaţa de muncă pentru români şi pentru
bulgari după aderarea acestora la UE în ianuarie 2007 a anunţat ministrul cipriot al
muncii Antonis Vasiliou47, după o reuniune a Comisiei Naţionale a muncii,
informează Le Sofia Echo. Dar autorităţile cipriote îşi rezerva dreptul de a expusa
muncitorii în situaţia ilegala în tara lor, conform cotidianului Politis, citat din
ediţia publicaţiei bulgare. Acelaşi cotidian cipriot spune ca ambasadele României

46
Ferenc Gyurcsany în declaratia sa cu privire la restrictiile disponibil pe
http://www.euractiv.ro/uniunea-Europeană/articles%7CdisplayArticle/articleID_8523/Acces-
restrictionat-al-românilor-pe-piata-muncii-europene.html
47
Antonis Vasşiliou declaratie asupra restrictiilor disponibila pe :http://www.wall-
street.ro/articol/Economie/22138/Ciprul-întentioneaza-sa-permita-accesul-pe-piata-muncii-
pentru-români.html

31
şi Bulgariei au grija în ceea ce priveşte comportamentul ilogic al autorităţilor
cipriote; vor exista restricţii asupra numărului de persoane care vor venii în Cipru
pana când vor obţine permis de sejur, dar nu pot rămână decât daca vor obţine
muncă. Daca după 3 luni nu şi-au găsit de lucru va trebui sa părăsească tara” a
explicat un funcţionar. Cetăţenii europeni pot rămâne în Cipru chiar daca nu şi-au
găsit de lucru, daca fac dovada ca sunt independenţi financiar şi ca nu sunt
încărcătura pentru sistemul de securitate social din Cipru. Ministrul de interne
Neoclis Sylikiotis48, a anunţat ca guvernul va discuta curând masuri specifice în
domeniul de imigrare. Conform datelor furnizate de ministrul muncii, în aprilie
anul 2008 Cipru are 61483 muncitori străini, din care ¾ dintre ei din ţări terţe
(Filipine, Sri Lanka, Pakistan) în timp ce alţii sunt originari din ţările membrii UE.
Majoritatea lucrează în industria hotelieră, agricultură, industrie şi construcţii, iar
numărul de imigranţi clandestini este estimat la 40000 şi cifrele crescând odată cu
aderarea României şi Bulgariei.
Spania
Spania a anunţat că va menţine în 2009 restricţiile accesului pe piaţa de
muncă pentru România şi Bulgaria în concordanţă cu decizia luată de miniştrii
spanioli, a informat un comunicat al Agenţiei Naţionale de muncă. Consiliul de
miniştrii spanioli a aprobat în cursul reuniunii din 28 decembrie 2007 o propunere
a ministrului muncii şi afacerilor sociale, de afaceri externe şi interne, menţinerea
pe perioada tranziţiei a accesului pe piaţa de muncă pentru muncitorii din România
şi Bulgaria în 2008. În ceea ce priveşte numărul de muncitori din România care
lucrează în Spania 2960 au ales aceasta destinaţie în cursul celui de al treilea
trimestru al anului 2008. Dintre ei, 2870 lucrează în agricultură, cu salarii lunare
între 800 şi 1200 euro. În ceea ce priveşte alte domenii de activitate, românii
muncesc în hoteluri şi restaurante, cu salarii identice, transporturi, pentru un câştig
între 1100 şi 2300 euro pe luna astfel ca sănătatea şi asistenţă socială 1200 euro pe
luna. Franţa va susţine România după aderare. Guvernul ceh a decis sa deschidă
48
Idem 43

32
fără restricţii, piaţa de muncă pentru România şi Bulgaria după aderare, Franţa va
deschide frontierele pentru muncitorii români. Actualmente, între Franţa şi
România exista 42 de proiecte de asociere şi 515 proiecte de cooperare. “ membrii
UE nu au motive sa se teama. Conform estimărilor numărul maximal de muncitori
care doresc sa obţină o slujba într-un stat al UE nu depăşeşte 500000. Faptul că
Franţa va deschide piaţa de muncă pentru cetăţenii noştri ne face sa înţelegem că
Franţa a înţeles bine dinamica din acest domeniu, şi da poziţia de creditare din
România şi pentru ca cetăţenii acesteia sa ocupe un loc în cadrul UE” 49, a declarat
Anca Boagiu, ministrul de Integrare European. “Franţa recunoaşte şi saluta
eforturile considerabile îndeplinite de România într-o perioada foarte scurta de
timp, cu dovada concreta fiind votul unanim dat de parlamentul francez tratatului
de aderare. Integrarea României este un proces în plină construcţie şi Franţa îşi
exprima voinţa de a fi împreuna cu România în aceste eforturi” a declarat la rândul
sau Catherine Colonna50, ministrul delegat al afacerilor europene franceze. După 1
ianuarie 2007 românii şi bulgarii sunt chemaţi sa lucreze în 52 de sectoare de lucru
în Franţa, cum ar fi agricultura, turismul şi construcţiile, a declarat Catherine
Colonna, ministrul delegat al afacerilor europene din Franţa. Primul ministru ceh,
Mirek Topolanek51 a declarat la sfârşitul unei reuniuni a guvernului ţinând cont de
faptul că cehii nu îşi doresc sa fie victimele unei restricţii a dreptului de libera
circulaţie, ţara nu doreşte nu sa transforme România şi Bulgaria în victimele
acestui fenomen. Mirek Topolanek a explicat ca testele nu demonstrează că
deschiderea pieţei va aduce prejudicii economiei cehe, Praga pregăteşte masuri cu
privire la protejarea pieţei de muncă, care vor fi aplicate în caz de nevoie, adaugă
primul ministru, guvernul ceh a decis sa deschidă începând cu 2007, piaţa de
muncă pentru români şi bulgari, în funcţie de ministrul muncii Petr Necas. “ este
imposibil sa ceri apa azi şi sa primeşti vineri.” Noi suntem pentru libera circulaţie

49
Declaratie diponibila pe : http://www.mie.ro/_documente/stiri_europene/2006/S46_0412.pdf
50
Declaraţie disponibilă pe : http://www.mie.ro/fişiere_atasate/euROpeanul%20nr%205.pdf
51
http://externe.iis.ro/2008/04/page/63/

33
a mâinii de lucru, şi cer acelaşi lucru pentru cetăţenii noştii, în consecinţa trebuie
sa facem acelaşi lucru cu alţii” 52, a declarat Necas.
Regatul Unit al Marii Britanii
Libera circulaţie a persoanelor este una libertăţile fundamentale garantate
prin dreptul comunitar şi include dreptul la viata şi muncă într-un alt stat membru.
Este un element esenţial al vieţii interne şi cetăţeniei europene. Aderarea României
la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 presupune facilitarea deschiderii pieţei
de muncă în statele membre pentru cetăţenii români, astfel ca deschiderea pieţei de
muncă în România, pentru cetăţenii statelor membre.
Aderarea la Uniunea Europeană, trezeşte interesul românilor sa muncească
în străinătate, în particular pentru tineri, pentru ca ei sunt în căutarea unor salarii
atrăgătoare şi de perspective de dezvoltare a carierei. Un studiu publicat de Open
Society Foundation, în colaborare cu Organizaţia Gallup arata ca aproximativ 12%
dintre români doreau sa meargă în străinătate după 1 ianuarie 2007, majoritatea
dintre ei fiind absolvenţi de învăţământ secundar şi scoli profesionale.
În cadrul Tratatului de Aderare al României, la UE, anumite state membre,
restrâng libera circulaţie a muncitorilor pentru o perioada limitata după 1 ianuarie
2007. Astfel, 10 state membre au decis sa deschidă piaţa de muncă fără restricţii
pentru cetăţenii români, mai ales ca pentru cei care doresc sa muncească în aceste
state nu mai este nevoie de permis de muncă.
Pe de altă parte, 15 dintre statele membre ale UE, au decis sa aplice măsuri
tranzitorii, care limitează, mai mult sau mai puţin, accesul muncitorilor din
România, pe piaţa Europeană de muncă, pentru o perioada de la un an la şapte.
Aceste state sunt obligate sa transmită, la anumite intervale de timp, la Comisia
Europeană, explicaţii de extindere a perioadei de tranziţie. După cei doi ani de
după aderarea României, cetăţenii acestei ţări au acces pe pieţele celorlalte 25 de
membre, depinzând de masuri politice adoptate de autorităţile naţionale, conform

Declaraţia lui Petr Necas disponibilă pe : http://www.cjsj.ro/pdfuri/întegrare

52

%20nr_45_2006.pdf

34
acordurilor bilaterale cu România53. La sfârşitul primilor doi ani – spre sfârşitul lui
2008 – Comisia stabileşte un raport asupra căruia UE va evalua funcţionarea
dispoziţiilor tranzitorii. Statele membre trebuie sa notifice Comisiei lucrurile care
privesc masurile care vor fi luate cu privire la cursul următorilor 3 ani 2009-2011,
sau a continua sa aplice masuri naţionale sau sa permită libera circulaţie a
muncitorilor54. Astfel, libera circulaţie a muncitorilor trebuie sa fie de aproximativ
5 ani după aderare, începând cu 1 ianuarie 2012. Astfel, exista o posibilitate pentru
vechile state membre de a cere o autorizaţie din partea Comisiei în vederea
continuării aplicării masurilor naţionale pentru o noua perioada de 2 ani (2012 –
2013), doar daca statul se confrunta, la nivel naţional, cu grave probleme pe piaţa
de muncă. Aceasta cerere trebuie sa fie însoţita de o dovada concludenta. Începând
cu Ianuarie 2014, - 7 ani după aderare – va fi o totala libertate de circulaţie a
muncitorilor noilor state membre. Printre acestea, Austria, Germania şi Marea
Britanie, au anunţat restricţia accesului pentru cetăţenii români pe piaţa lor de
muncă pentru 2 ani, perioada putând fi prelungita pana la 7 ani. În ceea ce priveşte
Regatul Unit, va fi mult mai uşor sa se acceadă la slujbe, pe baza unui scor minim
aşteptat, pentru persoanele foarte bine calificate şi sa profite de cei care au obţinut
diploma în Regatul Unit. Doar 20000 de muncitori români şi bulgari vor fi în
măsura sa muncească în agricultura (16250) şi în alimentaţie (3500) şi doar pentru
o perioada de 6 luni. Pentru toţi, aceste slujbe vor cere o autorizaţie şi angajatorul
trebuie sa motiveze alegerea sa. Studenţii nu vor fi în măsura sa lucreze cu
jumătate de normă.
Românii nu vor beneficia de asigurări sociale, dar va trebui sa plătească
impozit precum britanicii. Românii şi bulgarii vor putea sa lucreze în Marea
Britanie, doar ca muncitori bine calificaţi sau ca liberi profesionişti – muncitori
independenţi. De–alungul primelor 6 luni din 2007, în Marea Britanie, şi-au găsit
de lucru 75 de români şi de bulgari, aproximativ 1100 au primit permis de muncă

53
GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, editura Ideea europenă,2007, p. 123
54
PINDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă întroducere ,editura ALL, 2005, p. 33

35
şi alţii, aproximativ 8000 au fost înregistraţi ca liber profesionişti. În aceiaşi
perioada, aproximativ 6500 de români şi bulgari au avut un loc de muncă sezonier
în agricultura. Sistemul cerut de către regatul unit este foarte restrictiv şi prevede
dreptul la muncă, pe parcursul a 6 luni, fără sa fie în măsura sa primească ajutor
social sau ajutor de şomaj. Cei care deţin o buna calificare, vor fi autorizaţi sa
muncească în Regatul Unit, de îndată ce obţin un permis de muncă sau un
certificat de competenţă, în cadrul programului de imigranţi de calificare
profesională superioara, doar daca aceştia sunt studenţi sau profesionişti.
Permisele de muncă vor fi date în funcţie de pregătirea profesională, evaluaţi
conform unui sistem fundamentat pe moţiuni. Sistemul pe baza de puncte a fost
introdus în Marea Britanie, începând cu 2007 şi va fi aplicat nu numai românilor,
dar şi imigranţilor care provin din ţări situate în afara UE şi care doresc un permis
de muncă. Un muncitor mult mai bine pregătit profesional, va putea primi puncte
în plus şi va avea şanse în plus sa obţină un permis de muncă. În ceea ce priveşte
studenţii români, aceştia au dreptul sa muncească doar cu jumătate de normă în
Marea Britanie55, de cele mai multe ori cu contracte de colaborare, pe timp limitat.
Italia
Situaţia muncitorilor români din Italia devine din ce in ce mai gravă, în
urma unor infracţiuni comise de imigranţi romani. La sfârşitul anului 2007,
numărul cetăţenilor străini rezidenţi în Italia era de 3.432.651, în creştere cu
493.729 de persoane faţă de 2006. Din acest total de imigranţi, 700.000 sunt
români, potrivit unui studiu al organizaţiei Caritas Migrantes56. Studiul mai arată
că românii declară autorităţilor că lucrează mai puţine ore, alimentând fenomenul
“muncii la negru”. Această practică este întâlnită mai ales în sectorul
construcţiilor. Pe de altă parte, la un an de la intrarea României în UE, în 2008,
numărul cetăţenilor români care au contracte legale de muncă a crescut cu 116%.
Pentru a rezolva criza muncitorilor români din Italia, Comitetul Economic si
55
http://www.zf.ro/articol_143811/accesul_muncitorilor_români_în_marea_britanie__decis_în_3
_luni.html
56
http://www.cotidianul.ro/-62667.html

36
Social European au avut iniţiativa redactării unui Apel către autorităţile naţionale
din Italia şi Romania precum şi către Instituţiile UE, solicitând depăşirea situaţiei
critice în care se află cetăţenii români din Italia. Apelul solicita : depăşirea situaţiei
critice prin acţiuni sincere de cooperare conforme legislaţiei si practicilor la nivel
comunitar; garantarea supremaţiei legii de către toate autorităţile publice
implicate; creşterea cooperării dintre organismele poliţieneşti si de securitate din
cele două state in lupta împotriva criminalităţii; reţinerea părţilor implicate de la
adoptarea de declaraţii sau acţiuni care sa inflameze si mai mult tensiunea dintre
cele doua comunităţi; probarea de către Instituţiile comunitare ca pot asigura, chiar
si in condiţii de criza economica, cadrul de funcţionare a legislaţiei europene.

II 2. Cererea de angajare în Uniunea Europeană

Angajatorii trebuie sa verifice strict cererea lor de angajare a cetăţenilor

români. Angajaţii şi angajatorii, vor fi obligaţi sa se conformeze noilor reguli, sa
se supună controalelor efectuate pentru a identifica angajatorii care nu respecta
aceste reguli, precum şi angajaţii care se afla în situaţii ilegale. Asociaţia
Ospitaliera Britanica (BHA), care reprezintă industria hoteliera şi a restaurantelor,
unii dintre principalii beneficiari ai politicii “ Uşi Deschise” pentru muncitorii din
Europa de Est, se felicita asupra deciziei cu privire la deplinul acces pe piaţa de
muncă britanica pentru români şi bulgari. “Bulgarii şi românii trebuie sa fie
folosiţi pentru moment, doar în zonele în care exista o lipsa de personal, de
57
exemplu bucătari, daca condiţiile sunt respectate” , a declarat Bob Cotton,
directorul BHA. David Frost, director general al Camerei de Comerţ Britanice, a
declarat ca miniştrii au luat o buna decizie “ cu privire la restricţiile drepturilor
muncitorilor din România şi Bulgaria, de a munci în Marea Britanie”.

57
Declaraţia lui Bob Cotton disponibilă pe :
http://www.ziaruldeiaşi.ro/cms/şite/z_is/news/blocada_britanica_asupra_muncitorilor_români_13
6195.html

37
 Federaţia micilor întreprinderi critica aceste masuri, dar aceasta atitudine,
exprima preocuparea pe care angajatorii o vor avea cu privire la obligaţia de a
verifica daca cetăţenii români şi bulgari au dreptul de a munci în Marea Britanie.
Aceasta decizie de restricţie a accesului românilor pe piaţa de muncă declanşează
polemici în Guvernul Britanic.
Numărul românilor şi bulgarilor calificaţi, autorizaţi sa muncească în Marea
Britanie după 1 ianuarie 2007, “ va fi dictat de nevoile economice” a explicat
ministrul de interne John Reid. “ noi am stabilit un echilibru între nevoile
economice şi protecţia societăţii noastre” 58. Anumiţi membri ai guvernului de la
Londra, cred ca planul ministrului de interne John Reid, care limitează accesul pe
piaţa de muncă a românilor şi bulgarilor, este un simplu “ exerciţiu de imagine”
(praf în ochi), informează Daily Telegrah. În condiţiile în care dreptul la libera
circulaţie este garantat în tot spaţiul UE, este înfricoşătoare iniţiativa încurajata de
Reid, cu respectarea masurilor împotriva imigranţilor. Imigranţii care respecta
legea nu vor fi în măsură să între în Regatul Unit. “noi trăim într-o lume în care
imigranţii sunt ţinuţi la distanta, în timp ce criminalii şi cei care nu au intenţia sa
59
muncească, pot întra” a remarcat Institutul Open Europe. Ministrul afacerilor
externe britanic, Margaret Beckett, şi-a exprimat uimirea în fata intenţiilor
ministrului de interne, John Reid, de a impune restricţii pentru românii şi bulgarii
care vor sa muncească în Marea Britanie, după aderarea celor doua ţări la UE în
2007, menţionează The Times. Conform cotidianului The Sun, Beckett a acuzat
ministrul de interne ca aceste masuri risca sa ruineze relaţiile pe care România le
are cu Marea Britanie, precum şi Bulgaria cu Marea Britanie, în contextul actual,
în care cetăţenii celor doua state care au aderat la UE în 2004, nu au fost supuse la
asemenea masuri restrictive. “Toate avantajele pe care le-am prezentat în cadrul
celor 10 ţări, vor fi distruse. Şi pentru ce?” întrebare retorica provenind dintr-o
sursa a Ministerului Britanic al Afacerilor Externe. Conform angajamentului luat

58
Declaratia lui John Reid disponibila pe : http://www.strategikon.ro/nocomment.php
59
http://ro.altermedia.înfo/înternational/breviar-40_6790.html

38
la aderarea României la UE, Regatul Unit a examinat situaţia de dinainte de 2007
şi a anunţat la sfârşitul lui 2007, că va ridica unele restricţii pe piaţa de muncă
pentru cetăţenii români, cel puţin pana la sfârşitul lui 2008.
Ţinând cont de numărul mare de muncitori străini veniţi în aceasta tara,
guvernul britanic a anunţat ca va întări restricţiile pe piaţa de muncă pentru
români, de-a lungul anului următor. “Sunt doua săptămâni, am spus ca trebuie sa
găsim un echilibru în politica imigrării în Regatul Unit, pentru a ţine cont de
60
independenta avantajelor economice şi de impactul migrării” declara ministrul
de imigrări Liam Byrne. “Astăzi, pentru a menţine acest echilibru, trebuie sa
continuam restricţia accesului pe piaţa de muncă, pentru emigranţii necalificaţi ai
61
României şi Bulgariei, cel puţin pana la finele lui 2008” a declarat ministrul. El
a subliniat ca imigrarea a contribuit pozitiv la creşterea economica, sunt informaţii
care indica ca acest fenomen a cauzat presiuni în serviciile publice. ministerul
Roman de afaceri Externe a răspuns la anunţul Ministerului de Afaceri Britanic, şi
a subliniat ca numărul de români din regatul unit nu a înregistrat o creştere masiva
după aderarea României la UE, realitate confirmata de statisticile britanice. Pe de
alta parte, contribuţia imigranţilor în general, în dezvoltarea economica a Marii
Britanii, este considerata ca fiind benefica. Ministrul roman a indicat ca decizia
autoritara a regatului unit va fi perceputa defavorabil ,în contextul în care
majoritatea statelor membre UE au fost ridicat restricţiile impuse cetăţenilor
români. Austria a anunţat ridicarea restricţiilor de pe piaţa de muncă pentru
muncitorii calificaţi ai celor doua ţări. ministrul roman de afaceri externe, a notat
ca aceasta decizie va avea ca efect indirect încurajarea fenomenului de muncă care
va crea pagube pentru cetăţenii români cât şi pentru cei britanici. Deci, în
concluzie, Marea Britanie restrânge accesul cetăţenilor români pe piaţa de muncă,
adoptând o concluzie contrara celei din 2004, după extinderea Europeană, cu
promisiunea de a examina aceste masuri în fiecare an.

60
www.moneylîne.ro/articles/pdf/7804
61
Idem 55

39
 Experienţa acestor ţări care au aderat în 2004 la UE, au arătat ca numărul
ţărilor care permit liberul acces al muncitorilor a crescut, cea ce semnifica ca “
persoanele care au beneficiat de libertate de muncă în UE au adus avantaje atât
pentru ţările membre, care au permis accesul la aceste masuri, cat şi pentru ţările
62
de origine, care şi-au crescut capitalul şi cunoştinţele” a declarat Gheorghe
Barbu, ministrul Muncii Solidarităţii Sociale şi al Familiei, pentru UE – RO. După
ce România se va uni cu UE, cetăţenii români vor putea sa muncească în orice stat
membru în condiţiile de aplicare a clauzei”2+3+2” (ani) şi deciziile statelor
membre de a autoriza sau restrânge accesul la locurile de muncă pe piaţa interna
de muncă. România aplica un tratament similar celui impus de noile state membre
ale UE, după lărgirea din 2004 ( 2+3+2)”. După semnarea tratatului de aderare la
UE, România a acceptat perioada de tranziţie pentru circulaţia muncitorilor în
sânul UE, valabila de la data aderării. Statele membre trebuie sa notifice Comisiei
Europene, după data de aderare, care sunt condiţiile pe care le aplica în circulaţia
muncitorilor români pe parcursul primilor 2 ani.
Ce înseamnă şi care vor fi dispoziţiile tranzitorii aplicate “ 2+3+2”? După
aderarea României la UE, statele membre au posibilitatea sa aplice pentru o
perioada de 2 ani legislaţia naţionala în cea ce priveşte drepturile cetăţenilor
români care muncesc pe teritoriul lor, sau AQUIS-ul comunitar cu privire la libera
circulaţie a muncitorilor. Teoretic, în raport cu situaţia actuala, nici un stat
membru actual, nu are posibilitatea sa dea o mare libertate de circulaţie
muncitorilor români, cea ce înseamnă deplinul acces pe piaţa de muncă.
Acordurile bilaterale existente vor continua sa fie aplicate şi vor fi dezvoltate pana
la sfârşitul perioadei definitive de tranziţie, când vor întra în vigoare dispoziţiile
aquis-ului comunitar cu privire la libera circulaţie a muncitorilor. Accesul
muncitorilor români pe piaţa de muncă a statelor membre actuale, nu va putea fi
mai restrictiva ca cea care este în vigoare la data semnării tratatului de aderare.

62
Declaratie disponibila pe : http://www.guv.ro/presa/afis-doc.php?
idpresa=45618&idrubricapresa=&idrubricaprimm=&idtema=&tip=2&pag=4&dr=

40
Statele membre actuale pot sa introducă un drept de prioritate pentru muncitorii
români. La sfârşitul celui de-al 12-lea an de după aderarea României, statele
membre actuale, vor notifica Comisiei Europene, daca ele considera necesar sa
continue pentru următorii 3 ani sau punerea în aplicare a masurilor naţionale,
punerea în aplicare a aquis-ului cu privire la libera circulaţie a persoanelor. În
absenta unei asemenea notificări, exista aplicarea aquis-ului comunitar. La
sfârşitul celor 3 ani (după primii doi ani), un stat membru care a menţinut
dispoziţiile naţionalei cu privire la accesul pe piaţa de muncă, poate sa
prelungească aceasta prelungire pentru o durata maxima de doi ani, în cazul unor
grave perturbări pe piaţa de muncă, sau orice ameninţare de acest gen. Extensia
este o notificare de către Comisia Europeană şi în absenta unei asemenea
notificări, trebuie aplicat aquis-ul comunitar. Perioadele de tranziţie nu pot sa
depăşească perioada maxima de 7 ani, doar în circumstanţe excepţionale şi cu
transmiterea la Comisia Europeană a unei bune justificări, pe baza căreia Comisia
poate lua o decizie cu privire la aceasta. În noile state membre ale UE pot fi
introduse perioadele de tranziţie indicate mai sus, independent de aplicarea sau nu
a aceleiaşi masuri pentru un alt stat membru. De exemplu: ….. Pe 30 Aprilie 2006
a expirat termenul de notificare pentru statele membre cu decizia de a menţine sau
renunţa la perioada de tranziţie pentru libera circulaţie a muncitorilor noilor state
membre care au aderat în 2004. Astfel , începând cu 1 Mai 2006, numărul vechilor
state membre care permiteau liberul acces al muncitorilor statelor membre în
Noiembrie, a trecut la 3 (Marea Britanie, Irlanda şi Suedia) la 7 (Spania,
Portugalia, Finlanda şi Grecia). Trei state membre (Belgia, Franţa, Luxemburg) au
anunţat ca vor deschide parţial piaţa de muncă pentru sectoarele de activitate unde
au un deficit de mana de lucru, restricţiile urmând a fi menţinute pentru alte
sectoare. Guvernul olandez considera ca trebuie sa realizeze o deschidere parţiala
a pieţei de muncă, o decizie care urmează sa fie luata la sfârşitul anului, conform
acordului neerlandez. Patru state membre (Germania, Austria, Italia, Danemarca),
vor fi pentru restricţiile pentru o noua perioada de trei ani, cu posibilitatea de a

41
prelungi încă 2, pana în 2011. Încă de la lărgirea UE din 2004, cetăţenii noilor
state membre se bucura de acelaşi drepturi în materia de drepturi de circulaţie a
muncitorilor ca şi celelalte 15. În virtutea perioadelor de tranziţie, cele 15 state
membre ale Uniunii Europene, au aplicat noi limite diferenţiate, pentru accesul
pentru statele membre pe piaţa de muncă interna: absenta oricărei restricţii ( Marea
Britanie Irlanda, Suedia), utilizând un sistem quotas (Italia şi Portugalia), prin
sisteme tradiţionale cu permis de muncă (Germania sau Austria) 63.

Concluzii:

În această lucrare, am încercat sa fac apel la mai multe aspecte pentru a

putea arata încă un unghi care ar trebui să fie consultat şi alte elemente care ar
trebui să fie luate în calcul de către cei care ar trebui sa decidă asupra poziţiei
României, vis-a-vis de legislaţia UE în ceea ce priveşte factorul uman.
1. Consideraţii de natură diplomatică şi politica externă, unde un rol
important este deţinut de către reprezentanţii instituţiilor preşedinţiei,
Ministerul român de Afaceri Externe, şi misiunea României în cadrul
UE.
2. Caracteristicile profesionale, legate de nevoile de muncă, relaţia între
ofertă şi cerere, o concurenţă loială, aspectele statistice, nu numai
valoarea dar şi evoluţia, punându-se în evidenţă problemele specifice ale
serviciului şi ale muncitorilor, “munca” şi consecinţele sale.

63
Exemplu disponibil pe :
http://www.piemonteimmigrazione.it/PDF/nuovi_cittadîni1_romeno.pdf

42
 3. Consideraţiile economice şi modul în care reflectă o asemenea decizie,
în chestiunile economice şi financiare care pot fi analizate de
reprezentanţii: Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul
Agriculturii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi al Familiei,
angajatorii, camerele de comerţ şi sindicatele.
4. Părerea partenerilor sociali, sindicatele şi angajatorii.
5. Aspectele securităţii naţionale şi cetăţenii, respectarea ordinii dreptului,
criminalitatea legată de consideraţii, integrarea în societate şi muncă.
6. Contextul şi consideraţiile politice interne de coaliţie în care puterea are
un rol foarte important asupra subiectului în discuţie.
7. Opţiunea populaţiei şi organizaţiilor societăţii civile asupra acestei teme.
8. Problemele demografice legate de politica de sănătate şi asigurări.
9. Analiza preciziei de a trage o linie de egalitate între muncitorii altor ţări
membre şi România.

Cadrul normativ naţional,(legea nr. 203 / 1999), cu privire la permisul de

muncă şi GPO nr. 102/2005 cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor UE în
România şi spaţiul economic european), este armonizat cu adoptarea unei decizii
în cea ce priveşte restricţia sau interzicerea muncitorilor care provin din statele
membre – care aplica masuri similare pentru muncitorii români. Conform acestor
doua acte, cetăţenii UE / SEE şi membrii familiilor lor care îşi exercita dreptul la
libera circulaţie şi de a se afla pe teritoriul României, se bucura de drepturile şi
libertăţile recunoscute prin tratatul UE, care s-au grupat pe piaţa de muncă din
România, sub rezerva de aplicare a masurilor tranzitorii prevăzute prin tratatul de
aderare a României la UE.
Ca actor economic, social şi politic, cu noi dimensiuni internaţionale,
spaţiul cu bogăţii foarte mari susţinute de o economie foarte buna, UE este o mare
atracţie pentru oameni, dar şi pentru capitaluri. UE este prezentata şi văzuta ca un
corp, ca o unitate, chiar daca ea are o complexitate de instituţii. Aceasta

43
complexitate aduce cu ea probleme pe piaţa de muncă, pentru ca legile nu sunt
aceleaşi în tot spaţiul Uniunii, astfel ca muncitorii care migrează trebuie să
respecte legile ţărilor în care lucrează, chiar daca UE este un corp, fiecare stat şi-a
păstrat propria constituţie. Aceasta aduce schimbări pe piaţa de muncă, restricţii
impuse, interdicţii, iar UE le permite, ea permite ca fiecare stat să îşi păstreze până
la 7 ani de restricţii. Chiar daca este un mare teritoriu, are constituţii totdeauna
diferite pentru fiecare stat membru.
Piaţa de muncă în România a cunoscut câteva probleme în ceea ce priveşte
migrarea, locurile de muncă slabe pentru licenţiaţi, dar mai ales pentru ca
populaţia a ales din ce în ce mai mult sa meargă în zonele rurale. După aderare,
piaţa de muncă a cunoscut probleme de restricţii pentru muncitori, pe pieţele altor
state membre.
Tratatul de la Amsterdam a introdus o nouă secţiune în ceea ce priveşte
modalitatea de angajare, ca răspuns la rata mare de şomaj din UE. Scopul sau este
de a încuraja cooperarea între statele membre în cea ce priveşte politicile de
angajare. Statele membre realizează în fiecare an rapoarte asupra politicilor de
angajare, aceste rapoarte sunt prezentate Consiliului şi Comisiei, care la rândul lor
fac rapoarte pentru Consiliul european. Consiliul şi Parlamentul, pot decide
utilizarea fondurilor pentru încurajarea schimbului de informaţii şi practici de
performanta pentru asigurarea analizelor comparative pentru promovarea
apropierilor inovatoare şi pentru finanţarea proiectelor. Toate acestea au reuşit sa
creeze modelul unei politici de angajare în UE, dar vom vedea care este efectul
asupra politicilor guvernelor.
Din păcate, în România nu exista o strategie consolidată pentru
managementul migraţiei, ci doar câteva elemente disparate: o strategie naţională
care se centrează exclusiv pe imigraţie, un grup interministerial, câteva masuri
legislative si de practica, legate de munca românilor in străinătate. Lipseşte
implicarea ministerelor si a agenţiilor care, la prima vedere, par sa nu aibă o
legătura directa cu migraţia. Dar domenii precum educaţia, sănătatea si finanţele,

44
ba chiar şi agricultura, trebuie integrate în strategia referitoare la migraţie, care
reuneşte în prezent doar Afacerile externe, Internele si Ministerul Muncii.
Organismul desemnat pentru a se implica este Organizaţia Internaţională pentru
Migraţie. OIM oferă asistenta tehnica Guvernului, la cererea acestuia. Activitatea
acestei organizaţii rezidă intr-o corectă apreciere a situaţiei existente, o formulare
a problemelor şi răspunsurilor posibile, în alegerea soluţiei optime pentru cazul
dat, in funcţie de circumstanţe si de resurse, si, nu in ultimul rând, asigurarea
legalităţii contractelor, protejând astfel candidaţii împotriva ofertelor înşelătoare, a
pericolelor traficului de fiinţe umane şi a exploatării. OIM desfăşoară o serie de
campanii de informare pentru persoanele care au decis sa plece in străinătate
despre oportunităţile legale si riscurile migraţiei. Prin statutul său de imparţialitate,
OIM oferă, in aceste cazuri garanţia unui proces corect si transparent atât pentru
angajat, cât şi pentru angajator.

Bibliografie
Lucrări şi articole:

CHISU, Ana Viorica, Posturi, salarii, beneficii, Editura Ericson, 2006;

COMAN, Ramona, DOBRE, Ana Maria, România şi integrarea Europeană,

Editura Institutul European, 2004;

GIULIANI, Jean-Domînique , Lărgirea hotarelor Europei, Editura Ideea

europeana, 2007;

HOBEANU, Tudor, Managementul comparat intercontinental, Editura Sitech,

Craiova, 2006;

PÎNDER, John , Uniunea Europeană:Foarte scurtă introducere, Editura ALL,

2005;

PASTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Editura Polirom, 2006;

45
RUPNIK, Jacques, Les européens face a l`élargissement, Presses de Science
Politiques, Paris 2004;

STOICA, Camelia, Libera circulaţie a persoanelor în Uniunea Europeană,

Editura Oscar Print, 2001.

Documente oficiale:

ORDONANŢA DE URGENTA nr.56 din 20 iunie 2007 privând încadrarea

în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
ORDONANŢA DE URGENTA nr.102 din 14 iulie 2005 privind libera
circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor Statelor Membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiul Economic European;
Traité de l`Union Européenne, Maastricht, 7 février 1992/novembre 1993;
Traité d`Amsterdam, 2 octobre 1997/mai1999.

Site- uri Internet

http://www.anofm.ro/
https://www.cec.ro
http://www.euractiv.com/
http://www.guv.ro/
http://www.însse.ro
http://www.mae.ro
http://www.mmssf.ro
http://www.piemonteimmigrazione.it

46
http://ro.altermedia.înfo
http://www.muncăînstrăinătate.anofm.ro
www.wall-street.ro
http://www.zf.ro

47