UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ŞI

PROTECŢIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL CALITĂȚII
PRODUSELOR ALIMENTARE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ

PROIECT LA DISCIPLINA
AUDITUL INTERN AL SISTEMELOR DE
MANAGEMENT

COORDONATOR
Ș.L. Dr. Ing. MUREȘAN CLAUDIA

MASTERAND
Bucila Sergiu Teodor

Arad

2023 - 2024
 UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ŞI
PROTECŢIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENTUL CALITĂȚII
PRODUSELOR ALIMENTARE
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ

AUDIT PUBLIC INTERN

COORDONATOR
Ș.L. Dr. Ing. MUREȘAN CLAUDIA

MASTERAND
Bucila Sergiu Teodor

Arad

2023 - 2024
Potrivit legii numarul 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern1 ,
acesta se defineste astfel:

• audit public intern - activitatea functional independenta si obiectiva, care da

asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si
cheltuielilor publice, perfectionând activitatile entitatii publice; ajuta entitatea
publica sa isi indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si
metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului
de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de
administrare;

Tot aceasta lege da o definitie destul de clara si a ceea ce inseamna controlul

intern si anume:

• control intern - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii

publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu
obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii
administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace; include, de
asemenea, structurile organizatorice, metodele si procedurile;

In aceasta lege se da si definitia controlului financiar public intern si anume:

• controlul financiar public intern – intregul sistem de control intern din

sectorul public, format din sistemele de control ale entitatii publice, ale altor
structuri abilitate de Guvern si dintr-o unitate centrala care este responsabila
de armonizarea si implementarea principiilor si standardelor de control si audit.
Pentru intelegerea clara a auditului intern este bine sa se lamureasca o serie de
elemente de substanta care constituie ancorele acestui domeniu de activitate
sau functii a unei entitati.

Din acest punct de vedere se pot aduce trei argumente majore sustinute de
realitate:

1) auditul intern reprezinta o functie de asistenta acordata

managementului, ceea ce face ca munca auditorului este de consultanta
pe care o asigura tuturor celor cu care acesta vine in contact.

Totodata, auditorul intern dispune de norme de referinta care-i dau autoritate,

de metode si instrumente care-i garanteaza eficacitatea. Un auditor intern
trebuie sa fie independent si perceput ca independent, sa aiba autonomie care
ii va permite sa formuleze ipoteze si sa faca recomandari.

2) auditul intern nu are legatura cu personalul entitatii decât in masura in

care acesta este partas la furturi, fraude pentru care trebuie sa dea
socoteala.

Orice auditor intern experimentat stie ca el urmareste obiective, realizari si

responsabilitati, care sigur sunt atasate unor oameni, unor angajati, dar scopul
lui nu este angajatul, ci modul de aplicare si reflectare in rezultatele entitatii.
De aceea, in rapoartele de audit care cuprind recomandari nu se mentioneaza
persoane, decât in cazuri exceptionale, pentru ca auditorul si managementul au
nevoie sa cunoasca ce nu functioneaza in sistem, de ce si cum se vor pozitiva
rezultatele.

3) auditorul intern este independent, adica functia exercitata de acesta nu

suporta nici o influenta, nici o presiune care ar putea fi contrare
obiectivelor pe care le are stabilite.

In cadrul entitatii auditorul intern poate fi utilizat si la alte activitati care-i vor
stirbi din obiectivitate, el fiind obligat sa refuze orice sarcina care incalca
normele profesionale, chiar daca functia este atasata la cel mai inalt nivel din
directia generala.

Independenta si obiectivitatea pot fi pastrate si atinse prin

profesionalismul auditorului intern, pentru ca acesta poate depista disfunctii
importante si propune recomandari pertinente, fundamentate, acceptându-se
ca actioneaza pentru binele entitatii. Pornind de la aceste constatari si realitati
definitia auditului intern s-a realizat in mai multe acceptiuni legate de evolutia
profesiei, chiar definitia oficiala, cuprinsa in toate normele si literatura de
specialitate fiind criticata de unii, considerata prea restrictiva de altii, ori
insuficient explicata de grupuri de profesionisti aplecati pe o cercetare si o
pozitionare cât mai exacta a auditului intern.

In legislatia romaneasca auditul intern este definit mai sintetic si mai

pragmatic, astfel:

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului

activitatilor entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari independente
a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Auditul public intern reprezinta o activitate organizata independent in structura
unei institutii publice si in directa subordonare a conducatorului acesteia, care
consta in efectuarea de verificari, inspectii si analize ale sistemului propriu de
control intern, in scopul evaluarii obiective a masurii, in care acesta asigura
indeplinirea obiectivelor institutiei publice si utilizarea resurselor in mod
economic, eficace si eficient si pentru a raporta conducerii constatariile facute,
slabiciunile identificate si masurile propuse de corectare a deficientelor si de
ameliorare a performantelor sistemului de control intern.

Auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de consiliere, si domeniile sale

de responsabilitate sunt riscul, controlul intern si conducerea intreprinderii si
ca finalitatea sa se regaseste in plusul de valoare adus organizatiilor.

Obiectivele auditului intern

Obiectivele auditului public intern sunt:

a) asigurarea obiectiva si consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemul si

activitatea entitatii publice.

b) sprijinirea indeplinirii obiectivelor entitatii publice printr-o abordare

sistematica si metodica, prin care se evalueaza si se imbunatateste eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a
proceselor administrarii.

Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitatile financiare sau cu implicatii financiare desfasurate de entitatea

publica din momentul constituirii angajamentelor pâna la utilizarea fondurilor
de catre beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externa;
b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de
creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum si vânzarea, gajarea,

concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului
ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si

sistemele informatice aferente;
 DESFASURAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN

Tipurile de audit intern sunt urmatoarele:

a) auditul de sistem, care reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de

conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza
economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de
recomandari pentru corectarea acestora;

b) auditul performantei, care examineaza daca criteriile stabilite pentru

implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru
evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu
obiectivele;

c) auditul de regularitate, care reprezinta examinarea actiunilor asupra

efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub
aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si
metodologice care le sunt aplicabile

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o

entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, cu privire
la formarea si utilizarea fondurilor publice, precum si la administrarea
patrimoniului public.

Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel putin o data la 3 ani, fara
a se limita la acestea, urmatoarele:

a) angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii
de plata, inclusiv din fondurile comunitare;

b) platile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile

comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul

privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al

unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a

titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de

sisteme;

j) sistemele informatice.

Proiectul planului de audit public intern se elaboreaza de catre

compartimentul de audit public intern, pe baza evaluarii riscului asociat
diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin
preluarea sugestiilor conducatorului entitatii publice, prin consultare cu
entitatile publice ierarhic superioare, tinând seama de recomandarile Curtii de
Conturi.

Conducatorul entitatii publice aproba anual proiectul planului de audit public

intern.

Auditorul intern desfasoara audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public

intern cu caracter exceptional, necuprinse in planul anual de audit public
intern, in conditiile prevazute mai sus.

In realizarea misiunilor de audit auditorii interni isi desfasoara activitatea pe

baza de ordin de serviciu, emis de seful compartimentului de audit public
intern, care prevede in mod explicit scopul, obiectivele, tipul si durata auditului
public intern, precum si nominalizarea echipei de auditare.

Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata, cu

15 zile inainte de declansarea misiunii de audit; in notificare se precizeaza
scopul, principalele obiective si durata misiunii de audit.

Compartimentul de audit public intern notifica, de asemenea, tematica in

detaliu, programul comun de cooperare, precum si perioadele in care se
realizeaza interventiile la fata locului, conform normelor metodologice.
Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile, inclusiv la cele existente
in format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele
precizate in ordinul de serviciu iar personalul de conducere si de executie din
structura auditata are obligatia sa ofere documentele si informatiile solicitate.

Auditorii interni pot solicita date, informatii, precum si copii ale documentelor,
certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice si juridice aflate in
legatura cu structura auditata, iar acestea au obligatia de a le pune la dispozitie
la data solicitata. Totodata auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice
si juridice orice fel de reverificari financiare si contabile legate de activitatile de
control intern la care acestea au fost supuse.

Auditorii interni elaboreaza un proiect de raport de audit public intern la

sfârsitul fiecarei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit
public intern reflecta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si
recomandarile. Raportul de audit public intern este insotit de documente
justificative.

Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditata;

aceasta poate trimite, in maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele
sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni.

In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de

audit public intern organizeaza reuniunea de conciliere cu structura auditata, in
cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile, in vederea acceptarii
recomandarilor formulate.

Seful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public

intern finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii, conducatorului entitatii
publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare; pentru institutia
publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare
conducatorului acesteia. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de
audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.

Structura auditata informeaza compartimentul de audit public intern asupra

modului de implementare a recomandarilor, incluzând un calendar al acestora.
Seful compartimentului de audit public intern informeaza UCAAPI(Unitatea
Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern),sau organul ierarhic
superior, dupa caz, despre recomandarile care nu au fost avizate; aceste
recomandari vor fi insotite de documentatia de sustinere.

Compartimentul de audit public intern verifica si raporteaza UCAAPI sau

organului ierarhic superior, asupra progreselor inregistrate in implementarea
recomandarilor.

PREGATIREA MISIUNII DE AUDIT

INITIEREA AUDITULUI

Procedura de initiera a auditului presupune intocmirea unor documente care

autorizeaza misiunea si creeaza independenta auditorilor fata de cel auditat.
Autorizarea efectuarii misiuni de audit intern se realizeaza prin intogmirea si
transmiterea ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui
document este de a repartiza sarcinile pe auditori pentru ca acestia sa poata
demara misiunea de audit intern, conform modelului din Anexa 1.

COLECTAREA SI PRELUCRAREA INFORMATIILOR

Procedura de colectare si prelucrare este de fapt pregatirea informatiilor in

vederea efectuarii analizei de risc si pentru identificarea informatilor necesare,
fiabile, pertinente si utile in vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit.
Cunoasterea domeniului auditabil il ajuta pe auditor sa se familiarizeze cu
entitatea auditata.

Colectarea informatilor din etapa de pregatire a desfasurarii misiunii de audit

faciliteaza realizarea procedurilor specifice.

Concret auditorii interni:

• poarta discutii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de

functionare a entitatii când se vor solicita principalele documente.

• se deplaseaza la fiecare compartiment implicat in misiunea de audit unde se

desfasoara proceduri, norme interne, circularele, etc.

• activitatile cuprinse in plan si familiarizarea cu activitatea ce va fi auditata si

solicita:

• posturile cuprinse in schema;

• circulatia documentelor si situratia de la fata locului;

• modul de derulare a activitatii cu caracter general;

Realizarea procedurii de colectare si prelucrare a informatilor presupune din

partea auditorilor un dialog profesional cu cei auditati, carora trebuie sa le
comunice ca sunt prezenti pentru a intelege specificul activitatii lor si a-i sprijini
pentru imbunatatirea acesteia. Auditorii interni completeaza informatiile
culese cu cadrul general, respectiv legea de organizare si functionare a entitatii
publice, norme metodologice de aplicare, instructiunile si alte acte care
reglementeaza domeniul auditat, aflate de regula la sediul structurii de audit.

Prelucrarea informatilor presupune analiza acestora cu identificarile

obiectivelor auditabile:

• identificarea principalelor elemente ale contextului institutional socio-

economic

• analiza cadrului normativ ce reglementeaza activitatea entitatii auditate.

• analiza entitatii auditate si acivitatilor, regulamentelor de functionare, fiselor

postului.

• analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a audit intern.

• identificarea punctelor cheie ale functionarii entitatii auditatea si ale

sistemelor sale de control, pentru o evaluarea prealabila a punctelor tari si
slabe.

• identificarea si evaluarea riscurilor cu incidenta semnificativa.

• identificarea surselor potentiale de informatii carea ar putea fi folosite ca

dovezi;

IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR

Identificarea si analiza riscurilor reprezinta poate cea mai importanta

procedura de pregatire a misiunilor de audit intern si se realizeaza in vederea
elaborarii programului de audit.

Desfasurarea corecta a acestei proceduri, conform normelor metodologice, va

contribui in mare masura la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.
Normele generale de aplicare a auditului public intern stabilesc o metodologie
de evaluare a riscurilor care presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

a) identificarea operatiunilor auditabile;

b) identificarea amenintarilor, a riscurilor inerente asociate operatiilor;

c) stabilirea criteriilor de analiza a riscurilor si a nivelurilor de apreciere a

acestora;

d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere;

e) determinarea punctajului total al riscului;

f) clasarea operatilor pe baza analizei riscurilor;

g) ierarhizarea operatiilor in functie de analiza riscurilor;

h) elaborarea tematicii in detaliu a obiectivelor auditabile selectate;

ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

Programul de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a

misiunii de audit si a analizei riscurilor efectuate mai sus, cuprinde patru etape,
respectiv procedurile pregatirii misiunii de audit, interventia la fata locului,
raportarea activitatii de audit intern si urmarirea implementarilor
recomandarilor.

Programul de audit intern este un document intern de lucru al structurii de

audit intern si cuprinde, pe fiecare obiectiv din tematica detaliata, actiunile
concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului auditat, precum si
repartizarea acestora pe fiecare auditor.

Programul de audit intern are urmatoarele scopuri:

• il asigura pe seful structurii de audit intern ca au fost luate in considerare

toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit intern;

• garanteaza repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de catre

supervizor.

RAPORTUL DE AUDIT
Etapa consta in elaborarea, transmiterea si difuzarea raportului de audit intern
prin parcurgerea urmatoarelor proceduri:

a) elaborarea proiectului de raport de audit intern

b) transmiterea raportului de audit intern

c) reuniunea de conciliere

d) intogmirea raportului de audit intern final

e) difuzarea raportului de audit intern

Concluzii

Compartimentele de audit intern din cadrul autoritatii administratiei publice

locale sunt cea mai importanta veriga in cadrul arhitecturii sistemului
descentralizat de audit, desfasoara activitatea propriu zisa de audit, in scopul
de a furniza managementului administratiei publice locale o asigurare
rezonabila si obiectiva asupra functionalitatii sistemului de conducere bazat pe
gestiunea riscului, a controlului intern si a proceselor de administrare.
Activităţile de audit public intern au rolul de evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale instituţiei sunt transparente şi sunt
conforme cu normele de legalitate,regularitate, economicitate, eficienţă şi
eficacitate.

Activităţile de audit reprezinta examinări obiective ale elementelor probante, în

scopul de a furniza instituţiei o evaluare independentă a proceselor de
management al riscurilor şi control. Activităţile de audit public intern au rolul
de evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale instituţiei sunt
transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,regularitate,
economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Activităţile de audit reprezinta examinări obiective ale elementelor probante, în

scopul de a furniza instituţiei o evaluare independentă a proceselor de
management al riscurilor şi control