Nr………./…………………………….

UNITATEA SCOLARA
LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA

EXAMENUL
DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE A ABSOLVENTILOR
INVATAMANTULUI LICEAL

Nivelul 4 de calificare

Candidat: ENOIU MIHAI

Clasa: XII
Forma de invatamant: Zi
Profil : Servicii
Domeniul de pregatire: Turism și alimentatie
Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM
Anul absolvirii: 2022
Indrumator de proiect: Prof. ȘTEFAN MAGDALENA

1
 2022

UNITATEA SCOLARA
LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA

TEMA proiectului:

TURISMUL RURAL DIN VAIDEENI , HOREZU

Candidat: ENOIU MIHAI

Clasa: XII
Forma de invatamant: Zi
Profil : Servicii
Domeniul de pregatire: Turism și alimentatie
Calificarea profesionala: TEHNICIAN IN TURISM
Anul absolvirii: 2022
Indrumator de proiect: Prof. ȘTEFAN MAGDALENA

2
 CUPRINS

I.MOTIVARE ALEGERII DESTINATIEI TURISTICE SI A FORMEI DE TURISM

ALES...................................................................................................................................5

II Prezentarea contextului economic local..........................................................................6

III Prezentarea potentialului turistic..................................................................................10

IV Oferta de cazare............................................................................................................15

V Propuneri pentru dezvoltare...........................................................................................18

3
TURISMUL RURAL DIN VAIDEENI , HOREZU

4
I.MOTIVARE ALEGERII DESTINATIEI TURISTICE SI A
FORMEI DE TURISM ALES

Am ales această tema de proiect pentru că îmi plac foarte mult excursiile, dar mai

ales munţii şi natură. Să stau în mijlocul naturii este o relaxare pentru mine.Vaideni este

un sat care nu e uitat de lume. Cel puţîn nu de către români, deoarece odată ajuns aici îți

vei dori să vi mereu. Comună Vaideeni este un adevărat tărâm al imaginației, unde turișţii

pot evadă în sânul naturii. Aici poţi savură aerul curat al muntelui și au posibilitatea să

participe alături de localnici la activităţile gospodăreșţi. Această comună este locul

perfect unde poți uită de tehnologie și de agităția de la orăș.

Prin toate acestea și prin faptul că zona dispune de cele mai formidabile forme de

relief consider că cel mai potrivit tip de turism aplicabil aici este cel rural. Să nu uităm și

de amabilitatea sătenilor care sunt punctul forţe în acest turism. Ei sunt cei care îmbrăcăți

în portul popular te primesc și îți dezvăluie secretele și legendele locului. Alături de ei

poți petrece o vacanță de neuitat și poți învăța și experimentă o groază de lucruri noi.

5
 II Prezentarea contextului economic local

Comuna Vaideeni are în componenţă cinci sate: Vaideeni, sat – reşedinţă de

comună, Izvorul Rece, Mariţa, Cerna şi Cornet, a căror populaţie s-a format în ultimii

două sute de ani din contopirea populaţiei băştinaşe cu familiile de oieri veniţi de peste

munte, din Ardeal. Rezultatul acestei convieţuiri este un amestec de tradiţie locală peste

care şi-a pus puternic amprenta graiul, portul şi tradiţia pastorală din zona Mărginimii

Sibiului. Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferenţă

dintre zona etnografică a Olteniei de sub Munte şi zona etnografică Mărginimea Sibiului,

fapt care se constituie într-un punct forte în dezvoltarea turistică a localităţii, prin

valoarea produselor unicat pe care le poate oferi potenţialilor vizitatori. Păstrarea acestui

patrimoniu etnocultural trebuie să reprezinte, alături de infrastructură şi utilităţi,

obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a localităţii.

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă)

Populaţia comunei Vaideeni era de 4275 locuitori la recensământul din martie 2003, în

scădere cu cca. 5% faţă de 1992. Populaţia este concentrată în proporţie de cca. 65% în

satul reşedinţă. Celelalte 4 sate cuprind restul de 35% din populaţie, cel mai mare fiind

Izvorul Rece cu 717 locuitori, celelalte sate având între 150 şi 400 de locuitori4. Indicele

de dispersie5 de 1,45 confirmă concentrarea mare a populaţiei în satul reşedinţă de

comună.

Conform datelor primăriei Vaideeni, structura pe vârste a populaţiei indică o

pondere a populaţiei tinere (0-14 ani) de 15,7% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de

6
19,9%, sugerând o accentuată îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică

este de 55,2%6, indicând o "povară" excesivă asupra populaţiei adulte apte de muncă.

Natalitatea şi mortalitatea reflectă tendinţe nefavorabile, respectiv 8,9‰ (sub media

naţională) şi 14,0 ‰ (peste media naţională), în 2002, sporul natural fiind negativ (-

5,1‰).

Sporul migrator este 0,0 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi plecări cu domiciliul. Din

datele primăriei se poate află că peste 200 de persoane sunt plecate din comună, pe

termen lung. "Tabloul" demografic al comunei Vaideeni este completat de numărul mare

de pensionari, 1615, respectiv cca. 38% din populaţia totală a comunei. În satele

aparţinătoare populaţia pare a fi mai îmbătrânită, în unele dintre acestea numărul

pensionarilor trecând de 40% (iar în Cornet este de cca. 50%)

Forme de turism practicate în zona

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează variate

modalităţi de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea

unor forme de turism specifice.

Turism etnocultural. Caracterul şi

tradiţia acestei zone, legate de păstorit şi

transhumanţă, a orientat locuitorii către

activităţi de artizanat specific românesc,

precum ţesăturile executate manual (costum

popular), cusături, cojocărit, confecţionarea de

7
obiecte muzicale, prelucrarea artistică a lemnului. Obiceiurile tradiţionale legate de

urcatul şi coborâtul oilor de la munte, serbări şi manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile

religioase, sunt puncte de atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor satului românesc.

Manifestările tradiţionale etnoculturale locale, cum sunt „Învârtita dorului” şi „Întâlnirea

fiilor satului” sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face cunoscute

tradiţiile şi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane între oaspeţi şi localnici,

între reprezentanţii administraţiei locale şi

diverse personalităţi invitate, iar pentru

locuitorii comunei un prilej de valorificare a

resurselor locale, de petrecere a timpului liber

sau de relaxare.

Turism cultural-religios este favorizat de existenţa unor obiective religioase în localitate.

Prezenţa, în această zonă a Olteniei de Nord, a numeroase monumente cultural-istorice de

factură religioasă, unele de valoare universală (Mănăstirea Hurez - monument UNESCO),

favorizează dezvoltarea turismului religios şi de pelerinaj şi introducerea arealului în

circuite naţionale, care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe

româneşti, de la sud de Carpaţi.

8
 Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în

satele comunei Vaideeni este susţinută de

existenţa unor locuri în care obiceiurile şi

tradiţiile păstrate de multe generaţii, sărbătorile

strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt

la ele acasă. Existenţa a celor 10 pensiuni

rurale omologate în satele Vaideeni şi Izvorul Rece constituie dovada că practicarea

acestei forme de turism este în dezvoltare. Promovarea turismului rural va asigura acestui

spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă.

Turismul montan. În perspectivă,

localitatea Vaideeni poate deveni un

centru important al turismul montan, atât

datorită existenţei unor poteci turistice

sau a drumurilor forestiere, ce pornesc

din satele comunei Vaideeni spre crestele Munţilor Căpăţânii, cât şi potenţialului schiabil

din zona înaltă (creasta Balota – Vf. Ursu). În prezent turismul montan este mai puţin

practicat, dar amenajarea infrastructurii deintroducerea arealului în circuite naţionale,

care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti, de la sud de

Carpaţi

9
 III Prezentarea potentialului turistic

Comuna Vaideeni, ca şi întreaga zonă a Depresiunii submontane Horezu,

beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului în toate

perioadele anului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic

natural care permite practicarea unor variate forme de turism.

Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt:

formele de relief submontan şi montan (Munţii Căpăţânii) având ca suport o structură

geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al

zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere; domeniul schiabil

amenajabil în arealul Balota – Căpăţâna – Coşana - Ursu, este o premisă favorabilă

pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, fiind susţinută de grosimea stratului de zăpadă (în

medie, 40 cm)şi durata menţinerii lui (peste 150 zile / an); primele zăpezi apar la sfârşitul

lunii octombrie şi se topesc în luna mai; traseele principalelor cursuri de ape însoţite de

cele mai multe ori de drumuri forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a

wek-end-ului la iarbă verde sau locuri de campare; fondul forestier bogat, reprezentat

prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna, creează

un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active; elementele climatice

ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului,

pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri - sedativ de cruţare,

cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C); fondul de vânătoare (specii cu valoare

10
cinegetică) şi de pescuit sportiv deosebit de valoros, mai ales pe cursul superior al

pâraielor, în amonte de aşezările umane.

Patrimoniul cultural

Monumente cultural – istorice

Biserica de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1810 – 1822) – în satul Vaideeni;

Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa

Paraschiva” (1556 – 1557) - satul Mariţa,

monument de arhitectură, inclus pe lista

Legii nr. 5/2000 ;

11
 Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa

Paraschiva”, ctitorită de haiducul Coman

în anul 1893 şi renovată în anul 1932 -

satul Cornet.

Elemente de patrimoniu etnocultural

Centrul etnografic Vaideeni - important centru etnofolcloric, legat de transhumanţă şi

obiceiuri pastorale, renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor, lânii şi confecţionarea

de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influenţe din zona Mărginimii

Sibiului;

-arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de

sub Munte” şi case cu ocol, specifice Mărginimii Sibiului;

costumul popular, fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului;

12
cusături şi ţesături artistice (săculeţi, disagi), meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai

redusă;

-confecţionare de instrumente muzicale - fluiere;

-prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors

lâna ş.a.;

-prelucrarea artistică a pieilor (tăbăcărie) şi confecţionarea de cojoace;

-prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, pături;

-instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic;

-manifestări etnofolclorice: Festivalul folcloric al păstorilor din Carpaţi “Învârtita

dorului”– anual, a treia săptămână din luna iunie..

Infrastructură şi servicii disponibile

Poziţia localităţii, cu acces la DN 67, importantă cale rutieră de transport şi existenţa unor

tradiţii pastorale, a favorizat dezvoltarea infrastructurii generale şi a unor utilităţi de bază.

Infrastructura existentă în localitate:

- DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna –

Curţişoara / DN 66 / E 79), din care circa 13 km sunt pe teritoriul administrativ al

comunei;

- DJ 676 (Cerna – Rugetu – Slătioara – Stroieşti – Copăceni – Roşiile – Irimeşti) – cu 3

km pe teritoriul administrativ al comunei;

- Dc 138 (Vaideeni – Valea Seacă), de 1,2 km;

13
- Dc 137 (Vaideeni – Coasta Cerbului – Slătioara / DN 67) – din care aproximativ 4 km

sunt pe teritoriul administrativ al comunei

- drumurile forestiere ce însoţesc cele patru pâraie, Luncavăţ, Cerna, Recea şi Mariţa,

până sub creasta principală a Căpăţânii.

Echipare edilitară:

- alimentare cu apă în sistem centralizat – 33 km existenţi + 20 km în construcţie de reţea,

care alimentează în prezent satele Vaideeni şi Izvoru Rece; surse de alimentare: 2 surse

existente + 1 în construcţie (va alimenta satele Cornet, Mariţa şi Cerna); pentru celelalte

gospodării ale comunei alimentarea cu apă se face în sistem individual, din bazine

proprii, prin captări locale şi stocare în mici rezervoare sau din puţuri;

- reţea de canalizare: în construcţie + staţie de epurare, care vor deservi doar zona

centrală a satului Vaideeni (aproximativ 60 % din populaţie); lungimea reţelei de

canalizare va fi după amenajare de 5 km;

- colectarea şi depozitarea deşeurilor se face în mod necontrolat, iar locul de depozitare a

deşeurilor este impropiu (pe malul pârâului Luncavăţ), fapt careetermină un impact

negativ asupra mediului înconjurător (apă, aer şi sol);

- toate satele comunei sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional (SC Electrica –

centrul Horezu), prin Linii Electrice Aeriene (LEA) de joasă şi medie tensiune;

- telecomunicaţii: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, este racordată la

centrala telefonică digitală cu o capacitate de 772 posturi telefonice, cu posibilitate de

extindere până la 1.000 abonaţi şi 3 servicii pentru telefonie mobilă GSM.

14
IV Oferta de cazare

În prezent, oferta de cazare a comunei Vaideeni este reprezentată de un număr de 10

pensiuni rurale, cu un număr total de 46 de locuri.

Pensiune Moara Viselor

ensiunea Moara Viselor este situata la 7

km de Horezu in comuna Vaideeni, jud

Valcea, inconjurata de un peisaj mirific, in

zona manastirilor Hurezi, Arnota, Bistrita,

Polovragi.

Pensiuna pune la dispozitie 7 camere dotate cu baie proprie, televizor, acces internet,

incalzire centrala, apa curenta, sala de mese, bar, terasa luminata pe malul raului, parcare

si loc de joaca cat cuprinde.

Pensiune Trei Brazi

Pensiunea Trei Brazi este o constructie

noua , data in folosinta in iunie 2007 .

15
Principalul avantaj al sederii la aceasta pensiune il reprezinta pozitionarea foarte aproape

fata de centrul Statiunii , Aleea Izvoarelor si linistea pe care o veti gasi aici , avand in

imprejurimea ei padure . Cuvantul cheie al acestei locatii este SPATIU , camerele fiind

foarte spatioase , deasemenea si balcoanele (la fiecare camera). Parcarea Pensiunii Trei

Brazi , este foarte mare , spatiul fiind amenajat cu terasa , si bancute la padure pentru

relaxare .

Dispun de 14 camere duble si 2 apartamente. Toate camerele sunt foarte spatioase, dotate

cu balcon, baie cu dus, televizor(cablu TV), conexiune la internet, tlefon cu linie

telefonica natioanala si internationala si minibar

Optional va putem oferii organizare de banchete, mese oficiale, vanzari de marfuri, room

service, plimbari cu ATV-ul si excursii. Suntem convinsi ca odata ce ne-ati trecut pragul

veti revenii in orice anotimp cu placere!

Pensiunea Trei Brazi pune la dispozitie oaspetilor:

-restaurant 3 stele (120 locuri);

-cafenea; -parcare interioara pazita;

-sala conferinte;

-televiziune prin cablu;

-minibar;

-linie telefonica nationala si internationala

-conexiune la internet.

16
Pensiunea Trei Brazi organizeaza in cele mai mici detalii: - Conferinte - Simpozioane -

Cocktail-uri - Seminarii - Reuniuni profesionale&protocol - Lansari de firme si produse -

Aniversari - Petreceri festive - Nunti - Botezuri Clasificare: PENSIUNE, RESTAURANT

Categorie : 3 STELE *** Capacitate totala : 16 camere

17
V Propuneri pentru dezvoltare

Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare,

turismul trebuie inclus ca o activitate principală, având în vedere potenţialul localităţii,

notorietatea de care s-a bucurat în domeniul tradiţiilor etnoculturale şi oportunitatea

relansării acestui domeniu în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

⇒ În sprijinul dezvoltării economice a localităţii şi implicit a turismului, este necesar a fi

găsite soluţii pentru revigorarea oieritului şi a activităţilor colaterale generate de acesta,

care pot constitui puncte de atracţie turistică. În această direcţie considerăm că este

oportună înfiinţarea unei asociaţii profesionale cu statut juridic, a oierilor din nordul

Olteniei şi din Mărginimea Sibiului, care să apere interesele acestora şi să stabilească un

plan de măsuri menite să relanseze tradiţia pastorală.

⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament

pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice

locale şi să acorde consultanţă pentru administratorii de pensiuni şi agenţii din turism;

unul din angajaţii acestui departament să aibă cursuri de ghizi, aşa încât să poată face la

cerere, eventual contra cost, servicii de ghigaj, inclusiv pe trasee montane.

Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de către atuoritatea

locală prin acordarea celor interesaţi, în baza unor hotărâri de consiliu, de facilităţi sau

scutiri de taxe pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul

primăriei sau prin invitarea în vederea participării la diverse manifestări organizate de

primărie.

18
⇒ Pentru susţinerea unei activităţi de turism competitive şi durabile, administraţia locală

trebuie să atragă fonduri pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de bază şi a

utilităţilor.

⇒ Posibilităţile reduse pentru agrement afectează calitatea şi atractivitatea ofertei

turistice locale. Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport

multifuncţionale, ştrand, club de agrement, popicărie, cinematograf, standuri de pescuit

sportiv, centru de echitaţie, expoziţii gastronomice cu produse tradiţionale ş.a.) care pot

contribui la diversificarea ofertei şi la creşterea numărului de turişti atraşi în zonă.

Pentru dezvoltarea turismului mai sunt necesare şi alte activităţi investiţionale, precum:

reabilitarea drumurilor de acces spre bisericile din satele Cornet şi Mariţa sau către alte

atracţii tuistice din localitate, concomitent cu promovarea lor pe piaţă

reabilitarea tuturor clădirilor vechi din localităţile componente şi punerea lor în evidenţă

prin aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile amenajarea unui muzeu al satului, din care

să nu lipsească o stână tradiţională, instrumente de tehnică populară amenajarea, într-unul

din satele comunei, a unei stâne turistice (în activitate !) pentru cei care doresc să

deguste, să cumpere sau să servească produse tradiţionale

marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturor potecilor turistice

care pleacă din zona comunei Vaideeni spre Munţii Căpăţânii, făcând legătura cu alte

trasee marcate (traseele: drumul forestier valea Luncavăţului – Muntele Căpăţâna /

intersecţie cu traseele nr. 9, 10; Vaideeni – Dealul Capela – Piscul Puţului – Muntele

Căşeriei – Şeaua Funicelu / intersecţie cu traseele nr. 9, 10; Izvorul rece – Poiana Paltinu

– Muntele Zăvideanu – Muntele Căşeriei / intersecţie cu traseul nr. 6)

19
realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate, inclusiv cele din

zona Vaideeni şi afişarea acesteia pe un panou, amplasat într-un loc vizibil;

• realizarea uni pliant turistic al localităţii, care să se găsească la toate structurile turistice

din zonă;

• afişarea în oraşul Horezu, la ramificaţia cu DJ 665, drum de acces spre Vaideeni, a unui

panou informaţiv asupra obiectivelor turistice din comună, însoţit de o hartă turistică de

orientare.

Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea de evenimente

culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în media, pe

site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, ambasade, asociaţii

profesionale interesate, administraţii centrale şi locale.

În perspectiva diversificării activităţilor de turism în localitate, Primăria va trebui să

faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unei cabane turistice, cu o

capacitate de circa 50 locuri şi posibilităţi de servire a mesei, situată în zona de creastă, la

confluenţa mai multor trasee turistice.

Cu sprijinul profesorilor de muzică sau a metodiştilor Casei de cultură trebuie reînviată

viaţa culturală existentă înainte de anul 1989, şi anume: reînfiinţarea echipelor de

fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunilor corale şi organizarea de manifestări

culturale / concursuri la nivel local, regional sau naţional.

Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populaţiei din

zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar un prilej

pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe obiceiurile religioase ale

20
locului, jocuri distractive şi concursuri, pot deveni un eveniment care să atragă în jurul lui

nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate. Antrenarea în aceste

sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregătire ridicat – profesori,

preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural - educativă - distractivă.

Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverse

teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de

fotografie tematică ş.a.

Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toţi

agenţii din turism şi administratorii de pensiuni, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a

face faţă concurenţei.

Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o garanţie

pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe

termen lung.

Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă realizate în

decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în alegerea unei

destinaţii, de aceea proprietarii de structuri turistice trebuie să îi se acorde atenţia

cuvenită.

Având în vedere că agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a structurilor

turistice şi a localităţiii, este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate.

Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu familii de oieri, în cadrul

cărora turiştii interesaţi pot să viziteze stânele acestora de pe munte, pot urmări procesul

de prelucrare al produselor lactate, pot degusta şi cumpăra diverse produse tradiţionale.

21
Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor

materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor

naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii

locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un

număr din ce în ce mai mare de turişti.

22
 ANEXE
SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA VAIDEENI
PUNCTE TARI (T)
Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate
Nume recunoscut pentru tradiţia păstorească
Legături bune cu oraşe mici vecine (Horezu, Novaci, Băile
Govora, Berbeşti)
Legătură bună cu reşedinţa de judeţ
Accesibil din DN67 (la cca. 7km)
Resurse umane şi sociale
Reconstituirea obştilor
Existenţa de asociaţii agricole
Tradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări etc.) /
Artă meşteşugărească
Sentiment ridicat de apartenenţă la comunitate
Optimism, încredere în viitor din partea locuitorilor (conform
sondaj)
Spor migrator nul
Atitudini conservatoare, tradiţionaliste
Relaţii inter-etnice tensionate
Resurse naturale /economice
Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă
Zonă cu risc redus de calamităţi naturale
Suprafeţe importante de păduri şi mai ales de păşuni şi fâneţe
Produse specifice pădurii: lemn, fructe de pădure, ciuperci
Fond cinegetic valoros
Stoc important de animale (mai ales ovine şi bovine)
Crescători de albine
Zone atractive pentru turism, trasee montane de interes pentru
amatori, peisaje valoroase
Resurse construite şi tehnologice
Existenţa unor capacităţi de producţie (clădiri, terenuri, utilaje)
care pot fi utilizate
Existenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflat în
administrarea primăriei
Acces rapid la un drum naţional (cca. 7 km)
Punct de plecare pentru posibile trasee turistice
Arhitectură şi tehnică populară şi biserici monumente istorice -
8 MI
PUNCTE SLABE (S)
Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi
numelui comunei
Lipsa unei strategii de dezvoltare locală şi de
cooperare cu comunele şi oraşele vecine
Lipsa accesului direct la CF
Localităţi mici în curs de depopulare
Populaţie îmbătrânită şi mortalitate ridicată
Raport ridicat de dependenţă demografică
Spor natural negativ ridicat
Nivel educaţional scăzut
Asistenţă sanitară precară
Lipsă locuri de muncă şi raport foarte ridicat al
dependenţei economice
Lipsă spirit antreprenorial
Proprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţată
Nivel redus de mecanizare a agriculturii
Lipsa evidentei cadastrale şi a unei baze /bănci de
date locale
Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare
din zonă
Lipsa activităţi economice cu valoare adăugată
ridicată
Lipsa sectorului IMM
Infrastructură de turism slab dezvoltată
Lipsa unei strategii de valorificare a resurselor
naturale locale
Nivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-edilitare
(apă, canalizare)
Lipsă staţii de epurare, lipsă servicii colectare
deşeuri
75% din drumurile locale ne-modernizate
Lipsa reţelei de gaze naturale pentru energie
termică, activităţi menajere şi de producţie
Dezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şi
a celor informatice (IT)

Tablou statistic comparativ între CRASNA POLOVRAGI VAIDEENI

comunele Crasna, Polovragi şi

23
Vaideeni Domenii de analiză
comparativă15
AMPLASAMENT
Arie geografică Zonă sub-montană Gorj Zonă sub-montană Gorj Zonă sub-montană
Vâlcea
Accese principale Din DJ 665 Din DJ 665 Din DJ 665
Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km)
Râmnicu Vâlcea 93 61 49
Târgu Jiu 35 51 71
Distanţe faţă de alte centre urbane (km)
Horezu 51 19 7
Novaci 17 15 27
Tg. Cărbuneşti 26
POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICI DEMOGRAFICE
Total populaţie (locuitori) 5515 3054 4275
Populaţie în localitatea reşedinţă 810 2494 2732
(locuitori)
Indicele de dispersie 6,80 0,20 1,45
Structura pe vârste (%)
0-14 17,90 16,7 15,7
15-60 57,21 58,4 64,4
60 şi peste 24,90 24,9 19,9
Raport de dependenţă demografică 74,8% 71,2 55,2
(%)
Pensionari (% din total populaţie) lipsă date 13,0 (?) 37,8
Spor natural (‰)* -2,6 1,3 -5,1
Natalitate (‰) 10,7 13,5 8,9
Mortalitate (‰) 13,3 12,2 14,0
Spor migrator (‰) 3,1 -1,3 0,0
RESURSE NATURALE
Fond funciar: suprafaţă totală (ha) 20908 8495 15759
Agricol (%), din care 40,0 39,4 52,2
Arabil (%) 16,8 29,9 3,9
Păşuni, fâneţe (%) 80,5 67,6 88,3
Vii, livezi (%) 2,7 2,5 7,8
Păduri (%) 53,6 55,8 45,4
Animale, din care
Bovine 1708 1383 3300
Ovine, caprine 10515 2376 25000
Porcine 1706 1453 1800
Cabaline lipsă date 202 200
Familii de albine lipsă date 187 800
Cariere, zăcăminte etc. Nu Nu Nu

24
Arii protejate (ha) Locul fosilifer Buzeşti 150 ha (chei, peşteră) Nu

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org

http://comuna.info/harta-vaideeni-vl/

http://mapcarta.com/13673612

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-VAIDEENI/80884/

25