CENTRUL METODIC TITU

DISCIPLINA GEOGRAFIE
ANUL ȘCOLAR 2021-2022

”Utilizarea metodelor moderne de predare-învățare-evaluare diferențiate,

conform nevoilor educative ale elevului vizând dezvoltarea gândirii critice,
premisă a alfabetizării științifice și diminuării riscului de analfabetism
funcțional și realizarea de activități asistate de tehnologie și internet”.
Aplicație practică: Considerente geografice generale ale Câmpiei Înalte a Piteștiului,
arealul Golești- Ștefănești

Profesor propunator: Liliana STANCIU

Arealul geografic propus spre cercetare este Campia Inalta a Pitestiului, la contactul cu
Podisul getic, mai precis zona Golesti-Marcea- Vila Bratienilor, Florica.
Zona geografica reprezinta un potential spatiu didactic, de predare a geografiei pe teren
unde elevii pot observa, analiza elemente geografice, atat fizico goegrafice cat si economico
geografice. Zona de studiu se afla la cca 100 de km de orasul Titu , este situata la o altitudine
de 320 m , in apropiere de orasul Pitesti si de raul Arges. Relieful a prezentat din totdeauna o
favorabilitate pentru dezvoltarea umana a zonei, astazi intreaga zona este eminamente
antropizata.
Campia Inalta a Pitestiului este formata prin acumulare de sedimente ( pietris, nisip) ,
prezinta o usoara inclinare de la N la S, lunca raului Arges este dezvoltata foarte mult si
prezinta forme de relief de acumulare fluviala. Podisul Getic ( Zona Marcea) este formata tot
prin acumulare de sedimente ( nisip, pietris, argile etc), un relief ce urca pana la 500-600 m
altitudine. Relieful in campie este format din interfluvii plate ( campuri), căpătând forme usor
rotunjite in zona de podis.
Intreaga regiune prezinta un climat temperat continental de tranzitie cu microclimat de
adaport pe alocuri, cu precipitatii medii anuale de 500-600 mm/an in campie si usor mai
ridicate in podis. Temperatura medie anuala in regiunea studiata variaza intre 9-10 grade C.
Hidrografia este formata de raul Arges si lacul Golesti.
Tinand seama de conditiile climatice, vegetatia specifica acestei zone este silvostepa si
padurea de stejar. Aceste formatiuni vegetale in cea mai mare parte a lor sunt eliminate,
terenul fiind transferat catre spatii agricole ( cultura cerealelor si a vitei de vie).
Resursele naturale: prezenta materialului sedimentar exploatat din luna Argesului, petrol
si gaze naturale, solul favorabil culturilor de vita de vie.
 Golesti este un sat ce face parte din comuna Bailesti, judetul Arges, are o populatie de
1263 locuitori. Este locul unde Tudor Vladimirescu si a trait ultimele zile de libertate. Este un
sat de tip adunat, cu strazi dispuse radiar.
Orasul Stefanesti. Ștefănești (în trecut, și Târgu Dealului) este un oraș în județul
Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Ștefănești (reședința), și din
satele Enculești, Golești, Izvorani, Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viișoara și Zăvoi. A
devenit oraș în anul 2004.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ștefănești se ridică la 14.541
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
12.983 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,35%), cu o minoritate
de romi (5,74%). Pentru 5,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,43%). Orasul Stefanesti are
o forma alungita, de alungul drumului DJ 76.
Economia zonei este mixta. Se bazeaza pe cultura plantelor, cresterea animalelor, dar
este influnentta si de infrastructura locala ( DN 7 si A1, caile de transport feroviar, prezmisele
culturale, geografice si istorice dezvoltand un turism local recunoscut la nivel national. Zona
Stefanesti este recunoscuta ca fiind un centru de vinificatie important din partea central-sudica
a Romaniei. De asemenea, sectorul tertiar este dezvoltat fiind prrezent in special prin
activitatile comerciale din zona.
Fiind parte a Campiei Romane, conditiile fizico geografice ale zonei Golesti-Marcea-
Vila Bratienilor, Florica sunt specifice Campiei Romane si Podisului getic ( Zona Viticiola
Stefanesti- Marcea), judetul Arges : Zona de cercetare este siatuata in partea central SE-ica a
Romaniei, in judetul Arges.

Platoul Marcea se afla situat pe extremitatea sudică a platformei Cândești a dealurilor

subcarpatice din vecinatatea Piteștiului. Este mărginit de valea răului Argeș în sud și de
pădurile Muscelului în nord. Fiind situat la altitudine ridicată, media anuală a temperaturilor
pe dealul Marcea este sub 10 grade Celsius, încadrând Marcea într-o zonă viticolă rece.
Media precipitațiilor se situează în jurul valorii de 800 mm anual. Concentrația mare de
argile din solul platoului Marcea face ca acestea să se încadreze în categoria solurilor reci,
grele, sărace, cu tendințe de stagnare a apei. Acest lucru îngreunează cultura viței de vie,
însă conferă caracteristici unice de mineralitate și aciditate strugurilor recoltați aici.
Cu câteva secole în urmă, viile Argeşului se întindeau pe un teritoriu mult mai larg decât
cel actual, urcând înspre munţi până la Curtea de Argeş şi se apropiau de Câmpulung Muscel.
În perioada medievală, o mulţime de domnitori români au avut aici podgorii întinse, iar vinul
de Ştefăneşti era considerat unul dintre cele mai bune din întreg principatul. De asemenea,
faima vinurilor care se făceau aici a ajuns peste mări şi ţări, acest fapt fiind menţionat în
diverse lucrări istorice, din Occident şi până în ţările arabe.
În actul de atestare al Piteştiului, Mircea cel Bătrân întărea Mânăstirea Cozia cu
viile de pe Argeş Podgoria Ştefăneşti a fost pomenită şi în „Cronicele valahe”, în care sunt
descrise întâmplări din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, despre care este cunoscut că
avea proprietăţi în zona Argeşului.
 Cel mai vechi document autohton ce menţionează faptul că viile erau cu adevărat o
bogăţie a zonei este chiar actul de atestare a Piteştiului, din 20 mai 1388, când Mircea cel
Bătrân întărea Mănăstirea Cozia, pe lângă moara din hotarul Piteştilor, cu mai multe vii,
unele de pe Argeş, dăruite de boierul Stanciu, altă vie mare, tot de acolo, în hotarul
Călineştilor, iar alta – la Râmnic. Astfel, este dovedit că dezvoltarea şi faima podgoriilor din
zonă justifica, pe de o parte, interesul Mănăstirii Cozia, iar pe de alta parte, preocuparea
domnitorului Munteniei de a întări proprietatea lăcaşului său preferat.
Şi în timpul lui Mihnea Vodă (1507) se pomenea în hrisoave de viile domneşti din
dealurile Piteştiului: Coasta Câmpului, Izvorani, Târgul din Deal, Ştefănesti, Văleni. În
secolul al XVIII-lea localitatea Ştefăneşti a devenit centru cu greutate al podgoriei Piteşti,
menţionat la un târg special pentru vânzarea vinului – Târgul Dealului.
Nicolae Iorga afirma că în secolul al XVII-lea, „cele mai renumite vii din Ţara Românească
erau cele din Dealu Mare şi de la Piteşti”. Tot el arăta că domnitorul Constantin
Brâncoveanu „…de la Piteşti şi nu din altă podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui
Braşovului şi generalilor austrieci a căror bunăvoinţă dorea s-o câştige”.  
În 1636, călătorind prin Principat, Petru Bogdan Baksic, episcop de Galipolli şi arhiepiscop
de Sofia, scria şi el despre Piteşti şi Ştefăneşti: „…sânt dealuri şi vii care sunt în număr
mare şi dau vinurile cele mai bune din Ţara Românească.” În 1657, cunoscutul cronicar
sirian Paul de Alep, fiul Patriarhului Macarie II al Antiohiei, nota. „Aici se face un vin bun
şi dulce, care are un mare renume, fiind cel mai bun din toate vinurile produse în Ţara
Românească”. În prima călătorie întreprinsă alături de patriarhul Macarie al Antiohiei, care
a durat şase ani, arhidiaconul Paul de Alep a traversat Dobrogea, Moldova şi Kievul, pentru
a ajunge la Moscova, iar la întoarcere a trecut şi prin Ţara Românească. El a însemnat tot ce
i s-a părut important de reţinut: a descris localităţi, oraşe, palate domneşti, biserici şi
mănăstiri. Pe lângă acestea, el mai povesteşte şi o serie de legende şi mituri, cum ar fi
legenda ridicării Mănăstirii Curtea de Argeş.
În 1718, vinul de Ştefăneşti apare într-o lucrare tipărită la Veneţia. Autorul, Anton
Maria Del Chiaro Fiorentino, fusese secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Despre vinurile argeşene, el a scris: „Înspre şes, se află oraşul Piteşti, renumit pentru
vinurile sale albe şi dulci”
După 1990, odată cu schimbarea regimului politic, viticultura argeşeană cunoaşte o noua
perioadă de regres.
Desfiinţarea întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie,
şi restituirea terenurilor foştilor proprietari, a generat o fărâmiţare a structurii de proprietate
şi distrugerea masivelor viticole. Au dispărut total viile de la Izvorani, s-au diminuat drastic
plantaţiile de la Valea Mare, Ştefăneşti, Văleni, Vrăneşti, Călineşti, Priboieni,Topoloveni,
Leordeni, Costeşti. 
Ponderea viticulturii în economia agrară a judeţului Arges s-a diminuat drastic, viţele nobile
sunt pe cale de dispariţie, cercetarea, din lipsă de fonduri, s-a diminuat până la dispariţie.
Viticultura argeşeană a iesit practic din patrimonioul viticol românesc în ciuda
notorietăţii de care s-a bucurat de-a lungul timpului.

Situat în orașul Ștefănești, la doar 10 kilometri de Pitești, pe șoseaua veche Pitești –

București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este o adevărată bijuterie a meleagurilor
argeșene, fiind un loc încărcat de istorie și tradiții populare. Legăturile Goleștilor cu
regalitatea sunt bine cunoscute. Aici, regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul
Romaniei. Astăzi, în cadrul muzeului, în Salonul de Iarnă, pot fi admirate două piese
excepționale: tronul regilor României și biroul regelui Carol I.
Din 1939, vechiul conac a devenit inima Muzeului Golești. Instituţia a fost înfiinţată prin
decret regal dat de Carol al II-lea, în 7 iunie 1939, sub numele Muzeul Dinicu Golescu.

Începând cu anul 1966, alături de Conacul Goleștilor, s-au pus bazele înființări
unui muzeu național etnografic în aer liber care să reflecte cele două ocupații de bază ale
românilor – viticultura și pomicultura. Peste 30 de gospodării de viticultori și pomicultori
aduse de pe întreg teritoriul României formează un univers țărănesc unic, în care tradițiile,
meșteșugurile și credințele străbunilor își dau întâlnire cu generațiile de astăzi. Secția în aer
liber de la Golești este un tezaur de arhitectură ţărănească şi o matrice de reprezentare a
existenţei comunităţilor rurale din secolele XIX-XX.

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, Golești - Argeș este al treilea muzeu ca reprezentare

și importanță națională și întâiul dedicat ocupațiilor poporului român. Rațiunea organizării
acestui muzeu la Golești derivă din importanța viticulturii și pomiculturii pe teritoriul
județului Argeș. Fructele și strugurii au fost folosiți ca hrană din cele mai vechi timpuri.
Arheologii, care au început în ultimul timp să se preocupe de începuturile cultivării viței de
vie și pomilor fructiferi, consideră că, pe baza rezultatelor reieșite din săpături, locuitorii
comunităților neolitice au cultivat pomii fructiferi și viță de vie pe lângă casele lor. În
așezarea neolitică de la Radovanu s-au găsit dovezi despre folosirea fructelor de nuc, alun,
corn, măceș și prun sau corcoduș. Alunele carbonizate, descoperite în stațiunea neolitică de la
Pietrele, județul Giurgiu, dovedesc folosirea fructelor pe o arie mai largă. Locuitorii
comunităților neolitice de tip Cucuteni au fost printre primii cultivatori ai viței de vie.

Învățământul modern a adoptat în ultimul timp o metodologie bazată pe acțiune, pe

promovarea metodelor interactive care să solicite inteligența, imaginația şi creativitatea
individului. Activ va fi elevul care efectuează o acțiune mintală de căutare, de cercetare și de
redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. „Activismul exterior” vine deci
să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mental, să devină purtător al
acestuia (Ioan Cerghit, 1997). Predarea geografiei formează diferite deprinderi de mare
aplicabilitate practică cum sunt: orientarea, observarea, analiza, citirea și interpretarea datelor,
executarea de grafice, desene și hărți
De o mare importanță sunt aplicațiile practice datorită concretizării numeroaselor noțiuni
geografice însușite în mod temeinic la clasă. În acest sens ,multiple posibilități le oferă
orizontul local, aflat la dispoziția tuturor elevilor, aici profesorul are posibilitatea de a forma
și consolida la elevi o serie de noțiuni fizico-geografice, de a explica și exemplifica
desfășurarea variatelor fenomene care au loc în natură.
Educaţia pentru toţi presupune accesul oricărui copil sau membru al comunităţii la
programe şi oferte educaţionale de calitate, urmărindu-se două finalităţi majore (UNESCO,
Declaraţia de la Salamanca, 1994): Fiecare şcoală care doreşte să fie deschisă şi flexibilă, prin
aplicarea principiilor incluziunii, trebuie să demonstreze, prin managementul pe care îl
propune:
► înţelegerea reală şi recunoaşterea incluziunii ca o parte a politicilor de egalizare a şanselor
persoanelor cu cerinţe speciale, şi nu numai o simplă plasare a copiilor împreună;
► recunoaşterea legăturilor dintre educaţia incluzivă şi valorizarea diversităţii umane prin
promovarea unui ethos şcolar care valorizează toţi copiii şi familiile lor;
► favorizarea unui climat de sprijin flexibil şi oferirea de răspunsuri adecvate cerinţelor
individuale prin oferta educaţională a şcolii;
► implicarea comunităţii locale în dezvoltarea programelor şi a ofertelor educaţionale pentru
toate categoriile de elevi din şcoală;
► accesul personalului didactic la ocazii de dezvoltare profesională care să susţină/sprijine
dezvoltarea practicilor incluzive. Şcoala pentru diversitate pune în centrul atenţiei sale
persoana umană ca fiinţă originală, unică şi irepetabilă, accentuând ideea că în fiecare
societate există persoane diferite, grupuri diferite, motivaţii, raţiuni şi puncte de vedere
diferite (Melero, M.L., 1990).-
https://dialogteologic.ro/wp-content/uploads/2018/05/DT325_Alois-GHERGU%C5%A2.pdf

Geografia ca disciplină școlară oferă un potențial enorm pentru promovarea aptitudinilor și

competențelor cruciale pentru viața în secolul XXI
Diminuarea analfabetismului functional prin alfabetizarea în geografie implică elevii să-și
dezvolte abilitățile de citire și vizualizare, scriere și creare, precum și abilități de vorbire și
ascultare. Ei folosesc acest lucru pentru a explora, interpreta și evalua fenomene și probleme
geografice și pentru a-și comunica ideile geografic. De asemenea, implică elevii care lucrează
cu o varietate de texte tipărite, orale, vizuale și digitale pentru a aduna, sintetiza și analiza
informații și pentru a prezenta și justifica idei, concluzii și opinii într-o gamă largă de
contexte geografice.
Alfabetizarea geografică se referă la capacitatea de a construi și aplica cunoștințe,
înțelegere și abilități geografice de a explora, discuta, analiza și comunica informații, concepte
și idei geografice într-o varietate de moduri.
Pentru a înțelege și comunica în mod eficient ideile geografice, elevii trebuie să dobândească:
 limbaj geografic
 abilități de alfabetizare vizuală
 abilități de alfabetizare spațială.
Limbajul geografic se dezvolta in timp prin utilizarea corecta de catre elev a termenilor
geografici si de a-i pozitiona corect in context. Pentru acest lucru elevul trebuie sa aiba
formata o viziune, sa aiba capacitatea de a analiza, comparatie.

Hărțile sunt un text cheie folosit de geografi (Butler, 2014), dar și alte moduri vizuale,
cum ar fi fotografiile, imaginile în mișcare, graficele și prezentarile video. Elevii trebuie să
dezvolte abilități de alfabetizare vizuală, pe măsură ce dau sens informațiilor comunicate prin
diferite moduri vizuale. 

Este important, deoarece spațiul este un concept cheie în geografie, elevii să dezvolte
abilități de alfabetizare spațială, care includ înțelegerea relațiilor spațiale și conștientizarea
modului în care este reprezentat spațiul geografic, precum și analizarea problemelor și
dezvoltarea soluțiilor într-un cadru spațial. Harta reprezinta cel mai la indemana si mai util
instrument de a forma abilitati de alfabetizare spatiala ( foto 3)
https://www.education.vic.gov.au/school/teachers/teachingresources/discipline/english/
literacy/Pages/introduction-to-literacy-in-geography.aspx

Activitatile desfasurate in cadrul aplicatiei practice sau a lectiei de geografie pe teren

implica un anumit grad de activ de învățarea – dar scopul și natura acesteia învăţari variza în
funcţie de structură şi natura activitatilor. În primul exemplu, accentul se pune pe înțelegerea
notiunilor de catre elevi și aplicarea conceptelor geografice, cu câteva informații despre studii
de caz. Activitatile cer elevilor să fie activi în lor întrebările critice, provoaca pe elevi în lor
înțelegerea unei probleme. În ambele cazuri, elevii sunt activi. Dar „activ” poate fi un termen
înșelător. Idei constructive în educaţia (vezi de exemplu Stobart, 2008) sunt bazate pe ideea că
cel care învață ar trebui să fie implicat activ în procesul de învățare: adică că învățarea este un
act intenționat, care necesită elevul să fie activ.

https://edict.ro/importanta-aplicatiilor-practice-si-a-excursiilor-scolare-in-consolidarea-

cunostintelor-de-geografie/

Arealul propus spre studiu ofera posibilitatea invatarii geografice prin descoperire,
observatie, analiza, comparatie, astfel incat sa creeze posibilitatea de a invata diferentiat in
functie de posibilitatile sale intelectuale, dezvoltand gandirea critica, curiozitatea, stimuland
cunoasterea prin observare directa, dand posibilitatea elevului sa si formeze concepte despre
anumite elemente geografice in concordanta cu ceea ce a invatat la clasa. Spatiul geografic
ales ofera posibilitatea de transfer a informatiilor intre geografie, istorie, economia locului
asigurand transdisciplinaritate, determinand intelegerea proceselor si fenomenelor geografice.
Cea mai des utilizata modalitate de cercetare geografica folosita intr o aplicatie practica este
fisa de observare a orizontului. Aceasta cuprinde detalii legate de pozitia geografica, relief,
clima, ape, vegetatie, fauna , soluri, tipuri de asezari omenesti, particularitati economice ale
zonei, interventia antropica. Toate aceste elemente pot fi identificate de catre elevi printr un
proces de observare sub indrumarea profesorului. Elementele geografice din teritoriu ofera
posibilitatea elevilor de a corela anumite elemente geografice ( relief-clima-sol-culturi
agricole); C.S 1.2. Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice
utilizând termeni specifici

Fișa de observare a orizontului local

Numele localităţii:.........................................................................................................................
Tipul localităţii:............................................................................................................................
Aşezare geografică:......................................................................................................................
Forma şi unitatea de relief în care este situată:.............................................................................
Specificul reliefului:......................................................................................................................
Ape (curgătoare/stătătoare):..........................................................................................................
Specificul climei:..........................................................................................................................
Populatia (număr, etnie):...............................................................................................................
Ocupațiile locuitorilor:..................................................................................................................
Resurse naturale:...........................................................................................................................
Flora specifică:..............................................................................................................................
Fauna specifică:.............................................................................................................................
Economia......................................................................................................................................
Turism ..........................................................................................................................................
Transport.......................................................................................................................................

O metoda de predare-invatare –evaluare este ”citirea si interpretarea resurselor vizuale ”

cum este lectura, fotografia, harta. Fiecare din acestre resurse ofera posibilitate de explorare
fiecarui elev, oferindu i posibilitatea sa si foloseasca abilitatile pentru descrierea sau
explicarea anumitor fenomene, procese geografice. Pot constitui glosare de termeni intalniti,
pot forma derivate de la anumiti termeni geografici ( de ex: viticol-viticultura, antropic-
antropizare, activ-activitate etc) Se ating astfel competentele:
C.S 2.1. Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
C.S. 2.3. Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte
materiale vizuale în contexte/situaţii diferite

Foto 1. Prezentarea activitatii antropice in regiune.

Foto 2. Cultura vitei de vie in zona Stefanesti ( Arges)

Foto 3. Harta Campiei Inalte a Pitesti

Textele geografice ii ajuta pe elevi sa formeze C.S :

1.1 Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici prin prezentarea
prin cuvinte proprii a caracteristicilor elementelor observate direct sau indirect, denumirea
unor procese şi fenomene socio-economice, descrierea unor fenomene/procese geografice
observate direct sau indirect
De ex dupa o imagine data. De ex: Crama Marcea –centrul de vinificatie Stefanesti ; dupa o
diagrama data ( evolutia populatiei in localitatea Golesti), etc
De asemenea elevii, pe baza unor resurse date (fragmente de text, fragmente de harta), -
metoda lecturii- ajung la identificarea cauzelor de natură socio-economică în explicarea
diferitelor fenomene caracteristice geografiei umane şi regionale, evidenţierea legăturii dintre
mediul geografic şi evoluţia societăţii omeneşti pe baza informaţiilor obţinute din diferite
surse, formand C.S.:
3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii
interdisciplinare
3.4. Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi mondial utilizând diverse surse
” Desfiinţarea întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de
producţie, şi restituirea terenurilor foştilor proprietari, a generat o fărâmiţare a structurii
de proprietate şi distrugerea masivelor viticole. Au dispărut total viile de la Izvorani, s-au
diminuat drastic plantaţiile de la Valea Mare, Ştefăneşti, Văleni, Vrăneşti, Călineşti,
Priboieni,Topoloveni, Leordeni, Costeşti. 
Ponderea viticulturii în economia agrară a judeţului Arges s-a diminuat drastic, viţele
nobile sunt pe cale de dispariţie, cercetarea, din lipsă de fonduri, s-a diminuat până la
dispariţie.
Viticultura argeşeană a iesit practic din patrimonioul viticol românesc în ciuda
notorietăţii de care s-a bucurat de-a lungul timpului.” ( sursa: marcea.ro )

Aplicatia practica ofera posibilitatea implicarii copiilor în activități geografice „reale”, de

ex. cercetarea locala a unei problemă de mediu sau utilizarea Internetului pentru a investiga o
problemă actuală.
Recunoaștem faptul că există copii cu abilități geografice foarte diferite
și oferim oportunități de învățare adecvate pentru toți copiii prin potrivirea provocarea sarcinii
la capacitatea copilului. Realizam acest lucru printr-o serie de strategii care ar putea include:
 stabilirea de sarcini comune care sunt deschise și pot avea o varietate de răspunsuri;
 stabilirea unor sarcini de dificultate crescândă, unii copii neterminând toate sarcinile;
 gruparea copiilor după abilități în sală și stabilirea de sarcini diferite pentru fiecare grupă de
abilități;
 furnizarea de resurse de complexitate diferită în funcție de capacitatea copilului;

Matematică
Geografia din școala noastră contribuie la predarea matematicii într-o varietate de moduri.
Noi
învață-i pe copii să reprezinte obiecte cu hărți. Copiii studiază spațiul, scara și
distanță și ei învață cum să folosească referințe la grilă cu patru și șase cifre. Ei folosesc, de
asemenea, grafice
pentru a explora, analiza și ilustra o varietate de date. Aceste date le permit copiilor să
deseneze
comparații ale asemănărilor și diferențelor, de exemplu cu diferite populații și posibilități
citirea, ordonarea și compararea numerelor mari.
Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC)
Asiguram ca copiii sa foloseasca calculatorul la lectiile de geografie unde
adecvat. Încorporăm TIC în planificarea curriculumului nostru de geografie. Utilizarea unui Smart
tabla în sala de clasă îmbunătățește, de asemenea, învățarea copiilor. Copiii folosesc TIC în geografie
pentru a-și îmbunătăți abilitățile în manipularea datelor și în prezentarea lucrărilor scrise. Laptop-uri,
I-Pad-uri și
Cărțile Chrome pot fi, de asemenea, folosite ca ajutor de cercetare și instrument pentru explorarea
localităților, de exemplu prin
Hărți Google. De asemenea, oferim copiilor posibilitatea de a folosi camera digitală pentru a
înregistra și
utilizați imagini fotografice.

https://standrews.calderdale.sch.uk/wp-content/uploads/2020/07/Geography-at-St-Andrews-.pdf

Geografia înseamnă pregătirea oamenilor pentru a lua deciziile individuale și colective

importante cu care ne vom confrunta cu toții în secolul XXI

Lectia de geografie practico- aplicativa încurajează elevii să efectueze o serie de anchete

geografice, investigații mai deschise și mai active, de la rezolvarea problemelor prestabilite și
la descoperirea un situatii problema.

Prin întrebări, elevii identifică subiecte, genereaza întrebări, evaluează calitatea dovezilor,
procesează și analizează datele, selectează metode de prezentare pentru a comunica rezultatele
cercetării în mod eficient, gandesc creativ despre probleme geografice, propun acțiuni
individuale sau de grup ca răspuns la rezultatele cercetării și, dacă este cazul, luați astfel de
măsuri

De asemenea pot sa emită judecăți cu privire la abilitățile esențiale, procesele, înțelegerile și

valorile pe care elevii trebuie să le dezvolte pentru a desfășura semnificative și etice
geografice
Elevii sunt sprijiniti sa faca investigații în domeniu și să selecteze și să utilizeze munca de
teren instrumente și tehnici în mod adecvat, sigur și eficient. Instrumentele pot varia de la
simple echipamente special construite pentru camere digitale și video, GIS și senzori de
mediu.