BUCURETIUL

BIOTOPUL Bucuretiului
Plantele si animalele nu pot exista fara ap, aer, lumin, temperatur, sol, adic o
biocenoz nu poate exista fara un anumit biotop. Intre alctuirea biotopului i
alctuirea biocenozei exist relaii strnse care creeaz o anumit unitate.Ecosistemul
reprezinta acea legtura structural i funcional dintre biotop i biocenoz.
Biotopul reprezint totalitatea factorilor abiotici (apa, ntul, energia solar, clima,
umiditatea! i relaiile dintre ei. Biocenoza reprezint un niel de organizare a
materiei format din populaii legate teritorial, i pe studiul interaciunii acestor
populaii. "n ecosistem nu are granie definite, astfel el poate aea dimensiuni foarte
mari (deertul #a$ara!, sau dimensiuni foarte mici (un iaz!.
Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, %ntre Ploieti la nord i &iurgiu la sud.
'raul se afl %n (mpia )lsiei, care face parte din (mpia *omn. +a est se afl
Brganul, %n partea de est (mpia &anu Burdea, iar la sud este delimitat de
(mpia Burnazului.
(mpia Bucuretiului, subunitate a (mpiei )lsiei, se extinde %n ,-E i E pn la
)alea Pasrea, %n #-E i # pn la (mpul (lnului i +unca .rge-#abar, %n #-) tot
pn la +unca .rge-#abar, iar %n ,-) pn la (mpia /itu. #-a format prin
retragerea treptat a lacului cuaternar, ca urmare a micrii de %nlare a (arpailor i
#ubcarpailor i a intenselor aluionri.
Relieful cmiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluii! i i (cu
terase i lunci! care se succed de la nord ctre sud0
(mpul Bneasa (sau 'topeni!, situat la nord de )alea (olentinei, are altitudini
de 12-13 m i densitatea fragmentrii mai mare %n sectorul sudic, de 2,3-4
5m65m7. +a contactul cu ersantul )ii (olentina, pantele pot depi 3grade.
)alea (olentinei este asimetric (datorit ersantului drept mai abrupt! i
puternic meandrat. +a intrarea %n Bucureti are limea de ,3 5m, iar la ieire,
de 4,3 5m. 8n lungul ei apar dou terase 9oase (de 7-: m i de ;-< m! i martori
desprini din cmpuri sau din terase. +unca este larg i bine dezoltat pe
ambele maluri, %ns din cauza lucrrilor de regularizare a fost acoperit de
apele lacurilor de acumulare. #e mai pstreaz doar ctea popine sub forma
unor insule0 Plumbuita, 'stro, =obroeti i Pantelimon.
(mpul (olentinei (sau &iuleti->loreasca!, cuprins %ntre rul omonim i
=mboia, acoper circa :<? din teritoriul @unicipiului, and o %nclinare
uoar pe direcia ,)-#E (%ntre A2 i <2 m altitudine!. =ensitatea fragmentrii
are alori cuprinse %ntre 2 i 4 5m65m7.
)alea =mboiei este spat %n loess, and malul drept mai abrupt i %nalt
(aproximati 42-43 m!, iar cel stng mai cobort (%ntre ;-3 m %n amonte i B-A
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
m %n aal!. /erasele sunt dezolte, predominant, pe partea stng a rului i
sunt %n numr de patru. Pn la amena9area cursului, %n lunc se gseau piscuri,
popine, renii, grinduri, ostroae i maluri abrupte. 8n prezent se mai pstreaz o
serie de piscuri ("ranus-@i$ai )od! i popine (=ealul @itropoliei, (olina
*adu )od, @oila @are!.
(mpul (otroceni-Berceni (sau (otroceni-)creti! se desfoar %ntre )alea
=mboiei, la nord, i de rul #abar, la sud. #cade %n altitudine de la est (12
m! spre est (<2 m!, predominnd treptele $ipsometrice de B2-A2 m i A2-12 m,
iar densitatea fragmentrii a9unge pn la 2,3-4 5m65m7.
Bucuretiul se afl situat e malurile rului $m%o&i'a, ce se ars %n .rge,
afluent al =unrii. @ai multe lacuri se %ntind de-a lungul rului (olentina, %n
perimetrul oraului, precum +acul Cerstru, +acul >loreasca, +acul /ei sau +acul
(olentina. i %n centrul oraului exist un lac, %n Parcul (imigiu. .cest lac, fost
balt %n ec$iul ora medieal, este %ncon9urat de &rdina (imigiu, inaugurat %n
4A;B dup planurile ar$itectului german (arl >. D. @eEer. Pe lng (imigiu %n
Bucureti mai exist i alte parcuri mari0 Parcul Cerstru (cu @uzeul #atului! i
&rdina Botanic (cea mai mare din *omnia i care cuprinde peste 42.222 de specii
de plante inclusi exotice!, Parcul /ineretului, Parcul .lexandru Ioan (uza (cunoscut
i ca Parcul /itan sau Parcul I'*!, precum i multe parcuri mai mici i spaii erzi
amena9ate de primriile de sector. =e remarcat este prezena nenumrailor maidanezi
%n parcurile i pe strzile capitalei.
Clima n caital este secific Romniei( resecti& temerat-continental. #unt
specifice patru anotimpuri, iarn, primar, ar i toamn. Iernile %n Bucureti sunt
destul de blnde cu puine zpezi i temperaturi relati ridicate, %n timp ce %n ultimii
ani erile sunt foarte calde, c$iar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pn la
;2 de grade la umbr! i cu puine precipitaii. .ceasta face ca diferenele de
temperatur iarn - ar s fie de pn la <2 de grade.
BIOCE)O*+ Bucuretiului
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
Bucuretiul este un ora de cmpie cu flora i fauna specific climatului
temperat continental, step ierboas.
.stfel flora este alctuit %n principal de arbori din categoria foioaselor
(ste9ar, fag, castan, tei, salcie %n lunca rurilor!, pomi fructiferi (pruni, caii, meri,
peri, cirei, etc! i arbuti (prunul slbatic, mceul, porumbarul, mceul pitic!, flori
iu colorate i bogate (mueel, mac, trandafiri, albstrele, margarete!. 8n parcurile
amena9ate din interiorul oraului pot fi %ntlnite i specii aclimatizate, care nu sunt
specifice cmpiei.
(limatul i relieful din %mpre9urimile Bucuretiului sunt foarte potriite pentru
agricultur. #e culti cereale, legume i pomi fructiferi. Pe lng acestea se dezolt
o serie de plante slbatice, duntoare culturilor i pe care omul %ncearc s le
distrug (buruieni!. 8n pduri cresc o mare arietate de ciuperci, ferigi i muc$i.
,auna este format mai ales din animale domestice. )egetaia s-a restrns
treptat i multe din animalele slbatice au disprut (bizonii!. 8n zilele noastre au
rmas psri i roztoare mici, ca eeriele, %n insulele de pdure care mai exist.
8n culturile de cereale triesc psri, roztoare i insecte.
"nele ieti s-au adaptat ieii de ora. =e pild, roztoarele, psrile i
insectele slluiesc acum printre case i alte cldiri.
8n continuare sunt prezentete ctea exemple de plante i animale %ntlnite
mai des %n 9urul Bucuretiului.
Ploul este un gen de arbore cu frunze oale i cu flori careapar %nainte de
%nfrunzire. .re o cretere rapid i o mare capacitate de %nmulire. 8n ara noastr
cresc zece specii de plopi. 8n zona de cmpie (Bucureti! cel mai frecent %ntlnit este
plopul %nalt (aproximati :2 de metri! cu coroana larg, rotund i cu scoara
albicioas. +emnul de plop este folosit la fabricarea c$ibriturilor, a furnirelor, a
indrilei precum i %n industria celulozei.
-alcia este un arbore %nalt de pn la 72 de metri, cu frunze lanceolate i flori
grupate %n inflorescene. .re lemnul uor, moale, omogen, folosit mai mult pentru foc
i la fabricarea c$ibriturilor. #alcia crete spontan %n special %n zona de cmpie pe
maluil apelor i %n parcuri.
-te.arul de es exist peste ;22 de specii de ste9ar. Printre acestea, ste9arul de
es este un arbore cu frunze cztoare, care poate atinge :2-;2 metri %nlime. (rete
greu, dar triete cel puin ;22 de ani. #coara sa conine tanin i este utilizat %n
industria pielriei, iar lemnul, foarte dur, este folosit %n industria mobilei.
#te9arul face un fruct numit g$ind, de form alungit i cilindric. &$inda, de
dimensiunea unui ou mic, uneori striat cu dungi maronii, este aezat %ntr-o cup
micu, numit capsul.
Cireul este un pom fructifer din familia rozaceelor, %nalt de A F 47 metri cu
trunc$iul de culoare brun cenuie, cu flori albe. >ructul este format dintr-o grup
crnoas, sferic, de culoare glbuie sau roie cu diferite nuane, cu gust dulce sau
amrui. #e culti %n liezi sau %n grdinile particulare. +emnul cireului este folosit
la fabricarea mobilei.
Castanul obinuit cu frunze dinate face fructe comestibile, castanele. .cestea
sunt acoperite cu un %neli dur, spinos, care se desc$ide la maturitate %n patru pri.
>ructul numit castan, nu trebuie confundat cu castana de India, fruct al unui tip
diferit de castan, necomestibil.
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
Bufni'a face parte din familia psrilor rpitoare de noapte. #unt specii
adaptate la iaa nocturn, au zul i auzul foarte bine dezoltate. .cuitatea izual
i auditi le permite localizarea przii (de regul mici roztoare! pe care o
imobilizeaz cu g$earele. Penele sunt mari i %nfoiate i nu produc zgomot cnd
pasrea zboar. .u un cap mare cu mobilitate accentuatG oc$ii sunt situai frontal i
delimitai de pene %n form de rozet acoperind i baza ciocului. (iocul este puternic,
maxilarul %ncooiat i cu margini ascuite.
Rndunica este una din cele mai des %ntlnite psri din zona temperat, %n
timpul erii. Ea este o pasre, mai mic dect rebia, cu coada adnc bifurcat, cu
ciocul scurt i lat. Pe spate penele sunt colorate %n albastru %nc$is cu luciu metalizat,
pe pntece alb glbui, pe frunte i pe brbie rou.
#e $rnete cu insecte pe care le prinde %n zbor. 8i cldete cuibul din lut i
paie, la streaina caselor.
Ieurele este un animal roztor. Iepurii triesc %n libertate (pe c%mp sau %n
pduri! i pe lng casa omului (iepurii de cas!. Ei sunt apreciai pentru carne i
pentru blan. "neori sunt crescui ca animale faorite.
#e&eri'a este o specie de mamifer roztor arboricol, cu corpul zelt, de talie
mic i cu coada lung i stufoas. /riete %n special %n pdurile de conifere dar %n
ultimul timp este zut din ce %n ce mai des %n parcuri, unde %i gsete adpost mai
uor i gsete $ran mai mult %n timpul iernii.
oarecele este o specie de roztor de talie mic (pn la 47 centimetri!.
/rietepe c%mp, %n subsolurile caselor sau %n pdure. #e %nmulete foarte repede i
sunt transmitorii multor boli infecioase.
-UR-E $E POLU+RE ale Bucuretiului
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
Poluarea este rezultatul direct sau indirect al actiitatilor umane ce se desfoar pe
teritoriul oraului .>r %ndoial c la originea polurii st producia de materiale
nespecifice mediului. ,u spectrul de materiale create de om este cauza real, ci
modul de gospodrire a acestora care, pe lng faptul c %ncorporeaz resurse
neregenerabile i epuizabile, dup utilizare sunt deersate %n mediul natural, fr s se
cunoasc efectele de lung durat asupra acestuia.
/0 POLU+RE+ +ERULUI

,,.erul curatH este un amestec de gaze a caror proportie se mentine cons- tanta in
straturile inferioare ale atmosfereiG actiunea constanta a aerului repre-
zinta una dintre conditiile de baza ale mentinerii ietii pe /erra.(omponentii
aerului sunt0 .zot (BA,21?!,'xigen (72,1;?!, .rgon (2,1:?!, Bioxid de car-
bon(2,2:?!,Ialte gaze.
Prin poluare apare o impurificare a aerului, o modificare a compozitiei sale
normale.
(."JE0
a!>actori ce caracterizeaza ciilizatia moderna0
-cresterea productiei industrialeG
-cresterea circulatiei rutiereG
-aparitia deseurilor mena9ere incinerateG
-cresterea consumului de energie proenind din combustibili clasiciG
-cresterea zgomotului etc.
b!Principalele surse de poluare a aerului0
-arderea combustibililorG
-praful de la fabricile de cimentG
-gazele din industria c$imicaG
-particule radioactie generate de accidente nucleare sau de experimentare a
armamentului nuclearG
-diferite emisii rezultate din procesele de fermentatie etc.

Poluantii atmosferici, in functie de starea lor de agregare, sunt0
..poluanti gazosi-reprezinta 12? din masa totala de poluanti atmosfericiG
B.particule solide-reprezinta 42? din masa totala de poluanti atmosfericiG
10 POLU+RE+ +PEI
Apa este un factor de mediu indispensabil ieii. Ea %ndeplinete %n organism
multiple funcii, fr ap toate reaciile biologice deenind imposibile. +ipsa
de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecine negatie asupra omului
i sntii sale.
#ursele naturale principale ale polurii sunt erupiile ulcanice, furtunile de praf,
incendiile naturale ale pdurilor i altele cum ar fi g$eizerele sau descompunerea
unor substane organice.
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
(ontaminarea apelor cu dierse substante poluante este o problema ce se manifesta in
prezent la scara planetara. (riza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic
industrializate, cat si tarile slab dezoltate, cu climat arid, unde productia agricola
este limitata prin lipsa apei.
(ircuitul apei de la o sursa si pana la folosinta casnica, agricola, industriala etc.!
poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din actii- tatea umana, ce
modifica si altereaza calitatile fundamentale. Poluantii deer- sati contribuie in mare
masura la reducerea cantitatii de oxigen dizilatG oxige- nul dizolat in apa reprezinta
pt. ma9oritatea organismelor acatice un factor iritant in dezoltarea lor.
Poluarea apei este produsa de trei categorii de poluanti0 fizici , c$imici si biologici.
20 POLU+RE+ -OLULUI
#urse0
4.reziduuri solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere!G
7.zgurile metalurgice si de la termocentraleG
:.deseurile rezultate de la crescatoriile de animaleG
;.reziduurile proenite din industria alimentaraG
3.pesticidele si ingrasamintele c$imice folosite in agricultura.Printr-o depozitare
nerationala, acest produs ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes
economic.=e asemenea, o parte din deseurile mena9ere si agricole pot 9uca un rol
permanent in transmiterea unor boli, constituind un rezeror permanent de infectii.

PRINCIPALELE ZONE DE POLUARE DIN BUCURESTI (DIN SURSE FIXE)
crt. Zona
Suprafata
Expua
(!"
#
)
Popu$at%a
&xpua
($oc.)
Pr%nc%pa$&$&
proc&&
po$uant&
4 >aur #... <,2 32.222 /urnatorii si constructii
7 =udesti 47,3 4:3.222 Produse c$imice de sinteza,
pesticide, raticide, pulberi de
sticlarie, cauciucarie
: )itan 4,2 :2.222 /urnatorie, procese combustie
transporturi
;
Popesti
+eordeni
(pe raza 9ud.
Ilfo!
7,3 42.222 (ombustie, transporturi
3 I@&B 4,2 :3.222 'telarie electrica, turnatorii,
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
combustie industriala, sudura
etc.
< Progresul <,2 4A.222 (onstructii, betoniere, asfaltiere,
combustii etc.
B @ilitari A,3 72.222 @etalurgie neferoasa, ceramica,
constructii, transporturi
A Baneasa 4,2 77.222 /urnatorie, metalurgie,
transporturi
1 Pipera 7,2 43.222 (ombustie industriala, industria
lemnului
4 'bor :,3 4:.222 @ase plastice, pulberi textile,
c$imice, transporturi, combustie
industriala, turnatorie
TOTAL ''() *'+.))) -
Traf%cu$ auto
Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de catea sute de compusi
diferiti. In urma unor studii recente au fost eidentiati peste 43 de compusi si grupuri
de compusi. @asurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea,
eidentierea se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact
asupra sanatatii umane sau care sunt considerati buni indicatori.
Sant%&r& ,& contruct%& % -&ton%&r&
=esi ponderea actiitatilor de constructii a scazut foarte mult, aceste santiere si
betoniere raman surse potentiale de poluare a aerului, in special cu pulberi.
C&ntra$&$& &$&ctrot&r"%c&
(E/ - urile reprezinta surse ma9ore de poluare a aerului prin modul de functionare cu
combustibili lic$izi ce au un continut ridicat de sulf, deersand in atmosfera
importante cantitati de #'
7
, ,'x, (', ('
7
, pulberi, fum si cenusa olanta.
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
Sur& ,%fu.& ,& co"-ut%&
,umeroasele centrale termice uzinale, de cartal sau de bloc, din care multe
functioneaza pe combustibil lic$id sau solid, constituie o sursa de natura celei de la
punctul precedent, lipsita insa, pe langa instalatii de epurare, si de aanta9ul relati al
dispersiei prin cosuri inalteG combustia este de cele mai multe ori incompleta datorita
neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei supraeg$eri precare si
determina dega9ari de noxe deloc negli9abile care se disperseaza exact in zonele de
locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deseresc.
Enumerate pe scurt, si nu neaparat intr-o ordine de prioritati sau de importanta,
acestea sunt0 infrastructura, gunoaiele, spatial erde, locuintele (in special pentru
tineri!, pietele alimentare si comertul ciilizat, zgomotul stradal, circulatia si poluarea
auto, gradinitele pentru copiii prescolari, nielul de educatie ciica a locuitorilor
sectorului.
>actorii de risc ai sanatatii publice sunt0
(alitatea aerului respirat
.limentarea cu apa potabila
(olectarea si indepartarea reziduurilor
Jgomotul urban
#pecificul $abitatului
(alitatea sericiilor oferite populatiei
(onform stastisticilor actuale, Bucuretiul, capitala *omniei este cea mai
poluat capital european. Principalul factor poluator (c$imic i fonic! este traficul
rutier, care din pcate este tot mai agresi i de necontrolat, deenind c$iar un real
pericol pentru ia i sntatea pietonilor.
@ulte din parcurile Bucuretiului au deenit un focar de infecie din cauza strii
proaste de %ntreinere a toaletelor publice HecologiceH.
#ursele ma9ore de zgomot urban sunt urmatoarele0 traficul rutier, traficul urban,
traficul aerian, actiitatea comercial, lucrri de construcii dierse.
Problemele cu care se confrunt Bucuretiul %n dezoltarea sa urban de durat,
sunt tipice pentru marile orase, i sunt generate de urmtoarele impedimente0
suprafaa la dispoziie prea mic, care menine dezoltarea preponderent pe
ertical, complet dezaanta9oasG lipsa spaiilor erziG salubrizarea deficitarG
poluarea atmosferic (datorit centralelor termice i traficului auto!
'raul este un mare consumator de resurse i un mare productor de gunoaie i
deeuri, precum i de emisii poluante ale atmosferei, fiind o continu ameninare i
presiune pentru mediul %ncon9urtor.
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
PROPU)ERI $E CO3B+TERE + POLU4RII
(a msuri de re&enire a olurii aerului propunem folosirea mai rar a
automobilelor %n Bucureti, deoarece are un trafic uria i intens.
#e recomand0
mersul pe 9os, ciclismul, sau transporturile publice.
eitarea cumprrii bunurilor care sunt %mpac$etate excesi. Este necesar
energie pentru a confeciona ambala9ele, dar i de a le recicla.
(a msuri de re&enire a olurii aei sunt0 interzicerea %ndeprtrii la %ntmplare a
reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corect a sistemelor de
canalizare i a instalaiilor locale, construirea de staii de epurare, construirea de staii
sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale %ntreprinderilor industriale,
%nzestrarea cu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactie din apele
reziduale ale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi, controlul
depozitrii reziduurilor solideG
(a msuri de preenire i com%atere a olurii solului sunt0 colectarea igienic a
reziduurilor mena9ere %n recipiente speciale, %ndeprtarea organizat i la perioade
ct mai scurte a reziduurilor colectate %n afara localitilor, depozitarea controlat
sau tratarea corespunztoare a reziduurilor %ndeprtate prin neutralizarea lor,
utilizarea %n agricultur, ca %ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea
reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea! reziduurilor etc.
(etenii au neoie s fie inai i informai asupra unor reguli de comportament
social elementare, care adeseori pot lipsi din programele educatie din familie i
coal, ca de exemplu, cum s se urce i cum s coboare %n6din mi9loacele de
transport %n comun, regulile de comportare %n mi9locul de transport %n comun,
respectarea persoanelor in rst, tonul orbitului, gri9a fa de ceilali cltori,
mersul pe strad, traersarea, pstrarea cureniei strzilor.
Pentru ca Pmntul s rmn o lanet &ie( interesele oamenilor tre%uiesc corelate
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $
cu le"ile naturii0
!ri"orescu Constantin
Clasa a #III a $