Traditii de nunta din Transilvania

Oricat de moderni am dori sa parem, nu putem nega frumusetea si originalitatea traditiilor romanesti. Unele dintre cele mai apreciate traditii ale noastre, chiar si de catre strainii care ne viziteaza tara, sunt cele legate de nunta. Transilvania este una dintre regiunile care se remarca printr-un repertoriu extrem de variat de traditii de nunta, de la etapele premergatoare, precum petitul, la obiceiurile de dupa ceremonie. Obiceiul petitului Obiceiul petitului, care se mai poate intalni si sub numele de petitura sau starostie, nu se desfasoara dupa o regula stricta: tinerii mai indrazneti merg singuri sa o peteasca pe aleasa inimii lor, insa, in general, mirele este insotit de parinti, nasi sau prieteni. Odinioara, traditia cerea ca mirele sa mearga insotit de parinti, daca stia ca fata il place. Daca nu era sigur, trebuia sa trimita inainte petitori, cel mai adesea femei cu putere de convingere. Mirele mai putea fi insotit si de staroste - avocat, vecin sau ruda, de obicei, viitorul nas. n Transilvania, starostele este, de fapt, un asa-numit graitor: o persoana mai in varsta care il recomanda pe mire familiei fetei. !etitul este, in acelasi timp, o cerere si o targuiala, un eveniment marcat printr-un praznic la casa miresei, in prezenta parintilor fetei si ai baiatului. Traditia cerea ca tinerii sa manance amandoi, din aceeasi farfurie "blid, asa cum se numeste in zona#, placinta incretita si lapte dulce. $u aceasta ocazie se fixa si ziua logodnei si a nuntii, iar parintii viitorilor miri se intelegeau asupra zestrei si puneau la cale ceremonia. n %udetul &lba, exista obiceiul ca parintii fetei sa-i faca mirelui o vizita, ca sa vada unde va locui fata lor. &sta se intampla, evident, in cazurile fericite. nsa nu trebuie sa generalizam... n cazul in care fata petita nu era de acord sa se marite cu baiatul, isi %ustifica decizia prin argumente precum varsta frageda sau o zestre insuficienta. &tunci cand parintii fetei erau cei care se opuneau casatoriei, iar baiatul si fata hotarau sa fuga impreuna, se obisnuia ca, dupa un timp, cineva din familia baiatului sa mearga la parintii fetei pentru impacare. n satele romanesti, zestrea era, atat pentru baiat, cat si pentru fata, o reflectare a statutului social. De multe ori, fetele care nu aveau zestre se maritau mai greu sau chiar ramaneau singure. &cordul intre cele doua parti in privinta zestrei putea fi verbal sau scris, intotdeauna existand martori. 'e intocmea o asa-zisa foaie de zestre, un contract care urma sa fie oficializat de catre preot in ziua logodnei. (estrea fetei consta, de obicei, in animale "vaca, porc, oi, pasari#, loturi de pamant, cereale, bani si binecunoscuta lada de zestre in care se depozitau tesaturile: haine, asternuturi de pat, cuverturi, scoarte covoare din lana, stergare - prosoape etc. )ada de zestre, numita si lada miresii, era garantia harniciei fetei si a statutul ei social. $u cat era mai mare si mai bogata, cu atat fata era mai apreciata. *acuta din lemn, ornata cu motive florale sau sculptata, era comandata de catre tatal fetei la mesterul din sat sau era cumparata din targ. Mutarea lazii de zestre la casa mirilor era un adevarat eveniment, ce se derula inainte de nunta, %oia, sambata sau duminica dimineata. n Transilvania, cei care ridicau lada erau fratii miresei sau flacaii din sat. +ra scoasa in fata casei, se canta si se %uca, mireasa cinstea flacaii, apoi lada era urcata int-un car cu patru boi si era dusa, cu alai, la casa baiatului pana dupa nunta, cand era transportata la casa mirilor. ,aiatul, in schimb, trebuia sa aiba casa, pamant, caruta cu boi, animale si, bineinteles, bani.

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

Chemarea la nunta &stazi, chemarea la nunta si-a pierdut din farmec, adresarea invitatiilor fiind, adesea, impersonala. n satele din Transilvania in care traditia este inca vie, chemarea la nunta se face in trei etape: cu o luna, cu doua-trei saptamani inainte si in saptamana nuntii, insa cel mai adesea se face in duminica de dupa logodna. +ste un ritual la care iau parte mirele si mireasa, vornicul - un fel de maestru de ceremonii -, si prietenii celor doi. mbracati in straie de sarbatoare, merg sa cheme oamenii din sat la nunta. ,aietii tin in mana o plosca umpluta cu tuica, iar fetele - una cu vin: cine doreste sa participe la nunta, bea o gura de tuica sau de vin. n Transilvania, in sambata dinaintea nuntii se lasa cu petrecere, atat la casa mirelui, cat si la casa miresei. )a mireasa se %oaca si se mananca, iar la mire au loc obiceiuri traditionale, precum cel care cere ca mireasa sa coasa palaria pe care mirele o va purta in ziua nuntii cu varsta sa. *etele fac o azima "paine nedospita#, pe care mireasa o rupe deasupra capului si o imparte fetelor. Spectacolul nuntii !rin obiceiurile de care este insotita, nunta se transforma intr-un veritabil spectacol, din care nu poate lipsi recuzita rituala. Un prim element este steagul de nunta - un bat pe care se coseau naframe, panglici colorate si tricolore, iedera si ciucuri cu zurgalai -, care, cu o saptamana inainte de nunta, este pregatit de un fecior din sat, ales de nas. 'ambata seara, inainte de nunta, steagul era pus in poarta nasului. n ziua nuntii, steagul era purtat de stegarul din ceata mirelui, fiind asezat la intrare, in curtea mirelui. n timpul nuntii, stegarul trebuia sa pazeasca steagul de ceilalti flacai, care incercau sa-l fure pentru a obtine o recompensa. De obicei, plata se facea in bautura. Dupa ceremonie, steagul se aseza pe casa, pana in seara urmatoare, cand era desfacut, primele panglici fiind impartite prietenelor miresei. n Transilvania, ca si in alte regiuni, precum Moldova sau Oltenia, exista obiceiul impodobirii bradului de nunta, in sambata dinaintea nuntii, de catre prietenii mirelui si ai miresei. ,radul era impodobit cu ghirlande de hartie, zurgalai, naframe, panglici rosii si tricolore, iar in varf se aseza un cozonac. Tinerii care reuseau sa coboare cozonacul din varful bradului erau rasplatiti cu o sticla de tuica. n timpul nuntii, bradul era asezat la poarta, iar pe drum era %ucat: un baiat si o fata stateau langa brad, stropindu-i pe nuntasi cu apa si grau, in semn de prosperitate. O traditie asemanatoare era cea a pomului de nunta. !omul era, de fapt, o creanga de prun incarcata cu o pereche de desagi de turte, mere si pere. +ra purtat, de un mic alai, de la casa mirelui, la nas si apoi la mireasa. Dupa nunta, asa-zisul pom se desfacea, iar in martea imediat urmatoare era oferit nasului. Colacul miresii, asa cum se numeste in Transilvania, era rotund, impletit in - coarde, cu spartura in mi%loc si impodobit cu panglici. +ra facut din faina de grau, lapte, unt, miere de albine, iar pe deasupra era uns cu ou si presarat cu mac sau, dupa caz, cu stafide. Mireasa mergea cu el pe brat la mire. +xista si obiceiul pregatirii unor colaci speciali, pentru nasi, grei de .-/ 0g. n biserica, erau asezati pe capul mirilor. !regatirile pentru ceremonie atingeau apogeul odata cu gateala miresei, eveniment ce avea loc la pranz, in duminica nuntii, in prezenta rudelor si a prietenelor miresei. mbracata in port traditional specific zonei, fata era impodobita de nanasa, in timp ce prietenele tineau oglinda si pieptanele. 1ateala miresei era un dar din partea nasilor. Traditia cerea ca mireasa sa fie pieptanata de o fata ai carei parinti erau in viata. *lorile de lamaita si voalul ii erau asezate de catre nasa, inainte de cununia religioasa. 1ateala era insotita de plansete si de o cantare de %ale, marcandu-se astfel despartirea fetei de parinti, de frati si Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

de surori. n schimb, in curte se %uca si se intindea masa mare. &laiul de nunta oglindea, odinioara, alaiul descris in basmele populare. n Transilvania, nasul este cel care il ia pe mire de acasa, pentru a-l conduce la mireasa. Dupa cununie, mireasa merge la casa mirelui, spre seara, ei primind vizita parintilor si a rudelor fetei, fiecare aducand un dar pentru tanarul cuplu. Masa din duminica nuntii, numita si masa mare, se organiza la casa mirelui. 'e obisnuia ca mirii sa stea in capatul mesei, iar nasii - de o parte si de alta a lor. Traditia cerea ca mirii sa manance lapte sau smantana din aceeasi farfurie, ca sa aiba copii 2albi si frumosi2. 'pre sfarsitul praznicului, are loc traditionalul dans al gainii: soacra sau o alta femeie aducea o gaina mare, frumos rumenita, impodobita cu flori si cu spice de grau in cioc. 1aina era oferita nasului, care o cumpara, simbolic. Odinioara, daca nunta era bogata, gaina era adesea inlocuita atunci cu un purcel de lapte sau un curcan. Strigatul darului de catre un lautar, vornic sau chiar de catre nas are loc de obicei la sfarsitul mesei. !rimul care dadea bani era nasul, stabilind astfel standardul. Urmau socrii mari, apoi mesenii, care ofereau de la bani, la obiecte pentru casa, animale si cereale. Tot din Transilvania ar proveni si obiceiul furatului miresei, rascumparata de catre nas sau mire, obicei care, in timp, s-a extins zi in celelalte regiuni ale tarii. !ersoanele cu rolul ceremonial cel mai important erau nasii, alesi, de obicei, din randul nasilor de botez ai mirelui. n calitatea lor de parinti spirituali ai celor doi tineri, nasilor le revenea misiunea achizitionarii darurilor pentru miri, printre care se numarau voalul miresei, floarea mirelui si lumanarile. 3ornicul este maestrul de ceremonii: el diri%eaza nunta, incepand de la chemarea invitatilor, imparte sarcinile bucatareselor, aran%eaza mesele, planifica horele si plecarea la cununie. Tot el rosteste oratiile si-i cheama pe tineri la iertaciune in fata parintilor. n ceea ce ii priveste pe socri, rolul cel mai important ii revine socrului mare, responsabil de aspectele financiare ale fericitului eveniment. Dupa traditie, parintii mirelui spuneau urari in versuri la plecarea si la intorcerea alaiului de la cununie si in momentul oferirii darurilor. "Oana- linca Moldoveanu#

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

nta 4n ,ucovina: obiceiuri 5i supersti6ii

Traditii de nunta din Bucovina

7iciun lucru nu define5te mai bine spiritul ,ucovinei dec8t tradi6iile sale str9vechi. :n ;ara de 'us a Moldovei obiceiurile 5i dansurile fascinante de nunt9 sunt celebrate cu mare veselie. $hiar dac9 4n mare parte obiceiurile s-au modernizat, oamenii le-au readaptat, iar dac9 vei merge la o nunt9 4n ,ucovina, vei putea cunoa5te 5i tu farmecul lor. Nunta este strigat de preot Obiec6iile la nunt9 aveau loc 5i 4n trecut. $hiar dac9 nunta era aran%at9, era necesar9 4n5tiin6area public9. &stfel, cu trei s9pt9m8ni 4nainte de nunt9, preotul face strig9rile 4n biseric9 pentru a pre4nt8mpina eventualele obiec6ii 4n privin6a c9sniciei viitorilor miri. 7unta este oriunde un moment de bucurie, totu5i, 4n Moldova mireasa este bocit9, iar mirele este luat 4n der8dere. &ici tradi6ia spune ca mireasa trebuie s9 pl8ng9 4n ziua nun6ii, c8nd domni5oarele de onoare spun c8ntecul de %ale. !rovocarea lacrimilor nu era o problem9, ritualul fiind rezolvat adesea cu ceap9. )a r8ndul lui, mirele era b9rbierit de c9tre un b9rbier sau v9taf priceput, iar cei prezen6i glumeau pe seama lui. Mireasa trebuie ctigat Un moment captivant ce merit9 amintit este c85tigarea viitoarei mirese. $a s9 o poat9 lua din casa p9rin6ilor, mirele trebuia s9 r9zbat9 4n fa6a u5ilor 4nchise 5i s9 se tocmeasc9 bine cu p9rin6ii acesteia, dar negocierile se f9ceau de multe ori sub forma unei lupte simulate 4ntre alaiul mirelui 5i cel al miresei. ert9ciunea, pe de alt9 parte, este o practic9 p9strat9 aici, care se deosebe5te 4ns9 de cea din &rdeal. Obiceiul cere ca tinerii s9 se a5eze pe o pern9, cu fa6a spre r9s9rit - mireasa se a5eaz9 4n genunchi pe o pern9, iar mirele, 4n picioare, cu m8na st8ng9 pe um9rul miresei -, pentru a avea o via69 u5oar9 5i pl9cut9, a5a cum este 5i perna.

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

Clcatea i alte dansuri populare

'lu%ba religioas9 este prile%uit9 5i de supersti6ii, moment care este de altfel 5i amuzant. $8nd mirii 45i a5eaz9 verighetele ei trebuie s9 se calce pe picior, pentru a-5i asigura 4n acest fel suprema6ia 4n c9snicie. Obiceiul nu este dec8t 4nceputul unei coregrafii des9v8r5ite din repertoriul bogat al dansurilor bucovinene. <ocurile 4ncep cu o 69r9neasc9 lung9, ce nu se mai sf8r5e5te, urm8nd apoi dansuri de hor9 cum sunt polobocul, ciob9na5ul, cum9tri6a, trandafirul, moc9neasca sau polca, 5i continu9 cu %ocurile de coloan9: arcanul, br8u5orul, b9tuta 5i urs9reasca. Mireasa este 2%ucat92 p8n9 la extenuare de fiecare nunta5 4n parte 5i prime5te bani 4n s8n. Un alt obicei interesant este 5i mascarea miresei, ritual ce marca trecerea tinerei de la starea de feciorie la cea de femeie m9ritat9. +a se schimb9 de rochie,pe care o d9 unei fete care urmeaz9 s9 se c9s9toreasc9. Tradi6ia 2schimburilor2 spune c9 cei doi miri trebuie s9 45i 4mbrace socri cu haine noi.

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

OBICEIURI SI TRADITII ROMANESTI etitul Obiceiul petitului mai este cunoscut si sub denumirile de: intelegere, petitura, croiala, starostie, impetit. )a petit participa dupa situatie fie mirele singur, in cazul tinerilor mai indrazneti, fie mirele insotit de parinti, nasi sau prieteni. Mirele mergea insotit de parinti daca stia ca il place fata, daca nu stia acest lucru, tanarul trebuia sa trimita petitori inainte. !etitorii erau barbati sau femei buni de gura. Mirele se putea duce insotit fie de parinti, de rude, de oameni mai in varsta, sau de fratii mai mari daca nu are parinti. n 7eamt, intai se intelegeau tinerii intre ei, apoi se duceau parintii baiatului la cei ai fetei impreuna cu baiatul. Mirele mai putea fi insotit si de staroste care poate fi reprezentat fie de un avocat, vecin sau ruda, de obicei viitorul nas. $and parintii fetei nu erau de acord, iar tinerii fugeau, dupa un timp mergea cineva din familia baiatului pentru impacare. 'e duceau cu sticla plina cu rachiu si daca se impacau se cinsteau, daca nu se intorceau cu sticla plina. n ,otosani , initial se trimite vorba parintilor fetei printr-un om in varsta, din familia mirelui"de obicei starostele#. n Transilvania starostele este inlocuit e un graitor, un om mai in varsta, bun de gura care ii face intrarea mirelui. Cererea!tar"uiala 'e cerea fata in casatorie, se facea masa la casa miresei, erau de fata parintii fetei si ai baiatului si se fixa ziua nuntii. !arintii fetei discutau cu cei ai mirelui despre zestre, ziua credintei"logodna#, si a nuntii, hotarau colcerita"bucatareasa#, si in general detalii despre nunta. n Transilvania, in &lba veneau parintii fetei la casa mirelui ca sa se inteleaga pentru a vedea unde va locui fata lor. 'e facea o masa mica la casa viitoarei mirese unde erau chemate si rudele apropiate. Daca fata petita nu era de acord sa se marite cu baiatul respectiv punea drept motiv faptul ca e prea tanara, ca nu are zestrea pregatita sau ca nu are destula avere. Daca se intelegeau, petreceau cu totii iar tinerii erau pusi sa manance amandoi dintr-un blid, lapte dulce si cu placinta incretita. 'e intocmea zestrea pentru ambele parti. Uneori se facea si foaie de zestre in care fiecare isi trecea partea sa de zestre si se punea in balanta aportul fiecaruia. $u trei-patru saptamani inainte de nunta se mergea la fata. Discutau, povesteau cum s-au intalnit tinerii si li se tinea un fel de predica ca sa fie bagatori de seama, de zestre si de nunta, toate acestea aveau loc in %urul unei mese plina cu mancare si bautura. Meniul pentru masa de la petit consta intr-o cinstire cu bautura si cate ceva de mancare: placinta cu branza, slanina cu malai, varza, castraveti acri, carne fripta, carnati cu horinca, tuica, cozonac.

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

Obiceiuri dupa petit -in prima duminica dupa peteala, se intalneau parintii si stabileau zestrea= -se mergea apoi la croit: de obicei mirele si mireasa impreuna cu mamele se duceau la casa unuia dintre ei si se apucau de croit panzele de bumbac pentru camasile mirelui, ale socrilor, soacre si cumnati. -apoi se facea masa pentru cei adunati. ersoane cu rol ceremonial )a orice alai de nunta cele mai importante persoane, in afara de miri, in desfasurarea ceremonialului sunt fara indoiala nasii. Daca in Oltenia si Transilvania acestia erau din randul nasilor de botez ai mirelui in mod obligatoriu, zicandu-se ca altfel mirele putea fi blestemat de catre acesta, in Moldova se alegeau si cate >?-@A de nasi, numarul mare aratand pozitia sociala a tinerilor insuratei. ,ineinteles ca se luau asa multi nasi si pentru darurile ce aveau sa le primeasca de la acestia. 7asul, parintele spiritual al proaspetilor casatoriti trebuia sa cumpere impreuna cu nasa darurile pentru ginere si mireasa printre care se numarau floarea de mire, voalul pentru mireasa si lumanarile. 7asa era cea care imbraca mireasa impreuna cu prietenele ei numite drusti. $el care se ingri%ea ca toata lumea sa fie multumita, cel care organiza actiunea era vornicul sau Bcumnatul de manaC cum i se zice in Oltenia. &cesta diri%eaza nunta, incepand chiar de la chemarea invitatilor, el da sarcini bucatareselor, aran%eaza mesele, planifica horele, plecarea la cununie. 3ornicul rosteste oratiile si-i cheama pe tineri la iertaciune in fata parintilor si are in general gri%a ca toti cei prezenti la eveniment sa fie tratati cum se cuvine. 'ocrii, parintii mirelui si ai miresei sunt cei care planuiesc efectiv nunta inca de la logodna. Dolul cel mai important il are socrul mare pentru ca el este cu cheltuiala. +l ii cinsteste pe toti si se ingri%este ca pe masa sa fie de toate. Dupa traditie, parintii mirelui erau cei care plateau muzicantii si oamenii care serveau la masa. Tot ei trebuiau sa spuna urari in versuri cand pleca si se intorcea alaiul de la cununie si cand se dadeau darurile. &lte persoane cu rol in desfasurarea nuntii erau orice membru al familiei mirelui desemnat sa pregateasca scaunele, masa, florile, sa scoata pe mireasa de la parinti si sa supravegheze bunul mers al intregului alai de nunta. #estrea n vremuri nu foarte indepartate, in tara noastra, inainte de fiecare nunta se stabilea zestrea atat pentru fata cat si pentru baiat. &cest fapt era facut dupa o anumita oranduire si continea obiecte specifice pentru fata si pentru baiat. (estrea oglindea si statutul social. *etele care nu aveau zestre se maritau mai greu sau chiar ramaneau singure. n Transilvania se stabilea la petit de catre parintii viitorilor insuratei. &cordul putea fi verbal sau scris, cu martori. n general se intocmea o foaie de zestre, un contract, ce se oficializa de catre preot in ziua logodnei. )a fel se proceda si in Oltenia si Moldova. Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

$ontinutul zestrei era diferit de la caz la caz. !entru fata se dadeau in general animale "vaca, oi, porc. pasari etc.#, mai multe parcele de pamant, saci cu cereale, galbeni si lada de zestre in care erau puse tesaturi. ,aiatul trebuia sa aibe casa, pamant, caruta cu boi, animale si bani. )ada de zestre sau cufarul, lada miresii "Transilvania#, lada de ,rasov "Oltenia#, sipet, cufar "Moldova#, era obiectul ce arata harnicia miresii dar si statutul ei. $u cat era mai mare cu atat era mai bogata. )ada de zestre este facuta din lemn, frumos pictata cu motive florale sau sculptata. &ceste cufere erau comandate de catre tatal fetei la mesterul din sat sau erau cumparate de la targ. n interiorul lazii erau puse lucruri de-ale miresii, facute de ea: camasi, cerci "trusou#, len%erie de pat "cearsafuri, fete de perne#, presuri, covoare din lana "aveau fetele mai instarite#, fete de masa, stergare, asternuturi, etc. in Oltenia se mai obisnuia sa se puna o sticla cu vin, doua pahare si doua farfurii din lut pentru mire. Deasupra lazii miresei erau asezate perne "cat mai multe#, plapuma, prosoape, astenuturi, carpete. n vremuri indepartate nu existau aceste lazi de zestre iar averea miresei era pusa in saci. Mutarea lazii la casa insurateilor se facea cu mare alai si era un adevarat ritual. n functie de zona si chiar si de sat aceast ritual se face in momente diferite. n general se face inainte de nunta, %oia, sambata sau duminica dimineata, dar se mai poate face si dupa ce tinerii s-au casatorit. )ada de zestre era luata cu mare suita. n Transilvania lada de zestre era ridicata de catre fratii miresei sau de flacaii din sat. )ada era scoasa in fata casei, se canta si se %uca, mireasa cinstea flacaii si apoi se facea un foc in curte iar baietii strigau E -o ars casa miresei pentru ca s-o golit casaFC. )ada era pusa int-un car cu patru boi si era dusa la casa mirelui pana dupa nunta, cand era dusa intr-un final la casa insurateilor. !e drum era zarva, flacaii se veselau si fluierau. Toata lumea trebuia sa vada cu ce avere vine mireasa. n Oltenia lada era luata de catre flacaii din sat. &cesta ii cinstea si mergea cu ei la casa mirelui, unde organiza o masa restransa, insa pe drum se face harmalaie. n Moldova, atunci cand mireasa a%ungea cu lada acasa la baiat, oferea rudelor acestuia mici cadouri, cum ar fi stergare sau fete de perna. (estrea era %ucata pe drum cu hore. n zilele noastre, acest obicei se mai tine in mediul rural, in general, ca si zestre se da mobila, aparate electrocasnice, ustensile de bucatarie. Chemarea la nunta $hemarea la nunta presupune invitarea oamenilor la nunta. &cest obicei se face in diferite momente si in multe moduri, in functie de obiceiul locului. n Transilvania chemarea la nunta se face cu o luna, cu doua-trei saptamani inainte si in saptamana nuntii. De obicei se face in Duminica urmatoare logodnei. )a acest ritual participa mirele si mireasa, vornici, flacai din partea mirelui si fete din partea miresei. Toti sunt imbracati de sarbatoare, flacaii, fetele si vornicii au costume nationale. +i merg sa cheme tineretul din sat. &u in mana un toiag impodobit frumos, cu panglica tricolora sau rosie, pe umar au un colac mare impodobit frumos cu paglica, margele sau cu flori din aluat. ,aietii tin mana o plosca cu tuica, iar fetele una cu vin. Merg prin sat si invita oamenii la nunta, si cine doreste sa vina, bea o gura de tuica sau vin din plosca. n plus, ei mai trebuie sa dea celor care ii invita un semn: o lingura, un ou etc. Mirele si mireasa merg sa invite pe cei batrani si pe la rude, la fel imbracati, cu toiag, colac si plosca cu tuica sau vin. Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

n Moldova, chemarea la nunta este facuta de vornici, de miri si socri. nainte de strabate tot satul, mirii fac niste bilete de instiintare dupa ce s-au logodit, apoi %oi sau sambata ei incaleca pe cai si merg la toti satenii sa-i invite la nunta. 'i in Moldova se obisnuieste sa se mearga cu plosca si daca omul vine, bea din plosca. n unele sate din ,ucovina invitatia se face in ziua nuntii de catre vornici. &cestia dau detalii invitatilor despre cei doi tineri casatoriti. n Oltenia chemarea la nunta se face in saptamana nuntii, indeosebi %oia si sambata, cu plosca de tuica sau vin si cine bea inseamna ca vine. Uneori se cheama la nunta si in ziua nuntii adica Duminica. $ei care adreseaza chemarile la nunta sunt mirii si tineri din sat impreuna cu lautarii. n zilele noastre, foarte putini se imbraca in costume nationale si umbla cu plostele prin sat pentru a invita oamenii la nunta. Modernele cartoane frumos colorate si desenate au cam luat locul acestui frumos obicei. Obiceiuri in sambata dinaintea nuntii Obiceiurile de pregatire a nuntii incep de miercuri cand, in Moldova se cerne faina, iar %oi, la socrul mare se cheama fete si flacai si se face pasatul"mGcinGturG mare de grGunHe de porumb sau de mei# pentru sarmale. 'ambata, dupa ce se chema la nunta, acasa la mireasa sau la mire se %ucau vedrele"veche unitate de mGsurG a capacitGHii, folositG pentru lichide, echivalentG cu circa zece ocale -astGzi cu circa >A litri#, o hora facuta de flacai si fete. 'e dansa pana la miezul noptii. !e urma se punea masa si continuau sa %oace. Mirele era barbierit, apoi mireasa il stropea pe fata cu apa si busuioc. n decursul serii mirii faceau schimb de plocon, adica mireasa lua hainele mirelui si mirele pe cele ale miresei. !arintii acorda mirilor iertaciune si ei pleaca in casa, nu iau parte la petrecere. n unele locuri ale Moldovei, petrecerea era tinuta la mire acasa. Mireasa trebuia sa vina inca de sambata acasa la mire unde si innopteaza pana a doua zi. Daca mireasa era in alta localitate, vineri se tinea o petrecere la mireasa si apoi era adusa cu alai acasa la mire, unde soacra o asteapta cu apa si miere. n Transilvania petrecerea de sambata are loc in ambele case. )a mireasa se %oaca si se mananca, apoi la mire au loc alte obiceiuri traditionale. *eciorii fac 'arantau, un dans popular. &poi tinerii danseaza trei %ocuri si batranii unul. Mireasa coase palaria mirelui cu varsta sa, pe care acesta o va purta in ziua nuntii. )a masa se servesc bucate preparate pentru nunta de a doua zi. *etele fac o azima "paine nedospita# pe care mireasa o rupe deasupra capului si o imparte fetelor. Tot sambata seara se duc brazii acasa la mireasa. Mirele este barbierit in mod simbolic cu sapa sau cu coasa. *lacaii il ridica de trei ori cu scaunul si il usuca cu un stergar. Recu$ita rituala si ceremoniala 'teagul de nunta"Transilvania#: cu o saptamana inainte de nunta, nasul tocmea un fecior, numit stegar, sa faca steagul impreuna cu tinerele fete. Uneori steagul era facut chiar de nas. 'ambata seara, inainte de nunta, steagul era prins in poarta nasului. n 'ibiu se faceau doua steaguri unul pentru mire si unul pentru mireasa. +rau facute de femei si fete inainte de nunta. <oi seara il porneau fetele, iar feciorii il terminau sambata seara, prile% de %oc si chef. 'teagul era format dintr-un bat pe care se coseau naframe, panglici colorate si tricolore, doua cununi de iedera, ciucuri cu zurgalai. $and se facea steagul se servea bautura si Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

mancare. 'teagul este purtat de stegarul din ceata mirelui. 'tegarul purta steagul in fruntea alaiului si-l aseza la intrare in curtea mirelui. n timpul nuntii stegarul tinea steagul langa el, caci ceilalti flacai incercau sa-l fure pentru ca stergarul sa le plateasca in schimbul acestuia. !lata se facea in bautura. n timpul %ocului stegarul %uca steagul. 'e %uca in fata bisericii cat timp dura cununia si apoi cand se a%ungea acasa cu nunta. Dupa ce era %ucat, steagul se aseza pe casa, infipt in acoperisul de paie, pana a doua zi seara, dupa care steagul era desfacut. !rimele panglici din steag erau impartite prietenelor miresei. Bradul de nunta (Moldova, Oltenia, Transilvania): se facea sambata seara inainte de nunta. Tinerii din partea mirelui si a miresei faceau bradul. 'e puneau cate doi brazi la mireasa, doi la mire si doi la nasi. ,radul era impodobit cu ghirlande de hartie, zurgalai, naframe, panglici rosii si tricolore. n varful bradului se punea o sticla de tuica sau un cozonac. n timpul nuntii bradul era asezat la poarta. !e drum era %ucat. )anga brad stateau un baiat si o fata care ii stropeau pe nuntasi cu apa si grau ca sa fie manosi. Tinerii care se urcau si luau sticla sau cozonacul din varful bradului erau rasplatiti cu o sticla de tuica si cu cozonacul din varful bradului. Dupa nunta bradul era lasat la poarta unde ramanea ceva vreme, semn ca acolo a avut loc nunta. Damaneau la stalpii portii pana se uscau. omul de nunta (Transilvania): era facut de stegari duminica seara. $and incepea ospatul pomul era incarcat. !uteau fi si ?A de pomi la o nunta, deoarece fiecare nuntas care venea aducea un pom, mai cu seama cumatrul mare. !omul era reprezentat de o creanga de prun inacarcata cu o pereche de desagi de turte, mere si pere. 'e mai punea hartie colorata, craci cu spini, carpe, batiste. !omul era dus de la mire de acasa, de un mic alai, la nas acasa si apoi la fata. $and plecau cu mireasa la baiat luau si pomul. Dupa nunta pomul se strica, iar marti era dat nasului. Marul (Transilvania si Moldova): se impodobeau crengi de mar. 'e puneau mere, nuci. Marul era dus la biserica impreuna cu camasa mirelui. Dupa ce era sfintit de preot, marul era luat de baieti si scuturat. Colacii de nunta (Moldova, Transilvania): se faceau mai multi colaci: pentru mire, pentru mireasa, colacul stegarului, colacul cumetrilor. Colacul miresii (Moldova si Transilvania) era rotund, impletit in - coarde , cu huda"gaurG, spGrturG# la mi%loc si cu panglici. Mireasa mergea cu el pe mana la mire. Deasupra colacului se puneau doua !upeze din aluat. $olacii pentru nasi erau mari, ovali, de .-/0g. &veau multe impletituri si pene din aluat. 'e puneau la biserica pe capul mirilor. $olacii erau facuti din faina de grau, lapte, unt, miere de albine, iar pe deasupra era unsi cu ou si presarati cu mac si uneori cu stafide. Costumul ceremonial de nunta %ateala miresei 'e facea duminica la pranz. )uau parte fete, rude, si alte persoane apropiate. 7asa o impodobea, iar fetele tineau oglinda si pieptanele. !e langa nasa mai erau si alte rude ale miresei si prietene. 7asii erau cei care aduceau gateala miresei. Mireasa era pieptanata de o fata cu mama si tata in viata. )amaita si voalul i le punea nasa. 3oalul se punea inainte de cununia religioasa, nu mai devreme. 'e canta cantecul miresei. De obicei plangeau ca la mort cand se imbraca mireasa din cauza ca se despartea de surori, de parinti. n timp ce mireasa era gatita in casa, afara in curte se %ucau hore, sarbe. 'e facea masa si se %uca bradul "Oltenia#. Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

nsemme specifice purtate de mireasa: cununita din flori naturale si voal, margele pe frunte, carpa"marama# lunga de borangic cu coronita. Duminica seara, nasa o imbrobodea cu marama si-i punea salba de argint. Dupa masa mare nasa dezvelea mireasa si ii punea batic pe cap. 7asa ii lua voalul , ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc. !iese specifice: rochie alba de mireasa adecvata anotimpului, cu piese de port traditional sau de cele mai multe ori costum national, camasa cat mai inflorata, batista in brau, cu sorturi de catifea in spate si in fata"Transilvania#. )a gat daca aveau, purtau salba de galbeni, margele, bratara la mana. Daca nunta era iarna mireasa purta scurteica de postav, suman, sau dulama de postav captusita cu blana. %ateala mirelui 'ambata, in Molodova, seara avea loc barbieritul mirelui. Mirele tinea in poala @ colaci pe care ii oferea celui care il barbirea. 3ornicul inchina hainele aduse de la mireasa. Mirele se imbraca singur inainte de a participa la cununia religioasa. )uau parte si tinerii. $el care il barbierea trebuia sa fie necasatorit. 1ateala mirelui se facea la casa miresei, mirele si mireasa fiind gatiti simultan. Duminica dimineata se aduceau de la mireasa, de catre una Idoua fete ale mirelui si flacai, hainele mirelui: camasa cu colturi la gat, itari, brau si bete. !e cap mirele purta o palarie neagra sau o caciula pe care era prinsa o floare naturala de obicei nalba. !e partea stanga a palariei erau prinsi bani de argint si spice de orz. 'e mai punea o brosa sau o pana mai scurta. n unele zone precum ,acau se purta costum traditional de sarbatoare. Daca era iarna mirele se imbraca cu co%oc, iar pe deasupra cu suman. De la >JAA a aparut costumul negru pentru mire: haina si pantaloni din stofa de lana cumparata. n general camasa mirelui era cusuta de mireasa, dupa logodna si era facuta din panza de bumbac sau borangic. $amasa era cusuta cu flori si margele colorate , crengute si boboci. )a >JAA camasa mirelui se cosea doar pe guler. Dupa nunta camasa mai putea fi purtata la sarbatorile mari, hram. nsemnele specifice ale mirelui erau: floarea mare cumparata, numita floare de mire, floare mare cu panglica lunga si cu beteala, batista de mire si >AA de lei. Alaiurile de nunta 'ecventele nuntii sau alaiurile de nunta sunt impartite dupa traditie, in toate zonele tarii, in alaiul nasilor, al mirelui si al miresei. n Moldova mirele porneste de dimineata cu ceata sa de flacai spre casa nasilor, urmand ca impreuna cu acestia sa mearga sa o ia pe mireasa. &laiul cel mare astfel format merge la biserica, urmand ca dupa cununia religioasa, sa se desparta din nou in doua grupuri: mirele merge la casa lui cu nasii si parintii, iar mireasa cu socrii mici acasa la ea, seara ducandu-se la mire unde are loc masa mare. n partile Transilvaniei insa, se obisnuieste ca nasul sa vina si sa-l ia pe mire, impreuna mergand la mireasa. Dupa cununie, mireasa merge acasa la mire, iar alaiul ei acasa la dansa, urmand ca spre seara sa soseasca BsocriaC la casa mirelui, adica parintii si rudele fetei, fiecare cu darul pregatit pentru tanara familie. n Oltenia se obisnuia ca fata sa fie luata acasa la baiat inca de la logodna. n acest sens, la nunta, pentru a forma alaiul cel mare se intalneau doar alaiurile nasilor si cel al mirilor. Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

n cazul in care mireasa era luata in ziua nuntii de la casa ei, se proceda la fel ca si in celelalte zone. Masa mare de nunta Masa din Duminica nuntii sau Masa Mare era organizata de obicei la casa mirelui, insa daca nu era suficient spatiu se mai facea si la mireasa. n Oltenia si prin unele parti ale Moldovei se obisnuia sa se faca doua mese: una la amiaza acasa la mireasa "masa pochinzerilor# cu rudele ei si cei din alaiul mirelui iar pentru masa mare se mutau cu petrecerea acasa la mire. &cest obicei este des intalnit acolo unde mireasa nu este din acelasi sat cu mirele. &sezarea la masa se face diferit, in functie de zone si legat de acest lucru se fac o multitudine de obiceiuri. n Oltenia mirii nu mancau la masa cu nuntasii, ei mancau dintr-un blid cu o singura lingura din lemn si beau vin din acceasi sticla, ca sa se invete sa imparta totul. +i erau asezati pe desagi, ca sa fie legati ca acestia. Mancau fie ce se servea la masa, fie vin cu paine sau imparteau un ou. 7asii erau pusi in capatul mesei iar langa ei stateau socrii mari. n prea%ma nasilor mai stateau rudele bogate si persoanele inportante din sat. 'i in Moldova mirii mancau separat sau serveau la masa nasilor. $and mancau, imparteau o strachina cu lapte si ou. Mancau cu aceeasi lingura si beau dintr-un singur pahar. 7asii sunt asezati in capul mesei alaturi de socrii mari. 'ocrii mici stau alaturi de ceilalti nuntasi. n Transilvania mirii stau in capatul mesei iar nasii stau de o parte si de alta a lor. Mirii mananca lapte sau smantana dintr-un blid ca sa iasa copiii albi si frumosi si mananca un ou fiert dat de soacra. Meniul nu era foarte variat. Mancarurile fiind doar cele traditionale la vremea respectiva. n Moldova meniul era alcatuit din: masline, supa cu taitei sau bors, rasol cu hrean, galuste "sarmale# malai, friptura, tocanita, plachie, cozonac, tuica, vin. Uneori inainte de masa se servea dulceata. n Oltenia se servea ciorba de carne, varza cu sau fara carne, piftie, muraturi, friptura gogosi tuica, vin etc. Daca nunta pica in post, atunci carnea era inlocuita cu pestele si se mai serveau raci"ardei cu umplutura de aluat si ceapa#. n Transilvania se serveau branzeturi, crampa"rachiu fiert cu zahar#, paine, supa cu taitei, varza cu carne sau varza umpluta, pancove"gogosi#, colac cu nuca, horinca cu colac, piroste"colHunaK umplut cu carne, cartofi, br8nzG, marmeladG#, lascute, vinars etc. n timpul serii, spre sfarsit se facea dansul gainii"gaina umpluta era considerata o mancare deosebita#. O femeie sau soacra aducea o gaina mare pra%ita frumos impodobita cu beteala, flori, cu spice de grau in cioc si pe langa ea diverse fructe. 'e %uca un dans si apoi se duce la nas, care o si cumpara in mod simbolic= apoi o rupea si o impartea celorlalti meseni. Daca era o nunta bogata atunci se aducea un purcel de lapte sau un curcan. &cest ritual se facea la sfarsitul mesei, atunci cand se da darul. n Oltenia se face inainte sa se serveasca friptura. Darul se striga la sfarsit in general sau inainte sa se aduca friptura "Oltenia#. 'trigatul darului se facea de catre un lautar, un vornic sau de nas. !rimul care dadea banii era nasul, care trebuia sa dea si cel mai mult. Urmau socrii mari, care promiteau casa, bani, animale, etc. mesenii dadeau ce aveau: de la bani, la animale, cereale, lucruri pentru casa "carpete, perne, asternuturi etc.#. Dupa ce nasul ii strangea, ii aseza intr-o batista, punea Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D

sare peste ei si ii dadea miresei, care le saruta mainile. Mireasa dadea daruri nasilor "camasi cusute de ea, stergare din borangic, perne etc.#, socrilor mari "imbracaminte si incaltaminte# iar mesenilor, in functie de importanta stergar sau o batista cusuta de ea. 'oacra mare ii da la randul ei daruri miresei: camasi, costum national, macat"cuverturG de l8nG, de bumbac etc. "cu desene#= scoarHG sau covor care se pune pe pereHi.#, foaie de scoarta, perne, etc. )a randul sau mirele ofera daruri socrilor mici= pentru soacra mica un co%oc. n Transilvania se dadeau daruri mai intai pentru mireasa "lucruri pentru casa, ca sa faca zestrea mai mare# apoi era dansata de toata lumea si ulterior se dadeau banii, care erau stransi tot de nasi. Tot in aceste tinuturi se tine si obiceiul cu furatul miresei, care este rascumparata de catre nas sau mire. n functie de zona dansurile traditionale de nunta sunt: !olca, Moldoveneasca, Lora, 'arba etc. 'pre dimineata se face deshobodarea miresei de catre nuna si cateva rude. i se da voalul %os si ii se pune o basma sau o marama ca simbol al femeii maritate si renuntarea la feciorie. 'i mirele este imbracat in haine obisnuite de catre nun. &stazi meniul s-a schimbat, nu se mai striga darul, mirii stau in capul mesei impreuna cu nasii, iar muzica si dansurile nu prea mai sunt aceleasi, insa alte obiceiuri cum ar fi gaina nasului, furatul miresei, deshobodarea miresei s-au pastrat in multe locuri. Obiceiuri dupa nunta Dupa nunta exista traditia ca tinerii casatoriti sa se duca la masa la socrii mici si la nasi cu diferite daruri constand in primul rand din feluri alese de mancare intocmai ca la nunta. n Moldova proaspetii insuratei merg la parintii miresei pe B$alea primaraC cu bors de gaina, friptura, galuste, cu rachiu si cu pra%ituri, %oia sau la o saptamana dupa cununie. n schimb, deseori, mireasa primeste zestrea"plapumi, perne, paturi, toale, covoare s.a.# $u aceleasi daruri, cam tot la o saptamana se merge la nasi - parintii spirituali, Bpe omenieC. 7asul este cel care trebuie respectat toata viata de catre familia cununata. n acest fel, mirele si mireasa sunt datori sa-l a%ute pe nas la muncile agricole chemati sau nechemati si sa mearga cu plocoane in vizita, la onomastici sau la marile sarbatori de peste an. n Oltenia se obisnuieste mai mult ca prin alte parti Bvestea cu rachiu rosuC sau Bvestea mireseiC. )uni dimineata dupa nunta, nasul merge cu un butoi legat cu panglici rosii plin cu rachiu la socrii mici, insotit de cumnatul de mana si de muzicanti. Daca mireasa fusese cinstita pana la cununie, rachiul este indulcit cu zahar si colorat ca sa devina rosu si daca nu fusese cinstita se punea cenusa si ardei iute sau tot ce vroia soacra mare ca sa rada de soacra mica. $instea miresei era sarbatorita apoi cu un chef ca la masa mare si daca nu, socrul mic trebuia sa mai dea niste pamant sau bani in plus ginerelui ca sa isi accepte nevasta chiar si asa necinstita cum fusese inainte de cununie. Tot luni dimineata se mai obisnuieste in Oltenia sa se adape mireasa. $u vornicul si cu alti flacai si fete, mireasa merge la fantana, unde rastoarna o galeata cu apa. 3ornicul pune bradul de nunta in galeata, iar proaspata casatorita rupe din el si imparte celor prezenti, restul din brad fiind adus acasa la mire si pus la pastrare in magazie.

Constantin Grigorescu Clasa a VII-a D