Istoric

Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii
Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca
inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe
malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a
scăpa de desele inundaţii.
De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima
atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în
documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub
denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea trecând
prin proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Aleşd
se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi cazane
de fiert ţuică. Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii
Plopişului, la 20 km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a
secolului al XIX-lea, a fabricii de sticlă.Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu
atestare documentară scrisă dintre cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214.
Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după
cucerirea otomană, alături de Aleşd şi Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de
Aleşd.
Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea
otomană în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea.
Stăpânirea otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.
În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este
agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor.
Se realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind
vestiţi în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.
În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe
domenii de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate
neagricole, iar 45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din
activităţi economice ale sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd

1
existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori,
fierari, cismari), în Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea
Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate.
Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27 mai
1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o comună,
comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări: Aleşd, Peştiş,
Tinăud şi Pădurea Neagră.
Comuna Aştileu are în componenţă patru sate: Aştileu, satul de reşedinţă, Călăţea,
Chistag (atestat 1075) şi Peştere. Se învecinează la sud cu comuna Dobreşti, la est cu
comuna Măgeşti, la sud-est cu comuna Vadu Crişului, la nord cu comuna Lugaşu de Jos
şi oraşul Aleşd, iar la vest cu comuna Vârciorog şi comuna Ţeţchea.

Aşezare geografică

Orasul Alesd este asezat în partea de est a judetului Bihor, pe D.N. 1 (E 60) la 38
km este de Oradea şi la 112 km vest de municipiul Cluj-Napoca. A devenit oraş în 1968.
De la această dată pană în 1988 orasul Aleşd a avut în subordinea sa o comuna, Aştileu,
formată din patru aşezări: Aştileu, Calatea, Chistag şi Peştera. In componenţa oraşului
intră azi patru asezări: Aleşd, Pestis, Tinaud şi Pădurea Neagră.
In trecutul său istoric, Alesdul a fost reşedinţa de plasa de sangea, de cerc
administrative şi de raion. In conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că
acesta a fost ridicat la rang de târg încă din secolele anterioare (Arhivele Statului, Oradea,
Fond Prefectura judetului Bihor, inv. nr. 41, dosar 160/a, in continuare ASO).
Orasul ocupă o suprafaţă de 71,95 kmp şi se învecinează la nord cu comuna Popesti, la
nord-est cu comuna Sinteu, la est cu comuna Auseu, la sud cu comunele Magesti si
Astileu, la vest cu comunele Lugasu de Jos şi Brusturi.
In zona Montana a Plopisului, pe valea Bistrei, este asezată localitatea Padurea
Neagra. In acesti munti, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înaltime.
In zona deluroasă a Plopisului se află localităţile Peştis şi Tinăud. Alesdul propriu-zis este
asezat pe prima terasă de pe malul drept al Crisului.

2
 Secatura, Chicera, Vitalari, Iacob, Husia, Bogdan, Coseri, Ivan , UliuPicleu sunt
cateva din denumirile date de localnicii din Tinaud şi Pestis dealurilo Plopisului din
aceste localitati. Cursurile de apă care strabat localităţile componente ale oraşului sunt
Crişul Repede, Valea Soimuluicu afluenţii săi Valea Pestisului şi Valea Morii, Valea de
Tinaud şi Valea Bistrei.
Zona beneficiaza de un important potential turistic şi sportiv evidenţiat prin:
• Existenţa unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea
Neagră şi apa termală (în Aleşd)
• Infrastructura pentru turism şi agrement: un hotel şi un motel, 4 restaurante; un
ştrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul şi
sporturile nautice
• Existenţa unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxa Tinaud- din sec
XVII, Biserica Ortodoxa din lemn Pestis- din sec. XVIII, Cetatea Piatra Soimului-
Pestis- din sec XIII, Castelul Poiana Florilor- din sec.XIX , Conacul din secolul
al XVIII-lea din satul Aştileu , Biserica greco-catolică (1800) etc.
• Sărbatori populare câmpeneşti şi evenimente socio-culturale din zona: Targul de
vară Alesdana
• Potenţial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2000 locuri, 2 sali de sport, 2 baze
sportive, un teren de fotbal şi un bazin de inot.
• Posibilitatea desfăşurării de activităţi de vânătoare şi pescuit sportiv: în padurile
din zona trăiesc o mare diversitate de animale salbatice, iar in lacul de acumulare
se poate practica pescuitul sportiv şi vânatul la păsari de baltă.
Forţa de muncă din zona este calificată mai ales pentru industria materialelor de
constructii şi industria usoară. De asemenea, se remarcă disponibilităţi pentru orice fel de
investitii în zonă. Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial .
Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în
industira cimentului, în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei. Odata cu
resturcturarea şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul
1990 populaţia oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .
În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei , datorită lohn-ului. În zonă
exista o mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de

3
angajaţi şi vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi
mai mic.
Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi
comerciale , persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale, care îşi desfăşoară activitatea
în domeniul comerţului, prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism ,
alimentar, etc. Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd
exista un număr de 6 unităţii bancar: Banca Comercială Română , Banca Transilvania ,
Banca Română de Dezvoltare, Banc Post, Banca Leumi, Banca Cooperatistă Soimul.
În industria sticlei , care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată ,
funcţionează o singură societate comercială.
Industria alimentară este bine reprezentată , existând două societăţii producătoare
de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi
ciuperci comestibile.
Societăţile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine
reprezentate în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două
societăţi comerciale. Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul
oraşului Aleşd sunt 2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil , 1128 hectare
păşuni, 345 hectare fâneţe , 1 hectar de vii şi 52 hectare livezi , nu există nicio firmă cu
acest obiect de activitate, agricultura se realizează în mod indepentedent de fiecare
proprietar de teren agricol, fiind o agricultură de subzistenţă. Şi nici în domeniul creşterii
animalelor nu există ferme autorizate.

Identificarea nevoilor

• nu exista forţă de muncă calificată în domeniile căutate ( ind. constructiilor, ind.

usoară)
• lipsa unor forme de învătămant care să califice tinerii în domeniile căutate pe
piaţa muncii ( liceu, şcoli profesionale).
• dispariţia micilor meseriaşi din domeniul serviciilor ( în special al celor care
funcţionează pe baza de autorizatie individuală
• starea de degradare a Cetatii Piatra Soimului

4
• nu este monitorizată activitatea turistică
• nu sunt valorificate resursele turistice
• lipsa informării şi a promovării avantajelor turistice ale zonei
• degradarea resurselor existente
• nu există punct de informare turistică
• nu există organizat transport turistic ( pentru vizitarea anumitor obiective)
• este un număr mic de pensiuni
• nu există fortă de muncă calificată în domeniul turismului
• nu există nici un fel de organizare de tipul asociaţiilor agricole
• datorită dezvoltării sectorului imobiliar tot mai multe terenuri sunt scoase din
circuitul agricol şi folosite pentru construcţii
• nu există susţinere la nivel local şi regional ( un birou de consultanta )
• nu sunt spaţii de cazare la nivel de 2 sau trei stele care sa fie utilizate in scopuri
turistice
• infrastructura slab dezvoltata în zonele cu potential turistic ridicat – există o cetate
– Cetatea Soimul care ar putea fi valorificata turistic
• sunt suprafeţe foarte fărâmitate la proprietari, ceea ce îi împiedică să poată face o
agricultura eficientă din punct de vedere economic
• nu există în zona şcoli pentru formarea profesională a tinerilor în domeniile cele
mai cerute de pe piaţă (cum ar fi domeniul construcţiilor)
• nu este nici un fel de reţea de transport interurban între localităţile aparţinătoare
de oraş – Peştis, Tinăud, Pădurea Neagră sau faţa de gara care deserveste oraşul şi
care se află în localitatea Chistag la cca 6 km
• nu este utilizat potenţialul de tratament al apei geotermale, deoarece nu există o
captare corespunzatoare şi spaţii în care s-ar putea realiza un tratament în condiţii
civilizate şi igienice
• capacitatea portanta a DN şi DJ care străbat UAT Alesd este depasită.
• starea drumurilor naţionale nu se ridică la standardele europene
• lipsa unei şosele de centurp a orasului şi localitătii Tinăud.
• transport în comun deficitar (lipsa legaturilor permanente între oras şi gară)

5
• infrastructura de acces în zonele cu potenţial turistic este slab dezvoltată
• nu există trasee alternative pentru vehiculele cu tracţiune animala, utilaje agricole,
biciclisti, etc.
• parcările sunt insuficiente în oraşul Aleşd, iar în localităţile aferente acestea
lipsesc.
• calea ferată, are o singura linie de transport, neelectrificată.
• localitatea Pădurea Neagră nu are acoperire suficienta pentru retelele de telefonie
mobilă
• reţelele de utilităti (apă, canalizare) nu acoperă localităţile Pestis, Tinăud şi
comuna Aştileu, iar localitatea Pădurea Neagră doar parţial.
• sunt necesare lucrări de reabilitare, extindere şi protectie a surselor de apă.
• staţiile de epurare Aleşd şi Pădurea Neagră au capacităti calitative şi cantitative
reduse faţă de necesităţile locale şi normele legale în vigoare.
• numarul şi suprafaţa redusă a parcurilor din oraşul Alesd, iar în localităţile
aferente acestea lipsesc.
• extinderea intravilanului cu zone pentru constructia de locuinte sau industriale, nu
se face concomitent cu extinderea retelelor de utilitati (electricitate, apa,
canalizare)
• reţelele subterane de utilităţi (apă, canalizare, telefonie, electricitate) sunt
amplasate haotic.
• lipsa unei strategii energetice locale (surse alternative de energie electrica)
• Sunt necesare lucrări de consolidare a malurilor cursurilor de apa si protectie
împotriva inundaţiilor
• centrul istoric al oraşului, precum şi monumentul eroilor necesita masuri de
renovare şi reabilitare
• lipsa unei pârtii de schi amenajate în localitatea Pădurea Neagra
• depopularea localităţii Pădurea Neagră, datorită lipsei locurilor de muncă din zonă
şi a navetei greoaie
• tradiţii, meşteşuguri şi obiceiuri reprezentative pentru zona Alesdului pe cale de
dispariţie sau disparute (sortiment special de sticla produs la Padurea Neagra)

6
• lipsa traseelor turistice amenajate
• material didactic depăşit
• cadre didactice necalificate
• lipsa unui campus şcolar
• lipsa aparaturii de laborator şi a unei staţii centrale de sterilizare
• amenajarea doar a unui singur punct de colectare şi depozitare a reziduurilor
infecţioase
• necesitatea reamenajării sălii de sport
• lipsa unei Case de Cultură şi a unei săli de expoziţie pentru artiştii plastici amatori
din zonă
• lipsa unui ziar local
• inexistenţa unor programe culturale pentru ocuparea timpului liber al tineretului
( lipsă cinematograf, discotecă)

Soluţii propuse

• înfiinţarea unor şcoli profesionale şi a unor şcoli de meserii

• renovarea monumentelor istorice
• exploatarea potenţialului turistic prin înmulţirea numărului de pensiuni şi
dezvoltarea de circuite turistice
• renovarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ
• amenajarea de spaţii verzi şi parcuri
• renovarea şi dotarea instituţiilor sanitare
• exploatarea la maxim a resurselor subsolului şi anume a apei geotermale şi a
rocilor folosite în construcţii
• înfiinţarea unor asociaţii a proprietarilor de terenuri agricole
• înfiinţarea unui centru de informare cu privire la proiectele europene
• întărirea şi înălţarea digurilor de pe malul Crişului Repede
• realizarea unei şosele de centură a oraşului Aleşd

7
 • modernizarea căilor de acces către obiectivele turistice şi în special către Cetatea
Şoimul
• dezvoltarea sistemului de transport în comun în această zonă
• modernizarea staţiilor de epurare din Aleşd şi Pădurea Neagră
• suplimentarea numărului de parcări
• modernizarea reţelei de apă şi canal
• construirea unui campus şcolar
• dezvoltarea unei reţele alternative de energiei la nivelul regiunii
• înfiinţarea unui nou punct de colectare a deşeurilor, cât şi găsirea unui sistem de
eliminare biodegradabil a celor existente
• realizarea unei căi de tranzitare a oraşului de către utilajele agricole, cât şi de
către atelajele cu tracţiune animală.

Proiecte propuse

Instalarea unui tânar fermier ca şef al unei exploataţii agricole animale

Nevoia specifică a acestui proiect este aceea de a acorda ajutor unui tanar fermier
care deţine o ferma de subzistenţa de ovine cu o dimensiune economica cuprinsa între 6
şi 40 ude pentru a-şi dezvolta ferma prin realizarea de noi investitii.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
112 ”Instalarea tinerilor fermieri”
Obiectivul proiectului este acela de a dezvolta acesta fermă şi de a o face
competitivă.
Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud,
Pădurea Neagră sau comunei Aştileu, care au pâna în 40 de ani, posedă o astfel de fermă
şi indeplinesc condiţiile minime obligatorii ale acestei masuri.

8
 În urma implementarii unui astfel de proiect ferma de subzistenţă se va dezvolta
prin infuzia de capital, va deveni competitivă şi va stimula tânărul fermier să încerce să o
dezvolte la potenţial maxim, contribuind astfel la relansarea activitătii agricole din zonă.
Orice proiect de acest fel va contribui la dezvoltarea zonei prin relansarea
activitaţii agricole practicate acum din pacate majoritar doar de persoane in varsta, si
astfel incurajarea relansarii activitătilor agricole si totodata reintroducerea terenurilor
lasate in parloaga in circuitul agricol.

Modernizarea unei ferme porcine prin constructia unui abator şi a unei hale pentru
prefabricate din carne de porc

Nevoia specifică a acestui proiect este aceea de a dezvolta ferma si de a rupe

lanţul intermediarilor pentru a oferi produse proaspete la preţuri de producator şi de a
obţine pentru ferma un profit net superior celui existent. Principala nevoie ar fi aceea de
constructie şi echipare a abatorului la norme europene si de construcţie şi dotare a halei
de producţie cu echipamente speciale pentru producerea de prefabricate din carne.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
121 ”Modernizarea exploataţiilor agricole”
Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori persoane fizice sau juridice ai
Localităţilor Peştiş, Tinăud, Pădurea Neagră sau comunei Aştileu, care posedă o astfel
de fermă şi indeplinesc condiţiile minime obligatorii ale acestei masuri.
In urma implementării acestui proiect ferma porcină va reuşi sa schape de verigile
intermediare de care se lovea atât de greu şi va reuşi ăa fie competitivă atât prin preţurile
pe care va putea sa le practice cât şi prin prospeţimea şi calitatea produselor oferite.
Zona va avea de câştigat prin implementarea acestui proiect atât datorită noilor
locuri de muncă oferite cât şi datorită apariţiei acestui nou producător care va oferi
produse de calitate în primul rand locuitorilor acestei zone.

Achizitonarea a unei centrale eoliene cu doua turbine de vant pentru alimentarea cu

energie alternativa a unei micro întreprinderi formate din o ferma porcina,un abator si
o hala de productie semifabricate din carne de porc din Comuna Aştileu

9
 Producerea de energie alternativă, în acest caz energie eoliană reprezintă o
necesitate pentru majoritatea regiunilor din ţară, este nevoie de achiziţionarea acestor
turbine pentru a scădea costurile aferente sistemului energetic tradiţional cât şi pentru
reducerea poluării pe care sistemul tradiţional de producere de energie îl presupune. Este
necesar de asemenea să exploatăm potenţialul eolian pe care aceasta zona îl are şi anume
o viteză a vântului de peste 7 m/s capabilă să producă o energie echivalentă de peste 400
w/mp.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de dezvoltare rurală, Măsura
123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”
Obiectivele acestui proiect sunt-obţinerea energiei electrice la costuri mai reduse
-obţinerea independenţei faţă de sistemul de
furnizare a energiei
-obţinerea unei energii fără niciun fel de poluare
Beneficiarul acestui proiect este micro-întreprinderea formată din din o ferma porcina,un
abator şi o hală de producţie semifabricate din carne de porc din Comuna Aştileu.
Ca rezultat estimat al acestui proiect putem identifica următoarele-reducerea
costului pentru energia, existenţa unui sistem propriu de energie care este lipsit de
surprize de genul penelor de curent şi mai ales independenţa faţă de sistemul tradiţional
de furnizare a energiei electrice.
Acest proiect contribuie la dezvoltarea zonei prin exemplul pe care îl dă pentru
energie nepoluantă şi mai puţin costisitoare.

Împădurirea unui deal în suprafaţă de 1,2 ha cu salcâmi în Comuna Aştileu

Suprafaţa de teren la care face referire proiectul datorită gradului mare de

precipitaţii din ultimii ani a suferit mai multe alunecări de teren astfel că acest teren nu
mai poate fi folosit nici ca păşune şi nici ca teren arabil, iar dacă nu va fi împădurit se
riscă ca acest teren să continuie să alunece şi într-un final să distrugă gospodăriile aflate
în apropiere.

10
 Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Naţional de dezvoltare rurală
măsura 221 ”Prima împădurire a terenurilor agricole”
Obiectivele proiectului sunt-stoparea alunecărilor de teren
-împădurirea acestui teren ieşit din circuitul agricol
Beneficiarul proiectului în acest caz este persoana fizică care are în proprietate
acest teren şi al cărui nume este Negru Andrei.
Se estimează ca în următorii 10-12 ani acest teren să fie împădurit, alunecarea de
teren să fie stopată, iar salcâmul plantat să deservească fermele apicole din zonă.
Acest proiect ar contribui la dezvltarea zonei prin punctul de atracţie pe care
această pădure de salcâm îl va reprezenta pentru apicultorii din zonă care astfel îşi vor
putea dezvolta fermele apicole.

Modernizare fermă de bovine

Pentru a deveni viabilă economic această fermă are nevoie de utilaje pentru
prelucrarea laptelui şi anume patru mulgătoare, un tanc de răcire a laptelui, un bazin
pentru topirea caşcavalului şi o cameră amenajată pentru maturarea caşcavalului.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
141” Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”
Obiectivele proiectului- diversificarea producţiei fermei prin introducerea de noi
produse
- creşterea competitivităţii exploataţiei fermei
Beneficiarii acestui proiect pot fi toate persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani
din localităţile Peştiş, Tinăud ,Pădurea Neagră sau comuna Aştileu care deţin o fermă de
subzistenţă cu o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE.
Ca rezultate estimăm cucerirea unui nou sector de piaţă prin produsul nou şi anume
caşcavalul, prelucrarea şi depozitarea laptelui conform normelor europene în vigoare,
prin reîntoarcerea profitului suplimentar în fermă dezvoltzarea acesteia prin
achiziţionarea de noi capete de bovine.

11
 Felul în care acest proiect ar contribui la dezvoltarea regiunii este vizibil prin
producerea de produse biologice a căror desfacere se va adresa în primul rând populaţiei
zonei.

Înfiinţarea grupului de producători „Împreună pentru floarea soarelui”

Acest grup de producători are în componenţa sa şase producători care vpr veni
fiecare în parte cu o suprafaţă de 20 de ha de teren arabil pe care îl vor însămânţa
împreună cu floarea soarelui, nevoile specifice ale acestui proiect sunt următoarele:
achiziţionarea a şase tractoare, şase prăşitoare, şase pluguri cu patru brăzdare,
achiziţionarea a două semănători, achiziţionarea a două Hedere pentru recoltat floarea
soarelui pe şase rânduri, achiziţionarea unei prese de stoarcere a uleiului, echipamente
pentru rafinarea uleiului rezultat.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
142 „ Înfiinţarea grupurilor de producători ”
Obiectivul proiectului este utilizarea terenului arabil aflat în acest moment în
paragină şi obţinerea de importante active economice prin dotarea cu utilaje a acestui
grup de producători, cât şi înfiinţarea unei fabrici de ulei de floarea soarelui.
Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud,
Pădurea Neagră sau comunei Aştileu care posedă teren arabil într-un număr de minim
cinci şi care se obligă ca producţia anuală comercializată de ulei să fie de minim 10.000
de euro.
Rezultatele pe care le estimăm pentru acest proiect sunt următoarele- întoarcerea
în circuitul agricol a unei suprafeţe de 120 de ha teren arabil, înfiinţarea unei fabrici de
ulei de floarea soarelui, obţinerea unui profit de minim 30.000 de euro pe an pentru
grupul de producători.

12
 Acest proiect va aduce un plus de valoare important în dezvoltarea zonei, el
reprezentând un model de urmat în ceea ce priveşte exploatarea celor 2541 de ha de teren
agricol pe care această zonă îl deţine şi din care doar 592 de ha sunt exploatatate. El
aducând de asemenea un plus de valoare economică, profitul pe care aceast grup de
producători nefiind unul infirm.

Amenajarea unui centru de informare turistica în comuna Aştileu, cat si amenajarea

de marcaje turistice spre principalele obiective turistice din localitatile Tinaud, Pestiş şi
Pădurea Neagră

Pentru dezvoltarea turismului in această zonă este absolut nevoie de infiinţarea

unui centru de informare turistică care sa aduca la cunostinţa turistilor şi agentiilor de
turism toate tipurile de turism care pot fi practicate in zonă şi anume: turism cultural-
religios, speoturism, turism etnocultural, turism rural şi agroturism, turism montan,
turism stiintific şi cultural, turism pentru sporturi extreme, etc. Amenajarea de marcaje
turistice este necesară deasemenea pentru îndrumarea turiştilor cît şi pentru informarea
participanţilor la trafic că se află în apropierea unui obiectiv turistic.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de dezvoltare rurală, Măsura
313 „ Încurajarea activitaţilor turistice”
Obiectivele proiectului sunt: -dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistica
-crestera numarului de turişti şi a duratei vizitelor
-cresterea valorii adaugate în activitati de turism
Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud şi
Pădurea Neagră care nu sunt inregistrati ca agenti economici cat şi primaria comunei
Aştileu.
Ca rezultate estimate putem spune ca in urma implementarii acestui proiect
numărul turistilor care vor vizita zona va creşte, iar infrastructura turistică din zona va
suferi o reală îmbunătăţire.
Plusul de valoare adus de acest proiect zonei va fi vizibil prin suplimentarea
numarului de angajati in acest sector cât şi prin cresterea veniturilor la nivel zonal.

13
Infiinţarea unei micro-întreprinderi penru confectia de obiecte traitionale şi artizanale

Pentru păstrarea obiectelor traditionale şi artizanale specifice acestei zone si prin

acestea pentru pastrarea specificului tradiţional al zonei este nevoie de înfiinţarea acestei
micro-întreprinderi şi de echiparea acesteia cu unelte pentru prelucrarea lemnului,
echipamente pentru tesut şi pentru olarit, cât si alte echipamente si unelte necesare.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
312 ”Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”
Obiectivul proiectului este crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul
rural cat şi incurajarea activitaţilor mesteşugaresti şi a altor activităţi tradiţionale
Beneficiarii proiectului pot fi micro-întreprinderile sau persoanele fizice
autorizate care funcţioneaza ca micro-ntreprindere din localităţile Peştiş, Tinăud Pădurea
Neagră sau comuna Aştileu.
Impactul acestui proiect asupra dezvoltării regiunii va fi unul favorabil, prin
implementarea lui oferindu-se o şansa zonei spre a-şi pastra specificul şi traditiile şi
bineinteles că acest proiect va fi si aducător de profit economic.
Plusul de valoare adus zonei va fi sesizabil atat prin invatatea populatiei tinere de
a duce mai departe mestesugurile din strabuni cît si prin locurile de muncă oferite de
acesta micro-ntreprindere.

Introducerea retelei de apa şi canal in comuna Aştileu

Comuna Aştileu nu beneficiaza de o retea de apa-canal alimentarea cu apa

facandu-se in regim propriu de la fantinile proprii, astfel ca satele componente ale acestei
comune şi anume Aştileu, satul de reşedinţă, Călăţea, Chistag şi Peştere împreuna cu cei
3971 de locuitori au nevoie de acest serviciu care pe langa faptul că le-ar uşura mult viaţa
ar contribui şi la ridicarea gradului de civilizaţie din aceasta comună.
Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura
322, ”Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

14
 Obiectivul proiectului este îmbunataţirea accesului la serviciile publice de bază
pentru populaţia rurală.
Beneficiarul proiectului este Primaria comunei Aştileu
Ca rezultate estimate putem spune ca in urma implementarii acestui proiect
calitatea vieţii celor 3971 de locuitori ai comunei Aştileu va creste simţitor cât şi nivelul
de civilizatie al acestora.
Plusul de valoare pe care acest proiect îl aduce regiunii va fi resimţit în momentul
în care această zona va atrage investitori fapt de acum posibil, deoarece după
implementarea proiectului, investitorii vor putea sa îşi îndrepte atenţia spre această
comuna cu forţa de muncă in abundenţa, si de acum cu minimul de conditii pentru
instalarea unor întreprinderi.

Reabilitarea iluminatului public în oraşul Aleşd

Prin acest proiect se urmăreşte reabilitarea iluminatului public stradal în zone

unde traficul rutier şi pietonal este mai intens, iar corpurile de iluminat sunt învechite şi
degradate, urmărindu-se de asemenea reabilitarea unor perimetre, pentru a se realiza şi
din punct de vedere unitar un iluminat public fără diferenţe semnificative de luminozitate
în zone cu intensitate comparabilă a traficului. De asemenea, sunt întâlnite situaţii în care
se impune modificarea amplasamentelor stâlpilor existenţi, montarea unor reţele de
alimentare subterană noi, datorită unor factori cum ar fi reconfigurarea căilor de acces
iniţiale, disfuncţii create de vechimea cablurilor de alimentare subterană şi a stâlpilor,
coroborate cu vegetaţia plantată ulterior, de care nu s-a ţinut cont în proiectarea iniţială a
iluminatului Se va acorda o atenţie deosebită şi reabilitării iluminatului public stradal în
zonele de risc, respectiv a intersecţiilor, trecerilor pentru pietoni şi trecerile la nivel cu
calea ferată.
Acest program poate fi accesat prin Programul Operaţional Regional Axa 1
Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere, domeniul major de
intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul „Centre urbane”

15
 Obiectivul proiectului este: reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea
serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de
sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.
În urma implementării proiectului iluminatul public va fi uniform, iar traficul se
va putea desfăşura în condiţii optime de vizibilitate şi pe timpul nopţii şi nu în ultimul
rând va creşte şi nivelul de siguranţă al pietonilor.
În ceea ce priveşte plusul de valoare pe care acest proiect îl aduce regiunii putem
spune că un oraş care oferă cât mai multe facilităţi devine un punct de atracţie pentru
investitori.

Construirea unei şosele de centură a oraşului Aleşd

Construirea acestei şosele de centură este necesară deoarece oraşul Aleşd este
străbătut de drumul european E 60, care a dus la un înalt grad de poluare atât a aerului,
cât şi fonică a oraşului.
Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 2.1 a Programului Operaţional Regional
axa cuprinzând reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, a străzilor
urbane, precum şi construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.
Obiectivul proiectului este construirea soselei de centură care va contribui la
fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de transport, eliminarea blocajelor rutiere
si traversarea localitatilor in conditii de siguranta.
Beneficiarul proiectului este Primăria oraşului Aleşd.
Prin construirea unei şosele de centură a oraşului Aleşd, traficul din oraş va fi înjumătăţit,
vehiculele mari fiind scoase pe această centură şi prin urmare gradul de poluare va fi
vizibil redus iar oraşul va deveni un oraş mult mai curat şi mai liniştit.
Impactul acestui proiect asupra dezvoltării regiunii va fi unul favorabil, zona pe
unde va trece şoseaua de centură putând deveni o veritabilă zonă industrială, putând
atrage astfel investitori, iar oraşul s-ar putea dezvolta, tot mai mulţi oameni dorind să se
alăture acestei comunităţi într-un mediu curat şi cu un grad de poluare redus.

Reabilitarea şi modernizarea spitalului TBC Aleşd

16
Datorită numărului din ce în ce mai mare de bolnavi suferinzi de Tbc de pe raza zonei
Aleşd cât şi datorită condiţiilor insalubre şi gradului înaintat de degradare a clădirii
spitalului tbc Aleşd este absolut necesară reabilitarea acestei clădiri cât şi a utilităţilor
acesteia. Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional Axa 3.1 la
care printre activităţile eligibile regăsim reabilitarea clădirilor spitalului cât şi reabilitarea
utilităţilor acestuia.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de
asistenţă medicală, reducerea poverii bolilor netransmisibile, creşterea capacităţii
sistemului de control al bolilor transmisibile, asigurarea unui nivel optim al stării de
sănătate şi al calităţii vieţii populaţiei din România la toate etapele ciclului vieţii,
îmbunătăţirea controlului factorilor de risc comportamentali şi de mediu, precum şi
depistarea precoce a bolilor, îmbunătăţirea managementului sistemului de sănătate.
Beneficiarii proiectului sunt Consiliul Judeţean Bihor, Primăria oraşului Aleşd şi
Spitalul TBC Aleşd.
Ca rezultate estimate putem enumera: îmbunătăţirea condiţiilor de tratament,
creşterea nivelului de încredere a populaţiei în sistemul medical, stimularea medicilor
care îşi vor putea desfăşura activitatea într-un mediu corespunzător, cât şi revigorarea
imaginii exterioare a acestei clădiri.
Plusul de valoare pe care acest proiect l-ar aduce oraşului şi zonei ar consta în
dezvoltarea acestui spital pe viitor ca spital central al acestei zone, care va putea reduce
numărul îmbolnăvirilor cu această boală, devenind un loc în care locuitorii zonei vor păşi
cu toată încrederea.

Dotarea centrului pentru persoane vârstnice din oraşul Aleşd cu echipamente pentru
vârstnicii cu dizabilităţi

Este nevoie să utilăm acest centru pentru persoane vârstnice cu echipamente

pentru persoane cu dizabilităţi deoarece acest tip de persoane sunt cele care au cea mai
mare nevoie de un astfel de centru iar prin lipsa acestor echipamente se produce o
excluziune socială a acestui grup de persoane cu nevoi speciale.

17
 Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa 3.2 care
printre activităţile eligibile cuprinde şi ,,Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor
beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane
cu dizabilităţi,,.
Obiectivele proiectului: Îmbunătăţirea managementului şi organizarea sistemului
de furnizare a serviciilor sociale, implicarea grupurilor de persoane cu nevoi speciale în
viaţa socială a comunităţii din care fac parte.
Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd, Centrul pentru persoane
vârstnice din Aleşd.
Rezultatul estimat ale acestui proiect este acela că odată cu implementarea
proiectului acest grup de persoane cu dizabilităţi va fi integrat mai bine în comunitate şi
va fi ajutat să îşi ocupe timpul cu activităţi interactive şi sănătoase.
Totodată în urma implementării acestui proiect se va ajunge la dezvoltare unei
comunităţi cu o mentalitate sănătoasă şi constructivă.

Dotarea Statiei de Pompieri Alesd cu trei autospeciale pentru intervenţii cu apă

şi spumă, o autospecială pentru descarcerări grele şi echipamente de comunicaţii
aferente centrelor de comandă

Este necesară dotarea acestei staţii de pompieri cu aceste autospeciale şi

echipamente deoarece autospecialele existente sunt rudimentare şi nu fac faţă unei
catastrofe de proporţii mai mari, iar cel mai apropiat punct al ISU, la o distanţă de
aproximativ 40 km.
Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 3.3 a Programului Operaţional Regional,
activităţile de dotare cu autospeciale şi echipamente de comunicaţii aferente centrelor de
comandă, regăsindu-se printre activităţile eligibile aferente acestei măsuri.
Obiectivul proiectului este îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de
urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie
pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

18
 Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd şi Inspectoratul pentru
situaţii de urgenţă Bihor.
În ceea ce priveşte rezultatele estimate putem enumăra următoarele: reducerea
timpului de reacţie în situaţii de urgenţă, putere de intervenţie net superioară celei
existente, cât şi reducerea cheltuielilor de deplasare.
Existenţa unui astfel de punct cu astfel de dotări creşte gradul de siguranţă al
cetăţenilor oferindu-le acestora încrederea pentru următoarele investiţii în această zonă.

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente IT a Liceului Alexandru Roman din Aleşd

Pentru ca această regiune să aibă tineri formaţi şi competitivi este nevoie să se

investească în formarea lor iar un ambiant plăcut dotat cu mijloace IT moderne este
absolut necesar pentru formarea locuitorilor de mâine a acestei zone.
Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 3.4 a Programului Operaţional Regional,
care cuprinde printre altele şi reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă.
Obiectivul proiectului este: îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie
pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării
populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional.
Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean Bihor.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Liceul Alexandru Roman din Aleşd.
În urma implementării acestui proiect, elevii Liceului Alexandru Roman vor
beneficia de un proces educaţional la standardele europene, vor reuşi să desluşească
practic tainele mediului IT şi vor învăţa într-un ambiant curat, plăcut şi igienic.
Plusul de valoare adus de acest proiect va putea fi observat în anii ce vor urma
prin optarea unui număr cât mai mare de elevi pentru urmarea cursurilor acestui liceu în
defavoarea liceelor din Oradea.

Crearea unui centru de cosultanţă şi dezvoltare a afacerilor

19
 Un astfel de cetru este necesar deoarece agentii economici din zona nu au cui să
se adreseze pe probleme de legislaţie, management sau aquis counitar, nu au cu cine să
vorbească în ceea ce priveşte noile oportunităţi care apar pe piaţă, în ceea ce priveşte
fodurile pe care le pot accesa sau alte oportunităţi de deezvoltare a afacerilor lor.
Acest proiect poate fi finanntat prin Programul Operaţional Regional, axa 4.1
Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi
locală, el incadrându-se criteriilor acestei axe şi respectiv: Crearea şi/sau extinderea
diferitelor tipuri de structuri regionale/ locale de sprijinire a afacerilor, cat şi
Promovarea structurii de sprijinire a afacerilor (activităţi implementate pentru a asigura
atragerea IMM-urilor şi ocuparea spaţiilor din cadrul structurii).
Obiectivele acestui proiect sunt:-sprijinirea mediului de afaceri local
- dezvoltarea economica a zonei
Ca potenţiali benficiari ai acestui proiect vom aminti pe langa autoritatile locale
numerosii ageti economici din zona care datorita numarului lor insemnat nu ii vom
aminti nominal.
In urma implementării acestui proiect mediul local de afaceri, va avea foarte mult
de castigat, agentii economici având posibilitatea de a afla iformaţiile de ultimă ora într-
un timp foarte scurt, de a exploata la maxim oportunităţlie care se vor ivi pentru ei şi nu
în ultimul rând de a atrage cât mai multe fonduri europene.
Acest proiect va contribui vizibil la dezvoltarea zonei deoarece prin dezvoltarea
mediului de afaceri se va dezvolta implicit şi zona în care aceste afacei se dezvoltă.

Dezvoltare microîntreprindere prin construirea unei hale pentru

confecţionarea şi asamblarea termopanelor

Firma Sc Lubri Srl cu sediul în Aleşd are nevoie de o hală nouă pentru producţia
şi asamblarea de termopane, deoarece nivelul cererii a crescut iar firma care a început ca
o firmă mică, de familie nu mai face faţă cererii deoarece spaţiul în care îşi desfăşoară
activitatea este mult prea mic şi nu îi oferă niciun spaţiu de depozitare şi nici posibilitatea
de a face noi angajări.

20
 Proiectul poate fi finanţat prin Programul Operaţional Axa 4.3 deoarece această
activitatea presupusă de acest proiect se încadrează între activităţile eligibile ale acestei
măsuri şi anume construirea/ extinderea/ modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare
servicii ale microîntreprinderii.
Obiectivul proiectului este acela de a contribui la dezvoltarea unei
microîntreprinderi care este în plină dezvoltare.
Beneficiarul proiectului este Sc Lubri Srl din oraşul Aleşd.
După implementarea proiectului această firmă îşi va mări considerabil cifra de afaceri, îşi
va mări de asemenea şi numărul de angajaţi.
Plusul de valoare pe care acest proiect îl va aduce regiunii se regăseşte în cele 7
noi locuri de muncă pe care această microîntreprindere le va utea oferi imediat după
darea în folosinţă a halei, dar şi în viitoarele angajări care se vor face dacă această firmă
se va menţine pe trendul actual.

Restaurarea, consolidarea şi conservarea Cetăţii Piatra Şoimului

Nevoia restaurării şi consolidării ruinelor cetăţii Piatra Şoimului, cetate atestată

documentar pentru prima oară în anul 1306 şi aruncată în aer în anul 1711 de către
trupele austrice, derivă din faptul că acest element al patrimoniului naţional se află într-o
stare avansată de degradare, nemaifiind consolidată de la nefericitul incident până acum.
Având în vedere faptul că aceată cetate reprezintă o părticică a trecutului nostru este
imperios necesar ca şi urmaşii noştri să poată să cunoască ceea ce este considerat a fi
piatra de temelie a oraşului Aleşd.
Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional Axa 5.1
deoarece această acţiune se regăseşte între activităţile eligibile pe această axă şi anume”
restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice” iar valoarea
totală a proiectului se încadrează între limitele impuse.
Beneficiarii acestui proiect sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean
Bihor, cât şi diverse organizaţii non guvernamentale de drept privat şi fără scop
patrimonial.
Obiectivele acestui proiect sunt:

21
-Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factor care stimulează creşterea
economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului
-Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi
regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională.
În urma implementării proiectului se vor obţine rezultate considerabile în ceea ce
priveşte creşterea numărului de turişti din zonă, cât şi în ceea ce priveşte aspectul de
ansamblu al oraşului Aleşd . un alt rezultat esenţial pe care acest proiect l-ar oferi ar fi
acela de a păstra vie pentru posteritate forma incipientă a acestui oraş.
În ceea ce priveşte plusul de valoare pe care acest proiect l-ar aduce acestei
regiuni putem spune că odată cu renovarea acestui monument istoric ar apărea
oportunitatea dezvoltării sectorului turistic din această zonă prin cererea de personal
calificat în domeniul turistic, cât şi prin cererea de materiale tipărite în ceea ce priveşte
obiectivele turistice ale zonei. Iar într-o privire strict economică al acestui proiect un
număr mai mare de turişti implicit presupune un plus la bugetul local.

Reabilitarea căii de acces către Cetatea Piatra Şoimului

Este nevoie de reabilitarea drumului de acces către această cetate deoarece drumul
existent este unul de pământ bătut care pe condiţii meteo nefavorabile este impracticabil,
acest fapt atrăgând după sine reducerea numărului de turişti care ar putea vizita acest
obiect turistic.
Acest proiect se încadrează în activităţile eligibile ale Programul Operaţional
Regional Axa 5. 2 ” Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective
turistice naturale” iar valoarea acestuia se încadrează în limitele de 700.000 şi respectiv
85. 000.000 de Ron.
Beneficiarii acestui proiect sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean
Bihor, cât şi diverse organizaţii non guvernamentale de drept privat şi fără scop
patrimonial.
Obiectivele proiectului sunt:
Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului
turiştilor şi a duratei sejurului

22
Extinderea sezonului turistic
Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi
regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională
În urma reabilitării acestui drum de acces atât numărul turiştilor, cât şi durata
sejururilor acestora vor suferi o creştere.
În ceea ce priveşte plusul de valoare adus de acest proiect, putem afirma faptul că
un drum de acces realizat potrivit normelor europene va da un aspect spre deosebire de
cel existent, dând totodată un plus de valoare monumetului în sine.

Crearea unui parc balnear în oraşul Aleşd

Având în vedere faptul că oraşul Aleşd are o importantă resursă de apă

geotermală total neexploatată care reprezintă o oportunitate majoră pentru acest oraş fapt
ce dă naştere necesităţii dezvoltării acestui parc balnear cu ajutorul căruia s-ar putea
valorifica aceste resurse geotermale.
Programul Operaţional Regional Axa 5. 2 cuprinde la activităţile sale eligibile şi
Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în staţiuni turistice balneare,
climatice şi balneo-climatice. Astfel că acest proiect poate fi finanţat prin acest program.
Obiectivele acestui proiect sunt:
-Valorificarea resurselor naturale în scop turistic

-Diversificarea serviciilor turistice

-Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului

turiştilor şi a duratei sejurului
Ca rezultat estimat în urma implementării acestui proiect am putea nota dublarea
dacă nu triplarea numărului de turişti din zonă, eficientizarea exploatării acestei resurse
naturale, cât şi dezvoltarea de durată a acestei zone.
Crearea acestui parc balnear ar favoriza o dezvoltare majoră a acestei regiuni
aducând un important plus de valoare atât în ceea ce priveşte infrastructura oraşului, cât
şi aducerea unei bunăstări vizibile cetăţenilor oraşului prin dezvoltarea de multe locuri de
muncă în care ar fi antrenate îndeosebi tinerii şi femeile. Dacă ar fi să privim dintr-o altă
perspectivă vom vedea că acest proiect va aduce un plus de valoare şi de perspectivă,

23
recunoaştere naţională şi internaţională a acestei zone puţin cunoscute în momentul de
faţă. Într-o privire de ansamblu a acestui proiect putem observa plusul de valoare pe care
acesta îl va aduce în timp.

24