IASI

Sabau Bianca
Pirv Roxana

Localizare
• Din punct de vedere geografic,
oraşul este situat în nord-estul
României, la 47010'24"
latitudine nordică şi 25015'3"
longitudine estică, pe râul
Bahlui, la o distanţă de 15 km de
râul Prut, în centrul provinciei
Moldova, care se întinde de la
munţii Carpaţi până la râul
Nistru – râu aflat până nu demult
la confluenţa unor importante
trasee comerciale.
 Relief
• Relieful judeţului este deluros.
Partea centrală şi nord-estică
este dominată de dealuri şi
podişuri interfluviale joase, udate
de râurile Bahlui şi Jijia, având
versanţi afectaţi de alunecări de
teren şi lunci inundabile.

Clima
• Clima prezinta un caracter
continental pronuntat, fiind
influentata de masele de aer
cu provenienta rasariteana.
La Iasi, iernile sunt geroase,
iar verile calduroase.
Temperatura maxima
inregistrata a fost 40 grade
Celsius, in timp ce
temperatura minima a fost
de - 36,3 grade Celsius.
 Demografia

În urma datelor recensământului din 2011, județul Iași avea o populație de 772.348
locuitori, fiind, după Bucuresti, al doilea județ ca număr de locuitori din România, cu o
densitate a populației de 140,5 loc./km².[2] Populația aproape s-a dublat în ultimii șaizeci de
ani, astfel încât, la recensământul din 2020, populația județului ajunge la 1.008.254 de
locuitori.

Hidrografie
• Harta prezintă rețeaua hidrografică a
județului Iași, respectiv apele sau
principalele fluvii care traversează teritoriul,
redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături
de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri
goale, și cele mai importate orașe economice
și culturale din județ, pe lângă reședință,
care are cea mai densă populație și este și
centrul administrativ și politic, acestea din
urmă fiind evidențiate prin pătrate
îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât
cel al reședinței. La sud izvorăsc afluenți de
stânga ai râului Bârlad, cum sunt Stavnic în
zona central-sudică, Vaslui și Crasna în zona
sud-vestică, aproape de cursul inferior al
Jijiei.
Asezari Zona metropolitana din iasi
• Orașul are ca suburbii
câteva localități care,
din punct de vedere
administrativ, sunt
considerate încă
așezări rurale, dar, din
punct de vedere
edilitar, se prezintă ca
așezări urbane: Dancu,
Tomești,
Ciurea și Lunca
Cetățuii.

• In judetul Iasi sunt 331 sate.

• Cu rosu sunt marcate zonele
rurale si mai putin dezvoltate.
 Economia
• Iași este cel mai important centru
economic al Moldovei și unul dintre
cele mai importante ale României.
Industriile principale sunt
metalurgia, medicamentele,
componentele auto, echipamentele
industriale, textile, materialele de
construcții și industria alimentară.

Energia
 Istorie

Cea mai bogat documentată

explicație este că numele orașului
își are originea în Evul mediu
timpuriu, de la poporul alanic al
iașilor, dar istoricii protocroniști
au altă teorie referitoare la
originea numelui „Iași”. Ei
afirmă că numele provine de la
un trib sarmat mult mai vechi:
iazigii din Antichitate.

Fauna

In paduri sunt prezente cele

mai multe specii faunistice,
printre care se remarca
mistretul, capriorul, veverita,
lupul, vulpea, ciocanitoarea
pestrita, cucul, turturica,
porumbelul
salbatic, fazanul, etc.
 Flora

• Fauna din zona orașului Iași

prezintă diferențieri, în sensul că
în zona luncii Bahluiului întâlnim
o vegetație de silvostepă, iar în
sectoarele colinare o vegetație de
păduri de foioase.
 Atractii turistice

• Grădina botanică Anastasie Fătu

din Iași
Aceasta este prima grădină
botanică din România, înființată în
anul 1856, de către medicul
Anastasie Fătu. Astăzi suprafața sa
este de 80 ha, cuprinde mii de specii
de plante, ceea ce o face să fie
inclusă în fruntea topurilor cu
obiective turistice din Iași.
• Palatul Culturii Iași
Palatul Culturii din Iași este o clădire
emblematică construită în perioada 1906 –
1925, pe locul fostului palat domnesc, după
planurile arhitectului I.D. Berindey.
Acesta a servit inițial drept Palat
Administrativ și de Justiție. În anul 1955,
destinația clădirii a fost schimbată într-una
culturală, devenind gazda unor instituții
culturale din Iași.
Conceput în spiritul palatelor comunale din
Europa de Vest, este o îmbinare fericită a mai
multor stiluri arhitecturale: neogotic,
romantic și neobaroc.
.

• Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Aceasta a fost construită între anii 1637 – 1639.
Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în
întregime și care au fost inițial aurite, combină
elemente turcești, arabe, georgiene, armene și
persiene cu motive arhitecturale romanești într-o
superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate peste
30 de registre de motive decorative, care nu se
repetă.
Actuala infătișare a mănăstirii este rezultatul
lucrărilor de restaurare ale arhitectului Andre
Lecomte de Nouy, desfășurate în perioada 1882
-1904. S-a păstrat structura exterioară datorită
căreia mănăstirea este unică în cadrul arhitecturii
ecleziastice romanești .
 • Palatul Roznovanu - Primăria Iași
Actualul sediu al primăriei, fostul Palat
Roznovanu, este situat în inima Iașiului, în
apropierea celor mai semnificative
monumente ale orașului.
Clădirea impresionează prin somptuozitate
și fastul interioarelor, a fost construită în
deceniile 7 – 10 ale sec. XVIII-lea și
restaurată între 1830 – 1833 de către
cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel
care a proiectat și Catedrala Metropolitană.
În ansamblu, ca arhitectură dar și prin
frescele interioare și statuile ce împodobeau
în 1830 exteriorul, palatul aparține stilului
neoclasic, cu . elemente ornamentale
eclectico-baroce

• Catedrala Mitropolitană
Catedrala Mitropolitană din Iași a fost
construita în perioada 1833-1839 în stil
neoclassic, de către arhitecții vienezi Johann
și Gustav Freywald.
Este o clădire monumentală, de plan
dreptunghiular, marcată la colțuri de patru
turle decroșate. Stilul arhitectonic este
inspirat din forme târzii ale Renașterii
italiene.
. Elementele decorative, atât în interior, cât și
în exterior, sunt dominate de stilul baroc
 Traditii
• Trandafir de la Moldova
Prin traditie, se intalnesc pe scena ieseana
interpreti ai jocurilor populare
batranesti,ai cantecelor vocale si vocal-
intrumentale (de grup), precum si formatii
intrumentale populare (toate structurile),
care rasplatesc eforturile organizatorilor ce
vizeaza largirea continua a sferei de
cuprindere a festivalului, in sensul invitarii
in orasul nostru a formatiilor mai putin
cunoscute, provenind atat din tara cat si din
strainatate.

• Cucuteni 5000
Târgul de ceramică românească
„Cucuteni 5000” este un proiect
derulat sub patronajul
Consiliului Județean Iași, ce are
ca scop cunoaşterea şi
valorificarea acestui important
domeniu al culturii populare
tradiţionale, precum şi
permanentizarea dimensiunilor
artistice relevante din cele mai
cunoscute centre de olărit de pe
cuprinsul ţării, din Republica
Moldova și Ucraina.
• DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Festivalul de la Iaşi se constituie într-un bun prilej de rememorare a
atmosferei satului tradiţional, de întalnire şi reîntalnire cu frumuseţea măştilor
(Capre, Cerbi, Urşi, Berbeci, Căiuţi, etc), cu sobrietatea magilor din alaiurile
Irozilor, cu naturaleţea colindelor şi a pluguşoarelor, cu insolita prezenţă a
trupelor haiduceşti etc.

• DIN BĂTRÂNI, DIN OAMENI BUNI

„Din bătrâni, din oameni buni” este un
proiect dedicat tinerilor interpreți de
muzică populară. Festivalul-concurs al
cântecului popular moldovenesc „Din
bătrâni, din oameni buni” este în momentul
de față unul dintre cele mai prestigioase
festivaluri la nivel național care, de 14 ani,
încurajează tineri cu vârste cuprinse între
16 și 23 de ani să participe cu repertorii
autentice, contribuind astfel la valorificare
și promovarea vechilor cântece specifice
zonei Moldovei.
 Mai multe informatii le gasiti
aici

https://youtu.be/HEfRNebIb0A

Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/ • https://ro.wikivoyage.org/
• http://satul.net/
• https://traditii-iasi.ro/
• https://www.ziaruldeiasi.ro/
• https://instatravel.ro/
• http://www.monumenteiasi.ro/
• https://iasi.insse.ro/
• https://www.traveleuropa.ro/
• https://www.icc.ro/
• http://www.anpm.ro/