Cultura Ruginoasa

STUDIU ISTORIC
Comuna Ruginoasa este localizată în partea de Vest a judeţului Iaşi, la o distanţă

rutieră de 12 Km de municipiul Paşcani, la 15 km de oraşul Tg.Frumos şi la 62 km de
municipiul Iaşi. Este străbătută de şoseaua naţională DN 28A Târgu Frumos - Paşcani.
Comuna Ruginoasa se învecinează cu următoarele teritorii comunale:
- la N cu comuna Todireşti,
- la V cu comuna Hărmăneşti,
- la SV cu comunele Stolniceni Prăjescu şi municipiul Paşcani,
- la S cu comuna Heleşteni,
- la E cu comunele Cucuteni şi Costeşti.
Sistemul de localităţi cuprinde satele: Ruginoasa (reşedinţa de comună) Rediu,
Dumbrăviţa şi Vascani.
DATE PRIVIND EVOLUŢIA ÎN TIMP A UNITĂŢII TERITORIAL – ADMINISTRATIVE
Comuna Ruginoasa este localizată în partea de Vest a judeţului Iaşi, la o distanţă

rutieră de 12 Km de municipiul Paşcani, la 15 km de oraşul Tg.Frumos şi la 62 km de
municipiul Iaşi. Este străbătută de şoseaua naţională DN 28A Târgu Frumos - Paşcani .
Prin comună trece calea ferată Paşcani-Iaşi, pe care este deservită de staţia Ruginoasa.
Repartiţia şi evoluţia în teritoriu a reţelei de localităţi, în ansamblu, este rezultatul
unui complex de condiţii naturale şi social economice care s-au manifestat în diferite etape
istorice.
Aşezările rurale au evoluat, în principal, sub acţiunea factorilor social-economici, dar
s-au dezvoltat şi sub influenţa mediului natural, a localizării în raport cu posibilităţile de
alimentare cu apă, cu existenţa unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat şi de păşunat), a
unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc.
Ruginoasa are o origine veche, dinainte de anul 1600. Primul document care
amintește de Ruginoasa este un hrisov din anul 1596 în care se vorbește de existenţa a opt
case, înţelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele.
Înainte de anul 1800 Ruginoasa era una dintre cele mai frumoase moșii boierești din
Moldova de Sus. Prin întindere și bogaţii întrecea Stânca Roznovanului, de lângă Iași,
Pașcanii Cantacuzinului și multe din moșiile lui Toderiţă Balş. Malul stâng al Siretului,
străjuit de un zid de culmi deluroase e secţionat de “trecători” la Bucecea, intrarea
Botoșanilor, şi la Ruginoasa, intrarea dinspre apus a Iaşilor.
Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit "Osoi", de
unde locuitorii s-au retras, întrucât locul era arid și lipsit de apă, pe locurile unde este astăzi
satul Ruginoasa. În jurul anului 1800 aici existau curţile proprietarului moşiilor - familia
Struzeștilor. După tradiţie, numele localităţii ar avea cel puţin două surse. Una ar fi că
provine de la un păstor pe nume Rugină care s-ar fi stabilit prin aceste părţi cu oile, dar în
lucrarea Ruginoasa, Boris Crăciun menţionează că "şi astăzi în diferite locuri ale comunei
se poate vedea, în special după ploaie, un strat subţire brun-roșcat care acoperă pământul,
mai ales în locurile pietroase", numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz
existent în localitate - "Rugină" - apare și în documentele moldoveneşti din timpul domniei
lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri.
Astăzi, Ruginoasa se numără printre cele mai mari comune din judeţul Iași. “Poarta
de cetate” e acum împresurată de o întinsă şi mândră așezare, cu o istorie pitorească,
bogată în fapte memorabile, care îndeamnă călătorul la popas şi meditaţie. Privită din
zborul păsării ori de pe colinele împrejmuitoare, localitatea pare o stea cu trei colşuri, în
mijlocul căreia răsar, pe o mică ridicătură de pământ firesc aleasă, construcţiile istorice și
religioase, alături de cele ale prezentului.
CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE TERITORIULUI ŞI LOCALITĂŢILOR, REPERE

ÎN EVOLUŢIA SPAŢIALĂ A LOCALITĂŢILOR
Din comuna Ruginoasa, înfiinţată administrativ-teritorial în 1968, în afară de satul cu

același nume și care în decursul timpului a mai fost numit şi Bugioaia sau Casaşi (Cosaşi),
mai fac parte satele Dumbrăviţa (sat menţionat la 1671), Rediu şi Vascani. Numele satelor
Dumbrăviţa și Rediu amintesc de existenţa întinselor păduri de altădată, care ajungeau
chiar până în preajma conacelor boiereşti. Dumbrăviţa vine de la dumbravă, iar Rediu
înseamnă pădure mică și tânără.
Numele satului Rediu apare într-un document din anul 1862, dar conform lui Al.
Obreja, se consideră că satul a fost înfiinţat în 1772, chiar dacă nu apare în Recensământul
lui Dimitriev din 1774.
În satul Vascani, numit în trecut şi Ceapa sau Oncești, tradiţia locală, întărește
afirmaţia lui Radu Rosetti, care spune că întemeietorul satului a fost comisul Vascan, de
unde și numele localităţii. Satul era împresurat de păduri seculare, alcătuite în special de
stejari bătrâni, deasupra cărora creşteau tufe de vâsc. Potrivit legendei populare, de la
numele acestei plante parazite s-a ajuns la Vascani. Istoria acestui sat aflat la 3 km spre
nord-est de Ruginoasa este descrisă pe larg de Radu Rosetti în “Cronica Vascanilor” . Un
vechi document despre Vascani datează de la 2 aprilie 1606 în care se spune că se vinde o
parte din satul Onceşti ”ce se numește Vascani” La 2 mai 1608 un alt document amintește
că un anume Rugină din Oboroceni şi cu alte rude de-ale sale, pârăsc la domn pe Baciu
Pitarul, motivând că ei ar avea dreptul la moştenirea acestuia. La judecată, domnul și sfatul
dau câștig de cauza lui Baciu, care rămâne în continuare stăpân pe a șasea parte din
Vascani. Dintre următorii stăpânitori ai satului și moșiei sunt cunoscuţi: Ioniţă Pisoschi, Dinu
Feștilă, Ștefan Feștilă. Acesta din urmă a construit în anul 1816 noua biserică pe temelia
unei vechi biserici. La Vascani au mai fost proprietari: văduva Elena Feştilă, Profira Strat,
G. Strat și apoi generalul Alexandru Radovici, fost “ministru de rezbel” al lui Alexandru Ioan
Cuza.
Urmărind harta din 1716 a lui Dimitrie Cantemir coroborată cu informaţii excerptate
din documente, ne putem face o imagine aproximativă asupra procesului formativ al
Ruginoasei. În nord, una din cele mai vechi unităţi administrativ-teritoriale era Ţara
Șepeniţului (Terra Sepeni), adică teritoriul din jurul cetăţilor Hotin, Hmielov şi Ţetina,
constituită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, care se va împărţi în ţinuturile Ţetina
(numit Cernăuţi de pe la 1457) și Hotin. La sud-vest, Șepeniţul se învecina cu ţinutul de
mare întindere al Sucevei. Acesta cuprindea, în afară de bazinul Sucevei, şi o mare parte a
bazinului Moldovei (întreaga zona superioară și o jumătate din cea inferioara, unde se
hotăra cu ţinutul Neamţ), precum și satele de pe valea Siretului, pană aproape de Târgul
Romanului. Faptul ca nu a existat un ţinut al Moldovei ( în regiunea celei de a doua
capitale, Baia) și nici un ţinut al Siretului dovedește că delimitarea administrativ-teritorială
este posterioară domniei lui Petru Mușat (cca 1374–cca 1391), care şi-a avut capitala la
Suceava. Deşi atestat abia la 1472, acest ţinut este cel mai vechi din Moldova, sugerând,
prin configuraţia sa, o expansiune de la nord spre sud și de la vest spre est. Într-adevăr el
înainta în dreapta Siretului până în aproprierea orașului Roman (la Mirceşti), dar trecea şi
peste Siret, cuprinzând satele de la Călineștii de pe Molniţa pană la Ruginoasa de lângă
Târgul Frumos. De aici putem deduce că numele localităţii Ruginoasa apare chiar de la
jumatatea secolului al XIV-lea. Doua documente vechi scot la iveala că Ivanco pitarul,
fratele lui Stanciu pârcălabul, ar fi fost stăpânul Ruginoasei.
Cele mai vechi documente despre Ruginoasa datează din 21 februarie 1596 și 10
martie 1598 de pe vremea domniei lui Eremia Vodă Moghilă. Din secolul al XVII-lea
posedăm mai bine de 20 documente care pomenesc de Ruginoasa. Interesante însă pentru
noi sunt documentele care vorbesc despre stăpânirea unei parţi din sat de către urmașii lui
Ivanco pitarul. Aceste documente, datând din primii ani ai veacului al XVII-lea, sunt foarte
importante pentru că ni-i prezintă retrospectiv pe stăpânii Ruginoasei din tot secolul al XVI-
lea. La 10 mai 1603, Dumitru, fiul Bahluianului, nepot Maricăi, strănepot lui Ignat din
Ruginoasa și Agafiei, fata lui Ivanco pitar, vinde moșia sa lui Nicoară logofatul, stăpânul
Bolșevicilor și apoi al Stonicenilor. În același an, la 21 decembrie, Eremia Voda Moghilă
întărește lui Nicoară logofătul cumpărătura făcută în Ruginoasa și a unei case din Oniceni –
Vascani de la Dumitru Rugină. Nici Nicoară logofătul nu rămâne mult timp stăpân, deoarece
face un schimb de sate cu Ionaşco vistiernicul în 1617. Acesta din urmă dă moşia şi casele
fratelui său Iordache. La această dată, noul proprietar posedă a șasea parte din sat “cu
heleşteu și cu mori în pârâul satului”.
În cronica lui Ion Neculce , avem câteva referiri la Ruginoasa. Stăpânind moșia de la
Prigoreni (lângă Târgu Frumos), cronicarul a fost de multe ori oaspete la curţile boierești
ruginoşene. Din relatările sale reiese faptul că încă din secolul al XVII-lea (poate și mai
înainte) boierii stăpânitori şi-au construit case mari și luxoase, exact pe locul unde apoi a
fost înălţat palatul. În primul deceniu al secolului XIX, proprietarul moșiei Ruginoasa -
vistiernicul Sandu Sturza - clădește un palat în stil neoclasic, ce avea să fie transformat mai
apoi după arhitectura stilului gotic. Palatul avea sa devină reşedinţa Domnitorului Alexandru
Ioan Cuza.
Între construcţiile istorice trebuie menţionat şi hanul de la Ruginoasa, precum și
tunelul ce lega palatul de acest han a cărui intrări se mai văd și astăzi.
Pe la Ruginoasa, de-a lungul vremurilor, au trecut numeroşi oameni de vază:
domnitori, mari boieri, scriitori istorici, diplomaţi, oameni politici. De la Prigoreni venea
adesea cronicarul Ion Neculce; au fost găzduiţi, în interioarele luxoase ale castelului,
Costache Negruzzi şi George Sion; în drum spre Iaşi, humuleșteanul Ionică al lui Ștefan a
Petrei priveşte noaptea, din mersul căruţei, zidurile tainice ale castelului; iar pe ultimul drum
al Domnitorului Al. I. Cuza i-au fost alături: M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, C. Bolliac, C.
Negri, D. Gusti, P. Poni, iar mai apoi a fost des vizitat la mormânt de către N. Iorga, M.
Sadoveanu, Tudor Arghezi. Între personalităţile care au marcat devenirea acestor
meleaguri pot fi menţionate: Ioniţă Sandu Sturza (1762—1842) - domn al Moldovei în
perioada 21 iunie 1822 - 5 mai 1828 Alexandru Ioan Cuza (1820—1873) - domnitor al
Principatelor Unite (1859-1866) Gheorghe I. Brătianu (1898—1953) - istoric, om politic.
ZONIFICARE
Zona pentru locuinţe şi funcţiuni complementare
Fondul de locuinţe este constituit din case cu regim de înălţime P şi P+1, dar şi două
blocuri în satul Ruginoasa: bloc CFR şi bloc de locuinţe cu sediul de poştă la parter, P+2.
Zona de locuinţe se află amplasată în lungul drumurilor săteşti, comunale şi

judeţene, urmând ca în cadrul zonei de locuit să existe unităţi de deservire curentă (spaţii
comerciale şi prestări servicii).
Rezultatele studiilor efectuate la Primăria comunei Ruginoasa cât şi informaţiile
furnizate de Institutul Naţional de Statistică Bucureşti cu privire la fondul de locuinţe în
intervalul 2007 – 2014 sunt prezentate în tabelul care urmează:
Evoluţia fondului de locuinţe pentru comuna Ruginoasa – anii 2007 - 2014:
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Locuinţe existente –
1923 1938 1942 1948 2072 2079 2091 2100
număr total, din care:
Locuinţe în proprietate
- - - - 1 1 1 1
publică
Locuinţe în proprietate
1923 1938 1942 1948 2071 2078 2090 2099
privată
Suprafaţa locuibilă –
71980 72669 72876 73395 86659 87149 88142 88775
total mp
- - - - 33 33 33 33
proprietate publica, mp
proprietate majoritar 71980 72669 72876 73395 86626 87126 88109 88742
privată, mp
Sursa: INSSE Bucureşti 2016
Datorită creşterii suprafeţei locuibile, a crescut şi suprafaţa medie care revine unei
locuinţe, după cum se observă în graficul următor:
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprfaţă locuibilă-mp 71980 72669 72876 73395 86659 87159 88142 88775
Locuinte existente 1923 1938 1942 1948 2072 2079 2091 2100
Suprfaţă
37,43 37,49 37,52 37,67 41,82 41,92 42,15 42,27
locuibilă/locuintă
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de INSSE Bucureşti 2016
Structura acestei zone este caracteristică unui sat moldovenesc: parcelări cu o

configuraţie specifică determinată de condiţii istorice şi de relief, având case amplasate
izolat pe parcelă.
Analizând comparativ situaţia la nivelul anului 1999, cu situaţia la nivelul anului 2014,
existentă în teren la data elaborării actualului P.U.G. se constată că extinderea localităţii s-a
realizat atât prin construirea de case în perimetrul existent cât şi prin ocuparea de noi
terenuri în afara satelor.
Majoritatea gospodăriilor cuprind casa şi anexele, au un nivel mediu de organizare şi
calitate uneori chiar mediocră a construcţiilor.
În ceea ce priveşte materialele folosite la construcţia locuinţelor, se remarcă două
aspecte. Casele vechi erau construite din chirpici, de dimensiuni mai reduse, cu 2 camere
despărţite de o tindă. Lângă locuinţă se construiau anexele constând în grajduri, şoproane,
şuri.
După 1990 este îmbucurător faptul că unele case încep să revină la stilul arhitectonic
tradiţional şi utilizarea lemnului în construcţie, chiar dacă, de cele mai multe ori sunt vizate
numai nivelurile superioare.
Din punct de vedere al dotărilor edilitare, apreciem că gradul de dotare este bun.
Astfel, există alimentare cu apă şi canalizare în satele Ruginoasa, Dumbrăviţa şi Rediu. În
general, gospodăriile au bucătării de vară, care sunt dotate cu plite cu combustibil solid şi
cu butelii.
Caracteristici:
- fondul construit este format în cea mai mare parte din case dezvoltate pe parter, P,
iar construcţiile din zona centrală şi cele mai recente sunt de tip P+1; tot în zona centrală
sunt construite două blocuri.
- schema funcţională pentru case este cea tradiţională pentru aceste locuri: un hol cu
două până la cinci încăperi, cu bucătăria în interior dar şi/sau separat într-o anexă;
- materiale de construcţie - gama materialelor este diversificată: casele foarte vechi
sunt construite din chirpici şi paiantă, iar cele din lemn, cărămidă, ciment, dar şi materiale
moderne pentru izolare (rigips, vată de sticlă, OSB, panouri de polistiren);
- din punct de vedere al dotărilor edilitare al locuinţelor din comună, se poate
menţiona gradul mediu de dotare.
Zona pentru instituţii publice şi servicii

Funcţiunile existente în cadrul zonei centrale sunt cele specifice - obiective social-
culturale: primărie, poştă, instituţii de învăţământ, dispensar, poliţie, instituţii de cultură,
instituţii de cult.
Obiectivele social - culturale amplasate în zona centrală a comunei, respectiv în
centrul fiecărei localităţi sunt următoarele:
 Primăria
Funcţionează în localitatea Ruginoasa într-o clădire P+1 , amplasată în zona
centrală a satului. Clădirea se află în stare bună de funcţionare.
Foto: Primăria comunei Ruginoasa
 Căminul cultural
În comună există cămin cultural, în localitatea Ruginoasa pentru desfăşurarea
activităţilor culturale din comună şi petrecerea timpului liber şi a evenimentelor familiale.
 Biblioteca comunală
În comuna Ruginoasa funcţionează o bibliotecă publică şi biblioteci şcolare în cadrul
şcolilor.
 Dispensarul uman
În comuna Ruginoasa, funcţionează 4 cabinete medicale, 2 farmacii şi un cabinet
stomatologic. Serviciile medicale sunt asigurate de 4 medici de familie şi un medic
stomatolog.
Dispensar veterinar
Este deservit de un medic veterinar şi un tehnician veterinar.
 Poşta
Comuna este deservită de Compania Naţională Poşta Română S.A., Direcţia
Regională de Poştă Iaşi, Oficiul Judeţean de Poştă Iaşi, pe teritoriul comunei funcţionând
Oficiul Poştal Ruginoasa.
 Sediul Poliţiei - se află în localitatea Ruginoasa, clădirea se află într-o stare

bună de funcţionare.
 Unităţi de învăţământ:
În comuna Ruginoasa procesul de învăţământ se desfăşoară în următoarele unităţi de
învăţământ:
- Sat Ruginoasa: şcoala gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” ;
- Sat Rediu şcoală gimnazială cu două corpuri de clădire: în
Dumbrăviţa şi în Rediu;
- În fiecare sat există câte o grădiniţă.
Centrul Cultural Ruginoasa

Pe 28 aprilie 2013 s-a inaugurat Centrul Cultural Ruginoasa, în cadrul căruia
funcşioneaza un punct muzeistic etnografic şi unul arheologic.
Tematica expoziţiei prezintă evoluţia comunităţii săteşti din zonă, din punct de
vedere istoric, etnografic cât şi din punct de vedere al vieţii spirituale; patrimoniul prezentat
este de provenienţa locală, cuprinzând un valoros fond de obiecte.
În cadrul Centrului Cultural Ruginoasa funcţionează şi un Ansamblu de dansuri

populare şi solişti de muzica populară cu care participăm la diferite festivaluri şi manifestări
organizate.
 Biserici:
Ruginoasa - Biserica Domnească

Este monument istoric cu indicativul IS-II-m-B-04238.02 şi face parte din „Ansamblul
Palatului lui Alexandru Ioan Cuza”.
Este o biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Mare
Mucenita Ecaterina”.
Biserica este o construcţie solidă din piatră şi cărămidă groasă. Stilul arhitectural
aparţine epocii decadente moldoveneşti, cu planul în formă de cruce, cu multe motive ce o
face deosebită, între care şi cei patru pilaştri de la intrare ce susţin un frontal în formă
triunghiulară, motive asemănătoare palatului Sturzeştilor. La intrare, pe pronaos, se află un
turn ce serveşte de clopotniţă, iar pe naos se găseşte o calotă mare.
Dumbrăviţa - Biserica Inaltarea Domnului
Este o biserică de rit ortodox, construită în anul 1990.
.
Detaliu picturi faţadă

Rediu - Biserica ortodoxa
Este o biserică construită în stil arhitectonic tradiţional moldovenesc.
Vascani - Biserica Sf. Voievozi
Este o biserică de rit ortodox, cu hramul „Sf. Arh. Mihail şi Gavril”. Este construită în
jur de anul1816.
Foto: Biserica Sf. Voievozi Vascari
Artă şi tradiţie populară.

Ca în multe alte comune, deşi în trecut a existat un bogat fond popular şi tradiţional,
în prezent, multe dintre obiceiurile şi tradiţiile vechi s-au pierdut, o dată cu pătrunderea
modernismului în zonele rurale.
Satele Rediu, Ruginoasa şi Dumbrăviţa sunt cunoscute pentru tradiţia luptei dintre tinerii
din dealul satului şi cei din vale. Obiceiul are loc în fiecare zi de 31 decembrie, de cel puţin 200
de ani, cu menirea de a alunga relele.
Manifestări culturale repetabile

În comună evenimentele sociale importante sunt următoarele:
- ,,Ziua comunei Ruginoasa- Ziua Unirii” ce are loc in fiecare an la 24 Ianuarie
desfăşurată prin manifestări omagiale dedicate Unirii Principatelor Române şi
comemorarea marelui domnitor Al.I.Cuza, înfăptuitorul României moderne, al
cărui mormânt se afla la Ruginoasa. Acest eveniment a devenit o tradiţie şi loc de
pelerinaj încă de la 1873.
- ,,Târgul meşterilor populari” aflat la cea de a IV a ediţie, are loc în luna iulie şi
consta in faptul că timp de 2-3 zile sunt reuniţi la Ruginoasa, în jur de 50 de
meşteri populari din intreaga ţară, dar şi din strainatate. Organizarea acestui Targ
al Mesterilor Populari are drept scop valorizarea mesteşugurilor şi a artei populare
traditionale autentice si introducerea lor in circuitul turistic, cultivarea interesului
pentru activitatea mesteşugăreasca tradiţionala şi transmiterea artei populare
tinerei generaţii.
- ,,Festivalul Mărtisorului”– 1 martie aflat la cea de a IV a editie
- Noaptea Europeana a Muzeelor
- ,,Sipetul Bunicii” expozitie de arta populara traditionala
- Tabara de creatie ,,Comori launtrice”– atelier de creatie si spiritualitate
romaneasca.
- ,,Hora Satului” si ,,Festivalul Palariilor”. In cadrul acestor manifestari micii
producatori au sansa de expune recolta obtinuta din an spre vanzare , dar au loc
si manifestari culturale, artistice si de divertisment.
- Festival de datini si obiceiuri de Anul Nou - Confruntarea mascaţilor din zorii
ajunului de an nou - 31 decembrie
Zona căilor comunicaţie şi transport

Este formată din drumurile judeţene, comunale şi săteşti care traversează comuna
Ruginoasa. Teritoriul comunei Ruginoasa este străbătut de următoarele drumuri clasate:
DN 28A, DJ 280D, DJ 281C, DC 121, DC 122, DC 124, DC 102A, DC 97.
Comuna este stăbătută de calea ferată Paşcani-Iaşi, cu staţia Ruginoasa.
Zona unităţilor agricole

Această zonă include 34 societăţi care activează în domeniul creşterii animalelor şi
culturii plantelor legumicole, cereale şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase;
Zona de spaţii verzi, sport, agrement

Ca dotări sportive menţionăm existenţa unui stadion la Ruginoasa, stadion la Vascani
şi stadionul Unirea din satul Dumbrăviţa. Stadionul Unirea este unul dintre cele mai vechi
stadioane ale judetului Iasi. Amplasamentul stadionului este acelasi de peste 40 de ani, iar
aici au evoluat de-a lungul timpului diverse echipe de fotbal. Stadionul a fost folosit o
perioadă şi de fosta echipă de Divizie C, actuala Liga III. Stadionul este in plin proces de
modernizare, fiind construită o cladire separată pentru vestiare (vestiarele actuale sunt
in Sala de Sport de langă stadion), se va construi o nouă tribună şi se vor amplasa şi 4
stâlpi pentru nocturnă. Suprafata de joc este una dintre cele mai bune din campionatul
judetean
Din zona de spaţii verzi face parte parcul palatului lui Alexandru Ioan Cuza.
Suprafaţa de spaţii verzi este de 7,64 ha, ceea ce înseamnă 11,84 mp/locuitor.
Zona pentru echipare tehnico-edilitară se majorează prin propunerile de

extindere/înfiinţare a sistemelor de alimentare cu apă, cu gaze naturale şi canalizare.
Zona monumentelor istorice

Conform Listei Monumentelor Istorice a judeţului Iaşi, pe teritoriul comunei
Ruginoasa există următoarele monumente istorice de interes naţional şi local
Nr. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare
crt.
1 IS-I-s-B-03651 Ruinele hanului sat sec. XVIII,
de Ruginoasa RUGINOASA; Epoca
comuna medievală
RUGINOASA
2 IS-I-s-B-03682 Situl arheologic sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP),
de la Vascani, comuna la marginea de S V a
punct "Pe Platou" RUGINOASA satului, lângă fostele
grajduri CAP şi biserică, pe
partea dreaptă a drumului
Vascani - Todireşti
IS-I-m-B-03682.01 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), sec. XVIII,
comuna la marginea de S V a Epoca
RUGINOASA satului, lângă fostele medievală
IS-I-m-B-03682.02 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), ec. XVI -
comuna la marginea de S V a XVII, Epoca
IS-I-m-B-03682.03 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), sec. XIV -
comuna la marginea de S V a XV, Epoca
IS-I-m-B-03682.04 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), sec. V,
comuna la marginea de S V a Epoca
RUGINOASA satului, lângă fostele migraţiilor
IS-I-m-B-03682.05 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), ec. IV p.
comuna la marginea de S V a Chr, Epoca
RUGINOASA satului, lângă fostele daco-
grajduri CAP şi biserică, pe romană
IS-I-m-B-03682.06 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), sec. II - III p.
comuna la marginea de S V a Chr., Epoca
RUGINOASA satului, lângă fostele romană
IS-I-m-B-03682.07 Aşezare sat VASCANI; "Pe Platou" (Grajdul CAP), Latene,
comuna la marginea de S V a cultura
RUGINOASA satului, lângă fostele geto-dacică
3 IS-II-a-B-04238 Ansamblul sat sec. XIX
Palatului lui RUGINOASA;
Alexandru loan comuna
Cuza RUGINOASA
IS-II-m-B-04238.01 Palatul Alexandru sat 1862
loan Cuza RUGINOASA;
comuna
RUGINOASA
IS-II-m-B-04238.02 Biserica "Adormirea sat 1813
Maicii Domnului" RUGINOASA;
comuna
RUGINOASA
IS-II-m-B-04238.03 Parc sat 1813
RUGINOASA;
comuna
RUGINOASA
IS-II-m-B-04238.04 Zid de incintă sat 1813
RUGINOASA;
comuna
RUGINOASA
IS-II-m-B-04238.05 Turnuri sat 1813
RUGINOASA;
comuna
RUGINOASA
4 IS-III-m-B-04325 Monumentul sat În cimitir înc. sec. XX
Eroilor din primul RUGINOASA;
război mondial comuna
RUGINOASA
5 IS-IV-m-B-04238.06 Mormântul sat sf. sec. XIX
pregătit pentru RUGINOASA;
domnitorul comuna
Alexandru loan RUGINOASA
Cuza
Se impune semnalizarea peisajelor şi monumentelor, redarea lor mai lizibilă în

patrimoniul natural sau cultural, în special pentru turiştii străini şi încurajarea circulaţiei în
această zonă. Protecţia zonei se va face în primul rând prin educarea populaţiei.
REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
Conform Legii 422/2001, articolul 55, aliniatul 1, litera e şi f, privind protejarea

monumentelor istorice, constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor
istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:
e) neprecizarea în certificatul de urbanism a necesităţii obţinerii avizului Ministerului Culturii
şi Cultelor sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările propuse la
monumente istorice în zona de protecţie a acestora ori în zonele protejate;
f) eliberarea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare pentru lucrări la monumente
istorice în zonele protejate, fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori al serviciilor
deconcentrate, după caz.
a. CATEGORII DE UTILIZARI FUNCTIONALE ADMISE
- Pe intregul teritoriu situat in zonele şi subzonele istorice protejate, indiferent de

natura regimului de proprietate asupra terenului sunt obligatorii următoarele măsuri
de conservare a valorilor arheologice:
- realizarea de sondaje arheologice inainte de inceperea intervenţiilor propriu-zise;
- supravegherea arheologică pe intreaga durata efectuării săpăturilor de orice fel;
- acţionarea autorizată de specialitate in vederea eliberării de sarcină arheologică, in
conformitate cu actele normative in vigoare.
Pentru zonele istorice protejate sunt admise următoarelecategorii de utilizării
funcţionale ale imobilelor:
- imobile utilizate preponderent pentru locuire şi secundar pentru alte funcţiuni
compatibile;
- imobile utilizate pentru activităţi mixte, in care pe langă funcţiunea de locuire se
intalnesc funcţiunile de comerţ, servicii, alimentaţie sau mici spaţii de birouri;
- imobile utilizate pentru activitatea instituţiilor publice, de cultură, de sănătate sau
culte;
- imobile utilizate preponderent sau total ca spaţii verzi amenajate pentru promenade
şi sport in aer liber.
Utilizările funcţionale sus menţionate generează atat modul de ocupare al parcelei şi
tipologia fondului construit, cat şi structurarea unei zone/subzone istorice de referinţă.
Utilizările funcţionale admise sunt in concordanţă cu zonificarea prevăzută in PUG in
vigoare.
b. UTILIZĂRI ADMISE
- Conservarea caracterul general al zonei, prin păstrarea utilizatorilor funcţionale

existente în măsura în care acestea reprezintă monumente istorice de interes local.
- Trebuie stimulată dezvoltarea tuturor acelor funcţiuni care au caracter comercial şi
care prin modul de organizare şi de desfăşurare a activităţii, precum şi prin calitatea
serviciilor pot reprezintă un grad de atracţie publică ce depăşeşte nivelul de interes al
comunităţii locale şi reprezintă o atracţie de interes turistic.
Se admit modificări ale funcţiunilor actuale, astfel incat să se respecte următoarele
condiţii, considerate minimale, pentru schimbarea funcţiunilor existente:
- să se realizeze prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate in
conformitate cu legislaţia in vigoare;
- să corespundă specificului şi statutului pe care il deţine imobilul şi zona din
care face parte;
- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilul;
- să conducă la imbunătăţirea calităţii serviciilor in raport cu disfuncţiile generate de
lipsa spaţiilor de parcare.
In ceea ce priveşte imobilele care sunt utilizate in prezent pentru activităţi ale
instituţiilor publice, de cultură, de sănătate sau de culte acestea trebuie să-şi
conserve strict aria de desfăşurare şi să urmărească imbunătăţirea calităţii serviciilor in
raport cu disfuncţiile actuale datorate spaţiilor de parcare reduse.
In acelaşi context se interzice realizarea clădirilor destinate exclusiv pentru birouri,
precum şi schimbarea in exclusivitate pentru birouri a oricăror funcţiuni actuale ale clădirilor
existente.
Spaţiile publice care in prezent sunt amenajate ca spaţii verzi şi sunt utilizate ca
grădini publice, se vor conserva cel puţin in perimetrul actual de amenajare, analizand
eventualele posibilităţi de dezvoltate ale acestei utilizări funcţionale in limitele care este
asigurată şi conservarea caracterului pe care il are. In ceea ce priveşte posibilitatea de
utilizare funcţională a spaţiilor publice amenajate ca spaţii verzi cu caracter de parc -
grădină publică, trebuie evidenţiat şi susţinut caracterul public al acestora prin modalitatea
de relaţionare şi de percepere in raport cu circulaţia publică şi prin modul de organizare al
activităţilor din vecinătatea acestora, inclusiv in ceea ce priveşte relaţia vizuală.
In cazul spaţiilor publice amenajate peisager ca grădini publice sunt permise doar
acele activităţi specifice (cum ar fi: promenadă, recreere, loisir ş.a.) care presupun o
utilizare publică a acestora, strict in limitele asigurate de amenajările peisajere. In aceste
spaţii publice poate fi acceptată doar amplasarea elementelor de mobilier urban şi de for
public, fără a fi permise alte construcţii indiferent de destinaţie sau de caracterul temporar
sau permanent al acestora.
In cazul imobilelor utilizate in prezent pentru activităţi mixte, in care pe langă
funcţiunea de locuire se intalnesc funcţiunile de comerţ, servicii, alimentaţie sau mici spaţii
de birouri se poate accepta o modificare a ponderii dintre funcţiunile existente in
următoarele condiţii considerate minimale:
- să se păstreze o pondere a funcţiunii de locuire care să reprezinte minimum 50%
din aria construită desfăşurată a imobilului.
- să se realizeze doar prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate in
- să corespundă specificului şi statutului pe care il deţine imobilul;
- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilului;
- să nu inducă relaţii de incompatibilitate intre funcţiunile existente;
- Spaţiile verzi, se vor conserva cel puţin în perimetrul actual de amenajare,
analizând eventualele posibilităţi de dezvoltare ale acestei utilizări funcţionale.
- Delimitarea prin PUG a zonei de protecţie a monumentelor istorice conform Legii
nr. 41 din 24 mai 1994 dar şi a Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 republicata in 2006 al. 2
privind protejarea monumentelor istorice, s-a făcut pentru fiecare monument sau ansamblu
la 200m de la limita de proprietate a fiecăruia .
c. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
În cazurile admise pentru intervenţiile de restaurare a fondului construit sau pentru

restructurare urbană, proiectul de intervenţie trebuie să respecte următoarele condiţii:
- funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate,
dar şi cu particularităţile pe care le impune statutul de Zonă Istorică şi de Cult. să
asigure spaţii de parcare în interiorul suprafeţei pe care este propusă intervenţia, cel
puţin pentru necesarul normat generat de funcţiunile şi dimensiunile intervenţiei
propuse;
- să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze
calităţile prin care asigură o mai bună integrare în raport cu caracterul particular al
zonei.
Este posibilă schimbarea funcţiunii actuale a imobilelor clasate în Lista
Monumentelor Istorice din judeţul Iasi a celor care deţin o valoare culturală semnificativă
identificată prin studiile preliminare, cu condiţia ca funcţiunea propusă să respecte
următoarele condiţii:
- să nu stânjenească vecinătăţile;
- să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a
caracterului/elementelor valoroase ale interiorului;
- să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de
aliniament, spaţiile plantate de pe parcelele private;
- să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei
sau pe domeniul punblic.
- în zona de protectie a monumentelor se poate construi numai cu acordul Directiei
Judetene de Culte din mun. Ias
d. UTILIZĂRI INTERZISE
Sunt interzise în Zonă de Cult orice activităţi care prin natura lor:
- sunt incompatibile cu statutul de zonă protejată;
- prezintă un potenţial grad de risc pentru conservarea valorilor culturale identificate;
- pot conduce sau provoca degradarea imobilelor clasate în Lista Monumentelor
Istorice din judeţul Iasi a celor care deţin o valoare culturală semnificativă identificată
prin studiile preliminare;
- activităţile care generează poluare, cele care prezintă risc tehnologic, cele care
presupun o sporire a traficului carosabil, precum şi cele care conduc la realizarea de
construcţii provizorii de orice natură (cum ar fi: chioşcuri, garaje, depozite, barăci, ş.a.).
- lucrările de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau
construcţiile de pe parcelele adiacente, cele care pot provoca scurgerea apelor pe
parcelele vecine sau cele care impiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
- depozitarea en-gros;
- depozitarea şi/sau vânzare substanţelor inflamabile sau toxice;
- depozitarea şi/sau colectarea, inclusiv pe platforme, a maerialelor refolosibile sau a
deşeurilor urbane; precum şi depozitarea de orice natură pe terenurile vizibile din
zonele accesibile public.
- agresiunea vizuală cauzată de obturarea sau distorsionarea câmpului de percepere
a ansamblurilor de arhitectură sau a imaginii arhitecturale a faţadelor, prin
amplasarea pe faţadele clădirilor sau pe construcţiile specializate de susţinere a
următoarelor echipamente vizibile din zonele accesibile public:
- aparate de aer condiţionat, antene (T.V. satelit, telefonie mobilă, ş.a.), contoare,
cablaje (CATV, telefonie fixă, ş.a.), puncte de transformare, coşuri de fum sau de
ventilaţie;
- precum şi a panourilor publicitare şi de afisaj indiferent de dimensiunea şi
modalitatea lor de montare.
- să se interzică şi să se descurajeze acele utilizări funcţionale, care prin natura lor pot
genera schimbari ireversibile ale caracterului funcţional, implicit al valorilor culturale
identificate în zonă.
- Se interzice construirea de clădiri în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE
a.CARACTERISTICILE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se păstrează trama stradală precum şi alinierea construcţiilor după traseul al
străzilor.
Alături de trama stradală structura parcelarului existent reprezintă o componentă importantă
a valorii sitului centru istoric, ceea ce determină obligativitatea conservării actualei structurii
a parcelarului, indiferent de natura regimului de proprietate asupra terenului (public sau
privat) sau a modul de utilizare al acestuia.
Se pot accepta modificări ale structurii parcelarului doar in cazurile in care se
demonstreză imposibilitatea rezolvării unei soluţii de intervenţie adecvată funcţional şi/sau
structural, prin păstrarea actualei parcelării, concomitent cu indeplinirea următoarelor
condiţii:
- conservarea elementelor cu valoare semnificativă identificate prin studii istorice de
obiect pentru fondul construit existent pe terenurile implicate in operaţiunea de schimbare a
parcelării;
- conservarea tipologiei de construire specifică parcelarului care urmează să fie
modificat şi zonei cu care se invecinează;
- conservarea unei informaţii minimale referitoare la structura parcelarului care
urmează să fie modificat (de exemplu: preluarea in expresia arhitecturală a faţadelor a
lungimilor de aliniamente sau marcarea prin tratarea pavimentului a limitelor de parcele);
Orice schimbare - admisibilă in condiţiile de mai sus - pentru structura parcelarului
existent, poate fi realizată (in conformitate cu actele normative in vigoare) doar printr-o
documentaţie de urbanism, care trebuie fundamentată pe concluziile unui studiu istoric
elaborat pentru toate imobilele implicate in operaţiunea de modificare a parcelării, şi supus
avizării conform legislaţiei in vigoare.
Se interzic unificările de parcele în vederea construirii de clădiri agabaritice.
b. MODUL DE OCUPARE SI DE UTILIZARE AL PARCELELOR
Amplasarea clădirilor pe parcelă

In cazul părţilor de imobil fără valoare culturală, identificate şi prezentate explicit prin
studiile istorice, se poate interveni, ţinand cont de valoarea culturală a zonei invecinate
imobilului, prin protecţia, punerea in valoare şi conservarea următoarelor elemente
caracteristice:
- modului de aşezare al clădirilor pe parcelă;
- alinierea clădirii spre aliniamentul parcelei;
- regimului de inălţime al clădirilor;
- compoziţia de volume a clădirilor;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri indiferent dacă acestea se află pe aceeaşi
parcelă sau pe parcele diferite;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri şi limitele parcelei, accesele carosabile şi
pietonale in clădiri şi pe parcelă, precum şi alte elemente caracteristice care conduc implicit
atat la definirea suprafeţei edificabile a parcelei, in raport cu limitele sale şi cu
caracteristicile imobilelor invecinate, cat şi la o valoare a procentului de ocupare a terenului
(P.O.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente in zonă.
- modul de rezolvare al sistemului de acoperire al clădirii, precum şi alte elemente
caracteristice care conduc implicit atat la definirea volumului edificabil in raport cu
caracteristicile imobilelor invecinate, cat şi la o valoare a coeficientului de utilizare a
terenului (C.U.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente in zonă.
c. SPATIUL PUBLIC
Se reface caracterului sitului centru istoric al com Butea prin reconstituirea

autenticităţii şi imbunătăţirea calităţii spaţiului urban rezultat:
- desfiinţarea construcţiilor parazite (construcţii provizorii, anexe gospodăreşti)
vizibile din spaţiul public;
- refacerea stratului de uzură ale trotuarelor şi inlocuirea asfaltului cu dale din piatră
naturală sau artificială, piatra, cărămidă, clincher etc, realizate din elemente mici,
cu rosturi de respiraţie naturală intre ele şi cu racord la construcţii..
- refacerea plantaţiilor de aliniament , străzi cu plantaţii inalte
incomplete – şi a plantaţiilor din curţi;
- păstrarea şi refacerea golurilor, funcţionalităţii şi materialelor tamplăriilor din
faţade aşa cum au fost iniţial şi cum reiese din documentarul (cercetarea)
imobilului;
- refacerea imprejmuirilor iniţiale, transparente, din garduri din fier forjat
- refacerea elementelor de faţadă ( grilaje, balcoane, cornişe, frontoane etc.) aşa
cum au fost iniţial, refacute după documentarul imobilului. (faţadele aparţin spaţiului
public)
- se vor folosi tencuieli lise / drişcuite/ cu mortar de var nisip cu zugrăveli de apă in
culori pastelate, tradiţionale.
- construcţiile noi vor respecta parcelarul, amplasarea pe teren a imobilului,
inălţimea la cornişă, ritmul de plin /gol, tipul de tamplărie, invelitoare şi
materialele de finisaj ale faţadelor exprimate in construcţiile dominante in zonele
din care face parte.
Se interzic:
· folosirea unor materiale precum:
- imitarea materialelor naturale / ex: piatra, lemn /, simulari de paramente
cu exceptia celor istorice-artistice, placări cu gresie / faianţă pe socluri şi faţade;
- utilizarea tamplariei metalice, din aluminiu sau plastic – pentru usi,
ferestre / cu exceptia celor istorice-artistice. - inlocuirea tamplăriei de lemn cu
tamplărie de lemn cu dimensiuni, secţiuni, impărţiri şi sens de deschidere
nespecifice.folosirea geamurilor reflectorizante, metalizate etc.
- Se interzice amplasarea grilajelor de protectie fixe sau mobile la
exteriorul golurilor cu excepţia celor istorice-artistice.
- folosirea unor elemente de marchetărie din materiale care strălucesc
- utilizarea neacoperita a unor materiale care trebuie tencuite sau acoperite
cu parament / caramizi, placi b.c.a., etc. / .
- se interzice inlocuirea acoperişurilor existente cu acoperire in terasă
- nu se vor utiliza, vizibile din exterior, materiale pentru construcţii
provizorii, azbociment, materiale plastice etc.
- prezenţa agresivă a unor elemente specifice echipării edilitare.
- realizarea de pastişe arhitecturale;
- realizarea de anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii
Intervenţiile in spaţiul public pentru amenajarea de ansamblu, marcarea diferitelor
delimitări funcţionale (pietonal, carosabil, parcaje ş.a.), modul de distribuţie şi de
amplasarea echipamentului şi mobilierului urban, precum şi pentru realizarea de detaliu
referitoare la cromatica, textura, materialele, gabaritele sau formele, propuse pentru
realizarea pavimentului sau a elementelor de mobilier urban se vor face in baza unor
documentaţii urbanistice aprobate conform legii.
d. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
Toate intervenţiile care presupun lucrări de echipare, intreţinere şi/sau amenajare şi

care afectează finisajele exterioare in ceea ce priveşte cromatica, textura, materiale
invelitorilor, precum şi imprejmuirile, porţile de acces de parcelă, tamplăria golurilor de
vitrină sau a celor de la etajele superioare, trebuie să răspundă cerinţelor categoriei de
intervenţii in care este incadrat imobilul respectiv;
- restaurarea sau transformarea vizeaza, atat realizarea amenajarilor necesare
satisfacerii conditiilor normale de locuire, cat si consolidarea, punerea in valoare a
constructiilor existente, ameliorarea aspectului lor si restituirea echilibrului alterat prin
modificari ca : suprainaltari, demolari, strapungeri, blocari de goluri, rupturi sau alterari ale
modenaturilor existente.
- cladirile cu valoare de monument sau ambientala trebuie sa reprimeasca aspectul
si caracterul original prin suprimarea adaugirilor, mai putin cele cu valoare istorica,
arheologica sau arhitecturala intrinseca. In acest ultim caz ele se vor restaura in acelasi
regim cu cladirea.
Se vor suprima retelele si conductele parasite.
Se va respecta compozitia si conceptia originala prin revenirea la forma initiala a
decoratiilor, golurilor si profilelor tamplariei exterioare precum si a acoperisurilor.
- descoperirea in timpul lucrarilor a fragmentelor de arhitectura veche / arce,
basoreliefuri, muluri, elemente de lemn / si/sau a vestigiilor arheologice necunoscute la
data eliberarii autorizatiei, creaza obligativitatea anuntarii forurilor autorizate pentru a
decide mentinerea si restaurarea lor.
- zidariile din piatra sau elemente de piatra de talie / placaje la socluri sau la
elemente de structura, elemente de modenatura : cornise, bandouri, suvasmente /, se vor
trata conform situatiei initiale. Daca aceste elemente au suferit acoperiri cu tencuieli sau
zugraveli ele vor fi degajate de acoperiri si repuse in starea originala. Elementele
deteriorate vor fi inlocuite prin elemente de aceeasi culoare, profil si marime ca cele
originale.
- tencuielile si zugravelile vor fi in tente naturale sau colorate. Ele se vor executa din
mortar de var si nisip in tonalitati inspirate din cele vechi conservate sau restaurate de
specialisti. Tencuiala va lasa aparente elemente de decor arhitectural, ancadramente, care
vor trebui restaurate.
- golurile in ziduri vor fi dimensionate si proportionate corelat cu golurile existente la
aceeasi cladire sau la cele vecine urmarind logica statica a constructiilor.
- in cladirile cu valoare de monument sau ambientala, refacerea tamplariei se va face
identic atunci cand exista elemente martor; cand nu exista, refacerea se va face dupa un
model relevat pe o constructie de acelasi tip si din aceeasi epoca
- se vor folosi uşi exterioare de lemn ale căror compoziţii, proporţii şi desen vor fi
compatibile cu specificul cladirii. Lemnul va fi tratat sau vopsit, urmarind caracterul de
epoca al edificiului.
- se interzic urmatoarele materiale la acoperişuri:
- azbociment;
- materiale plastice;
- carton asfaltat;
- tabla;
- acoperişurile vor trebui să conserve materialele şi forma originală. Pantele vor
determina alegerea materialului adecvat, fiind recomandabila ţigla solzi de forma, culoarea
şi dimensiunile celor existente. Coamele se vor realiza cu ţigle speciale prinse cu mortar de
var.
Se interzice inlocuirea acoperisurilor existente cu acoperişuri terasa.
- Lucarnele se vor conserva in forma in care exista şi se vor restatura, fără a fi
inlocuite cu lucarne nespecifice şi netradiţionale;
- părţile metalice ale acoperisurilor şi racorduri pentru scurgerea apelor pluviale se vor
executa din tabla de zinc lăcuită in tente de culoare inchisa, din tablă de cupru sau arămită.
- se va urmări poziţionarea cat mai adecvată a elementelor de scurgere aparenta, si se
va reduce numarul acestora prin regrupari. Se interzic coturi sau coborari oblice pe planul
fatadei.
- cosurile de fum si de ventilatie se vor restaura si se vor realiza dupa modele
existente. Cosurile originare din caramida aparenta se vor rostui cu mortar, iar cele
tencuite vor relua aspectul fatadelor de acelasi tip. Coronamentele si capacele se vor face
la fel cu vechile modele.
- se interzic: cosuri de fum din beton aparent, coronamente metalice sau din beton si
diverse sisteme de ventilatie aparente. Elementele de imbunatatire a tirajului se vor
amplasa discret, invizibile din domeniul public.
- elemente secundare: lucrarile vechi de feronerie se vor conserva si restaura / grilaje,
balcoane, decoratii, etc. - modelele noi se vor apropia cat mai mult de cele existente.
- la imobilele existente nu se admite crearea de balcoane care avanseaza in spatiul
public.
- se vor suprima daosurilor create ulterior construcţiilor originale, cu prilejul lucrărilor
de restaurare sau refacere a fatadelor.
- curţile de serviciu, spaţii gospodăreşti sau locuri de depozitare a pubelelor se vor
amplasa in locuri nevizibile din spaţiu public
Se interzice comasarea golurilor.
- Firmele, materialele si culorile vor fi supuse autorizarii conform prevederilor legale.
Firmele vor putea fi paralele sau perpendiculare pe fatada. Aspectul general va fi in acord
cu arhitectura imobilului sau a imobilelor vecine.
- se recomanda materiale de calitate, grafisme traditionale care figureaza
simbolic activitatea, efecte de transparenta si decupaj.
- se recomanda dimensiuni mici, discrete, respectarea compozitiei fatadei
precum si elementele de decor, bosaje, etc. a caror logica nu trebuie incalcata prin
modul de amplasare a firmei
- se interzic :
- dispozitive sclipitoare,stridente sau cu iluminat agresiv;
- inscriptii luminoase moderniste;
- inscriptii pe balcoane, cornise sau acoperisuri;
- insemnele paralele cu fatada se vor limita la lungimea vitrinei, respectand trama
parcelara daca mai multe parteruri de cladiri alipite sunt unificate prin acceasi functiune.
e. ZONE NON-AEDIFICANDI
Pentru punerea in valoare, protectia si conservarea valorilor cultural construite, de

unghiurile si culoarele de vizibilitate, sunt interzise interventiile architectural-urbanistice de
construire supraterana pe toate suprafetele de teren ocupate in prezent:
- Plantatii sau amenajari peisagere publice sau private;
- Circulatii carosabile si parcaje publice la nivelul terenului;
- Circulatii pietonale publice.
Pe terenul parcului dendrologic sunt interzise interventiile architectural-urbanistice de
construire supraterana, cu exceptia interventiilor de amenajare arhitecturala, urbanistica
sau peisajera pentru punerea in valoare, protectia si conservarea valorilor cultural.
1. RUINELE HANULUI DE RUGINOASA IS-I-s-B-03651
Marele han din inima satului are o vechime de câteva sutede ani, fiind construit cu
mult înaintea palatului. Ratoşul de la Ruginoasa se afla amplasat pe un mic platou care
îmbia la odihnă după efortul făcut de călători, indiferent din ce parte ar fi sosit.
Cu înfaţişarea sa de adevarată metereza, hanul crea o ambianţă de siguranţă, de

liniste, de certitudine. Marele han beneficia de un întins tăpşan unde se aprindeau focuri, se
gustau vinurile renumite din împrejurimi. Intreaga toloacă, ca şi incinta, era permanenţă
glomerată de care greoaie, căruţe mai uşoare, poştalioane, braşovence.Hanul de piatră, cu
porţi masivede stejar, construit în stilul clasic moldovenesc, seasemăna cu cel de la
Tupilaţi.Hanul mare, aşa cum eradenumit de localnici şi trecători, se afla în apropierea curţii
boiereşti a Sturzeştilor.
Hanul avea în curtea interioara un grajd nepodit, iar într-o parte a sa segăsea o
pivniţă de piatră. Acoperământul era din draniţă. Iniţial a fost croit cu coama teşită la
capete.Hanul de la Ruginoasaa devenit mai apoi şi staţie depoştă. Se ştie că legăturile
rapide se făceau încă din secolulal XIV lea, când curieriipoştali, numiţi olaci, puteau săfie,
conform împuterniciriidomneşti, cai, mâncare saucăruţe, de la orice om dindrum. De-abia în
vremea lui Vasile Lupu se organizează transporturile de persoane cu căruţe de poştă
speciale. Staţia de la Ruginoasa a dăinuit încăpuţin timp după anul 1870, când a fost dată
în folosinţă calea ferată Paşcani- Iaşi, derivaţie a celei de laSuceava- Roman, intrată
infuncţiune în 1869. Atunci hanul îşi pierde din importanţă.
De la han va porni răscoala din 1907 de la Ruginoasa. Distrus în timpul celui de

aldoilea război mondial, ruinelelui au existat până în 1986, când s-a incercat restaurarea.
Dar scheletul din beton al construcţiei neterminate se poate vedea şi astăzi, doar hrubele şi
tunelul până la palat ( ce a rămas din el).
ZONA DE PROTECTIE Ruinele hanului de Ruginoasa IS-I-s-B-03651
I. DESCRIERE
Pentru fiecare monument se instituie zona sa de protecţie odată cu clasare sa, prin
care se asigură conservarea integrată a monumentului, ansamblului, sitului istoric şi a
cadrului său construit şi/sau natural, conform art. 8, alin. (1) din Legea 422/2001. Zona de
protecţie constituită ca suprafaţă de teren compusă din parcelele cadastrale situate în jurul
monumentului asigură perceperea nealterată a acestuia.
II. UTILIZARE FUNCTIONALA
a. Utilizari admise
- Conservarea caracterul general al zonei, prin păstrarea utilizatorilor funcţionale existente
adica de monumente istorice de interes local.
- Trebuie stimulată dezvoltarea tuturor acelor funcţiuni care au caracter comercial şi care
prin modul de organizare şi de desfăşurare a activităţii, precum şi prin calitatea serviciilor
pot reprezintă un grad de atracţie publică ce depăşeşte nivelul de interes al comunităţii
locale şi reprezintă o atracţie de interes turistic.
care face parte;
- Spaţiile verzi, se vor conserva cel puţin în perimetrul actual de amenajare, analizând
eventualele posibilităţi de dezvoltare ale acestei utilizări funcţionale.
b. Utilizari admise cu conditionari

-funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate,
propuse;
-să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze
zonei.

-să nu stânjenească vecinătăţile;
-să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a
-să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de
-să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei
-în zona de protectie a monumentelor se poate construi numai cu acordul Directiei
judetene de Culte din mun. Iasi
c. Utilizari interzise
Sunt interzise în Zonă de protective a monumentelor istorice orice activităţi care prin
natura lor:
ventilaţie;
III. AMPLASAREA CLADIRILOR

a. caracteristicile parcelelor:
- se menţin neschimbate dimensiunile ăi formele actuale ale parcelelor din zona protejata
b. amplasarea fata de aliniament:
- asezarea cladirilor se va face pe aliniament.
- aşezarea clădirilor faţa de stradă: regim continuu.
- clădirile de colţ vor fi racordate şi retrase
c. alinierea laterala si posterioara:
- la front inchis se alipesc calcanele la calcan;
- faţă de limita posterioara, cladirile se vor retrage la o distanta de cel putin jumatate din
inaltimea cladirii masurata la cornişa dar nu mai putin de 5.0 metri.
d. amplasarea cladirilor pe aceeasi parcela
- cladirile vor respecta intre ele distanţe egale cu jumatate din inaltimea la cornişa a celei
mai inalte dintre ele;
IV. ECHIPAREA CLADIRILOR

a. circulaţii şi accese:
- este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificultati de deplasare.
b. stationarea autovehiculelor:
- staţionarea vehicolelor se admite numai in spaţiile special amenajate.
- autovehiculele private se vor parca in curte; rezolvarea servirii cu parcaje presupune
apelul
la zonele invecinate.
c. conditii de echipare edilitara:
- zona necesita completarea reţelelor edilitare (in special pentru furnizarea căldurii) şi
reinnoirea celor existente. Toate reţelele se vor poza in canale subterane, vizitabile sau cu
acces facil. Se va evita amplasarea de complexe edilitare (statii de transformare etc).
- toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice;
- se recomanda la cladirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea
pluviala sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;
- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de
canalizare;
- toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate ingropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si se
recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV;
- se interzice amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si
gaze pe fatadele principale ale cladirilor;
- se interzice montarea aparatelor de aer conditionat pe fatadele catre stradă,
d. spaţii libere si plantate:
- zona se desfăşoară in jurul unui spaţiu liber amenajat.
- se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor sa
se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
V. CONFORMAREA CLADIRILOR
a. înălţimi admise:
- se păstrează inălţimile existente, preluindu-se cotele cladirilor invecinate; in punctele
recomandabile (intersectii, capete de perspectiva) se pot propune inălţimi mai mari
verificate prin studii de specialitate.
b. aspectul exterior:
- orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectura declarate, se va putea realiza numai
in condiţile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a
structurilor), se va pastra sau se va reveni la (daca este cazul) arhitectura initiala a
fatadelor.
- arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, inscriindu-se,
inainte de toate, in scara definita de cladirile existente. Faţadele clădirilor noi vor păstra sau
interpreta cu reţinere textura şi tipurile de materiale majoritare in zonă.
- se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortina), imitaţiile de materiale sau
utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafete metalice stralucitoare),
utilizarea culorilor stridente.
VI. OCUPAREA SI UTILIZAREA PARCELEI

a.PROCENTUL DE OCUPARE A TERENULUI – POT - exprima raportul dintre suprafata
construita si suprafata terenului considerat conform art.15 si Anexa nr. 2 din RGU
 Procentul de Ocupare a Terenului maxim va fi 50% pentru construcţiile noi.
b. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Coeficientul de utilizare a terenului - CUT exprima raportul dintre suprafata desfasurata
(suprafetele adunate ale tuturor nivelelor) si suprafata terenului considerat.
 Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi de maxim 1,50 mp ADC/mp teren, în cazul
construcţiilor noi;
Modificarea POT, CUT se poate face cu cel mult 20% din valoare conf. Codului
Constructiilor din 2008, prin intocmire documentatii de urbanism PUZ sau PUD, avand
avizul compartimentului de Urbanism din cadrul Consiliului Local Ruginoasa şi Consiliul
Judeţean Iasi.
2. Situl arheologic de la Vascani, punct "Pe Platou" IS-I-s-B-03682
coordonate
47 grade, 16 minute, 20 secunde
geografice
Latitudine N 26 grade, 52 minute, 15 secunde
'Pe Platou' (Grajdul CAP), la marginea de S V a satului, langa
Longitudine E fostele grajduri CAP si biserica, pe partea dreapta a drumului
Vascani - Todiresti
localizare L-35-30-B-a (harta scara 1:25.000)
Epoca medievala (sec. XVIII) // Epoca medievala (sec. XVI – XVII) //
referinte Epoca medievala (sec. XIV – XV) //Epoca migratiilor (sec. V) //
cartografice Epoca daco-romana (sec. IV) // Epoca romana (sec. II – III) //
Latène, cultura geto-dacica
In marginea de SV a satului, in jurul grajdurilor C.A.P. si al bisericii,
pe partea stanga a drumului Ruginoasa-Vascani-Giurgesti, pe un
platou inalt, erodat de mai multe paraie, asezare cu ceramica din
datare pasta cu cioburi pisate (La Tène) (?), din sec. II-III e.n., cu un
fragment de amfora romana (toarta), din sec. IV si V e.n., XIV-XV,
XVI-XVII si XVIII. Vasul din sec. V a fost descoperit cu ocazia
saparii unui siloz.
descriere 47 grade, 16 minute, 20 secunde
Localizare sit arheologic de la Vascani.
Zona de protecţie a sitului arheologic de la Vascani,

punct "Pe Platou" IS-I-s-B-03682
Zona protejată instituită în jurul unui monument cuprinde monumentul, ansamblul

şi/sau situl respectiv şi zona de protecţie aferentă.
La stabilirea suprafeţelor şi tipului de zone s-a avut în vedere, în ordine:
- stabilirea bunului/bunurilor de patrimoniu cultural naţional şi valoarea
acestuia/acestora;
- delimitarea zonelor de protecţie a bunurilor culturale clasate;
- delimitarea unei zone protejate generate de bunurile clasate, ca zonă de
cuprindere generală a tuturor ariilor de protecţie individuale a valorilor de
patrimoniu însumate.
În cazul zonelor protejate instituite pentru protejarea patrimoniului arheologic

şi arhitectural reprezintă suma ariilor ce conţin valori de patrimoniu reperat şi
cunoscut prin studii de teren, sistematice sau întâmplătoare, prin descoperiri
ocazionale sau perieghetice, care necesită protecţie.
Stabilirea acestor zone s-a făcut ca urmare a parcurgerii următoarelor etape
complexe:
- studiul istoric de fundamentare pentru o arie prestabilită geografică, bazin
hidrografic, privind amplasarea arealului studiat;
- definirea zonelor de interes;
- studiul istoric zonal ce conţine analiza complexă a elementelor componente şi
precizarea valorii lor, precum şi propuneri privind atitudini faţă de acestea;
- determinarea relaţiei între aceste zone şi restul unităţii administrative pentru care
se elaborează studiul;
- culegerea datelor bibliografice, a concluziilor a studiilor anterioare, dacă sunt, şi
date noi privind arealul studiat;
- determinarea concretă a zonelor protejate.
Determinarea zonelor protejate s-a făcut pe limite existente de parcele cadastrale,

acolo unde acestea există, pe recunoaşterea în documentaţia scrisă şi desenată prin fişele
de monument/sit anexate, sau după elemente reperabile în teren pentru areale ample, căi
de comunicaţie, cursuri de apă, etc.
Specialiştii semnatari ai documentaţiei îşi asumă responsabilitatea determinărilor
respective şi evidenţierea lor în planşele anexate.
F. MODUL DE INTERVENŢIE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE
1. În cazul monumentelor zona de protecţie, ce este şi sit arheologic, conţine

3 zone cu mod diferit de intervenţie:
‫ ٭‬În zona de grad 0 - sunt interzise orice intervenţii cu excepţia celor de

conservare, restaurare, reabilitare şi punere în valoare a monumentului, sitului
sau locului istoric respectiv – conţine parcela/parcele cadastrale ale
monumentului, sitului, rezervaţiei, etc.
- zona de grad 0 – este de regulă incinta sau parcela/parcele cadastrale ale
monumentului, sitului, rezervaţiei, etc. În această sub-zonă nu se permite decât
realizarea lucrărilor specifice conservării, restaurării şi punerii în valoare a
monumentului (titlu generic pentru orice grupă şi subgrupă conţinută în lista
monumentelor) cu avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin
serviciile de specialitate. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care o introduce
în procesul de avizare.
‫ ٭‬În zona de grad 1 - sunt permise intervenţii cu restricţii majore privind regimul de
înălţime, structura şi aspectul general arhitectural – conţine parcelele cadastrale
aflate în raza vizuală a monumentului, sitului, etc.
- zona de grad 1 – cuprinde parcelele cadastrale adiacente şi sub-adiacente
monumentului. În cazul monumentelor de categorie valorică A această sub-zonă
poate fi extinsă. Sunt permise realizarea lucrărilor de construire cu regim de
înălţime redus, ce nu vor concura arhitectonic şi volumetric monumentul alăturat
şi nu vor agresa din punct de vedere vizual, sau cu orice fel de noxe zona
peisagistică înconjurătoare. În zonă sunt permise numai lucrări cu destinaţie de
locuinţe şi / sau similare. Se pot executa lucrări de reparaţii la construcţiile
existente şi se pot edifica clădiri noi, cu destinaţia de locuinţe unifamiliale, cu
regim de înălţime maxim de P+1, cu finisaje în culori neutre: alb, gri, pentru
tencuială şi negru, verde închis pentru învelitoare, în zona clădirilor monument. În
siturile arheologice se pot edifica orice tip de construcţii cu condiţia descărcării de
sarcină arheologică, lucrare efectuată anterior obţinerii autorizaţiei de construire
şi care, conform legii 50/1991*R, nu necesită a fi autorizată de primărie. Lucrările
de construire se vor realiza numai după obţinerea Certificatului de descărcare
de sarcină arheologică, conform art. 11, litera d, din O.G. 43/2000, modificată şi
completată prin Legea 378/2001. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care
propune debutul lucrărilor de cercetare arheologică şi ulterior o introduce în
procesul de avizare.
‫ ٭‬În zona de grad 2 - sunt permise intervenţii cu grad sporit de libertate privind
regimul de înălţime şi aspectul general arhitectural - conţine parcelele cadastrale
până la limita considerată de influenţă asupra cadrului arhitectural şi peisagistic
din jurul monumentului, sitului, etc. inclusiv clădirile cu funcţiuni diverse aflate în
această zonă.
- zona de grad II – se permite realizarea unor lucrări al căror volum construit
poate depăşi cu 1-2 nivele regimul general de înălţime al zonei. Funcţiunile
propuse nu vor produce agresiuni asupra monumentelor prin atragerea de trafic
dens, propagare de zgomote etc.. Lucrările de construire ce au o structură
subterană se vor realiza numai după obţinerea Certificatului de descărcare de
sarcină arheologică, conform art. 11, litera d, din Ord. 43/2000, modificată şi
completată prin Legea 378/2001. Documentaţia se depune la DCPN Iaşi care o
introduce în procesul de avizare.
Lucrările de restaurare, conservare, consolidare, amenajări pe monumente,
precum şi lucrări de punere în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice,
pot fi executate numai de către specialiştii şi agenţi economici atestaţi, înscrişi în
registrele instituite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, potrivit legii.
2. În cazul siturilor arheologice zona de protecţie se constituie numai din

zona ce conţine situl arheologic respectiv cu limitele estimate teoretic pentru
mărimea arealului de locuire reperat şi determinat.
Modul de intervenţie în aceste zone presupune în primul rând realizarea lucrărilor de

descărcare de sarcină arheologică. Aceste lucrări se pot executa numai de specialişti şi
experţi arheologi şi numai pe baza Autorizaţiei de săpătură obţinute de aceştia pe baza
evaluării de teren din partea Comisie Naţionale de Arheologie. Cercetarea arheologică nu
necesită obţinerea autorizaţiei din partea primărie unităţii administrative respective.
Lucrările de cercetare arheologică se finanţează de către investitor şi se evidenţiază distinct
atât în Studiul de fezabilitate al investiţiei cât şi în Proiectul tehnic. Această prevedere este
prevăzută prin OG 43/2000*R şi are caracter obligatoriu sub sancţiunea amenzii
contravenţionale prevăzute prin aceeaşi lege.
Aceste lucrări conduc către obţinerea tuturor informaţiilor ştiinţifice necesare şi se face prin
epuizarea prin săpătură a sitului respectiv. Numai în aceste condiţii situl se consideră
cercetat exhaustiv şi nu mai prezintă interes ştiinţific decât prin menţionarea poziţionării
sale în arealul geografic respectiv.
Dacă în timpul cercetărilor apar complexe arheologice care necesită conservare –
tronsoane de zidărie ce au aparţinut unor construcţii supra şi/sau subterane, alte complexe
arheologice (cuptoare, mine, alte instalaţii cu rol utilitar) – este posibil ca viitoarea
construcţie ce se va amplasa să fie mutată sau chiar să nu se permită amplasarea
acesteia. Hotărârea în acest sens va fi luată, după clasarea complexului respectiv, în cadrul
Comisiei Naţionale de Arheologie.
G. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
a. Utilizări permise:
1. Intervenţii pentru conservarea, consolidarea, restaurarea şi punere în valoare a

monumentelor istorice cu respectarea avizelor organismelor competente potrivit
Legii 50/1991*R cu modificările ulterioare şi Legii 422/2001*R cu completările şi
modificările ulterioare.
2. Îmbunătăţirea valorii peisagistice şi ambientale a spaţiilor verzi din jurul
monumentelor sau în siturile arheologice prin realizarea, eventual, de parcuri
dendrologice; îmbunătăţirea dotărilor şi echipării specifice cadrului eco-peisagistic.
3. Amenajări ale circulaţiei în zona de protecţie cu parcare, circulaţie pietonală cu
dalaje adecvate, mobilier urban, grupuri sanitare funcţionale, plantaţii ornamentale
şi de protecţie.
4. Amplasarea de mobilier urban precum şi de corpuri de iluminat, jardiniere, spaţii
de odihnă în zona adiacentă intrării monumentelor.
5. Modernizarea instalaţiilor de utilate publică din zonă.
6. Lucrări de cercetare arheologică menite a completa cunoştinţele istorice ale
monumentului, sitului şi integrarea acestora în cadrul peisagistic creat.
7. Locuinţe cu regim de înălţime redus, cu aspect arhitectural decent, fără a epata
printr-un stil arhitectural modern sau futurist, cu finisaje obişnuite, în culori
simple:alb, gri şi învelitoare de culoare neagră, gri sau verde închis.
Clădirile, amenajările propuse, intervenţiile de orice natură în aceste zone

protejate trebuie ca prin volumetrie, tratare arhitecturală, finisaje folosite şi
amenajări exterioare să contribuie la punerea în valoare a monumentului, prin
ridicarea nivelului urbanistic al sitului în care sunt amplasate. Pentru oricare din
aceste intervenţii permise sunt necesare avizele organelor competente conform
Legii 50/1991 şi Legii 422/2001 şi Autorizaţie de construire eliberată de Primăria
comunei Heleşteni .
b. Interdicţii permanente; nu se vor elibera Autorizaţii de construire.
1. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care pot aduce prejudicii atât calităţii de
monument şi sit, cât şi calităţii vieţii locuitorilor zonei cum ar fi:
- unităţi generatoare de noxe;
- unităţi generatoare de trafic intens sau care necesită parcări ample;
- unităţi ce reprezintă riscuri tehnologice, sau supraîncărcări ale reţelelor
tehnico-edilitare din zonă.
2. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care prin localizare, amplasament, pot
compromite conservarea şi/sau punerea în valoare a unor vestigii arheologice sau
situri cunoscute dar necercetate.
3. Pentru construcţii sau categorii de lucrări care prin amplasament, arhitectură,
dimensiuni şi/sau aspect exterior sau funcţional agresează funcţional monumentul,
situl, cadrul natural al acestuia, în general asupra cadrului ambiental original –
restaurante, hoteluri, moteluri, discoteci, stadioane sau alte funcţiuni similare.
H. ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
privind administrarea, protecţia şi autorizarea lucrărilor în zonele de protecţie
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze şi să actualizeze

studiile de fundamentare istorică, de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie a
monumentelor istorice, conform legii 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
Legii 422/2001 cu modificările şi completările ulterioare, legii 378/2001 pentru aprobarea
OG43 /2000 privind protecţia patrimoniului arheologic, cu modificările şi completările
ulterioare.
Principalele atribuţii ale administraţiei publice locale sunt:
1. Cuprind în programele de dezvoltare economico-socială şi urbanistică,
respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea
monumentelor istorice.
2. Actualizează şi aprobă documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului
unităţii administrative prin Studii privind monumentele istorice şi/sau zonele
protejate care conţin monumente.
3. Asigură protejarea şi paza monumentelor istorice clasate, înscrise în Lista
monumentelor, a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocând resursele
financiare necesare în acest scop.
4. Participă la finanţarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice,
prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le
administrează.
5. Includ în aparatul propriu al administraţiei publice locale de compartimente
specializate sau, după caz, de posturi sau personalului angajat sarcini de
serviciu precise pentru protejarea monumentelor, lucru absolut necesar pentru
monumentele UNESCO.
6. Se preocupă permanent de îmbogăţirea zestrei de patrimoniu cultural naţional
al localităţii prin depistarea şi propunerea spre clasare de noi obiective.
7. Controlul, prin personalul propriu, şi sesizarea de urgenţă, în scris, a C.J. Iaşi şi
a D.C.P.N. Iaşi a oricăror agresiuni asupra monumentelor, etc. sau a
intervenţiilor neautorizate în zonele protejate de orice fel şi luarea măsurilor de
sistare a acestora până la intrarea în legalitate.
8. Face informări la cerere, anual, asupra stării de protejare şi conservare a
monumentelor, etc. din unitatea administrativ-teritorială din subordine şi a
măsurilor întreprinse în acest sens.
9. Promovează măsuri specifice de informare a cetăţenilor asupra măsurilor
prevăzute de legislaţia în vigoare de protecţie a monumentelor istorice şi
urmăresc respectarea acestora.
10. Eliberarea autorizaţiilor de construire pentru monumente şi imobilele situate în
zonele de protecţie a acestora se face numai pe baza Avizului favorabil eliberat
după depunerea documentaţiei la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional
Iaşi şi introducerea acesteia în procesul de avizare al comisiilor de specialitate
ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Pentru aceasta documentaţiile vor conţine cereri de înaintare către instituţia la care se
solicită avizarea şi un exemplar complet din documentaţia PUD/PUZ şi/sau PAC supusă
avizării ce se va arhiva şi nu se va returna beneficiarului.
Cu titlul de Condiţii impuse ce se vor anexa la Certificatul de urbanism eliberat, se vor
impune următoarele condiţii:
Proiectul ce urmează a fi realizat se va supune spre avizare serviciilor de specialitate
ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în funcţie de categoria valorică stabilită
pentru zona respectivă.
Orice lucrări de săpătură ce se vor executa pe monumente şi în aceste zone, asupra
cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie, privind statutul monumentelor şi siturilor
istorice, conform legilor în vigoare se vor anunţa în scris la Direcţia pentru Cultură şi
Patrimoniul Naţional Iaşi, înainte de începerea acestora şi se vor executa numai în
prezenţa unui arheolog delegat, pentru prelevarea eventualelor vestigii arheologice
apărute. În această situaţie se va obţine Certificatul de descărcare de sarcină arheologică
pe baza Raportului de descărcare de sarcină arheologică întocmit de specialiştii delegaţi.
Cercetarea arheologică, ce se va face prin finanţare de către beneficiar înainte de
eliberarea autorizaţiei de construire, nu necesită autorizaţie de construire specială. În cazul
zonelor în care se impune numai supraveghere arheologică, cercetarea se poate face şi
după eliberarea autorizaţiei de construire. În acest caz, dacă se constată necesitatea, se
vor sista temporar lucrările de construire, şi se va demara săpătura arheologică preventivă,
pentru epuizarea complexelor arheologice descoperite.
Nerespectarea acestor prevederi intră sub incidenţa articolului 360 din Codul Penal
precum şi a articolelor 23 şi 24 din Legea 378/2001.
3. Ansamblul Palatului lui Alexandru loan Cuza- IS-II-a-B-04238
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat

construit în stil neogotic în anul 1804, care a aparţinut iniţial familiei Sturdza. Actualmente
este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii.
Istoric
La sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moșia de la
Ruginoasa de la Duca Vodă, stăpânind-o timp de aproape 200 de ani. La începutul
secolului al XIX-lea, familia Sturdza stăpânea o moșie de 8.000 hectare la Ruginoasa.
În primul deceniu al secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1804, logofătul și marele
vistiernic Săndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a
construi o reședinţă luxoasă pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. De asemenea,
grădinarul german Mehler avea scopul de a amenaja în jurul palatului un parc cu alei
străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeaţă și chiar un iaz înconjurat de
sălcii. Palatul de la Ruginoasa a fost construit de către Freiwald în stil neogotic, propriu
arhitecturii civile din Moldova acelor vremuri.
În aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a făcut
un împrumut de 60 mii de galbeni la Banca Moldovei, ipotecând palatul care fusese
abandonat și era ameninţat de ruină. Neplătind împrumutul, banca l-a scos la licitaţie.
Palat Domnesc
În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite a cumpărat la
licitaţie palatul de la Banca Moldovei, dorind să-l transforme în reședinţă de vară. El a
depus la 13/25 ianuarie 1862 preţul de 52.011 galbeni, după cum confirmă Curtea de
Întărituri, iar apoi actele de proprietate s-au încheiat la 16/28 aprilie 1862. Prima grijă a
domnitorului a fost să renoveze integral palatul.
Deși domnitorul a petrecut puţin timp la palat, aici a locuit soţia sa, Doamna Elena
Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea și decorarea lui, de grădină și de
acareturi. Palatul de la Ruginoasa a fost inaugurat oficial de către domnitorul Cuza, cu
prilejul sărbătorilor de Paști din aprilie 1864.
Muzeu memorial
Palatul a fost grav avariat de luptele purtate în apropiere în al doilea război mondial,
din el rămânând doar câteva ziduri de incintă și bucăţi ruinate de pereţi. El a fost
reconstituit în perioada 1968-1978, fiind refăcut palatul propriu-zis, o parte din zidul de
incintă și doar un bastion în partea de nord-vest. S-a reușit integrarea în ansamblul
muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea iniţial domeniul.
În anul 1979 s-a încercat amenajarea aici a unui muzeu de istorie, dar abia în 1982
s-a inaugurat oficial Muzeul Memorial „Al. I. Cuza” cu o secţie de istorie și una de
etnografie.
Parterul palatului conţine exponate care reconstituie viaţa și activitatea domnitorului Al. I.
Cuza. Muzeografii au încercat să amenajeze etajul palatului pentru a-l aduce la înfăţișarea
din vremea lui Cuza. Au fost aduse mobilier de epocă, cărţi de epocă, tacâmuri de argint. În
cabinetul de lucru s-au adus câteva din piesele de mobilier din lemn de stejar, pe care
Elena Cuza le-a comandat renumitei firme pariziene P.P. Mazaroz Ribaillier. Întreprinderea
de Stat Decorativa din București a refăcut o comodă circulară după original.
Construit în stilul neogotic, inspirat de romantismul german, Palatul de la Ruginoasa
este asemănător cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni. Palatul este o clădire de formă
pătrată cu un etaj, având cele patru faţade aproape simetrice, cu peroane largi și drepte și
balcoane pe toate laturile sprijinite pe lespezi de piatră. Odinioară el avea și patru turnuleţe,
care nu s-au mai păstrat în zilele noastre. Scara centrală este construită în prezent din
lemn.
Biserica Ruginoasa - Biserica Domnească

Este monument istoric cu indicativul IS-II-m-B-04238.02 şi face parte din „Ansamblul
Palatului lui Alexandru Ioan Cuza”.
Este o biserică ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfânta Mare
Mucenita Ecaterina”.
Foto: Biserica Domnească Ruginoasa
În anul 1811, Săndulache Sturdza a ridicat în spatele palatului, o biserică de conac,

pe locul unde a fost anterior o biserică de lemn. Acest lucru rezultă din pisania aşezată la
intrare si care s-a distrus in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Pe clopotul mare, ce a servit biserica din 1817 şi care astăzi este piesă de muzeu,
se află o inscripţie ce arată aceleaşi date despre ctitorii şi anul ridicării bisericii.
Biserica a fost renovată în mai multe rânduri: în anul 1873, când au fost aduse şi
înhumate lângă biserică ramaşitele pamânteşti ale Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, apoi
în anii 1907-1908, când Doamna Elena Cuza face un cavou în biserică, unde asează
osemintele Domnitorului unirii şi a celor doi fii adoptivi, Alexandru şi Dumitru, iar în anii
1955-1958 a fost reparată după deteriorările din timpul razboiului. Între anii 1986-1989 s-a
executat pictura actuală a bisericii.
Biserica este o constructie solidă din piatră si caramidă groasă. Stilul arhitectural
apartine epocii decadente moldovenesti, cu planul in forma de cruce, cu multe motive ce o
face deosebită, intre care si cei patru pilastri de la intrare ce sustin un frontal in forma
triunghiulară, motive asemanatoare palatului Sturzestilor. La intrare, pe pronaos, se afla un
turn ce serveste de clopotnita, iar pe naos se gaseste o calota mare.
Lungimea bisericii este de 32 de metri, latimea de 17 metri, iar inaltimea turlei este
de 37 de metri. Pe pereti sunt firide dreptunghiulare mari cat peretele, iar la cornisa
ornamente in forma de patrat sau romb.
Din vechea pictura murala s-au pastrat cateva icoane - ca sfintii evanghelisti de la
bolta naosului - ce au fost restaurate in anul 1986. Catapeteasma a fost lucrata in Atelierele
Institutului Biblic, care a executat si pictura icoanelor din ea.
În biserică se afla urmatoarele obiecte artistico-istorice: doua randuri de vesminte

preotesti lucrate cu fir de aur si argint uzate, un potir din argint, icoana Maicii
Domnului imbracata in argint, cinci candele de argint, doua Sfinte Evanghelii din secolul al
XVI-lea si cateva icoane din vechea catapeteasmă.
4. Zona de protectie a Ansamblul Palatului lui
Alexandru loan Cuza- IS-II-a-B-04238
III. UTILIZARE FUNCTIONALA
b. Utilizari admise
care face parte;
d. Utilizari admise cu conditionari

-funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate,
propuse;
-să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze
zonei.

-să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de
-să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei
-în zona de protectie a monumentelor se poate construi numai cu acordul Directiei
judetene de Culte din mun. Iasi
e. Utilizari interzise
natura lor:
ventilaţie;


apelul
canalizare;
fatadelor.


Judeţean Iasi.
4.Monumentul Eroilor din primul război mondial IS-III-m-B-04325

Monumentul este ridicat în sec XX şi este amplasat în cimitirul din localitatea Ruginoasa.
5.Mormântul pregătit pentru domnitorul Alexandru loan Cuza
- IS-IV-m-B-04238.06
Alexandru loan Cuza a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania), iar
rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse la Ruginoasa, fiind înmormântate la 17/29 mai
1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Osemintele domnitorului au fost strămutate de
mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în cripta amenajată în biserică, într-o cutie de argint
așezată într-un sicriu de stejar; în primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de
către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș; apoi, în anul 1946,
au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o criptă.
Zona de protectiea Monumentul Eroilor din primul război mondial

IS-III-m-B-04325 şi Mormântul pregătit pentru domnitorul
Alexandru loan Cuza - IS-IV-m-B-04238.06
UTILIZARE FUNCTIONALA
c. Utilizari admise
care face parte;
f. Utilizari admise cu conditionari

-funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate, dar şi
cu particularităţile pe care le impune statutul de Zonă Istorică şi de Cult. să asigure spaţii
de parcare în interiorul suprafeţei pe care este propusă intervenţia, cel puţin pentru
necesarul normat generat de funcţiunile şi dimensiunile intervenţiei propuse;
-să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze calităţile
prin care asigură o mai bună integrare în raport cu caracterul particular al zonei.

-să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de aliniament,
spaţiile plantate de pe parcelele private;
-să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe
domeniul punblic.
-în zona de protectie a monumentelor se poate construi numai cu acordul Directiei judetene
de Culte din mun. Iasi
g. Utilizari interzise
natura lor:
ventilaţie;


apelul
canalizare;
fatadelor.


Judeţean Iasi.

Cultura Ruginoasa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cultura Ruginoasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU ISTORIC

Comuna Ruginoasa este localizată în partea de Vest a judeţului Iaşi, la o distanţă

DATE PRIVIND EVOLUŢIA ÎN TIMP A UNITĂŢII TERITORIAL – ADMINISTRATIVE

Comuna Ruginoasa este localizată în partea de Vest a judeţului Iaşi, la o distanţă

CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE ALE TERITORIULUI ŞI LOCALITĂŢILOR, REPERE

Din comuna Ruginoasa, înfiinţată administrativ-teritorial în 1968, în afară de satul cu

Zona pentru locuinţe şi funcţiuni complementare

Zona de locuinţe se află amplasată în lungul drumurilor săteşti, comunale şi

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Structura acestei zone este caracteristică unui sat moldovenesc: parcelări cu o

Zona pentru instituţii publice şi servicii

Foto: Primăria comunei Ruginoasa

 Sediul Poliţiei - se află în localitatea Ruginoasa, clădirea se află într-o stare

Centrul Cultural Ruginoasa

În cadrul Centrului Cultural Ruginoasa funcţionează şi un Ansamblu de dansuri

Ruginoasa - Biserica Domnească

Detaliu picturi faţadă

Artă şi tradiţie populară.

Manifestări culturale repetabile

Zona căilor comunicaţie şi transport

Zona unităţilor agricole

Zona de spaţii verzi, sport, agrement

Zona pentru echipare tehnico-edilitară se majorează prin propunerile de

Zona monumentelor istorice

Se impune semnalizarea peisajelor şi monumentelor, redarea lor mai lizibilă în

REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

Conform Legii 422/2001, articolul 55, aliniatul 1, litera e şi f, privind protejarea

a. CATEGORII DE UTILIZARI FUNCTIONALE ADMISE

- Pe intregul teritoriu situat in zonele şi subzonele istorice protejate, indiferent de

- Conservarea caracterul general al zonei, prin păstrarea utilizatorilor funcţionale

c. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

În cazurile admise pentru intervenţiile de restaurare a fondului construit sau pentru

REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE

a.CARACTERISTICILE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Amplasarea clădirilor pe parcelă

Se reface caracterului sitului centru istoric al com Butea prin reconstituirea

d. ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

Toate intervenţiile care presupun lucrări de echipare, intreţinere şi/sau amenajare şi

Pentru punerea in valoare, protectia si conservarea valorilor cultural construite, de

Cu înfaţişarea sa de adevarată metereza, hanul crea o ambianţă de siguranţă, de

De la han va porni răscoala din 1907 de la Ruginoasa. Distrus în timpul celui de

ZONA DE PROTECTIE Ruinele hanului de Ruginoasa IS-I-s-B-03651

II. UTILIZARE FUNCTIONALA

b. Utilizari admise cu conditionari

Este posibilă schimbarea funcţiunii actuale a imobilelor clasate în Lista

III. AMPLASAREA CLADIRILOR

IV. ECHIPAREA CLADIRILOR

VI. OCUPAREA SI UTILIZAREA PARCELEI

b. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

2. Situl arheologic de la Vascani, punct "Pe Platou" IS-I-s-B-03682

Zona de protecţie a sitului arheologic de la Vascani,

Zona protejată instituită în jurul unui monument cuprinde monumentul, ansamblul

În cazul zonelor protejate instituite pentru protejarea patrimoniului arheologic

Determinarea zonelor protejate s-a făcut pe limite existente de parcele cadastrale,

F. MODUL DE INTERVENŢIE ÎN ZONELE DE PROTECŢIE

1. În cazul monumentelor zona de protecţie, ce este şi sit arheologic, conţine

‫ ٭‬În zona de grad 0 - sunt interzise orice intervenţii cu excepţia celor de

2. În cazul siturilor arheologice zona de protecţie se constituie numai din

Modul de intervenţie în aceste zone presupune în primul rând realizarea lucrărilor de

1. Intervenţii pentru conservarea, consolidarea, restaurarea şi punere în valoare a

Clădirile, amenajările propuse, intervenţiile de orice natură în aceste zone

b. Interdicţii permanente; nu se vor elibera Autorizaţii de construire.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să realizeze şi să actualizeze