LUCRARE PRACTICĂ NR.

2
TEMA: Turismul - componentă a dezvoltării durabile
1.Argumentați necesitatea respectării obiectivelor majore a dezvoltării durabile a
comunităților locale.
Turismul se bazează pe exploatarea întregii reţele de obiective de interes turistic, în calitate de
,,materie primă” pentru consum, în marea majoritate create de natură şi de către generaţiile
precedente, oferite generaţiilor de astăzi pe gratis, ele având doar misiunea de a le întreţine într-o
stare bună şi a le amenaja în scopul de a fi vizitate. De regulă, aceste lucrări necesită cheltuieli
relative, reduse în comparaţie cu alte ramuri. Aceasta se explică şi prin faptul că obiectivele
turistice naturale şi o bună parte a celor antropice (obiective arheologice) nu necesită adăposturi
speciale, aflânduse sub cerul liber, ele necesitând doar cheltuieli pentru supravegherea şi paza
lor, şi în timp lucrări de restauraţie.
Turismul rural reprezintă o formă motivaţională de turism care se desfăşoară în mediul rural,
orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea
obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti etc. Turismul rural vizează turiştii care
beneficiază de următoarele servicii: cazare în pensiunile agroturistice, alimentaţie cu produse
ecologice pure crescute şi preparate în zonă, agrement. De asemenea, turiştii pot fi implicaţi, în
funcţie de sezon, în activităţile agricole şi în viaţa satului. Turiştii ar putea sta în sate şi în scopul
de a explora împrejurimile. Dispunînd de o multitudine de sate şi suprafeţe agricole întinse,
Moldova are un potenţial mare pentru dezvoltarea acestei forme de turism. Practicarea
meşteşugurilor poate servi drept motivaţie turistică pentru vizitarea zonelor rurale. Turismul
rural poate aduce beneficii importante comunităţii rurale şi băştinaşilor dacă se vor respecta
obiectivele majore a dezvoltării durabile a comunităților locale, și anume:
 Îmbunătățirea locuințelor comunității;
 Dezvoltarea infrastructurii turistice din mediul rural;
 Organizarea manifestărilor locale și conservarea tradițiilor, obiceiurilor, portului;
 Organizarea locurilor de cazare precum agropensiunile;
 Folosirea activităților economice din comunitate în scopuri turistice;
 Amenajarea corespunzătoare a obiectivelor turistice din comunitate;
 Valorificarea superioară a potenţialului turistic;
 Prelungirea sezonului turistic;
 Dimensionarea ofertei în raport cu cererea potenţială;
 Atragerea unui număr cât mai mare de turişti;
 Dezvoltarea unor forme variate de turism cu scopul de a reduce sezonalitatea;
 Asigurarea unei dezvoltări echilibrate a zonelor turistice;
 Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător.
Respectarea acestor obiective vor contribui atât la valorificarea imaginii comunității, cât și a
întregului stat, fapt ce va aduce mai multe surse de investiții internaționale și naționale pentru
dezvoltarea continuă a turismului atât rural cât și la general. Astfel, va fi posibilă dezvoltarea
durabilă a comunităților locale și a turismului rural în cadrul comunităților respective, care va
contribui la valorificarea unor avantaje precum :
 Stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă- aportul de lichidații provenite din
prestații turistice pot ajuta la conservarea locurilor de muncă serviciilor de alimentație,
 transport, asistența medicală, cazare turistică etc. Precum și aduce venituri suplimentare
agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor.
 Promovarea și susținerea artei populare și industriei locale de artizanat. Turismul rural
ajutând aceste activități atât prin recunoașterea importanței lor cât și prin comercializarea
produselor de artizanat.
 Reabilitarea patrimoniului edinitar.
 Susținerea economică a agricultorilor.
 Pluriactivitatea.
 Promovarea și dezvoltarea serviciilor etc.
Deci, într-adevăr, respectarea obiectivelor majore a dezvoltării durabile a comunităților locale
vor contribui la dezvoltarea eficientă a turismului rural care va contribui la dezvoltarea continua
a comunităților respective și invers.

2. Identificați principalele impacte posibile ale turismului asupra culturii și societății

locale.
Turismul prezintă un șir de impacte posibile asupra culturii și societății locale, indiferent,
pozitive sau negative.
Printre avantajele impactului turismului se numără :
1. Atragerea de noi investiții în mediul comunităților locale ;
2. Stabilizarea populației prin fixarea forței de muncă- aportul de lichidații provenite din
prestații turistice pot ajuta la conservarea locurilor de muncă serviciilor de alimentație,
transport, asistența medicală, cazare turistică etc. Precum și aduce venituri suplimentare
agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor.
3. Promovarea și susținerea artei populare și industriei locale de artizanat. Turismul rural
ajutând aceste activități atât prin recunoașterea importanței lor cât și prin comercializarea
produselor de artizanat.
4. Reabilitarea patrimoniului edinitar, realizându-se prin două căi :
a. Conservarea sau restaurarea obiectivelor de interes istoric sau culturao. Poate fi
obținută prin taxe de acces impuse.
b. Crearea unui potențial de cazare implică restaurarea și punerea în circuit a imobilelor
părăsite ca urmare a fenomenului de depopulare. Sporirea gradului de confort la
nivelul clădirilor care au camere disponibile pentru închiriat, construirea de moteluri,
vile, campinguri și a infrastructurii de recreiere.
5. Susținerea economică a agricultorilor, prin oferirea diferitor forme de găzduire, prin
promovarea vizitelor în fermele agricole care posedă diverse funcții de atracție, prin
vânzarea produselor specifice gospodăriei, prin creșterea ponderii utilizării forței
feminine în activitățile neagricole.
6. Pluriactivitatea- desemnează situația în care la nivel individual sau familial asigură
existența și se realizează prin prestarea unor activități suplimentare în completarea
activității de bază. Permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contestul
declinului unui tip de activitate cât și a celui constrângerii generate de ritmicitatea
sezonieră a activității agricole.
7. Promovarea și dezvoltarea serviciilor. Este un aspect esențial cu atât mai mult cu cât
numeroase colectivități rurale sunt grevate cu cât frecvent de apsența unor facilități/
servicii corespunzătoare. Cererea suplimentară de produse cauzată de creșterea numerică
 a clientelei poate permite expansiunea rețelei comerciale, unor lucrări de ameliorare a
structurii de cazare, dezvoltarea transportului comun, a serviciilor poștale și de
comunicație.
Chiar dacă turismul prezintă diverse avantaje asupra culturii și societății locale, acesta prezintă și
un șir de dezavantaje precum :
1. Presiunea asupra mediului. Turismul rural se desfășoară ăn medii naturale cu echilibru
fragil. Mai mult, destinațiile turistice cele mai atractivesunt tocmai cele condiționate de
mediile sensibile. Astfel, schiatul intensiv distruge vegetația și favorizează procesele de
versant, zgomotul și deșeurile îndepărtează animalele sălbatice, unele incluse în Cartea
Roșie, circulația turistică aduce prejudicii culturilor agricole. În general, liniștea și
autenticitatea naturii pot fi serios afectate.
2. Presiunea socio-culturală. La fel cum un flux mare de vizitatori poate perturba mediul
natural, în mod similar, turiștii pot destabiliza cadrul socio-cultural intim structurat al
comunitățiirurale. Acesta poate fi alterat prin modificarea echilibrului economic dintre
membrii comunității în funcție de veniturile facilitate de activitățile reușitesau de
prejudiciile cauzate de eșecurile investiționale.
3. Caracterul limitat al disponibilității de cazare. In regiunile rurale de mare interes turistic,
sporirea fluxului turistic poate genera probleme de găzduire, deoarece comunitățile mici
rareori dispun de un excendent major de spațiu locativ. Acest fapt nu constituie
întotdeauna un handicap întrucât păstrarea caracterului autentic al spațiului turistic rural
impune necesitatea unei creșteriprogresive ponderate corelată cu capacitatea firească de
absorbție turistică.
4. Pasivitatea față de presiunile întreprinzătorilor exteriori. O tendință evidentă în
numeroase zone rurale este neimplicarea agricultorilor și a întreprinderilor locale pe piața
turistică. Drept urmare, dotările și activitățile turistice se află în posesia sau gestiunea
antreprenorilor proveniți din afara comunității rurale. Pe de o parte, aceștea pot aduce un
aport prețios de capital, competență și comunicare. Pe de altă parte, ei pot genera
probleme izvorâte din necunoașterea corespunzătoare a tradițiilor, a practicilor
economice, a stilului arhitectural consacrat etc.
5. Diferențierea teritorială a potențialului turistic rural. Numărul și tipologia așezărilor
rurale sunt enorme în majoritatea țărilor, însă nu toate spațiile rurale prezintă aceeași
deschidere potențială spre activitatea turistică.
6. Reticențele agricultorilor. Agricultorii reprezintă elemental determinant al funcționării
economiei rurale și a existenței peisajului de care depinde turismul rural. Aceștea percep
într-o manieră extrem de inegală șe deseori lentă posibilitățile pe care le oferă turismul.
Numeroși agricultori sunt evident împotriva turismului, neagreând prezența străinilor
considerate uneori ca potențiali „atentatori” la integritatea culturii.
7. Complementaritatea deficitară a întreprinderilor și absența structurilor de cooperare.
Deci, analizând impactul turismului am ajuns la concluzia că fiecare domeniu economic are
impact socio- economico-cultural atât pozitiv cât și negative, contribuind la modificarea vieții
sociale și a mediului natural.