CASTANUL COMESTIBIL

Ienea Ionel

Anul I Silvicultura
 Caracteristici:

- este un arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina

dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent
înălțimea de 10–15 m, cu un trunchi care la maturitate poate
atinge adesea 2 m în diametru. Arbori foarte bătrîni pot
ajunge la diametrul de 4 m, în cazuri extreme chiar și pînă la
6 m;
     -are vigoare mijlocie (5-7 m), este autofertil;
     - in România, dar și în alte regiuni ale Europei, arborele
este relativ ușor de crescut atât în livezi specializate, cât și la
marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi
cultivat atât înmonocultură, (doar exemplare de Castanea
sativa), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș
sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole,
formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat.
 
Soiuri de castan comestibil:
Exista numeroase soiuri de castan comestibil: Iza, Mara, Hobita, Polovraci, Gureni, Tismana, Prigoria,
Romval. Cu toate acestea, exista doar doua soiuri de castani inscrise in catalogul oficial – Tismana si
Romval. Cel din urma – Romval – a fost omologat de cercetatorii de la Facultatea de Agricultura si
Horticultura, din cadrul Universitatii din Craiova abia in 2010.

Proprietatile si beneficiile castanelor comestibile:

Castanul este recunoscut si pentru faptul ca valorifica terenurile in panta. Produce fructe bogate in
substante nutrivite si lemn de calitate superioara. Castanele contin 52% apa, 4,2% proteine, 2% lipide, 40%
glucide, 2% celuloza, dar și o serie de ioni  minerali: S, P, Na, K, Mg, Ca, vitamine, aminoacizi etc.

Ce se poate face din castane comestibile:

Castanele se pot consuma sub forma de garnitura – fierte sau coapte.

Proprietatile si beneficiile castanelor:

Castanele au importante depozite de vitamina B6 si vitamina E. De asemenea, contin glucide, potasiu si
acid linoleic – care reduc colesterolul si previn bolile de inima. Tot castanele sunt o importanta sursa
de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C.
Castanele contin protide, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc si potasiu, avand o valoare calorica de
200 calorii la 100 g.
Castanele reprezinta o optiune buna pentru cardiaci, fiind lipsite de colesterol, dar si de sodiu. Sunt
recomandate insa si celor care isi doresc sa puna cateva kilograme in plus, fiind o buna sursa de fibre, insa
sunt potrivite si daca vrei sa-ti fortifici musculatura si organismul, in general.
Conditii de crestere: Are o longevitate mare, pana la 200 ani si
cresc viguros dupa primii 2-3 ani. Sunt rezistenti la ger, dar in
primii 2 ani sunt mai sensibili.
Nu rezista la seceta, dar suporta semiumbra usor. Prefera solurile
profunde, permeabile, dar vegeteaza si pe soluri sarace.

Inmultire: Se inmulteste prin seminte, semanate direct dupa

coacere si altoire prin oculatie, despicatura si placaj, in luna
aprilie.

Fructifica la varsta de 10-20 de ani(plantele obtinute din samanta)

si mai devreme plantele altoite.Este o specie rezistenta la poluarea
industriala.

Consumul de castane este recomandat în afectiuni coronariene,

afecţiuni venoase sau arteriale, astenie fizică şi psihică, anemie,
convalescenţă, creştere, decalcifiere, depresie, flebite, hemoroizi,
osteoporoză, stomatită, tromboflebită, varice.
 Frunze

Frunzele de castan comestibil conţin taninuri, flavone, compuşi fenil propanici,


saponine, vitamina C, săruri de Mg şi P, având acţiune astringentă,
bacteriostatică, antitusivă, fiind tradiţional utilizate în afecţiuni ale tractului
respirator precum bronşita şi tusea spastică, în probleme ce afectează picioarele
şi circulaţia sangvină şi diaree. Extractele mai manifestă efect de inhibare a
trombinei.

Studii mai recente au evidenţiat şi un ridicat potenţial antioxidant al frunzelor

de castan, manifestând prin conţinutul total de compuşi fenolici, un efect topic
protector asupra speciilor reactive de oxigen, efect util în prevenirea bolilor de
piele mediate prin fotoîmbătrânire şi stres oxidativ.

Frunzele sale lungi, lanceolate și pe margini spinos-dințate, cu nervura

proeminentă, pot atinge între 16–28 cm lungime și 5–9 cm lățime.
 Flori
Florile sunt sub forma de ameti masculi si femeli
Florile de castan apar relativ târziu, în iunie, după apariţia frunzelor. Florile de

sex masculin sunt deschise până la şapte sau zece zile înainte de cele de sex
feminin, în funcţie de soi. Un copac produce aproximativ o lună polen.
Tipul de polenizare este controversat. Unii autori spun că la castanul dulce
vântul polenizează, alţii numai insectele, alţii sunt de acord cu ambele tipuri de
polenizare. Formarea de nectar, a polenului lipicios, rigid, dar cu stamine moi
şi miros puternic al mâţişorilor corespunde unei adaptări la polenizarea prin
insecte. Pe lângă albine, 134 de specii de insecte din şase ordine , în principal,
gândaci, se observă prin castani. Cu toate acestea, insectele vizitează aproape
exclusiv flori de sex masculinPotrivit M. Conedera polenizarea castanului
dulce este într-o etapă de tranziţie de la insecte la polenizarea prin vânt. La
insecte polenizarea se face, prin urmare, mai ales pe vreme umedă, polenul
fiind atunci mai lipicios.
Castanul dulce este auto-incompatibil , singur nu se poate poleniza, e necesară
polenizarea încrucişată. Cu toate acestea, multe soiuri cultivate, sunt sterile
masculin, ele nu formează polen funcţional. În acest caz, alte soiuri trebuie să
fie plantate în plantaţii prin sondaj periodic.
 Bibliografie:

Carte de Dendrologie-Constantin Netoiu,Dagmar Visoiu,Octavian

Badele
Www.PESTRE.ro
Www.horticultorul.ro
Www.botanistii.ro
Www.fares.ro