Salonta (maghiar Nagyszalonta, Szalonta ) este un municipiu situat n sudul judeului Bihor, n extremitatea de vest a Romniei, lng frontiera

cu Ungaria.

Cuprins
[ascunde]

1 Geografie 2 Istorie 3 Demografie 4 Economie 5 Educaie i cultur 6 Obiective turistice 7 Cartiere din Salonta o 7.1 Centrul Salontei o 7.2 Cartierul Gar o 7.3 Cartierul Avram Iancu 8 Politic i administraie o 8.1 Cartiere o 8.2 Orae nfrite o 8.3 Consulate 9 Personaliti 10 Note 11 Legturi externe

Geografie
Municipiul Salonta este situat n partea de vest a Romniei, n sud-vestul judeului Bihor, la 39 km de Municipiul Oradea (reedina de jude), pe drumul E 671 i la 14 km de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria Salonta - Micherechi (Mhkerk - pe ungurete). Cu o suprafa de 170,04 km, Salonta este al doilea ora ca suprafa din judeul Bihor, dup Oradea. Municipiul se ntinde n Cmpia Salontei, strbtut de prul Culier. Deine resurse de ap termal neexploatate.

Istorie
Municipiul Salonta, al doilea ca numr de locuitori din judeul Bihor dup municipiul Oradea, este aezat n extremitatea vestic a rii, lng grania cu Ungaria. Condiiile naturale specifice zonei de cmpie au favorizat existena aezrilor omeneti din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentar a localitii Salonta dateaz din anul 1332 cnd, ntr-un act papal, aezarea

este numit "socerdas de Ville Zalantha". Ulterior, numele localitii a suferit mai multe modificri pentru ca, n anul 1587, s se ajung la forma "Szalonta". Pn n secolul XVI Salonta aparinea familiei nobiliare Toldi i nu are mare importan n zon, mai ales datorit siturii n vecintatea Cetii Culier, puternic centru politico-economic i care n secolul XII a fost ridicat la rangul de ora. n aceast perioad satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case aezate ntre mlatini si stuf avnd circa 250-300 locuitori. Turcii distrug n 1598 att Cetatea Culier ct si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulat dar, dup o scurt perioad de timp, Salonta se reface. Acest fapt se datoreaz ntoarcerii unei pri din populaia refugiat. n plus, din ordinul principelui Ardealului, Bocskai Istvn, trei sute de oteni liberi ce aveau ca sarcin aprarea inuturilor de margine mpotriva turcilor se aeaz aici. n aceeai perioad se ridic turnul de paz din centrul aezrii, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt". El servea ca post de observare. Otenii Salontei au primit importante suprafee de pmnt i se bucurau de privilegii care mai trziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare. Privilegiile i libertile acordate locuitorilor au determinat creterea numeric a populaiei oraului i transformarea lui ntr-un puternic centru economic, mai ales n urma dreptului de a organiza trguri.

Salonta n Harta Iosefin a Comitatului Bihor, 1782-85 Deoarece oraul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei i n vecintatea teritoriilor stpnite de turci, n Trgul Salontei se ntlneau negustorii venii din Transilvania cu cei din zona de ocupaie otoman. Schimbul intens de mrfuri determina dezvoltarea rapid a aezrii i apariia micii industrii: argsitul pieilor, opincritul, cizmritul, blnritul, estoria, fierritul. Bunurile produse satisfac necesitile locale i se desfac i n trgurile estice i sudice din Tinca, Beiu, Ineu, Chiineu Cri i n trgurile din zona de ocupaie otoman, la Gyula si Oroshza. mparatul Leopold ntrete privilegiile locuitorilor Salontei dar n 1700 Curtea Imperial renun la serviciile militare ale otenilor liberi si anuleaz privilegiile acestora. Acest fapt duce

la disensiuni ntre locuitorii Salontei i familia nobiliar Eszterhzy, proces ce se va ncheia n anul revoluionar 1848. n timpul Revoluiei de la 1848, poetul Arany Jnos (1817 - 1882) se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente. Dup o scurt perioad de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat n Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La nceputul secolului XIX meteugarii se organizeaz n bresle. Prima breasl, cea a cizmarilor, se nfiineaz n anul 1820, iar cea a tbcarilor n 1836. n 1872, meseriaii, cu excepia cizmarilor constituie Uniunea Mixt a Meseriailor. La sfrsitul secolului XIX n evidena meseriailor figureaz aproape 500 de meteri cu brevete de funcionare. La cumpna dintre secolele XIX i XX inutul se dezvolt intens. n aceast perioad ncep lucrrile de desecare a mlatinilor, construirea liniei ferate i apar primele instituii cu caracter capitalist n industrie i comer. De asemenea, se nregistreaz un puternic aflux al populaiei rurale spre ora. Micarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmeaz Primului Rzboi Mondial duce la destrmarea Imperiului Habsburgic i constituirea statelor naionale. n noile condiii, Salonta marcheaz unul din punctele de grani dintre Romnia si Ungaria. Dezvoltarea industriei oraului se accentueaz dup 1948 prin nfiinarea unor noi uniti economice. Salonta devine astfel un ora cu o economie industrial-agrar n continu dezvoltare. Industria alimentar, industria textilelor, a confeciilor, a pielriei, a blnriei i a nclmintei precum i prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi tradiii n zon. n prezent, 65% din producia total a oraului o constituie industria alimentar. Alturi de acestea a aprut i s-a dezvoltat industria constructoare de maini.
Municipiul Salonta, al doilea ca numar de locuitori din judetul Bihor dupa municipiul Oradea, este asezat in extremitatea vestica a tarii, langa granita cu Ungaria.Conditiile naturale specifice zonei de campie au favorizat existenta asezarilor omenesti din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentara a localitatii Salonta dateaza in anul 1332 cand, intr-un act papal, asezarea este numita socerdas de Ville Zalantha . Ulterior, numele localitatii a suferit mai multe modificari, pentru ca, in anul 1587 sa se ajunga la forma Szalonta . Pana in secolul XVI Salonta apartine familiei nobiliare Toldi si nu are mare importanta in zona, mal ales datorita situarii in vecinatatea Cetatii Culiser, puternic centru politico-economic si care in secolul XII a fost ridicata la rangul de oras. In aceasta perioada satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case asezate intre mlastini si stuf avand circa 250-300 locuitori. Turcii distrug in 1598 atat Cetatea Culiser cat si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulata dar, dupa o scurta perioada de timp, Salonta se reface. Faptul se datoreaza intoarcerii unei parti din populatia refugiata si asezarii aici din ordinul principelui Ardealului, Bocskai Istvan, a trei sute de osteni liberi ce aveau ca sarcina apararea tinuturilor de margine impotriva turcilor. In aceeasi perioada, se ridica turnul de paza din centrul asezarii, cunoscut azi ca Turnul Ciunt , ce servea ca post de observare. Ostenii Salontei au primit importante suprafete de pamant si se bucurau de privilegii care mai tarziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare. Privilegiile si libertatile acordate locuitorilor au determinat cresterea numerica a populatiei orasului Salonta si transformarea lui intr-un puternic centru economic, mai ales in urma dreptului de a organiza targuri.

Deoarece orasul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei si in vecinatatea teritoriilor stapanite de turci, in Targul Salontei se intalneau negustorii veniti din Transilvania cu cei din zona de ocupatie otomana. Schimbul intens de marfuri determina dezvoltarea rapida a asezarii si aparitia micii industrii: argasitul pieilor, opincaritul, cizmaritul, blanaritul, tesatoria, fieraritul. Bunurile produse satisfac necesitatile locale si se desfac si in targurile estice si sudice din Tinca, Beius, Ineu, Chisineu Cris si in targurile din zona de ocupatie otomana, la Gyula si Oroshaza. In 1659, principele Ardealului, Rakoczi Gyorgy al II-lea, dispune incendierea orasului, care va incepe sa fie populat din nou abia la sfarsitul secolului XVII.Ca urmare a succeselor purtate impotriva turcilor, Austria obtine din 1686 stapanirea Ungariei iar din 1688 si pe cea a Transilvaniei. Imparatul Leopold intareste privilegiile locuitorilor Salontei dar in 1700 Curtea Imperiala renunta la serviciile militare ale ostenilor liberi si anuleaza privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni intre locuitorii Salontei si familia nobiliara Eszterhazy, proces ce se va incheia in anul revolutionar 1848. In timpul Revolutiei de la 1848 poetul Arany Janos se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente. Dupa o scurta perioada de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat in Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist.La inceputul secolului XIX mestesugarii se organizeaza in bresle. Prima breasla, cea a cizmarilor, se infiinteaza in anul 1820, iar cea a tabacarilor in 1836. In 1872, meseriasii, cu exceptia cizmarilor, constituie Uniunea Mixta a Meseriasilor. La sfarsitul secolului XIX in evidenta meseriasilor figureaza aproape 500 de mesteri cu brevete de functionare. La cumpana dintre secolele XIX si XX tinutul se dezvolta intens. In aceasta perioada incep lucrarile de desecare a mlastinilor, construirea liniei ferate si apar primele institutii cu caracter capitalist in industrie si comert. De asemenea, se inregistreaza un puternic aflux al populatiei rurale spre oras.Miscarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmeaza Primului Razboi Mondial duce la destramarea Imperiului Habsburgic si constituirea statelor nationale. In noile conditii, Salonta marcheaza unul din punctele de granita dintre Romania si Ungaria. Dezvoltarea industriei orasului Salonta se accentueaza dupa 1948 prin infiintarea unor noi unitati economice. Salonta devine astfel un oras cu o economie industrial-agrara in continua dezvoltare.Industria alimentara, industria textilelor, a confectiilor, a pielariei, blanariei si incaltamintei precum si prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi traditii in zona si in prezent 65% din productia globala a orasului, dominanta fiind industria alimentara. Alaturi de acestea a aparut si s-a dezvoltat industria constructoare de masini.

Demografie
Evoluia populaiei la recensminte: Conform datelor recensmntului din 2002, municipiul Salonta avea o populaie de 18.074 de locuitori, dintre care 10.335 maghiari, 7.267 romni, 379 igani (romi), 45 slovaci, 29 germani, 9 ucraineni, 3 evrei, 3 italieni i 4 de alte etnii. Salonta este al doilea ora ca numr de locuitori din

judeul Bihor, dup Oradea. Zona de influen a municipiului cuprinde mai mult de 70.000 de locuitori.

Economie
n timpurile comuniste, Salonta era renumit datorit numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe dintre ele sunt n pragul falimentului - sau chiar au falimentat. n prezent cea mai renumit fabric, cunoscut la nivel naional, este Principal SA n cadrul crea se fabric Salamul de Sibiu i nc 11 sortimente de salamuri uscate. Industria alimentar este cea mai dezvoltat n Salonta. n centrul Salontei i au sediul numeroase supermarketuri i bnci.

Educaie i cultur
n cadrul oraului funcioneaz cteva grdinie, coli primare i dou licee: Colegiul Naional "Arany Janos" i Grup colar Agricol. n cadrul colegiului se pred n limba romn i maghiar. Acesta are o revist proprie care apare o dat pe semestru. Salonta are de asemenea Clubul Copiilor n cadrul cruia funcioneaz mai multe cercuri: aeromodelism, estorie, desen i altele. Acesta d rezultate anual la diferite concursuri naionale i internaionale. De asemenea mai exist i o Cas de Cultur unde au loc diferite spectacole i scene de teatru. La capitolul "Recorduri mondiale" oraul se poate mndri cu cel mai mare recipient (avnd volumul de 5400 litri pn la revrsare)n care s-a preparat cel mai mare volum de gula (bograci) din lume. Acum, recipientul este expus la un motel la 3 kilometri de ora, n comuna Mdras, nspre Oradea.

Obiective turistice
Simbolul municipiului Salonta este Turnul Ciunt, care este parte a cetii de odinioar. Construcia a fost restaurat i gzduiete primul muzeu literar din Romnia, Muzeul Memorial Arany Janos. De asemenea, n cartierul Avram-Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul ranului Romn, o cas rneasc din zona buduresei care sugereaz rdcinile locuitorilor acelui cartier. Lng turn se afl Palatul "Arany" care adpostete Biblioteca oreneasc "Teodor Ne" i o galerie de art. Cltorul aflat n Salonta se poate opri n casele ce au aparinut poeilor Arany Jnos, Sinka Istvn i Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revoluionarului paoptist Kossuth Lajos.

n parcul din centrul oraului pot fi admirate numeroase statui. De asemenea cldirea Primriei, bisericile urbei, Consulatul Slovac i hotelul de lng consulat sunt de asemenea nite cldiri deosebite.

Cartiere din Salonta

Centrul Salontei
n centrul Salontei i au sediul numeroase bnci, sediul Primriei, Poliiei, Pompierilor i a altor instituii publice sau private, trei coli, 4 grdinie, sediile partidelor. Tot aici sunt prezente cteva supermarketuri, multe magazine cu diverse produse, cteva restaurante i baruri. Aici se afl i Turnul Ciunt. Tot aici se afl i cel mai mare parc al oraului, mpnzit cu multe statui, bnci i arteziene ornamentale. Aici se mai afl i Casa de Cultur n cadrul creia au loc diferite spectacole i teatre. Toate bisericile oraului se afl n centru. Sunt prezente numeroase blocuri i case mai vechi.

[modificare] Cartierul Gar

Cartierul Gar din Salonta conine gara oraului, alturi de numeroase blocuri i baruri. Aici se afl i un parc n care de obicei se amenajaz anual sau mai des un circ sau alte lucruri destinate divertismentului.

Zona grii Locomotiva cu abur din faa grii din Salonta

Cartierul Avram Iancu

Cartierul Avram Iancu din Salonta s-a format prin anii 1930-1940. Muli steni din Budureasa i mprejurimi au primit holde (terenuri) n aceast zon i astfel s-au stabilit aici.

Biografie: Marian Crisan

S-a nascut in data de 8 septembrie 1976 in localitatea Salonta (Bihor). Este licentiat in film si televiziune dupa absolvirea "Academiei de Teatru si Film din Bucuresti" in anul 1998. In prezent locuieste in Bucuresti. A castigat in 2008 cu filmul "Megatron" premiul "PALM D'OR FOR SHORTFILM" la "CANNES FILM FESTIVAL 2008" si cel mai bun film de scurt metraj de la "Stockholm International Film film, dintre care amintim "Milano film festival", "Melbourne International Film Festival", "Sao Paulo International Short Film Festival", "Festival du Film Francophone", "AFI Los Angeles Film Festival"... Isi incepe activitatea regizorala cu filmul documentar "COMUNISMUM MOBILAE" (1998), continuind in 1999 cu filmul de fictiune"WHAT ABOUT YOUR SCRIPT?", iar in 2000 tot cu un film de fictiune "THE MAN WITH HIS LEFT HAND IN HIS POCKET". Dupa o pauza de 3 ani cuntinua cu filmele "AJUTOR" (2003), "LA MULTI ANI" (2005), "Portret de familie" (2006), si "AMATORUL" (2007), filme cu care a fost selectionat la diferite festivaluri internationale de film. Printre premiile castigate de Marian Crisan mentionam "BEST SCREENPLAY, 17TH DAKINO INTERNATIONAL SHORT FILM FESTIVAL, BUCHAREST 2007" si "Festival de Cinema Independent de Barcelona 2008", ambele pentru filmul "AMATORUL", iar in anul 2000 "BEST documentary CINEMAIUBIT FILM FESTIVAL, BUCHAREST" pentru filmul "COMUNISMUM MOBILAE". Activitatea regizorala a d-lui Marian Crisan mai contine peste 200 de videoclipuri muzicale plus cateva reclame de televiziune pentru anumite produse si servicii. In prezent lucreaza la filmul, de lung metraj de aceasta data, "MORGEN", filmari care au inceput in toamna anului 2009. International Film Festival", "Calgary International Film Festival', "Seoul International Family Festival". A mai fost selectionat la peste 40 de festivaluri de film din intreaga lume, tot cu acelasi