SOCIETRTEn GEOGRFIFICA ROPAÎNel

Fora.cla,ta, 1a, 15 I-Lirsie 1E375

:tflR
'r**1

E ?I\
DICTIONARELE GEOGRAFICE ALE TARILOR LOCUITE DE ROM1NI IP

IN AFARÀ DE REGAT 447

II. DICTIONARUL GEOGRAFIC

Al.

BUCOVINEI
DE

G-RIG-OR07.7ITZ.A-
r,mo=sca7.,

TIPARIT PRIN INGRIJIREA DOMNULUI

GEORGE IOAN LAHOVARI

SECRETARUL GENERAL AL SOCIETATEI GEOGRAFICE. - MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÎNE

BUCURETI
grañoe SOC=C da Co-, Societake iximâ
190

www.digibuc.ro
 SOCIETATEA REGALA RomANA DE GEOGRAFIC
Suirr

Prepdhrtia.M. S. REGELUI.

Concursul de Geografie din anul 19

Dar din p rtea

A

din clasa . ,,k444 taa,:r

43-741- 4-74-e
care a oblinut Premiul.
IL
ROX4
1941una..

P'3*\
4

)11174

www.digibuc.ro
 Numiri geografice uzitate in Bucovina §i insemnarea lor

Ar§ita loc lipsit de pädure, expus soarelui (term. uzitat numai la munte).
Bahnä teren mlä§tinos, §es, inundabil.
Dil deal (term. slav stricat).
Grunj pisc, virf de munte (term. f. vechl de origine dubioasä).
Hiltte de la term. minier germ. Hiittenwerk (fonderie), Glashiitte (topitorie (le sticlä), din care
populatia rom. a format cuvintul buta (fabrica).
Kiczera proeminentä muntoasä cu pädure (term. slay).
Losowa, losok, lisok (päduros, pädurice, term. slay).
Luczyna lumini§ de codri, curäturä (termen slay uzitat n regiunea muntoasá).
Maleïj mic (term. slay).
Mägura munte izolat.
Obeina sau Wipcziná plaiii, poianä (de la term. slavi ovca §i wiuca oaie].
Preluca räri§te de ccidru la munti.
Prislop plaiul ce desparte o obär§ie de ape de alta (in geogr. germ. Wasserscheide).
Potok piriu (term. slay).
Starea vechle (term. slav)..i
Tarnita in sens de incovAialä (term. tartar pentru
Ustie sau uscie gurä (tem.
Welikij mare (term. slay).
Wvszij mai inalt (term. slay).

Observatiuni la text
Bucovina fiind locuitá in .districtele de N. mai mult de RutenI, nomenclatura politicä prezintä
numirl slave, destul de nuineroase. Pentru a§ezarea acestor nume intr'un dictionar, menit a servi exclusiv
publieulul rominesc, s'a adoptat ca normä ca numele slay respectiv sä se scrie pe romine§te §.1 in paren-
tezä nuinaï ea ortografia oficialä slavä austriaca, adoptatä pe urma regimuluï administrativ polon,
pe vremea and Bucovina forma un cere galitian. Conform cu aceastä ortografie, se vor observa deci
echivalentele consonantice precum urmeazà:
c egal in romineste en t
cz e (i §i e)
n n

k 77 71 17 "c
SZ )7 77 17 §
71 7) )7 nl
77 71 71 71 v
y n n sau i
Datele statistice finale indicate la comunele urbane qi rurale aratä numai s-uprafetele páminturilor
afiätoare in posesiunea locuitorilor respectivi §i n'au a face cu suprafetele geografice arätate la inceput. Tot
a.,3a §i animalele de cash, constatate prin recensämintul statisticel de la 1896, nu privesc decit averea
individual5, din localitätï.

www.digibuc.ro
II
Lucrările consultate la redactarea Dicţionarului Geografic al Bucovinei.

"Die BlIkowina", eine allgemeine Heimatkunde verfasst anlasslich des 50jahrigen Regierungsjubi-
Ieuma Sr. Majestat des Kaisers Franz Joseph durch die Gensdarmerie des Landes.
Special-Ortsrepertorium der Bukowina, herallsgegeben von der k. k. statistischen Centralcommission.
Mitteilungen des statistischen Landesamtes des Herzogtums Bukowina.
General Spleny's Beschreibung der Bukowina.
Oesterreich in Wort u. Bild, "Geschichte der BlIkowina", bearbeitet von Dr. Dem. Onciul.
Zur Gesl'hichte der Bukowina, von Dr. Dem. Onciul.
Românii tn Dacia Traian~, de 1:>r. Dem. Onciu1.
Kleine Studien Zllr Kunde der Bukowina,· von Dr. R. Kaindl.
Geschichte der Bukowina von den ăltesten Zei ten bis zur Gegenwart, von Dr. R. Kaindl.
Kurze Landeskunde der Bukowina, von Dr. R. Kainrll.
Topographische Beschreibung der Bukowina, yon I. Pollek.
O pa~ină din istoria BucovineI, de Vr. 1. G. Sbiera
Die Yereinigung der Bukowina mit Galizien, v. Dr. Pollek.
Suczawa's alteste Denkmaler, von Prof. Wilh. Schmidt.
Prahistorische Stndientour in die Bukowina v. Szombaty.
Beitrage zur Geschichte der Moldau und BukowiDa, 9 vol., von Franz Adolf WickeDhauser.
Historische Darstellung der BnkowiDa, von Daniel Werenka.
Heimat::.kunde der Bukowina, von Kozak u. Fischer.
Din scrierile lui Dimitrie Dan (asupra Bucovinei).
Geschichtliche Bilder aus der Bukowina, von Dr. Ziegler.
Schematismus der Bucovinaer gr.-or. Archiepiscopal-Diocese.
Oesterreichischer Zentralkataster.

Hărţi:

Harta Statmajorului austriac la 1 200.000

" 1/75.000
" " " " 1/750.000
" a Statm. "A ustr. " 1/750.000
.," i psometrică.

www.digibuc.ro

Adam, munte, 1017 m. alt., în
vecinătatea corn. Pojorîta, dis-
trictul Câmpulung, făcînd par-
te din Obcina-Flocenilor, ra-
mificaţiune a sistemuluI mun-
tos Rar[LUl.
Adina, pîrîu, izvorăşte de sub
muntele Deacul, şi vărsîndu-se
în pîrîul Platoniţa, formează cu
el un afluent la dreapta pîrîu-
luI Gemine, distr. Cîmpulung
(v. Platoniţa şi Gemine).
Adincata, afluent mic al pîr.
Glit (v. Glit), cu care se îm-
preună mal jos de corn. Glit,
distr. Rădăuţl.
Afinicelul-Mare, pîrîu, afluent
pe sL BistriţeI; izvorăşte de sub
poalele muntelUI Fruntea, dislr.
Cîmpulung.
Afinita, culme mică laterală,
se desprinde din şirul Obcina-
Mare sau Arşiţa, în direcţiunea
VăiI Moldoviţa, distr. Câmpu-
lung, avînd şi un pisc cu
acel aş nume, de 1028 m. (v.
Obcina-Mare sau Arşiţa).
Albovătul, complex de mic"
coline şi fineţuri, spre N.
de corn. Budineţ, distr. Storo-
jineţ.
6231. - Dictionarul Bucovinel.
A
Este tăiat de drumul princi-
pal Storojineţ- Yicovul-de-sus.
Alexa Drangu (vezI "Dealul
Alexa").
Alexandersdorf , colonie de
Germanl, infiinţată pe teri-
toriul corn. Bahna. S'a numit
astfel în onoarea baronulUI
Alexandru de VasiIco. E pen-
dinte de moşia acestuia, Ber-
homet-pe-Siret, distr. Vijniţa.
Are 150 locuitOrI şi o şcoală
particulară cu o clasă; puţinii
locuitOrI gr. or. ţin de biserica
din Cereşenca (Czereszenka).
Althiitte (rom. Huta-Vechle),
com. rur.,distr. Storojineţ,aşe­
zată pe ambele malUrI ale pî-
riulUIZubroviţa, afluent al rîule-
ţuluI ClUdel.
Suprafaţa 7.71 km. B împre-
ună cu Neuhiitte (Huta-Nouă);
populaţia 112310cuitorf, în ma-
joritate germană, de religie
rom. cat.
Este în apropiere de drumul
districtuluI ClUdel-Putna; are
o şcoală pop. şi o biserică
filială ce ţine de parohia cu
hramul "Naşterea Sf. Ioan"
din Crasna Ilschi.
A fost fonda tă la 1793, cu
ocazia înfiinţăriI primeI fa-
www.digibuc.ro
brici de sticl,1rie bucovineană
în acest loc, de unde vine şi
numele "Huta" (adică Hiitte
scurtare din Glashiitte, ce in-
seamnă pe nemţeşte fabrică de
sticlărie), aducindu-se lucrători
Germam dela Lubaczov (Ga-
liţia), carI impreună cu cel
ciţl-va SlovaCI aduşI mal tîr-
ziu, au format apolo colonie.
Populaţia, rămasă pină as-
tă-ZI germană, se ocupă cu
agricultura şi cu mpseria de
dulgherie ambulantă.
Această comună, impreună
cu Neuhiitte, posedă 353 hect.
pămînt. arabil, 138 hect. fine-
ţun, 13 hect. grădim, 274 hect.
izlaz, 1895 hcct. părlure.
Se găsesc 104 cm, 431 vite
cornute, 288 porCI, 28 stupI.
Althiitte, Urla, locuitorii Îl zic
Huta-Vechle, ţine de moşia
Huta-Nouă din districtul Slo-
rojineţ. Are 19 locuitorI.
Alunişul, torent, care dă in pi-
rîul IzvoruluI. Acest din urmă
împreună cu Cobiloara for-
mează inceputurile riulUI Su-
ceava. Alunişul naşte din
muntele Alunişul (1291 m.) şi
HrobiI (1505 m.), nu departe
de satul Suliţa (sau Moldova)
distr. RMăuţI.
 ALUNISUL
Aluni§ul, munte, 1368 m., pe ho-
tarul dintre Bucovina si Ro-
minia asezat In partea de S. a
cuirnii zisa Captitina-Grebe-
nului" care desparte la S.-V.
basinul Bistritei-MoIdovei de al
Bucovina
Aluni§ul, munte, se ;Ad la E.
de monastirea Putnei, distr.
Radauti. A lunisul face parte
din sisternul Obcinei Mari sail
Arsitei, care sistern este for-
mat din un prim lant inain-
tat al Carpatilor ce se intinde
intre Sucevita si Putna in di-
rectia NE-SV. de la gura Put-
nei la g. Voivodesci, indltindu-
se ()data cu schimbarea con-
stitutiunii geologice a solului
d'asupra podisului bucovinean
sub nu rnele Magu ra - Mare
(832 m.), apoi sub numele
Aluni,sul, (906 m.), Haciung
930 m.) Petroasa (874 m.).
Al doilea lant tot in_orientarea
NV-SE, 11 forrneaza Dealul-
St cerei, Bitca-Corbului (1007
m.) i Dealul-R tu (1828 m.)
de la confluenta Putnisoarei
la confluenta Voivodesei (vezi
Obcina-Mare).
Alunul (1667 m.), al doilea mai
Malt munte dupa Giumaldu
(1857 m.) din grupul Giumalau-
Rdriu, flira a excepta chiar Rd-
raul, care nu are de ca. 653 m.
Alunul si Giumalaul se deose-
besc de Ran:1u si prin consti-
tutiunca geologica.
Se afla in apropicre de lo-
calit. Valea-Putnel, Cirn-
pulung.Creasta Gimalau-Alun
intinsd din Bislrita in Moldova
oricntald ici directiunea NE-
SV i constituitã din terenuri
arhaice, este coprinsa intre vl.
Putnei (vest) si vl. Giorostenii
(rasrtrit), afluenti ai Moldovei
si dour mici afluenti ai Bis-
2 ARBORA
Andreasfalva, coin. rur., distr.
Raldut, asezatA pemalul drept
al riului Suceava, in vecinil-
tatea corn. Fratautul-Vechiia
la N. de orasul RdatuV.
Suprafata 21.32 km.'; popu-
latia 2040 locuitorf, maghiari,
de relig. rom. cat. si o parte
conf. ev.
Se compune: 1) din vatra
satului, care, impreunä cu tirla
Cut, numard 2025 locuitori;
si 2) din ferma Dornesti (v.
Dornesti, ferma).
Are cloud strazi longitudi-
nale, pe marginea carora sunt
insirate case uniforme si le-
gate unele de altele, dupd ar-
hitectura caracteristica acestui
popor. Aceste 2 strazi se con-
topesc la marginea comunei
intr'una singurd care comunicd
de o parte cu Fratdutul-Noa,
iar de alta cu Hadicfalva. In
latime comuna e strabdtuta de
un drum distr. ce vine de la
Radaut si se prelungeste apoi
pima la hotarul distr. Siret,
uncle se uneste cu alt drum
distr. ce vine de la Fratdutul-
Noa, §i se contintrd spre ora-
sul Siret.
Are 2 scoli maghiare, o bise-
rica rom. cat. si una evange-
lica de confesiunea helvetica.
Colonie infiintatä la anul
1785 pe teritoriul vechiului sat
rominesc Maneuti, de nume-
roase familii de maghiari, ve-
nite din Moldova.
Numele colonici (falva--- sat)
s'a dat In onoarea generalului
Andrei Hadik, baron de Fu-
tak.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si mai ales cu creste-
rea vitelor, escand printr'o
buna prasila de cai.
Comuna posedd 1548 hect.
ptim. arabil, 211 hect. finaturf,
19 hect. gradini, 183 hect. iz-
laz, 53 hect. padure.
www.digibuc.ro
Se gAsesc 340 cai, 775 vite
cornute, 257 oi, 540 porci.
Andreasfalva, mo.ie mica, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radiluti.
Are o casa si 4 locuitori.
Coprinde pe linga tirla
Saha.
Arbora (rom. Arbore), coin.
rur., distr. Gura-Humora, ase-
zata pe ambele OW ale pi-
rfuluf Solca, la confluenta sa
cu pirlul
Suprafata 41.17 km2; popu-
latia 2896 locuitorI, dintre cari
trei parti rornini, restul ger-
maul i israeliti; relig. gr. or.
pentru majoritate, rom. cat.,
ev. i mosaica pentru rest.
Se cornpune din vatra sa-
tului cu 4731 locuitori si din
catunul Bodnareni.
Este legata cu comunele din
vecindtate Burla, Iazlovatul
si Botusna prin drumuri dis-
trictuale ; cu Solca, printr'un
drum principal ; iar cu Glitul
printr'unul comunal
Are un oficia postal ; o scoala
populara romineasca cu 4 clase,
inflintzta la 1844 si una par-
ticulara evang. cu o clasa, in-
fiintata mai tirzia ; o biserica
parohiald cu hramul Therea
Capului St. Ipan Botezatorul",
zidita din piatra, la 1502, de
Luca Arbore, pircalabul Su-
cevel. /Poporul crede ca sub
zidul bisericel, care e gros de
2 metri, s'ar fi ascunzind su-
terane cu comori.
Are o casa de economie romi-
neasca i alta germand, apof
un ferestea i mai multe mori.
Localitatea purta odatrt nu-
mele:de Solca-de- Jos, fiindca
tinea de teritoriul corn. Solca,
care teritoria a fost cumparat
la 1592 de pircalabul Arbore.
Dupd moartea acestuia (deca-
ARBORA
pitat fiind de 1523), s'a infiintat,
pe acest teritoria,_ satul Ar-
bora, pomenit, pentru prima
data la 1576. La 1598 satul
a trecut in proprietatea Mitro-
politului Sucevei, Gh. Moghila,
care l'a &fruit, in acelasi an,
minastiref Sucevita. La ocu
parea Bucovina s'aa stabilit
aci multe familii rom. din Tran-
silvania ; iar_la anul 1787, aa
fost adusl i colonistf germani.
Populatia, se ocupa in ge-
neral cu agricultura i cu pra-
sila de vite ; saracimea trece
peste \Tara in Rominia, la
munca cimpuluf.
Comuna poseda 2950 hect.
pamint arabil, 315 hect. fine-
turi, 40 hect.:gralini, 849 heel.,
izlaz, 437 padure.
Se gasesc 340 cai, 2317 vile
cornute, 1880 of', 26-i6 porci,
240 stupf de albine.
Arbora, tirld, pendinte de mo-
sia cu adm. spec. Solca, distr.
Gura-Humora.
Ardaloaia, afluent din stinga al
pir. Izvorul-Negru, care se
varsa in Moldova. (v. Izvorul-
Negru).
Ardita, deal, (453 rn.), tine de
regiunea colinara de la sudul
Vail Prutului si se gaseste pe
siruletul dintre Siret i Mol-
nita (granita Moldovef) d'a-
supra corn. Tereblecea, distr.
Siret.
Ardita, complex de livezi si
pddu-71, la V.-de- loc-alit-atea
Si.nautii-de- Jos, distr. Siret.
Argelul, sat, distr. Cimpulung,
asezat pe riul cu acelasi nume.
Suprafata 5710 km2; popu-
latia 275 locuitori, ruteni; de
relig. gr.-or., sr cari se romani-
zeaza foarte incet.
3 AR*ITA-HUHULUI
Cuprinde, pe linga vatra sa-
tului, 139 locuitori i catunele:
Bradul, Dubul, Poharul. Po-
loneanca, Roses, precum
tirla Plaievca.
Este legat cu Rusi-Moldo-
vita printr'un drum mare,
comunica apol cu Putna, adica
valea Sucevef, printr'un dru-
meac de calarie, ce trece peste
muntele Oglinda, precum
cu Breaza, adica valea Bro- Arseneasa, afluent din dr. Mol-
dinei, printr'o poteca ce trece dove], turgc Mire Arseneasa
peste muntele Sihloia (1225 m.).
Ca parohie, tine de biserica
din Rusi-Moldovita ; scoala nu
are. La 1776, era in posesia
minastirei Moldovita.
Populatia, formata din Hu-
tani si din colonistf transilva-
neni, se ocupa cu exploatarea
padurilor.
Satul poseda 17 hect. pamint
arabil, 498 hect. fineturi, 1 hect.
gradini, 600 hect. izlaz, 108 heel.
poeni, 4446 hect. padure,
Se gasesc 75 cal, 573 vite cor-
nute, 980 of, 244 porci si 16
stupl.
Argelul, nume ce-1 are rluleful
Moldo vita de la locul de izvo-
rire ipmníla sat ul Argel, distr.
Cimpulung (v. Moldovita).
Argestrul, cdtun, situat pe vl.
Bistritef, pendinte de tirgul
Dorna- Vatra, distr. Cimpu-
lung.
Are 213 locuitori rominf,
gr.-or., o *coala populara cu
o clasa i un cimitir cu capela.
Argestrul, pddure, in apropie-
rea corn. cu acelas nurne, distr.
Cimpulung.
Argestrul, afluent pe st. Bis-
tritei, se formeaza din mai
multe piriia*e ale caror izvoare
sint opuse cu ale Putnef, de
cari sint despartite prin culrnea
www.digibuc.ro
Mestecanestilor ; se varsa in
Bistrita linga corn. cu acelas
nurne, strabatind in cursul sau
padurca Argestrulur *i plaiul
Arsita-Porcultn, distr. Cim pu-
lung.
Argestrul, pddure, la N. de piriul
cu acelas nume, distr. Cimpu-
lung.
(1237 m.) i Arsita-Holmului
(1279 m.) i da in mar
jos de corn. Fundul-l'oldovei,
distr. Cimpulung.
Arseneasa, catun, pen lint( Le
com. rur. Fundul - Moldot,ei,
distr. Cimpulung.
Are 29 case *i 113 locuilorr,
romini, gr.-or.
Ar§ita, munte (1338 m.), situat
pc linia despartiloare a apelor
Bi odiner, ale Izvorulur
. si Su-
cevei ; se gaseste la Nord-
Estul localitatir lzvor, distr.
Radauti.
Ar§ita,fermd, pendinte de mosia
Marginea, distr. Radauti.
Ar§ita-Capref, munte (1125 m.
alt.), situat la V. de muntelc
Magura-Batrina (1155 rn.), fa-
&id parte din Obcina-Ursulm,
ramificatiune a muntelui Ra-
raul, distr. Cimpulung.
Ar§ita-GingeI, ttrla, pendinte
dc corn. rur. Negrileasa, distr.
Cimpulung.
Arc 3 case si 14 locuitorr.
Ar§ita-Huhulur, (1279 m.), ln un-
te, situat pe coama trans-
versala a sistemulur carpatic,
cc pleaca de la Iacobern si in-
soteste pe partea de N. pina
la Pogorita depresiunea stra-
 ARSITA-TANULET
bdtutd de drunurl Meslecd-
notilor", dintre Dorna-Vatra
Cimpulung.
Ar§ifa TanuleT, Indllime (976
m.), aproape de confluenta
Moldovitei cu pir. Dragosa,
fãcind parte din creasta mun-
toasd a Fusel si Lupoael (1163
rn.), distr. Cimpulung.
Ar§ifa-Vdcarilor, munte, (1018
m.) tine de muntii mdrginasi
din sudul Bucovina (v. Car-
patii Bucovinei)
Ar§ováful, afluent pe st. riu-
letulur Sirctul-Mic; izvordste
de sub dealul Humoria (508
m.) si se varsd in Siretul-Mic,
mai sus de corn. Cupca, distr.
Storojinet.
Ar§ovifu1, complex de coline Ascufita-Mare, munte, (1019 m.
,nict, distr. Storojinet. alt.). in spre V. de corn. Fra-
Are ca localitati rnärginasc,
Hurnoria la N., Patrdutul-de-
sus la V., Micul-Siret la S. si
locurile arabile ale corn. Ca-
rapciu i Iorddnesti, la E.
Din el izvordsc Oracle: Ar-
sovdtul, Mocretul si Dusa, toate
afluente pe slinga ale Siretu-
luI-Mic.
Ascuncelul, prü, ailuent pe Augustendorf, (rom. Mesteceni),
dreapta al riulusi Suceava, iz-
vordste de sub dealul Cotos
(986 rn.), distr. Radduti.
Ascunsul, &Min, pendinte de
corn. rur.Rusi-Moldovita, distr.
Cimpulung.
Are 119 locuitori, Hutani
gr. or.
Ascunsul, afluent mic, pe dr.
Sucevel ; izvordstc de sub m un-
tii Mtigurd (1159) si an-
drul-Mare (1145) si se varsd
in Suceava, mai jos de her-
ghelia statului Frasin, dis-
trictul Rddduti.
sin, intre valea Suha i piriul
Sdldtrucul, districtul Cimpu-
lung.
Ascufita-Micfi, munte, (932 m.
alt.), la N. de Ascutita-Vare,
www.digibuc.ro
AUGUSTENDORF
intre riul Moldova la E. si
piriul Saldtrucul la V., distr.
Cimpulung.
corn. rur., districtul Storoji-
net, asezatd pe Siretul-Mie
in partea de N. a Bänilei-Mol-
dovenest.I.
Suprafata 4.72 km.2; popu-
latia 425 locuitori, in majori-
tate colonisti germani; relig.
rom. cat.
Este täiatà de drumul dis-
trictual Bänila-Moldoveneascd-
Budinet ; are o scoald pop.;
locuitoril romini tin de bis.erica
parohiald cu hrarnul Indlta-
rea Domnului" din Bänila-Mol-
dovencascd.
A fost fondatd la anul 1850,
pe teritoriul cornunei Bänila-
Moldoveneascd, de o colonic
de germani veniti din Boemia
in vederea infiintdrii unel fa-
brici de sticld.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vite-
lor.
Se gäsesc 95 cai, 230 vite, 68
porci, 24 stupi.
Babiciova (Babiczowa), ceitun,
pendinte de satul Mihova-cle-
Jos, corn. rur. Mihova, distr.
Vijnita.
Are 277 locuitori ruteni,
gr. or. Este numai o a treia
parte din localitalea cu arest
nume; cele-l'alte 2 partl de-
pincl, tot sub acest nume, de
satele: Mihova-Maidan i Mi-
hova -de-Sus (v. aceste cu-
vinte).
Babiciova (Babiczowa), ceitun,
pendinte de satul Ilihova-Mai-
dan, corn. rur. Mihova, distr.
Vijnita.
Are 7 case si 37 locuitori.
Babiciova (Babiczowa), catun,
pendinte de satul Mihova-de-
Sus, corn. rur. Mihova, distr.
Vijnita.
Are 2 case si 10 locuitori.
Babin, corn. rur., distr. Cot-
man, asezata pe un piriias
afluent al Nistrului, intre corn.
Prelipce i hotarul de V. al
districtului cu
Suprafata 9.01 km.2; po-
pulatia 1333 locuitori rutera,
gr. or.
Cuprinde, pe linga vatra
satului cu 1254 loc., si catunul
Virnusiv (Wymusziw).
Prin drumuri de tara este
legata cu corn. vecine: Pre-
lipce si Luca, apoi cu Ho-
rodnita, Probabin, Serafinte
(Galitia), precum si cu dru-
mul principal Zaleszczyki-
Horodenka, ce se afla la o
departare numal de 2 km.
Are o scoala populara cu
o clasa, o biserica parohiala
cu hramul Sf. Arh. Mihail
Gavril" i o societate de
economie.
Aceasta comuna se afla la
1776 in stapinirea urmatorilor
proprietari : Vasile Semaca,
Ioan Mitesco, Constantin Re-
Nieolae Gafenco.
In sec. al XVII-lea se afla
aci o rnanastire.
In 1783, se face cunoscut
prin raport special guvernului
austriac, ca in aceasta corn.
se ga'sesc pietre foarte intere-
sante de alabastru, ce se scot
din albia Nistruluf. Se mar
gäseste aci gips, precum
o c.triera din care se scoate
piatra pentru pavaj, precum si
pentru alimentarea unei \Tar-
Aceasta localitate e insem-
nata i prin o multime de
obiecte din epoca preistorica
ce s'ati gasit pe teritoriul el.
Are mat multe morI i feres-
www.digibuc.ro
trae. Populatil se ocupa cu
agricultura.
Comuna posecla: 1824 hect.
pärnint arabil, 7 hect. finaturr,
25 hect. gradini, 105 hect.
47 hect. padure si 2 hect. he-
lestee.
Se gasesc 78 cai, 248 vite
cornute, 619 or, 89 purer si 6
stupi.
Babin, rnoic, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 12.44 km.3; popu-
latia 245 loc., in majoritate
restul ruteni si po-
loni.
Se compune: I) din mosia
Babin propria zisa, care, im-
impreuna cu tirlele Davido-
vid, Semaca i LTdudovici, nu-
mara 217 locuitori; 2) din cä-
tunele: Stefanovca i Virnusiv
(Wymusziw) si 3) din fcrma
Rudca (v. fie-care).
Are 89 car, 225 vite cor-
nute, 27 oI, 50 pord si 2 stupi
de albine.
Babin, ccitun, pendinte de co-
muna rur. Carapciu-pe-Cere-
mus, distr. Vijnita.
Are 119 loc., gr. or. ruteni.
Bacalovca (Bakalówka), ?no*,
care impreuna cu alte doua
 BACAUTUL
mosir : Persolovca (Persolów-
ka) i Taborovca (Tabor6wka),
formeaza mosia cu adm. part.
Verbauti, distr. Cotrnan.
Are 4 case si 30 loc. rutem.
Bacautul (Bakiv), cdtun, pcn-
dinte de corn. rur. Chiselitern,
distr. Vijnita.
Are 4 case si 29 loc. rutenr.
Bahna, coin. rur., distr. Vij-
nita, asezata la poalele mun-
tilor dintre Vijnita i Berhomet
linga teritoriul numit Bahna.
Suprafata 33.23 km.=, im-
preuna cu Ciornohuze, (Czor-
nohu/y), Rivna, Vijenca
V ijnita ; populatia 865 locui-
tor], rutern, de relig. gr. or.
Coprinde, pe linga vatra sa-
tulur cu 791 locuitori, i catu-
nul Solonet (v. Solonet, ca-
tun).
Prin drumuri comunale, esLe
legata cu drumul distr. Vij-
nita-Berhomet-pe-Prut. Are o
Koala populara cu o clasa §i
o capela ce tine de parohia
din Vijnita; o parte din eno-
riasi tine, rnsa, de parohia din
(Ciornohuze).
Populatia se ocupa cu pra-
sila de vite, exploatarea de
padurr cu finatul, precum
i localitatile Girbauti i Sina-
putin cu agricultura.
Se gasesc 63 car, 271 vite
cornute, 18 or, 24 porci si 4
st up'.
Bahna, (whin, pendinte de sa-
tul Mihova-de- Jos, corn. cur.
Mihova, distr. Vijnita.
Are 16 case si 81 locuitori,
rutenr.
Este numar o a patra parte
din localitatea cu acest nume;
cele-Palte parti depind,
trer
tot sub acest nume, de satele:
Levcov, Mihova Maidan i Mi-
hova de-Jos (v. fie-care in
pa rte).
6 BARABU*A
Bahna, cdtun, pendinte de sa-
tul Mihova-de-Sus, com. rur.
Mihova, distr. Vijnita.
Are 238 locuiton, rutera,
gr. or.
Bahna-sub-livada (Bahna pid
Sadom), cdtun, pendinte de
satul Storonet, corn. rur. Sto-
ronet-Putila.
Are 16 case si 56 locuitorI,
rutenf.
Bahna-sub-Borinov, (Bahna pid
Borhynov), cdtun, pendinte
de satul de resedinta Plosca,
corn. rur. Plosca, distr.Vij-
nita.
Are 8 case si 37 locuitori,
ruteni.
Bahna, cdtun, pendinte de sa-
tul Levcov, corn. rur. Mihova,
distr. Vijnita.
Are 2 case si 13 locuiton
rutcni.
Bahna, Mkt, pendinte de corn.
rur. Boianciuc (Bajanczuk),
distr. Cotrnan.
Bahna, pendinte de vatra
satulur Mihova-Maidan, corn.
rur. Mihova, distr. Vijnita.
Bahna-Logofatului (Bahna Lo-
gosziwska), catun, pendinte
de corn. rur. Sergienr,
Vijnita.
Are 3 case si 13 locuitorI,
rutern.
Bahrinestal corn.. rur., distr.
Siret, asezata la obirsia pi-
riului Volcinet, la E. de corn.
Fintina-Alba si la N. de Mint:I.
Suprafata 12.30 km.2; po-
pulatia 1185 locuitori, romini,
de relig. gr. or.
Este strabatuta de o pre-
lungire a drurnuluI distr. Si-
ret-Kintina-Alba, ce trece prin
www.digibuc.ro
apropiere; marginea sa din-
spre E. e taiata de linia fe-
rata Hliboca-Suceava.
Are o scoala populara cu
o clasa i o bisericti parohiala
cu hrarnul Sf. Trtime.
Aceasta comuna este po-
menita, pentru prima oara,
in anul 1458. La 1773, o ju-
matate apartineA minastirer
Cetatuia din Iasi", iar cea-Palta
maziluluI Antochi Stroid. La
1780, a fost unita cu corn.
Baintl.
Populatia formata din lo-
cuitori originarI, peste earl aü
venit colonisti din Transil-
vania se ocupa cu agricul-
tura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1115 hect.
pan-lint arabil, 109 hect. fina-
turf, 20 hect. gradini, 240 hect.
izlaz, 136 hect. paclure.
Se gasesc 94 cal., 421 vitc
cornute, 400 de oI, 330 porci
si 47 stupl.
Bahrinestif, moie, cu adm.
part., distr. Siret.
Suprafata 7.97 1cm.2; popu-
latia 36 locuitori rorninl, izra-
elitl, polonI i germani.
Balo§a, deal, 381 rn. alt., intre
utul-de- Jos, distr. Siret.
Banului (Izvorul-), izvor, iz-
voraste din Transilvania
formeaza impreuna cu pin
Fagetelul si cu pîr. Livader, pir.
Cosna, care este afluent pe st.
Dome!.
Baranca, padure, din care izvo-
raste piriul Varvata, distr.
Gura-Humora.
Barabu§a, indltime, 801 m., la
V. de Urgul Varna, intre pi-
raele Micleusa i Mori, pe una
din ramificatiunile coamer mun-
 BAZANIUCA
toase Obcina Feredeul distr.
Cirnpulung.
Bazaniuca (Bazaniwka), tirld,
pendinte de corn. rur. Cu-
ciurul-Mare, distr. Cernauti.
Are 4 case si 17 locuitorf,
rutem, gr. or.
BAbAcAria , ramificatie lun
guiata a Dealulta Oglinda,
avind inaltimi dela 627 1010
metri, intre piriul Putna la
V. si Dealul-Intre-Putne la
E., linga corn. Putna, distr.
Radautl.
Bkläutul-Nemtesc, sat, distr.
Radauti, alipit de corn. Ba-
dautul-Rominesc (v. BALlautul-
Rom in esc).
Suprafata 9.82 km. 2, im-
preuna cu Badautul-Rorninesc ;
populatia 327 locuitori germani
de conf. evangelica.
Are o scoala germana.
Colonie, infiintata de familif
germane, venite la anul 1787,
pe teritoriul corn. rominesti
Badauti (v. Badautul-Romi-
nesc).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea de vite,
maI ales cai de rasa.
Se gasesc 67 cai, 171 vite
cornute, 58 porci.
Bädäuful-Nemfesc, mosie, ate-
nenta a mosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radauti.
Bädäutul-Rominesc, coin. rur.,
distr. Radauti, asezata la con-
fluenta Sucevitei cu Suceava,
intre comunele Satul-Mare
Suprafata 9.82 km.', im-
preuna cu Badautul-Nemtesc ;
populatia 891 locuitori romini
de relig. gr. or.
E legata cu "orasul Ralauti
§i cu Burla, printr'un drum
7 BkE$E5TI1
distr. care se bifurca la vadul
numit adul-Vladicat (peste
Sucevita), apucand fie-care ra-
murà catre una din cele 2 lo-
calitati aratate; prin drumuri
de tara comunica cu Satul-
Mare i, mai deadreptul, cu
Burla.
Are o scoala populara cu
2 clase; si tine de biserica pa-
rohiala din Milisaut.
Aci se gaseste o biserica
veche, zidita la anul 1481, in
care se pastreaza portretul lui
Stefan cel Mare. In anul 1538
s'a tinut in aceasta localitate
o adunare a boerilor, cart au
ales domn pe Stefan Lacusta.
Teritoriul acestei comune a
fost daruit de catre Domnul
Moldover, Stefan Tomsa, prin
hrisoavele din 13 Martie 1615
si 20 Februarie 1625, minas-
tirei Solca, In posesia careia
se gasea si la 1776, csind a fost
unita cu moiíIe Iasicel i Slo-
bozia. La 1780 a fost anexata
la Milisaut..
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Accasta comuna, impreuna
cu Badautul-Nerntesc, poseda
739 hect. parnint arabil, d3 hect.
tinaturi, 8 .hect. gradinl, 70 hect.
izlaz.
Se gasesc 106 cai, 305 vite
cornute, 172 ol", 223 porcI, 22
stupL
Bde§escul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Ostra, distr. Ch-npu-
lung.
Are 20 case si 132 locuitorI,
romini gr. or. Aci se afla o
fabrica de scindurt cu 6 gatere.
Catunul poseda 60 hect. fina-
tuff, 16 hect. izlaz, 1443 hect.
padure.
Bfie§escul , masiv muntos,
ce tine de lantul principal al
Carpatilor padurosi bucovi-
www.digibuc.ro
neni si se intinde pe o dis-
tanta de 6 kil. dela muntele
Grebenul OM la virful Bae-
sescul. Dela virful Bacsescul
trece apoi pe teritoriul Romi-
niel (v. Carpatii Bucovinei).
Bae§e§cul, pcidure, pe coastele
muntelui cu acelas num. distr.
Cimpulung.
Bae§e§tii, corn. rur., distr. Gu-
raHumora, asezata pc malul
sting al riului Moldova, a-
proape de hotarul cu Rominia.
Suprafata 8.93 km.2; popu-
latia 1129 locuitort romini, de
religie gr. or.
Este strabalutä de un drum
districlual care o lcaga pe de
o parle cu Rom inia,prin Corn ul-
Luncer, iar pe de alta cu corn.
Berchisesti, pe unde trece dru-
mul distr. Suceava-Paltinoasa.
Arc o scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiala
cu hramur Sf. Ar. Mihail si
Gavril", zidita la anul 1771
de boerul Constantin Stoenesu.
La 177b, o jumatate din a-
ceasta localilate era averca
mazilului Gherghel i cea-
Palta jumatate in poscsia ma-
naslirel Hurnorului (vezi Hu-
morul, rnanastire).
Populatia formata din lo-
cuitori originari, pesle cart au
venit colonisti rorninf din Tran-
silvania se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 8:z5 hect. pa-
mint arabil, 11 h. 50 a. finaturi,
7 hect. 50 a. gradini, 118 hect.
pasunc.
Se gasesc 60 cat, 556 vite cor-
nute, 62 oi, 482 porci si 50 stupi.
BA' e§e§tii, mosie, cu adrn. part.,
distr. Gura-Humora.
Suprafata 2.15 km2; popu-
latia 16 locuitori, dintre cart
13 rominl gr. or.
 BAINTi
La 1776, forma o singura
administratie cu satul
sesti, si era in stapinirea ma-
ziluluI Gherghel si a mInasti-
rei Humorul.
13filinfi (Baince), corn. rur., distr.
Siret, asezata la obirsia piriu-
lui Ruda, intre corn. Climautl
si BahrinestI.
Suprafata 4.67 km.2; popu-
latia 689 locuitorI, in majori-
tate romini, restul germani,
precum si putini polord si ru-
teni ; relig. gr. or. si rom. cat.
Se compune : 1) din satul
de resedinta Baintl cu 659 lo-
cuitori si 2) din ferma Ruda
(v. Ruda, ferma).
Este strabatuta de drumul
distr. Siret-FintIna-Alba i e In
apropiere de linia ferata Hli-
boca-Suceava. Are o scoald po-
pulara cu o clasa i o biserica
cu hramul Sf. Dumitru".
Aceasta comuna, la 1776,
era catun In posesia mazilu-
lui Ioniä Flondor. La 1780,
a fost unita cu Bahrinesti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 906 hect.
parnint arabil, 39 hect. finaturi,
10 hect. gradini, 37 hect. pa-
sune.
Se gasesc 126 caI, 248 vite
cornute, 16 of, 173 porci si 16
stupl.
Muff, inclie, GU adm. part.,
distr. Siret.
Suprafata 5.77 km.2; popu-
latia 47 locuitorI in majoritate
izraeliti, restul romini gr. or.
rutem gr. cat.
Bälkeana, coin. rur., distr. Su-
ceava, asezatd pe parful Ili-
sesti, alaturi de drumul mare
dintre Stroiesti i Gura-Hu-
mora.
Suprafata 22.98 km.2; po-
8 BALCOAIA
pulatia 2324 locuitori, aproape
esclusiv romini, de relig gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 2299 loc. si din colo-
nia Gropile. Este legata, prin-
tr'un drum nou, cu sweaua
princip. Suceava Gura-Hu-
mora.
Are o scoala populard cu
3 clase i o biserica parohiala
cu hramul Sf. TreI Erarld".
La 177b era proprietatea
manastireI
Localitateaisi deriva numele,
dupa legenda, de la o seama
de locuitori, cu numele de Ba-
Ian, ce s'ad asezat aci.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1308 liect.
parnint arabil, 260 hect. Ina-
turf, 13 hect. gradinI, 386 hect.
izlaz, 338 hect. padure.
Se gäsesc 209 cai, 784 vite
cornute, 516 oi, 963 porci si 33
stupf.
Balficeana, inoie, cu adminis-
tratie speciala, distr. Suceava.
Suprafata 0.81 km.2; popu-
latia 12 locuitori, germani
romini.
La 1776 tinea de satul Ba-
laceana si era in stapinirea
minastireI
Bàlcàutí ( Balkoutz sail Lau-
donfalva), com rur., distr. Si-
ret, asezata pe pariul Horaet,
spre N.-V. de corn. Botuse-
nita, ling drumul distr. Su-
ceava-Siret.
Suprafata 1301 km.2; popu-
latia 1386 locuitori rutenI, de
religie gr. or.
Este legata de soseaua prin-
cipala Suceava-Siret printr'un
drum de tara.
Are o scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiala
AdormireaM. D." ce are ca fi-
liald bis. din Botusenita.
www.digibuc.ro
Aceasta comuna este pome-
nitd pentru prima oara in anul
1470. In timpul deselor rilz-
boaie ce aù urmat dupa data
aceasta, a fost pustiita adesea
ori, dar a fost reintemeiata
Indata. In hrisovul din 10 Sept.
1470 se vedea ca a fost cisti-
gata prin intermediul lui ste-
fan-cel-Mare de dare un a-
nume Oana, care a daruit-o
apoi minastireI Putna in po-
sesia careia a stat pina la se-
cularizarea averilor Minasti-
resti de catre guvernul austriac.
La 1776 nu era comuna, ci
numal mosie cu putine case,
proba cá incepuse a se des-
fiinta. A fost insa populata din
nod, printr'o puternica colo-
nie de ruterd veniti din Mol-
dova, unde formase una din
acele resturi de populatie a-
dusa din Pocutia, precum se
gasesc i asta-zi Inca, pe linga
Husi, VerestI, etc. In 1784-86,
s'a Incercat a se face aci o co-
lonie de ungurI, Insa lucrul
nu s'a prins.
In 1780, a lost unita cu Bo-
tusenita Gropenile (Gro-
pina).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 1092 hect.
pamint arabil, 141 hect. fina-
turi, 8 hect. gradinI, 19 hect.
izlaz.
Se gasesc 72 cat, 521 vite cor-
nute, 313 oi, 479 porci si 28
stupi.
Bälcoaia, complex de pdduri
spre V. de parial
cu acelas nume, distr. Gura-
Humora.
afiuent pe dr. Mol-
doveI, izvoreste de sub Obcina
Valea-Seaca, din poiana An-
ghelina i, dupa ce curge a-
proape paralel cu Moldova,
 BANCE$TI1
se varsa in ea linga punctul
Podul- Panusita, aproape de
hotarul MoldoveI, in fata corn.
Braesti, distr. Gura-Humora.
Bance§tiT, odinioara Barauti, sat,
distr. Siret, asezat pe piriul cu
acelas flume, intre corn. Va k
cauti si Sf. Onufrel.
Suprafata 2.28 km.' ; popu-
latia 339 locuitori rominI, de
religie gr. or.
Prin drumuri de tara este
legat cu drumul distr. Siret-
Fintina-Alba ce trece pe mar-
ginea de S. a satului, precum
si cu drumul distr. Siret-Ce-
repcaut.
scoala se Oa in coni. Sf.
OnufreI. Are o biserica filiala
cu hramul St. D'utnitru", pen-
dinte de parohia Sf. Onufrel.
Acest sat a fost daruit de
stefan Petriceicu-Voda, prin
hrisovul din 1680, schitului Sf.
Onufrel.
In timpul prirnului razboi
ruso-turc, schitul a fost dari-
mat si apoi reciadit. La 1780,
a fost unita apof mosia cu Vas-
cautI, Slobozia-Perjului si Mu-
senita.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vi-
telor.
Comuna poseda 193 hect. pa-
mint arabil, 3 hect. finaturl, 8
hect. gradini, 11 hect. izlaz,
50 arif padure.
Are 28 cai, 127 vite cor-
nute, 80 de of, 89 porcii, 30
stupi.
Mina - Moldoveneasa, corn.
rur., distr. Storojinet, asezata
pe Siretul-Mic.
Suprafata 67.55 km2.; po-
pulatia 4249 locuitori romini
si ruteni, de religia gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului §i din catunele: Dunavet,
Hilgea (sail Pontu-Euxin), Hoi-
6231. Diciionarut Bucovina.
9 BANILA-SLOBO7IA
niceni, Cosciuia, Laurenca,
Pantin, Plaiul, Poliana, Rivna,
Solonet si Strungiu (vezt fie-
care).
Este legata cu Cires si Bu-
dinet printr'un drum distric-
tual care se bifurca aci, o ra-
mura apucind spre Berhomet,
alta spre catunele sale Hilgea
0 Coscluia.
Are o scoala pop. si o bi-
serial parohiala cu hrarnul
,,Inaltarea Domnulul", ambele
in Banila-Moldoveneasca pro-
pria zisa ; o biserica filiala cu
hramul Sf. Ioan cel Nod" in
catunul Cosciuta. Rominil aft
o casa de economie si un ca-
binet de lectura.
La 1776 era in posesia unul
oare-care preot stefan.
In padurea Rosisnei se afla
un munte, pe al carui virf
sta o foarte frumoasa stinca
nurnita Scala-Dobos", care
este obiectul unei legende ras-
pindite prin populatia dimpre-
jur. Se zice ca aci si-a avut
locuinta capitanul de haiduei
Dobos, foarte mult cintat in
poeziile populare ale rutenilor.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, fineturile, exploatarea
padurilor si cu cresterea vi-
telor. Multi fac chirigie, tra-
ind din transportul lemnelor.
Comuna poseda 1670 hect.
parnint arabil, 1590 hect. fi-
naturf, 37 hect. gradini, 1283
hect. izlaz si 10750 hect. pa-
dure.
Se gasesc 338 cal, 2069 vite
cornute, 640 oi, 760 porci, 202
stupi.
Bánila-Moldoveneasca, vechie
mosie boereaseci, cu admi-
nistratie speciala, districtul Sto-
rojinet.
Suprafata 10.06 km.2; po-
pulatia 88 locuitort, ruteni si
izraeliti.
www.digibuc.ro
BAnila-Ruseasa (Ruskij Bany-
liw) corn. rur., distr. Vij-
nita, asezata pe malul drept
al Ceretnusulut, intre Milie si
Banila-Slobozia.
Suprafata 21.34 km.2; po-
pulatia 4673 locuitori rutent,
relig. gr. or., si ceva izraelitt
si germant.
Cuprinde pe ling vatra sa-
tulut cu 4296 locuitori si satul
Bereznita (v. Bereznita, sat.)
E strabatuta de drurnul dis-
triclului Vascauti-Vijnita si de
linia ferata locala Nepolocautt-
Vijnita, la care este statie. Are
un oficia postal; o scoala po-
pulara cu 4 clase si 2 bisericT,
una parohiala cu hramul A-
dormirea Maicit Domnultn" in
satul de resedinta si alta fi-
lial a in satul atenent Bereznita.
Se imparte in doua: Banila-
de-Sus si Banila-de-Jos. 0
parte din Banila-de-Jos apar-
tinea, la 1776, minastirei Sf.
Spiridon, din Iasi, iar cea-l'alta
parte lui Nicolae Gafenco. Ba-
nila-de-Sus apartinea lui Cos-
tasco Cioranu.
In aceasta comuna se ga-
sesc 2 fabrici de spirt, un fe-
restreu mare si o casa de eco-
nomie populara.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu prasila de vite.
Comuna poseda 2443 hect.
pamint arabil, 628 hect. fina-
turf, 37 hect. gradinf, 143 hect.
izlaz, 1129 hect. padure.
Se gasesc 197 cat, 1364 vite
cornute, 845 ot, 678 porci §i
206 stupi.
Binila-Ruseasa, mosie, cu ad-
ministratie particulara, distric-
tul Vijnita.
Suprafata 31.48 km.2; po-
pulatia 158 locuitort, ruteni,
izraeliti si polont.
Binila-Slobozia (sau Sloboiia-
2
 BARAUTI1
Banilei, numita ruteneste Pan-
ska-Dolyna, corn. rur., distr.
Vijnita, asezata pe dreapta
Ceremusuldi, la N.-0. si In
vecinatatea corn. rur. Banila-
Ruseasca, Intr'un teritoria su-
pus inundatiunilor.
Suprafata 2.88 km.2; popu-
latia 895 locuitori, ruteni gr. or.
o a patra parte izraelitl.
Este in apropiere de drumul
distr. Vascaut-Vijnita si e hal-
ta a liniei ferate locale Nepolo-
cautl-Vijnita. Are o scoala po-
pulara cu o clasa i o biserica
parohiala cu hrarnul Sf. Du-
mitru".
La 1776, se numea Slobotka
si era alipita de Banila-de-Jos.
Cu timpul, Insa, a devenit o
comuna aparte sub numele de
Banila-Slobozia, iar cele 2 BA-
nile de sus si de jos, conti-
nuara a se numi Banila saú
Banila-Ruseasca, spre deose-
bire de Banila-Moldoveneasca.
A fost intemeiata pe mosia
boereasca Banila - Ruseasca,
prin slujitori de curte si prin
liberati (ruptasl), ceea-ce ne
indica, de alt-fel, chiar numi-
rea mult uzitata Slobozia (a-
dica o colonie de oameni slo-
bozi).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu prasila de vile.
Comuna poseda 413 hect.
pamint arabil, 66 hect. fina-
tuff, 8 hect. gradini, 82 hect.
izlaz, 52 hect. padure, 15 ari
helesteti.
Se gasesc 31 cai, 210 vite,
cornute, 53 oi si 48 porci.
Bäräutii, numire vechie a com
de azi Bancesti, distr. Siret.
(vezi Bancesti).
Barbe§ff, comund rurald, in
partea de N. a districtului Sto-
rojinet, situata pe pirlul Brus-
nita, afluent al Prutula
10
Suprafata de 13.71 km.2, .im-
preuna cu satul Ostra ; popu-
latia de 1761 locuitori, dintre
cad aproape toti Rutení ; Ro-
mini sunt
Este in apropiere de drumul
districtual Zelencu-Vascaut
de drumul principal.Nepoloca-
utl-Vijnita ; statie de'drum de
fer a linieI !ferate Nepolocaut-
Vijnita.
Are o scoala pop. si o bise-
rica cu hramul Adorm. M.
D.", zidita din legatul defunc-
tei Ana de Calmuschi, nascuta
Prodan.
La 1776, era pe jumatate
in posesia mazilului Mihalache
Calmuschrsi cea-l'alta juma-
tate in posesia manastirel Suce-
vita.
Se gasea pe atunciaci schitul
intemeiat pe la anul 1762 de
Nicolae Calmutchi saü Calma-
sul, care se calugarise sub
numele de Natanail.
Populatia se-ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1273 hect.
parnint arabil, 158 hect. fina-
turf, 18 hect. gradini, 135 hect.
izlaz, 27 hect. padure.
Se gasesc 82 cal, 555 vite cor-
nute, 113 oI, 224 porci, 88
stupi.
Barbe§tif, mo0e, cu administra-
tie speciala, distr. Storojinet.
Supraf. 3.83 km.2; populatia
54 locuitori, aproape exclusiv
La 1776 era jumatate In
posesia mazilului Mihalache
Calmutchi i cea-l'alta juma-
tate In posesia manastireif Su-
cevita.
Bärnärelul, munte (1328 m.),
situat In stinga Bistritei la E.
de Dorna, In fata guril Neagra-
Sarului. Se distinge prin regu-
laritatea pantelor sale.
www.digibuc.ro
BERCHISETII
Bfitärani, complex de livezi
coline impddurite,7distr. Sto-
rojinet; se margineste la N.
cu padurea Tandoaea, la E.
cu dealul Cirligata, la V. cu
dealul Frasinul si la S. cu coin.
Neuhatte.
Bechivul, cdtun, pendinte de
tirgul Zadova, distr. Storojinet.
Are 195 locuitori.
Belteagul, pirla, afl. pe st. Mol-
dovei ; ia Inceput de la Obcina-
Mare ; îi aduna apele sale din
izvoarele Imprastiate intre pad.
Morlii i poiana Florii i dupa
ce ocoleste Runcul-Arinisului
Runcul-Porculni; se varsa
In Moldovita In fata statiei de
dr. de f. Molid.
Benia, cdtun, pendinte de corn.
rur. Breaza, distr. Cimpulung.
Are 189 locuitori ronnini,
gr. or.
Bercheza, complex de pdduri
livezi, intre piraele Ber-
cheza i Sucevita, in regiu-
nea de E. a corn. Sucevita,
distr. Radautf.
Bercheza, ptrîü, afluent pe st.
Sucevitei (v. Sucevita); izvo-
raste de sub muntele Dealul-
Tarnitei si se Impreuna cu
Sucevita, mai sus de M-rea
Sucevitei.
Berchi§e§tiI, corn. rur., distr.
Gura-Hurnora asezata pe par-
tea stinga a riului Moldova,
intre cele 2 pliraie: Stoeneasca
Corlata.
Suprafata 11.65 km.2; po-
pulatia 1265 locuitori, romini,
relig. gr. or.
Se afla ringa drumul distr.
Suceava Gura - Humora, din
carese desprinde in Berchisesti
o ramura spre Cornul-Luncei.
 BERCH1$E$TI
Are o scoalii populard cu
o clasd si o bisericd parohiald
cu hramul ,,Sf. Nicolae", de
care tine si bis. filiald din
Corlata.
La 1553, Petru Rare§ a
cumparat aceastä localitate cu
mosia atenentd, de la poseso-
rul el Corlatu si a daruit'o
manastirei Moldovita.
Pe atunci, Berchisestii pe
linga vatra satului, mai co-
prindea si satul de azi Corlata.
Numele corn. vine, proba-
bil, de la cel al muntelui in-
vecinat, Berchisaul.
Populatia formata din lo-
cuitori originari peste cari ail
venit colonistl transilvaneni
se ocupa cu agricultura si
cresterea vitelor.
Comuna poseda 526 hect.
pamint arabil, 151 hect. fina-
tun', 24 hect. ,D0 aril gradini,
273 hect. izlazuri, 6 hect. 50
arii paduri.
Se.gasesc 64 cal, 585 vite cor-
nute, 366 oi, 429 porci si 104
stupi.
Berchi§e§tii, mo0e, tine de cor-
pul mosiei cu adm. spec. Capul-
Codrulni, distr. Gura-Humora.
Are 3 case si 21 locuitori,
romini.
Berdo, tirld, pendinte de mosia
cu adm. part. Cernauca, distr.
Cernautl.
Berdo, tirld, pendinte de mosia
cu adm. part. $irauti-de-Sus,
distr. CernautI.
Berdo, ttrld, pendinte de corn.
rur., Horosaut, distr. Cotman.
Berdo, deal, 515 m., tine de
sirul colinar Berdo-Horodiste
si se gaseste nu departe de Berejnita (Bereznica), ttrld, pen-
corn. Sirauti-de-Jos, distr. Cot-
man.
BERHOMET-PE-SIRET
Berdo-Horodi§te, tnaltimea cea Berezina, complex de livezt vi
mai mare a Bucovinei dintre päduri, intre dealul Arclita la
Nistru si Prut ; tine de regiu- N. si localitatile Stircea si Tere-
nea colinara a Cotmanului ; blecea la S.
are ca punt culminant dealul
Vaslautulur cu 516 m. Berezinca, ptrtd, afl. pe dreapta
Cerernusului, este format din
Berea, pirticq, care constitue doua piriia$e cu acelas1 nume
impreuna cu Or. Hului aflu- de sub poalele culmei Giron
entul Corceasca, ce se varsa (Maidanului) si se varsa in
in Siretul mic (v. Corceasca); Ceremus, in fata corn. Banila-
el izvoraste la Sud de corn. Slobozia.
Corcesti, distr. Storojinet.
Berezova (Berezowa), catun,
Berejnita (Bereznica), sat, pen- pendinte.de corn. rur. Cuciurul-
dinte de corn. rur. Vilaucea, Mare, distr. Cernauti.
distr. Vijnita. Are 7 case si 38 locuitori,
Are 18 case si 80 locuitori, ruteni.
ruteni, gr. or. ,
Berhomet-pe-Siret, ttrg, distr.
Berejnita (Bereznica), cdtun, Vijnita, asezat pe arnbele ma-
pendinte de corn. rur. Milie, lull ale riulur Siret, intre locali
distr. Vij n ita. tatile Lucavet si $ipot-Privat.
Are 224 locuitori, ruterii, Suprafata 99,21 km.2; popu-
gr. or. latia 4552 locuitorir hutani si ru-
teni, relig. gr. or.
Berejnita-(Bereznica), sat, pen- Se compune din vatra sa-
dinte de corn. rur. Banila-Ru- tulur cu 3184 locuitorT, din
seasca, distr. Vijnita. satele : Ceresenca si Läpusna,
Are 377 locuitori ruteni si si din catunele: Mezebrodi si
o,biserica filiala cu hrarnul Sf. Mihodra, Pletna $i Maidan.
Arh. Mihail si Gavril" ce tine Este strabatut de drumul
de biserica parohiala din satul principal ce duce de la Storo-
de resedinta ; o parte din eno- jinet la Vijnita si din care se
riasi, insa, tine de,.parohia din bifurca un drum comunal ce
Milie, distr. Vijnita. duce de la Berhomet, prin La-
pupa, la Sipot-Privat $i a fost
Berejnita (Bereznica), tirld, pen- odata sosea f. umblata, formind
dinte de mosia cu adm. part. la trecatoarea muntelui $urdin
Milie Flondor II, distr. Vijnita. o serpentina de arta. Este statie
de drum de fer a liniei locale
Berejnita (Bereznica), ttrld, pen- Storojinet-Berhomet-pe-Siret.
dinte de mosia cu adm. part, Are un oficiu telegrafo-pos-
Milie-Flondor I, distr. Vijnita. tal ; o scoala pop. mixta cu doua
clase ; o biserica parohiala cu
Berejnita (Bereznica), ttrla, pen- hramul Sf. Treime" ; o casa
dinte de mosia cu adm. part. de economie $i este sediul until
Mille Bohosiewicz. silvicultor superior.
Localitatea se gaseste porne-
nita sub numele Berhomete la
dinte de mosia cu adm. part. 1776, ca apartinind unui mazil
Cernauca, distr. Cernauti. cu nurnele Alecu Vasilco din
www.digibuc.ro
 BERHOMET-PE-SIRET
Lucavet, care a clädit prima
bisericd aci. Astd-zi localitatea
Berhomet p. S. impreund cu
satele $i cdtunele sale, precum
$i cu coloniile germane, Alexan-
derdorf si Catarinendorf, for-
rneazd un fideicomis (proprie-
tate mare privilegiata), care
apartine Baronuluf George Va-
silco-Seretchi.
Posedd 1867 hect. pdmint ara-
bil, 2802 hect. finaturI, 55 hect.
gradini, 2096 hect. izlaz, 13590
hect. pddure.
Are 551 caf, 2304 vite cor-
nute, 1121 of, 1086 pord si
360 de sturif.
Berhomet-pe- Siret, rnoie, cu
adm. part., distr. Vijnita. Su-
prafata 200.45 km.2: popu-
latia 1315 locuitori, ruteni, iz-
raeliti, germani, polonI $i ro-
mini, de diferite confesiunf.
Se compune din mosia Ber-
homete de pe Siret propria
zisä cu 192 locuitorf $i din
urrndtoarele localitäti: Alexan-
derdorf, Catarinendorf $i $i-
pot-Privat (v. aceste nume), for-
mind impreund un fideicomis
(mare proprietate priveligiatd)
apartinind baronuluf George
Vasilco-Seretchi.
Se gasesc 193 cal, 320 vite
cornute, 143 porci si 300 stupi.
Ling Berhomete se gaseste
muntele Stojoc, pe virful cd-
ruia se vede un fel de pester-A,
in care ar fi ascunse, dupa cum
crede poporul, comorile vesti-
tului haiduc hutdnesc Dobos.
Populatiunea se ocup6 cu
prdsila vitelor si cu lemndritul,
la fabrica cea mare de che-
restea din catunul Mezebrodi,
insä si ca hdita$1 la vindtorile
mari ce se fac in aceastd re-
giune.
Berhomet-pe-Prut, corn. rur.,
distr. Cotman, a$ezatä pe ma-
12
lul sting al Prutuluf, intre Pie-
dicaut, Revacaut $i Dubäut si
aproape de Sipenita.
Suprafata 4.73 km.2; popu-
latia 748 locuitorf rutenI, de
relig. gr. or.
Este strdbdtutd de drumul
principal Sniatin-Cerndutf, care
se uneste aci cu drumurile
districtuale ce vin dela tirgul
Cotman si dela Hlinita.
Are o scoald populard cu
2 clase si o bisericd parohiald
cu hramul ,,Sf. Nicolae", de
care tine $i biserica filiald
din Revdcdu0.
Odinioard a fost sat cu mo-
sie, ddruit de Gheorghe Ur-
sachi Domnitorului Grigore
Ghica, care prin documentul
din 2 Aprilie 1741 l-a fAcut
danie mândstirel Barnoschi.
La 1876, se gasea in pose-
siunea boerului Constantin
Ruset ; iar un an dupa aceasta,
trecu in stdpinirea boerului Tor-
dache BAldnescu. . latia 347 locuitori, ruteni, de
Populatia se ocupa cu agri-
cultura $i cu präsila de vite.
Are 2 -fabric! de spirt si mai
multe mori.
Comuna posedd 511 hect. pa-
mint arabil, 27 hect. finaturi,
18 hect.gradinI, 40 hect. izlazurI
6 hect. $i 50 arif padure si 3 hect.
50 aril helestee $i balv.
Se gasesc 56 caI, 284 vite
cornute,191 of, 214 pord $i 43
stupi de albine.
Berhomet-pe-Prut, nroie, cu
adm. part., distr. Cotman.
Suprafata 1.82 km.' ; popu-
latia 63 locuitori, in majori-
tate izraeliti, restul rutenf.
BerindestiI, sat, pendinte de
corn. rur. Costina, distr. Su-
ceava. Are 938 locuitorI, ro-
mini, de relig. gr. or.
Besasinul ( Besaszyn), cdtan
www.digibuc.ro
BILCA
pendinte de satul Dihtinetl,
resedinta corn. rur. cu acelas
nume, distr. Vijnita.
Are 116 loc., ruterg gr. or.
Besnia, ttrld, pendinte de com.
Frdtdutul-Noa, distr. Rädäut.l.
Bialipotoc (Bialypotok, adicd
Piriul-Alb), pirtias, afl. al pir.
Ciarnipotoc (Czarnypotok
Piriul - Negru) ce se varsd
in Nistru (v. Ciarnipotoc). Iz-
voreste de sub dealul Berdo
$i formeazd in cursul sail de
jos, pand la confluenta sa cu
piriul Ciarnipotoc, hotarul in-
tre Bucovina $i Rusia.
Bila (sail Biala), sat, distr. Cer-
nauti, a$ezat pe malul drept
al Prutului, in fata comunei
LencautI, intre orasul Cernauti
si corn. rur. Striletschi Cut
(Strylecki-Kut).
Suprafata 4.38 km.2; popu-
relig. gr. or.
Printeun drum de tard co-
municd cu orasul Cernauti.
Este infiintat in urma ocu-
pari1 Bucovinef de care Aus-
triad.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura $i cresterea de vite.
Satul posedd 118 hect. pa-
mint arabil, 21 hect. finaturf,
4 hect. gradinI, 71 hect. izlaz
si. 144 hect. padurf.
Bilca, corn. rur., distr. Radauti,
asezata pe malul sting al du-
lui Suceava si lipitd la V. de
Vicovul-de-Sus si la E. de Fra-
tdutul-Noil, de care este des-
partita prin piriul Bilca.
Suprafata 29.90 km.2; po-
pulatia 2784 locuitori, romini;
de relig. gr. or.
Cuprinde pe ling vatra co-
munei $i tirlele La Druc si
Vuleva,
 BILCA
Ca crti de comunicatie are
drumurile ce vin de la Vico-
vul-de-Sus i Fratrtutul-Noti.
Are o Foald populard cu 4
clase i una fihia1t cu o clasd ;
o biserica parohiald cu hra-
mul Adorm. M. D. ; i o
casd de economie romineascd.
S'a intemeiat in urma ocu-
Orel Bucovinei pe teritoriul
corn. V icovul-de-Sus.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cre§terea vite-
lor.
Comuna posedd 1371 hect.
pdrnint arabil, 880 hect. fina-
WO, 17 hect. grAdini, 218 hect.
izlaz, 1658 hect. palure.
Se gäsesc 221 cal, 1365 vite
mad cornute, 532 oi, 791 porci
§i 181 stupi.
Bilca, movie, atenentd a mo§iel
cu adm. part. Vicovul-de-Sus,
distr. Radduti.
rno*, atenentrt a mo§iei
cu adm. part. Hardeggthal,
distr. RAdduti.
Bilca, rtuleb afluent pe st. Su-
cevei, ia na§tere din pin Bilca-
Mare i Bilca-Mica §i se varsd
in Suceava, mai jos de satul
Bilca, distr. Radduti.
Bilca, 'Arta, afluent pe st. Sire-
tuluI, izvore§te din colinele ce
inconjurd corn. Slobozia-Coma-
re§ti §i se varsd in Siret mai
jos de localit. Panca, distr.
Storojinet.
Bilca-Mare, pgritt, care, impre-
und cu confluentul säú Bilca-
Micd, datl na§tere riuletulai Bil-
ca, ce se varsd in Suceava (v.
Bilca). Izvore§te de sub Poiana-
Bucukti §i se impreund cu
Bilca-Mica dupd o ramificatie
abundenta §i fAcind cotituri
foarte multe.
13
Bilca-Mare, piria, care, impre-
und cu afluentul säú &lea-
MiCrt, (id na;tere riuletului Bil-
ca, ce se varsd in Suceava v.
Bilca).
Aceste cloud piraie izvoresc
din Poiana-Bucului, curgind
pe intreaga lungirne a WO
de sus a marelui sat Vicovul-
de-Sus.
Bilovidce, turld, pendinte de mo-
§ia cu adm. part. Toporduti,
distr. Cernauti.
Bistrita-Aurie, Ha, are acest
nume diu cauza cantitätilor
de aur ce se extrageati intr'o
vreme din nisipul lui. Izvo-
re§te intre povirni§ele lantulul
muntos transilvdnean, cunos-
cut sub numele de Jendu, §i
intrd pe teritoriu' Bucovind
abia dupd impreunarea sa cu
pîriui Cibda. In cursul ei, cit
timp traverseazd Bucovina,
Bistrita ia intii o directiune
spre E., de la localitatea Cìr-
libaba inainte, se indreaptd
apoi in curbd spre S.-E.,
formeazd, prind la sat. Ciocd-
ne§ti, §erpuiturl mari §i se in-
dreapta apoi spre S. De la
intrarea Bistritei in Bucovina,
nu departe de corn. Cirlibaba,
distr. Cimpulung, i pand la
impreunarea cu pir. Deaca (mai
jos de Cirlibaba) ea constitue
hotarul spre Transilvania. De
la corn. Gura-Ncgrei §i pand la
plr.Aramei, nu departe de mun-
tele Piatra-Neagra, Bistrita for-
meazrt hotarul intre Buco-
vina §i Rominia. Distanta ce
o percurge flu! Bistritei pe
teritoriul Bucovinei e de 62
km. strdbdtind pdrtile cele mai
muntoase ale Ord.
Apa Bistritei e limpede §i
curge fdrä repeziciune mare,
alimentatd find de numero§i
afluentl. La intrarea in Buco-
www.digibuc.ro
BISCAUL
vina, Bistrita prezintil o id-
time mijlocie de 56 m. iar la
trecerea ei in Rominia o id-
time de 109 m. avind o adin-
cime de I 3 m.
Bistrita duce pe toald aceastd
intindere numeroase plute, cari
transporta cantitati mart de
lemnarie in Rominia, de unde
acestea ii iau apoi cursul
spre Dundre.
Atluentil pe st. sint : Ci-
bail, care forrneazd hotaru
spre Ungaria, Cirlibaba, A fini-
telul-Mare, Valea-Stinei, Orata,
pir. Colacului, Breatia, Arges-
trul, Rusca §i Colbul.
Afluentii pe dr. sint : pir.
Deaca, care formeazd hotarul
spre Transilvania, pir. Hu-
rnorul, Scorqul , Recii, pîr.Dor
nencei, Suharzelul, Ciotina. riul
Duna §i Riul Negrei, care for-
meazd hotarul spre Rominia.
Bistrita udd in cursul ei
prin Bucovina localitdtile: Cir-
libaba, CiocänetÍ, Iacobeni,
Argestrul, Dorna-Vatra §i Gu-
ra-Negrei.
Bivolarie, teritoriu, pe care se
afla o herghelie de armdsari
de prdsild i o fabricd de scin-
duri cu 5 gatere.
Depinde de mo4ia Vicovul-
de-Sus, atenentd a mo§ieT cu
adm. part. Vicovul - de -Sus,.
distr. Ralauti.
Are 4 case §i 86 locuitori,
romini.
afluent pedreapta
riuletsului Putila (v. Putila) ce se
formeazd din piriia§ele Biscd-
ul-Mic §i Biscrtul-Mare, din
care cel dintliù izvord§te de sub
muntele Strimba, iar al doilea
de sub muntele Travien, vAr-
sindu-se in Putila, nu departe
de impreunarea acestuf tiulet
cu Ceremuwl, linga localit.
U§tie-Putila, distr. Vijnita.
 stscAuL
BIscaul (Biskiw), sat, care im-
preuna cu satul de resedinta
Ustie-Putila, formeaza corn.
rur. Ustie-Putila, distr. Vijnita.
Are 240 locuitori ruteni, gr-
orientali.
Cuprinde pe linga vatra sa-
tului cu 164 locuitoff si catu-
nul Rozisnai (Rosisnyj).
B/scAul, sat, care irnpreuna cu
satul de resedinta Mareniceni,
formeaza corn. rur. Mareni-
cenI, distr. Vijnita.
Are 147 locuitorI, rutenl,
gr. or.
BIscaul (Biskiw), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Chiselitent,
distr. Vijnita.
Are 2 case si 15 locuitori.
BIscaul, fost cdtun, pendinte de
corn. rur. Cornarestif, distr. Sto-
rojinet ; acum figureaza numal
nominal co tinind de parohia
din Comaresti.
BItca, munte, in vecinatatea sa-
tuluI.Slatioara si la V. de mun-
tele Todorescul, facind parte
din sisternul muntos al Ra-
rauluf si consistind din 3 vir-
furI: Bitca-Les 1234 m. la V.,
Bitca-Coplat 1190 m. la mijloc
si Bitca-Neagra 1251 m. la S.,
distr. Cimpulung.
BItca-Corbultii, munte, 1007 m
alt., din care izvorasc piraiele
Putnisoara, Voivodeasa si Ber-
cheza, la N.-V. de corn. Su-
cevita, distr. Radauti.
Bitca-lepeT, munte;1064 m alt.,
In vecinatatea corn. Negrileasa
si facInd parte din Opcina-Ma-
cesul (V. Ob. Macesul), distr.
Cimpulung.
BItca-Mare, inunte, 897 rn. alt.,
la V. de comunele Horodni-
14
cul-de-Sus si Marginea, distr.
Radauti.
BItca-Mure§an, culme micd, cu
o Inaltime de 900 986 m., ce
se desqrinde din sistemul mun- Bobeica, plai, cu 1209 m. alti-
tos al RarauluI si se intinde tudine, situat la S.-V. de satul
spre V . de Piriul-Caselor, pina
In apropiere de riul Moldova
dist. Cimpulung.
Bitca-Nadel; munte, 1381 m.
alt., la capatul de jos al Mun-
telui-Lung, facind parte din
culmea Baesesculuí (v. Bae-
sescu, cuime), distr. Cimpn-
lung.
BItca-Obcinel; munte, tine de
culmea Grebenul (v. sirul prin-
cipal al Carpatilor padurosI bu-
covineni), avind o Inaltime de
1477 m., numita si Bitca-0-
blinc.
BItca-Rea, munte, 1217 m. alt.,
la S.-E. de Bitca-Nada fa-
cind parte din culmea Bae-
sescul (v. Baesescul culme),
distr. Cimpulung si formind
hotarul intre Bucovina si Ro-
minia.
BItca-VIIcenilor, munte, 1161
m. In alt., intre muntii Adam
la N. si Piatra-Nitanului la S.,
facInd parte din Opcina-Flo-
cenilor, ramificatie a sistemu-
lul muntos Raraul, districtul
Cimpulung.
Blaburul, munte, 1382 m. alt.,
face parte din Opcina-Fere-
deul (v. Carpatii), distr. Cim-
pulung si se afla linga mun-
tele Pascan (S.-V.).
Blindetul, afi. mic al pir. So-
lonet, ce se varsa in Suceava
(v. Solonet); izvoreste de sub
culmea BlindetuluI, linga Po-
eana-Balta, si impreunindu-se
www.digibuc.ro
BOBE$TI1
cu pIrliasul Niagota, se varsa
in Solonet linga vestitele ocne
de sare ale localitatei Cacica,
distr. Radauti.
Poiana-Miculuï, distr. Cimpu-
lunguluI; tine de Obcina-Mare
sail Arsito, situat intre Co-
marnic (1186 m.) si Stirnu-
noasa la S. (1072 m.) (V.
Carpatif Bucovinel).
Bobeica, munte, 1319 m. alt.,
la S.-V. de satul de resedinta
Seletin si la N.-V. de muntele
Bobeicuta, de care este des-
partit prin WW1 Cobiloara,
distr. RadautI.
Bobeicuta, culme secundard,
ce tine de culmea mare Stara-
Vipcina (v. Stara-Vipcina) si
are ca punct ridicat muntele
Bobeicuta (1314 rn.), situat In
apropierea corn. $ipot-Came-
ral, distr. Radautt
Bobe§til; corn. rur., distr. Sto-
rojinet, asezata pe piriul Hli-
nita, la confluenta sa cu cele
2 pirae Lazar pe stinga si
Vivtar pe dreapta.
Suprafata 9.88 km.' ; popu-
latia 1938 locuitorl, In majo-
ritate ruteni, de relig. gr. or.
Un drum comunal, ioarte
bine intretinut, leaga Bobestii
cu drumul principal Storoji-
net-Hlinita. Are o scoala po-
pulara cu 3 clase, o biserica
parohiala cu hramul Ador-
mirea Maicei Domnului" si
una filiala cu hramul Sf. Joan
BotezatoruP.
Se compune din vatra sa-
tului si din catunul Vivtar,
unde se afla o capela si un
izvor. Aci se face un mare
pelerinagia In fie-care an, la
6 Julie (v. Vivtar, catun).
 BOBESTI
Are un oficia po§tal ; o Bodnari, tild, pendinte de mo-
§coald populard cu 2 clase.
La 1776 apartinea marelui
ban George Beldiman. Atunci
se afla aci_ o mindstire, pe
locul cdreia este ziditd bi-
serica actuald a comunei, cu
hramul Adormirea Maicei
Domnului".
Populatia se ocupd cu agri-
cultura §i cre§terea vitelor.
Comuna posedd 1000 hect.
pdmint arabil, 383 hect. fina-
turI, 38 hect. gradini, 408 hect.
izlaz, 810 hect. padure.
Se gäsesc 85 cal, 627 vite
cornute marI, 15 cif, 402 pord,
93 stupi.
Bobe0r, melie, cu 'administra-
tie speciald, distr. Storojinet.
Suprafata 17.22 I km.2; po-
pulatia 79 locuitori, in majo-
ritate izraeliti.
La 1776, apartinea marelui
ban George Beldiman.
Bobe§tI, munte, 1229 m. alt., in-
tre Piatra-Fuscului la N., Dea-
lul-Negru la S. §i piriul Timon
la E. El constitue o ramfficatie
a culmennuntoase Opcina-Fe-
redeul, distr. Cimpulung.
Bocaci, cdtun, pendinte de satul
Storonet, com. rur. Storonet-
Putila, distr. Vijnita.
Are 15 case §i 70 Jocuitori
ruteni, gr. or.
Bociaul, eätun, pendinte de
satul de re§edintd Mareniceni,
corn. rur. Märenicerg, distr. Vij-
nita.
Are 4 case §i 16 loc.-Tuteni.
Bodicel, munte, 1082 m. alt., in
vecinatatea oraplui Cimpu-
lung, spre N. de Dealul Flocea,
fdcind parte din Opcina-Flo-
cenilor, sistemul muntos Ra-
raul, distr. Cimpulung.
15
§ia cu adm. part. Hliboca, distr.
Siret.
Boianul, tirg, in distr. Cernau-
Bodnireni, eätun, pendinte de
corn. rur. Arbora, distr. Gura-
Humora.
Are 165 locuitori, români,
gr. or.
Boianciuc (Bojanczuk), corn. ru-
raid, distr. Cotman, a§ezatä
in masa compacta la piciorul
dealului Zorni§, pe un afluent
al piriului Horo§out., care la
rindul lui se une§te cu piriul
Biali ce formeazd pe o scurtd
intindere hotarul intre Buco-
vina §i Basarabia.
Suprafata 2.91 km.' ; popula-
tia 1392 locuitori, ruteni, gr. or.
Cuprinde pe lingd vatra sa-
tului §i tirlele: Coma§ivca (Ko-
masziwka), Sirbul §i Bahna.
Este strdbdtutd de drumul
districtulul Jurbäut-Horo§out,
care o une§te cu drumurile
principale Noua Sulitd-Dobro-
novdt §i Cernduti-Usetie-Biscu-
pie (Galitia).
Are o scoald populara cu
o clasd. §i o bisericd parohiald
cu hramul Na§terea M. D.'
Aci se afld:o fabrica de spirt.
Populatia se ocupd-cu agri-
cultura §i eu pescuitul.
Comuna pesedd 1197 hect.
pämint arabil, 18 hectS fina-
tuff, 28 hect. gradini, 174 hect.
izlaz, 323 hect. palure §i 3
hect. hele§tee.
Se gasesc 107 cai, 266 vite
cornute mar!, 167 ol, 141 porci
§i 9 stupi.
Boianciuc::(Bojanczuk), mooie.
cu adm. part., distr. Cotman.
Suprafata 8.65 km.2; popu-
latia 169 locuitori, in mare
parte ruteni, gr. cat.
Cuprinde pe linga mo§ia Bo-
janczuk cu 38 locuitori, §i
www.digibuc.ro
BOIANUL
cdtunul Coma§iuca ( Koma-
sziwka).
tului, situat pe malul piriulut
Hucda ; are o supr. de 57 km.' ;
cu 6194 locuitori, din carl
cdte-va sute de evreI §i slavi,
restul rominl.
Boianul se compune din tir-
gul Boian §i atenentele Hucdu,
Vatra, Lehuceni ; este sediul
unei judecatorii §i loc foarte
frecventat de evrei strdini prin
faptul ca aci locue§te un rabin,
despre care se pretinde cd ar
face minuni. Populatiunea str.
de rit catolic, de §i nu este
numeroasä, 1§1 are totu§i bi-
serica el. Tot aci sunt unicif
locuitori rornim de religiune
greco-catolica, carI tin insd de
forma rituald uzitatd in Tran-
silvania. Acest lucru curios a
survenit in urma Imo, ne-
intelegeri intre parohienii or-
todoc§I. Majoritatea locuitori-
lor romini este insä ortodoxa.
Tirgul Boianului are 3 §coli
populare de cite 4 clase, o bise-
rica ortodoxa cu hramul Ador-
mirea Maicei DomnuluI", de-
servita de un preot romin §i
doi ajutori §i o biserica greco-
catolica deservitd de un preot
romin ardelenesc. Aci se aflä
o fabrica de ingra§dminte ar-
tificiale, o fabrica de spirt §i
o garnizoand de cavalerie. Po-
pulatiunea se ocupa cu agri-
cultura, insd §i cu negotul,
practicat mai ales de evreii
din localitate.
Teritoriul, pe care se afld
astd-zi tirgul Boian, era, in mo-
mentulocupareiBucovinapro-
prietatea vornicului Alexan-
dru Niculcea. La 1673 a avut
loc in partea Boianului o lupta
intre turd §i poloni, in care
comandantul acestor din urmä,
Iablonowski, a fost biruit.
 BOIANUL
Comuna Boian are dupa ul-
tima statistica ca avere proprie :
3780 hect. de pamint arabil,
689 hect. augur'', 130 hect.
gradini, 375 hect. izlaz, 352
hect. padure. Animate domes-
tice numara tirgul : 312 ea',
1609 vite marl. cornute, 1461-
ol, 1258 porci si 227 stupi.
Boianul, cdtun, pendinte de tit--
gul Zadova, distr. Storojinet..
Boianul, mosie, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Suprafata 18.88 km.2; popu-
1atia!248 loeuitori, parte ruteni,
parte izraeliti, si parte poloni
romini; rutenii slut gr. or.
si gr. cat.
Se gasesc 54 cai, 313 vite cor-
nute, 43 porci.
Boiernicova, curmdturd de
munte, leaga culmea Stara
Vipcina (v. Stara Vipcina) cu
Ciornel Dil (Czorny Dil), distr.
Radauti.
Bolovitul, plriu, afluent pe dr.
Sucevitel (v. Sucevita); iz-
voraste din padurile Marginei
udind corn. Volovat, se
varsa impreima cu
Hirbovet In Sucevita, mai sus
de localitetea Sadautl, distric-
tul Radauti.
Boräuff (Boroutz), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata, In massa
compacta, putin mai sus de
locul de unde îi ia nastere
piriul Sovica linga 2 lacuri
mici, intre comuna Chiselea
hotarul Bucovinei cu Ga-
litia.
Suprafata 14.23 km.2; po-
pulatia 2069 locuitorf, ruteni
gr. or.
Coprinde pe lìnga vatra sa-
tului i tirla Marianca.
Este strabatuta de drumul
16
distr. Zastavna-Borauti, care
trece apof in Galitia si se
uneste CU drumul principal
Crisciatec (Krys.iezatek)
Horodenca (Galitia); comunica
apoi, prin drumuri de tara,
cu comunele vecine precum
cu Stefanovca (corn. Babin)
Are o scoala populara cu
2 clase i o biserica parohiala.
Este pomenita in documente
pentru prima oara la 1741, ca
proprietate trecuta in posesiu-
nca Moldovei Gri-
gore Ghica.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea de vite,
precum i cu albinaritul i cu
pescaria in cele doua helestee.
Comuna poseda 1721 hect.,
parnint arabil, 15 hect. finaturi,
64 hect. gradini, 191 hect. iz-
laz, 5 hect. padure, 14 hect.
helestee.
Are 280 cai, 452 vite cor-
nute marl, 950 611, 356 porci
si 227 stupi.
Boräuff, moie, cu adm part.
distr. Cotman.
Suprafata 6.96 km.2; popu-
latia 27 locuitori, ruteni, In
majoritate gr. cat., precum
citi-va romini.
Coprinde pc lînga mosia
Borauti, cu 4 case si 16 locui-
tori, si catunul Marianca.
Bordeiul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Revna, distr. Cer-
Are 205 locuitori ruteni
o biserica exp. gr. or. ; 71 hect.
pamint arabil, 4 hect. fina-
tuff, 2 hect. gradini, 55 hect.
izlaz.
Borhenia, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sergieni, distr. Vij-
nita.
Bori, sat, distr. Gura-Humora,
www.digibuc.ro
POSANCEA
asezat pe valea Hurnorulul
lipit In partea sa de S. cu
orasul Gura-Hurnoreir.
Suprafga 6.48 km.2; popu-
latia 296 locuitori germani;
relig. rom. cat.
Are un oficiu postal, o scoala
particulara germana i o casa
de economie.
Este Intemeiat in anul 1835
de o colonie de germani, ve-
nit! din Boemia.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor ;
demna de amintit este sirgu-
inta cea mare a colonistilor,
precum i soliditatea si frumu-
setea gospodariilor lor.
Se gasesc 18 cai, 280 vite cor-
nute, 66 porci, 3 stupi.
Borsuau - Hlince ( Borsukeu -
Hlyncze), catun, pendinte de
com. rur. Cuciurul-Mare, distr.
Cernauti.
Bosancea, corn. rur., distr. Su-
ceava, asezata in partea de
S.-E. a districtului.
Suprafata 40.16 km.2; po-
pulatia 4363 locuitori, rominf,
relig. gr. or.
Se cornpune din vatra sa-
cu 4229 locuitori, asezata
p'un teritoria lipsit de apa,
Intre comuna Ipotesti si Se-
cureni si din catunele: Bulaiul,
Bursuci, Frumoasa, Caldarusa,
Moara-Carp, Nemericeni, Pu-
trida i Strimba.
Este strabatuta de drumul
distr. Suceava - Uidesti, care
trece apoi In Rominia, pe la
Are un oficiú postal ; o scoala
populara cu 3 clase; o biserica
parohiala cu hramul ,,Sf-tul
Gheorghe" si o casa de eco-
nomie.
Aceasta comuna este pome-
nita intr'un hrisov dela 1432,
ca find data pe jumatate de
 BOSANCEA
Ilie Vodä boerului Isaia. La
1621, ddrueste Alexandru
aceastd proprietate pircdlabu-
de Hotin, Miron Barnovschi ;
iar acesta facindu-se dornn in
Moldova, dd Bosancea la 1626
chinoviei Sf. Joan cel Nod din
Suceava, danie care a fost
confirmatä de domnul Gh.
Stefan.
Populatia formatd din lo-
cuitori bdstinasi si din emi-
grati transilvdneni se ocupd
cu agricultura i cu cresterea
vitelor.
Comuna posedd 4272 hect.
pamint arabil, 1150 hect. fina-
turf, 204 hect. gradini, 942 hect.
izlaz, 16 hect. pddure, 43 hect.
helestee i bälti.
Se gäsesc 317 cal, 1690 vite
cornute marl, 3800 oi, 1620
pord, 56 stupi.
Bosancea, mosie, cu adminis-
tratie speciald, distr. Suceava.
Suprafata 37.00 km.2; popu-
latia 140 locuitori, in majoritate
romini, de religie gr. or.
Se compune din mosiile
Bosancea propriu zisä cu Cal-
därusa i Moara Carp (Bur-
ghinestf, Frumoasa, Parzic,
Podeni, Rosia i Strimba (vezi
fle-care), avirid 7 case si 33
locuitorI.
Forma odinioard un sat si
mosie cu corn. Bosancea (vezi
Bosancea, corn.)
Bota (Dealul) , munte, 1067
m. alt., mica ramiticatie a Botuselul, cdtun, pendinte de
coamei muntoase Obcina-Fe-
redeul, la V. de muntele Tom_
natecul, distr. Cimpulung.
Botusan (Dealul), micd ramific.
muntoasd ce se desprinde din Botuselul, afluent din stinga al
cumea Grebenul, luind direc-
Ounea spre valea i comuna
Ostra (v. Carpatif Bucovinei,
1.) intre piraele Botusan si Bra- Botusenita, coni. rur., distr. Si-
6231. Diclionarul Bucovinel.
17
teasa, avind i un virf cu ace-
las nume, 1292 m. alt., distr.
Cimpulung.
Botusana, coin. run, districtul
Gura-Hurnora, a§ezata pe
Botusana, afluente din
stinga päriului Solonetului.
Suprafata 16.61 km.2; po-
pulatia 1838 locuitorl romini ;
relig. gr. or.
Este sträbdtutd de drumul
distr. Cacica-Arbora si legata
cu comunele invecinate Coma-
nesti i Poeni, prin sosele co-
m u nale.
Are o scoald populara cu o
clasd ; o biserica parohiald cu
hramul Sf. Dumitru" i o
casa romineascd de economie.
Domnul Moldovei, Stefan
Tornsa, a cumparat localitatea
aceasta de la Anastasia, flica
boeruldi Micu si a däruit-o.
prin hrisovul din 25 Oct. 1615,
mindstirei Solca, In stapinirea
careia se gasea si la 1776.
Populatia, formata dinlocui-
tori originarI si din colonistI
transilväneni, se ocupa cu
cresterea vitelor i parte cu
exploatarea padurilor. Unii lo-
cuitori se ocupd i cu cojocaria.
Comuna posedd 1 33 hect.
parnint arabil, 217 hect. fina-
turl, 21 hect. gradini, 264 hect.
izlaz, 26 hect. padure.
Se gasesc 128 caL 939 vite
cornute marl, 631 ol*, 1019
porci si 92 stupï.
corn. rur. Ciocanesti, districtul
Cimpulung.
Are 7 case si 34 locuitori,
rominl, gr. or.
Botosulur ; izvoreste din apro-
pierea Fintinil-Galbeaza.
www.digibuc.ro
BOTUSUL
ret, asezat la hotarul tdrei
despre Rominia, intre Cala-
finde.sti i Gropana.
Supratata 2.81 km.2; popu-
latia 458 locuitori, ruteni, de
religie gr. or.
Este linga drurnul distr. Su-
ceava-Siret ; tine de scoala din
Balcauti; are o biserica
cu hramul ,,Adormirea Maicir
Domnului", atenentd a par o-
hie' din Balcauti.
Aceasta comund a fost dd-
ruita de Stefan-eel-Mare, prin
hrisovul din 14 Oct. 1488, mi-
nastirei Putna, in posesia cdreia
se gasea si la 1776.
Populatia ruteand este pe
cit se pare, adusti pe vremuri
din Pocutia ; rezista romani-
zdrir i formeazd impreund cu
Balcautenii i cu alte cite-va
sate invecinate un petec slay
la centru romin.
Populatia se ocupa cu ere--
terea vitelor si putin cu agri-
cultura.
Comuna poseda 284 hect.
pamint arabil, 158 hect. fina-
turf, 5 hect. 50 aril gradini,
116 hect. izlaz.
Se gasesc 23 cai, 187 vite
cornute marl, 17 oi, 80 porci,
44 stupi.
Botusenita, moie, cu adminis-
tratie part., distr. Siret.
Suprafata 3.17 km.' ; popu-
latia 6 locuitori, dintre earl 4
ruteni gr. or.
Botusul, edtun, pendinte de co-
muna rur.. Fundul-MoldoveI,
distr. Cimpulung.
Are 35 case si 174 locuitorI
romini, gr. or.
Botupl, munte (1477 m.), tine
de sirul principal al Carpatilor
si se afld in apropierea loca-
litatei Cirlibaba, distr. Cimpu-
lung.
 BOTUSUL
Botu§ul, afluent din dreapta
Moldovci, izvore§te sub mun-
tele cu acela§ nume, strabatind
padurea Botu§ului, primind §i
in apropierea culmel Fintina-
Galbeaza, pe stinga, piriia-
§ele Girbova §i Botu§elul ; se
varsa In Moldova in fata mun-
telui Piatra-Fusculuf, district.
Cimpulung.
Boul, localitate cu o fabrica de
scandurf, pendinte de mo§ia
cu adm. part. Straja, distr.
Radautt
Boul,pirta, afluent pe dr. Moldo-
vitel, izvore§te, impreuna cu
micul sau afluent Ievono, de
sub poalele munteluf Pau§a §i
dupa ce ocole§te culmea Dealul-
Fagatel §i uda corn. Ru§il-pe-
Boul; mai prime§te din dr.
piriia§ul TrifuluT §i se varsa la
punctul Gara-Boului in Môldo-
vita in fata statiei de dr. de f.
Vatra Moldovita, distr. Cimpu-
lung.
Boul prime§te pe stanga pc
Ievono cu care incunjoara m-le
Pau§a (1377 m.) de unde §i nasc
aceste izvoare ce se unesc
sub numele de Boul, la Ruií
pe Boul, apoi se varsa in Mol-
dovita, in fata statiei Vatra-
Moldovita, districtul Cimpu-
lung.
Boul, afl. mic pe dr. Sucevei,
izvore§te de sub dealul Gigu
§i se varsa in Suceava in fata
corn. Straja, distr. Radauti.
Boul-Mic, munte, 1024 m. alt.,
intre Magura-Vacei §i Dealul
Cotos, aproape de corn. Straja,
distr. Radauti.
Bradul, cdtun, pendinte de satul
Argel, distr. Cimpulung.
Are 18 case §i 66 locuitori,
romini gr. or.
18
Bra§ca, corn. rur., distr. Gura-
Hurnora, a§ezata la obir§ia pi-
riului Ili§e§ti, putin spre N. de
com. rur. Ili§e§t1 §i la hotarul
distr. Suceava.
Suprafata 2.78 km.2; popu-
latia 471 locuitori romini in
mare parte, §i de relig. gr. or. ;
restul coloni§tf germani.
Este aproape de drumul
princip. Suceava Gura-Hu-
mora ; are o §coala populara
cu O clasa §i o biserica filiala
cu hramul ,,Sf. Arh. Mihail
§i Gavril", atenenta a parohiei
din Ili§e§ti.
La 1776, apartinea manas-
tirei Ili§e§ti; la 1779, insa a
trecut in posesia boerului Ioan
Dumitra$.
Populatia, formata de locui-
tori originaff peste cari aù
survenit numeroase familii de
emigranti transilvanenf, se o-
cupa cu agricultura §i cu cre§-
terea vitelor.
Comuna poseda 239 hect.
pamint arabil, 31 hect. finatsurf,
2 hect. gradini, 51 hect. izlaz.
Se gasesc 59 cal, 196 vite
marl cornute, 83 of, 260 porci §i
9 stupi.
Bra§ca moie, distr. Gura-Hu-
mora, consistind numai din
padurl §i Ostia
Are o suprafata de 0.60 km.2,
cu citl-va locuitori.
La 1776, depindea de satul
cu acela§ nume §i era in po-
sesia rnanastirel Ili§e§tf.
Brazil; ir1ä, pendinte de tirgul
Vama, distr. Cimpulung.
Are 6 case §i 29 locuitori,
romini, gr. or.
BrAe§ff (sail Corlatelele), corn.
rur., distr. Gura-Humora, a§e-
zata pe partea stinga a du-
lui Moldova, spre N.-V. de
Bae§ti.
www.digibuc.ro
BRATEASA
Suprafata 287 km. ; popu-
latia 644 locuitori, romini, de
relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
Berchi§e§tf-Cornul-Luncef ; are
o biserica parohiala cu hramul
St. Arh. Mihail §i Gavril".
La 1776,' era in posesia mi-
nastiref Slatina §i a maziluluI
Ionita Gori.
Populatia formata din lo-
cuitori originarl, peste cari aú
venit numeroase : familil:emi-
grante din Transilvania se
ocupa cu agricultura §i cu
cre§terea vitelor.
Comuna poseda 607 hect.
araturi, 23 hectare finaturf,
2 hect. gradinf, 66 hectare
izlaz.
Se gasesc 28 cal., 207 vite marl
cornute, 108 of, 245 porci, 26
stupf.
Brae§tri-Prunculta, parte din
com.'rur. Brae§ti, distr. Gura-
Humora. Se mai nume§te §i
Corlatelele-Goale (vezT Corlà-
telele).
Brane§tI, afluent al pir. Suha,
se varsa in Moldova linga Do-
roteia-Plotonita, primind ina-
inte de varsare piriul Brustu-
roasa. Izvora§te de sub poa-
lele muntelui Cladita-Mica, la
N. de corn. Negrileasa, distr.
Cimpulung.
Bräne§ti, poiand, distr. Cimpu-
lung, intre piriul cu acela§
nume la S. §i muntele Brus-
turoasa la N.
Bräteasa, pirticq, ce izvo-
ra§te intre muntif Tarnita §i
Clifi, linga hot. Rominiei §i,
ocolind muntele Ostrei la N.,
se impreuna cu pîr. Ostra
linga corn. cu acela§ nume,
§i formeaza un puternic aflu-
ent al Suhei, cu care se varsa
 BREAZA
in Moldova (v. Ostra si Suha),
distr. Cimpulung.
Breaza, corn. rur., distr. Cimpu-
lung, asezata pe stinga riului
Moldova, intre piriul cu ace-
las nume si Valea-Neagra.
Suprafata 79.99 km.2; po-
pulatia 1672 locuitori, hutarif,
de relig. gr. or. si vorbind si
limba rornineasca.
Se compune din urrnatoa-
rele catune : Beneia, Cocosul,
Dealul-GloduluI, Magura, Por-
cescul, Runcul. Mai are apoI
si doua tide : Fagetselul si Ra-
chiti§ul.
Este ultimul punct al dru-
mului districtual ce vine de
la Pojorita. Are o scoala po-
pulara cu o clasa si o bise-
rica parohiala cu hramul St.
Arh. Mihail si Gavril".
Comuna exista abia de ci-
te-va decenif. . Brezufa, pgrtu, mic afluent al
In analele vechiuluI oras de
mined din Semnit (Ungaria) se
pomeneste despre o mina de
argint, departata, exploatata
de mined 'Lingua, cad la 1224
aa plecat de ad.
Probabil, aceasta mina a
existat in valea Benia, lînga
comuna de asta-zi Breaza.
De aci se explica si numele
Benia=Baia. Se maI crede cd
argintul extras din mina, era
transportat pe cai, la tirgul
Baia, in Moldova, unde se lu-
cra apol de artizani sasI sta- Brodina, cdtun, asezat pe piriul
bilitl acolo, precurn se stie
din istoria Moldova
Populatia se ocupa cu pra-
sila de oi si de vite mad
precum si cu exploatarea de
padud. Brodina, localitate, cu tabrica
Comuna poseda 58 hect.
pamînt arabil, 2044 hect. fina- Seletin, atenenta a mosief cu
turl, 2 hect. 50 arii gradini,
17 t3 hect. izlaz, 365 hect. po-
eni si 3739 hect. padure.
Se gasesc 308 cai, 2821 vite
19
marl cornute, 3700 of, 623
porci, 132 stupi.
Breaza, cdtun, pendinte de corn.
rur. Ciocanesti, distr. Cirnpu-
lung.
Are 14 case si 53 locuitorl,
hutanI, gr. or.
Breaza, ptr., afluent pe st. Bis-
triteI, izvoraste de sub muntele
Mesticanestilor (distr. Cimpu-
lung), avind la rindul saa
miciI afluentl: pin Brezuta si
pir. Brosc.
Breaza, ptr., afluent pe st. Mol-
doveI, isl aduna izvoarele pe
sub sirul muntos Opcina-Fere-
deul si se varsa in Moldova,
in fata muntelui Timpa (1241
m.), chiar in localitatea Breaza,
distr. Cimpulung.
pir. Breaza se revarsa in riul
Bistrita ; izvoraste de sub poa-
lele muntelui MesticanestI, dis-
trictul Cimpulung.
Brodina, cdtan, pendinte de corn.
rur. $ipot, distr. Radautl.
Are 157 locuiton, hutanI gr.
or., si o capela de cimitir.
Este nurnaI o parte din ca-
tunul Brodina, si se numeste
Brodina-de-sus ; cea-ral ta parte
depinde de corn. Seletin.
cu acelas nume, pendinte de
corn. rur. Seletin, distr.Radautl,
Are 17 case si 74 locuitori
hutanI, gr. or.
de scinduri, pendinte de mosia
adrn. part. Izvor, distr. Ra-
dauti.
Are 4 case si 45 locuitori,
evrei si hutani.
www.digibuc.ro
BRODOC
Brodina, mare all., pe dr. Su-
ceveI, izvoraste de sub cul-
mea Cornodovata si, prirnind
pe dr. piriele Cuninschi si Bro-
dinorsca, se varsa in Su-
ceava, intre cat. Frasin si Bro-
dina, distr. RadautI, formind
lunga vale cu acelas nurne.
Brodina-Buk, ttrld, pendinte de
corn. rur. $ipot. distr. Radaut.
Are 3 case si 4 locuitori.
Brodina-Haburma, tirld, pen-
dinte de satul de resedinta
$ipot, corn. rur. $ipot, distr.
Radaut.
Brodinorsca, all. pe dr. pir.
Brodina, se varsa in Su-
ceava (v. Brodina) ; izvoraste
de sub muntele Sihloaia si se
varsa in Brodina, In drep-
tul baratcel de razboi Cazarma
Tabora, distr. RadautI.
Brodoc (Brod), coin. rur., dis-
trictul Cotman, asezata in masa
compacta, pe malul drept al
PrutuluI, fata In fata cu loca-
litatea galitiana Sincov (Sin-
kow)se invecineste la N.cu corn.
rur. Ocnasi la N.-V. cu Mitcaul.
Suprafata 10.98 km.2; popula-
tia 15-14 locuitori ruteni, gr. or.
Coprinde pe linga vatra sa-
tuluI 1530 locuiton si catunul
Cuzia (Ku zia).
Prin drurnurf de tara cornu-
nica cu comunele sus men-
tionate, prin cad trece dru-
mul principal Cernautl-Uscie
Biskupie (Galitia).
Are o scoala populara cu 2
clase si o biserica cu hramul
Sf. Dumitru" ce tine si ate-
nenta, fliala din Mitcaa.
Pina in timpurile din urma
a fost catun.
La 1776, era In stapinirea
Schitului-Mare(v.Schitul-Mare)
daruita find de Ileana Savin,
 BRODOC
prin hrisovul din 8 Iu lie 1710,
confirmat si de Nicolae Ma-
vrocordat la 4 Julie 1712.
Are mai multe mod.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura precum si cu pescui-
tul in apa Prutulul.
Comuna poseda 837 hect.
pamint arabil, 49 hect. fina-
turf, 32 hect. gradini, 69 hect.
izlaz, 33 aril paduri.
Se gasesc 111 cal, 322 vite
mari cornute, 7 oi, 159 pord
si 4 stupi.
Brodoc, moie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
BroscAutul-Noil, comund ru-
raid, distr. Storojinets, asezata
pe partea stinga a piriulul
Hlinita, afluent al Prutulul,
spre sud de Broscautul-Vechifi.
Suprafata 13.81 km.2; po-
pulatia 1527 locuitori, romini
si ruteni; religia gr or.
Se compune din Broscau-
tul Noa (propriti zis) si din ca-
tnnele Buchenhain si Hlibi-
cioc.
Printeo sosea comunala este
legata de drumul princip. Sto-
rojinets-Sniatin, pina la care se
intind casele sale raslete ; tine
de scoala si biserica de cornu-
na Broscautul-Vechia.
La 1776, forma un singur
sat si domeniti cu Broscautul-
Vechia pe care II stapinea
mazilul loan Volcinschi.
Populatiunea se ocupa cu
agricultura si cu cresterea vi-
telor.
Comuna poseda a 19 hect.
pamint arabil, 221 hect. fina-
turi, 34 hect. gradini, 121 hect.
izlaz, 145 hect. padure.
Se gasesc 97 cal, o65 vite cor-
nute marl, 42 oi, 287 porci, 70
stupi.
Broscfiutul-Vechhi (saa Mun-
20
tenif), comund rurald, distr.
Storojinet, asezata pe dreapta
piriului Hlinita, afluent al Pru-
tului.
Suprafata 38.54- km.2; po-
pulatia 2292 locuitori, dintre
cari mai bine de tref parti ro-
mini, de religie gr. or. ; restul
sunt slavi gr. cat. venitil din
Gal itia.
Se compune din Broscau-
tul-Vechill (propritl zis) cu
2197 locuitori si din catunul
Criva.
Este legat printr'o sosea co-
munala cu drumul principal
Storojinet-Sniatin; are o scoala
populara cu 3 clase ; o bise-
rica parohiala gr. or. cu hra-
mul Sf. Paraschiva" si o bi-
serica gr. cat.
La 1776 era proprietatea ma-
ziluluI Ioan Volcinschi. Avea
pe atunci si un schit cladit Buchenhain, cdtun, pendinte de
de boerul Constantin Volcin-
schi, care fu insa secularizat
in 1783.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor,
cu exploatarea de paduri si
cu albinaritul.
Comuna poseda 1298 hect.
pamint arabil, 59.1 hect. fina-
turi, 51 hect. gradini, 839 hect.
izlaz, 1007 hect. paduri.
Se gasesc 158 cal, 957 vite
marl cornute, 156 ol, 219 porci,
384 stupi.
Brusturoasa, complex de pa-
duri si dealuri acoperite cu
pasuni, la hotarul dintre disr.
Gura-Humora si distr. Cimpu-
lung.
Brusturoasa, culme muntoasd,
se desprinde din Opcina Isaci,
la capatul de N. al Picioruldi
Suharitei, avind si 2 inaltiml
pe aceeasi linie de latitudine
si cu acelas nume, una de 884
m. alt. In apropierea localitat il
www.digibuc.ro
BUCOVAT
Doroteia-Plotonita, distr. Cim-
pulung ; iar cea-l'alta de 1088 m.
alt. la hotarul dintre districtele
Cimpulung si Gurahumora.
Brusturoasa, mic afluent al
pir. Voronet ; se varsa In Mol-
dova ; izvoreste de sub mun-
tele Brusturoasa de la E. si
nu trebue a se confunda cu
cel-l'alt pirlias Brusturoasa, ca-
re izvoraste de sub muntele
Brusturoasa de la V. si tine
de basinul pin Branesti (v.
Branesti si Suha), distr. Cim-
pulung.
Brusturoasa, ¡Mc afluent al
Or. Branesti; se varsa In pin
Suha (v. Suha); izvoraste de
sub mu ntele Brusturoasa, distr.
Cim pulung.
corn. rur. Broscautul-Notr, dis-
triclul Storojinet.
Aci se afla o fabrica de spirt.
Buchenhain, nuinire data de
colonisti germanl comunel Po-
iana-Micului, distr. Gura-Hu-
mora.
Bucova, munte (1070 m.), se
afla nu departe de corn. Sipot
Privat, distr. Vijnita, despar-
tind izvoarele Falcaului de ale
Siretului-Mic si Sipotulul.
Bucovit (Bukowec), catun, pen-
dinte de satul Putila, corn. rur.
Storonet-Putila, distr. Vijnita.
Are 8 case si 29 locuitori,
hutani.
Bucovät, cdtun, pendinte de
corn. rur. Partestii-de-jos, distr.
Gura-Humora.
Are 5 case si 20 de locui-
tori, romini, gr. or.
Bucovat; peldure, distr. Gura-
 BUCOVAT
humora, la N. de Paltinoasa,
in partea dreapta a liniel ferate
Hatna-Cimpulung.
Bucovit (Bukowec), tirld, pen-
dinte de satul de resedinta
Sergieni (vezi corn. rur. Ser-
gieni), distr. Vijnita.
Bucoviciorul, pîrü, afl. pe st.
Moldovei ; izvoreste de sub pad.
Bucovat, nu departe de obir-
siile piriului Solonet (ce tine
de bazinul Sucevei) i primind
afl. Piriul Negru, se varsa
in Moldova linga corn. Palti-
noasa, distr. Gura-Humora.
Bucovina, provincie austriacd,
cu titlul de ducat, formata din
teritoriul luat la 1777 din trupul
principatului Moldova.
1. Istoricul. Primele incer-
earl din pai tea Austrid de a
ocupa parnintul Moldovei da-
teaza Inca de la inceputul dorn-
niei Fanariotilor, cari eraa con-
siderati de puterile vecine ca
niste arendasI aï principatelor
rominesti. In asa numitul prim
razboia turcesc al Austriei, sub
Carol al VI, Austriacil intra
in iarna anului 1716, pe la
Cimpulung, in Bucovina de as-
tazi si patrund, incurajati de
unii boierl al tarif, OM la Iasi.
Despre infringerea ce au su-
ferit-o Austriacii (nemtii) cu
acest prilej ne vorbeste monu-
mentul iasan din drumul Ga-
latei, numil Cerdacul lui Fe-
rent", conservat pana in ziva
de asta-zi. 0 aka invaziune,
de asta-data de rasbunare, are
apol loc pe la anu11717, prin
care domnul Moldovei, Mihail
Racovita, se vede constrins a
plati Austriacilor o despagubire
baneasca. Prin pacea de la Pa-
sarovitz insa Austria se mul-
tameste deocamdata cu o alta
parte de parnint rominesc ocu-
21
pata sub numele de Vlahia
Mica. Pretentiunile asu pra Mol-
dovel nu slabesc totusi nici in
urma interventid Rusiel, care
ia la congresul de la Niernrow
principatele sub protectia el
proprie i pune la rindul sau
pe generalul Munich sa ocupe
(1739) partea de sus a Mol-
dovei cu Bucovina, lasind po-
pulatia, orasele, satelesi manas-
tirile, prada cazacilor salbatici.
Mii de romini, mai ales din
tin uturile Cernautului i Hoti-
nului au fost dusl atunci, pre-
cum ne spune cronicarul Ne-
culcea, in tam ruseasca
Impartiti ca robi.
De aci inainte razboaiele
Turciei cu Rusia continua a-
proape neintrerupt i cu ele
invaziunile Rusilor in Mol-
dova, care devine astfel un
pamant cautat acurn din doua
pärti. Irnpartirea Poloniel favo-
rizeaza i mai mult Inca ideea
ca principatele dunarene sa
impârtaseasca aceiast soarta.
Razboiul ruso-turc de la 1768
aduse cu sine ca rezultat final
conventia de la 6 Iulie 1771
in care Austria ia rolul de
impaciuitoare intre ambil ad-
versarl si-sI face cu aceasta oca-
zie si sie insesi parte, obtinind
de la Turd drept compensatie
cedarea Bucovinei. Pentru a
gasi totusl o formula la aceasta
pretentiune, Austriacii pretex-
tara, pe baza unei expuneri
a colonelulul Baron Seeger,
ca tot teritoriul aflator intre
Nistru i irul muntos ce se
intinde de la Cernaut si pina
la Bargau sub numele de
codrul Bucovinei, ar fi apar-
tinut odinioara regatului Gali-
tiei i Lodomeriei, intrat la
1772 in posesiunea Austrid
in consecinta urmeaza a se
rotroceda de drept rnonarhiei
habsburgice. $i precum parea
www.digibuc.ro
13UCOV I NA
intre Rusl 5i Turci nu intirziase
a se incheia la Cuciuc Cainargi
(21 Iulie 1774), sultanul se invoi
de voie de nevoie la 7 Mai
al anului viitor a ceda Buco-
vina Austriacilor, cu toa le pro-
testarile domnului Moldovei
Grigore Ghica, care plati a-
ceasta improtivire a sa in cele
din urma cu viata.
Planul ocuparil era pregatit
de mai inainte, precurn se vede
dintr'o scrisoare a imparatului
Iosif din 19 Iunie 17 /3, pe care
o adresa el, pe alunci inca print
de coroana, dintr'o calatorie
facuta in Transilvania (Reginul
Sasesc), mamei sale Maria Te-
resia 5i in care zice : Am
vizitat muntiI Ciucului
Ghergaului cu trecatorile spre
Moldova, si cu toata salbatacia
acestor regium ne-am convins
ce minunat lucru ar fi, daca
am putea sa capatarn coltul
de pamant ce se grise%e intre
Transilvania, Maramures
Pocutia..." Evident ca teri-
toriul bucovinean, despre care
e vorba, avea interes strategic
mare pentru Austria, mai ales
ca forma legatura cea mai
naturala dintre nou cucerita
Galitie cu posesiunile ungare.
Guvcrnul Mariei Teresid nici
n'a intirziat deci a studia de in-
data acel interesant petec de
pamint si a trimes Inca in
toamna anului 1773 comisarif
sai militari ca sa cerceteze tara.
Unul dintre acestia era baronul
Enzenberg, cornandantul regi-
mentului rominesc (valah) din
tinutul Rodnel si al Nasaudul ui,
cunoscator bun al poporului
romin si care a avut in urma
un rol de frunte ca guvernor
militar al BucovineI, adminis-
trind-o pina la 1786. Astfel
trupele austriace intrara la 31
August 1774 in Moldova si
ocupind intii Ccrnautul, undc
 BU CO VINA
se stabili comandamentul ge-
neral al noilor stäpini, ail tras
cordonul In jurul teritoriului
cistigat si aft infipt stilpii cu pa-
jurti la hotarele nouei provincii
Bucovina, ce avea sa poarte de
aci inainte titlul de ducat.
2. Numele 0 Situafiunea
geograficd primitivd. Nurnele
Bucovina il gasim pomenit pen-
tru prima oara' intr'un hrisov
din 30 Martie 1398, in care
find vorba de alianta incheiata
intre Roman Voda si princi-
pele Podoliei Teodor Curiato-
vici, se aminteste si numele
Bucovina cu inteles de codru.
Erau insa doi diferiti codri cu
aceasta denumire. Sylvae ma-
iores Bucovina dictae" ince-
peati de la muntii unguresti
MO Vijnita de asta-zi si se
intindeaa, cum glasueste un
tractat incheiat intre Polonia,
Moldova si Valachia, intre
tara Sipenitului si intre Mol-
dova, dealungul Siretului, pina
la al doilea codru bucovi-
nean, care purta la rindul
sau denumire de Silva minor
Bucovina". Codrul mare din
acest din urma tractat pare
a fi identic cu codrul Buco-
vina pomenit In hrisovul de
la 1339 si probabil si cu acel
citat intfun alt document din
timpul lui Roman Vocla (Martie
1392). Aceste date, precum si
faptul ca numele Bucovina
exista si asta-zi in diferite partl
ale regatuluf nostru, indicind
mai totdeauna complexuri de
paduri de fag, confirma in parte
originea cuvintului de la sla-
vonescul bah, ident. cu germa-
nicul boka-buche, adica fagul
si carpenul atit de raspindit
in padurile noastre Avern insa
si o noua derivare a cuvin-
tuluT Bucovina, pe care a in-
cercat-o prof. Braun din Peters-
burg. Dupa el ar fi Costobocif
22
si Sabocii, popoare pe carI
Ptolomeu le pomeneste sub nu-
mele comune de Bocoi, acei
cari au dat regiunei carpatine
locuite de dinsil numele, re_
giune cc coincide cu Buco-
vina de asta-zi. Numeroasele
numiri cu radacina buk §i
bok, pe cari le gasim in adevar
in Moldova de sus si mat ales
In orografia Bucovinei (Bucov,
Bucos, Bucovat, Bucsoaia, Bu-
cociesti, Bucura, etc.), precum
si alti termini curiosi din graiul
populatiunei de aci (bocance,
boacana, etc.), se preteaza In
cit-va la aceasta explicatiune,
a caret elucidare ramine lasata
viitoruluf.
Intru cit priveste intinderea
geografica primitiva a terito-
riulul Bucovinei, trebue de
observat ca ea a variat In
vremuri, mai ales In partea
sa de N. Du pa razboaiele dintre
fratii voivozi moldoveni Ilie
si stefan cu Polonia (1437),
figura ca hotar statornic intre
Pocutia si Moldova piriul Co-
lacin (dintre Sniatin si $ipe nit).
Un colt al mentionatului Codru
Bucovinean" (intre local. Za-
mostiasi Vilaucea) forma multa
vreme o zona neutra pentru
ambele tail. Mai stim din cronici
ca o parte a Bucovinei actuale,
pe care o reprezinta districtul
Vijnita, a fost cucerita abia de
tefan cel Mare, cu prilejul
invaziuneT de razbunare In
tara regelui Albreht al Polo-
niei (1498), remanind din acel
moment Ceremusul-Negru ca
hotar de N.-V. intre Bucovina
si Pocutia. Mai tirziu acest
hotar fu rectificat, devenind
Ceremusul-Alb limita Ora, pre-
cum e si astazi. Incolo, corpul
acestei tail, 'Ana la cite-va midi
puncte, d. e. hotarul dinspre N.-
0. a carui stabilire a format
la ocupatiune oare-cari dife-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
rende intre Austria si Turcia,
a !limas neschimbat.
Ducatul Bucovinei se pre-
zinta ca teritoriu austriac ase-
zat intre 47,12 si 48,40 grade
latitudine de N. si intre 42,34
si 44,9 grade longitudine de O.
dupa merid. Ferro. Conform
aceastel pozitiuni punctul cel
mai avansat al Bucovinei spre
N. e cotitura Nistrului la N.-
N.-V. de corn. Repujinet ;
punctul cel mai inaintat spre
S. virful muntelui Pietrele-
Ras!, de ling corn. Dorna Can-
dreui ; din contra apare la O.
ca punctul cel mai departat
gura plriului Racova, ce se
varsa in Suceava in apropiere
de local. Chiliseni, iar punctul
cel mai apusean cotitura Cere-
musului, la S. de corn. labia-
nita.
Astfel dar hotarele Bucovi-
neI sunt formate la N. de
riul Nistru, incepind de la com.
Babin si pana la confluenta
acestuia cu Piriul-Negru (Czar-
ny Putok), limitä care des-
parte Bucovina de Galitia. De
aci in directiune spre O. si
anume spre Rusia, hotarul in-
tre acest imperia si Bucovina
se intinde in linie oblica OM
la confluenta piriului Rechitna
cu Prutul, linga loc. Noua-Su-
lita, care punct constitue in
acelas timp trifiniul intre Bu-
covina, Rusia si Rominia. Res-
tul hotarului spre O. care des-
parte Bucovina de regatul
Romaniei, este format de catre
riul Prut, WWI Lucavita, apoi
de catra piriul Molnita pana
la confluenta acestuia cu Si-
retul, de catra riul Siret In-
susi, de piriul Rusterba si in
fine de catre dui Suceava. In
directiune de S., adica tot spre
Rominia, hotarele Bucovinei
sunt formate de catre piraele
Racova, Somusul-Mare si So-
 BUCOVINA
musul-Mic, apoï de catre pL
raele Hranita si Saca, du pa
aceea de catra crestele mun-
toase Opcina-Isaccii, Baieses-
cul, Grebenul si Opina Chi-
ril, apoit de catre apa Bis_
tritei Audi' pina la confluenta
cu piriul Neagra si cu o mica
sectie din acest Will si afluer-
tul sail Sarisor si in sfirsit
de catre culmea Opcina \Tina-
torului. De la acest punct in-
cepe hotarul Bucovineï in
directia de V. constituind pe
virful muntelui Pietrile-Rosit
trifiniul dintre Bucovina, Ro-
minia si Transilvania. De ad
in sus hotarul spre Transil-
vania e format intit de:catre
piraele Tesna-Imputitä, Cosna
si Deaca si de dui Bistritei
Audi si atinge linga local. Cll.-
libaba punctul de trifiniil in-
tre Bucovina, Transilvania si
Ungaria. Bucatica de hotar
catra teritoriul Ungariel 'IL for-
meaza riuletul Cibaului pana
nu departe de piriul Sarateb
unde se gaseste al patrulea
punct de trifiniti, adica dintre
Bucovina, Ungaria si Galitia.
Aceasta ultima sectie a hota-
rului bucovinean la V. Indrep-
tata spre pamintul galitian
este formata la inceput de ca-
tre WM Pircalab, de apa
Ceremusului 'Ana la revarsa-
rea sa in Prut, apoi, pe dis-
tanta mica, de catre Insusi dul
Prut si In cele din urma de
pirlul Turetchi cu linia ce se
intinde pana la fluviul Nistru,
linga corn. Babin.
Suprafata teritoriala cuprin-
sa intre aceste hotare este de
10.441 km. patrati si prezinta
un maxim de latime de 95.7
km. de la V. la O. si un ma-
xirn de lungime de 168.7 km.
de la N. la S.
Plastica solulut, Bucovi-
net,. Dupa relief, Bucovina
23
se imparte in doua sectii cu
caractere geografice deosebite :
una la sud-vestul liniei Vij-
nita-Capul Codrului, constitu-
ind zona muntoasa, a doua
la nord estul acestei liniï con-
stituind zona ei deluroasa sail
colinara.
Linia Vijnita-Capul-Codru-
lul nu este numaï o limita
geografica, ea reprezinta si o
fruntarie geologica : In lungul
ei Vijnita, Berhometele, :Ba-
nila-Moldoveneasca, Vicovul,
Marginea, Solca, Cacica, Ca-
put Codruluï si Valea-Saca
se tin riguros la imbinarea
formatiunilor de gresia car-
patica (ter. 'cretaceil), carrson-
stituesc In cea mai mare par-
te solul muntos al Bucovinei,
cu cea a formatiunilor tertiare
si quaternare ce constituesc re
giunea deluroasa, Aceasta la
rIndul el se intrupeaza In asa
zisul podis moldovean. Tot in
lungul acestei linii se insira
cele maï numeroase izvoare
sail abundente mine de sare
gema ale Bucovineï.
Relieful muntos al Bucovi-
nei, afara de mid abated, se
prezinta constituit dintr'o suc-
cesiune de brazde paralele, in-
sa compacte. Moldova, Mol-
dovita si Humora curg in
val paralele cu a Bistritei cu
care fac sistem. Cele doua Ce-
remusurï si Putila aü si ele
vaile lor paralele: cu creasta
principala a Carpatilor (vezi
Carpatii), tot In directiunea N.-
V.-S. E.; insa cursul -', Cere-
muselor se fringe si ramura ef
sa unica descrie, de la Intruni-
rea acestor tributarï, o curba
cu concavitate spre ,Sud-Est,
intocmaï ca §i Prutul, rupind
normal sisternul de brazde pa-
ralele ale orografieï Carpatilor
bucovineni. Cam aceeasï le-
ge o urmeaza Suceava care
www.digibuc.ro
BUCOVINA
curma brazdele lungarete de
gresie carpatica constituite din
terenurile secundare si tertiare
ce se juxtapun pe toata zona
muntoasa, de la obirsiile ei si
pina In ma rginea podisul in m ol-
do-bucovinean. Partea ' mun-
toasa, de la sudul izvoarelor
Bistritei si vait Sucevet, este
aceea in care paralelismul oro-
grafieï
,...este tare accentuat, a-
tit prin] depresiunile in cart
curg apele Bistritet, Moldovet,
Moldovitei si Hurnorului, cit si
prin acel al cutelor munloase
intermediare. Cuta muntoasa
care se tine pe dreapta Mol-
dovei, de sub Lucina si pina
in Giumalau, constituita din
terenuri primitive,:lasa imediat
la estul et jghiabul Moldovet
si al afluentilor aflat de
ei,
tot aproape de limita geo-
grafica a acestei formatium.
Caracteristic in aceasta regiu-
ne este grupul Opcinelor (Opc.-
Feredeului si Opc.-Mare) des-
partite intre ele prin vl. Su-
cevei.
Partea muntowla de la nor-
dul Sucevel este caracterizata
si ea prin limpezimea cutelor
de cretaceil si tertiar inferior
ce reproduc directiunea crestei
principale a Carpatilor. Lisa
aci numai vi'lcelele ail direc-
tiunea dominanta a orografiet ;
vaile mad ca Ceremusul, Si-
retul si mal ales Suceava, re-
bele directiunei impuse de oro-
grafia regiunei, dupa ce mai
Miff ail mers In directiunea
N. V.-S. E. se inclina pe In-
cetul spre est si in urma (In
dealun) spre sud-est, pentru a
urma panta generala a so-
luluï bucovinean. Grupul de
la nordul vaii Sucevei, zis
al Putilei si Siretului", injghe-
beaza aceste ape ale caror vaI
constituesc aci principalele lui
fracturi.
BUCOVINA
Nici un munte al Carpatilor
bucovineni nu atinge regiunca
zapezilor perpetue ; In schimb
insa inaltimile carpatine trec
in majoritatea lor peste regiu-
nea paduroasa, constituind pia-
jun cu pawn! intinse. Regiu-
nea muntilor Bucovinei este
din cele mai pitorestf prin va-
rietatea aspectului orografiei :
plaiuri rotunde, coame stin-
coase si ape strinse in defile-
uri. Valle Ceremusuldi, Puti-
lei, Siretului si Sucevei sint
largf, pe cind vilcelele lor la-
terale Sint scurte si strimte.
Aspectul topografic se schim-
ba in regiunele de sud si vest,
constituite din terenurile pri-
mitive (ardesie, micocen si din
trahit). Aci vaile sint inguste
si neregulate : valea Colbului,
a Lucinel, a Cibaului, a Ch.-
libabei §i a Bistritei sint renu-
mite prin frumusetea lor pito-
reasca.
Regiunea deluroasa a Bu-
covinei imbratiseaza o supra-
fata de 6376 km.p. din platoul
podolian. Acesta se prelunge-
ste pana in linia Vijnita-Capul-
Codrului pe care se termina
muntii Bucovinei. Relieful si
aspectul topografic al acestei
regiuni traduc natura forma-
tiunilor tertiare i quaternare
ce constituesc solul ei. Cca
mai intinsa suprafata a regiu-
nei o reprezinta formatiunile
quaternare ; acestea constitu-
esc In genere relieful et de inal-
time mijlocie. Sub solul neo-
cen (tertiar superior) al aces-
tei zone deluroase apare pe
toata suprafata et in forma de
insule Inglobate in quaternar :
el constitue reliefurile cele mai
inalte ale regiunei (Horodista
cu 517", Spasca cu 504', Te-
tina 539', Ciclanul cu 491",
Homoria cu 508", Maidanul
488" etc.) El contine jumata-
24
tea izvoarelor de sare ale zo-
nei de imbinare a podisului
bucovinean cu muntii, carie-
rele de sare de la Cacica si
minele de carbuni de la Ispas
Maidan. Formatiunile diluvi-
ce constituesc parte din coas-
tele i chiar fundurile vailor,
cum ar fi basinul Radautului,
restul sesurilor find constituit
din formatiuni aluvionare.
Regiunea deluroasa a Bu-
cov:nei cuprinde urniatoarele
patru sectiuni:
a) Sectiunea dintre Nistru
si Prut constitue un platcal a
carui suprafata de 1095 km. p.
este presdratä cu numeroase
helesteie si funduri mias-
tinoase, insa put'n acoperit de
pacluri. Inclinarea generala a
acestui mic platoii este de par-
tea Prutului. Muscelele domi-
nate de piscul Berdo (516") re
prezinta partea cea mai inalta
a reliefului acestel sectiuni.
b) Sectiunea dintre Prut si
Siret, a card suprafata cste
de 1120 km. p. constitue un
platoù Malta marginile
pana la 100" cl'asupra sesului
Prutului i Siretului. Cele mai
mari reliefe cuprinse intre 433
495" sint situate pe marginea
despre Siret a platoului; de
aceea clina cea mai lunga a
lui priveste spre Prut. Tetina
(539"'), Spasca (504"), Ciclaul
(491"), Vivozul (495"), for-
meaza un sistem ce strabate
platoul din Prut In Siret, la
nord-estul Derehluiului, prin a
rärui vale trece c. ferata Si-
ret-Cernauti. Suisurilelor sunt
adesea (la N.) destul de pro-
nuntate. La partea de S. ele
sunt acoperite cu paduri dese
si printre ele gäsiril vai des-
tul de adind inconjurate de
coame si povIrnisuri abrupte.
c) Sectiunea dintre Siret
Suceava se prezinta ca o treap-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
ta avind o inaltime mjlocie
de AO" d'asupra sectiunii din-
tre Siret si Prut. Relieful este
rupt prin o depresiune destul
de larga de directiunea part-
ului Horaita, pe bride trece
si drumul de la Suceava la
Cernauti. In portiunea sud-es-
tica culmineaza Stinca (465"),
Ocruhul (495"), Taranca (506"') ;
in portiunea n.-vestica culmi-
neaza Fundatura (483"), Hu-
moria (508"), Pantinul (556"),
Poiana - Bucului (564 "9, etc.
Sectiunea dintre Siret si Su-
ceava are o suprafata de 1040
km. p. si e la V. in mare
parte acoperita de paduri ase-
zate pe colini onduloase, iar
la E. de paminturi foarte ro-
ditoare.
d) Sectiunea intre valea Su-
cevei spre N. are inaltimea
mijlocie identica cu a sectiu-
nei precedente, afara de partea
sud-estica unde ea se coboara
intre 200, si 400" Intre Su-
ceava si Hranita. Aceasta sec-
tiune are o suprafata de 810
km. p. si ca inaltime culminan-
ta Dealul-Ciungilor, 692", la
sudul depresiunii Solonetului,
pe unde trece drumul de la
Cimpulung la Suceava.
Gratie micei consistente a
solului regiu nil del uroase, vaile,
exceptind pe a Nistrului, sunt
largi. Ele sunt Insotite de se-
suri cu alit mai adincite cu
dt se gasese mai departe de
regiunea muntoasa. $esul vaii
Nistrului are 150" altitudi-
ne la fruntaria Galitiei 120"
la Onut, pe fruntaria Basa-
rabid, unde este punctul cel
mai jos din toata Bucovina.
$esul Prutului are 190" al-
titudine la confluenta Ceremu-
sului si 140" la Noua-Sulita;
cel al Siretului, 389" la gura
Mihodrei si 280 la gura Molni-
tei ; al Sucevei, 394'» la gura
BUCOVINA
Voitinelului, 289 la granita, cd
in fata orasului Suceava ; al
MoldoveI, 394m la Cornul-Lun-
ed. Pantele mijlocii ale acelo-
rasi sesuri cresc progresiv dela
Nistru spre Moldova : panta mij-
locie a Nistrului este de 0m,40,
a PrutuluI de 0m,90, a Sire-
tuluil de 1 m,30, a Sucevei de
2'11,1,a IVIoldovei de 3m,5
Suvitele de ses ale väilor In-
fatisazd la olaltd o suprafata de
aproape 1000 km. si introduc In
aspectul topografic al Buco-
vine! un element de varietate
remarcabil. $esul Prutului a-
tinge o largime maximald de
8 km. la gura Sovitei; al Si-
retului de 7 km. la Mihodra
si 6 km. In josul Sucevenilor ;
al Sucevei de 9 km. la Rä .
daut, de 13 km. (daca se so-
coteste maximul de largime
al basinulul diluvic al Radau-
tului), al Molciovei de 4 km. la
Cornul-Luncei. Singura vale a
NistruluI este strlintä §i injghe-
bata intre peretif stancosi
putin acoperiti de vegetatiune
at soluluI de calcar cretaceu
'in care se gaseste sapat pa-
tul fluviului.
Teritoriul Bucovinei este u-
dat de catre fluviul Nistru
de urmdtoarele riuri i piraie
(v. hidrografia detailatd la &-
care nume In parte):
Fluviul NistruluI, care find
deja navigabil la intrare pe
teritoriul Bucovineï, formeaza
o vale relativ destul de strimta
in schimb insd destul de adinca,
cu malurï stincoase si de re-
guld lipsite de vegetatie. Lun-
gimea Nistrului, pe cit timp
formeazA fruntaria BucovineI,
este de 52 km., iar dintre tri-
butariI Jul laterali are numai
piriul Ciarnipotoc (('zarny Po-
tok pIrIul negru) de oare care
insemndtate. Navigabilil atea a-
pelor NistruluI pe toatil nti nde-
6231. Diclionarta Buconínel.
25
rea teritoriulul bucovinean e fa-
vorizata cu deosebire prin malu-
rile inalte ale \Tali, can impedica
ca niste escarpagii formidabile
in acelasi timp inundarile.
Riul Prut intra in Buco-
vina ling local. Ora§eru
prezintä o vale, a cArel lär-
gime ajunge pawl la 10 km.
Lingd local. Zucica, aproape
de iesirea Prutulul din tara,
valea se strimteazd in mod
simtitor (OM la 1 km.) facind
pe ambele laturi loc la niste
cimpii foarte fertile. In intin-
derea sa de 55 km. valea Pru-
tului se impreuna cu diferite
alte valcele laterale, dintre cari
cele mai remarcabile sunt, pe
stinga : vaile ovitelor, a Su-
branetului, Moscoveï, HucduluI
valea Rachita, care se in-
vecineazd cu teritoriul RusieI ;
iar pe dreapta : vaile Ceremus,
Bresnita, Hlinita i DerehluI.
Aceste din urma sunt prin
natura lor maï adincite
o pantd foarte pronuntata.
Valea Ceremusului, find for-
matd prin confluenta piraielor
Sdrat i Pircalab, trece din
stare de albie ingusta, subit,
in forma de vale bine formata,
care ia, dela gura Ialovicioarei
inainte, numele particular de
valea Ceremusuluï-Alb. Abia
la local. Uscieriki(gura riului)
ea se confunda apoi cu matca
Ceremusului-Negru, ce se co-
boara din regiunile muntoase
galitiene, luind numele aces-
tuia. Intregul basin al Cere-
musului, de la inceput i pänä
la tirgul Vijnitei (uncle valea
C. se deschide deodata), pre-
zintd cu malurile sale Inalte,
stincoase si In parte umbrite
de paduri de brazi, un carac-
ter extrem de muntos, alpes-
tru. Lungimea totala pe ra-
mu ra Ceremusuluï-Negru Winn
la Vijnita e de 63 km., panta
www.digibuc.ro
BUCOVINA
riuluI (v. Ceremusul-ria) de 9
m. la km. De la Vijnita In jos
si pand la corn. Banila-Ru-
seasca, valea Cerernusului se
largeste In mod aproape anor-
mal, atingind Idtimea sa maxi-
mala ; in urma insa devine tot
mai ingusta pe rnasura ce se
apropie de valea PrutuluT, pana
la confluenta Ceremusului linga
corn. Nepolocaut. Restul intin-
dereI dela Vijnita pand aci e
de 39 km.
Ca vale secundara ce se
îmbinä cu basinul Ceremusu-
luI este de amintit valea riu-
letuluï Putila, cu o lungime
de 33 km., in care dau la rin-
dul lor, pe dreapta, vaile late-
rale Putelivca i Biscaul, iar
pe stinga : väile Storonet, Ri-
pieni i Dihtinets. Linga Vijnita
se mai uneste cu basinul Ce-
remusului inca i pitoreasca
vale Vijenca (Wizenka), prin
care duce drumul spre treca-
toarea Nierncit (Niemczytz).
Siretul formeazd dintru 'ntii
o vale escarpatd, strimta si
adinc taiata. Riul este format
prin impreunarea izvoarelor
Siretului, cari il iau incepu-
tul lor intre inaltimile 5urdi-
nuluI i VantenuluI si se con-
topesc linga local. 5ipot Privat
(adica 5ipot pe Siret). In a-
propierea corn. Berhomet pe
Siret valea se largeste in
chip remarcabil si se continua
in linie arcuita dela N.V. cd-
tre S.O. pina spre tirgul Sto-
rojinet, unde se strimteaza
putin. De acolo lnainte valea
Siretului se intinde apoI tot
mai larga pana la gura Mol-
nitei, loc In care paraseste te-
ritoriul Bucovineï.
Aceasta vale, una din cele
rnai manoase, din cite le lo-
cuesc Rominii, are o lungime
de 98 km. (socotind si reg
muntoasa), ocupincl o supra_
4
BUCOVINA
fatä totald de 467 km. patr.
Cele mai insemnate väsi late-
rale ce dau in ea, sunt pe
stinga : valea Mihodrei i cea
a Molnitel ; aceasta din urmd
formeaza si hotarul spre re-
gatul Rominiei, unindu-se linga
Sinoutii-de-Jos cu valea prin-
cipald. Pe dreapta insa e mai
de samd valea Mihovei i va-
lea Siretului-Mic, care din urmd
dd In valea principald la O.
de local. Päträut pe Siret.
Riul Sucevei ce se formeazd
la inceput din cite-va pirae, in-
tre earl Izvorul si Cobilioara
si se hiteste abia lingd local.
Straja in chip mai considera-
bil, alcdtuind de aci inainte asa
numitul Fs al Raddutului,
ajunge intre corn Hadicfalva
si Marginea la largimea maxi-
mald (13 km.). De aci inainte
valea Suceveï se strimtoreste
insd din nou pe mdsurd ce se
apropie de hotarul tarii (Itcani),
de unde ea incepe din nou a
se deschide.
Aceastd vale, luatd ca linie,
imparte Bucovina in cloud pdrti
aproape egale si prezintd in-
tinderea cea mai mare intre
toate celelalte basinuri fluviale,
acoperind o suprafatd totald
de 239 km. par. Vdile late-
rale mai insemnate ale Sucevel
sunt pe stinga: Vdile Ropo-
cel,Rusca, Saddu,Falcdu,
Ha tna §i Dragomirna. Pe dreap-
ta : Valea Brodinei, a Putna a
Voitineluluf, a Sucevitei, vdile
Solca, Solonet si
Riul Moldovel constitue cu
basinul sau serpuitor si um-
brit de codri desi una din cele
mai pitoresti \TM ale Bucovi-
na Dela trecdtoarea Izvor,
unde 'si adund acest flu apele
sale (v. Moldova, rill), valea sa
urrneazd o directie de S.V.
insd numai pan lingd local.
Fundul-Mol.lova De aci Iona-
26
inte ea seandreaptä mai mult
spre V. pdstrind o formd une-
ori asa ingusta, Inca coastele
sale seamand mai mult a fi o
Abia linga orasul Cimpu-
lung valea se ldrgeste, ajun-
gind aci chiar la ldtimea de
1 km. Imediat insa se strim-
teazd din nou, pand in apro-
pierea tîrguluî Gurahumora,
unde malurile Moldovei incep a
deveni joase, permitind albiei
riului de a se intinde In voie
pind la trecerea riului pe teri-
toriul regatului Rominiei (lin-
gd local. Cornul-Luncel).
Valea Moldovel are o lun-
gime de 93 km. si se Impre-
unä partea stingd cu väile
laterale ale Moldovitei si Hu-
morului, iar la dreapta cu vdile
Lucavei, Putnei si a Suhei, ves-
tite prin pozitiunea lor roman-
tied (mai ales Valea-Putnei).
Bistrita-Aurie (cu basinul ei)
formeazd o vale nu mai pu-
tin frumoasä, deasemenea a-
dined si strimtd, care incepe
dela trecdtoarea Stiol si se
continua pe teritoriul Buco-
vine! (dela Cirlibaba incoace),
urmmndintii o directie de S.V.,
apoi dela Dorna inainte o
directie de N.V. si indreptin-
du-se in fine iar catre S.V.
pentru a trece, lînga gura pi-
rîuluï Colbul, pe pdmintul Ro-
minia Aceastd vale are o in-
tindere totald de 65 km. si se
imbind la stinga cu vdile la-
terale ale Cibäului, Cirlibabei,
cu valea Rusca si cu cea a
piriului Colbul, care, inchisd
find de puternicele masivuri
muntoase Dealul-Calusi Deal ul
Crelu, se prezintd ca una din
vdile cele mai pitoresti din
cite se gasesc in Carpat.l. Pe
dreapta Insä basinul strimt al
Bistritei se impreund cu cloud
ATM considerabile si aproape
mai late decit dinsul, adica cu
www.digibuc.ro
BUCOVINA
Valea Dornei si cea a pdriului
Neagra. Prin Valea Bistritei
cea a Dome! duc cele mai
insemnate sosele a'é Bucovi-
na adevdrate constructiuni (le
artd, una spre Transilvania,
iar cealalt6 spre Ungaria.
Ape stätäioare. Ape std-
tatoare Bucovina are putine
si cele existente sub forma de
hele§teie i iazuri se gasese
mai mult in partea dinspre
N. a tdrii, adica pe platoul
dintre N stru i Prut. Cele
mai insemnate helesteie se afld
linga comuna Staucenï, apoi
pe la Malatinet, Siscdut, Ve-
renceanca, Chiseldu, Cernauca,
Cuciur- mic si in apropierea
tirgurilor Cotman si Zastavna.
La sudul Bucovinei, adicd In
partile rominesti, se gäsesc de-
asemenea iazuri mai mid, pre-
cum la : Litenï, Nemericeni,
Bunesti i Securiceni.
Terenuri mldstinoase, din
contra, se afld in Bucovina
destul de multe, asa dealun-
gul riurilor Dorna §i Neagra,
ba sunt, chiar si mocirle de
munte, ca cele de pe pantele
culmilor Suhard, Giumäldu si
Alun. Tot asa se gdsesc bah-
ne destul de intinse pe stinga
Siretului (linga loc. Presecd-
reni), in sesul Rädäutuluï, a-
proape de corn. Fratdutul-Ve-
chiii) i Satul-mare, precum
si in valea Sucevei (lingii It
cani).
Geologia muntilor Buco-
vinei. Muntiï Bucovind sunt
constituitï in general din mica-
sist, gnais, sist amfibolic, cuar-
tite, granit, porfir, trahit, ser-
pentinA, calcar, dolomit, gresie-
conglomerat i alte soiurï de
roce. Foarte rdspinditä in a-
cesti munti este gresia car-
patted, o formatiune mar-
noasd si nisipoasa, care ocupd
o suprafatd de 3500 kil. pAtr.,
 BUCOVINA
adica o treime din intinderea
Aceastd formatiune se
mdrgineste la N. si la E. cu
linia care formeaza hotarul
dintre regiunea muntilor siacea
a colinelor si care se intinde
de la Vijnita prin Berhomet,
Crasna, Vicovul-de-Sus, Mar-
ginea, Solca, Cacica i Palti-
noasa pand la Val esaca.
Hotarul de S.V. al acestei
formatiuni trece prin Valea
Sdratei, lantul Lucinei, prin
povirnisul masivului Munce-
lului, prin ramificatiunile de
la N. ale Raraului si in fine
printr'o linie dusd de la co-
borisul de räsarit al muntelui
Todorescul, in directiunea de
S.E. [And la acel punct, unde
coamele masivului Baiasescul
se apleacd catre valea Ne-
arilesef.
In interiorul acestei zone se
rr al afla calcar coralian si de-
pozite considerabile de sare,
mai ales la Cacica. Gresia car-
paticd este in general cenusie
sau galbue, in unele regiuni
chiar rosie; are o sistozitate
pronuntatä si este foarte sä-
raca in fosile.
Gresia tediard, o forma-
tiune posterioard celei carpa-
tice, alcdtueste partea prin-
cipald a regiuniI dintre Dor-
na-Vatra i Poiana Stampei.
Aceastd formatiune, precum
calcarurile nurnulitice apartii-
toare unei formatiuni mai ti-
nere, formeazd contraforturile
muntilor de trahit ai Dome!. Se
arata In ambele maluri ale
riului Dorna, in muntele Ousor
si In masivul Tapulul, la N.
de Bistrita Aurie.
Cea mai insemnatd parte a
muntilor Bistritef Aurii este
formata de o zond de sisturI
cristaline, larga de 20-25 km.,
constituitä din micasist, gnais,
sisturi amfibolice i felurite
27
cvartite. Aceastft zond este in
tercalata intre zona de gresie
carpaticd care o margine§te
la N.-E. si formatiunea ter_
tiard veche, care o märgineste
in partea de S.-V. (Stara-
Vipcina) in tard si se uneste
spre S. si S.-0. cu muntif
Transilvaniel. Aceasta forma-
tiune contine depozite bogate
de minerale i cite-va izvoare
sulfuroase. Astfel, ambele iz-
voare sulturoast de la Iaco-
beni apartin acestel zone.
Ramificatiunile muntilor
limanuluT ce se gasesc la ex-
tremul sud al Wilt se compun
dintr'o formatiune vulcanica
trahitica, in care 41 au ori-
ginea izvoarele feruginoase din
Dorna.
Regiunea colinard de la N.V.
dintre Nistru si Carpati, este
alcdtuitd din depozite neogene
diluviale i aluviale, cari, la
rindul lor, se compun, in cea
mai mare parte, din argiluri,
nisipuri s, i din materif calca-
roase.
Clima Bacovinet. Buco-
vina are o climd continentala,
extrem de aspra, ma! ales in
timpul iernei, care de obiceI
tine aproape cinci lunii consecu-
tive. In schimb primavara e
scurtä de tot, vara foarte caldd,
toamna lunga i temperatd.
Asprimea ¡erne! i trecerea ei
In lunile de primgvard o dato-
reste Bucovina, cu toatäsituatia
sa In zona medie, imprejurarei
cA nu este prin nimic aptiratA
spre Nord si N.-E., ci e din
contra expusd crivdturilor ce
vin gird obstacol din regiunile
de miazd-noapte peste sesul
sarmatic i cel podolic, pe chid
vinturile calde ale suduluf, cari
ar putea-o atinge, se lovesc
de lanturile carpatine, incit o
ajung foarte cu anevoie. De
alt-fel fluctuatiunile de tempe-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
ratura in Bucovina sunt ne-
insemnate in partea ei mun-
toasd ; in schimb insä domneste
o mare predizpositie la precipi-
tate atmosferice. Media anua id
a temperature! variazd pind
la 5.5 grade Cels. in regiunea
muntoasd, i pAnd la 8 grade
Cels. in regiunea colinard. Ma x
mul cAldurel vara e 35 gr. C.,
iar cel al frigulut in lunile de
iarnd 30 gr. C. Limitek. pe-
rioadei ferite de brumä cad in
localitatile deluroase cam intre
20 Mai si 1 Octomvrie, la munte
insd intre 10 Iunie si 1 Sep-
temvrie.
Cantitatea anuald a 'ploilor
in cifrd medie ajunge pdnd la
68a mm. Cea mai sdracd in
umiditate e partea de N.-V. a
Bucovinei. Sezonul principal
al ploilor cade vara in lunile
Iunie i Iulie, cuprinzind mai cu
deosebire regiunea vdii Cere-
musului, partea de sus a \Tail
Bistritei i imprejurimile local.
Pojorita. Epoca de zdpadd, la
rindul eL numard in pArtile
deluroase 120-140 de zile,
la munte insti 150-200 de zile.
Din contra se accentueazd mull
predispozitia la furtuni, cart,
desi nu sunt dese, Insa apar
ma! ales in pdrtile de munte
ale nordului, sub forma destul
de violenta, pricinuind mart
pagube. Aparitia grindinci se
restringe mai mult asupra re-
giunei dintre Prut i Nistru,
nu cruta insd nid pat-tile de S.
Grindinile se ivesc mal cu
abondentd in luna Iulie i e
lucru rernarcabil cd terenurile
reimpAdurite ale Orel sunt cele
mai scutite de grindini.
In total, clima Bucovinel,
cu toatd asprimea ei caracteris-
tied si In ciuda Imprejurdrii nu
mai putin semnificative, cd yin-
turile de apus aduc, la ori-ce
timp ar fi, de obicei precipi-
BUCOVINA
tate atmosferice, este totusi
foarte prielnica atit vegetatiei,
cit i vietei animalice si nu
produce absolut fenomene mor-
boase. Verile calde bogate
i -= 2.219 h. ; Trifoiti (fin) =
in ploi favorizeazd cultivarea
tuturor cerealelor, facind in
acelasi timp ca sä se coach
toate poamele, pand chiar
strugurii. Singur porumbul su-
ferd putin in vaile Sucevei
ale Siretului din cauza bru-
melor prea timpurii. Mai mult
decit toate influenteaza insa
in accste conditiuni climatice
intinsele paduri ce le are Buco-
vina si in special arborii ceti-
nosi, acestia din urma consti-
tuind pentru tara, indeosebi
prin belsugul de molizi de cali-
tate superioara, o adevarata
bogatie de pre i viitor in-
calculabil.
Agricultura. Solul Buco-
vine! find compus pe jumatate
din terenuri potrivite pentru
agrieultura si avind in multe
locuri paminturi foarte fer-
tile, el a fost deci totdeauna
propriu pentru a produce cele
mat' variate soiuri de plante. Pe
linga suprafata de aproape
288.000 hectare pamint arabil,
cit prezinta I3ucovina (caci par-
tea muntoasa nu cuprinde,
decit aproximativ 40.000 hec-
tare suprafata buna pentru era-
tura), restul e destinat pasu-
natului si culture! paduriler,
ce constituesc partea cea mai
insemnata din averea tarii. In
colo toatd regiunea colinara, cu
micurile sesuri i complexul
vailor,cuprinde 288.000 hectare
pamint de araturd, pe cari se
cultiva cu succes toate felurile
de bucate, ocupind aproxima-
tiv urmatoare suprafete : Po-
rumb -= 67.343 h. ; Ovds =
41.470 h. ; Secara = 26.958 h. ;
Orz =26.610 h.; Griu=20.266
Hrisca = 2.752 h. ; Pasat=979
28
h. ; Rapita = 890 h. ; Legumi-
noase = 4.456 h.; Cinepa =
5421 h. ; In = 1.842 h. ; Car-
toff = 25.472 h,; Sfecle i napi
33.450 h.
Cea mai densa suprafata
cu araturf o gasim la partea de
O. a Bucovinei. Din celelalte
suprafete productive 131.755
hectare sunt finate, 8.070 gra-
dini, 43 h. vii, 105.158 h.
imasuri, iar 35.718 sunt de
considerat ca neproductive sau
ocupate de cladirl. Pddurile
din contra ocupd un spatiti
de 451.220 h., la care se mai
adauga Inca 25.030 h. de poieni
cu pasuni de munte. Produc-
tivitatea cea mai inferioara o
gasim pe malurile deluroase
ale Sucevei. Cea mai fertila
parte a torei insa e regiunea
dintre Nistru i Prut. Tot asa
regiunea spre S. $i O. de
Suceava. Necesitatile traiului
zilnic ale locuitorilor de tara
s'au format si in Bucovina
asa, in ell porumbul sa-i ser-
veasca .in special pentru in-
tretinerea sa si a animalelor
de casa, jar cerealele nationale
vechi, cum e griul, sd fie des-
tinate mai mult speculei. Ca
in regat dar, mamaliga
turta de Mind de porumb sunt
alimentul principal al satea-
nului, iar strujanul acestei plan-
te, nutretul vitelor sale si ades
combustibil. Afard de asta
a intrat lusä in regimul ali-
mentar i o altd planta, adica
cartoful, care se cultiva in
toata tara i serveste in tim-
purile recente, intocmaI ca
porumbul, si la fabricatiunea
spirtului, industrie de capitenie
in Bucovina. Trebue totusi de
observat ca agricultura nu se
practica de populatiune decit
in modul vechia, obisnuit in
tard, cu exceptii de cele citeva
www.digibuc.ro
BUCOVINA
colonii germane si de admi-
nistratiunile domeniilor mar!,
din car! cele mai de searna
sunt a fonilului religionar bu-
covinean si ale hergheliilor Sta-
tului.
Pe linga agriculture propriii
zisa vine in al doilea rind cul-
tivarea finetelor, finul find
nutretul principal al vitelor,
cad' petrec in timpul verei pe
poienile muntilor, iar toamna
se aduc la ses spre iernare.
Präsila vitelor cornute a luat
in Bucovina un avint si mai
consiclerabil dupa a$a zisul
vamal al A ustriei cu Ro-
minia, Bucovina find chemata
a indeplini rolul Moldova care
era renumitä pentru boi de
rasa.
Un alt sal de cultivare a
pamintului in Bucovina, care
trebue mentionat, este gradi-
naritul si pomaritul, cu care
se ocupd in special coloniile
de Lipoveni din Climaut
Fintina-Alba, practicindu-1 nu
nurnai In localitatile lor, dar
luind cu chirie gradini i po-
mete in diferite parti ale tarili
facind apoi negot intins.
Pentru cultura vitei de vie
exista in Bucovina unele lo-
cur!' foarte priitoare, precum
in districtul Sucevei la Reuseni,
Uidesti, Chilieni i mai la N.
in cornunele Hlinita, Jucica si
Repujinet. Se stie apoi ca i
pe linga Cernauti au existat
inteo vrerne podgorii, ale caror
urme se cunosc Inca i astazi.
Totalul viilor existente se ri-
dica la suprafata de 1.900 hect.
Pciduräritul. Paduraritul
ca cultura se practica de pre-
ferinta in Bucovina de ad-
ministratiuni forestiere organi-
zate dupa sistemele cele ma!
no!, urmarind nu numai ex-
ploatarea padurilor existente
intinse, dar i reimpadurirea
BUCOVINA
terenurilor devastate precum
si ale celor lipsite de umbra
si umezeala necesara prospe-
peritatif tarif din punct de ve-
dere agricol. Bucovina flind
acoperita aproape pe jumatate
cu paduri, aceste se prezinta
statisticeste astfel : 99.090 de
hectare pMuri mixte, cu arbor!
frunzosi adica fagi, carpeni,
stejari, frasini, ultni, meste-
ceni, paltini, arini, plopi, cas-
tani, Midi s. a. ; 337.790 hect.
arbori cetinosi, actin, mo-
lizi, brazi, pia jnepi, etc. si
in fine 10.985 hectare padurl
marunte si cringuri cu arbor!
si arbusti de tot felul. Aceste
complexurf de padurif fumi-
seaza un bogat material de
lemne de combustiune si de
constructiune, exploatat cu aju-
torul diferitelor Hui! ferate
portative (sist. Decauville) si
haituri de apa, etc., si se lu-
creaza la fata locului prin vre-o
30 de feresteie sistematice,
120 feresteie minate cu apa
si in male parte cu mina po-
pulatiei de munte, ce se ocupa
pe MO plutarit si cu meseria
lucrarii lemnuluf.
Trinatul. Vinatul anima-
lelor salbatice din padurile
aceste bogate constitue o parte
insemnata In administratia ta-
rii. Bucovina se imparte in
586 ocoluri de vinatoare, In
cari se ucid pe an aproxima-
tiv 100 cerbi, 268 caprioare,
36 mistreV, 5.000 iepurf, 5
ursl, 20 lupi, 560 vulpi, 3 risi,
400 dihori, 35 vidre, 25 pisici
salbatice, 76 bursuci, 2.000 vul-
turI, Of, soimi, hereti; si buhe,
etc., etc. Cerbi si caprioare ma!
ales se gasesc in codrii desi
at Carpatilor in mare abon-
denta, find favorizate aceste
animale prin dispozitiuni ri-
guroase de crutare. Ursul,
risul, pisica salbatica si lupil
29
au inceput sa dispara, de chid
se fac vinatori sistematice
anuale si se platesc premii
pentru starpirea acestor ani-
male. In schimb au dispa-
rut prin prea mult vinat a-
proape de tot pasari mult cau-
tate, ca dropia, gainusa, po-
tirnichea, s. a., ce se gaseau
odata in Bucovina in mare
multime.
Pescuitul de asemene se
practica pe o scara destul de
intinsa, desi in mod primitiv,
atit prin riurI, cit si prin iazu-
rile si baltile ce exista.
Prdsila vitelor. Prasila
vitelor se practica atit la
munte, cit si la ses si este
dupa agricultura si padurit
cea mai principala ocupatiune
a locuitorilor rural! din Bu-
covina. Mai ales de cind au
fost aduse cu cheltueala sta-
tului rase de vac! superioare
din Alp! si au fost aclimatizate
cu succes in tara, prasila vitelor
a luat un avint mare si Bu-
covina numara in momentul
de fata peste 250.000 capete
de vite cornute de prima ca-
litate. Nu mai putin a pros-
perat prasila cailor, de oare
ce statul austriac a infiintat
dela luarea Bucovinei Inca o
herghelie model, la Radautl,
indreptind prin distribuirea
armasarilor sal prin tara si
rasa de cal a locuitorilor. 0
anume specialitate de cai foarte
cautata este rasa cailor midi
de munte, numiti hutara, ex-
celenta prin rezistenta, forta si
prin inteligenta animalelor.
Numarul total al cailor In Bu-
cuvina se urca la 50.000.
Cresterea oilor ocupa si ea
un loc remarcabil in ocupa-
tiunea locuitorilor Bucovinei,
cu deosebire a! celor de la
munte, ma! ales ca o mare
parte din imbracamintea na-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
tionala sta in strinsa legatura
cu prasila acestui animal. Co-
jocul, pieptarele, caciula, su-
manul si bernevecii muntea-
nului, precum si alte lucruri,
sunt fabricate de casa, cisti-
gate exclusiv pe urma prasilei
oilor. Cu laptele si brinza de
01, apoi cu lina acestor ani-
male, se face un negot in-
tins. Bucovina numara peste
200.000 de oi si vr'o 3000 de
capre.
Cu cresterea porcilor se o-
cupa mat mult taranul de la
ses. Despre o rasa deosebita nu
poate sa fie vorbil, iar nu-
marul de 140.000 de animale
corespunde exact trebuintelor
interne ale tarii. Mult mai con-
siderabila este in schimb cres-
terea pasarilor de casa, lucru
care sta in legatura cu abon-
denta cerealelor la casele oa-
menilor. Cit despre albina-
rit, Bucovina a fost odinioara
vestita. AstazI aceasta cul
turd se practica pe7scara mai
mica, dar destul de remar-
cabila avind tam si acum Inca
un stoc de aproximativ 17.000
de stupi. Cultura vermilor de
matasa, despre care ne pome-
nesc multele plantatiuni de
dug a disparut cu totul, dar
se fac incercari a o reintro-
duce.
Industria fi Comerful.
Abstractie facind de industria
casnica a populatiund de tara,
care In Bucovina este aceiasl
ca si la noi in regat, Bucu-
vina prezinta cu toate condi-
tiunile excelente ce le are
pentru intreprinderi industriale
de tot felul, o stare de stag-
natiune, ba chiar in unele pri-
vinte o stare de regres. Asa
stabilimentele minere, cari
au fost create Inca pe la In-
ceputul veacului trecut de In-
treprinzatorul industrias Manz
I3UCOVINA
pe diferitele mosii mdnastiresti
ale fondului religionar gr. or.
au incetat a lucra unul (WO
altul, cu toate sfortdrile ce
s'au fdcut din partea admi-
nistratiunei, de a salva aceste
intreprinderi cu instalatiunile
lor scumpe. Din toate cite au
existat, functioneazd astdzI nu-
mai fonderia de la Iacobeni
uzina din Eisenati si aceste
nu topesc mineralii exploatate
din minele apropiate, ci pre-
lucreazd ferdrie veche, fabri-
cind unelte de casA de prima
necesitate, pe cari le pune in
vinzare la populatia de prin-
prejur si cea din Moldova
marginasa. Incolo toate Meer-
carile de falnicd industrie, cum
era de exemplu mina de ar-
gint si plumb din Cirlibaba,
sunt uitate, intomal ca si spa-
latul aurului, ce se practica
in vremuri pe apa Bistritei,
care-si trage fried de pe atunci
numele de Aurie. Singura,
exploatarea sdra a luat un
mic avint, find practicata in
mod sistematic in stabilimen.-
tele de la Cacica, cari scot pe
fie care an sare In valoare
de aproape un milion de co-
roane. Aceasta sare se pune
in vinzare parte rafinatd, parte
In drobi mari ce se cumpara
pentru vite.
Industria lemnului de con-
structie se desvolta in schimb
cit se poate de bine, speciali-
zindu-se de un timp in indus-
trii variate similare de anume
categorie. Astfel exista pe lingd
ferestraele mari cu motori de
abur si de apa (din cari cele
mai considerabile se afld la
Cernauti, Mezebrody, Dorna,
Falcau, Marginea, Rusi-Mol-
dovita, Negrileasa, IaLobeni si
Putna), incd o fabrica de lemn
de claviaturd la Molit, o alta
de lemn de resonanta la Stul-
30
picani, una de lina lemnoasa
la Pojorita i alte doua fabrici
de producte de alta naturd la
Putna i Rusi-Moldovita, s. a.
o industrie specialdformeaza
in Bucovina fabricatiunea ra-
chiurilor si a spirtului brut.
Exista In prezent In Bucovina
peste 30 de fabrici de acest
soiti cu instalatiuni In stil mai
mare, producind anual cam la
40.000 hl. de spirtuoase. Mai
sunt apoi In Bucovina 7 fa-
bricI mall de bere si 8 mori de
abur. Cit despre morile de apa
ele se ridic la numarul de 438
intre cari nu sunt socotite mo-
rile pe vase ce se gdsesc mai
ales pe Prut i Nistru. Apoi
mat existd o fabrica de uleiurl
vegetale In Zucica, cloud fa-
brief pentru rafinatul de ule-
iuri minerale la Lencdut
Mitoca, apoi o fabricd de old-
rii la Cernauti, unde se afld
una de dogaril i butoaie
una de betonagii. Tipografii
are Bucovina 15, stabilimente
de litografie 4, fabrici de var
8 si fabrici de cardmida 56.
Pe linga aceste stabilimente,
cari reprezint oarecum partea
progresiva a industriel buco-
vinene, trebuie pomenita si fa-
bricatiunea sticla care se prac-
tica Inteo vreme la Crasna,
Althütte, Neuhütte, Fürstenhal
Karlsberg, actualmente insa
a decazut cu totul. Numai la
Crasna-Ilschi se mai face Inca
ceva sticla ordinard.
Numarul reprezentantilor in-
dustriel diferitelor meserii
in Bucovina nu trece astäzi
peste 6750 de insi, cari sunt
aproape excluziv straini. Unica
breasla a cojocarilor i poate
incti alte bresle inferioare de
tat-A, au mai ramas in mi-
nile Rominilor, pe cind vesti-
tele bresle de meseriasi romini
ce au existat odinioard In ora-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
sele Suceava, Siret si Radauti
si erau organizate dupd mo-
delul celor stisesti din Tran-
silvania vecind, au ramas nu-
mai un ce istoric, de care ne
pomenesc analele austriace de
pc vremea ocupatiunei Buco-
vina
Comertul Bucovinei cu ta-
rile invecinate, care pind acurn
30 de ani se desvolta mat mult
pc loc, prin bilciurile vestite ce
se tineau In diferite localitdti
si la cari participa mai ales
Romania, a luat dupd cons-
truirea liniilor ferate o directie
cu totul noud si in deosebi
contactul cu regatul nostru s'a
redus foarte mult dela rdzboiul
varnal Incoace. Astäzi Buco-
vina a ajuns, In detrimentul
exportului roman anihilat ea
insasi tat-A de export si Intre-
tine pe linga asla un raport
viu cu restul Europei prin ro-
lul de element mijlocitor, mai
ales cu Rusia. A ceste avan-
tagif le a realizat Bucovina cu
deosebire prin camera sa de
comerciü i industrie, care trece
in ochii lumei comerciale ca
una din cele mai active. Ca-
pitalul ce ruleazd anual pe pi-
ata comerciald a acestei mid
ajunge astazI la cifra de
50.000.000 coroane. Cit de bine
stie sa manevreze acest cen-
tru comercial, se vede din fap-
tul ca Bucovina exporteazd
in i prin Romania, care insdsi
e atitde bogata in paduri, o
cantitate enorma de lemnarie,
concurInd'o astfel in modul cel
mal sirntitor.
art de comunicatiune.
Aceste sunt in Bucovina intr'o
stare de prosperitate continua.
Incepind cu soselele mari, din
caff unele au lost construite
din punct de vedere strategic
cu multa mdiestrie i ingrijire
Inca de la luarea Bucovinel
BUCOVINA
de catre Austria, si pana la
drumurile districtuale, ele toate
sunt bine intretinute, suprave-
gherea lor find supusa unor
comitete administrative spe-
ciale, care controleaza cu ri-
goare starea buna a drumu-
rilor $i podurilor.
Dintre soselele principale ale
Bucovinei, pe Carl poporul le
numeste atit de caracteristic
drumuri imparatesti." cea mai
insemnata este asa numita ?o-
sea carpatind (Karpathen-
strasse), care incepe de la in-
trarea de Nord In Bucovina,
adica de la local. Sniatin, trece
prin Cernauti, Siret, Suceava,
Gurahumora, Cimpulung, Dor-
na-Vatra, Poiana-Stampei si
apuca apoi pe la trecatoarea
Bargaului spre Transilvania.
Cu aceasta linie de comunicatie,
admirabila sub toate punc-
tele de vedere, se leaga apoi
linga local. Dubaut pe Prut
o alta sosea, tot principala, si
nu mai putin bine intretinuta,
ce poarta numele de $oseaua
Impetritd (Verdcckte Reichs-
strasse), care trece prin loca-
litatile Hlinita, Storojinet, Ciu-
deiu, Vicov, Marginea, Solca,
Cacica si se impreuneaza la
Gurahumora cu soseaua mare
precedenta. Urmeaza apoi asa
numita $osea podolicd, ce
se bifurca din Soseaua car-
patina linga corn. Marnaiestii
Vechi $i duce spre tirguletul
galitian Zaleseczyk. Mai este
apoi asanumita ,5oseaua Va-
maid ce se desprinde si ea
linga orasul Siret dikl Soseaua
carpatina si duce la vama ro-
mana a Sinoutului. In fine se
numara intre ,rcaile ide cornu-
nicatie de ordine superioara
Inca si asa numita ,5osea Bel-
giand, care se desprinde ceva
mai sus de loc. Iacobeni din
Soseaua carpatina si, urcind
31
valea Bistritei in sus, duce pe
la Cirlibaba si prin trecatoarea
Stiol in Maramures (la Sighet).
Aceste sosele reprezinta o
lungime totala de 429,6 km.
Pe langa ele Bucovina mai
are insa Inca 26 de sosele dis-
trictuale cu o lungime totala
de 932 km., deasemenea bine
intretinute si o ret.ea destul de
intinsa de druniuri vicinale ce
leaga comunele intreolalta si
constituesc la' rindul lor o lun-
gime totala de aproape 3000 km.
Reteaua liniilor ferate in Bu-
covina prezinta actualmente o
lungime de peste 500 km., din
care linia principala, adica ve-
chea cale ferata Lemberg-Cer-
nauti-Iasi traverseaza Buco-
vina de la Nopolocauti si pina
la Itcani (Burdujeni) pe o dis-
tanta de 114 km. Construirea
acestei cai ferate, care pune
Bucovina in atingere cu Ves-
tul Europei pe de o parte $i
o leaga si cu Rominia, a fost
inceputa la 1865 si terminata
la 1869. De ea se leaga urma-
toarele linii ferate locale:
Linia ferata locala Cernauti-
Noua-Sulita (30,8 krn.) care a
fost deschisa la 1884 si leaga
linia principala a Bucovinei
cu caile ferate rusesti. servind
in special pentru traficul lem-
nariilor ce se exporla in mare
cantitate din padurile bucovi-
nene.
Linia locala Hlibeca-Berho-
met (p. S. 53 km.) cu ramura
Carapciu-Ciudeiu (19 km.) si
o linie suplimentara primitiva
de la Berhomet p. S. la Me-
zebredy (9 km.), deschise toate
de la 1886 Incoace, aproape
exclusiv pentru transportul de
lemnarii.
Linia Hatna-Cimpulung (67
km.) deschisa la 1888 $i con-
tinuata acuma [Ana la Dorna-
Vatra, avind si o linie supli-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
mentara de la Vama la Rusi-
Moldovita ce s'a construit de
asemenea numai in vederea
exploatarilor clan din acele
regiuni paduroase.
Li n ia Hadic-Radauti-Frasin
(Brodina) cu o lungime de t 1
km. si o ramura ce o leaga
cu localitatile Carlsberg si
Putna (9 km.), construita in
vederea stabilimentelor de in-
dustril de acolo.
Linia Itcani-Suceava (7 km.)
ce leaga calea ferata princi-
pala cu ora$111 Suceava.
Linia Hliboca-Siret (19 km.)
ce leaga C. F. principala cu
orasul Siret.
Linia Nopolocauti-Vijnita (44
km.) cc leaga C. F. princ. cu
tirgul Vijnita si exploatarile
de lemnarie din valea Cere-
musului.
Linia Lujeni-Zaleszezyk (43
km.) ce leaga C. F. pr. cu
tirgul galitian Zaleszezyk, m ij-
locind si traficul de lemnarie
din acele regiuni.
Cai de cumunicatie impor-
tante pentru Bucovina mai
sunt apele, mai ales din punct
de vedere al transportului lem-
nariilor, ce constituesc bogatia
naturala a tad'''. De cand s'au
construit caile ferate, negresit
ca acest mijloc de transport
modern a covirsit insemna-
tatea transportului pe apa, re-
ducindu-1 la un rol secundar
$i aproapc exclusiv local. To-
tu$1 plutaritul si-a pastrat In
Bucovina insemnatatea sa si
lungimea Enid de transporturi
acuatice prezinta si astazi Inca
cifra insemnata de 450 km.
Practicabile pentru navigatiu-
ne In sens mai larg sunt de
fapt numai apele Nistrului,
Prutului, Ceremusului si ale
Bistritel A unit. Sirctul, Sucea-
va si Moldova, desi permit
lesne miscarea de plute pe
 BUCOVINA
albiile lor, au totu$1 defecte
multe, nefiind regulate, incit
prundisurile, ce se gAsesc la
intervaluri in calea plutelor,
devin obstacole foarte supd-
rdcioase si permit coborirea
neintreruptd a plutelor numal
la momente favorabile. Acest
inconvenient a fost prin unele
locuri incitva paralizat prin
construirea de zagazuri i e-
cluze (haituri) din cari existd
la moment In muntii Buco-
vine! mai bine de 20. Cea mal
mare si pretioasä constructie
de acest fel este ecluza de
linga Delhopole, distr. ijnita,
cldditä la 1879 pe matca
Pärcalab (afluent al Ce-
remusului Alb).
Po#a Telegraful. La
luarea Bucovinei de care Aus-
tria s'a Infiintat, desigur mai
mult tri scop militar-adminis-
trativ, un serviciti postal,
care se executa la inceput prin
OWL Astazi Bucovina are
123 oficii postale cari expe-
diazd pe an mai bine de 8
milioane de scrisorl, un milion
de jurnale i peste 600.000 de
pachete, cu o miscare de valori
si de bani pind la 120 milioane
de coroane. Tot asa a propd-
sit si serviciul telegrafic, Bu-
covina a %rind in minutul de
fatd 60 de oficii telegrafice cu
o miscare de un milion ju-
matate de depe$1 pe fiecare
an. Dela 1883 a inceput a se
introduce si serviciul telefonic
acesta are pina acum mai
multe centrale cu vr'o 300 de
Populatia. La anul 1777,
cind a intrat Bucovina sub
administratiunea Austriei, po-
pulatia ei totalä era, dupa cum
se vede din recensamintele co-
misiunilor de ocupare militará,
numai 75.000 locuitori, ceea ce
ar corespunde cu 7 locuitori
32
de km. par. Bine inteles ca
multi din locuitorii Bucovina
ingrijiti de noua stare de lu-
crud au tinut sä päräseascä
tara in numär insemnat i sa
se refugieze in restul Moldova
Pe de alta parte avantagiile ce
le infdtisa Austria tuturor celor
ce voiau sä se aseze in Buco-
vina, intre cad foloase era in
prima linie scutirea vremel-
nica de armata si de biruri,
ademeneau prea mult lumea,
Melt acest frumos pamint sa
nu fi devenit incurind obiectul
dorit al diferitilor cohnisti. In
special alipirea Bucovinei de
Galitia, de care nefericita tat-A
a scapat abia pe la 1860, a
contribuit foarte mult la impes-
tritarea populatiunei bastinase
rominesti cu elementele slave
ce se revarsard sub aceastä
administratiune, potop peste
tard. Desi numdrul locuitorilor
a sporit destul de repede, dar
caracterul national al Buco-
vinei s'a schimbat In asa chip,
incit astäzi elementul bdstinas
rominesc a ajuns s5 fie chiar
In minoritate, iar Rutenii mai
noi yenii sd fie populatia co-
virsitoare tarii. Bucovina nu-
mat-A in momentul de fata
693.000 de locuitori din cari
268.367 Ruteni, 229.451 Ro-
mini, iar restul se imparte,
precum vom specializa mai
jos, pe celelalte natiuni ce mai
existä In WM. Numärul popu-
latiunei este dar fata de cifra
constatata la ocuparea Buco-
vinei de cdtra Austria, aproape
inzecit, ceea ce Inseamna In
adevar foarle mult, mai ales
cand n'au trecut de cit 130 de
ani de la ocupatiunea Buco-
vinei de caträ Austria. $i totu:g
Bucovina nu ocupa, dacd o
comparám in privinta densi-
tatii populatiuneï cu cele-lalte
provincii Austriace (62 locui-
www.digibuc.ro
BUCOVINA
tori pe km.), decit al saselea
loc ; fata de populatiunea din
regatul nostru Insd ea prezintá
un plus de 16 locuitori de km.
patrat.
Considerind acum popula-
tiunea Bucovinei dupd natio-
nalitati i incepind cu Rominii,
gasim cd aceastia locuesc in
numar compact mai ales sudul
apoi mijlocul, o parte
rasariteana i extremitatea de
S. V. a el. Intre locuitorii
romini de la rdsarit, i anume
la S. de Prut se afla presdrate
localitáti cu populatiune ru-
teana, intocmai cum vedem
aceasta in regiunile Moldovel
pe linga Iaï si Veresti; proba
ca avem a face aci cu colonii
slave din Pocutia aduse in-
cd pe timpul domnilor vechi
ai Moldovei, $tefan-cel-Mare
Deasupra, adica la N.
apet Prutului, se afla dease-
mene Rominf, earl' desi in nu-
mar restrins, dar totusi repre-
sinta o populatiune curat ro-
mineascd, cum sunt comunele
Mahala, Buda, Cotul-Ostritei,
Boian i Noua-Sulita. Incolo
Jinja de despártire intre popu-
latiunea romina i cea ruteand
infdtiseaza o stare statatoare
nid de cum o inaintare repede
a elementului slay precum sus-
tin unele organe administrative
austriace, insuflate de tendinte
protivnice rotninilor.
Rutenii, astazi mai puternid
la nu már ca populatiune ruraldl
multdmita diferitelor favorur.
si concesiuni politice, de car,
s'ati bucurat in timpii mal noi,
locuesc in nurnär compact nu-
mai partea de la N., cea de NI
V. si majoritatea nord-vestu-
lui din Bucovina. Insulele de
populatiune slavd aflätoare la
V. si in putinele locuri din S.
Bucovina trebuesc socotite ca
elemente venite, fie in epoca
1311COVINA
istoricd pomenitd mai sus, fie
in timpul cind Bucovina tinea
de Galitia (1787-1849), fie
insfirsit cu prilejul aducerei de
lucrätori Galitieni pent ru cons-
truirea liniilor ferate si a diferi-
telor fabrici, in special ale celor
de spirt.
Cit despre asa numitii Hu-
tani, ce locuesc muntil de N.
si N.-V. a! Bucovina acestia
sunt numdrati deasemene intre
Ruterd, desi vorbesc numai
ruteneste, dar incolo ei infid-
tiseazd hied i astäzi caracte-
rele rasel lor turco-tartarice,
find fanä indoeald niste ramd-
site de Cumani (Uzi) ce s'au
pripdsit pe la obirsiile Sucevei.
Ceramusului si ale Moldovei.
Er formeazd de fapt o popula-
tiune osebitä de 25 mii de
suflete, ad pastrat In graiul
si obiceiurile lor foarte multe
elemente rominesti, din cari
elemente s'ar putea conchide cd
neamul lor de origine cumand
a fost intil romanizat in i lonizare de Germani s'a fricut
urmá abia a primit ca limbd
dialectul slay vorbit in timpul
de fatd. Ei se sting insa vizibil
din pricina sifilisulul i alcoo-
lismulul ce bintue cu furie prin
satele hutdnesti.
Germanit, 55 de mil de su-
flete la nurndr, locuesc in Buco-
vina irnprdstiati. atit la sate,
eft i prin orase. Cele mal de
scamd comune de colonisti ger-
mani sunt la Rosi, (sat lingd
Cernauti,) Frátduti, Ilieti, Tc-
reblecea, Carlsberg, Badeut,
Satul-Mare, Fürstenthal, Molo-
ghia, PojorIta, Eisenau, Iaco-
beni, s. a. Se mai gdsesc de
asemene Germani in numdr
mai mare In orasele Cernduti,
Siret, Suceava, Raläuti, pre-
cum si in diferitele tirgulete,
mai ales insd la Gurahumora.
Cei mai multi din acesli din
urmil sunt veniti in tard Tined
(1312. Dictionarul Buconiner.
88
din secolul al 14-lea si se trag
din asa numitii colonip sasi
slabiliti Intl! in Transit vania. Et'
se indeletnicead cu felurite me-
seril i erad, precurn se vede
din cronici, organizati in bresle
cari avead un rol precum-
pänitor In micile orase moldo-
vene, de ex. in Suceava
Siret.
Cit despre asa numitil colo-
nisti germani, venirea lor s'a e-
fectuat in epoci räslete si pc mo-
tive diferite. Citiva ani inainte
de ocuparea Bucovinei de cdtre
Austriaci (1760), s'a format d. e.
o colonie de nemli postávari,
veniti din Breslau in loca-
litatea Prelipcea pc Nistru
neputindu-se mentine din cauza
evenimentelor rdsboinice de
pe atunci, s'au retras mai
adinc in Moldova, formind
coloniile de fabricanti posta-
vari, din cari mai avem urme
astdzi Incá, pe la Ncamtu,
Piatra si Buhusl. O altd co-
in Bucovina pe la 1710 cu o-
cazia infiintdrii monetáriei de
IingáCernduti, dincolo de Prut,
de catre generalul rus Garten-
berg, clupti a cdrui nume (tra-
(lus in limba polond) s'a si nu-
mit localitatea, cum o slim as-
adicd Sadagura. Adevd-
rata colonizare a Bucovinei cu
Germani a fost initiatd de in-
susli guvernul austriac, care in
solucitudinca sa de a populd
repcde Bucovina si a ridicd In
nod cucerita tuft agricullura,
a adus pe rind, intre anii 1782
pind la 1850, coloni$ti din
toate pdrtile Austriei i Ger-
mania Nu mai putin a lucrat
In acelas sens intreprinatorul
exploatator de mine Manz, a-
ducind la rindul stua nume-
rosi minen cu familiile lor
stabilindu-i In localitatile ce
poarta astdzi tncá nume nem-
www.digibuc.ro
13i1COVINA
test!, precum : Mariensee, Freu-
denthal, Luisenthal, Iacobeni,
Eisenau si a. Cea dintif co-
lonie de agricultori germani
Este acea din Mologhia (linga
Cernauti), infintatä la 1782,
mai =It din indemnul admi-
ministratiunef militare, care se
tanguia mereü cd populatia
indigend valahd nu cultivil ce-
realesi al din lipsd totald de ováz
orz nu se poate intretined
caveleria gam izoanel dela Cer-
nduti. Cele mac insemnate co-
lonii germane de natura agri-
cold au fost aduse din Ger-
mania centrald i anume din
Würtenberg, Baden, Pfalz ; e-
xistá insa i altele, can au fost
chemate din Boemia de N. si
din Transilvania. Colonistic mi-
neri mai sus pomenip, can
siel ad trebuit sd se apuce,
dupa desfiintarea minelor, de
plugdric, sunt In majoritate
veniti din comitatul ungar Zips.
Rominul Ii numeste pe acesti
strdini, cu cari nu s'a putut
de altfel asimila nici cind,
fárd deosebire ..5vabi", (adica
nemtl din Würtemberg). De ob-
servat este tolusi cd in satele ro-
minesti, pe uncle se gdsesc co-
lonii germane, populatiunea
bfiOna0 romineascã s'a in-
fluentat in ce priveste lucrarca
pamintului, prásila de vite, ma,
alescea decal,c1ddirea edificiilor
de gospodarie, etc., de cultura
germand. Sunt in momentul de
faä printre Romim gospo-
dari avuti, pe cind la ur-
masii colonistilor incepe a se
ivi un fel de degenerare, da-
toritd luxului prea mare, la
care se dau colonistii de re-
gula dupti belsugul dobindit
prea repede.
Polonil, a cdror existentd
In Bucovina este confirmata
incá inaintea anexdrifaustriace,
constiluescastazi o populatiune
BUCOVINA
de aproape 25.000 de suflete,
ce se mentine mai ales in ora§e
§i tirguri. Pe cind insd Polonii
de datd mai veche erau venitl
pe urma raporturilor domni-
lor §i boierilor moldoveni cu
Po Ionia §i ajunsese chiar a fi
proprietari de mo§ii, emigra-
tiunile de data mai noud se
gasesc in legt.iturd cu epoca
in care Bucovina figurd ca
district galitian. Din acel strat
de functionarf, meseria§i mid,
comercianti, servitori, §i alti
pripa§iti, s'a alca tuit acel con-
tigent mic, dar simtitor, de so-
cietate polona, ce o are Buco-
vina mai cu samd in partile
de N. Ei sunt foarte tenad in
mentinerea limbei §i caracte-
rului lor, profeseaza un natio-
nalism nestramutat§i trec drePt
catolici fervent!.
Maghiaril, intre cari numa-
rambineinteles§iSecuii, sunt in
Bucovina in numdr de aproape
9.000 §i locuiesc in colonii corn-
pacte, caHadicfalva, Andreas-
falva, Isten§eghit, Ioseffalva,
precum §i amestecati cu Ro-
mini!, cum ii gasim de ex. In
comuna Iacobe§ti. Bucovina
avea Insd afard de aceste co-
lonii ungare infintate de catre
Austria In anif 1777 §i 1786,
altele mai vechi, Inca de pe
timpul lui Alecsandru cel Bun
§i anurne secuie§ti, mai ales
la Suceava §i prin imprejuri-
mile a Coloni§tii unguri au
pastrat pe deplin semnele rase!
lor, vorbesc aproape excluziv
limba lor §i cel mult putina
romineasca §i sunt de religiune
catolicd. De la Romini au luat
cu toate aceste multe obiceiuri,
mai ales din cele privitoare la
viata sociald cre§tineasca, a§a
la nunti, botezurl, inmormin-
tad, proba cd era paganis-
muluI a fost greu biruitd de
din§ii. Pe linga obiceiurile pri-
34
mite, intre cari cel mai carac-
teristic e cultul mortilor cu os-
patul §i comindarele practi-
cate de Romini, ei aCt adop-
tat dela poporul nostru §i
superstitiile poporale. Portul
Fail pastrat insa ace§ti colo-
ni§tI cu sfiintenie. MaghiariiI
Bucovinei sunt oameni foarte
silitori §i sobri, ail insd faima
de hot! indrazneti. In anii
1880-1887 ni§te patrioti specu-
lanti aa povatuit o parte din
ace§ti coloni§ti sd-§1 paraseasca
locuintele §i gospodariile din
Bucovina §i sd se intoarca In
regiunile seci ale Tisei, unde
li se oferise de cdtre un co-
mitet locurf gratuite. Cei mai
multi §i-ail pierdut averea §i
s'ail intors in urmd ca saraci
la cimpiile mult regretate din
valea Sucevei, bldstemind pe
seducatorii lor.
Lipovenit, Bucovinei, cam in
numar de 4.500, sunt iden-
tici cu cei din Dobrogea, apar-
tinind, in ce prive§te religiunea,
sectel ortodoxe a rascolnici-
lor, adicd cari recunosc textul
vechia §i nerevizuit de mi-
tropolitul Nifon al cartilor
biserice§ti. Ei locuesc in mase
compacte la Fantind Alba, Cli-
matt!, Lipoveni §i, in amestec
cu Rutenii, la Mihodra §i Lu-
cavet. Ca §i coloni§tii unguri,
el' §i-ail conservat limba, cre-
dinta, portul, Insa §i obiceiu-
rile, intre cari abstinenta de
alcool §i tutun e demna de
toata lauda. Lipovenii au ve-
nit In Bucovina parte din
Moldova, parte din Basarabia,
pe la 1780 §i 1884, unii §i mai
timpuriil, cu gindul de a se
bucura de privilegiul scutirei
de oaste. Pe vechiul teritoria
al Varnitei (distr. Siret) ei
fundard o manastire de au-
gar! §i alta de maid. Guyer-
nul il protejeaza foarte mult
www.digibuc.ro
BUCOVINA
§i a concedat mitropolitului
lipovenesc din Fantina Alba,
ori ell de incult ar fr drep-
turi de mare prelat in con-
ditiune egala cu celelalte ri-
turi, lucru care constitue o
anomalie curioasa §i jignitoare,
mai ales pentru demnitatea
mitropoliel ortodoxe romine
din Bucovina. Lipovenii se
ocupd cu agricultura, §i mai
ales cu grddindritul, arendind
pomete prin toatd tam §i
practicind negot ambulant cu
poamele cultivate. 0 parte din
ei stint vestiti ca sapator! de
§anturi §i hele§teie.
Armenit din Bucovina, in
numar de 1.300, sunt de ori-
gine veche, constatat find ca
ail venit deja prin secolul al
14 in Moldova. El formeaza
o colonie compacta In orawl
Suceava, sunt comercianti §i se
gdsesc §i razleti ca arenda§i
de mo§ii sail §i proprietari
prin partile de Fs ale Bucovi-
na Dupd religiune sunt parte
ortodoxi (schismatic1), car! vor-
besc hied limba armeand des-
tul de curent §i recunosc drept
cap bisericesc pe patriarhul
din Etsmiazin §i parte catolici,
car! tin de papa §i ati adoptat
limba polona ca graiCt de con-
tact cu lumea cealalta.
Slovacil din Bucovina, pu-
tint la numar, traesc pe linga
Cacica §i Solca, unde aft fost
adu§I de Austriaci la munca
salinelor, sunt de religie ca-
tolica §i se ocupd §i cu me-
seria de lucratori la ferestee.
Tiganit din Bucovina, egali
in toate celor din Moldova,
erail inaintea anului 1866, cind
i-a decimat holera §i foametea,
in numar de peste 4.000, for-
mind in unele locuri (Uleva,
Hlinita, Criva) sate compacte.
De atunci incoace, inputinindu-
se, ail fost absorbiti de popu-
BUCOVINA
latia in care s'All pripdsit,
pdräsind limba si obiceiurile
stramosesti aproape cu totul.
-Meseria de care se rnai tin
o parte din eI e cea a läutari-
lor ; ef sunt insa si scobitori
de trod, lingurari i potcovari
destul de iscusiti
Evrei erad cunoscuti In
Moldova, Inca prin secolul 14,
pe urma relatiunilor Rominilor
cu regatul polon. La oçuparea
Bucovina se aflad in cele cite-
va tirgulete, dupa datele con-
scriptiunii austriace, cam la
560 de famill, cari se inmul-
tiserd mai ales in timpul in-
vaziunilor ruse. Cu toate vexa-
tiunile ce aìi avut a suferi
Evreii, chiar de catre admini-
stratiunile austriace, numdrul
lor a sporit in Bucovina de la
ocupatiune incoace intr'un mod
extra-ordinar. Pe cind la 1 /85
rämasese, dupa decretele de
expulzare ce ad fost date de
Insusi tolerantul Impdrat Iosit
II, cu prilejul venire sale in Bu-
covina, 175 de familii, astä-zi
dînii reprezintä o populatie
de peste 90.000 de suflete,
abatere fdcind de numerosii
lor coreligionari ce s'ati
dupá o stationare oare-care,
mai departe, in regatul Ro-
Evreii stdpinesc in Bu-
covina aproupe intreg comer-
tul i Incep de o vreme in-
coace a se da la mescril
chiar i la agricultura.
Star ea eulturald, La
ocuparea Bucovinei se aflad,
dupd cum ne arata memoriile
primului guvernor militar, ge-
neralul Spleny, numai trel
voll, una la Suceava, una la Ra-
dautl §i a treia la munastirea
Putna, frecuentate cam de 60
de elevi. Aceste prime insti-
tutiuni de culturd, cari aveati
inainte de toate menirea de a
forma cleric!, erad intretinute
35
prin darea anuald de cite 4
florini ce lua mitropolia de la
fle-care preot i diacon. Tre-
cind apol acest drept de per-
cepere de la 1777 incolo in
atributiunile episcopului de Ra-
dauti, s'a format ast-fel pri-
mul fond volar, cu al canal*
ajutor turd apoi inflintate asa
numitele scolf nationale la
Cernauti, Putna, Radauti, Si-
ret, Suceava, Cimpulung si in
urmä la Vascauti, Zastavua,
Dolhopole, Rarancea si Cot-
mani. Ele aveau invatätori mol-
dovenesti, de unde i numele
de coald moldoveneased,
sub care ad figurat aceste pri-
me institute de cultura multa
vreme. La Suceava mai func-
tiona afara de asta i o scoald
speciald cu un invatator gre-
cesc. Curind dupa aceea ad fost
apof Infiintate la Cernauti
Suceava cite o voald nor-
mala cu profesori speciali adusi
din Transilvania. Colonistii un-
gun isf deschiserd de asemene
Inca de la 1786 o scoala spe-
ciala a lor.
Insuficienta culturel mdnasti-
resti cu care se I nzestrati viitoril
preoti, in special la voala din
Putna, a fost un timp
raid prin trimiterea tinerilor
clerici la manastirea ortodoxa
Schitul Mare din Galitia si la
Carlovit. Aceastä chestie a
pus insd in urma administra-
tia austriacd pe ginduri si ea
s'a hotarit in fine la infiin-
tarea una scoale speciale de
clerici la Suceava, chemind
pentru acest scop ca profesor
pe ieremonahul Daniil Vla-
chovici din Carlovit. Acesta
ajungind dupa moartea bâtri-
nulul episcop al Bucovinel, He-
rescul (1789), la scaunul va-
cant arhieresc, strämutd
voala clericald de la Suceava
la CernautT. Creindu-se la 1808
www.digibuc.ro
BUCOVINA
gimnaziul din Cerntiuti, a test
reformata i voala clericala,
ne mai admitindu-:-e la studiul
teologic decit absolventf gim-
naziali.
Aceasta reformd foarte im-
portanta pentru miscarea cul-
turald in Bucovina, a avut loc
la 1818 si a fost intregita la
1827 prin Inflintarea semina-
rului teologic gr. or. care a de-
ven't in urma facultate univer-
sitard, dind i Rominiei pe
primif profesori de teologic ti-
trati. La 1860 s'a Infiintat apoi
cu cheltuiala fondului religio-
nar un al doilea gimnaziu la
Suceava cu clase paralele ro-
mine. Afara de asta mal func-
tioneaza actualmente un al
treilea gimnaziil la Radauti, si
un gimnaziti suplimentar infe-
rior la Cernauti, care are si el
clase paralele romine, Insa i ru-
tene, apoi o scoala reala supe-
rioara la Cernduti i una inferi-
oara la Siret, o scoala agromoni-
cd, una industriala i un peda-
gogid de Stat pentru invdtätori
invatatoare, precum i voli
de industrie si meserii la Cot-
man, Cimpulung si Storojinet.
Universitatea dela Cernauti,
avind toate facultatile afard
de cea de medicina, a fost in-
fiintata la 1875.
Cultul bisericese . M ultele
danii cu cari au fost inzestrate
locasele sfinte infiintate pe pd-
mintul Bucovina de domnii
Moldovel cu prilejul biruinte-
lor In rasboaie sad din indem-
nuri particulare de pietate ale
boierilor tdrii, au produs fap-
tul extraordinar cd Trial bine
de jumatate din teritoriul bu-
covinean sa se compund din
mosil i averi manastiresti.
Imprejurarea insd, ca eparhia
episcopuluf din Radauti se In-
tindea si peste hotarul Buco-
vina, adica in Moldova, iar
BUCOVINA
pe de alta parte cea a mitro-
politulul din Iasi cuprindea o
parte din Bucovina, pricinuia
acestui avut bisericesc imens
incurdituri cu atit mai marl,
cit diferitele milnastiri
aflätoare pe teritoriul Buco-
vinel îÌ aveaü moii1c lor din-
colo de hotar, pe chid altele,
situate in Moldova, posedau
averi in Bucovina. Aceasta
calamitate de proprietäti in
ambele pãrJ, cu inconvenien-
tele ce decurgead din ju isdic
tiunea bisericeascS a celor doua
eparhii cu intinderea lor re-
ciprocä peste hotare, precum
profitul neinsemnat ce'l avea
cultul i instructiunea de pc
urma acelor mari averf, au
inspirat chiar la inceput ad-
ministratiei austriace idea se-
cularizarii mantistirilor si fruc-
LificOrif veniturilor bunurilor
bisericesti In scop cultural mal
vadit.
La luarea Bucovina existail
dupa statistica facutd 345 (le
preotl, cu 66 diaconi, cler m
rean. MänOstirile eraü Insa in
numär de 31, cu un contingent
numeros de calugäri ce nu
prea stail pe loc, trecind ades
peste hotar, mai ales din mo
mentul ocupatiund austriace.
Nurnärul maicelor, cu mult in-
ferior, se urca la 45. Nurnelc
acesLor mAnOstiri
le gasim indicate precum ur-
meazà:
MänOstirea Putna cu 62 de
proprietäti imobiliare in Bu-
covina si 6 In Moldova ; mä-
nastirea Moldovita cu 42 pro-
prietài imobiiiare In Buco-
vina si 9 in Moldova ; mäntts-
tirea Humorului cu 7 propr.
in Bucovina si 6 in Moldova;
mAnAstirea Solca cu 15 propr.
in Bucovina si 4 in Moldova ;
mAnästirea Dragomirna cu 4
propr. in Bucovina si 9 In
36
Moldova ; mänästirea Vorenet
cu 14 propr. in Bucovina si
7 in Moldova ; manästirea Schi-
tul-Mare, care, desi situatä pe
teritoriü galitian (in vechia Po-
cutie) ii avea averile sale si
anume 5 propr. imob. i dij-
ma dc pe bucate din orasul
Cernäuti In Bucovina, si mo-
sia Filipäui In Moldova; schi-
tul de maid Päträuti cu douS
mosii in Bucovina ; mänästi-
rea Sucevita cu 7 propr. in
Bucovina si 16 in Moldova ;
Mänästirea St. Ilie cu 6 propr.
in tarä mosia Hodera in
Moldova ; manästirea Iliseti
cu 6 propr. in Bucovina si una
In Moldova ;
Mai vine apoi manOstirea
dela Rädäuti, de drept numai
chinovie a episcopiei de acolo,
insä dotatä cu averi conside-
rabile. Sunt iincA de notat
schiturile Crisciatec (pe Nis-
tru), Horecea, Ostra, Zamos-
tie, Beresnita, Babin, Luca,
Broscauti, Cerebnita, Sadova,
Voloca, j Vijnita, cu dota-
tiuni mai mid i pendinte de
cite o mänästire din cele mari,
care le ocrotea si administra.
Rämine infine locasul mänäs-
tiresc de la Sf. Ion-Noü din
Suceava, unde se pästreazä
mo4.ele acestui martir, aduse
la 1402 de care Alexandru-
cd-Bun, din Acherman, i pa-
zite de un egumen cu Cîiva
monahi, pentru a caror intre-
tinere contribue in parte pind
astazi guvernul din Rominia,
in virtutea transactiel de drep-
turi nestinse ce erafi legate
cu asezarnintul acest pios.
Dupa multe pertractari intre
guvernul austriac i Domnul
Moldovei a fost supusaIntreaga
preotime a Bucovine! eparhiei
episcopuluI din Rädäuti si de
la Martie 1781 incetà ori ce
ingerintä a mitropoliei din Iasi,
www.digibuc.ro
BUCOVINA
al cfirei ultim reprezentant,
vicarul Macarie, rezidase la
mändstirea de la Sf. Ilie. Epis-
copul Rädäutului, batrinul Do-
siteiü Herescul, îi strämutO
resedinta sa la CernAuti si in-
fiintindu-se acolo un consislo-
riti, se alese o comisiune, care
a procedat la inventariarea
averilor mänästiresti si la re-
gularea posesiunilor. Aceste
aveau sä constitue asa nurni-
tul fohd religionar greco-orien-
tal al Bucovinei, sub adminis-
tratiunea Statului austriac, asa
cum exists si pind astAzi, des-
tinal find a servi pentru in-
tretinerea bisericilor i scoale-
lor de ritul ortodox. Numal
trei mänästiri, sianume Putna,
Sucevita i Dragomirna fur-A
läsate In fiinta, precum si chi-
novia de la Sf. Ion din Su-
ceava, dinduli-se cite un bud-
get restrins. Locasele mä-
nästirilor desflintate au fost
prelacute in biserici parohiale.
Cit despre dotatiunea per-
sonald a episcopului din RA-
&tut, ce consista din o mosie
mare la Cotrnan, precum
din diferite clädiri i terenuri
pe linga tirgul Raläuti, ea trecu
in posesiunea statului austriac
in schimbul unui salar anual
fix de 6.000 florin!.
Pind la 1873 ortodoxii Bu-
covinci constituiati o eparhie,
care depindea in chestii ca-
nonice de patriarhia de la Car-
lovit, In Croatia ; dealtmintrelea
Insà se bucura de o autono-
mie perfectd. Apof se infiinta
Insä diocesa separatd a Dal-
matiei i Bucovina avind un
Mitropolit, care se alege in-
totdeauna In Bucovina. Arhie-
piscopului de la Cernauti II
sunt supusi cei doi episcopi
dalmatini, insd numal intru
at priveste hierarhia curat bi-
scriceasca, Pentru Bucovina
BUCOVINA
in special s'a mai creat apoi
in urma un scaun episcopal
sufragan cu titlul de episcop
al Radautului. Titularul aces-
tiff scaun e in acelas timp si
vicar general al Mitropoliel
bucovinene.
Credinciosif de rit romino-
catolic, earl incepura sa apara
in Bucovina abia de la ocu-
patiunea austriaca incoace, re-
prezinta astazi un numar de
aproape 80.000 suflete si sunt
pastoriti de doi dehanti, unul
la Cernautl si altul la Suceava,
avind biserici aproape in toate
orasele si tirgurile, precum si
in satele unde sunt colonii de
Germani din Würtem berg.
Adeptii bisericei greco-cato-
lice au venit In Bucovina de
asemenea abia dupa ocupatiune,
mai cu searna din Galitia in-
vecinata, si find foarte spri-
jinitl de guvern, probabil cu
perspectiva unei asimilarI al
ritului ortodox indigen, s'au
immultit foarte repede avind
astazI un nurnar de 20.000 dc
credinciosi. Pe ling acestia
mai sunt In Bucovina si ar-
meni-catolici.
In ce priveste protestantil,
acestia aveail Inca de pe tim-
pul domniei moldovenestl re-
prezentantl in Bucovina si
anume In coloniile de la Pre-
lipeea si Sadagura. Parohiile
lor numara astazI cam 18.000
de credinciosl, din carI majo-
ritatea tine de ritul augsbur-
gic, si numai 500 de cel el-
vetian.
Evreif, cari ating In Buco-
vina numarul de peste 90.000
de reprezentanti, IV ail cornu-
nitatile lor religioase supuse
unui rabin al tarii cu sediul
la Cernauti.
In fine secta ortodoxa a Li-
povenilor are si ea adminis-
tratiunea sa confesionala se-
37
parata, cele cite-va colonii fi ind,
precum s'a arnintit mai sus,
supuse hierarhiei priviligiate a
until mitropolit ce rezideaza
la Fintina Alba (distr. Radauti)
si este recunoscut si de adeptii
acestei secte vietuitori in Do-
brogea.
Administralimea. La lua-
rea Bucovinei de care Aus-
tria aceasta tarisoara cuprin-
dea din punct de vedere ad-
ministrativ ca parte a prin-
cipatuldi Moldovei :
1. 0 mica bucata a tinu-
tului Hotinului, cuprinzind in
totul 9 sate ;
2. Aproape intreg tinutul
vechia al Cernautului, din care
numal doua sate au ramas
dupa delirnitarea definitiva din-
colo, la Moldova ;
3. Ocolul Cimpulungului
Rusesc, care facea de fapt parte
din tinutul Cernautulul si eu-
prindea trel comune mai in-
semnate dotate cu oare-care
privilegii;
4.Aproape trel sferturl din
tinutul vechi al SuceveI, din
cari numai 57 comune aa ra-
mas dupa delimitare In partea
Moldovei ;
5. Ocolul Cimpulungului
Moldovenesc, Inzestrat de ase-
menea cu privilegii speciale
si din care doua sate ail ra-
mas in partea Moldova
Tinuturile Cernautulul si a
Sucevei erail administrate de
cite un staroste, care primea
ordinele direct de la diva-
nul din Iasi si avea sub ordi-
nele sale un numar de na-
mestnici, ce administrau la fin-
dul lor ocolulurile tinutulul.
Fie-care ocol avea cite doi
zlotasl (perceptori), iar In fie-
care comuna se gasea cite un
vornic, cu citl-va atamani. Sta-
rostele tinutului, sau ispravni-
cul, avea pe linga sine citl-va
www.digibuc.ro
BUCOVINA
logofet1 pentru trebuintele can-
celaria apoi 40 80 de barani
sau aprozI pedestri cu cite un
capitan si in fine 30 50 de
umblatorI sau aprozi calarI, cu
cite un vataf. Acesti auxiliari
aI ispravniciei mai mil se-
condati In serviciul lor Inca
si de arnauti, un fel de corp
de elita, ce sta sub ordinul
unul ciaus sail sergent. Ace.-AI
arnauti find OWL serveaa
mai cu seama la ducerea, co-
respondentei oficiale la Ia,9 si
inapoi. A fara de asta mai exista
pentru paza hotarelor spre
Polonia, un capitan cu 4 vice-
capitani cu mai bine de o suta
de calarasl sau granicerT, cari
executati si serviciul la punc-
tele varnale. Cetatea Sucevei
la rindul ei avea un pircalab
deosebit, functie ce se men-
tioneaza une-ori si la Cer-
nauti. Afacerile de justitie se
executaa de acei4 oficiantl,
numai ca eraa supuse in in-
stanta mai 'Malta asa numitu-
lui vornic al Tarii de Sus, de
care tinea Bucovina.
Dupa luarea Bucovinei de
catre AustriacT ea a fost ad-
ministrata la inceput milita-
re§te, apoi fu incorporata in
administratiunea Galitiei, for-
mind un cerc deosebit al et.
Aceasta stare a durat pand la
1849, sau mat bine zis 1854,
cind Bucovina a primit un
guvernamint deosebit, rama-
nind numal instanta judeca-
toreasca de apel la Lemberg.
La 1868 reforma administra-
Ova se Intregi prin separa-
Ounea instantelor justiciare de
cele politice si Bucovina fu
impartita in 9 districte adminis-
trative, adica 8 districte sau
capitanate rurale si orasul Cer-
nauti ca magistrat sail admi-
nistratie municipala speciala.
Acesti 8 capitam (prefectl), Im-
BUCOVINA
preuna di primarul Cernau-
tului sunt subordonati Prese-
dint qui Ora sail guvernului,
ce rezideaza la Cernautl. Tot
de guvern tin, afara de asta,
comisiunile pentru improprie-
tarire si rescumpararea servi-
tutelor fundare, consiliul sa-
nitar, directiunea fondului de-
bitelor de spirtuoase (prepi-
natiunl), directiunea de finante,
directiunea fonduluf religionar
gr. or. in prima instanta si
consiliul scolar al OHL Pe linga
acele 9 districte politice sail
capitanate (inclusiv municipiul
cernautean) cu resedinteIe lor
expuse mal la vale, s'aü In-
fiintat de curind un al zecelea,
adica cel de la Gurahumora
si este in perspectiva si infiin-
tarea unui capitanat noil la
Zastavna.
Intru cit priveste justitia,
Bucovina este impartita pe
ocoluri judecatoresti, din care
o parte sunt supuse tribuna-
lulul Ora din Cernauti, iar
cea-lalta tribunaluluf cercual
din Suceava, ambele pendinte
de curtea de apel din Lem-
berg. De tribunalul din Cer-
nauti tin si chestiunile juridice
in materie comerciala si mon-
tana, precum si cadastrul tarif
cu arhiva. De directia de fi-
nante din Cernautl tin cele 3 in-
spectorate financiare impreuna
cu comisiunea de biruri, admi-
nistratiunea salinelor si servi-
ciul vamilor.
Bucovina toata se gaseste
asta-zi impartita In 10 dis-
tricte politice, 17 ocolurf ju-
decatoresti, 10 districte sco-
lare, 17 ocoluri de perceptie
si 10 conscriptii sanitare, avind
533 administratiuni comunale
si domeniale, reprezentind in
total 653 de localitati cadas-
trale.
Proprietatea pamintului bu-
38
covinean, in intinderea s a to-
tala de 1.044.290 hectare, se
distribue din punctul de ve-
dere al gruparif pe persoane
fizice si juridice ast-fel : Gru-
pul intiiii reprezinta 64,31 la
suta, al doilea 35,69 la suta
din totalul proprietatif. Per-
soanele fizice. cu 671.606 hect.
formind ded grosul proprie-
tap, aceasta se subdivide in
proprietate mare si mica. Pro-
prietatea mare dispune de 200
de miI de hectare, pe cind
cea mica are cam la 470 de
mil de hectare.
Persoanele juridice ce detin
in Bucovina cele 372.684 de
hectare de pamint se impart In
urmatoarele grupurf deosebite :
Statul austriac , . 2.591 h.
Provincia Bucovinef
Fondul religionar al
Bucovinei cu . . 263.495
Comunele bucovi-
nene cu . . . . 86.020
Parohiile si biseri-
cele cu . 6.971
*'coalele cu . . . .
Caile ferate cu . .
Proprietatea publi-
ca cu 7 492
La findul a proprietatea
mare se divide in suprafete
apartiitoare fondului religionar
al Bucovina ce ating suma
de 268.495 de hectare si in
suprafete apartiitoare proprie-
tarilor marf particulari cu
144.694 hectare, din earl 18
mil de hectare sunt conside-
rate ca avere fidei-comisiala,
adica privilegiata prin o lege
speciala.
Bucovinca (Bucowynka), grup
de case, formind un singur
trup si catun cu Tarnocica
§i depinzind de Dihtinet, corn.
rur. cu acelasi nume, distr. Buc§oaea, ptria, afl. pe dr. Mol-
V ijnita.
www.digibuc.ro
BUC$0 AEA
Bucovine§ff, mante, 1057 ni.,
la N.-E. de muntele Sergieva,
si la S. de piriul Brodi na, distr.
Radauti.
Buc§oaea, corn. rur., distr. Cim-
pulung, asezata la confluenta
piriuluf Suha cu riul Moldova.
Suprafata 10.58 km2; po-
pulatia 754 locuitorf, dintre
call 508 romini, reslul ger-
mani si putini israeliti. Confe-
siunea rominilor gr. or. ; rest.
rom. cat. ev. si mosaica.
Se compune din vatra satu-
lui cu 609 locuitori si din ca-
tunele: Suha si Poiana-Buc-
soitef.
Este strabatuta de drum ul
principal Gurahumora-Cimpu-
lung si e statie pe linie ferata
Hatna-Cimpulung.
38
Are un oficiu postal ; o scoala
populara cu 2 clase, o biserica
parohiala cu hramul Sf. Arh.
Mihail si Gavril", de care tine
si Frasinu.
La 1776, era In posesia ma-
nastirel Voronet.
316
761
La 1810 s'ail asezat ad o
multime de mined germani, cu
ocaziunea intemeierei minelor
de fer si de cupru, protejate
de stat.
Populatia forrnata din fa-
milli* originare romine, peste
call ail venit colonisti transil-
vanenf si din familii de mi-
neri germani se ocupa cu
exploatarea padurilor, precum
si cu cresterea vitelor mail si
prasila de of.
Comuna poseda 120 hect. pa-
mint arabil, 82 hect. finaturi,
5 hect. gradinl, 105 izlazuri,
599 hect. padure.
Se gasesc 52 cal, 197 vite
cornute mari, 311 oi, 185 pord
si 23 stupi.
dova izvoraste de sub Buten.
 131.1COVUL
Märulut i se revarsd in Mol-
dova, mat jos de satul Buc-
soae.a, distr. Cirnpulung.
Bucovul, munte,1107 , m. tine de
sistemul de culmt dintre Su-
ceava i Siret, distr. RddOut.i.
Bucovul, pirta, afluent pe dr.
Siretulut. Izvor4te de sub cul-
mea Mazorava-Polana §i se
revarsä in dul Siret mai jos de
localit. Jadova, linga gura
piduluI Mihodra ce vine din
ceal-altä parte ; distr. Sloro-
jinet.
Bucului (Poiana-), Into masiv,
(564 m.), care desparte vl. Solo-
netululf, afluent al Siretulut, de
sorgintile Bilca Mare §i Bilca
MicA. Peste Poiana-Buculdi
trece drumul districtual de la
Vicov la Storojinet.
Bucure§ff, veche nurnire a
corn. rur. Capul-codrului, distr.
Gura-Humora.
Buda, corn. rur., distr. Cernautt,
aezatä, in masd compacta, la
poalele dealului Lipnic, a proape
de malul sting al Prututuf *i
lipitd de corn. rur. Mahala.
Suprafata 9.66 km2; popu-
latia 926 locuitori, romint, de
relig. gr. or.
Este pusd in legdturd prin-
tr'un drumide tard, cu drumul
principal Sadagura i Cerndutl.
Noua Sulitd ; lingo drumul distr.
V.-Topordut, Jucica-Veche se
afld linia feratil CernOut-Hli-
boca.
Scoala i biserica tin de corn.
Mahala.
Pind in timpurile din urrnd
era cdtun pcndinte de corn.
rur. Mahala.
La 1780, este mentionatà
ca unitä cu corn. Mahala
Cotul Ostritet.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cre§terea de vite.
Comuna posedd 470 hect. pd-
mint arabil, 145 heel.. finaturi,
17 hect. gralint, 138 hect. iz-
laz, 145 pdclud si 9 hect. mla--
tint §i hele§tee. Se gäsesc 39
cat, 346 vite cornute mart, 164
oi, 214 porci, 45 stupi.
Budegan, o ramificatie a Dea-
lulut Ciungilor (692 m.) (vezi
Ciungii).
Buninti, corn. rur ., distr. Su-
ceava, a§ezatO pe malul drept
al riulul Suceava i despdrtitd
de satul Mihovent prin drumul
distr. Suceava-Costina.
Suprafata 6.82 km2; popu-
latia 757 locuitort, romint, relig.
gr. or.
Are o bisericd parohiala cu
hramul Sf. Arhanghelt, Mi-
hail i Gavril" §i tine de woala
populard din MihovenI.
La 1776, apar¡inea mAnäs-
tiret Dragomirna, de care era
pendinte i mat inainte ; actele
insd find distruse prin inva-
ziunile rdzboinice, proprietatea
a trebuit sd fie reconfirmatO
de Vodd Gheorghe Stefan, la
1624.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cre$terea vi-
telor.
Comuna poseda 316 h. pd-
mint arabil, 101 h. finaturi,
5 h. 50 a. gradint, 223 h.
izlaz, 11 h. padure.
Se gasesc 15 cat, 219 vite
cornute mart, 316 oi, 154 porci
si 17 stupt.
Buninti, rno0e, tine de mo-
§ia cu adm. spec. Patratql,
distr. Suceava.
Are o singura casa i 9 lo-
cuitorI.
Forma la 1776 o singura
administratie cu corn. de azi
www.digibuc.ro
13VDINETI
Buninti, §i era in stapinirea
mOnOsriret Dragomirna.
Burdivschii ( Burdiwskij ), cd-
tun, pendinte de satul Luca-
vatul-de-jos, corn. rur. Luca-
vat, distr. Vijnita.
Are 19 case $i 84 locuitort,
rutent, gr. or.
Burghine§tI, und, pendinte de
moia cu administratie spe-
ciald Bosancea, distr. Suceava.
Are 2 case §i 15 locuitort,
romint, gr. or.
Budinefi, corn. rur., distr. Sto-
rojinets, wzatO pe stinga Si-
retulut-Mic.
Suprafata 10.62 km2; popu-
latia 941 locuitori, romint, de
relig. gr. or. ; se mat afld
un numdr de lucratort slavi
adql.
Este intretaiata de 2 drumurli :
unul principal Hlinita - Gura-
Humora, cu pod peste Siretul
Mic ; altul judetean, Banila
Moldoveneasca-Petriceanca.
Se compune din vatra sa-
tulut $i din catunul Opaet.
Are o $coala populard cu 2
(lase i o biserica parohiald cu
hramul Sf. Arhanghell Mi-
hail §i Gavril", ziditä la 1803
de Vasile i Teodor Mortun.
Aci se gasqte un caste], §i
un parc frumos, precum i un
cavoti cu capeld catolica al fa-
miliel Petrino.
La 1776, era In posesia boe-
rului Vasile Mortun.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i Cu cre$terea vitelor ;
parte lucreazd la fabrica mare
de spirt.
Comuna poseda 650 h. pa-
mint arabil, 428 h. finaturl,
12 h. gradini, 365 h. izlaz,
987 h. padure.
Are 80 cat, 592 vile cornute
128 ot, 211 pord ,161 stupi.
 I3UDINETI
Budineti, mosie boereascd, cu
administratie speciala , distr.
Storojinet.
Suprafata 14.96 km2; popu-
latia 55 locuitorl, romini, poloni
si israelitf.
La 1776, era in posesia boe-
rulul Vasile Mortun.
Budinul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Plosca, distr. Vijnita.
Are 5 case si 24 locuitori
rutenf, gr. or.
Bulaiul (sail Bulaia), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Bosancea,
distr. Suceava.
Are 72 locuitori, rornini, gr.
orientali.
Bulaild, deal, 396 m. alt., intre
Bosancea si thick Bursuci si la
S.-E. catunul cu acelas nurne,
distr. Suceava.
Bulaiul, baltd mica, distr. Su-
ceava, intre catunul cu acelasl
nume si tirla Bursuci.
Bulbunfiu, (Bulbunow), arid,
pendinte de vatra satuluI Ve-
renceanca, corn. rur. Veren-
ceanca, distr. Cot.rnan.
Buliceni, cdtun, pendinte de Ur-
gul Vatra-Dornel, distr. Chn-
pulung.
Are 23 case si 100 locuitori,
romini, gr. or.
Bune§ti, sat, distr. Suceava, a-
sezat pe piriul Bunesti, aflu-
ent al pir. Hranicea, In partea
de S.-E. a distr., la hotarul cu
Rorninia.
40
Suprafata 1.16 km2; popu-
latia 246 locuitorI, romini ; relig.
gr. or.
Este legat cu Suceava prin-
tr'un drum districtual ; tine de
scoala si de biserica filiala din
corn. Liteni.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Poseda 284 h. Omura arabil,
26 h. finaturi, 3 h. gradini,
4 h. izlaz, 4 h. 50 a.helestee.
Se gasesc 14 cai, 78 vite
cornute marl, 87 01, 63 pord,
29 stupi.
Bune01, mosie, at adm. spec.,
distr. Suceava.
Suprafata 2.34 km2; popu-
latia 16 locuitori, dintre cart
14 israeliti si 2 rorninI, gr. or.
Are numal 2 case.
Burla, corn. rur., distr. Radauti,
asezata In vecinatatea locali-
latilor Milisautul-de- Jos si Vo-
lovat, intre dealurile $eropan
la V. si Ciota la E.
Suprafata 16.29 km2; popu-
latia 1.641 locuitorI romini si
f. putini ruteni ; rclig. gr. or.
E strabatuta de drurnul distr.
Arbora-Gurahumora cu o bi-
furcatie spre localitatea Vadu--
Vladichei ; prin drumurl de
tara, comunica cu localitatile
invecinate sus pomenite.
Are o scoala pop. mixta
si o biserica parohiala cu hra-
mul Pogorirea Sf. Dub".
La 1776 era catun, pendinte
de corn. V olovat si apartinea
manastirei Sucevita.
Aci se afla o ferma cu o
herghelie.
www.digibuc.ro
13tITEA-DELPTULIJI
Populatia se ocupa cu a-
gricultura si cu cresterea vi-
telor.
Comuna poseda 1.040 h.
pamint arabil, 109 h. finaturi,
21 4. gradini, 472 h. izlaz,
135 h. padure.
Se gasesc 460 cal, 748 vite
cornute marl, 28 01, 580 porci,
153 stupf.
Burla, herghelie de slat, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Hardeggthal , districtul Ra-
(MO.
Are o casa si 11 locuitori
Bursucäu (Bursukiw), ceitun,
pendinte de corn. rur. $ipot-pe-
Siret, distr. Vijnita.
Are 5 case si 20 locuitori.
hutani, gr. or.
Bursuciu, ptrlias, izvoraste la
piciorul muntelui Lungul-Ve-
chill, distr. Radautl si, Impreu na
cu piriiasele Ciornis, Zubranet
Izvoras si Petrovet, formeaza
inceputurile Siretului-Mare.
Bursucil, tirld, pendinte de corn.
rur. Bosancca, distr. Storo-
jinet.
Are 2 case si 2 locuitori.
Bursucul, pirlias, izvoraste de
sub dealul Plaiul-Paltin, distr.
Cernautl si se varsa In pin
Derehlui".
Butea-DelutuluT, complex de
dealurl acoperite cu padufi si
cu pasuni, la N. de muntele
Bota si la E. de muntele Co-
cosul, distr. Cimpulung.
Cabena, prUa, izvordste linga
corn. CabestI, distr. Storojinet
si se varsa in pir. Hlinita la
S. de corn. Drdcinet, acelasi
distr.
Cacaciul, pírtia, izvordste de
sub muntele Cacaciul, distr.
Storojinet si se varsd In pir.
Scretel, mal sus de corn. Cras-
na - Putna, distr. Storojinet,
udind culmea Coasta-Inaltd.
Cacica, tirg, in distr. Gurahu-
mora, situat pe ambele maluri
ale riuletului Solonet, are o
suprafatd de 5,17 km2 pa-
tratif cu aproape 2.000 locuitori,
din cart peste o mie sunt
sträini, adicd germani, ruteni,
slovaci, iar minoritatea romini.
Tirgul cuprinde i partea
säteascd a localitatii, ce poarta
numele de Troian si este stra-
bdtut de drumul mare car-
patin ; are insd legatur! bune
cu alte localitAti apropiate,
precum Arbora, Costina, Gu-
rahumora.. Mara de asta Ca-
cica e statie importanta a li-
nief ferate locale Hatna-Cimpu-
lung, find cd de aci se apro-
vizioneazd imprejurimea cu
sare.
Tirgul are o scoala populara
ru sase clase si este sediul ad-
8231. Dictionand Rucovind
ministratiei salinelor, cart sunt
proprietatea statului. O bise-
rica ortodoxit filiald, deservita
de parohia gr. or. din Partestii
de Sus, afost cldditft de curind.
Cultul rnajoritAtil populatiel
find cel romino-catolic, tirgul
are biserica sa catolica
o capela pentru greco-catolici.
Istoricul localit4I nu pre-
zintd nimie deosebit, de oarece
stabilimentul salinelor dateazd
abia din epoca austriacd ; este Se gdsiaü si 62 ship.
totusI de remarcat avintul ce
l'a luat producerea de sare in Cadobe§ti, corn. rur., distr
aceasta localitate. Salinele din
Cacica i exploatarea sari! na-
turale (pentru vite), dateazd
abia de la 1855, insä prin in-
chiderea oficiala a izvoarelor
de slatind, cari serviaü popula-
tiunel rurale, consumul acestel
sdr! brute a crescut enorm
Cacica a devenit pentru Bu-
covina un loc insemnat, dat
f ind venitul ce-1 dd anual
fiscului Oaf. Actualmente, sta-
bilimentul salinelor, construit
in conditiuni moderne, dd anual
aproape tot atita sare brutd
(24.000 metri cubi) cit si sare
sudatd, ceea ce face la un loc
un venit de jumdtate milion
formi pe an. Se lucreazd cu
masinI de ultima perfectiune,
pe o retea de peste 1000 metri,
www.digibuc.ro
cu linil feratesutetane, cu rezer-
voare marl, canalizari si trans-
misiuni cu aburi. Salina ocupd
peste 100 de lucratorl dte 8
ciasuri pe zi.
Proprietatea comunef Cacica
era dupa ultima statisticA: 308
h. pdmint arabil, 155 h. fi-
naturI, 30 h. gradini, 22 h.
izlaz, 1.123 h. pddure. Ani-
male domestice: 85 cait 483
vite cornute, 77 oi, 416 porcI.
Cotrnan, asezatd in "masd corn-
pactd, si in foraid aproape
dreptunghiulara, intre comu-
nele Cincäù i Verenceanca,
intr'un centru format de 3 mid
lacuri.
Suprafata 14.65 krn.2; po-
pulatia 2621 locuitori, ruteni,
gr. or.
Se compune: 1) din vatra
satului irnpreund cu tirlele
Scerbanivca (Szczerbaniwka)
si Vid Cadobest! Gástinta
(Wid Kadobeszti Gostyficia);
si 2) din cdtunul Iozefovca
(Ioselbwka).
Este lipitd de drunlül prin-
cipalCernduti-Zaleszezyki ; co-
municd prin drurrturl de tara
cu comunele vecine.
Are o scoald populard cu
 CADOBE*TI
2 clase i o bisericd parohiald
cu hramul Adorm. M. D."
La 1776 era in posesia boe-
rului Iordache Todorache Bals.
In a nil 1766-67, s'ail asezat
aci tdranI ruteni din Galitia.
In apropierea localitateI se
afld un teren mocirlos bogat
in turbd. Calafinde§tI, mosie, cu adm.
Populatia se ocupd cu agri- part., distr. Siret.
cultura, cresterea vitelor, cu
pescuitul, precum i cu gra- pulatia 100 locuitorf, ruteril,
dinaritul.
Comuna posedd 2340 hect.
pdmint arabil, 39 hect. finaturl,
119 ha. grddini, 69 ha. izlaz,
6 hect. paduri si 12 hect. baltf
heleslee.
Se gäsesc 250 cal', 431 vite
marI cornute, 500 ol, 368 porci
si 75 stupi.
Cadobe§a, mosie,cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 12.06 km'. ; po-
pulatia 80 locuitorl, israeliti,
ruteni i polonf.
Cahor, Indllime, de 291 m. ;
constitue punctul de culminatie
In regiunea deluroasd dincoace
de Nistru si se grseste la S.
de corn. Dorosdut, distr. Cot-
man.
Calafinde§fi, corn. rur., distr.
Siret, asezatd la obirsia piriu-
luf Hatna, la poalele dealulul
Tdranca, care formeazd hota-
rul intre Bucovina si Rominia.
Suprafata 4.25 km2. ; popu-
atia 1261 locuitorI, romint; rel.
gr. or.
Este lipita de drumul distr.
Siret-Suceava ; are o scoald
populard cu o clasà i o bise-
ricd parohiald cu hrarnul Nas-
terea M, D."
La 1776, era proprietate a
Vornicului Constantin Stu rdza.
Populatia se ocupa cu agri-
.cultura cresterea vitelor.
4'2
Comuna posedd 1127 hect.
parnint arabil, 272 hect. finaturf,
8 hect. 50 a. grddini, 77 hect.
izlaz si 12 hect. pdduri.
Se gAsesc 44 cal, 525 vite
mari cornute, 352 of, 267 pord
si 42 stupi.
Suprafata 11.58 km'. ; po-
israelitf i germani.
Calicianca, suburbie a orasulul
CernautI, numità astfel flindcd
acolo locuia la friceput numal
sardcimea ; are '1830 de locui-
tori, aproape totf romlnI
de rel. gr. or ; o scoald popul.
mixtä i o biserica fjlialä ort.
cu hramul Adorm. M. D."
Populatiunea se ocupa cu
gràdindritul, agricultura i In
parte cu cresterea de pord.
Aci se aflail pe vremurl grd-
dinile i vfile bogdtasilor Cer-
ndutului, cart formeazd astazI
tirla Sadki. Tot aci s'ar fi aflat
se zice i o bisericd cu nu-
mele special de Domneascd".
Suburbia are 238.75 hect. pa-
Mintuff arabile, 34 hect. fina-
tuff, 58 hect. gradini, 53 hect.
izlaz cu 30 hect. pädure.
Se gasesc 63 cal, 209 vite cor-
nute, 236 porci si 40 de stupf.
Calul, calm, pendinte de satul
CiumArna, distr. Cimpulung.
Are 24 case cu 93 locuitorf
hutani.
Calul - Ungurului, deal mic,
(439 m.) distr. Storojinet, la
hotarul de S.-E. al distr.
Camena, corn. rur., distr. Cer-
nauti, asezatd pe ambele pdrti
ale pirluluI cu acelas nume,
afluent al pirlulul Corovia.
la S. de corn. Mihalcea.
www.digibuc.ro
CAMENCA
Suprafata 32.49 km'. ; po-
pulatia 1943 locuitori ruteni
citf-va romini; relig. gr. or.
Coprinde pe finga vatra sa-
tului i tfrla Dumaninschi.
Este strdbätutd de drumul
princip. Cernauti - Storojinet ;
are o scoald populard cu o
clash i o bisericd parohiald
cu hramul Schimbarea la
fata".
La 1776, apartinea boerului
Ioan Murgulet.
Posedd 751 hect. pdmint
arabil, 754 hect. finaturI, 25
hect. gradinl, 483 hect. izlaz,
1151 hect. palure si 10 hect.
bälti i helestee.
Se gäsesc 124 cal, 698 vite
marl. cornute, 70 ol, 405 porci.
Camena, mosie mare, cu adrn.
part., distr. Cernautf.
Suprafata 19.00 km'. ; po-
pulatia 153 locuitorl, israeliti,
rutenl, germarif i polonl.
Se compune: 1) din mosia
Camena propriu zisd, care sim-
preund cu tirlele Dumaninschi,
Iablonovät, Cobela, Criva
Virstene, numdrä 136 locui-
tori; 2) din cAtunul Hlibicioc
(v. Hlibicioc, cdtun).
Camena, plrlias, izvordste mai
jos de corn. cu acelas nume,
distr. CernautI si se varsd in
pir. Corovia (v. Corovia), In
Storojinet. distr.
Camenca, corn.rur., distr. Siret,
asezatd. pe malul drept al rfuluf
Siret, la contluenta lui cu pîriul
Camenca, linga hotarul din
spre distr, Storojinet,
Suprafata 24.23 km', ; po-
pulatia 3496 locuitori, ruteni
ceva rominl; relig. gr. or.
Se compune: ,1) din satul tle
resedinta Camenca, cu 3373
locuitorl si 2) din cdtunul Pe-
triceanca (v. Petriceanca, cat.).
 CAMENCA
Prin drumuri de tara co-
munica cu corn Fintina Alba,
pe de o parte, iar pe dealta
cu drurnul distr. din stinga Si-
retuluI Cerepcaut-Petriceanca,
unde acesta se bifurca (v. Pe-
triceanca) ; este punctul final
al drumulul distr. Siret-Cerep-
caut-Carnenca.
Are o scoala populara cu
o clasa si o biserica parohiala
cu hrarnul Sf. Spiridona.
Aceasta comuna este men-
tionata, pentru prima oara, in-
tr'un hrisov din 2 Februarie
1503, prin care stefan cel Mare
confirma dania acestuI sat, fa-
cuta de Mare le Vornic Gheor-
ghe Cupcin, minastireI Putna.
Populatia formata din locui-
toff originarl, peste carI ail
venit colonisti din Transilvania,
se ocupa cu agricultura si cu
cresterea vitelor,
Comuna poseda 1784 hect.
pamint arabil, 392 hect. finatu ri
50 hect. gradini, 463 hect. izlaz,
341 hect. padure.
Se gasesc 207 cal., 1194 vite
marl cornute, 92 o1, 778 porci si
112 stupi.
Camenca saa Petriceanca, mo-
ie, cu adm. part., distr. Siret.
Suprafata 8.26 km2. ; popu-
latia 23 locuitori, ruteni si is-
raeliti.
Camenca (Karnenka), pirirz, all.
pe dr. Siretului, izvoraste de
sub culmea Fundatura si se
varsa in Siret in dreptul corn.
Camenca, distr. Siret.
Capul-Cimpultif, corn. rur.,distr.
Gurahumora, asezata pe par-
tea dreapta a riuInf Moldova.
Suprafata 51.67 km2; po-
pulatia 1104 locuitori romiril;
relig. gr. or.
Este legata de corn. Capul-
Codrului printr'un drum co-
43
munal si de drurnul distr. Su-
ceava-Gurahurnora, ce trece
prin aceasta comuna.
Are o scoalä populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul St. Nicolae", zidita
in anul 1782 de Macarie, egu-
men al minastirel Voronet.
Aceasta localitate facea parte,
odinioara, din comuna Capu
codrului.
Aci s'aa gasit, de repetate ori,
monede vechi moldoveneslI.
Populatia, formata din locui-
torI originarl si din colonistf
transilvaneni, se ocupa cu a-
gricultura si mal ales cu ex-
ploatarea padurilor.
Comuna poseda 273 h. pa-
mint arabil, 162 h. finaturi,
29 h. gradini, 314 h. izlaz,
4049 h. padure.
Se gasesc 34 cal, 504 vite cor-
nute, 368 61, 410 porci si 50
stupf.
Capucimpula, Inc*, ce tine
de corpul mosid cu adm. spec.
Capucodrultil, distr. Gurahu-
mora.
Are 2 case si 11 locuitorf.
Depindea odata de satul cu
acelas nume.
Capul-Codrului, coin. rur. (nu-
mita Inteo vreme si Bucuresti),
distr. Gurahumora, asezata pe
malul sting al riului Suceava,
intre Berchisesti si Gurahu-
mora.
Suprafata 30.23 km.2; popu-
latia 2693 locuitorl, romini gr.
or. precum §i putini germanI
si citi-va israeliti.
Se compune din vatra sa-
tuluI cu 1520 locuitori si din
satul atenent Paltinoasa.
Este strabatuta de drumul
distr. Suceava-Gurahumora si
legata prin o sosea comunala
cu corn. invecinata Berchisesti.
Are un oficia telegrafic-
www.digibuc.ro
CAPUL-DEALULUI
postal, precum si o statie de
drum de fer, in Paltinoasa.
Are 2 scoli populare, cu cite
o clasa : una in Capucodruluì
si alta in Paltinoasa ; o bi-
serica parohiala, in Capuco-
drului, cu hramul St. loan
Botezatorul", zidita la anul
173 I de Pulheria Cantacuzino,
precum si una filiala, in Pal-
tinoasa.
Pe timpul lur Bogdan, fiul
lut Stefan-eel-Mare, se nurnea
Bucurestr; a fost cumparata
de el, de la Luca Ilisescu si
daruita, apoI, la 21 Decembrie
1514, minastireI Voronet, in
posesia careia se afla si la 1776.
Aci se gaseste o fabrica de
scinduri cu 4 gatere si co o linie
ferata portativa.
Populatia formata din lo-
cuitori originarl si din colonisti
transilvaneni, se ocupa cu
agricultura, cu cresterea vi-
telor si exploatarea padurilor.
Comuna poseda 711 h. pa-
mint arabil, 216 h. finaturi,
42 h. gradini, 442 h. izlaz,
1346 h. padure.
Se gasesc 72 caI, 1060 vite
cornute, 214 oI, 629 porcI si 170
stupi.
Capul-Codrula, ;no*, cu adm.
spec., distr. Gurahumora.
Suprafata 10.40 km. popu-
latia 49 locuitori, germani, ro-
mini si israeliti.
Se compune din mosiile :
Capucodrulul pr. zisa cu 3
case si 14 locuitoff, Capucim-
puluI, Berchisestl si Paltinoasa
(vezi fie-care).
Mosia Capucodrulul, pr. zisa,
depindca odata de satul cu
acelas nurne si era in pose-
sia minastireI Voronet (V.
Capucodrulul, corn.).
Capul-Dealulta, munte, 1013 m.
alt., intre piraele Rusca si Ber-
 CARAPCM,CEREMUSULUI
cheza, In vecinatatea com. Su-
pevita, distr. Radauti.
Carapciul - Cereinu§uhif, corn.
rur., distr. Vijnita, aFzata pe
piriul Hlibicioc, afl. al riuletultd
Ceremus, la S. de Vascautï.
Suprafata 34.46 km.2; po-
pulatia 4017 locuitorI, ruterd
gr. or. si putird israeliti si ger-
man!.
Cuprinde, pe linga vatra sa-
tuluI pu 3890 locuitori i catu-
nql Babin (vezI Babin, catun).
Este unit cu VascautT prin-
trun f. bun drum comunal
prin drunaeacuripeste munte cu
çom. Zamo§tie ; are o §coald
populara cu doua clase i o bise-
rice parohiala cu hramul Nas-
terea M. D.".
La 1776, apartinea maziluluI
Vasile Cirstea.
aceasta. comuna se afla
frumos castel pecun i o
fabrica de spirt.
In apropiere, se afla locali-
tatea Taboriste (Taboryszcze),
ce pare a fl fost un vechiü
cimp de lupta.
Populatia se ()pupa cu pra-
sila ce vite si cu agricultura.
Comuna poseda 2262 h.
parnint arabil, 805 h. finaturi,
56 h. Wain!, 561 h. izlaz,
2.397 kir padure.
Se gasesc 280 cal, 1508 vite
cornute, 500 pore!, 190 stupI.
Carapciul-CerenwP14
çu adm. part., distr. V ijnita.
Suprafata 25.90 km.2; po-
pulatia 17Q locuityr1, rutenI,
polonI.
Coprinde, pe langa mosia Ca-
rapdul-CeremusuluI, ferma
Covatovca (Kovatsavka).
Carapciul-pe-Siret, corn. rur.,
distr Storojinet, a§ezata pe
rnAlul sting al SiretuluI, irdre
Iordanest! i Presecareni.
44 CARPATII BUCOVINEI
Suprafata 8.24 km.' ; popu- Carapciul-pe-Siret, rno0e, fa-
latia 1065 locuitorf, tot!' ro- cind parte dIn mosia Cupca,
minif; relig. gr. or. distr. Storojinet.
Se compune din vatra sa- Are 5 locuitori.
tulai si din catunul Hatna.
E strabatuta de o sosea co Caroviul ( Charowiw ), cdtun,
munala ce Q pune in legatura pendinte de satul PodzaharicI,
pe de o parte cu Presecarenii corn. rur. Podzaharici, distr.
Petriceanca, iar pe de alta cu ijnita.
drumul distr. Storojinet Opri- Are 128 locuitori ruteni
sell!, care trece prin apropiere. hutard, gr. or.
E statie de drum de fer a
liniilor Berhornet -Hliboca Carpatri BucovineI. tjOrogra-
Ciudei-Carapacia, ce se intil- fia BucovineI tine parte de re-
nesc aci. giunea Carpatilor, parte de po-
Are un oficia postal, o scoala moldovean (prelungire a
pop. cu o clasa i o biserica podisului podolic).
filiala cu hramul »Std. Cosma Carpatil Bucovinel, la rindul
si Damian", ce tine de bis. pa- lor, apartin parte sistemului for-
roh. cu hramul Sf. Ioan Evan- mat de Carpaiii Pciduro0
ghelistula, din PresecarenI. de antecatena lor cunoscuta sub
La 1776, o jumatate din Ca- numele de Carpatit Transit-
rapcia era In posesia minas- vaniel (Siebenbürgische Kar-
tire! Putna, daruita de mo- pathen), parte Carpalitor
nahul Daniil Nacu, iar cea- Ortentalt §i, antecatenei lor
l'alta jumatate era in posesia vestice, care incepe cu MuntiI
mazilului Antioh Volcin, CalimanuluI, se continua la
MaI tirzia s'a märit prin ase- S. prin ace! aI Gurghiutut
zarea unei, coloni! venite din Harghitel§i se terming la
Transilvania. MuntiiPersanilor., Cele doua
Aci e o fabrica de spirt. antecatene interioare ale prin-
Populatia se ocupa cu agri- cipalului sir carpatic, ce des-
cultura i cu cresterea vitelor. part Moldova , Bucovina si
Comuna poseda 971 h. pa- Galitia, de Transilvania si Un-
mint arabil, 98 11. finaturi, garia, consti,tuite ma! peste
11 h. gradinI, 67 h. izlaz, tot din terenurI eruptive se
799 h. padure. leaga cu sirul principal: d'o-
Se gäsesc 92 cal, 690 vite cor- parte prin AlpiT Rodnei intre
nute, 180 di', 172 porci, 123 sorgintile ape4BistriVi,
stupir. de alta parte prin, muntii Ca-
liman, intre sorgintele Dolma
Carapciul-pe-Siret, rnoie boe- NegriI-$aruluI, Negrisoarei
reascd i fostd mdndsti- Toplitei. Fruntaria Bucovind
reascd, cu administratie spe- cuprinde o parte din dina
ciala, distr. Storojinet. N.-E. a Calimanul4 pana la
Suprafata 10,87 km2; popu- gura Tesnell si de aid dealungul
latia 142 locuitori, romird Dome!, pana la gura NegriI-
israelitt
1) Acest capitol a fost revazut in
Se compune din 2 mo*ii: intregime
de D-1 G-al Iannescu care
CarapciuI - pe - Siret (propria a pus In o legAturà sciintifica posi-
zis) cu 101 loeuitori i Ior- bilä datele de geografie descriptivA
cu formatiunile geologice ale Buco-
danesti cu 41 locu¡torI. vina
www.digibuc.ro
 CARPATII 13UCOVINEl
$aruluï; iar la N. avem creasta
Suhardelui, ca extensiune a
Alpilor Rodnei.
In teza generala muntiI Bu-
covinei constituesc o zona oro-
grafica brazdata de sirurI pa-
ralele cu di rectiunea N.-V.-S.-E.
reproducind pe acele ale catenei
centrale a Carpatilor. Astfel
sint sirurile ce formeaza vaile
Bistritel, Moldova Moldovitei
Humorei, la sudul vaii supe-
rioare a Sucevei; acele ce for-
mean vAile superioare ale Ce-
remuselor, Putilei, Bischiului
Falcaului, la nordul \raid su-
perioare a Sucevei. Valea Su-
cevei la N. si a Moldovei la
S., rupe in directiunea E.-V,
sistemul acestor creste para-
lele. Bistrita dupa ce a curs
pana la Dorna ca inteun jgiab
sapat in mijlocul und insulelun-
guete de terenuri archaice, In-
cearcA a fractura normal di-
rectiunea N.-V.-S.-E. a acestei
formatiuni, intre gura Dome! si
gura Colbului, apoi îi reia
cursul, urmind tot directiunea
N.-V.-S.-E. si de aci in jos.
Muntii Bucovinei prezinta
o asemanare geografica iz-
bitoare cu Carpatii Padurosi
(dintre GaIitia i Ungaria); de
aceea se da numele de Car-
patil Pcidurog at Bucovinel
intregei regiuni muntoase dela
E. Bistritei §i Ceremusului. Va-
lea superioara a Sucevei des-
parte pe acesti din urmä in doua
grupuri: cel dela S. in care nu-
mele de Obcina" apare foarte
des, in toate lanturilc paralele
dela estul Bistritei pana in podi-
sul moldo - bucovinean, este
grupul Obcinelor; cel dela
nordul riului Suceava, sapat de
apele Putilei si Siretului consti-
tue grupul Putild lipe al Si-
retulut.
Muntii cuprinsf intre gra-
nita Bucovinel i Bistrita Au-
45
rie, incorporati geograficeste
in cele doua antecatene tran-
silvane ale Carpatilor Princi-
(Carpatif oriental! si Car-
patif Padurosi), se mat' numesc
Muntii Transilvani ai Bu-
covina`, saU mai simplu Car-
patil Transilvani".
I. Carpa/it Pddurog al Bu-
covinel. Nodul lor principal
orografic. Intre sorgintele
Bistritel (Cibaul, Cirlibaba),
ale 'rise! (Basa saù Aspra), ale
Ceremuselor si Sucevei, la jonc-
tiunea Carpatilor Padurosi cu
antecatena Carpatilor de N. ai
Transilvanid, exista o spinare
formata prin virfurile Ciar-
canulul, Zupanief, Starei Ob_
Lucinei care descric
prin traseul säú un 3 cu sco-
bitura intoarsa spre S., avind
centrul in Stara Obcina
furile in Ciarcan i in Lucina.
Prin altitudinea sa, aceasta spi-
nare nu este atit de impuna-
toare, mai ales In fata crestel
Cernahorel, a Alpilor Rodnei
Calimanilor ; ea constitue
insA un remarcabil nod oro-
grafic intre, Bucovina, Tran-
silvania i Galitia, caci prin
Crecela (1855 m.) se leaga cu
creasta principala a Carpati-
lor Padurosi ai Galitiei ; prin
Ciarcan i pasul Stiol, se leaga
cu Alpii Rodnei i muntii din
nordul Transilvanief ; prin Lu-
cina i pasul Izvor cu creasta
din dreapta Sucevel, din care
pornesc spre S.-E. culmi pa-
ralele ca acea a Lucinel-Mes-
tecdnegi, a Obcina Fere-
deulut, a Obcinel Mari in
toata regiunea dela estul Bis-
tritei AuriI ; In fine, prin Stara
Obcina se leaga cu culmea ce
se incovoae la nordul Sucevei
si din care pornesc culmi
paralele continue ca a Loso-
vel-Maximelulul, Racovel §i
intrerupte,
www.digibuc.ro
CARPATIf BUCOVINEI
cum sint cele dela estul acestei
din urma. Ea este nodul im-
portant hidrografic,caciBistrita
Aurie, Aspra, CeremuFle, Su-
ceava si Moldova, Cibaul
Cirlibaba. ce izvoresc din coa-
stele acestei spinari muntoase,
curg aproape in toate direc-
tiunile. ('arp. Pad. ai Bucovinel
cuprind doua grupurt :
a) Grupul Carpafilor Pd-
durosi al Bucovina dintre
Suceava, Bistrifa si f runta-
ria Moldovel.Sirul principal
al Carpatilor Padurost al Buco-
vinei formeaza linia desparti-
toare intre apele Bistritet si ale
Moldovei de la sorgintile opuse
ale Pircalabului i Cibaului,
pana la muntele Baiasescul,
unde el intra in Moldova. In
toata aceasta desvoltare, acest
sir muntos reproduce exact di-
rectiunea N.V-S.E a cursului
Bistritei si are ca inaltimi carac-
teristice pe Lucina (1590 m.)
Botwil (1477 m), Mestecd-
nestit (1295 m.), Bdrnarelul
(1324 m.), Giumaldul (1859
m.), Rardul (1653 m), Gre-
benul (1300 m).
De la intrarea in Bucovina
si 'Ana la masivul
acest sir este puternic
presarat cu piscuri form ida-
bile si ades frumos boltite. Cele
mai inalte pa rti ale acestei reg.
muntoase sunt acoperite cu
poieni, iar cohorisurile rapezi,
cu paduri !carte dese. Incepind
de la estul taasivului Giuma-
laului, acest sir muntos ia apa-
renta unei creste carelate
abrupte, din a carii
casca in vale numeroase gun !
stincoase si prapastii pline de
grohotis, cum se vede mai ales
in calcarele jurastce ale gru-
pulul Raraului. Odata cu tre-
cerea culmei Raraului spre Ob-
cina Chiril i Capatina, odata
cu reintrarea in terenurile ar-
CARPATII BUCOVINEI
haice, apar din nou configura-
tiuni de monte regulate pana
la e§irea numitului §ir car-
patin de pe terit. Bucovinei.
Panta sa spre valea Bistritef
Aurii, unde formatiunile pri-
mitive se mentin aproape uni-
form, se presinta destul de re-
pcde §i neintreruptd ; iar dare
valea Moldova unde aceste
formatiuni sunt perturbate prin
insule jurasice §i tertiare, ea
apare cadentata §i se coboara
sub forma de terase cu povir-
ni§uri destul de abrupte.
Lungimea acestui §ir mun-
tos, de la plaiurile Zupaniei
pana la culmea Baia§escul, e de
100 km., iar latimea so cea mai
considerabila o gasim intre
Moldova §i Bistrita Aurie, in
directia axelf longitudinale din
valea rIuletului Suha, pe cind
latimea minima se poate con-
stata la N. de trecatoarea de
la Mestecane§ti. Inaltimea me-
die a Virfurilor acestuf §ir mun-
tos ajunge la 1380 m., iar cea
a treditorilor la 1297. Punctul
cel mai ridicat Il constitue mun-
tele Giumalaul, cu 1859 m., a-
flator pe aceia§i catena cu Ra-
raul. Partea cea mai adinca
este plaiul de la Mestecane§ti
cu o inaltime de 1099 m. Su-
prafata solului acoperit de acest
§ir muntos cu toate ramifica-
tiunile sale e de 1435 m. p.
Sirul principal al Carpati-
lor Paduro§i din Bucovina se
poate imparti in 7 sectiunf, ce
difera atit in privinta inaltimii,
cit §i a fisionomiei diferitelor
culrni. Aceste sectiuni sunt :
1. Stara Vipcina care se In-
tinde de la Poienele Zupaniei §i
pana la muntele Lucina pe o dis-
tanta de 19 km. Aceasta sectie
are deja caracter muntos foarte
expresiv, e in partea de sus
netcda ca un platou, ea pre-
4inta insa spre vAile Pircala-
46
bului, Saratei Cibäului i Cìr-
libabeï n i§te cobori§u ri prapa-
stioase §i pereti abrupt:I. In
vaile sale de sus se gasesc o-
bir§iile riurilor Moldova, Su-
ceava §i Ceremu§ul Alb. Punc-
tul cel mai ridicat dupa Lucina
e muntele Hrobi cu 1505 m.
La N. Sta ra Vipcina are o proe-
minenta ce poarta numele
Ciarni Dil (dealul negru) ce este
legata cu §irul principal prin
curmatura Boiernicova (Bojer-
nikowa), dintre piraiele Pirca-
lab §iSarata. La E, intre izvoa-
rele Sucevei Rodicai Cobilioa-
rei, §i pir. Izvor, se gase§te de
asemenea o mica continuare a
acestei sectiuni ce poarta nu-
mele de Bobeicuta cu piscul ce
poarta acela§ nume (1314 m.).
2. Lantul muntos al Luci-
net, ce se intinde de la muntele
Lucina §iApina la pir. Bota§e-
lul (afluent al Moldovei) pe
o distantà de 18 km. Aceasta
catena muntoasa prezinta un
caracter aproape alpestru §i
are spre pir. Cirlibaba un co-
bori§ tot atit de repede §i
stIncos, precum sint §i proe-
minentsele eI catre riul Moldo-
va Intre_coamele dominate de
Ddrimoasa i Gd-
ina, curge printre masivurile
de stinci, Lucava (Smide§ti),
constituind vestita trecatoare
cu acela§ nume, care e conside-
rata ca una din vederile cele
mai pitore§ti din Carpatii Bu-
covina Coamele intregului
lant al Lucinei sInt acoperite
de ni§te poierif frumoase ce t rec
drept cele mai cautate locuri
pentru pasunatul oilor. Intre
punctele cel mai ridicate se afla
Virful Lucinei cu 1590 m., apoi
muntele Tatarca cu 1552 m.,
Stirbul 1479 §i Timpa cu 1241
m. Principalii munti ai §irului
Lucinei sunt catre E:irbu1ce
se afla intre cele doua pfraie
www.digibuc.ro
CARPATI1 BUCOVINEI
Luca va ; Darimoasa §i Gd-
ina intre pîr. Lucava-Smide§ti
§i pir. Tatarec i Tim pa for-
mind la N. sorgintele pariului
Girbova. Catre V., intre apa
Cirli babel si cea aBistritei a vem
munt. Culmea Tatarcel (1552
m.),iar mai la S. muntele Dadul
(1527 m.), a carui inãltime in-
trece pe cea a crestei centrale,
precum $tirbul, Gaina, Dari-
moasa, si Timpa din povir-
ni§ul oriental, pe cea al lantu-
lui Lucina Peste lantul Lu-
cinei duce un drum ulet de
munte din valea Moldovei In
acea a Cirlibabei. Acest drum
strabate pitoreasca strimtoare
formata de valea Lucava
apoi trece culmea la pasul
Chitca (Kitka), pe a carui inal-
time panorama este splendida,
mai ales spre lantul muntos al
Inaului.
3. Sectia Mestecdnesti, se
Intinde de la pin Botu§el (afl.
al Moldovei) §i pant]. la Obcina
Mica, pe o dist. de 20 km. In
aceasta parte §irul principal
al Muntilor Paduro§T din Bu-
covina prezinta adincitura cea
mai considerabila, adica in
I'laiul Mestectine§tilor, care nu
se ridica de cit la o inaltime
de 1099 m. Peste acest plaia
trece §oseaua mare a statului
ce duce din valea Moldovei
prin valea Putnei in cea a
Bistrit.ei Aurii. Ascmenea §i
pantele acestei culmi nu mai
sunt atit de muntoase §i as-
pectul stIncos, ce se gasea Inca
in partile Lucinei, dispare cu
totul ; lucrul se explica prin
constitutiunea solului din te-
tenuri primitive, pe clnd in
sectiunea precedenta la !rice-
put terenurile apartin la deo-
sebite etaje din teren secundar,
mai putin stabil. Punctul cel
mai ridicat c muntele Bo§ot
(1477 m.), apei mat' sunt vir
CARPATII BUCOVINEI
furile: Barnarelul (1324 m.)
si Fundoiul (1350 m.) Cea
mai Insernnata ramificatiune
a acestei sectiuni este culmi-
nata de Arsita Huhulul
(1279 m.).
4. Lan lul muntos al Giu-
maldului 0 Rardulul, se
intinde dela Obcina Mica si
pina la culmea Todorescul pe
o dist. de 17 km., ridicindu-se
spre masivul GiumalauluI la
InfilOmi considerabile, in cit
prezinta tipul cel mal rnuntos
din toata aceastA regiune car-
patina. Topogratia speciala a
acestui lant derivA in acelas
timp din natura terenurilor
cristaline si jurasice cari'l for-
meaza. In acest lant se gasesc
piscurile cele mai ascutite si
stincoase cu sApAturi prApAs-
tioase si fundaturi adinci, ale
caror pArti de jos formeaza
masivurt de grohotis. Coamele
stincoase ale acestel parti de
muntl prezinta de multe ori
pante cu o inclinatie de 100 m.
la km. Regiunea Raraului
are o flora cu desavirsire al-
pina, cad intilnirn deja In par-
1,ile stincoase de sus floarea
reginei" si tufele de pin alpes-
tru. Creasta principala insa face
un mic arc foarte incovoiat,
avind niste pante foarte prii-
pastioase, ce cad cu abruptiune
extraordinara drept spre valea
adinca a Bistritei Aurii.
Partea cea mai caracteristica
de si nu cea mai ridicata, a
acestef creste o formeaza ma-
sivul de calcar jurasic al Ra-
raului cu cortegiul sail de stind
foarte pitoresti cunoscute sub
numele de Pietrele Doamnei"
(1647 m.), precum si Creasta
de stinca ascutita numita Dea-
lul Munceilor (1592 m.) la
vestul Raraului si al Toderes-
cului (1622 m.).
InAltimea medie a lantului
47
muntos Giumalau-Rarau este
de 1600 m., punctul de cul-
minatie insa al intregului sis-
tern II constitue m-tele Giurna-
Intl, cel mai Malt din intreaga
Bucovina, avind o inaltirne de
1857 rn. Virful sail rotunjit
se compune din doua ridica-
turi gerneni, de unde pro babil
i se trage si numirea (Gerne-
nail) si sloboade spre valea
Bistritei niste coame paduroa-
se intunecate, ce se intind
pAnd in localit. Dorna-Vatra.
Pe clina nordica a acestui lant
muntos se gaseste Alunul
(1667 m.) de acelasi aspect to-
pografic ca Giumalaul, care
se termina cu pareti abrupti
deasupra Vag' Moldova. Intre
pir. Giordsteni la Vest si
panA la Izvorul Alb la Est, se
-Intinde Obcina Flocenilor, pe
care poporul o denumeste cu
termenul cam general de Ma-
gura, avind ca punct culminant
piscul Piatra Nitana (1263
i
m.)
1 Proeminentele culmel To-
1 dorescul, se grupeaza pe dina
nordica intre valea Izvorului
Alb la V. in acea a Moldovei
la N., a Suhei si Slatioarei la
E. Acesti munti poarta diferite
numiti si anume: Magura Cal-
i
lor, intre Moldova si pir. SA-
' latruc, Magura Batrina intre
pir. Salatruc si Valea Suhei
si ceva mai la E. Obcina Ur-
. -sului, aflatoare toate in apro-
pierea localit. Stulpicani. Pe
dina sudica, spre valea Bistri-
. tel, cu hotarul de V. spre Rusca
si de O. spre pir. Colbu, se
gaseste, chiar in fata Giuma-
laului, culmea abrupta Caldu,
a carei spinare se continua la
Ost, ajungind la o inMtime de
1483 m., iar alAturi de tot
ma:I avem o alta culme ce
poarta numele de Dealul-Cret
cu piscul cunoscut sub denu-
www.digibuc.ro
CARPATII BUCOVINEI
mirea Piatra Neagra (1402
m.) la S. de orasul Cimpu-
lung.
5. Secga Obeina Chiril, .$i
Cdpcifina, se Intinde dela
m-tele Todorescul si pana la
Greben , pe o distanta de
10 km. Aceasta Inodatura de
culmi nu are inaltimea celor
precedente si prezinta mat
mult niste masivuri paduroase
ce se Intind la inceput in di-
rectia de S. si apoi in directia
de O. pana la virful Grebenu-
lid' (saa Hrebinului) Acesta
din urma prezinta totodata
punctul cel mai ridicat cu o
inaltime de 1432 m.
Din aceastä inodAturA de
culmi pleaca doua mid rami-
ficatii si anume: una catre O.
spre valea Ostrei, purtind nu-
mele de Dealul Deacul, intre
piraele Gemene si Slatioara, si
ceal-alta catre S. de piriiasul
Gemene avind numele Cul-
mea Pantinului. Plaiurile ce
due peste aceasta culme n'au
de altmintrelea nici o insem-
natate deosebita.
6. Grebenul, care se intinde
pe 10 km. spre sud, dela inun-
tele Greben propriu zis (1432
m.) si pana la piscul Grebenul
(1361 m.), care domind sor-
gintile Asprei (Bucovina), si
Catargasului (Moldova) si cu-
prinde in spinarea sa munth
BitcaOblincului (1472 m.), Tar-
nita (1471 m.) si Alunisul
(1368 m.). Fizionomia generala
a m-tilor In partea aceasta e
aproape aceiasi ca a Obcinei,
China si Capatina, numai ca
plaiurile dela mijlor sunt putin
mal inaltate. Inaltimea rnijlo-
cie a acestei culmi se urea pana
la 1318 tn, avind punctul cel
mai ridicat in m-tele Bitca
Obcinel (1477 m.).
Ramificatiunile ce se des-
prind din aceasta culme sunt
 CARPATI1 BUCOVINE1
trei, din cari una se indreaptä
spre Valea Ostrei si poarta
numele de Botusana ; a doua
se intinde ceva maï la S. intre
piraiele Bräteasa si Ostra, pur-
tind numele de Muntele Lung,
pe bind a treia ramificatie for-
meazd masivul cu numele Mun-
tele Ostrei, ce are vi un pisc
mai pronuntat, pe care RominiI
11 numesc Muntele Ostrei, iar
Hutanii Grun-Velechii, 1385 m.
7.Culnzea Bdiesescul, care
incepe din Greben, se termind
cu M-tele Bdiesescul ; ea for-
meazd hotarul cu Rominia, are
o lungime de 6 km. si o indl-
time mijlocie de 1268 m. Cul-
mea Bdiesescului tine direc-
tiunea N.V. S.E. de orientare
a orografiei Bucovineï si se pre-
lungesle prin muntele Bivo-
lulu! in tot lungul Bistritel
pand la orasul Peatra. Aceiasi
orientare N.V.--S.E. se observa
vi in cutele dintre Aspra, Suha
Mica, si Moldova, carï de alt
fel traduce nu numai orientarea
generald a orografieï Bucovinei
dar si pe aceea a formatiunilor
geologice. Cu muntele Bdie-
sescul fruntaria paraseste crea-
sta principala a Carpatilor Bu-
covinel, precurma creasta din-
tre Aspra si Negrileasa a Ma-
cie:;ului, apoi Valea Negrilesti
si infine se indrepteazd spre
Cornul-luncei urmind linia des-
partitoare a apelor dintre Suha
Mica si Moldova.
La rasdritul crestei princi-
pale se a§azA alV munti ca:
1. Muntii asa numitï al Or-
libabei se intind intre Cirli-
baba si Cibau, mdsurind 16
km. lungime si acoperind o
suprafata de 65 km. p. A-
cest lantisor se indrepteazd
exact spre sud. In partea nor-
died si centrald este constituit
din terenurile cristaline apoï
din gresia carpatica care for-
48
meazd mai toti muntil Buco-
vinei; la sud, pe mai bine de
V3 din lungirne, reapar tere-
nurile arhaice. Catre mijlocul
lantului apare insula de calcar
numulitic a masivuluï Tapul.
Topografia regiunii traduce in
genere pe cea a sectiuniiiLucinei
din lantul principal al Carpa-
tilor Bucovina Cele mai mari
inaltimI se intálnesc in tere-
nurile mai recente sau In ve-
cinatatea acestora : in virful
Tapultil (1663 m.), Iedul
(1519 m.) si Magura (1566);
apol in sisturile cristaline: in
Stara Obcina(l 487 m.) si Flu-
turica (1347 m.), care se inalta
intre confluentele cu Bistrita
a Cibaului si Cirlibabei. Indl-
timea mijlocie a acestor munti
este de 1511 m.; elf formeaza
un masiv ea pante rdpezi si
coarne paduroase, luind In
partea de S. aparenta stincoasd,
mai ales in masivul Tapului.
b) Muntil Obcina Feredeu-
lui. Acesti munti cari mai
poarta si numele de Obcina
Slatina, constituesc la estul
crestei principale a Carpatilor
Bucovinei un mic sistern intre
vaile Moldovei la E. si a Mol-
dovitei la V ; la S. el In-
ceteaza in depresiunea Cimpu-
lunguluï, intre Pajorita vi Stir-
pitura. Devi ceva mat com-
plicat in orografia sa, In partea
despre N., acest sistem se
poate considera prelungit in
directiunea lui generala dela
S-E.N.V. pand in valea Su-
cevei, inglobind in interiorul
sda si cursul piriului Brodina,
afluent al Sucevei. In partea
lui de E. limita o formeaza asa
dar Moldovita prelungitd pand
la gura Brodinei prin plaiul
Polonincal (1165 m.) si al Sih-
loaef (1225 m.); iar la V.
limita geografica 6 formeaza
depresiunea Moldovei, prelun-
www.digibuc.ro
CARPATI1 BUCOVINEI
gita prin pasul Isvorului
(1130 m.) si prin pir. Isvorului,
afluent al Sucevei. Lungimea
acestui sistem luat pe linia
despartitoare a apelor Moldo-
vitei de ale Moldovei din malul
Sucevei (in josul confluentel cu
Cobilioara) pand in malul Mol-
dove' (intre Cimpulung si
Vama) mdsoard 48 km.; iar
ldtimea se tine intre 18 si 25
km., dind sistemului configu-
ratiunea generald a unui para-
lelogram
In partea centrald a acestor
munti exista o serie de piscurf
neintrerupte, formind linia des-
partitoare a apelor sistemuluï,
alaturï de o a doua serie de
piseuri ce se tin la o depar-
tare mijlocie de 3 [km. dela
prima serie, si care sunt des-
partite prin piraele Deia, Bo-
ul unit cu levonul, Petacul
unit cu Denzacusa, Argelul
unit cu Rososa Mala, §i cu
Dubul, tributari din dreapta
Moldovitei. Aceastá dubla serie
de piscuri constitue partea
cea mai inaltd obcind, sau spi-
nare a sistemului. Clina orien-
tald are panta lungd, cea oc-
cidentald scurtd, occidentatä
de masivï inalti si ca atare
repede este tdiata de piraie, din
cari abia Briaza §i Isvorul
Negru merita a fi citate. Re-
giunea dela N. a sistemuluI
este tdiatä adinc de vaile Bro-
dinel si Sipitului, afluenti aï
Sucevei, intre basinul Suce
vei si basinurile Moldovei si
Moldovita linia despdrtitoare
a apelor care prin Hrobil
( 505 m.) se leaga cu mun-
tele Lucinef, trece prin V.
Alunisului ( i 291 m.) !a pasul
Isvorulut, se coboard la 1130
m., de aci, trece prin Hrebenet
(1364 m.) V esi-Velichi§i Ma-
lii-V elichi (1419 m.), pind la V.
Sergieni §i Sihloaia (192 m.)
CARPATII BUCOV1NEY
Caracteristice sunt Ind liniile
despqrtitoare ale apelor Su-
cevei de ale Sipitului si ale
acestuia de ale BrodineI, unde
culmineazd Magura Mare
(1220m.), Mdgura Mica (1102
m.) d'asupra Lupsinuluf, Ehre-
sell (1247 Hepa (1142m.) si
Vipeina Costeliuca (1112 m.).
Constitutiunea geologica dä
cheia organizdrii orografid ca
si a aspectului topografic a
sistemului, plecind dela cons-
tatarea fundamentald, cd ar-
chaicul, triasicul, jurasicul, si
cretaceul inferior mijlociu
superior ce constituesc solul
sistemului, se juxtapun sau se
intercaleazd in fdsif paralele cu
directiunea N.V.S.E. Se ob-
servd aceiasI tendintd de des-
picare a solului sau de o-
rinduire a coamelor sau piscu-
rilor Coama princi-
paid a sistemuluf este latitä
prin prezenta a cloud serif
de piscuri asezate, chid pe
linia despArtitoare a apelor
Moldovei de a Moldovitei, cind
pe dina apelor Moldovitel,
In ambele cazurf piscurile se
insird de preferintä la hotarul
formatiunilor geologice : Tom-
naticul C.-Lungului (1297m),
D. DeW (1195 m.), Pascalul
(1483 m.), Feredeul (1460 rn.),
V esi-V elicul (1490 m ), Ar-
sqa (1338 m.), jaloneazd margi-
nea orientald a cretaceului su-
perior :Magura (1206 m.),
Pdusa (1379 m.), Tomna-
ticul (1350 tn.), V esnanca
(1288 m.),Mdgura Mare (1350
m.), desi inglobate In clina
esticd, stau pe marginea orien-
tald a fasiei cretaceului mij-
lociu cu tnaltimf uneorl su-
perioare crestei principale pen-
tru a constitui un podis Iarg
si a justified asttel mai bine
numele de obcind (spinare) vezi harta 1/20( .000 a stat majorul aus-
Cu care locuitorii caracteri- triac i harta geologicA a Bucovina
6231. Dic(ionarul Bucovina.
49
zeazd partea centrald a sis-
temului. Pe ambele dine, In nu-
meroase locurf, piscurl mai in-
alte domind coame scurte orien-
tate in directiunea N.V.-S.E.
a dimensiunit principale a sis-
temului 9. In partea lui sud-
vesticd, Intre pIraile Izvorul-
Negru, Sadova si Moldova,
unde solul concentreazd im-
presiunea a mai tuturor for-
matiunilor muntilor Bucovinef,
relieful este cu deosebire carec-
teristic: Virf, Leaf a (1094 m.),
Piatra Fusalut (1236 m.),
D. Negru (1221 m.), Rece-
tisul (1286 m.). Muncelul
(1236 m.). domind formatiunile
arhaice, primare i secundare
ce se grämädesc aci pe inguste
fdsii paralele; Sadova 1st' sapd
mai la rdsdrit valea in plind
formatiune de gresie carpaticd,
urmind directiunea generald
de orientare a sistemului.
Este de notat c reliefurile
'Matte pe coama centrald sint
destul de rari; aceste se gill-
mddesc din contra pe cline,
mai ales pecea occidentald, eons-
tituind cind grupe acoperite cu
poeni cind povirnisuri rdpezi
acoperite cu ptidurf.
Partea ca mai stincoasa
a sistemuluf este spre S. si
spre vl. IVIoldovei i capdtd
acest caracter progresif cu in-
naintarea lui cdtre S.
Muntele Vesii Velichi cu coa-
stele sale abrupte i stincoase
comandà sorgintile Brodinei,
ce se inaltd cu 360 m. d'a-
supra plaiului, pe unde trece
drurnul, cari uneste vl. Sucevef
cu a Moldova
2. Sistemul Obcina Mare
sau Arsita.Acest sistem se
Intinde din depresiunea Mol-
dovita-Rusca si vl. inferioard
Pentru urmArirea acestuf articol
www.digibuc.ro
CARPAT1I BUCOVINEi
a Putnei spre E. pind in re-
giunea dealurilor ; la N. el in-
ceteazd in vl. Sucevei; la S.
in a Moldovef (yen plastica
soluluf Bucovinet).
Vàile Moldovita Rusca, con-
stituesc cea mat' mare spinte-
caturd a acestor munti pc mar-
ginea lor de spre V. Valea Hu-
vl. superioard a Suce-
vitei, vl. Putnisoarei si a Putnel
constituesc o depresiune ori-
entald intreruptä de doud ori:
o datd prin creasta dintre Po-
iana Mdrului i Poiana Tre-
soara, altd data prin creasta
dintre Poiana Crucit, $i Po-
iana Haciungului, care des-
parte apele Sucevitei de ale
Putnei. Directiunea N.V.-S.E.
a crestef principale a Carpa-
tilor Bucovinel apare de tot
limpede in acest sistem, in cul
mea ce se intinde de la con
fluenta Putnef cu Suceava, la
confluenta Humorel, numitd
Obeina- Mare, cit timp des-
parte vl. Humoref de a Mol-
dovitei, precum i in crestele
paralele ce se intind la estul
vdilor Humorei i Sucevitei
superio:tre, Putnisoarei si Put-
net. Prima creastä este eulmi-
natd de virfurile $andrul-
Mare, (I 145 m.), Dealul 0-
glinda (1167 m.), Dealul Ru-
st) (1194 m.), Hotarul lui
Hozan (1125 m.), Prislapul
(118f m.), Poiana .Mdrulut,
Scoruletul, Comarnicul, Bo-
beica, Stermina, Rogoza
A doua creasta culminald
de Dealul Secerei (934 m.)
Bitca Corbalui (1007 m.)
Dealul Rdu (828 m.) se in-
tinde din gura Poenisorei pand
In gura Voivodesef. A treie
creastd pleacd de la Mdgura
(832 m.), Alunis (916 m.),
P-na Hdciung (930 m.), Pe-
troasa (874 m.), se intinde la
estul celei precedente, din Su-
7
CARPATII BUCOV I NEI
cevita (g. Voivodeset), prma in
Suceava (g. Putnei). A cincea,
culminatn. de D. Holmului
( 874 m. ), P-na Tresoara
(1039 m.), Zofleul (1065 m.),
Frasinut 931- m.), Cacica
(823 m.) i indoita In partea
septentrionalfi prin coarna Ple-
0,011 (841 m.) $i a Casinta-
lei (954 m.), se intinde la
estul coamei Obcinelf - Mari,
prima de la Sucevita la Gu-
rahrnuora, a doua numal. 'Jana
la Solca.
Sisternul Obcina-Mare saü
Ar$ita, intre limitele date, are
forma eliptica, cu axul cel mare
in directiunel N V.-S.E., masu-
rind 50 km., iar cel mic, 20 km.
Creasta lui principala se leaga
prin Sihloaia cu sistemul Obci-
na Feredeului, iar cu antecate-
nele exterioare se leaga prin
plaiul Poiana Crucei care des-
parte a pele Sucevei deale Suce-
vitci $i prin muchia Poiana
ruluI-Ca$ini$tea, care d( spa rle
basinul Sucevitef de al Solciii
$i Solonetului. Orografia, regiu-
nei cu aspectul topografic al
sistemuluI, are un caracter de
simplicitate care traduce condi-
tiunile geolocice ale solului.
insulft lunguiata de cretaceil
mijlociiI. care se prelungeste
peste Suceava ptina la conflu-
enta Bischiului cu Putila, con-
stitue scheletul principal al or-
ografiei: crestetele cele mai in-
nalte ale sistemului, incepind cu
Sesura, V antenul, Lun
din regiunea de la nordul Suce-
vet, $i continuindu-se la estul
Moldovitei prin $andru, 0-
glinda. Poiana MIruIui aparti-
ne acestet insule. O serie de pis-
curl inalte carI se tin la distantà
aproape invariabila de 4 km.
de $irul principal, reprezentati
prin Afinitele (1028 rn.), Md-
cr4ul (1055 m.), Lupoaia §i
Fusa (1163 m.), Dubravnicul
50
(1140 m.), Buzna (1168 m.),
tinde a largi spinarea Obeinei-
Mari ; aceste piscuri comandtt
masivi despiirtiti intre eI prin
depresiuni adinci, in carI curg
piraiele Dobret, Frumoaset,
Drag oot, Ciurndrnei i Put-
net, ale cdror ohirii pätrund
panii in linia de despartire a
apelor. Partea dintre culmea
principala a sistemului i regiu-
nea dealurilor constitue ade-
värata luiclini orientala. Toate
apcle acestei cline afarrt de
Humora, care da spre S.-E. in
Moldova, sunt strinse de Su-
ceava, prin canalurile Putnel,
Sucevitei, SoIcil, i Solonetu-
lui. Lantul principal al Obcinei-
Mari sail Ar$itei nu are aspect
slincos si nici caracter alpin.
Afara de asta sistemul intreg
e acoperit mai peste tot de
paduri.
b) Grupul Carpatilor pd-
duro0 ca Bucovinet dintre
Suceava Cererm* A-
cest grup se poate socoti in-
tins la V. [Ana in valea Pir-
calabului i Cibaului, iar la
E. [Ana In zona dealurilor pe
linia Vijnita-Gura-Putner (Su-
ceava).
Autorii de geografie call, se
refer numai la caracterele su-
perficiale ale hidrografiei, con-
stituesc scheletul orografic al
grupului din linia ce pleaca in
zig-zag. dintre sorgintile Pic-
calabului $i ale Saratei, $i care
desparte apele Sucevei de ale
Ceremusului, pand la sorgin-
tile Siretului mare, uncle se bi-
furca ramura de N., despartind
apele Ceremusului de ale Si-
retului, iar cea de S. pe ale
Siretuidi neglijand de a stabili
divisiunea pe caracterele ce
rezultit din formatiunile geolo-
gice, singurele cari explicti aci
adevrtrala fizionomie geografi-
ea a regiunilor. Este destul a
www.digibuc.ro
CARPATII BUCOVINEÏ
privi o hartä geologica pentru a
vedea legatura cu deosebire
strinsa dint re formatiunile tere-
nului, organizarea orografiei
aspectul topografic al acestei re-
giuni. Crelaceul superior mij-
lociù inferior, cari formeazA
sislemul carpatic sunt o prelun-
gire a fasiilor de la S. Sucevei,
insa aci latimea lor este mai
uniformn. Muchile sistemului
se orienteazA in directiunea
N.V-S.E, directiune prod usa in
numeroase spintecaturi secun-
dare situate cind pe Email
cind in apropierea limitei for-
matiunilor geologice. Intre a-
ceste spintecäturI este destul
de a cita : Pirccilabul $i Ci-
bdul cu cursurile lor superi-
oare, Seirata prelungita prin
cursul superior al Ctrlibabel
apoi ale Moldovet; superi-
oare, prin Ialovicioara in-
ferioara, Ldpupa, Paula, cu
Tavarnita, afluenti
ai Ceremusuldi ;--apoI, Sadeul,
Tomnaticul, unit cu Fal-
cdut si Laura, afluenti al. Su-
cevei, cari impreuna cu aflu-
entii corespunzatori ai Siretu-
lui mic ca : Barsucclul, Zva-
ritul Mic, Ldpupa,etc. tind a
desbina grupul prin spinteca-
turi paralele. Culmile Cornut-
Dealulut, a Tonmaticului, a
Hrebeni 061 §i Stdviloarei, a
Maximetului §i Lasovel, a
Racovet, Ciocticdt, a T ravie-
nutlet §i Dischiului, dintre
Siret i Cerem ; a Lung ulut,
a Cornului i a Tonmaticu-
lut dintre Siret Suceava, re-
produc in orografia grupului
directiunea N.V.-S.E. a Car-
patilor principali. Aceasta tesa-
tura. muntoasA trirnite apoi ra-
mificatiuni intre väile secunda-
reale intregeI regiuni dintre Su-
ceava la S. si Ceremu$ul la
N., pana in zona dealurilor.
O remarcabila fractura tindc
CARPA1'11 BUCOVINEÏ
a segmenta grupul muntos de
la nordul SuceveI, in Bucovina.
Ea este data prin vaile Bischiu-
luI Mare, a lzvorului Mic si a
Bursucaului (primil afluenti ai
SiretuluI) i aceea a Sadeuldi
(afl. Sucevel). A fara de Sacleu,
toate acestea pe isisapa cursulla
limita formatiunflor de gresie
car patica inferioara si mijlocie.
Sadeulinsa spinteca fisia de gre-
sie mijlocie (cretaceu) aproape
de marginea el orientala: vom
numiaceasta linie caracteristica
gura Putilei-Sadeu". Ea im-
parte muntii de la nordul Suce-
veil in doua sisteme. Cele mal
marI reliefuri ca i eel mai va-
riat aspect topografic se intil-
nesc la vcstul acesteI unii. Aci
inca, muchiile orografiei juxta-
puse nu sunt rupte prin taeturi
transversale (exceptind partile
superioare).
1. .Muntil de la vestul liiei
Gura-Putilei-Sadeu: Dealul
Negra, Tomnaticul, Maxi-
meful-Losova, Racova-Cor-
nulut. Un lant al acestor
muntLimbratiscaza toata regiu-
nea coprinsa intre Cibaul Supe-
rior, Ceremus, cu afluentul sad
Pircalabul, Ialovicioara infer--
oara, drept la gura Cobilioarei
pepiriul Izvorului in sus. Sa-
rata, lalovicioaraSuperioara si
Cobilioara desfac acesti munti
in treicreste. Ciorni-Dilul con_
stituit din terenuri cristaline la
V. si secundare la E. este do-
minat de virfuri ca Corela
(1431 m.), Zupania N. cu 1491
m., Ciorni-Dil cu 1495 m. La
E. vine creasta Doscinel (1461
m.), Tomnaticului (1567 m.)
si Iavorefulut (1580 m.) in-
tinsa de la sorgintile Cirlibabei
pana la gura Ialovicioarei. In
fine creasta Cobilei cu 1319 m.
in Bobeica $i creasta dintre
lzvor i Cobilioara cu 1319 m.
in Babeicuta si 1382 m. la sor-
51
gintile p. Izvorul Povirni-
surile acestor din urma trei
creste mun Loase, constituite din
formatiuni seeundare si chiar
tertiare, sunt scurte i adesea
prtip5stioase spre vaile Cere-
rnusului j Ialovicioarei; spina-
rile lor late cInd sunt pad uroase,
cind ofer poeni i pajisti fru-
moase. Peste acesti munti nu
tree de cit poted pentru
Sind Obeina Mare are doua
treeatori foarte importante
pentru comunicatia generala
anume: una prin care duce dru-
mul principal din valea Solcei in
cea a Solonetului i plaiul Stri-
goaia (636 m.), peste care trece
soseaua principala ce leaga va-
lea Solonetului cu cea a Moldo-
vei, precum si linia fer. locala
Hatna-Cimpulung.
Intre Suceava, dela conflu-
enta Cobilioaref la gura Rusca
Ceremus, dela confluenta Ia-
lovicioarei la gura Putilei, Ia-
lovicioara inferioara-Sipot, la
S.-V. si Putila Rusca la N.-
V., se intinde grupul mu ntilor
Hrebeni0e -Stävilioare-Ma-
ximef-Losova. Atit In orien-
tarea lor generala, cit si in
organizarea liniilor interioare,
In acesli munti predomina di-
rectiunea N.-V.-S.-E. a Carpa-
tilor principali. Cele mai lungI
creste in directiunea N.-V.-S.-
E. sunt acea dominata de pis-
curile Maxime# (1.344 m.),
Moroza (13 '2 m.), Vipcina
(1338 m.), Poloni$tia (1356
m); Losova (1471 m.); i acea
a pisc. Hrebeniscea 1371 m.),
Dihorleful (1471 m.). earl In-
cadreaza cursul Lapusnei ; a-
poi coamele scurte ale Stdvi-
lioarei, dominata de piscul
Stojocul (1417 m.), de Min-
tea (1326 m.) si de Ropocev-
sca (1265 m.).
Acest grup muntos este seg-
mentat de vaile Lapusnei, a Pu-
www.digibuc.ro
CARPA 1 II BM ON INE1
Wei superioare si Ropoeelului
cari se aseaza in unghiu drept
cu Lapusna ; apol de vaile R
pienului, a Storonetului si Dih-
tenitului de pe stinga, despar-
tite prin muntii Boienia (1144
m.) si Hrebenul (1048 m.), Ri-
za (1032 Semacova (981).
In aspectul lor topografie
acestI munti se asamarta cu
at Tomnaticului, deosebire
cti altitudinca lor medie este
mai mica, iar coborisurile coa-
melar nu sunt asa de abrupte.
Punctul culminant al grupului
este in muntele Losovacu1.429
m. Nurnele Losova de la lis
padure, ar insemna pe romi-
neste Pad uroasa".
Munfil Racova - urdin,
constituesc intre Putila-Rusea-
Suceava i Bischiu-Izvorul Ma-
re, Bursucheu-Sadeu, plaiul.
geograficeste cel maI bine defi-
nit dintre Ceremu i Succava.
Creasta lui principala este
dominata de piscurile Sena
( 1285 m.), Vancinul (1367m.),
Plevt ( 1329 m. ), Magura
(1341 m.), Rotundul (1341 m.),
Lungul (1382 m.), cart se tin
pe marginca vestica a creta-
ceului mijlociti. 0 a doua serie
de piscuri staa la estul depre-
siunii gura Putilei-Sadeu care
formeaza limita geografica a
acestor mun ti spre E. Este de ob-
servat ea aceste piscuri se insira
cind pe chiar limita geolo-
gica a fisiei de cretaceu mij-
lociu, cind in vecinatatatea ei.
Atari sunt : Coama Cornulut
(1279, 1293, 1308m.),Ciundrna
(1227 m.), creasta Ciodlca, care
atinge in Strimca 1356 m.
Povirnisul vestic al muntilor
Racova - urdin este cel maI
lung si mai accesibil ; cel estic,
care porneste spre vaile Bis-
Izvorului, Bursuckt-
lui i Sadeului, este repede,
paduros i putin accesibil. Tre-
CARPATII BUCOVINEI
cdtoarea Surdinului ( 1140
m.) leaga valea Siretulul cu a
Sucevei prin drumul strategic
in serpentina dintre Bursucheu
Rusca. Urmele acestuI drum
se vdd azI.
2. Muntii, dela estul lintel
Gura Puti lei-Sack-at : Cioc Il-
ya, Cornul, Tomnaticul.
Regiunea muntoasd dela estul
liniei Gura Putilii-Sadati con-
stitue un sistem de lanturI
muntoase al cdror relief scade
progresiv. In intregul lor a-
ceste lanturi, juxtapuse si orien-
tate in directiunea N.-V.-S.-E.,
perdsuccesiv din indltime, dind
aspectul unuI sistem de terase
ce sfirsesc in regiunea delu-
roasd. Siretul rupe continui-
tatea acestor lanturi, iar aflu-
entil sal, aI Sucevei si ai Ce-
remusului, curg intre aceste
cute muntoase: eel din partea
vesticd in directiunea N.-V.
sad S.-E., iar ceI din partea
orientald a SiretuluI curg im-
preund cu aceste in directiu-
nea N.-E. sad chiar E. (Mi-
hadra, Seretul Mic, Seretelul).
Principalele culmi care for-
meazd relieful regiuneI sunt :
Culmea Cornul - Cioculca ,
ruptd de Siret la Bursucad ;
culmea Tornnaticul-Sinido-
vatd, la estul celei precedent;
de care se ad despârtitd prin
piraele Tomnatic, Petrovet
Bischiul Negru. Are piscurile :
Fruntea (1073 m.), Travien
(1223 in.), Pischeul (1240 m.),
tdiate de Siret din sus de Si-
potul-Privat ; Culmea Buco-
vulul ( 1107 m. ), Petrwdi
(1145 m.), Bucovel (1070 m.),
Perecrestiet (1014 m.), Chi-
nwl (1084 m.) i Cerepze
(878 m.), ce se intinde la estul
Faledului, Siretulul i Lapus-
net, din Suceava (Straja) pand
in Ceremus (Rdstoace).Aceasta
culme desparte apele depre-
52
siuneI dela estul culmei pre-
cedente, in care apele Falcaul-
Sipotul Privat i Ldpusna-Ta-
varnita curg cloua cite doud
in sens invers, de ale Laurel,
Seretelului, DumitriteI-Coma-
ne.;tilor, FlalceI, Mihodrel, Steb-
niculul i Vijencta, earl curg
in diverse directiuni, spre re-
giunea dealurilor. Aceasta cul-
me sustine un relief ce se la-
te§te spre E. §i in care se disting
piscurile : Dealul Crucilor
(871 m.), Vtrful Soldanulul
(748 m. ), Holekhi Velichi
(1014 m.), Scheuca (885 m.),
Mdgura (1017 m.), Chernela
(878 m.), Cruhla(760 m) gru-
puletul Chicerea Mare (1830
m.), Chicerea Mied (795 m ),
Tarnila (679 m.), i Stoica
(878 m.), care domind sorgin-
tile Mihodrei i Stolonetilor.
II. CarpaliiTransilvaniel.
Acesti munti sunt prinsl in-
tre piriul Cosna, Tesna virful
Piatra - Dornef, pl. Rosil
Lucaci i formeaza granita
BucovineI spre Transilvania
si Moldova. Bistrita iI des-
parte de Carpatii Principall
BucovineI. Apa Dornei li
desparte de la Cosna la Dor-
na Vatra. CeI dela N. apar-
tin muntilor RodneI, cei dela
S. masivului CAlimanilor. In-
tre masiviI geografici al Dor-
neI i CalimanuluI , consti-
tuiti* in mare parte de tere-
nun se afld o re-
giune asezatä constituita din
terenuri tertiare vechi. Prin
aceastd depresiune trece dru-
mul cel mare ce leaga Buco-
vina cu Transilvania, in care
intra prin valea Dornei.Geogra-
ficeste ca i geologiceste mun-
ii prelungesc, printre
Bistrita i Cosna-Tesna-Dornar
creasta alpind a Suhardului,
culminata de virfurile Vulva,
Suhardelul §i Oupr.
www.digibuc.ro
CARPATII BUCOVINEI
Muntii SuharduluI astfel de-
finiti sunt constituiti din te-
renuri arhaice, in cea mai
mare parte, totusl terenurile se-
cundare si chiar tertiare vechi
sunt destul de intinse, aceste
din urmd pe crestele masivu-
IA Din aceasta cauza avem
reliefuri inalte care reamintesc
formele alpestre ale masivilor
Dome! i CalimanuluI, mdrind
contrastul topografic al regiu-
neI. M until Suhard uluI se ridicd
naprasnic din albia Bistritel,
aratind in partea de sus cul-
minatd de virful u acelasl
nume, un orizont stincos
lipsit de orice vegetatiune si
cu poteci grele. Caracteristice
sunt piscurile Vurful Caprel,
Dealul Scorwulul, Dealul
Suhardului, La Zigzent
Runcul.
Cit despre muntil eel* gasim
asezati in jurul punctului Po-
iana Nearntului §i care
tin de ramificarea Carpatilor
mdrginasI ai TransilvanieL ei
formeaza un lant de 15 km.
intindere si 7 km. latime, a-
coperind o suprafatd de 59
km. patr. Punctul culminant
e Priporul Candrent, peste a
cdrui poald sudica duce so-
seaua mare spre trecatoarea
Birgdului. Lantul acesta mun-
tos da apoi in culmea ondu-
lata Tatarul sad Poiana Td-
tarului si se pierde in valea
Tesnei.
Masivul munfilor Cdli-
man!, dupd ce inglobeaza sor-
gintile DorneI i pe ale Negri!
sarului, patrunde in Bucovina
cu partea lui centrald, care
limple tot spatiul dintre piriul
Dorna la V. si N. ; iar la E.
trecind granita îI inclind pan-
tele spre Neagra $arului. Ra-
mura occidentald dintre Dorna
si pîrîul Negrei este culminatd
de Piatra Dome! (1631 m.);
CASURA 53 CALINES111-LUI-CUPARENCU

ramura orientala dintre piriul vr'o indoiald ca aceste forma- CAldiru§a, tirld, cu cite-va case
Negrii si Neagra ;,;;arului, cul- tiuni nu sunt, geologiceste vor- raslete, facind parte din mosia
minata de virful Lucaci (1771 bind, de origine plutonica in- cu adm. spec. Bosancea, distr
rn . ) si de Petrile Ro0 vederata. Suceava.
este -impartità de granita intre Este numai o parte din Cal-
Bucovina si Moldova. Toata Casura, fermd, pendinte de mo- darusa ; cea-l'alta parte depinde
partea CAlimanului aflatoare sia cu adm. part. Oraseni, distr. de corn. Bosancea (veil Bo-
in Bucovina mai poarta si Cotman. sancea corn., si Caldarusa, tirla
numele de Muntii la Rosl" Are 3 case si 11 locuitori. pend. de Bosancea, corn.).
sad de Muntii Dornel".
Creasta cu numele Piatra Catarinendorf, (Satul Catarinei), CAldfirusul, deal, distr. Succava,
Dornel care se gaseste ju- colonie, inflintatd pe teritorul 412 m. alt., intre Nemericem
matate pe teritoriul Bucovinef corn. Bahna. S'a nurnit ast-fel in la S. si ferma Parzic la N.
si jumatate pe cel al Transil- onoarea sotiei baronului Alex-
vaniei, constitue in partea Bu- andru Vasilco, marele proprie- Cildärusul, afluent pe dr. Mol-
covinel ramificatil din munti tar al regiunei. E pendinte de dovel, izvoraste sub Magura
numiti Piciorit Munceilor % mosia cu adm. part. Berhomet- Cailor si se varsd in Mol-
Sub PeatraDornel" §i se con_ pe-Siret, distr. Vijnita. dova In fata gurei pin Hurgis
tinua apoi pe spatiul dintre Are 261 locuitori germani, ce vine din cea-l'alta parte, mai
valea Dornei si a Negrei ca rom. cat. si o scoala particu- jos de orasul Cimpulung.
culme nu prea ridicata, ce se lard cu o clasa ; locuitoril gr.
chiamd in partea ei de N. or. tin de biserica din Cire- Ciline§ff, cdtun, pendinte de
Dealul Tofla. Punctul de sanca. tirgul Vatra-Dornel, distr. Cim-
culminatie insa II formeaza pulung.
piscul Piatra Dornet cu 1651 Cäbe§ff, corn. rur., distr. Sto- Are 18 case si 77 locuitori,
m. Cele mai remarcabile rojinet, asezata pe piriul Ca- romini, gr. or.
inaltimi din aceasta grupare bena, afluent al Hlinitei. Este asezat pe stinga riului
sunt: Pietrele Roil, Virful Suprafata 9.57 km.' ; popu- Bistrita Aurie, linga muntele
Munceilor,LucacI,GuraHai- latia 971 locuitorf, in majori- Caldul.
tel - Virful Obcinel, ArOta tate ruteni; relig. gr. or.
Vdcarilor, Dealul Negrel. Prin marginea dreapta a co- Ciline§tii-luI-Cuparencu, coin.
Plaiuri sail cai de comunicatie munei, trece soseaua comunala rur., distr. Suceava, a§ezatil
speciale nu se gasesc in acestI spre Dracenits, find ast fel co- pe piriul Hatna, la N. distr.
munti afara de asa numita po- muna In legatura cu drumul Suprafata : 16,75 km2; popu-
teca a varnesilorairctrea Pa- principal Storojinet-Sniatin. latia: 1120 locuitori, majori-
truleloru , ce duce la hotar sj Are o scoala populara si o tate rutenl; relig. gr. or.
serveste mai mult ca linie de biserica parohiala cu hramul Se compune din vatra sa-
observare pentru pazitorii gra- Buna Vestire". tului cu 894 locuitori si din
nitei din partea ambelor state La 1776, apartinea lui Ion satul Calinestinui-Vasilache.
invecinate. Colesca si se afla aci si un schit E asezata in apropierea dru-
In privinta fizionomief, acesti cu 3 calugari, zidit la anul 1748 mului distr. Siret-Suceava ; are
muntl se deosebesc foarte mult de Ierodiaconul Grigorie Gher- o biserica parohiala CLI hra-
de restul muntilor Bucovinel, vasia. mul ,,Sf. Arh. Mih. si Gavril" ;
cdci dela desprinderea lor din Populatia se ocupa cu agri- scoald n'are.
creasta Lucaci, pe la Pietrile cultura si cu cresterea vitelor. La 1776 apartinea lui Miron
Rosi, inaltimile lor se ridica Se gäsesc 70 ca1,368 vite cor- Cuparencu de unde se explica
stincos si naprasnic In mase nute, 39 oi, 173 porci, 58 stupi. si numele sail. Lainceput forma
mari de trahit si culmile lor un singur sat cu mosia Cali-
late, mai ales cele de linga Cildärusa, llrld, pendinte de nestif lul-Enache. Comuna a
Piatra Dornei, seamana prea corn. rur. Bosancea, distr. Sto- fost märita cu colonii transil-
mult cu niste grdmezi uriase rojinet. vanene.
de lava sleita, Melt sa ramina Are 4 case. La cladirea caselor boeres1

www.digibuc.ro
 CALTNE$Til-LUI-CUPAR ENO]
desgropat oale cu cenusa,
probabil urne sepulcrale.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor ; o
bun parte, insa, trece, in
timpul verei, in Rominia, cau-
tind de lucru.
Comuna poseda 853 h. pti-
mint arabil, 134 h. finaturf,
12 ha. gradini, 205 ha. izlaz,
436 h. padure.
Se gasesc 34 cal, 357 vile
cornute marl, 220 of, 282
porci, 137 stupi.
Caline§til-hif-Cuparencu, mo-
sie, cu adrn. speciala, distr.
Suceava
Suprafata 6.06 km.2; popu-
latia 14 locuitori, dintre cart
7 vorbesc limba germana Caline§tif-Id-Vasilache sad Co-
restul alte limbi ; nid un romin.
Are o singura casa.
La 1776, apartinea lui Miron
Cuparencu, de unde se explica
numele el'. Forma un sin-
gur sat cu mosia de azI Ca-
linestii-lui-Cuparencu.
Caline§tri-lui-Enachi sad Urea-
tea, sat, distr. Suceava, asezat
pe piriul Hatna, intre Calinestii-
lui-Cuparencu la N. si Hatna
la S.
Suprafata 3.30 km.2; popu-
latia 548 locuitori, in majori_
tate rutera; relig gr. or.
Este strabatut de drumul
distr. Suceava-Siret ; are o bi-
serica fihiala cu hrarnul St.
Dumitru", atenenta a parohieI
din Calinestii-lui-Cuparencu.
La inceput forma un singur
sat cu mosia Calinestil-lui-Cu-
parencu, care la 1776 se gasea
im pa rtita intre cei 2 frati Enache
Cuparencu, cu numirea de
Calinestii-lul-Enache i Caline-
stil-luI-Cuparencu.
Populatia, formata din locui-
tori originarl, peste carI ad
venit colonisti transilvaneni,
54
se ocupa cu agricultura, cres-
terea vitelor, precum si cu
munca cu ziva
Poseda 363 h. pamint arabil,
69 h. finaturi, 2 h. 50
gradinf, 100 h. izlaz, 445 h.
paduri.
Se gasesc 32 cal', 157 vite
cornute mari, 110 w, 82 porcl,
42 stupI.
Cälinetií - luf - Enache, mosie,
atenenta a mosiei cu adm.
spec. Costina, distr. Suceava.
Are 6 case cu 32 locuitori.
Tinea odinioara de satul cu
acelas nume.
(Vezi Calinesti lui - Enache,
corn.)
tul-Ciline§tilor-hif-Vasilache
sat, pendinte de corn. rur.
Calinestii-lui-Cuparencu, distr.
Suceava.
Are 226 locuitori, rutenI gr.
or. Iï deriva nurnele dela pri-
mul posesor al sad.
Caline§tii - pe - Ceremu§, com.
ran, distr. Storojinet, asezata
pe piriul Brusnita, afluente al
Prutului.
Suprafata 6.96 km.2; popula-
tia 879 locuitori, majoritate
ruteni; relig. gr. or.
Este asezata linga drumul
distr. Barbesti-Jadova,
mura din drumul distr. Zele-
ned-Vascauti; are o scoala po-
pulara cu o clasa i o biserica
parohiala cu hrarnul St. Ioan
cel nod".
In 1776, apartinaa mazilu-
lui Ioan Calmuschi.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Se gasesc 58 cai, 296 vite
cornute mari, 67 oi, 126 porci,
68 stupi.
CAline§M-pe-Ceremu§, mosie,
www.digibuc.ro
CASVANA
cu adm. spec., distr. Storoji-
net.
Suprafata de 5.58 km.2; po-
pulatia de 69 locuitorf, majo-
a. ritatea israeliti, restul ruteni.
La 1776 apartinea mazilului
Ioan Calmuschi.
Caluga-rita, culme mica, ce se
intinde paralel cu lantul mun-
tos Obcina Mare sau Arsita.
(Vezi Carpatil Bucovinei) si
tine chiar de el.
Cilugärita, complex de pa-
dare si livezt, spre S.-V. de
Cacica, disi r. Gura-Humora.
Capatina, numele ce se da uneI
WV a culmel Obcinei Chiril.
V. Obcina
Cá§vana, corn. rar ., distr. Gu ra-
humora, asezata pe piriul cu
acelas nume.
Suprafata 20,99 km.2; popu-
latia 2209 locuitori rominl, de
relig. gr. or.
Este legata prin sosele co
munale i drumuri de cimp
cu comunele invecinate si
cu drurnul distr. Cacica-Ra-
dauti, ce trece prin apropiere;
are o biserica parohiala cu
hramul St. Arh. Mihail
Gavril".
Intr'un hrisov, din anul 1615,
ra- se face mentiune de aceasta
cornuna.
o traditiune ce circula prin
aceasta localitate spune, ca,
intr'un timp indepartat, ar fi
existat putin spre E. un sat
cu numele Hrincesti, care a-
pa rtinea miaastirei Solca si care
a fost, cu desavirsire, darimat
de Tatarl.
In mijlocul cornunel se afla
un stejar batrin, care are un
perimetru de peste 10 m.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
 CECINA
Comuna poseda 1424 hect.
pamint arabil, 347 hect. fina-
turi, 30 hect. gradini, 120 hect.
izlaz, 18 ha. padure.
Se gasesc 159 caï, 1129 vite
mari cornute, 964 01, 1068 porcï,
78 stu pi.
Cecina (se pron. si Tetina),
care izvoraste de sub
muntele Cecina, linga Cerna-
utl si se varsa in pir. Co-
rovia (v. Corovia).
Cecina (probabil de la cuv. rom.
Tatina, pronuntat astazi chiar
de locuitorif romini Telina),
deal, (559 m.), in apropierea o-
rasului Cernauti; face parte din
rigiunea colinara dintre Prut-
Si ret. Inaltimeaaceasta pitorea-
sea, Inconjurata de paduri
stinci, este loc de excursiune al
Cernautenilor, mai ales ca are
o ruin a, ramasa pe urma cas-
telului zidit acolo de regele po-
lon Casimir cel Mare (1349).
Ceciulivca-Chicera (Czeczuliw-
ka-Kyezera), ttrlä, pendinte
corn. rur. Chiseliteni, distr.
Vijnita.
Are 2 case si 5 locuitori.
Ceciulivschi GrunT(Czeczuliwski
Gruft), cdtun, pendinte de corn.
rur. Chiseliteniï, distr. Vijnit.a.
Are 14 case $i 60 locuitori.
Cecian Domalinschi (Czeklan
Dornalenski), deal, 491 m.,
linga corn. Hlinita, distr. Sto-
rojinet; tine de reg. deluroasa
dintre Prut i Ceremus.
Ceca (Czecha), tin/d, pendinte
de mosia cu adm. part. Chi-
selea, distr. Cotman.
Cerehiii, deal, 517 m. alt., distr.
Sueava, intre Meretei i Dra-
gomirna.
55
Ceremusul, rta, afluent pe dr.
Prutului ; formeaza hotarul
intre Galitia si Bucovina. Se
uate din impreunarea pi-
raielor Sarata Parcalab, din
care cel isï are izvoa-
rele sale intre culmile Stara
Vipcina i Zupania, iar al doilea
izvoraste din tre coamele irului
muntos Crecela din Transilva-
nia. Pana la impreunarea sa
cu Ceremusul Negru, care vine
din Galitia, acest rift poarta
nurnele special de Ceremusul
Alb si arata dela inceput toate
caracterele unui pir. de munte
torential. Incepind dela o Inül-
time absoluta de 947 m. el
totusi ia indata forma unui ria
adevarat, mai ales dela irn-
preunarea sa cu afl. Ialovi-
cioara. Din acest loc Ceremusul
se indreapta spre N. clescrie
curbe variate i ia cursul slü
pe la partea de V. a munte-
lui. Maximet. Dela Iablonita
pana la Stepne, Ceremu$ul
curge apol in directie de N.-E.
formind un mic arc, se im-
preuna cu Ceremusul Negru
linga localit. Ustierichi (Us-
cieryky) Gura Riului. De
aci i Willa la Uscie-Putila riu-
rile impreunate, luind de acuma
inainte numele comun de Cert.-
mus, se indreapta la inceput
spre E. si apol iar in directie de
N. pana lat tirguletul Vijnita,
Mcind curbe tot mai mari, de
unde curge apoi prin inlinsa
vale a Ceremusului, intiia in
directie de N. - E., pe urma
croindu-si sub forma de arc
mare calea spre varsarea sa
inPrut. Inainte de varsare, cam
intre comunile Ispas si Banila
ruseasca, Ceremusul incepe a
se ramifica in albiï numeroase
$i, udind tirguletul Vascauti,
se impreuna cu Prutul in a-
propierea localit. Nepolocaut.
Ceremusul parcurge dela o-
www.digibuc.ro
CERLMU*UL
birsia sa i pana la punctul
de varsare o distanta de 136
km., avind in regiunea mun-
toasa o panta medie de 7,2 rn.
la km. Apa sa e limpede si
curata, insa foarte rece, din
cauza inaltirnei regiunilor de
unde-si adunä izvoarele. El
prezinta o puteretorentiala une-
ori salbatica, care face sa-r
cada in cursul saa ca victima
arbori i stinci intregi. Rami-
ficatiunile variate ale acestui
riu, mai ales dela Vijnita in
jos, fac ca valea reremusulur
sCi ia une-ori o intindere de
aproape 2 km. Pe aceasta
din urrna distanta riul se
adinceste [Ana la 1.50
rn. Aclincimea aceasta scade
insa pe masura ce valea Ce-
remusului ia forma de ses re-
gulat, afara de un singur loc,
adica la piciorul stincei So-
chilschi (Sokilski). Aci riul,
formînd o curmatura subita.
valurile sale se isbesc cu multa
putere de stincile muntelur
indicat, constituind un loc
foarte primejdios pentru plute;
aci adincimea aper ajunge chiar
la 6 m.
Prin faptul ca riul Cere-
mus trece foarte repede din
regiunea muntoasa in cea de
$es, albia sa in partea de jos
prezinta caractere aluviane
diluviane, iar materialurile stin-
coase aduse de sus, neputind
sa fie indepartate aci de catre
curent din pricina pantei in-
ferioare, constituesc obstacole
insemnate, pe care riul e ne-
voit a le inconjura, despicindu-
se in cursuri laterale.
Accasta imprejurare face a-
poi ca Ccremusul sa inundeze
in timpul topirel zapezilor a-
proape Intreaga vale; mar ales
insa este expusa acestor inun-
datiuni regulate regiunea din
jurul oraselului Vijnita.
 CEREMUSUL-ALB
Dela impreunarea Ceremu-
$ului Alb cu Ialovicioara, riul
e practicabil pentru plute $i
numeroasele stavilare asezate
la gurile piraelor ce se varsa
in Ceremu$1 sporesc 'Inca si mai
mult eficacitatea acestui fel de
transport, foarte important pen-
tru bogatele exploatari de lem-
narie, ce se gasesc pe intreaga
intindere a acestul
Afluentii Ceremu$ului ce iz-
vorasc din terit. Bucovinel se
gasesc toti pe dr. sa, acest dû
formind precum am zis, ho-
tarul intre Ga1iia i Bucovina.
Acesti afluentisura : Ialovicioa-
ra, Lapu$na, Putila, cu piraiele
Ripien, Staica, Storone i Dih-
tinet pe st.1 plosca, Lostun,
Putelivca, Porculin $i Bischiu
pe dr., Tavarnita , Smuha,
Vijenca, Coritnita, Bereznita
Hlibicioc.
Ceremu§ul-Alb, numele ce-I ia
nul Ceremu$ (afluent al Pru-
tulur) dela izvoarele sale si
Wind la confluenta sa cu Ce-
remusul Negru, linga localit.
Ustierichi (v. Cerernusul).
Cerepauff (Czezepkoutz), corn.
rur., distr. Siret, asezata pe
malul drept al Siretuluí si des-
partita de com. Volcinet prin
WW1 cu acelasi nume.
Suprafata 9.36 km2; popu-
latia 1048 locuitori, r uteni ; rel ig.
gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Siret-Cerepcaut, care se
bifu rca dincolo deSiret, o ram u-
ra apucind spre Petriceanca
alta spredrumul distr. Opriseni-
Presecareni (Storojinet). Are
o statiede drum de fer a linief
Hliboca - Suceava ; un oficia
telegrafo-postal; o $coala po-
pulara cu o c1ac j o biserica
parohiala cu hramul Sf. Arh.
Mihail i Gavril".
56 CERNAUCA
La 1776 era in posesia ma- Ceretei, ferind, pendinte de
mastiref Slatina. corn. rur. Sf. Ilie, distr. Storo-
In aceasta localitate este un jinet.
vad vechia i f. mult frecven- Are 2 case si 16 locuitori.
tat peste Siret.
Populatia se ocupa cu agri- Cernauca (Czernawka), corn.
cultura i cu cresterea vitelor. rur., distr. Cernaut, asezata pe
Comuna poseda 1183 hect. pa- pirlul Moscov (Moszkow), a-
mint arabil, 170 hect. finaturi, fluent al pirlului Sovita, Intr'un
13 hect. 50 a. gradini, 241 hect. loc f. pitoresc.
izlaz, 157 hect. padure. Suprafata 40.54 km.2; po-
Se g'Asesc 87 cai, 517 vite pulatia 2013 locuilori, ruteni,
cornute, 115 oi, 219 porci de relig. gr. or,
34 stupi. Este strabatuta de drumul
principal Noua SuIiä-Dobro-
Cerepauff, mo0e cu ad m. part., nou i legata printr'un drum
distr. Siret. cu Toporaut.
Suprafata 9.56 km' ; popu- Are o scoala populara cu
1atia 138 locuitori, ruteni gr. 3 clase i o biserica parohiala
cat. si gr. or., poloni, germani cu hramul Sf Arh. Mihail
israeliti. Gavril".
Coprinde pe linga mosia Ce- La 1776, apartinea boeru-
repcauti i tirla Dubrova. lui Matei Hurrnuzache.
In aceasta localitate se afla
Cere§anca (Czereszenka), colo- un isvor, In a carui apa,
nie de tigant, pendinte de dupa cum se spune, s'a gasit
mosia cu adm. part. Berho- o icoana de lemn cu chipul Sf.
metele-pe-Siret, distr. Vijnita. Gheorghe pe ea, icoana ce se
Are 17 case $i 97 locuitorf, vede astazi in biserica comu_
precum si o biserica filiala. neI.
Apa acestui isvor este con-
Cere§anca (Czereszenka), arid, siderata de popor ca facatoare
pendinte de mosia cu adm. de minuni $i de aceia, odata
part. Berhomet-pe-Sirct, distr. pe an, se face aci pelerinagiu,
Vijnita. pentru care scop s'a construit
Are 2 case si 16 locuitori. o capela.
Aci se afla si vestita casa bo-
Cere§ec (Czereszczek) , deal, iereasca a familiei Hurmuzaki,
480 m., tine de reg. deluroasa avind un parc prea frumos
dintre Prut i Ceremus. bogat. In aceasta localitate aü
fost primii, adapostiti i os-
Cere§niul (Czereszniw), cdtun, patati ani intregi, patriotii ro-
pendinte de satul de resedinta mâni, refugiati din tarile ro-
Rastoace, corn. rur. Rastoace, rninestI cu ocazia evenimen-
distr. Vijnita. telor dela 1848.
Are 11 case si 56 locuitori. Dupa traditie, numele co-
ruteni gr. or. munei provine dela o fata f.
frumoasa, numita Marinca Cer-
Ceretel, mo0e tlrld, tinind nauca, care, In timpul unci
mosia Sf. Me, pendinte de invaziuni turcestii, In urma je
mo$ia cu adrn. spec. Sf. 111e, fuirii i destrugerii satuluT, ar fi
distr Suceava. pribegit prin paduri.
www.digibuc.ro
 CERNAUCA
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i mai ales cu creste-
rea de vite i cu exploatarea
padurilor.
Comuna poseda 1.644 hect.
pamint arabil, 256 hect. finaturi,
64 hect. gradini, 104 hect. iz-
laz, 2860 hect. pAdure §i 30
hect. bälti §i hele§tee.
Se gasesc 84 cal, 596 vite
mail, 371 porcii.
Cernauca, mosie, cu adm. part.,
district. Cernauti.
Suprafata 34.85 km.2; po-
pulatia 274 locuitori,
poloni, ruteni §i romini ; ru-
tenfi sunt mare parte gr. cat.
venitl din Galitia.
Coprinde pe lînga mo*ia Cer-
nauca, §i tIrlele Berdo, Bere-
zivca §i Cociuba.
CernAuti, district rural - poli-
tic, compus din ocolurile ju-
decdtore§ti Cernauti §i Sada-
gura. Se mdrgineste la E. cu
regatul Rominiei, la N. cu dis-
trictul Cosman, la V. §i S.-V.
cu districtul Storojinet §i la
S.-E. cu districtul Siret. Are
o suprafatd de 1130,85 kilom.
patratl §i 110,000 de locui-
tori.
Acest district, a§ezat in par-
tea sa mare pe valea Pru-
tului, are pe lingd regiunea
de §es §i partea sa deluroasd,
§i anume in directiunea de S.
unde o domineazd ca indltime
culminantd muntele Cecina
("Nina) (559 rn.). Terenul pe
ambele pärti proxime ale ma-
lului este nisipos, In unele re-
giuni mld§tinos §i foarte expus
la inunddri. Agricultura In a-
ceste locuri are deci mult de su-
ferit, regiunea find putin pro-
ductivd. In apropierea Cerndu-
tuluI Intinderi destul de marl din
aceste terenuri bAltoase sunt
utilizate la cultura hdrueiului.
6231. Dk(ionand Bucovinel.
57
In locurile mai departate de
apa Prutului terenurile sunt
din contra foarte fertile §i find
presdrate cu dumbrdvi umbra-
tice §i accidentan de sol, se
potrivesc admirabil §i pentru
prdsila vitelor.
Populatiunea district. Cer-
nduti este pe jumatate romi-
neascd, pe jumdtate ruteand.
De remarcat este ca popula-
tiunea romineascd din stinga
Prutulur (Boian, Mahala, Buda,
Ostrita) reprezintd elementul
rominesc cel mai rezistent din
cite are poate tara, ace§ti locui-
tori find expu§l*i ldsati chiar In
voia influentelor celor mai pu-
ternice slavizatoare. Aceste to-
tu§i nu ail fost in stare sä §tirbea-
scd nimic din caracterul lor de
Moldoveni vechi, pe dud alte
regiuni mutt mai putin expuse
vecindtätif slave, (d. ex. Cu-
ciur Mare), fac progrese in-
spaimintätoare in ce prive§te
lepadarea lor de neam. Lucrul
nu se explica decit prin faptul
a in cazul din urmd avem
a face cu centre de populatie
adusd din regiuni slave, cari
de§i romanizate ptinã la un
grad, revin acum la matca
slava, pe cind Moklovenif ba§-
tina§l, cu toatti vecindtatea
slavd, rezista prin forta lor de
neam rominesc curat. Aceste
localitdtl cu slavi Introdu§i
in colonif compacte nu for-
meazd din nefericire numai
puncte izolate ci se pot urmäri
de la rnentionata comund (Cu-
ciur Mare) sub forma de fdsie
distinctd, cc se intinde in inima
romineascd a Bucovinef, de la
N. la S. cuprinzind regiunea
de jos a districtului Cernauti
cu o parte a district. Siret §i
Suceava cu comunele :
Camenca, Cerepauti, Volcinet,
BAlcaut, Milesd4 Hatna.
Cumcd petecelc slave aflötoare
www.digibuc.ro
CERNAUTI
in Moldova de sus, d. ex.
linga Veresti, Husi, etc., sunt
o continuitate a acestel re-
giuni presdratd cu popula-
tie ruteand, nu incape nici o
Indoiald.
Districtul Cerndutului este
traversat deacurmezi§ul de riul
Prutului care, de§i navigabil
numai pentru plute, aduce
folos mare populatiunei, ce îï
agonise§te in lipsa:unei agricul-
turi mar productive piinea zil-
nicd cu plutdritul, cu pescui-
tul §i cu multele mori pluti-
toare ce se gasesc pe ambele
maluri ale riului,
Chile de comunicatie, In a-
cest district, sunt reprezentate
prin drumul principal car-
patin ce vine de la Sniatin
§i se Intilne§te in punctul
Mamaie§ti cu §oseaua mare
(Franzens - Strasse), care din
urmd duce spre Cernduti. Alte
drumuri districtuale nu mai
putin bune duc de la Cernduti
la Storojinet, la Sadagura, la
Turenii, la V oloca, etc. Linia
feratd principald Lem berg-Cer-
nduti-Ia§1 intrd in district pe
la Nepolocaut, de unde se des-
prinde o linie locald spre Vij-
nita ; alta se bifurcd In statia
Lujeni, ducind spre Cotman,
iar a treia se desface chiar din
Cernäuti, legind capitala Buco-
vinei cu localitatea Noua Su-
unde atinge apoi linia ru-
seascd, care se continua in Ba-
sarabia.
Ca istoric districtul Cernauti
prezintä multe puncte intere-
saute prin amintirile din rdz-
boaiele Moldovenilor cu Po_
lonii (V.Cernauti, ora§) §i citeva
locuri, In cari se gasesc mo-
nede din vremuri §i mai vechi
(Chicera), vorbesc destul dc
ldmurit despre aceste eveni-
mente. Lind comuna Cia-
hor se afld vestita padure a
8
 CERNAUTÍ
Cosminulul, iar In apropierea
comunelor $eräutil de Sus si de
Jos se afla mult discutatele in-
tarituri vechi, poreclite $i a-
stazi de popor cu numele de
Santuri.
Dtrictul prezinta urmatoarea
proprietate: 25,344 hect. patr.
ptimint arabil, 4630 hect. fine-
turf, 809 hect. gradini, 3800
hect. imasurl, 8957 hect. pa-
duri, 1381hect. balti $i hele$teie.
Anima le domestice numara
6603 cal, 27,159 vite cornute,
14,064 oi, 15,264 porci. Are
si 3456 stupi de albini.
Cernauti (Czernowitz) , orct,
resedinta ducatului Bucovi-
na, a$ezata pe coama colinará
din dreapta riului Prut, de care
raza orasului nu se desparte
decit printr'un pod mare de pia-
tra $i altul de fer, asezate unul
II nga al tul, tot atit de maestru ca
constructie $i care serveVe caii
ferate. Orasul Cernauti formind
ca municipalitate un district
a parte, cu titlul de magistrat
$i cu o organizatie de prefec-
tura (capitanat) speciald, este
situat intre 48 grade 17 m.
latitudine de N. $i 40 grade,
36 m. longitud. de O. (dupa
merid. de la Ferro) $i se mar-
gineste la O. cu hotarul cornu-
nei rur. Ostrita, la V. cu inalti-
mile Spasca, la N. cu riul Prut
$i la S. cu comunele rur. Ciahor,
Corovia, Ciucur Mare $i Mihal-
cea. Punctul cel mai ridicat din
centru ajunge inaltimea de 255
m., iar punctul de culrninati-
une in imprejurime il formeaza
virful muntelui Cocina (cuvin-
tul se pronunta de fapt Tetina,
sad Tatina), ce constitue in
acela$I timp si despartitoarea
intre apele Prutului si ale
Siretului. 0 traditie veche pre-
tinde ea Cernautul s'ar fi aflat
inainte pe malul sting al Pru-
58
tului $i abia sub domnia lui
Vasile Lupu tirgul s'ar fi mutat,
in urma unor mad revarsari
de apa, pe partea dreapta, in-
treginduse prin teritorii luate
din hotarele satultil invecinat
Mihalcea.
Ora$ul Cernauti prezinta Im-
preuna cu mahalalele sale Ho-
rocca, Caliceanca, Clocucica,
MAnasteri$tea $i Rosi o su-
prafata de 51,65 km. patr.
cu 5060 de case si are dupa
ultimul recensamint 59,171 de
locuitori. Ace$tia se impart
dupa nationalitati In 9624 de
Romini, peste 10,000 Ruteni,
7500 Poloni, numerosi Slovaci
$i Boemi ; restul locuitori-
lor vorbesc limba germana.
Dupti confesiune ace$ti locui-
toll se impart In 22,000 de
catolici, 15,500 greco-orientali,
17,350 israeliti, iar restul greco-
catolici $i protestantt In mo-
mentul de tata intreaga po-
pulatiune a orawlui Impreuná
cu garnizoana, trece deja peste
60,000 de locuitorl.
Caile de comunicatie, prin
cari orasul Cernauti este legat
pe deoparte cu celelalte loca-
litati provinciale, pe de alta-
partecuRusia$i Rorninia, sunt :
Linia ferata principala ce duce
in doua direc tiuni, la Lemberg
$i la Iasi, $i linia ferata locala
Cernautl-Noua-Sulita. Orasul
are doua gari $i anume : una
principala pentru marfurisi per-
soane In partea veche a orasului
dinspre riul Prutulul, $i o alta
gara secundara, la Volksgarten,
(gradina publica). A poi se inno-
deaza la Cernauti In chip radial
diferite drurnuri principale, din-
tre cari doua servesc pentru
comunicatiunea cu Galitia, iar
cite unul pentru contactul cu
Rusia $i cu Rominia.
Ca centru adrninistrativ Cer-
nautul e sediul autoritatilor
www.digibuc.ro
CERNAUTÍ
superioare aletarii. Aci rezi-
deaza guvernorul (pre$edintele
OHO in palatul asa numit pre-
zidential ; aci e tribunalul tarii
cu camera de notariat si ju-
decatoria speciala a ora$ului
Cernauti ; apoi directiunea de
finance, cu procuratura sa, cu
casieria centrala si cu in-
spectoratul financiar ; direc-
tiunea fondului religionar gr.
or., directiunea postelor, tele-
grafelor $i telefoanelor, sectia
de exploatare a cailor ferate
din Bucovina $i autoritatea
militara superioara, care cu-
prinde In sine comandamentul
unei brigade de infanterie, unei
brigade de militie, depozitele
de recrutare pentru aceste, un
regiment de inf., unul de hu-
sari, unul de militii $i coman-
damentul jandarmeriei duca-
tului.
Cernautul este $i centrul
until ocol judecatoresc, formind
cu ocolul Sadagurei districtul
Cernauti.
La Cernauti e re$edinta ar-
hiepiscopului si Mitropolitului
greco-oriental $i a consisto-
riului sad, precum $i sediul
until dehant romano-catolic
cu parohia sa, sediul unui de-
hant greco-catolic, in fine
sediul unel parohii armene ca-
tolice, uneia evangelice de conf.
augsburgica $i a cite unei
comunitati israelite vechi $i
noi.
Din institutiuni $colare, Cer-
nautul poseda o universitate,
care are o facultate filosofica
cu sectiuni de litere $i $tiinte,
o facultate de drept $i una
teologica cu internat pentru
trebuinta excluziva a clerului
gr. or. din tall.
Are apoi un lice(' si un gimna-
ziu, care in anii din urma a fost
inzestrat cu clase paralele ro-
mine si rutene, o $coala reala
CERNAlfTi
intretinuta cu cheltuiala fondu-
lui religionar gr. or., o Foala de
meseril, o §coalä de invatatori
una de invätatoare, o scoald
agronomica, un conservator
de muzic i mai multe scoale
poporale de diferite grade pen-
tru baieti si fete.
La Cernauti rezideaza un
consul al Rominiei i un con-
sul imperial rus, precum si nu-
merosi reprezentanti de case
de afaceri straine.
Populatiunea se ocupa cu
industria i comertul, avind
contact viu cu Rominia i Ru-
sia. Locuitorii mahalalelor se
ocupa insa i cu agricultura,
gradinaria i eel din mahalaua
Rusi mai practica i meseria
de zidari, ducindu-se la cistig
peste hotar.
Camera de comert a Bu-
covinei i numeroasele insti-
tute de credit ail facut ca Cer-
ndutul sa se dezvolte foarte
mult, mai ales de la asa nu-
mitul razboiù vamal cu Ro-
minia, facAnd ca tot profitul
ce'l avea inainte Moldova de
sus din exportul cu vite
materii brute sä fie localizat
in Bucovina, profit de care ail
parte aproape exclusiv numai
comerciantil i speculatorii e-
vrei.
Intre societatile existente la
Cernauti, ocupa un loc de sarna
societatea pentru cultura
literatura romina, ce'si are pa-
latul sail national, in care sunt
unite toate institutiunile izvo-
rite din donatiuni i colecte
ocazionale. Notarn internatul
de baieti i cel de fete de na-
tionalitate romind, cari pros-
pereazd foarte mult.
Cladirea cea mai monumen-
tala din Cernauti este maretul
palat al resedintei metropo-
litane gr. or. ce se ridica pe
colina Dominic si cuprinde pe
59
linga locuinta mitropolituldi, 2
capele somptuoase, consistoriul
gr. or., birourile consistoriuluf,
facultatea teologica cu in-
ternatul ei.
Afara de aceste doud capele
orasul mai are catedrala gr.
or. cu hramul Pog. Sf. Duh"
asezata la centrul municipiu-
lui, apoi biserica Sf. Paras-
chiva, biserica Sf. Niculae si
alte doud capele, din cari una
la penitenciarul cel mar.e, iar
alta la cimitirul ortodox, unde
se gäseste si mareata cripta
pentru prislavirea mitropoli-
tilor Bucovina Confesiunile ce-
lelalte îi au la Cernautf de ase-
menea templele lor, intre cari
este mai remarcabila biserica
mare a Iezuitilor i cea armea-
no-catolica.
Ca cladiri mai insemnate
in acelasi timp stabilimente
industriale figureaza uzina con-
ductelor de apa i cea electricd,
citeva mod de abur, o fabrica
mare de scinduri, o fabrica de
teracota, una de clopote, una
de uleiuri vegetale, s. a.
La departare de 7 km. se
gaseste dealul Cecina (559 ni)
(Tdtina), pe virful caruia se v6d
inca siasttizi ruinele unui caste],
construit pe la 1349 de catre
regele Poloniei Cazimir cel
Mare. Se pare insa cd chiar ma-
inte de aceasta epoca a existat
pe aceiasI culme un castel Inca
de pe vremea domniei Getilor
in aceste parti. Un palos gasit
mai jos de ruinele de astazi
confirma in cit-va supozitia a-
ceasta.
Inceputurile localitatif Cer-
nduti sunt a se cauta in numele
Ciorne (Negru) sau poate in
numele personal Cernea, care
va fi apartinut fundatorului pri-
mului salas de prin aceste locurl,
explicabil dealtmintrelea foarte
bine prin vadul Prutului foarte
www.digibuc.ro
CERNAUTÏ
frecventa t,ce seafla aci in timpul
rdzboaielor cu Polonii. Despre
acest vad se vorbeste deja in
anul 1497 §i este maI mult ca
sigur ca pe aci ducea drumul
principal din oraFle invecinate
polone cAtre centrele moldove-
ne§tI de pe aluncI, Siret §i
Suceava. De altfel avem §i
urme de colonil mat vecht ce
aú existat in aceste locurI,
precum se vede din colanele
de argint §i bratarele de aur
in forma de spirala earl au
fost gasite la 1845, cu ocazia
sapaturilor facute pe dealul
episcopiei, nu departe de rese-
dinta mitropolitana.
Intr'un hrizov a lui Alexa-
dru cel Bun, din anul 1407,
gasim Cernautul amintit ca
punct vamal intre Moldova si
Polonia Citiva animaipe urmd
(1411) amaneteaza insa, cum
stim din istorie, regele polon
Vladislav intreaga Pocutie cu
orasele Kolemea si Sniatin do-
mnului Moldovei pentru suma
de 1000 ruble, lucru care a avut
ca urmare ridicarea Cernautu-
lui: la centru de tinut intreg. ()-
data cu epoca de prosperare
a Cerndutului incep insa
suferintele sale, mai ales in
timpul rdzboaielor intre Mol-
doveni si Poloni. La 1509, 1531
si 1537 Cernautul cade prada
devastarif, la 1740 e jefuit de
cazad, iar la 1709 a avut
cumplit a suferi din partea Sue-
zilor lui Carol XII, ce iernase
acolo.
Organizatia municipala a
orasului Cernauti a fost in
vremuri croita dupa calapodul
german, intocmai ca i celelalte
orasele Siret si Suceava, ceeace
dovedeste o invazie de colonisti
German!, probabil dintre cei
veniti mai inainte in Transil-
vania. Dintr'un document dela
anul 1599, in care se vorbeste
 CERNETIA
despre starea Cernautului, ve-
dem ca pe linga starostele
tinutulul Cernautl, orasul mai
avca soituzul säú cu 12 plrgari
poseda pecete muncipala.
Starostele Stroescu zideste la
1748 biserica Sf Nicolae, care
exista i acuma.
Mahalalele Cernautului Ho-
recea, Calicianca, Manasteris-
tea, Rosi i Clocucica (v. fiecare
in parte) au inceput a se dez-
volta ea fractiuni comunale
autonome cu parohil separate
abia dupa ocuparea Bucovinei
de catre Austria.
Fata cu datele de statistica
cele mai recente comuna orase-
neasca a Cernautulul posede ca
avere proprie 818 hect. pamint
arabil, 38 h. finaturI, 232.47
hect. gradini, 71 hect. vil, 108
hect. imasuri, 1 hect,si jumatate
padure si 4 hect. cu 23 a.
baiçi cu helesteie. Animalele
domestice in ora§ erail: 658
cal, 653 vite cornute, 24 oi,
1088 porci. Loc. poseda si 140
stupi de albine.
Cernetia , culine ce tine de
spinarea carpatica Kruhla (v.
Carp. Bucovinei VIII) si pre-
zinta o Inaltime de 878 m.
Cervenii Horb (Czerweny Horb),
deal, 504 m., tine de sirul co-
linar Berdo-Horodisce, distr.
Cotman si se gaseste pe ho-
tarul dintre Bucovina si Rusia.
Cetátelul, mic afluent, pe st.
Moldovei, izvoraste de sub poa-
lele Runcul-Arinisului si, dupa
ce ocoleste culmele Dealul Mare
Dealul Marta, se varsa in
Moldova, linga corn. Bucsoaia,
distr. Cimpulung, in dreptul
gurii Suhal, care vine din dr.
Chicera (Kiczera), corn. rur.,
distr. Cernauti, asezata in gru-
60
pe imprastiate pe partea dr.
a piriului Derehlui, linga ho-
tdrul cu distr. Siret.
Suprafata 8.98 km.2; popu-
latia 592 locuitori, exclusiv
ruterft gr. or. si numai citif va
gr. cat.
Este strabatuta de linia fe-
rata Cernauti Hliboca i in
apropiere de drumul distr. Cu-
ciur Mare - TarasenI (Siret),
care o pune in comunicatie cu
drumurile principale.
Tine de scoala si biserica
din Hliboca (Siret).
Aceasta comuna dateaza nu-
mai de 2 secole. Ea a fost in- Chicerca (Kyczerka), cdtun,
temeiata, pe un teritoriil aco-
peril cu paduri de fag, ce tinea atenenta a corn. rur. Dihtineti,
de corn. Mihuceni, de catra o
colonie de tigani in unire cu
dezertori i nesupusl la legea
recrutarei din Rusia, La acestia Chilia, cdtun, pendinte de tirgul
adaogat mai ttrziil emi-
grati din Bolehow (Galitia).
In aceasta localitate ga- Are 156 locuitorI, rom., gr. or.
sit de mai multe ori arme si
monede vechi.
Numele provine de la punc-
tul cel mai inalt al acestuI
teritoria, numit pe ruteneste
Keczera --(via de munte).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si mai ales cu exploa-
tarea de paduri.
Comuna poseda 481 hect. pa-
mint arabil, 74 hect. finaturi,
13 hect. gradini, 141 hect. iz-
laz, 159 hect. padure si o jum.
hut. helestee.
Se gasesc 31 ca1,147 vite
marl, 19 oi si 99 porci".
Chicera, mosie, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Suprafata 5.32 km.' ; popu-
latia 62 locuitori, in majoritate
rutenl, restul israeliti si poloni.
Chicera, tirld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Hliboca,
distr. Siret.
www.digibuc.ro
CHILI*ENI
Chicera, munte, 707 m. ce tine
de spinarea carpatina Kruhla
(v. Carp. Bucovinei VIII) si
se gaseste linga local. Lapusna,
distr. Vijnita.
Chicera, poiand, distr. Cimpu-
lung, 106 m. inaltime hare
muntele Muncelul Mic la E. si
Valea Cheilor la V.
Chicerca (Kyczerka ), tIrld, pen-
dinte de Dihtineti, satul de rese-
dinta al corn. rur. cu acela§
nume, distr. Vijnita.
pendinte de satul Greblena,
distr. Vijnita.
Are 131 locuitori.
Vatra-Dornei, distr. Cimpu
lung.
Chili§eni saú *firbet, sat, distr.
Suceava, asezat pe malul dr.
al Sucevei, in coltul de E. al
distr., spre hotarul cu Rorni-
nia.
Suprafata 0,89 km.2; popu-
latia 252 locuitori, romini; re-
ligie gr. or.
Este unit cu Suceava prin
drumul distr. ce trece prin
Uidesti, Rusii-Mlnastioara si
Bosancea.
Are o scoala poporala cu
o clasa si o biserica filiala cu
hramul Adorm. M. De., ate-
nenta a parohiei din Uidesti.
La 1776, era proprietatea
MazileI Alexandra Stirbe -
cioaia, dupa care s'a numit
satul si Stirbet.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea de vite
si putin cu cultura viei.
Poseda 87 hect. pamint ara-
bil, 17 hect. finaturi, 12 hect.
 CHILI5ENÏ
gradinI cu vii, 1/ hectare
islaz.
Are 6 cal, 97 vite cornute,
157 porci, 11 stupI.
Chill§enI, rno§.1e, cu adm. spec.
distr. Suceava.
Suprafata 0.90 km.2; popu-
latia, 10 locuilorl, dintre cad
5 vorbesc I. rom., 2 1. ger-
manO, 1 1. ruteand si 2 alte
limbi ; de relig. rom. cat. sunt
6, iar de cea gr. or. 4. Are
numai 2 case.
La 1776, forma o singurA
mosie si sat cu Chiliseni, corn.,
find In stdpinirea mazilei A-
lexandra Stirbecioaia.
Chinde§ff sad Chide§ff, corn.
rur., distr. Siret, asezatO mai
jos de corn. Rogojesti, pe malul
sting al Siretului, in valea for-
matO de el si de piriul Mol-
nita, la hotarul cu Rominia.
Suprafata 4.11 km.2; popu-
latia 676 locuitorl ruteni; re-
ligie gr. or.
Este punctul final al dru-
mulul distr. ce vine de la Si-
näutfi-de-Jos ; tine de scoala
si biserica din Rogojesti.
La 1776 era un teritoria,
pe care s'ail asezat , pro-
babil 2 aril In urmä, o colo-
nie de emigrati. La 1780, a
fost unità cu Gura Molnitei
cu RogojestI. La 1784, numai
cu Gura MolniteL
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 234 hect. pà-
mInt arabil, 61 hect. fInaturI,
25 hect. gradinI, 83 hect. is-
laz, 20 hect. pädure.
Se gasesc 31 caI, 230 vite
cornute, 133 oi, 140 pord ; 14
stupI.
Chinde§tI (Cindesti), mosie, cu
adm. part., distr. Siret.
Suprafata 0.78 km.2; popu-
61
latia 8 locuitorI, dintre cart 7
israeliti.
Chiseleu (Kisseleü), corn. run,
distr. Cotman, asezatO In masa
compactd, la N. de cele 4 la-
curl de S., din care 41 ia nas-
tere piriul Sovita i lipitä de
corn. Borauti.
Suprafata 11.29 km.' ; popu-
latia 2117 locuitorl, ruteni,
gr. or.
Coprinde pe linga vatra sa-
tuluI cu 2101 locuitorf i cd-
tunul Douhei Conet (Dowhyj
Konec).
Prin drumurile comunale
precum i cu drumul princip.
este legat cu localitatile vecine
Cern6 uti - Zaleszczyck Horo -
denka (Galitia).
Tine de scoala populara din
Borauti ; are o biserica paro-
hiald cu hramul Sf. Nicolae".
La 1776, era In poseeia boe-
ruluI Enache Doni.
Aci s'a gasit in 1865 o se-
cure de piatra, fart coada, cu
ascutisul poleit, probabil din
epoca asa numilä transitorie,
precum i o agrafd mare de
bronz i o bratara de sticlà.
Populatia se ocupa, In mare
parte, cu agricultura, cu gra-
dinäria i cu pescuitul.
Comuna posedä 1850 hect.
pamint arabil, 46 hect. fina-
turI, 117 hect. gradinI, 153 hect.
izlaz, 41 hect. padure si 34
hect. balti i helestee.
Se gasesc 262 cal, 463 vite
cornute, 966 oi, 339 porci si 82
stupI.
Chiseleu, movie, cu adm. part.
distr. Cotman.
Suprafata 11.88 km.' ; po-
pulatia 143 locuitori, rutenI,
israeliti i putinf poloni; rutenif
sunt gr. cat. in mare parte,
ceilalti gr. or. si rom. cat.
Coprinde pe linga mosia
www.digibuc.ro
CHI TCA
tirlele: Ccha (Czc-
cha), Haideica (Haydcyka)
Metnita (Metnyca) (v. fiecare).
Chiseliteni (Kisselitze), corn.
rur., distr. Vijnita, asczata
pe riul Putila, putin mai sus
de Storonet-Putila, intre Dihti-
nei la N. si Torachi la S.
Suprafata 27.98 km.2; po-
pulatia 777 locuilorl, ruteni ;
relig. gr. or.
Se compune : 1) din satul
de resedinta Chiselitenl, care,
impreuna cu tirla Vecliv, nu-
malt 184 locuitori, si 2) din
cdtunele : Bachiv (Bakiw),Bas-
chiv (Biskiw), Ceculivca Chi-
cera (Czeczuliwka Kyczera),
Cecinlivschi Grunt (Czeczu-
liwski Gruti), Dihtinet, Lis-
covat, Mistecico (Misteczko),
Mocerchi (Moczerky),Moisivca
(Mojsiwka), Plosca, Socole,
Plosca nad Hainarivschim Po-
tocom (v. fiecare).
Este strabatuta de drumul
districtual Vijnita-Storonet-Pu-
tila ; are o scoald populard cu
douäclase parohiala
cu h ram ul Pogorirea sf. Duh."
La 1776, era cAlun.
Populatia, formata din Hu-
tarii, se ocupti cu prasila de
vite, cu stîària si cu exploa-
tarea de padurI.
Comuna poseda 12Qhcct. pa-
mint arabil, 747 hect. finaturI,
9 hect. gradini, 514 hect. izlaz,
9 hect. poeni, 1333 hcct. padurI.
Se gasesc 87 cai, 574 vite
marl cornute, 1000 cif, 240 porci
si 45 stupI.
Chisia, Met, pendinte de corn.
rur. Ceahor, distr. CernautI.
Are 3 case si 13 locuitori.
Chitca, trecatoare peste lantul
muntos al LucineI (v. Carpatii
Bcovinei I.) strabatutd de un
drumulet de varà si care e in-
 CIAHOR
semnata pentru privelistea pito-
reasca ce se ofera de inaltimea
plaiului acestei trecatori mai
ales spre partea muntilor Je-
naului.
Ciahor (Czahor), corn. rur.,
distr. Cernauti, asezata, in masa
compacta, pe stinga piriului
Derehlui, afluente al PrutuluT,
Intre corn. Corovia si Molovia.
Suprafata 14.28 km.8; po-
pulatia '4D70 locuitorI, ruteni
si romini; relig. gr. or.
Se compune : 1) din satul
de resedinta cu acelas nume,
care impreuna cu tirla Rutca,
numara 1988 locuitori; 2) din
tirlele: Chisia (Kisia), Cutie,
Selestie si Vaduvari (Wodu-
waria) (v. fiecare).
Este strabatuta de un drum
distr. care o leaga pe de o parte
cu corn. Mologhia, iar pe de alta
cu drumul princip. Cernauti-
Siret si de linia ferata princip
Cernauti-Itcani.
Are o scoala populara cu
2 clase si o biserica parohiala
cu hramul Sf. Dumitru".
La 1776 era In posesia mi-
nastirei Putna. La 1774 a fost
unita cu Mologhia.
Este Interneiata pe teritoriul
istoric nurnit Cozrninul (v.
('ozminul).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1122 hect.
pamint arabil, 47 hect. finaturï,
19 hect. gradinf, 167 hect. izlaz,
7 hect, padure.
Se gasesc 106 cai, 671 vite
mar!, 249 of si 371 porci.
Ciarnipotoc (Czarny Potok, pe
rom. pirtul negru), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata pe piriul
cu acelas nume, la confluenta
luif cu piriul Biali, aproape de
corn. Onut, precum si de ho-
tarul tarei spre Basarabia.
62
Suprafata 9.04 km.2; popu-
latia 1323 locuitori ruteni, gr.
or.
Coprinde pe linga vatra sa-
tului si tirla Na Horb.
Prin drumuri de tara co-
munica cu cornunele Onut si
Samusin, precum si cu dru-
mul principal Cernauti-Uscie-
Biskupie (Gal i tia) ; este straba-
tuta de noul drum distr. Do- Ciartoria (Czartoria), corn. rur.,
bronaut-Onut.
Are o scoalä populara cu o
clasti si o biserica parohiala
cu hramul St. Arh. Mihail".
Aceasta comuna este men-
tionata pentru prima oara
inteun hrisov din anul 1433
sub numele de Plriul Negru".
La 1776 apartinea Marelui
Paharnic Iordache Pascanu.
Dupa traditiune aci ar fi
fost odata o comunitate de
straini cari Isi a veail capela lor ;
aceasta a fost darImata de Ta-
tail, in timpul invaziunilor lor.
In apropierea localitata la
2 km. spre S., in cursul piriu-
IA se afla o cascada cu o inal-
time de 2 m.
Populatia se ocupa de pre-
ferinta cu agricultura.
Comuna poseda 1006 hect.
pamintarabil, 22 hect. finaturi,
7 hect. 50 a. gradini, 85 hect.
izlaz, 10 hect. padure.
Se gasesc 69 caI, 211 vite
mail cornute, 429 oi, 240 porcl
si 68 stupl.
Ciarnipotoc (Czarny Potok),
rnoie, cu adm. part., distr.
Cotman.
Suprafata 2.62 km.2; popu-
latia 32 locuitori, in majoritate
israeliti, restul poloni si ru-
ten!.
Ciarnipotoc (Gzarny-Potok - Pi-
dui Negru). pirin afl. al Nistru-
lui, izvoraste de sub dealul Tur-
livschi, strabate locurile de la
www.digibuc.ro
CIBÄUL
Pohorlauti si primind pe dr.
afluentul Bialipotoc (Piriul
Alb) ce vine de sub dealul
Berda, se varsa in Nistru
linga OM. Onut, distr. Cotman
formind de la corn. Ciarnipo-
toc si pana la varsarea sa
in Nistru hotarul intre Buco-
vina si Rusia.
asezata In partea de N.-E.
a districtulul Storojinet, pe
tarmul drept al CeremusuluI.
Suprafata 4.84 km.2; popu-
latia 710 locuitori, aproape
toti ruteni ; religia gr. or.
Este taiata de drumul distr.
Zeleneti - Vascaut ; static de
drum de fer a liniei Nepolocaut-
Vijnita ; are o scoala popu-
lara cu o clasa si o biserica
parohiala cu hramul Nasterea
M. D."
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 463 hect. pa-
mint arabil, 39 hect. finaturi,
4 hect. gradini, 117 hect. izlaz,
100 ha. padu re.
Se gasesc 40 cai, 192 vite
mari cornute, 20 de oi, 50 de
porci si 26 stupf.
Ciartoria (Czartoria), rnoie, cu
adm. spec., distr. Storojinet.
Suprafata 3.74 km.2; popula-
tia 33 locuitori, In majoritate
israeliti, restul ruteni, rornini
put.Mi.
Cibitil, piria. afluent pe st. Bis-
trit.ei, izvoraste sub muntele
Fintina-Stancului, In Transil-
vania, si formeaza de la in-
trarea sa pe terit. Bucovinci
(nu departe de muntele Stara-
Opcina), si pana la impreunare
cu Bistrita (in apropierea corn.
Cirlibaba, distr. Cimpu-Lung)
hotarul spre Transilvania.
Acest piria are, pe cit se
 CIUBENII
pare, legatura cu vre-un gise-
ment geologic aurifer, nä-
sipul säü aducind in adevar
la unele epoci micY cantitati
de aur. Pe malurile Cibaului
se si afla Inca in secolul tre-
cut un rest de colonie de au-
rari tigani.
Cautarea aurului Incetase
Insa a se practica deja pe tim-
pul venirei Austriacilor.
Cibenfi, catun, pendinte de satul
Storonet, corn. rur. Storonet-
Putila, distr. Vijnita
Are 10 case si 82 locui-
Cigdupl:ptria, mic afluent pe sl.
Humorului,sevarsa in Moldova
(v. Humora), izvoraste nu de-
parte de muntele Calugarita
si se varsa In Humor in drep-
tul manastirefflumorului, distr.
Gurahumora.
Cimirna, munte, 1223 m., tine
de lantul carpatin Cornu-Tom
natic (v. Carp. Bucov.) si se ga-
seste in apropierea local. La-
pusna, distr. Vijnita.
Cincaul (Czinkeu), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata in masa
compacta, la o departare de
3 km. de apa Nistrului.
Suprafata 8.74 km.2; po-
pulatia '1438 locuitorl ruteni,
gr. or..
Coprinde pe linga vatra
satului cu 1400 locuitori ca-
tunele Horodistea i Nahaiar-
nine (Na Hajarnyne).
Prin drumuri de tara co-
munica cu comuna
de care este lipita cu comuna
Toutry, precum i cu drumul
princip. Cernauti-Zaleszczyki.
Are un oficiti postal, o scoala
populara cu o clasa i o bise-
rica parohiala cu hramul Sf.
Treime".
63
La 1776, era in posesia ma
zililor Ionita Volcinschi, Ma-
noli Tabora si Mihalachi Giur-
giu van.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1759 hect.
pamint arabil, 13 hect. finaturi,
7 hect. 50 a. gradini, 85 hect.
islaz, 6 hect. padure si 8 hect.
helestee.
Are 118 cai, 136 vite cornute,
425 oi, 90 porci si 75 stupi.
inosie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 10.63 km.2; po-
pulatia 139 locuitori, in majo-
ritate israeliti, restul rutera
gr. or. rom, cat. si poloni.
Ciocanul, vechIticcitun, pendinte
de corn. rur.
distr. Cimpu-Lung.
Ciocanul, ferma, pendinte de
mosia cu adm. spec. Stupca,
distr. Gurahumora.
Are 2 case si 9 locuitori.
Ciocanul, ptrîü, afl. pe dr. Mol-
dovitei, izvoraste de sub cul-
mea Demacusef i dupa ce mai
primeste piriiasul Cremenistea,
se varsa In Moldovita, in fata
punctului asa numit Sesul Ma-
nastirei.
Ciocine§tr, corn. rur., distr.
Cimpulung, asezata pe riul Bis-
trita Aurie la N. de Iacobeni. Cioralecul (Czoralek), altun,
Suprafata 94.43 km.2; po-
pulatia 835 locuitori, romini;
relig. gr. or., precum i pu-
tini germani i israeliti.
Se compune: 1) din satul
cu acelas nume, care impreu na
cu tirlele Orata i Recea are
725 locuitoff; si 2) din catu-
nele Botusel, Breaza i Suhard
(v. fie-care).
Se afla linga drumul princip.
www.digibuc.ro
CIORNISUL
Iacobeni-Cirlibaba ;are o scoala
populara cu o clasa i o bi-
serica parohiala cu hramul
Adorm. Ivi. D."
Aci se aflati odinioara mine
de plumb, cari azi sunt pa-
rasite.
Populatia se ocupa cu pra-
sila de oi, cu exploatarea de
paduri i cu plutaritul pe Bis-
trita Aurie.
Comuna poseda 17 hect.
SO a. loc arabil, 681 hect. fi-
naturi, 2 hect. gradini, 552
hect. islaz, 1154 hect. poem,
6933 hect. padure.
Se gasesc 74 cai, 923 vite
marl cornute, 1713 of, 181 porci
si 34 stupi.
am/Ica (Czokielka) , pcidure,
pe malul sting al Siretului,
aproape de corn. Sipot, intre
piraele Isvorul Mic si Petro-
vat, distr. Vijnita.
Ciocilca, spinare mantoasd,
formeaza una din ramificarile
de N. ale Carpatilor Padurosi
(v. Carpatii Bucovinef).
Cioflaul, culme, inlermediara,
care leaga Poiana Marulul cu
culmile Calugarita i Obcina
Cacica ;tin impreuna de sis-
temul muntos Obcina Marc
satí Arsita (v. Carpatii Buco-
vine°. Are si un pisc cu a-
ceIas nume (1065 m.)
pendinte de corn. rur. Sergierff,
distr. Vijnita.
Are 7 case si 37 locuitori,
hutani gr. or.
Ciorni§ul, pIrtias, izvoraste de
sub poalele muntelui Surdin
impreuna cu plraiele: Bur-
suca-Zubrinita-Izvoras (Zwa-
ricz) Petrovat formeaza Ince-
puturile Siretului Mare.
 CIORNOHUZE
Ciornohuze (Czornohuzy), corn.
rur., distr. Vijnita, asezata pe
partea dreapta a riului Cere-
mus, Intre Vijnita i Ispas.
Suprafata 33.23 km2 Im-
preuna cu Bahna, Rivna, Vi-
jenca i Vijnita ; populatia 1412
locuitori, ruteni relig. gr. or.
putini israeliti.
Cuprinde pe linga vatra sa-
tului cu 1396 locuitori i ca-
tunul Luh (v. Luh, catun).
Este lipita de drumul distr.
Vijnita-Vascaut, precum si de
linia ferata locala Nepolocaut-
Vijnita ;are o scoala popu-
lara cu o clasa i o biserica
parohiala cu hramul Nasterea
M.-D." de care tine si Solo-
netul-pe-Ceremus. cite o parte
din Bahna si din Ispas.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu prasila de vite.
Se gasesc 24 cal", 364 vite
cornute, 16 oi, 209 pore'', 2
stupi.
Ciornohuze-Ispas (Czornohuzy-
tspas), sat, care, Impreuna cu
sal ul de resedinta Ispas i cu
satul Maidan Ispas, formeaza
corn. rur. Ispas, distr. Vijnita.
Are 394 locuitori, rutenI, gr.
or., cari tin de parohia din
riornohuze.
Ciornohuze-Ispas (Czornohuzy-
Ispas), thä, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Ispas, distr.
Vij nita.
Are o singura casa si 7 lo-
cuitori.
CiornoloziI, ttrld, pendinte de
mosia cu adrn. part. Sf. Onu-
frei, distr. Siret.
Ciotina, cdtun, pendinte de corm
rur. Iacobeni, distr. Cimpulung.
Are 4 case si 24 locuitori.
Ciotina, plrtd, afluent pe dr. Bis-
64
tritei, izvoraste In apropierea
muntelui Gura - Pieile si se
varsa In ea, dupa ce primeste
ca mic afluent piriul Vacaria,
mai jos de corn. Iacobeni,
distr. Cimpulung.
Ciota, deal, 485 m. alt., in partea
de E. a localitateI Burla, distr.
Radauti, formind hotarul intre
acest distr. si Gurahumora.
Ciovnic (Czownyk), ttrld, pen-
dinte de mosia Onut pr. zisa,
care la rindu-I este o parte din
mosia cu adm. part. Onut, distr.
Cotman.
Cipelmoca (Czypehnoka, adica
Ciapli Noga, care ar in-
sernna pe romineste piciorul
cocorului), rnunte, 1382 m.
inaltirne, tine de sirul carpatin
al Tornnaticului (v. Carpatii
Bucovinei) si se gaseste In a-
propierea localitati Storonet-
Putila, distr. Vijnita.
Cire§nia ( Czirosznia ), culme,
878 m. Inaltà, tine de spinarea
carpatina Cruhla ( V. Carp.
Bucovinei).
Cire§I, corn. rur., distr. Storo-
jinetul, asezata pe dreapta Si-
retului-Mic.
Suprafata 6.22 km2; popu-
latia 1019 locuitori In mare
majoritate rominI; relig. gr. or
Este taiata de drumul dis-
trictual Banila Moldoveneasca-
Bud inet.
Are o scoala pop. cu o clasa ;
tine de biserica parohiala din
Budinet, cu hramul Sf. Ar-
hangheli Mihail i Gavril".
Aci se afla un ferestraa cu
aburi si o fabrica de spirt.
Populatia odinioara mai mult
ruteana este azi aproape cu
desevirsire romIneasca si se
ocuptt cu cresterea vitelor
www.digibuc.ro
CIUDEIUL
cu agricultura ; cei saraci cu
taiatul padurilor.
Comuna poseda impreuna
cu satul Opaet, 625 hect. pa-
mint arabil, 483 hect. finaturi,
12 hect. gradini, 254 hect. izlaz,
1480 hect. padure.
e gasesc 67 cal, 568 vite
cornute, 24 oï 247 porci si 77
stupi.
Cire§I-AbramovicI, moie, cu
administratie speciala, distr.
Storojinet.
Suprafata 14.68 km2; popu-
latia 200 locuitori, in majori-
tate ruteni adusi din Galitia,
restul israe1ii i poloni.
Cire§I-Grigorcea, rnoie boe-
reascd, cu administratie spe-
ciala, distr. Storojinet.
Suprafata 5.20 km2; popu-
latia 153 locuitori, in majori-
tate ruteni, restul romini, is-
raelitl i poloni.
Cireg- SahnovicI, movie, cu
adrninistratie speciala , distr.
Storojinet.
Suprafata 3.21 km2; popu-
latia 14 locuitori, dintre earl
10 romini gr. or. si 4 israeliti.
Cistra, 'Arta, afluent pe dr. Dor-
nei, izvoraste de sub poalele
culmei Dealul-Cisira si, dupa
ce Lidä poalele masivulul mun-
tos Piluganii Predenilor, se
varsa In Dorna, mai sus de asa
numita Poiana Tiganilor, distr.
Cimpulung.
Ciudeiul, ttrg, In distr. Storo-
jinet asezat pc plriul cu are-
las nume, la confluenta sa cu
Siretelul.
Suprafata 17.69 km 2 ; popu-
latia 2331 locuitori, In majo-
ritate romini ; relig. gr. or.
Este taiat de drumul mare
Storojinet-Vicovul de Sus si
 CIUDEML
unit cu Paträutil de jos prin-
tr'un drum comunal ; statiune
de drum de fer a Enid' Ciudeia-
Carapciu pe Siret, unita si ea
cu linia Slorojinet-Hliboca.
Are un oficia telegrafo-pos-
tal ; o perceptorie; 2 scoale cu
cite 4 clase i o biserica paro-
hiala cu hramul Sf. Nicolae".
Ciudeiul este insernnat pen-
tru cantitatea mare de lemne
ce se aduc la gara sa din
valea Siretului Mic.
Traditia povesteste despre un
izvor miraculos de apa ce s'ar
fi atlat in aceasta localitate si
la care veniau oameni din toate
partile spre a se vindeca de
boale de ochl. De la cuvantul
slay Ciudo" (minune), pare
ca se trage si numele locali-
tatef.
Populatia se ocupa cu co-
mertul, cu agricultura i creste-
rea vitelor.
Comuna posedA. 1065 hect.
pamint arabil, 374 hect. fina-
turI, 14 hect. gradinI, 322 hect.
izlaz, 566 hect. padure.
Se gasesc 111 cal, 823 vite
cornute, '70 de oI, 203 porci
75 stupt
Ciudeiul, afluent al piriuluI Se-
retel, se varsa in riuletul Si-
retul Mic (v. Siretelul). Izvo-
raste din pirliasele Valicul si Ciumirna, pirtd, afluent pe st.
Zugravita, ce rasar de linga
corn. Althütte, distr. Storojnet. in apropierea culmei Orata
Ciudeiul, mosie, atenenta a mo-
siei Huta-Nouä, distr. Storoji-
net.
Are 52 locuitori, romini si
straini.
Ciumárna, sat, distr. CImpulung,
asezat inteo infundaturá a
piriulul cu acelas nume, a-
fluente al Moldovita
Suprafata 24.04 km.2; popu-
latia 309 locuitori, aproape
6231. Dictionarul Bucovinel
65
exclusiv hutani i ruteni; relig.
gr. or.
Cuprinde pelinga vatra satu-
luI i catunele: Calul, Dum-
bravnic, Hret, Mestedmis
Tomnatic (v. fiecare).
Are o biserica filiala cu
hramul ..Sf. Nicolae", depin-
zind de bis. parohiala din Vatra
Moldovitei.
A fost intemeiat pe cit se
spune de dezertori rusI.
Dupa traditiune, acest sat
a fost cuibul unor renum4I
hotl de boi, de la care a ra-
mas, cum crede poporul, o
rnultime de comorl ascunse
in padurea Smidovata.
Intre anii 1840-54 se aflati
aci mine de fer ale aror urme
se \Tad si astazi in catunul
atenent Mestecanis. Aceste
mine apartineau familiel Manz.
Populatia, formata in majo-
ritate din Hutanl, se ocupti cu
prasila de vite i cu exploa-
tarea pAdurilor.
Comuna poseda 14 hect.
pamint arabil, 420 hect. [Ina-
turi, 1 hect. 50 a. gradini,
520 hect. izlaz, 17 hect. poeni,
1409 hect. padure.
Se gasesc 38 cal, 297 \rite
cornute, 550 oi, 115 porcl
3 stupt
riuletuluf Moldovita, izvoraste
Mare i, dupa ce uda satul
Ciumárna (distr. Cimpulung)
si ocoleste coamele Dealului
ManastireI, se varsa prin $e-
sul ManastireI in Moldovita,
In fata inaltimei Runcul-Bou-
com. Vatra Moldovita,
distr. Cimpulung.
Ciunbreana, tirld, pendinte de
mosia Stupca, pr. zisA, ce tine
de corpul mosieI cu aclm. spec.
Stupca, distr. Gurahumora.
www.digibuc.ro
CIMPULUNG
Ciunciul Ro§u, indUime de 888
m., intre piraele Voivodeasa
si Bereheza, la N.V. de corn.
Sucevita, distr. Radauti.
Ciunciurile, pirlu, pe st. pirlu-
lui Stupca ; se varsa in Su-
ceava la poalele culmeI Ise-
noaia, nu departe de muntele
Ciunciurile, distr. Suceava ;
primeste, linga satul Dragoestl,
afluentul cu acelas nume, ce
se varsa In piriul Stupca, maI
sus de punctul Balta-Rotunda
in apropierca corn. Ioseffalva
sau Tolova, distr. Gurahu-
mora.
Ciungff, mnaltime, ce tine de
reg. de coline dintre Moldova
Suceava, distr. Succava,
are ca ramificatiuni inaltimile
Budeganul i Corceanul. Virfu-
rile proeminente se ridic la 692
m. nu departe de 'cat. MU-
noasa, distr. Gurahurnora.
Cimpul-Mare, tirld, pendinte de
corn. rur. Fratautul Noil, distr.
RUM., tl.
Are 3 case si 5 locuitori.
Cimpulung, district, cuprinzind
in sine ocolurile judecAtoresti
Cirnpulung si Dorna-Vatra, are
o suprafata de 2350 km. patratr
cu peste 60.000 locuitori. Acest
district se margineste la E.
cu districtul Guralnimora, la
N. cu cel al Radautulur, la
V. cu Transilvania i Ungaria,
iar la S. cu regatul Rominiel.
Acest distr. situat in regiu-
nea cu desavirsire muntoasa
a Bucoviner, este cu toata lipsa
dcstul dc mare de parnint ara-
bil, bogat in deosebite prod ucte
naturale i solul sau prezinta
pe linga o suprafata acoperita
de paduri pretioase, mai ales
in molidis, straturI mincrale
de o varietate i imbelsugare,
CIMPULUNG
re deschid tdrii perspectiva
until viitor strdlucit. Exploa-
tärile incercate pind
acum, daca nu au reusit din
pricina instalatiunilor primi-
tive, au ridicat totu5I prospe-
ritatea districtuluf, inzestrin-
du-1 cu drumuri excelente
favorizind in acelas timp uti-
lizarea sursclor minerale, prin
cari localitataa Dorna-Vatra a
devenit astazi o statiune bal-
neard de frunte. Infdtisarea
pitoresca a intregului district
a contribuit, de asemenea, ca
administratia sal dea o aten-
tiune deosebita i districtul a
fost in totdeauna loc cautat
in timpul verii. Stabilimentele
de industrie de lemn spo-
resc pe zi ce ti cce, incit dis-
trictul Cimpulungulul prezinta
pretutindenea o mai e dezvol-
tare.
Populatiunea sa rurald este
aproape exclusif romineasca,
afard de Rusi-Mol lovita, Ciu-
marna, Moldova, s. a. citeva
localitdti de munte colonizate
prin Hutani emigrati din distr.
Vijnitei, asa numitii bränistenI
(vezi Vijnita.distr.Istor.). Afara
de aceV locuitorr, cari tin de
religia ortodoxd, ca i Rominii,
districtul mal are insd si co-
lonil nemtesti, aduse din dire-
rite parti ale Germaniei si
Austrid cu ocazia infiintarii
stabilimentelor miniere (Iaco-
beni, Pojorita, Eisenau, s. a.),
locuitori cad sunt parte de re-
ligie catolica, parte protestanta.
Incolo tipul general al acestui
district Il prezintd rominizmul
cel mai curat i atit graiul,
cit si poi tul poporului de la
tara s'a conservat aproape
nealterat, in duda tuturor in-
fluentelor straine de la luarea
Bucovinei incoace. Mai ales
fizicul oamenilor de la satele
mai retrase este impundtor
66
nu mai putin de admirat este
curatenia moravurilor acestor
locuitori de vita veche.
Apa care udd de preferinta
districtul Cimpulung este Bis-
trita supranumita Aurie, de pe
urma nisipulul amestccat cu
aur, ce'l aduc une-orl afluentii
Bistritel in jurul localitaii
Cirlibaba si din rare extrageau
in vremuri locuitorii tigani (au-
rarii) mid cantitati de aur.
Bistrita vine din Maramures
si traversind districtul de la
Cii libaba in directie oblicd, o
pdraseste mai jos de Dorna,
pentru a trece in Rominia.
Districtul mai este insa udat
aproape in curs pararel cu riul
Bistritei, si de Moldova, care
iÍ continua calca incd distanta
bund prin Bucovina, udind
distr. invecinat Gurahumora.
Piciorul posterior al configu-
Bucovinei este la rindul
sad oarecum detrunchiat de
corpul geografic al Bucovinei
prin un al treilea rid destul
de important, adica Dorna,
care se varsil in Bistrita. Dea-
supra acestel confluente, adica
in clreptul tirgului Dorna-Va-
tra, se *Malta i muntil cei mai
ridicati al Carpatilor bucovi-
neni, Giumaldul (1958 m.)
Raraul (1657 m). cu faimoa-
sele sale formatiuni stincoase,
Pietrele Doamnel.
Districtul este sträbätut de
rnarele drum carpatin, care
duce de la Cimpulung prin
Dorna in Transilvania si se
bifurca la Iacobeni Inteo so-
sea nu mai putin artistic con-
struitä, ce apuca prin Cirliba-
ba, spre Maramures. Pe linga
accst drum mdiestru, construit
de inginerif militari ai guver-
nului austriac in vedere ca
Bucovina era petec de pdmint
strategic, ce unia Galitia cu
Transilvania, districtul mai
www.digibuc.ro
CiMPULUNG
are si alte citeva cdi de co-
municatie practicabile. De citi-
va ani incoace linia ferata lo-
cala ce se desprinde din calea
principald Lemberg-Cernauti-
Iasi (in statia Hatna), se in-
tinde chiar pand in Dorna-
Vatra, avind i o bifurcatie
ce duce de la tirgul Vama la
Rusii Moldovita. Prin acest
drum de fer bogatiile in lem-
narie find ale Bucovinei ad
ajuns sd fie exportate in toate
regiunile lumei i o suma de
stabilimente industriale noi ad
rasarit prin diferite localitatI
munLoase ale districtului.
Populatiunea rurald se ocu-
pa cresterea vitelor cornute
si a oilor, insä i cu paduritul
(facerea de sindrile i lucrul
la ferestraie), care'i ad uce mare
venit. Aceastd inflorire indu-
striald aü i salvat multimea
de colonisti germani ramasi
pe urma minelor de fer para-
site, si cari astäzi ií pot cis-
tiga hrana zilnicd. Apropierea
hotarulul rorninesc contribue
deasemenea mult la prosperi-
tatea economica a districtului,
favorizind i negotul reciproc.
Districtul Cimpulung, care
facea pe vremea domniei mol-
dovene parte din tinutul Su-
cevei, era in mare parte pro-
prietate domneasca ; popula-
tiunea se bucura insd de oare
cari drepturi speciale. In cele
15 sate, cari alcatuiad aceastd
parte privilegiata a Moldovei,
domnul îi avea vornicii sal
delegati, cari cirmuiad cu mare
bagare de samd pe acesti scu-
telnicl adese ori prea aplicatl
la rdzvrätiri. Asa de exemplu
(Virile dare domn, le hotarau
Cimpulungenii eI insii. Sunt
cunoscute prea bine certurile
nesfirsite ce le avead ei cu
mindstirea Moldovitei, care
avea i dinsa proprietati in-
 CfMPULUNG
tinse in partile acelea si stä-
ruia merea de a infrina unele
din drepturile samovolnice ale
muntenilor, devenitl in cele
din urrnd, precum ne spun
cronicele, semeti peste fire si
inaccesibili pentru mina de rind
a legilor.
Dupd statistica din urmd
distr. Cimpulung prezinta ca
proprietate: 2345 hect. pdmint
arabil, 40.397 hect. finaturI,
283 hect. gradini, 24.559 hect.
izlaz,12.863 hect. poieni 150.781
hect. pridure. Anima le domes-
tice eraCi 4253 cal, 37.172 vite
marl cornute, 5.5.449 oi, 11.709
porci. Soc. posedd si 2404 stupi.
Cimpulung, orcq, centrul dis-
trictului politic si al ocolului
judecdtoresc cu acelas nume,
este situat pe malul drept al
riului Moldova, la piciorul mun-
tilor Mdgura si Runcu. Are o
suprafatd de 139 km. pfitr. cu
7000 de locuitori, din carI Ro-
minii formeazd marea majori-
tate,iar restul se compunc din
evrei si germant
Ca localitate cu titlu de oras
comuna se compune pe linga
centrul Cimpulung din urind-
toarele mahalale: Cocosul, Iz-
vorul Alb, Piriul Corldteni,
Piriul Lela Piriul Morif, Sub
Muncele, Valea Saca, Vico-
vanu si tirlele Hurgis si Va-
lea Caselor.
Orasul este strdbAtut de dru-
mul mare carpatin, ce vine
din spre Gurahumora si duce
in Transilvania, apoi mat este
centrul unei retele de citeva
alte drumuri districtuale. Prin
Cimpulung trece insd si linia
fcratä locald Hatna, Dorna-
Vatra avind aci cloud statiuni,
la ambele capete ale orasului.
Cimpulungul este sediul
until cdpitan districtual (pre-
fect), a unei judecatoril si per-
67
ceptorii; are cloud wolf popu-
lare de cite sase clase si cloud
de cite 3 clase, precum si o
scoald industriald pentru lu-
crarea lemnului. Are un spi-
tal destul de mare, diferite in-
stitute de credit si un cabinet
de lecturd romin.
Cultul populatiunel ortodoxe
este ingrijit de patru biserici,
din care prima e in partca de
de sus a orasulul, cu hramul
Adormirea Maicei Domnului"
.,si a fost ziditd 1823 de diaconul
Miron Ciuperca, avind ca fi-
liald si o clddire deosebitd cu
hramul Nasterel Domnului "
cldditd la 1813. A doua bisericd
principald este cea din mijlo-
cul orasului, cu hramul Sf.
Nicolae", zidita de curind pe
locul unde fusese intemeiatä la
1698 de domnii Molclovei Joan
si Toader Calinah, clddirea ve-
che de lemn, ddruitä in urmd
satului Ciumirna. A treia bi-
seriod si cea mai mare, cu
hramul NastereI Maicei Dom-
nului" si care deserveste par-
tea de jos a orasului, a fost
ziditd la 1854 de Ionitä Sal-
variu din fundul Moldovei.
Afard de asta se afld la Cim-
pulung o bisericutd pentru
catolici si protestanti si o ca-
peM greco-catolicd.
Istoricul orasului isi are in-
ceputurile sale deja in veacul
al doisprezecilea, cind s'a fun-
dat, dupd cum se crede. In re-
giunea aceasta prima republicd
moldoveneascd, alcdtuitä pro-
babil din Rominii de peste
Carpatl, emigratl din eine §tie
ce pricinA. Aceastä republied
a trdit in neatirnare relativä a
acelor vremuri timp de 100
de an'', pand a fost in sflrsit
Incorporatä in noul principat
al Moldovel intemeiat de Dra-
gos-Vodd. Desi expusd inva-
ziunilor celor ce cautaii treed-
www.digibuc.ro
CfRLIBABA
toarea cea mat lesnicioasä prin
Carpatl, Cimpulungenil ail
stiut sd'si pdstreze mult limp
autonomia lor, dovadd cd si
domnitorii Moldovei erau siliti
sd le acorde tot felul de pri-
vilegii, ce concordau cu meri-
tele Cimpulungendor ca apd-
rdtori ai hotarelor till I. Ei
41 alegeati vornicii singuri sau
primiail pe cei recomandati de
Vodd, platiau ddri mai mult
de bund voie si eraa scutiti
de multe obligatium generale
celorlaltl supusi.
lmprejurimea Cimpulungu-
luI este extrem de roman-
tied, mai ales Rardul apropiat
cu Pietrele Doamnei si Valea
lied locuri, cart' sunt foarte
cdutate In timp de yard de
numerosi excursionisti.
Proprietatea comunei clupti
ultima statisticd se compune
din : 295 hect. pämint arabil,
3769 hect. finaturi, 57 hect. gra-
dini, 1117 hect. imasuri, 6( 7
hect. poem si 7545 hect. pd.
duri. Animale domestice nu-
mura comuna : 478 cai, 2708
vite cornute, 5640 oi, 1005
pord. Soc. au si 276 stupi.
Cindrena, cdtun, pen dinte de
corn. rur. Dorna-Cindreni, distr.
Cimpulung.
Are 16 case si 77 locuitori,
rominf, gr. or.
Cirlibaba, corn. rur., distr. Cim-
pulung, asezatd intr'un tinut
f. pitoresc, la confluenta riu-
letului cu acelas nume, cu Phil
Bistrita Aurie, in fata locali-
tdtii unguresti Ludwigsdorf.
Suprafata 25. 86 km.2; po-
pulatia 415 locuitort In majo-
ritate ruteni de rel. gr. or.
Se compune din urmdtoarele
catune: Fluturica, Ildul, MA-
gura, Prislop, Tdtarca si Ta-
pul (v. fie-care).
 CIRLIBABA
Este strabatuta de drumul
princ. Iacobeni-Cirlibaba, con-
struit cu multa arta, care trece
apoi in Transilvania, avind o
bifurcatie spre Maramures.
Are un oflciu postal ; o scoa-
populara cu o clasa i o bi-
serica locala cu hramul SE
A p. Petru si Pavel"
La 177,), nu exista aceasta
comuna. Ea a fost inflintata
la 1797, cind descoperindu-se
in acest loc mine de argint
de plumb, un oare care Manz
a interneiat aci o colonie de mi-
neri nurnita Mariensee, unde
s'atl stabilit indata numeroase
familir de Germani. Aceste mine
sunt parasite asta-zi.
In partea de V a comunei,
linga riuletul Cibau, s'atl gasil
acum vre-o ..t0 de am un coif,
o scara de sea si diferite obiecte
de piatra.
Populatia catunelor, formata
din Hutani, i aceia a centru-
lur din ramasite de colonist!,
se ocupa cu prasila de oi, cu
exploatarea de paduri icu plu-
taritul.
Comuna poseda 14 hect. 50
ar. paminturi arabile, 719 hut.
finaturi, 54.50 a. gradini, 521
hect. islaz 1167 poeni si 2050
hect. padure.
Se gasesc 56 cai, 422 vite
cornute, 490 oi si 79 porci.
Ch-libaba, rnosie, cu adrn. spec.,
distr. Cimpulung.
Suprafata 19.57 km2; po-
pulatia 445 locuitori, germani,
isracliti i putini romini.
Cirlibaba, plriu, afluent pe st.
Bistritei, îi aduna apele din
isvoarele Bahna i Doscina, iz-
voraste intre sirurile muntoase
Stara Viprina i Tomnatic-
Darimoasa,nu departe de treca-
toarea Lucava (distr. Radauti)
si se varsa In Bistrita, care
68
linga corn. Cirlibaba, dupa ce
mai primeste in sine plriiase,
are la rindul sari trei afluenti
cu numele de Tatarca de Sus,
Tatarca de Jos i Tatarca-
Potoc.
Cirlibaba ( Muntii Cirlibaba ).
creasta muntoasadintre piriul
arlibaba si valea rîuluï Cibau
care se termina la sud cu mun-
tele Fluturica, d'asupra riului
Bistritei. (v. Carpatii Bucovi-
nel): Punctul culminant al aces-
tei creste muntoase strimte insä
inalte este muntele Tapul cu
1663 m.
Cirligata, deal (490 m.), distr.
Storojinet ; se margineste la
S. cu corn. Neuhtitte, la N. cu
Tandoaea, la V. cu Batarani
la E. cu cimpul Dunavatuluf.
CIrligata,cring, distr. Storojinet,
continuare spre riuletul Ciu-
deiú, a padurei Zubrovita.
Clädita-Mare, munte, 1072 rn.
inalt., facind parte din culmea
Ciumarna, cam la S. E. de
corn. rur. Stulpicani, districtul
Cimpulung, formind hotarul
intre Bucovina si Rominia.
cdtun, pendinte
de corn. rur. Negrileasa, distr.
Cimpulung. Are 5 case si 28
locuitori
Cladita-Micfi, 1nunte, 996 rn.
inalt., facind parte din cul-
mea Ciumarna la S. V. de
Cladita-IVIica si la S. E. de
corn. rur. Stulpicani, distr.
Cimpulung.
Clevchisca Chicera (Klewkiw.
ska Kyczera), cdtun, pendinte
de corn. rur. Sergieni, distr.
Vijnita.
Are 3 case si 17 locuitori.
www.digibuc.ro
CLIMAUTI CU FiNTINA ALBA
Cliffi, poiand, distr. Cimpulung,
1175 rn. alt., la S.-E. de mun-
tele cu acelasl nume.
Cliffi, munte, 1376 m. alt., fa-
cind parte din culmea Grebe-
nul, intre Tarnita la N. si Alu-
nisul la S., distr. Cimpulung ;
formeaza hotarul intre Buco-
vina si Rominia.
ClitnAuff, corn. rur., distr. Si-
ret, asezata pe pirful cu acelasi
nume, Intre Bäiui i hotarul
cu distr. Raddutf, precum si In
vecinatatea cornunei Fintina-
Alba.
Suprafata 10. i5 km.2; po-
pulatia 1309 locuitori lipoveni
de secta bespopovtilor (fara
preoti).
Este strabatuta de drumul
distr. Siret-Fintina-Alba ; are
o scoala populara cu o clasa
o biserica filiala cu hramul
Sf. Nicolae" ; atenenta a pa-
rohiei din Costisa,pentru putinii
locuitoii de rit. gr. or.
Aceasta comuna este men-
tionata, pentru prima data, In-
tr'un hrisov din 31 Martie 1490,
al lui Stefan-eel-Mare. La 1776,
era in posesia manastirei Put-
na. In 1780, s'a ase7at aci o
puternica colonie de Lipoveni
venitl din Moldova.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura,cunegotul de poame,
cu cresterea vitelor. Este foarte
mult cautata Insa pentru sa-
paturi de iazuri, s. a.
Comuna poseda 880 hect.
pamint arabil, 67 hect. fina-
turi, 39 hect. gradini, 2 hect.
50 aril izlaz, 44 hect. pa-
dure.
Se gasesc 297 cai, 278 vite
cornute, 290 porci si 24 stupi.
ClimfiutT cu Fintina-AlbA, mo-
cu adm. part., districtul
Siret.
 CLIMAUTUL
Suprafata 2.59 km.2. Este
acoperita ru paduri i livezi.
Climàutul, prSü, afl. pe st. Su-
cevei, izvoraste mai sus de
localit. Fintina-Albd si, dupd
ce uda sat. Climautf, se varsa
in Suceava, i linga corn. An-
dreasfalva, distr. Radaut.
Clisciuti. V. Os trita.
ClivestI (Chliwestie), coin. rur.,
distr. Cotman, asezata in rnasd
compacta, nu departe de pl.-
riul Sovita, intre cornunele Ha-
vrilesti i Stauceni.
Suprafata 7.23 km.2; popu-
latia 1230 locuitori, ruteni, de
relig. gr. or.
Este in apropiere de drumul
distr. Nepolocautl -Stauceni ;
are o scoald populara cu o
clasd i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Arh. Mihail'.
Aceastd comund s'a infiintat
pe teritoriul satuluf vechia
Clivodin, probabil imediat dupa
anul 1503, cind printr'un hri-
sov, $tefan-cel-Mare confirma
dreptul de proprietate asupra
acestui sat episcopiet. de Rd-
dautl.
Aci s'ati gasit numeroase
obiecte din epoca preistorica.
0 fabrica de spirt, admirabil
organizatd, functioneaza in a-
ceasta localitate.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 999 hect.
pamint arabil, 59 hect. finaturi,
9 hect. gradini, 14 hect. izlaz,
118 hect. paduri si 3 hect. he-
lestee.
Se gäsesc 45 cal, 233 vite
cornute, 361 oi, 64 porcl si 20
de stupf.
Clivesti, moie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 5.11 km.2; popu-
69
latia 63 locuitori, in rnajoritate
israeliti, restul poloni i ru-
teni.
Clivodin (rut. Kliwodin), coin.
rur., distr. Cotman, asuatil
in masa compactil pe partea
dreapta a piriului Sovita, mai
la N de tirgul Cotman, intre
corn. Suchovercha i Davidesti.
Suprafata 10.49 km.2; po-
pulatia 1584 locuitori, ruteni
de relig. gr. or. precum
ceva israeliti i foarte putini
rominl.
Se and linga drumul prin-
cipal Zaleszczyki Cernauti ;
este legata prin drumuri de
tat-A cu comuncle vecine sus
mentionate.
Aceasta comund este ase
zata pe un leritoriti, numit
odata Cotmanul-Mare.
Intr'un hrisov din anul 1503,
al lui Stefan-cel-Mare, se con-
firma proprietatea episcopiel
de Rddduti asupra acestei co-
mune. Intr'un alt hrisov din
6 Oct. 1519, al lui Stefan Bog-
dan, se spune cd pe teritoriul
acestei comune s'afi intemeiat
colonii.
Din pricina mai multor rds-
boae, aceastft comund a fost
distrusd, insa a fost reconsti-
tuitã in anii 1766-67, prin
colonif de emigratl din Galitia.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna posedd 833 hect.
pamint arabil, 16 hect. fina-
turi, 4 hect. gradini, 17 hect.
izlaz, 31 hect. padure.
Se gasesc 160 cai, 101 vite
cornute, 120 di', 97 porci.
Clivodin, mosie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 0.54 km.2; popu-
latia 11 locuitorl,
Clocucka, suburbie a orasului
www.digibuc.ro
COASTA NALTA
Cernauti situata, spre N.-V. de
acesta pe pirlul cu acelasl
nume. Are aproape 2000 de
locuitori, top* romini si de re-
ligie gr or. Ei se ocupd cu
gra,1indritul , cu agricultura-
parte insa cu cresterea de ani,
male de casa, cu carausitul
birjaria si cu negotul mic.
Are o scoald pol . de baieti
si una de fete cu cite 4 cl.
o biserica ort. filiald cu hra-
mul Sf. Treimi, care se afla
inainte in centrul orasului Cer-
ndut. Aceastd biscrica a fost
fondata de fostul episcop al
Radautului Dositeia Herescul,
cu fratele sau, medelnicerul
Ilic si sotia acestuia Ecate-
rina.
Partea aceasta a municipiu-
lui Cernauti era odinioara pro-
prietatea clomnului Moldovei.
Pentru prima oara se gaseste
pomenita inteun hrisov al lui
Vasile Lupul din Aprilie 1635
sub numele de Clacasna (pro-
babil de la cuv. clticas).
Suburbia posedd 330 hect.
de pumint arabil, 60 hect. fi-
naturi, 85 hect. gradinl, 60
hect. izlaz si 16 hect. padure.
Se gasesc 180 cal, 490 vile
cornute, 29 oi, 325 pore! si
52 stupt.
Clodisoara, padure, distr. Gura-
humora, spre S. de Parte-
stil-de-Jos.
Cnisau (Knysziw), catun, pen-
dinte de corn. rur. Sergiern,
distr. Vijnita.
Are 10 case si 38 locuitori.
Coasta, deal mic (450 m.) ce
desparte corn. Cupea de Cor-
cesti, cunoscut sub numirea
de La Coastd", distr. Stoio-
jinet.
Coasta Inaltà, Inalfirne de 774
 COBELA
m., In partea de N. a virfu-
Jul So Wan, a proape de corn.
rur. Crasna Ilschi, distr. Sto-
rojinet.
Marginele sale sunt udate
de 3 ape : Seretelul spre S.-E.,
p. Dumitrita spre N.-V. i p.
Hacad spre N.-E.
Cobela, ttrld, pendinte de mosia
Camena propriu zisa, care,
impreuna cu catunul Hlibi-
cioc, formeaza mosia cu adm.
part. Camena, districtul Cer-
nauti.
Cobilfirica, píriu ce izvoraste de
sub muntele Ostrel de Sud
impreunindu-se cu pir. Ostra
linga Butea Floarei, formeaza
afluentul pe st. Suhei; se varsa
in Moldova, distr. Cimpulung
(v. Ostra i Suha).
Cobila, culme, tine de lantul
muntilor Tomnaticului si se
ridica d'asupra piriuluï Ialovi-
cioara, care o desparte de cul-
mea Iarovatul (v. Carpatii
BucovineI).
Cobilioara,pirtia care impreu-
na cu Isvorul si Alunisul for-
meaza inceputurile riului Su-
ceava. Isvoraste de sub poalele
muntelui Doscina si a culmd
Douha Riza.
Cociuba, arld, pendinte de rric*a
cu adm. part. Cernauca, distr.
Cernauti.
Cocorul, munte, 921 m. alt., la
S.-E. de orasul Cimpulung
la V. de piriul Izvorul-Alb,
face parte din ramificatille sis-
temului muntos Raraul, distr.
Cimpulung.
Coco§ul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Breaza, distri-tul Cimpu-
lung.
70
Are 214 locuitori, rornini
gr. or.
Coco§ull, munte, 1071 m. alt.,
mica ram ificatie a coamei mun-
toase Obcina-Feredeul, intre
piraele Izvorul Morif i Cor-
latenI, distr. Cimpulung.
Colacul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Fundul-MoldoviI, distr.
Cimpulung.
Are 37 case si 172 locui-
tori.
Colacul, complex de mid dea-
turf acoperite cu livezi i crin-
gull, in partea de N. a padurei
cu acelas nume, distr. Cimpu-
lung.
Colanul, pZriia, izvoraste de
sub muntele Virful $oldan,
distr. Storojnet si se revarsa
lîngäLunca Frumoasa In 00111
Siretel (v. Siretel).
Colbul, pìiîü, afluent pe st.
Bistritei, izvoraste de sub poa-
lele muntelui Piatra-Stinei
se varsa in Bistrita strabatind
mai intil culmea Dealu-Crelu,
distr. Cimpulung.
Comanul, tirld, pendinte, de
mosia cu adm. spec Solca distr.
Gurahumora.
Comarne, cdtun, pendinte de
satul de resedinta Plosca, corn.
rur. Plosca, distr. Vijnita.
Are 14 case si 57 locuitori
Hutani.
Comarnicul, rnunte, tine de cul-
mea Bobeica (v. Carpatii Buco-
vine!, Obcina Mare) are o inal-
time de 1186 rn. i formeaza
hotarul intre districtele Cimpu-
lung Gurahumora.
Coma§ivca(Kornasziwka), ttrld,
www.digibuc.ro
COMARE$TÏ
pendinte de corn. rur. Bojanc-
zuk, distr. Cotman.
Comine§ti, corn. rur., distr.
Suceava, asezata pe piriul
Botusana, afluent al pirluluf
Solonet.
Suprafata : 9.44 km.2; popu-
latia 1247 locuitori, romini;
relig. gr. or.
Este In apropierea drumului
distr. Cacica-Suceava ; halta a
liniei ferate Hatna-Chnpulung.
Are o scoala populara cu
o clasa i o biserica parohiala
cu hramul Adorm. M. D".
La 1776, jumatate era hi
posesia mazilului Simion Tau-
tul, care a zidit aci In anu11772
o biserica ; cealalta jumatate
era in posesia minastirei Hu-
morului.
Comuna si-a luat numirea
probabil de la o colonie de
Cumani ce s'a stabilit In tim-
puri aci.
In Comanestise afla o fabrica
de spirt.
Populatia se ocupa cu agricul-
tu ra i cresterea vitelor.
Comuna poseda 821 hect.
pamint arabil, 110 hect. fina-
turI, 11 hect. gradini, 136 hect.
islaz, 115 hect. padure.
Se gasesc 65 caf, 381 vite
corn ute, 184 oi, 369 pord, 72
stupi.
Comäre§fi, corn. rur., distr
Strojinet, asezata pe malul
drept al Siretului, intre Ja-
dova i Panca.
Suprafata 3.95 km.' ; popu-
latia 956 locuitori, ruteni re-
lig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tuluf si din catunele Biscaa
Tisovatul.
In apropiere se afla drumul
d'str. Berhomet-Storojinet, de
care Comaresti este legat
printr'un bun drum comunal;
 COMARE5Ti-BECAUS
de asemenea e legat si cu
ComarestI-Slobozia.
E statie de drum de fer a
linieI Berhomet-Hliboca.
Are o scoald populara cu
o clasa ; o biserica parohiala
cu hramul Adormirea M.
D.' de care tin calunele Bes-
cad si Tisovatul.
La 1776 era in posesia
protopopuluI Eftimie.
De Comaresti tine padurea
Fintinita. In aceasta padure
se afla Movila Jazova, pe care
se vad 2 brazi uriai, crescuti
la o lalta, cu o inaltime de
20 m. Este o credinta in po-
por, ca sub acestl brazi se
afid o comoara.
Poate de aci sa provie si
numele satuluI.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 357 hect.
parnint arabil, 95 hect. fana-
turI, 12 hect. gradini, 303 hect.
izlaz, 1959 hect. padure.
Se gasesc 18 caI 444 vite cor-
nute, 111 oI, 178 porci si 40
de stupI.
Comare§fi-Biscafi, moqie, cu
administratie speciald, distr.
Strojonet.
Suprafa4,a 14.34 km.' ; po-
pulatia 108 locuitori, in maj.
israelitI si ruteni; relig. gr.
or. si mosaica.
Comire§ti-Halpern, ino0e, cu
administratie speciala, distr.
Strojinet.
Supra(ata 5.20 km2; popu-
latia 227 locuitori, in majori-
ritate ruteni; relig. gr. or.
Se compune din 2 mosii :
1) Comaresti-Halpern (proprid
zis) si 2) ComarestI-Slobozia-
Halpern.
Cornirestf-Slobozia, sail Finn-
nita, corn. rur., distr. Storo-
71
jinet, asezata spre N-E de Co-
maresti.
Suprafata 2.43 km2; popu-
latia 752 locuitori, rutenI, de
relig. gr. or.
Este in apropiere de dru-
murile districtuale Storojinet-
Sniatin si Berhomet-Storojinet,
precum §i de linia ferata Ber-
homet-Hliboca. De acestea 2
din urma este legata prin
drumul comunal ComarestI-
Slobozia Gara Comaresti.
Poseda o scoala populara cu
o clasa, o biserica particulara
intretinuta de boerul Cal-
muschi, care are ca atenenta
biserica [Biala din Revna, fosta
hall filiala a minastirei Schitu
Mare", mal tirzid parohiala si
in cele din urma fiiliala a bi-
sericeI din Slobozia-Comaresti.
Aci e o colonie de locuitorl
scutelnici (ruptasil), precum se
vede chiar din numele Slobo-
zia, infiintata pe domeniul co-
munei. Comäresti. La 1776 for-
ma un singur sat si mosie
in proprietatea protopopuluI
Eftimie.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna poseda 875 hect.
pamint arabil 444 hect. fina-
turf, 750 hect. gradini, 202
hect. islaz, 1229 hect. padure.
Se gasesc 84 cal, 315 vite cor-
nute, 126 porcI, 87 stupi.
Comäresti- Slobozia -Halpern,
ino0e, cu administratie spe-
ciala, atenenta a mosiei Co-
maresti-Halr em.
Are o populatie de 177 lo-
cuitori ruteni.
ComirestI-Vasilco, rno0e, cu
administratie speciald, distr.
Storojinet.
Suprafata 45.98 km.2; po-
pulatia 210 locuitorI izraeliti
si ruteni gr. cat.
www.digibuc.ro
COR CEANU T.
Coniatin (Koniatyn), corn. rur.,
distr. Vijnita, asezata pe Ce-
remusul Alb, intre Dolhopole
si Iablonita.
Suprafata 21.46 km.2; po-
pulatia 1091 locuitori, rutenI,
de relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul
de resedinta Coniatin, asezat
la confluenta piriuluI cu acela§
nume cu Ceremusul Alb. Are
393 locuilori si avind ca ca-
tune atenente Hliboca si Pleta ;
si 2) din satul Semacova (v.
Semacova, sat).
Satul de resedinta este linga
drumul de munte Iablonita-
Slebne ; are o scoala populara
Cll o clasa si o biserica paro-
hiala cu hramul St. Vasi le."
La 1776 depindea de Cim-
pulungul Rusesc.
Numele sad provine de la
cuvintul rusesc Konj = cal.
Aceasta numire este in lega-
turd cu o legenda care spune
ca acest loc era cuibul unor
renumiti hot.I de cal.
Populatia, formata din Hu-
tanl, se ocupa cu prasila de
vite si cu exploatarea paduri-
lor.
Comuna posedd 172 hect.
pamint arabil, 1023 hect. fina-
turi, 13 hect. gradini, 382 hect.
izlaz, 13 hect. poeni, 1311 pa-
duri.
Se gasesc 108 cal, 552 vite
marl cornute, 1117 of, 270
porcl si 93 stupi.
Coniatin (Koniatyn), ttrld, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Putila, distr. Vijnita.
Coniatire, píria, afl. ce rasare
la sudul culmeI Hliboca si se
varsd in Ceremus, in fata
localit. Ferescul, districtul Vij-
nita,
Corceanul, culrne secundar a
 CORCEANUL
care constitue o ramificare a
grupului deluros Ciunciurile
(v. Ciunciurile) $i umple tot
spatiul la S. de piriul Ili-
sesti.
Corceanul, complex de fineturf
$i priduri, districtul Suceava,
märginindu-se cu com. Stro-
esti, St. llie, Scheia i Bu-
ninti, precum si cu complexul
Crihora.
Corce§ti, corn. rur., district.
Storojinet, asezatd pe piriul
Corceatca, afluent pe dreapta
al Siretului Mic.
Suprafata 10.55 km.2; po-
pulatia 1126 locuitori, astazi
aproape tot.' romini, desi Intro
vreme majoritatea era ruteand ;
rag. e gr. or.
Se aflä linga drumul cornu-
nal PdtrdutI-Frätauti ; are o
scoala pop. cu o clasd, un
cabinet de lecturd Luceafdrul"
o biserica parohiald cu hra-
mul Sf. Vasile".
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor,
precum i cu exploatarea pA-
durilor.
Comuna posedd 695 hect.
pämint arabil, 194 hect. fäna-
turi, 7 hect. gralini, 914 hect.
islaz, 718 hect. pädure.
Se gäsesc 57 cal, 316 vite
cornute, 120 porci, 45 stupl.
Corcesti, atenentä a
mosiei Cupca, distr. Storojinet.
Are 10 locuitori.
Corciatca, pîrîü, afluent pe
dr. riuletultri Siretul mic, iz-
voraste la S. de sat Corcesti,
luind nastere din piraiele Hu-
lui i Bereni i dupa ce udd
corn. Corcesti, distr. Storojinet,
se varsd in Siretul Mic, mai
jos de localitatea Päträutul de
Jos, distr. Rädäuti.
72
toritnita (Korytnica), atria, afl.
pe dr. Ceremusului. Rasare
sub culmea Grun i se varsä
in Ceremus linga localit. BA-
nila Ruseascd.
Corlata, corn. rur. ,distr. Gura-
humora, asezatd pe piriul Drd-
goesti, intre cornunele Stupca
Berchisesti $i Dragoesti.
Suprafata 5.79 km.2; popu-
latia 679 locuitori in majori-
tate romini, de relig. gr. or., res-
tul germani si putini israelitl.
Prin drumuri comunale, este
legatd cu corn. invecinate, pre-
cum si cu drumul distr. Su-
ceava-Gurahumora, ce trece
prin apropiere.
Are o scoald populard cu
o clasa i o biserica filiald
cu hrarnul Sf. Arh. Mihail
Gavril", atenentd a parohiei
din Berchisesti.
Ricea odatd parle din satul
Berchisesti si era in stdpinirea
boerului Corlata.
La 1; 76 era in posesia boe-
rulul Tonitd Cantacuzino.
Populatia formatd din lo-
cuitorli originari si din colo-
ni$ti romini transilväneni se
ocupa cu agricultura i ere--
terea vitelor.
Comuna poseda 303 hect.
pamint arabil, 32 hect. finaturi,
6 hect. 50 a. gradini, 93 hect.
islaz, 128 hect. padure, 0..hect.
54 a. helestee.
Se gasesc 35 cal, 214 vite
cornute, 8 ol, 109 porci si 29
stu pl.
Corlata, pfrîü, afluent pe st. Corostovata, cdtun, pendinte
Moldovei, izvoräste din culmea de com. rur. Hlinita, distr.
Corlata, ocoieste dealul La trei
Movile si se varsd in Moldova,
linga corn. Brdesti, districtul
Cimpulung.
Corlitenif, pErta, mic afluent
pe st. Moldovei, izvoraste sub
www.digibuc.ro
COROSTOVATA
Butea Delutulul, ocoleste Run-
cul Corläteni $i se varsd in
Moldova, mai jos de comuna
Sadova, distr. Cimpulung.
Corlätelele, numire data de po-
por corn. rur. Brdesti, distr.
Gurahumora.
Se imparte in 2 : Corlatelele-
de-Sus $i Corlätelele-Goale sau
Bräestii-Pruncul ui.
Cornodovata, masiv muntos,
tine de muntil Obcina-Fere-
deul si se gäseste intre izvoa-
rele riuletului Brodina.
Cornul, pisc de munte pe cul-
mea cu atx1a$ nume, 1308 m.
(v. Cornu cu Tomanticul, culml
$i Carp. Bucov.), in apropierea
local. Ldpusna, distr. Vijnita.
Cornul, culme, care impreund
cu culmea Tomnaticul i alte
mici masivuri, formeazd cloud
lanturi muntoase ale Carp. Pa-
durosI din Bucovina (v. Carp
Bucov.).
Cornul, cring, distr. Strojinet.
intre corn. Iordänesti i Cupca,
Cornul Lunceir, sau Sanile0T,
cu adm. spec. distr.
Gurahurnora.
Suprafata 3.99 km.2; popu-
latia 38 locuitori, in majoritate
romini.
Are un oficid vamal ; tine
de scoaIa si biserica din corn.
Bdesesti, de:care depindea o-
data si mosia.
Storojinet, asezat la hotarul de
N. E. al distr.
Are 169 locuitori, tigani ru-
tenizaV.
Localitatea aceasta e vestitä
prin multimea de läutari, cari
poarta numele de Hfiniteni,
 COROVIA
si 'sli castiga pdinea cutreerind
toata tara si cintind pe la
bilciud. Co Ionia aceasta tiga-
neasca pare a avea un trecut
istoric, cu privilegii vechI bo-
erestl. Locuitorl mal batrinI
stiu si romineste.
Corovi, com. run, distr. Cer-
nautl, asezata' pe valea pldu-
lul cu acelas nume, afluent al
pdrfului Derehlul, intre cornu-
nele Ceahor si Voloca.
Suprafata 11.02 km.2; po-
pulatia 1481 locuitori, parte
rominl, parte ruteni ; religia
gr. or.
Este asezata MO drumul
princip. Cernautl-Siret, din care
pleaca 2 drumurl distr.. unul
la Mologhia si altul la Voloca ;
nu departe e si linia ferata
Cernautl-Hliboca.
Are o scoalä populara cu
2 clase si o biserica parohiala
cu hramul Sf. Arh. Mihail
si Gavril".
Aceasta localitate s'a inflin-
tat pe teritoriul comund Cu-
ciur-Mare si apartinea, la 1776,
mánastirei Putna.
La 1497, regele polon Al-
brecht facu ad revista ar-
matel sale si la 1581 a fost
loc de lupta cu Tatarif.
Populatia se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vite-
bor.
Comuna poseda 760 hect.
pamInt arabil, 109 hect. fina-
turf, 14 hect. gradinI, 151 hect.
islaz, 14 hect. padure.
Se gäsesc 91 cal, 488 vite
marI, 564 of §i 303 porci.
Corovia, 'Arta, izvoräste de sub
dealul Spasca, In apropierea
corn. Mihalcea si, alimentat de
plrliasele: Spasca, Cecina apoI
Camena si VIlcovetul, se varsa
ln pir. Derehlul, ling corn. Co-
rovia, distr. Cernautt
6231. Dic(ionarul Bucovina
73
Corovia (Korowia), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Cuciur Mare,
distr. CernauVf.
Are 9 case si 48 locuitori.
Cosacul, complex de mid dea-
lud acoperite cu livezi si pa-
durI la marginea de N. a
padurii cu acelas nume, distr.
Cimpulung.
Cosovanca (Kossowanka), cd-
tun, pendinte de satul Luca-
vet-de- Jos, corn. rur. Lucavet
pe Siret, distr. Vijnita.
Are 16 case si 73 locuitod.
Cosovanca, ceitun, pendinte de
tirgul Jadova, distr. Storojinet.
Coste§tI, corn. rur,, distr. Sto-
rojinet, asezata pe dealurI, spre
N.-V. de corn. Cabesti, cu care
se Invecineste.
Suprafata 18.21 km.2; po-
pulatia 2515 locuitorI, in ma-
joritate romini ; relig. gr. or.
Este legata printr'un drum
comunal de drumul distric-
tual Storojinet-Sniatin ; are o
scoalä populara cu o clasa si
o biserica parohiala cu hramul
Sf. Arh. Mihail si Gavril".
La 1776 apartinea, In mare
parte, maziluluI Vasile Coman
si a saptea parte numai, ma-
nästireI Sucevita.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna poseda 1022 hect.
pamint arabil, 208 hect. {Ina-
tud. 51 hect. gradinI, 161 hect.
islaz, 336 hect. padure.
Costi§a, corn. rur., distr. Rada-
utl, asezata pe malul:sting al Su-
ceveI si lipita de partea E. a
corn. Fratautul Nou.
Suprafata 56.822 km., I'm-
preuna cu Fratautul-Nou ; po-
pulatia 1149 locuitori, romini ;
relig. gr. or.
www.digibuc.ro
COSTINA
Este legata cu ceje 2 drumurI
distr. care pleaca unul din
Fratautul-Nou si altul din Ra-
dautl si se unesc intr'unul singur
la hotarul distr. Si ret, continuin-
du-se printr'un drum de tara
spre St. Onufrer.
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala cu
hramul Nast. M. D".
Este Interneiata pe teritoriul
vechiuluf sat Fratauti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Costi§a, rno#,e, atenenta a mosief
cu adm. part. Hardeggthal,
distr. RadautI.
Are 8 case si 110 locuitod,
si coprinde si hergheliile Ho-
raita si Mitoca.
Costi§a, deal, 472 m. Inalt., spre
E. de corn. si piriu Ilisesti, distr.
Gurahumora.
Costina, corn. rur., distr. Su-
ceava, asezata pe dul IlisestI,
la confluenta sa cu dul Su-
ceava.
Suprafata : 10.87 km.2; po-
pulatia : 1480 locuitori, esclusiv
rominI, de relig. gr. or.
Se compune din vatra satu-
lui cu 542 locuitod si din satul
Derindesti.
Este strabatuta de drumul
distr. Cacica-Suceava ; legata
cu drumul principal Suceava-
Siret, precum si cu linia fe-
rata Cernauti-Suceava prin-
tr'o sosea comunala Costina-
Hatna.
Are o scoala populara cu 2
clase si o biserica parohiala
cu hramul St. Gheorghe, fon-
data la 1812 de Gheorghe si
loan de Cirstea.
La anul 1546, Petru Ra-
ms a daruit jumatate din
aceasta localitate minastireI
Sf. Ilie.
10
 COSTINA
Acum citi-va ani s'a gasit
ad o sabie lunga de 1,25 m.
care se afla in muzeul din
Cernauti ; de asemenea s'ad
gasit §i mdsele de mamut, a-
duse de apa piriuluI, care curge
prin partea invecinata.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura §i cre§terea vitelor.
Comuna poseda 1017 hect.
pamInt arabil, 228 hect. fina-
turi, 18 hect. gradini, 231 hect.
izlaz, 101 hect. padure, 0.25 a.
hele§tee.
Se gasesc 137 cai, 478 vite
cornute, 508 oi, 308 porci §i
200 stupi.
Cost Ina, inoie, cu adm. spec.,
distr. Suceava. Su prafata 17.75
km." ; populatia 161 locuitori,
romini §i straira.
Se compune din mo§iile:
Costina pr. zisa cu 9 case §i
95 locuitori, Hatna §i Cali-
ne§tii - lui - Enache, (vezi fie-
care).
Costrijiuca (Kostryziwka), cd-
tun, pendinte de corn. rur.
Zwiniacze, distr. Cotman.
Are 312 locuitori.
Este a§ezat in masa corn-
pacta, pe dreapta Nistrului,
intre comuna de care depinde
§i comuna Luca.
Tine de biserica parohiald
din Luca.
Co§citila, cdtun, pendinte de
corn. rur. Banila Moldove-
neasca, distr. Storojinet. Este
a§ezat pe pirlul Comare§ti, la
confluenta sa cu p. Dumitrita.
In Co§dula se gase§te un
frumos caste].
Are 138 locuitori ruteni
ronfird, gr. or.
Co§ciuia, moie, cu administra-
tie speciala, distr. Storojinet.
Suprafata 48.00 km.2; popu-
74
latia 222 locuitorf, majoritatea
ruteni; relig. gr. or.
Co§na, pirlu, se na§te din isvorul
Vacarilor §i isvorul Vulvei,
care isvora§te de sub culmea
Butea-Amarenilor, din Transil-
vania §i se Impreuna apoi
cu piriul Te§na, formind la un
loc un confluent pe st. Dornei.
Pina la confluenta acest piriu
constituie valea Co§nei, pri-
mind Inca Izvorul Banuluï,
plriul Fagetel i pIrlul Liva-
diei.
Coto§ul, rarnificafie a culmei
muntoase ce se desprinde din
lantul carpatin Obcina Mare
saú Ar§ita (v. Carpatii Buco-
vine°.
Cotovitul, priu, afluent pe st.
Siretului, isvord§te de sub dea-
lul Cotovät §i dupd ce uda
corn. Opri§eni, se varsa in riul
Siret, mai jos de local. Cerep-
cauti, distr. Siret.
Cotul Bainschi, cont. rur., distr.
Cernauti, a§ezati pe mid dea-
luri, intre com. Mologhia §i ho-
tarul din spre Rominia.
Suprafata 6.02 km.2; popu-
latia 327 locuitori, ruteni §i
putini romini; relig. gr. or.
Prin drumuri de Ora comu-
nica cu localitatile vecine; are
o biserica filiald cu hramul
Na§terea M. D"., atenenta
a parohief din Lucavita-de-
Sus.
Aceasta comund a fost Inflin-
tata In timpurile din urma §i
s'a numit astfel dupd un pro-
prietar.
La 1776, apartinea mazilului
Costandache ahan.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura §i cre§terea vitelor.
Comuna poseda 237 hect.
pamint arabil, 63 hect. finaturl
www.digibuc.ro
COTMAN
161 hect. gradini, 849 hect.
islaz, 185 hect. padure.
Se gasesc 13 cal', 126 vite
cornute, 14 oì i 71 pord.
Cotul- Cäline§tilor - Vasila -
che (Vezi Caline§tiPlui-Vasi-
lache).
Cotul Ostritei, corn., rur. distr.
Cernauti a§ezatd In masa corn-
pacta nu departe de malul sting
al Prutului §i lipita In partea
sa V. de corn. rur. Mahala.
Suprafata 10.98 km.' ; po-
pulatia .1211 locuitorl romini;
relig. gr. or.
Este In apropiere de drumul
princip. Noua Sulita-Sadagura
§i de linia ferata Noua Sulita-
Cerndutl; prin parlea sa de N.
trece un drum de tara mai
scurt de la Boian la Buda.
Are o §coala populara cu
2 clase §i tine de biserica pa-
rohialä din Mahald.
Pina in tirnpurile din urma,
forma parte integranta din
corn. rur. Mahald, numita In-
nainte vreme Ostrita, de care
despartindu-se §i devenind co-
muna cu adm. part. flind-ca
era parte margina§e din Os-
trita, s'a numit Cotul Ostritei.
Se poveste§te ca in balta
din apropiere, numita ,,Ghiol
Alexiu", s'a inecat, in timpul
razboiului Turco-Rus din 1739,
un intreg deta§ament de ar-
mata turceasca cu tunuri, cu
cat* §i cu multi bani.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura §i cu cre§terea de vite.
Comuna poseda 636 hect.
pamint arabil, 155 hect. fina-
turi, 17 hect. gradini, 192 hect.
izlaz, 12 hect. padure §i 8
hect. ba1t1 §i hele§tee.
Se gasesc 45 cat, 479 vite
cornute 411 of §i 208 pord.
Cotman, district politic, corn.
COTMAN
pus din ocolurile judecatorestI.
Cotman si Zastavna. Se mar-
gineste la E. cu Rusia si putin
cu distr. Cernauli, la N. si V.
cu Galitia si la S. cu distr,
Cernduti. Are o suprafata de
826 km2. si 100.000 de locui-
tori.
Acest district se aflä aproape
cu desavirsire pe ses, a vind
formatiuni colinare putine si
inert mai putine paduri. Agri-
cultura prevaleazd deci asupra
altor ocupatiuni ale locuitori-
lor, desi terenurile nu sunt
in tot-dauna prea fertile. Lipsa
combustibulului si mai ales al
lemnului de constructie este
simtitoare. In schimb districtul
acesta este bogat in baltf si
heleteie pline de pesti variati,
mai cu seama In Imprejurimile
comunelor Stauceni si Chise-
leu. Afard de asta populatiu-
nea creste multe vite.
Locuitorii sunt exclusiv Ru-
ten! bastinasI, oameni sirgui-
tori, cari isi cistiga pinea greu
prin munca cimpultif, pe la
fabricele de spirt si ca lucrd-
toff cu ziva. Episcopia din
Radauti, avea inaintea ocupa-
tiunel austriace mosii impre-
jurul tirgului Cotman, ast-fel
ca se gasia in acest district si
destul element rominesc. Urme
de populatie romineasca se
\Tad si asta-zi in numele de
familii, mai ales la razesimea
imprastiatd In jurul tirgului
Zas:avna si in cite-va locali-
tati din acest district, care fu-
sese proprietati boeresti mol-
dovene.
Districtul este udat la partea
de N. de fluviul Nistrului, care
formeaza hotarul intre Buco-
vina si Galitia, iar in partea
de jos de afluentii din stinga
Prutului.
Caile de comunicatie care
sunt reprezintate prin drumul
75
mare ce vine din Galitia pe la
Zviniace si atingind Cotmanul,
se impreuna la Mämilie§ti cu
cel carpatin si prin mai multe
sosele comunale destul de prac-
ticabile, din cari cele mai free-
ventate sunt pe distantele din-
tre Babin-Nepolocauti si Sa-
dagura-Brodoc. 0 linie ferata
locala se desprinde din calea
principala Lemberg-Cernauti-
Iasi ducind la tirgul Cotman
si de acolo pe la vechiul schit
Crisciatee, In Galitia.
Istoricul districtului ne spune
despre luptele intre domnii Mol-
dovei si craii poloni. Localita-
tea $ipenit, mosia si locul de
nastere a marelui nostru cro-
nicar si orn de stat Miron
Costin, se afla in acest dis-
trict. Linga localitatea Samusin,
pe Nistru, a fost trecatoarea
ostilor moldovene si polone si
acolo s'a si dat o fioroasa luptd
cu Tatarii. La Prelipcea ail fost
adusl, Inca pe vremea domniei
moldovenestl (1760), colonisti
germani, pentru injghebarea
meseriei de postavarie. Amin-
till din luptele cu Tätarii pre-
zinta apoi si santurile de linga
satul Onut.
Proprietatea districtului Cot-
man era dupd ultima statis-
tica : 39.019 hect. patrate pa-
mint arabil, 1129 hect. fina-
tuff, 1082 hect. gradini, 2841
izlaz, 13.53 poieni, 2589 hect.
padure. Animale domestice nu-
mdrd districtul : 8654 cai, 23456
vite cornute, 22409 oi, 11632
porci si 2363 stupi de albine.
Cotman (Kotzman), Ur g , ase-
zat pe malul drept al piriu-
lui Sovita, care da aci nastere
la mai multe hek stee.
Suprafata 23.45 km.2; popu-
latia 4500 locuitori, din carf
cea mai mare parte ruteni, iar
restul poloni, germani si is-
www.digibuc.ro
COTMAN
raeliti; religia la ruteni este
In majoritate gr. or., apoi gr.
cat.
Se compune din vatra tir-
gultif si catunul Zahorbl (Za-
horby).
Este strabatut de soseaua
prineipald ce duce, pe de o parte
In Galitia spre Zaleszszyki,
iar pe de alta parte la Cer-
nauti. Din el pleaca drumurile
distr. Cotman-Nepolocauti si
CAman-Berhomet pe Prut, ce-1
leaga cu Storojinet si Sta-
nesti. Este statie a Enid ferate
locale ce se bifurca din linia
ferata principala in punctul
Lujenf.
Este resedinta unui capitan
(prefect) ; are, pe linga oficiile
administrative obisnuite si jud.
de ocol, un biurou telegra-
fo-postal, 2 scoff populare
cu cite 6 clase, o scoalä spe-
ciala de industrie, o biserica
gr. or. parohiala cu hramul
Sf. Nicolae", una rom. cat.
si una gr. cat.
Cotrnanul este pomenit, ca
sat, facind parte din propie-
tatea episcopii Indautului, lu-
cru care se confirma, printr'un
hrisov al luf Stefan-cel-Mare,
de la 1503 si altul de pe vre-
mea luf Bogdan-cel-Chior, de
la 1519.
Dupa traditie, tirgul si-ar
avea numele, de la o fata
Chita Apostoluc (Çotman-Chit-
man) care ar fi scapat tirgul
de urgia Turcilor, inecind pe
un pasa, ce a iubit-o. In le-
gatura cu aceasta legenda se
aducea un tablou cu data anu-
luf 1798, care se pastreaza la
primaria tirgului si reprezinta
aceasta intimplare. De fapt
insa, termenul isf va fi avind
origina in numele Cosma (Cos-
meni-Cosmani). Interesant este
vechiul clopot ce se pastreaza
in biserica ortodoxa Inca din
 COTMAN
secolul al xvii-lea, ca dar, pe
care 1-ar fi hdrdzit un boier cu
numele de Ghica, intru pome-
nirea rdpdusatei sale fiice. Po-
pulatia ortodoxa atribue aces-
tui clopot, facdtorie de mi-
nuni.
Ling Cotman gasit
in diferite rindurI obiecte din
epoca de piatra §i de bronz,
precum i podoabe de argint
apartiitoare epocei de fer.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura §i präsila vitelor i cu
negotul de cal, pentru care se
tin bilciuri vestite in anumite
part1 ale districtului.
Tirgul poseda 2388 hect. pa-
mint arabil, 267 hect. finaturl,
8 hect. §i 50. a. gradini, 124
hect. izlaz, 441 hect. padure.
Se gäsesc 324 cal, 605 vite
cornute, 990 oi ',38 porci §i
101 stupI de albine.
Cotman, mosie, cu adm. part.,
distr. cu acela nume.
Suprafata 16.81 km.2; po-
pulatia 206 locuitori, in ma-
joritate rutera, restul poloni,
israelitl, germani, a.
In privinta confesiunei, in
afard de israeliti, sunt in ma-
joritate gr. or., §i rom. cat.,
restul gr. cat., §i armeni uniti.
Coprinde, pe linga moia
Cotman, pr. zisd, i cdtunul
Zahorbi.
Covatovca (Kowacowka), fer-
pendinte de mo§ia cu
adm. part. Carapciu-pe-Cere-
mu§, distr. Vijnita.
Crasna Ilschi, corn. rur., dis-
trictul Storojinet, a§ezatd pe
malul drept al pirlului Sire-
telul, afluent al Siretului-Mic.
Suprafata 22.29 km.2; po-
pulatia 1434 locuitori, romání ;
relig. gr. or.
Este legata printr'un drum
76
comunal de drumul principal
Storojinet-Vicovul-de-Sus; are
o Foald pop. cu 3 clase ce
serve§te §i pentru Crasna-Put-
nei; o bisericd parohiald cu
hramul Nasterea Sf. Ioan"
de care tine §i Huta-Veche,
Crasna-Putnei i Huta-Ilschi.
La 1776, era in posesia md-
ndstirei Putna. Forma odini-
oard o singura movie cu Crasna
Putnei §i a fost cumpäratä de
episcopul Hu§ilor, Filotei, §i
ddruitd minástirei Putna, care
a pierdut-o cu timpul. 0 jumd-
tate a trecut in stdpinirea ma-
zilului Ilschi. Cuvintul Huta"
reaminte§te existenta de fa-
brici de sticld (Glashütte) car ?
au fost odatd pe acolo.
De Crasna-Ilschi, tin ca-
tunele Huta-llschi, Isero §i
Lunca-Fru moasá.
In Crasna-Ilschi este o fa-
bricd de spirt, un ferästrau
cu aburi, avAnd cloud gatere
un izvor de slatind.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura, §i cre§terea vitelor.
Comuna posedd 1218 hect.
pdmint arabil, 806 hect. fina-
turl, '17 hect. gradini, 131 hect.
izlaz, 3573 hect. padure.
Se gäsesc 104 cal', 537 vite,
56 of, 206 pore'', 36 stupi.
Crasna-Ilschi, mosie, cu admi-
nistratie speciald, distr. Storo_
jinets.
Suprafata 48.02 km.2; po-
pulatia 656 locuitori, in ma-
joritate romini i germani.
Se compune din mo§iile:
1) Crasna-Ilschi (propriu-zisd),
2) Lunca §i 3) Siretel.
Crasna-Putnd, sat, pendinte de
com. rur. Crasna-Ilschi, distr.
Storojinet, avezatä pe malul
sting al piriului Siretel, aflu-
ente al Siretului-Mic.
Suprafata 10.75 km.2; po-
www.digibuc.ro
CRISCIATEC
pulatia 1359 locuitori, romini;
relig. gr. or.
Este legat, prin drumuri co-
munale, de drumul distr. Hli-
nita-Gurahumora, precum §i
de comunele Huta-Veche
Huta-Nouti, legate, la rindul lor
cu tirgul Ciudeiü ; tine de §coala
biserica din Crasna Ilschi.
Forma la inceput o singurd
mo§ie §i comund eu Crasna-
Ilschi, in posesia minastirel
Putna. Printr'o poruncd dom-
neasca, jumatate trecu in std-
pinirea mazilului Ilschi, a§a
ca la 1776, numai o jumátate,
a§a numita Crasna-Putnei, era
in stapinirea mindstirei.
Populatia se ocupd cu fi-
netele, cu cre§terea vitelor §i
cu exploatarea de paduri.
.Comuna posedd 389 hect. pa-
mint arabil, 383 hect. finaturi,
36 hect. gradirif, 1.283 hect.
izlaz, 618 hect. p6dure.
Se gasesc 92 cai, 1.037 vite
cornute, 612 di, 562 porci §i
214 stupl.
Crasna-PutneI, mosie, atenenta
a mo§iei Huta-Noud, distr. Sto-
roji net.
Are 8 locuitori.
Cremeni§tea, mic afluent al
pir. Ciocan, se varsd in riu-
letul Moldovita; izvora§te de
sub culmea Cremenktea, mai
jos de muntele Feredeul, distr.
Campulung.
Crihora, complex de padure
§i finat, distr. Suceava, pe
partea dreaptd a piriului Ili-
§e§ti, aproape de Costina.
Cri§ciatec (Kryszczatek) coin.
rur., distr. Cotman, a§ezatd pe
malul drept al Nistruldf, fata
in fata cu localitatea galitiand
Zale§cechi (Zaleszczyki), pe o
inaltime f. pitoreasca.
 CR1WIATEC
Suprafata 4.87 km.2; popu-
latia 999 locuitori ruteni, gr.
or., si ceva israeliti.
Este strabatuta de drumul
principal Cernauti Zaleszcyki,
din care se desprinde o ra-
ramura la Horovenca (Gali-
tia); comunica cm comunele
vecine conriverane prin dru-
muri de tara.
Are o scoala populara cu o
clasa, scoala special creata pen-
tru populatia moldoveneasca,
imediat dupa ocuparea Buco-
vind (de unde se poate con-
chide ca exista populatie romi-
nil) ; o biserica cu hramul Sf.
Joan Teologul", zidita la 1766
(v, Crisciatec, minastire).
La 1776, depindea de schitul
cu acelas nume, ce se afla aci.
In aceasta localitate se afla
o cariera din care se scoate
piatra de pavaj f, mult cautata.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 713 hect. pa-
mint arabil, 10 hect. finaturI,
3 hect. gradini, 93 hect. islaz, 5
hect. padure §i 4 hect. helestee.
Se gasesc 35 cai, 162 vite
cornute, 152 oi, 119 pord si
37 stu pi.
Crisciatec (Kriszczatek), fost
schit; in distr. Cotman, pe ma-
lul Nistrului, la hotarul Buco-
vinei spre Galitia.
A existat pana la 1776, dud
s'a desfiintat prin neintelegerea
ivita intre calugari, facind loc
comunei de asta-zi cu acelas
nume. Intr'un document de la
1768 se zice ca acest schit ar
fi fost chiar odata minastire
in toata regula. Pozitiv se stie
numai ea un negustor romin,
Preda Hagiul, ar fr cladit bi-
serica pe Inaltimea stincoasa,
unde se afla si un admirabil
izvor de apa. La desfiirOre,
schitul avea cind calugarI.
77
Cri§ciatec(Kryszczatek), moie,
cu adm. part., distr. Cotman.
Suprafata, 4.13 km.' ; popu-
latia 104 locuitori, aproape toti
israelitl.
Coprinde pe linga mosia Cri-
sciatec pr. zisa, si tirlele Na-
hainici (Na Hajnici) si Naco-
pireca (Na Kopireka) (v. fie-
care).
Criva, cdtun, pendinte de corn.
rur. Broscautul-Vechia, distr.
Storoji net.
Are 95 locuitorl.
Criva, ttrld, pendinte de mosia
Camena, pr. zisa, care, im-
preuna cu catunul Hlibicioc,
formeaza mosia cu adm. part.
Camena, distr. Cernauti.
Criva, deal, 486 m., tine de reg.
deluroasa dintre Prut si Ce-
rem us.
Criva, padure, distr. Storojinet
spre S.-E. de Broscautul-Noa si
spre N. de Storojinet.
Ad mal sunt urmele unor
colonii de tigani boieresti.
Crivitul, tIrld, pendinte de mo-
sia Voitinel, atenenta a mo-
sieI cu adm. part. Hardeggthal,
distr. Radauti.
Crivätul (Krywali), afluent al
pir. Siretelul Mic, isvoraste din
pad. Fintinita aproape de rnun-
tele Trei Movile si se varsa
in Siretelul Mic, mai sus de
corn. Davideni.
Crivatul, mic afluent, pe dr.
pir. Solca (v. Solca); isvoraste
de sub dealul Casvana.
Crivei, cdtun, penclinte de corn.
rur. Cuciur-Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 9 case si 37 locuitori.
www.digibuc.ro
CUCIUFML-MARE
Crivei, pirticq, ce rasare sub
culmea Crivet, (distr. Cer-
nauti) si se varsa in pir.
Derehlui (v. Derehlun.
Cruciana, ttrld, pendinte de mo-
sia Patraut, atenenta a mo-
siei cu adrr . spec. Patraut,
distr. Suceava.
Cruhla (Kruhla), spinare mun-
toasd, ce tine de ramificarile
nordice ale Carpatilor Padu-
rosi (v. Carpatii Bucovinei
VIII), si mai poarta denumi-
rea de Muntii BerhornetuluI.
Cuciur Mare, corn. rur., cea
mai mare a Bucovinei, distr.
Cernauti, asezata pe partea
stinga a piriului Derehlui.
Suprafata 106.17 km.2; po-
pulatia 8566 locuitori in ma-
joritate ruteni, restul romini
relig. gr. or. precum si putirn
poloni si israeliti.
Se compune : 1) din satul
de resedinta cu 7869 locuitori ;
2) din catunele: Bazaniuca,
Berezova, Bursucan, Hlicine,
(Hlyczne), Dumaisca, Hadilov,
Hlibicioc, Corovia, Criver,
Luchi, Molovatei, Ocruh, Ra-
chiuschii (Rakiwskyj), Rivne,
Zadovel, Sniace, Stinca, Suhei,
Vilehovce (Wilchowcze) ; 3)
din tirlele: Dobrova, Hrinava
si Vijnc.
Este strabatu VI de drumul
distr. Taraseni- iret si de linia
ferata Cernauti-Hliboca, care
are aci statie.
Are un cficia telegrafo-pos-
tal ; 2 scolI populare cu cite
4 clase si 2 biserid parohiale,
f. frumoase, cu hramurile ,A-
dorm. M. D." si ,Sf. Durni-
tru."
Aceasta cornuna este men-
tionata pentru prima oarä in-
tr'un hrisov din 25 Decemvrie
1421, unde se spune ca Alexan-
 CUCIURUL-MARE
(Iru Vodd cel Bun a ddruit-o
unui oarecare Bogus. Doamna
Ruxanda, mama lui Bogdan,
prin hrisovul din 30 Martie
1575, a daruit-o mindstirei
Putna, in posesia cdreia se
gasea si la 1776.
Cuciur Mare, nioie, cu adm.
part., dist. Cernduti.
Suprafata ?.3.79 km.2; po-
pulatia 111 locuitori, israeliti,
rutera, polora, germani
va romini.
Se compune: 1) din mosia
Cuciur-Mare, cu 9 case si
35 loc.; 2) din fermele : Iablo-
novat i Sdliste (v. fie care).
Teritoriul mosiei, a fost pe
vremuri cu mult mai mare
ca astdzi. O parte bund din el a
trecut la localitatile Storojinet,
Mihalcea, Corovia i Voloca.
In pddurea din apropierea
acestei localitäti se vede un
teren impietrit pe o mare in-
tindere, numit Cameni" (adica
Petroasa) unde poporul crede
c'ar fi fost odatd un oras.
Pe aceastd movie se aflã
adevdrate paduri de meri, cu
ale cdror fructe locuitori fac
un intins negot.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
eu porndritul.
Mosia posedd 4029 hect.
parnint arabil, 2225 hect. fina-
turf, 161 hect. gradini, 849 hect.
izlaz, 3057 hect. pädure,O hect.
77 a. helestee.
Se gdsesc 587 cai, 2501 vite
mari cornute, 782 oi si 1171
porci.
Cuciur Mic (Kuczurmik), corn.
rur., distr. Cotman, asezatd
in masa compacta, pe ambele
parti ale piriului Cuciur, intre
corn. Verbaut la N. si hotarul
cu distr. Cerndutl la S.
Suprafata 15.55 km.2; po-
78
pulatia 2326 locuitori rutenI
gr. or. si putini
Este strdbätutä de drumul
principal Cernauti-Noua
din care se desprinde aci o
ramurd, apuchd spre Zalesz-
czyki (Galitia).
Are o scoala populara cu o
clasd si 2 biserici dintre cari
una parohiald cu hramul Sf.
Nicolae", iar cealaltd filiald cu
acelas hram, ziditil in 1822
de proprietarii Gheorghe
Alexandru Tabord,Milr iii Bor-
cea si Alexandru Onciul.
La 1776, o jumdtate din a-
ceastd comund era proprietate
a MareluI 1Vornic Constantin
Sturdza, iar cealaltd jumdtate
era stdpinitä de maziliï Tanase
Täutul i Neculae Onciul.
Prima mentiune despre aceastá
comund, este facutd Inteun
hrisov ce dateazd din 12 Aug.
1654. In anif 1766-67, s'aCi
asezat aci ruteni emigratl din
Galitia.
Populatia se ocupd in deo-
sebl cu agricultura i cresterca
vitelor.
Comuna posedd 1551 hect.
pamint arabil, 79 hect. finaturi,
24 hect. gradini, 190 hect. iz-
laz, 292 hect. padure si 12 hect.
helestee.
Se gLi.sesc 170 cal, 573 vite
marl. cornute, 2,39 oi, 178 porcl
si 28 stupi.
Cuciur Mic, moie, cu adm.
part., distr. Cotman.
Su pra fa ta 6.90 km,2; po-
pulatia 131 locuitori, ruteni
gr. or. si poloni.
Cula, tirld, pendinte de vatra
corn. Fraidutul No0, dist. RA-
dttu ti.
Culäuff (Kuleutz), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata in masa
compacta, pe malul drept al
www.digibuc.ro
CUPCA
Nistrulul, intre comunele con-
riverane Repujinet si Vasileu.
Suprafata 4.83 km.2; popu-
latia 727 locuitori, ruteni, gr. or.
Prin drumuri de tard e le-
gata cu comunele sus menti-
onate, precum i cu drumul
princip. CernautI-Zaleszczyki
(Galitia).
Are o scoald populard cu o
clasd si o bisericd, parohiald
cu hramul Adorm. M. D,"
zidita in anul 1777 de razesii.
Teodor Cautis si loan Masec.
La 1776 apartinea mazilului
lonita Motor.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna posedd 582 hect,
pamint arabil, 1 hect. finaturi.
16 hect. gradini, 75 hect. izlaz.
Se gasesc 70 cal, 89 vite
marl cornute, 192 ol, 64 pord
si 12 stupi.
Curauti, movie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 2.50 km.2; popu-
latia 47 locuitorl, ruteni i po-
loni.
Cupca, corn. rur., distr. Storo-
jinet, asezatä pe ambele ma-
lull ale Siretuluit mic.
Supratata 18.77 km.2; po-
pulatia 1739 locuitori, rominl ;
relig. gr. or.
Este tdiatd de drumul distr.
Ciudei-Petriceanca si de linia
ferata Ciudei-Carapciu ; e ha ltd
de drum de fer ; are un a-
cid postal, o scoald populard
cu 2 clase i o biserica paro-
hiald cu hramul Sf. Arh,
Mih. i Gavril."
A fost sat si movie däruitd
odinioard de catre Alexandru-
cel-Bun, boerului Ivan Cupric ;
urmasul acestuia, George Cup-
cic, o därui mindstirei Putna,
asa cd la 1776 se gasea in
posesia acestei minastiri. Prin
CUPCA
locuitori se mai rnentine o
traditie despre pradriciunile
Suezilor lui Carol al XII, earl'
au petrecut in acest loc.
Populatia, formatä din locui-
toil bästinM si din colonisti
transilvdneni, se ocupd cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1104 hect.
pdmint arabil, 288 hect. tina-
turi, 8 hect. gradinI, 221 hect.
izlaz, 695 hect. paduri.
Se gäsesc 76 cai, 753 vite
79
marl cornute, 308 o1, 422 porci
si 93 stupi.
Cupca, moOe mEndstireaseä,
cu administratie speciald, distr.
Storojinet.
Suprafata 23.02 km.2; po-
pula0a 42 locuitori, germani,
izraeliti si ruteni.
Se compune din mosiile : 1)
Cupca (propriti zisa); 2) lor-
dänestI, 3) Carapciu, 4) Cor-
cestI si 5) Suceveni.
www.digibuc.ro
CUTIE
La 1776 era proprietatea
mindstirei Putna.
CurinAtura Boului, munte, 1040
m. alt., fAcind parte din coa-
ma muntoasd Obcina-Feredeul,
distr. Cimpulung.
Cutie, tirld, pendinte de corn.
rur. Ceahor, districtul Cer-
Mutt.
Are 4 case si 20 locuitori.
Dadul, munte ce tine de culmea
cu acelas nurne (ir. Lucina, knit
muntos) si are inaltimea de 1 527
m. Se afla in apropierea localit.
Cirlibaba, distr. Cimpu-lung.
Dadul, culme laterald ce tine
de lantul rnuntos al Lucinel
(v. Lucina, lant muntos). Are
punctul eel mai ridicat in mun-
tele Dadul, 1527 m. Se afla in
apropierea localit. Cirlibaba,
distr. Cimpulung.
Davideni, coin. rur., distr. Sto-
rojinet, asezata pe partea stin-
ga a Siretului Mic.
Populatia : 1881 locui ro-
mini ; relig. gr. or. pe langa
cari s'aa pripasit in ultimii anI
o colonie de Mazuri, luera-
tori de la velnitele parasite din
apropiere.
Este in apropierea drumului
districtual Banila Moldove-
neasca-Budinet.
Are un oficiu postal ; o scoala
populara cu o clasa i o bise-
Hai parohiala cu hramul S-tii
Arhanghell Mihail i Gavril"
ce tine sub dependinta sa bi-
serica filiala din SloboziaDavi-
denilor (sati Znebul), precum si
o parte din en oria0 corn. Cires.
La 1776, era mosie pendinte
de corn. Banila Moldoveneasca
Dictionarul Inworinel
siputin dupa aceasta s'a interne-
iat pe ea satul cu acest nume.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
foarte mult cu facerea finetelor.
Comuna poseda 884 hect. pa-
mint arabil, 557 hect. gradini,
254 hec. islaz, 1904 hect. padurï.
Are 170 cai, 722 vite cor-
nute, 239 porci, 108 stupi.
Davideni, nzoie boereascei, cu
administratie speciala, distr.
Storojinet.
Suprafata 24.24 km2; popu-
latia 16 locuitori, dintre cari 13
israelitl.
La 1776, facea parte din mo-
sia Banila-Moldoveneasca.
Davide§ti, coin. rur., distr. Cot-
man, asezata in masacompacta
intre cele doua Sovite si in veci-
natatea cornunelor Stauceni la
N. V. si Clivoclin la S. E.
Suprafata 9.12 km2; popu-
latia 984 locuitori ruteni de re-
lig. gr. or.
Este legata prin drumuri de
tiara cu comunele sus mentio-
nate, precum i cu drurnul
dist r. Stauceni-Nepolocaut.
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala
hramul S-tiT Arh. Mihail
Gavril".
www.digibuc.ro
Aceasta comuna este pome-
nita inteun zapis din 20 Oc-
lombre 1451. A fost posesiu-
nea episcopiei de Radauti, inca
mai 'nainle de 1519, cind Bog-
dan cel Chior, printfun hrisov
din 6 Octombrie al aceslui an,
confirrna aceasta posesie.
Populatia se ocupa eu agri-
cullura.
Comuna poseda 743 hect. pa-
mint arabil, 70 hect. finaturi, 7
hect 50 a. gradini, 63 hect. iz-
laz, 41 hect. padure.
Are 71 cal, 199 vite, 252 o,i
73 pore! si 19 stupi de albine.
Davidovici (Dawidowicz), aria,
pendinte de mosia Babin pr.
zisa, care la rindu-i este o
parte din mosia cu adm. part.
Babin, distr. Cotman.
DAnila, coin. run, distr.Suceava,
asezata in apropiere de malui
sting al riului Suceava, in par-
tea de N. a distr.
Populatia 713 locuitori, in
majoritate rutenl; relig. gr. or.
Se Oa linga drumul princip.
Siret-Suceava ; are o biserica
particulara cu hramul S-ti
Cosma i Damian".
Aci s'ati gasit in anul 1874,
prin surparea unui mal, o mul-
time de obiecte de aur, despre
I I
 DANILA
carI poporul crede ca ar fi fost
ingropate de hoti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor ;
mare parte paraseste in timpul
anului tara si vine in Rominia
sa caute de lucru.
Comuna poseda 300 hect. pa-
mint arabil, 72 hect. finaturi, 7
hect. 50 a. gradini, 233 hect. is-
laz, 17 hect. padure.
Are 34 cal, 190 vite cornute,
416 a 162 porci, 35 stupi.
Dänila, mosie, distr. Suceava,
consistind numai din padurl si
pasuni, fara nici un locuitor.
Suprafata 1.20 km2.
Därimoasa, culme mica, tine de
lantul muntos al Lucinel, for-
mind o ramificatie de E. a aces-
tuia (v. Carpatir Bucovinei
DArmAnesti (saü Ghermanesti),
sat, pendinte de corn. rur. Hat-
na, distr. Suceava.
Are 336 locuitori, aproape
esclusiv rutenI; relig. gr. or.
Deacul, culme secundara, tine
de inoclatura muntoasa Obcina
Chiril i Capatina (v. Obcina
Chiril)si se intinde intre piraele
Gemene i Slatioara, aproape
de hotarul on-fluid, distr. Cirri-
pul ung.
Dealul-Alexa, munte,977 m. alt.,
face parte dir, ramificatia mum
toasa a Tomnaticului, la E. de
Falcau si cam la V. de
rnuntele Petrusca, distr. Ra-
dauti.
Dealul - Alexa - Drancu, munte
1282 m. alt., face parte din
culmea Mestecanesti (v. Car-
patii BucovineI), intre piriul
Argestru si riul Bistrita A-
unie, la N. de corn. \Tatra-
Dornei, distr. Cimpulung.
2 DEALUL-DIXU
Dealul-Ardeloaia, munte, 1087
m. alt., intre piriul cu acela§
nume si Valea Neagra, in a-
propiere de corn. Breaza, distr.
Cimpulung, facind parte din
ramificatiile coamei muntoase
Obcina-Feredeul.
Dealul-BraduluT, edtun , pen-
dinte de com. rur. Frumosul,
distr. ampulung.
Are 4 case §i 19 locuilori,
rornini, gr. or.
Dealul-Caldu, culnze, care por-
ne§te din masivul Giurnalaului
si se bifurca, o ramura apu-
dud spre valea Colbului si cea-
lalta spre piriul Rusca ; ajunge
pana la inaltimea de 1535 m.
si tine de sistemul muntos Giu-
malaü Rarau, distr. Cimpulung.
Dealul-Cirana, coamd de deal,
656 698 inaltirne, la V. de
corn. Putna, distr. Radauti.
Dealul-Cojocului, ttrld, pendinte
de corn. rur. Partesti-de-Sus,
distr. Gurahumora.
Are 2 case cu 12 locuitori,
romini, gr. or.
Dealul-ColaculuT, munte, I 155
m. alt., intre dill Moldova
piriul Morosan, in vecina-
tatea corn. rur. Fundul Mol-
dovel, facind parte din rami-
ficatiile coameI muntoase Ob-
cina Feredeul, distr. ampu-
lung.
Dealul-Colbului, munte, 1483
m. alt., din care izvora§te
valea cu acelas nume, intre Dealul-Deii, 'mute, 1195 m.
muntii Piatra Stinei, Munceil,
Piatra Alba, Raraul, Piatra
Doamnel i Runculetul, facind
parte din sistemul muntos al
Raraului, distr. Cirnpulung.
Dealul-ComoriT, deal, 763 m.
www.digibuc.ro
alt., intre muntele
din care se desprinde la E. si
corn. Putna la V., distr. RA-
dautI.
Dealul-Corhana, inunte, 1148
m. alt., face parte din siste-
mul muntos al RarauluI, la
E. de muntele Barnarel si la
V. de riul Bistrita Aurie si
de catunul Georgicenf, corn.
Vatra-Dornei, distr. Cimpu-
lung.
Dealul-Cotos, munte, 986 m.
alt., intre Wade Ascuncel
Boul si la S. de riul Suceava,
in apropierea corn. Straja,
distr. RAW-WV.
Dealul-Cret, eulme laterald,
tine de lantul muntos al Ra-
rauluI si se gaseste in apro-
pierea masivulur Giumalati,
la S.-E. spre Valea Bistritei
Aurii, alaturea cu culmea Cal-
du, distr. Cimpulung. Piscul cel
mai inalt in aceasta culme
are o altitudine de 1443 m.
Dealul-CruceT, munte, 850-995
m. alt., intre cele 2 pirae din
care se formeaza piriul Putni-
soara si Poeana Crucel, in
apropierea comunelor Putna
si Sucevita, distr. Radautf.
Dealul-Crucilor, munte, 871 rn.
Malt, tine de grupul de culmi
Cornu-Tornnaticul (v. Carp.
Bucovinel) si se afla linga
local. Banila - Moldoveneasca,
distr. Storojinet.
alt., face parte din coama mun-
toasa Obcina-Feredeul, ¡litre
muntii Tomnaticul la E. si
Curmatura Boului la V., distr.
Cimpulung.
Dealul-Dicsu, paint/lc:aft mun.
 DEALUL-DOBREÏ
toasä, se desprinde din Obcina
Mare sau Arsita (v. Carpatii
Bucovinei), cam la N. de Ian-
tul principal.
Dealul-Dobrei, munte, 973m. alt.
pe unul din povirnisurile late-
rale de V. ale coamei Obcina-
Mare si la E. de coama late-
rala Afinita, distr. Cimpulung.
Dealul-Dobrinef, munte, 818 rn.
alt., spre E. de corn. Minasti-
rea HumoruluT, distr. Gurahu-
mora.
Dealul-Dracula, deal, cu o
inaltime de 457 m., in corn.
rur. Dracinet, distr. Storoji_
net.
Dealul-Ederei, munire romi-
neascä a coloniei germane Dealul-lanculta, deal, 465 m.
Lichtenberg, distr. Gu rahu-
mora.
Dealul-Fitulta, deal , 539 m.
alt., pe malul sting al Suce-
vitei, la V. de corn. Marginea,
distr. Radauti.
Dealul-FloceT, munte mic, i 001
rn. alt., spre . de valea Iz-
vorului Alb, face parte din
Obcina Flocenilor, sistemul
muntos Raraul, distr. Cimpu-
lung.
Dealul-Florenilor, vechiä cätun
biscricesc, pendinte de corn.
cur. Dorna Candrenilor, distr.
Cimpulung. Acum face parte
din vatra satului.
Are o scoala populara cu
o clasa.
rnante mic,
90/ m. alt., la confluenta pi-
raielor Suha i Branestf, nitre
localitatile Stuplicani i Doro-
teia-Potonita, distr. Cimpu-
lung.
& DEALUL-PRWA
Dealul-Gigiii, deal, 862 m. alt.,
la N. de Magura Vacef si la S.
de corn. Straja, distr. Radauti.
Dealul-Glodului, catun, pen.
*dinte de corn. rur. Breaza,
distr. Cimpulung.
Are 2 case si 19 locuitori
rornini gr. or.
Dealul-GrAmada, munte, 1055
rn. alt.,la N-E de muntele
Rarail; face parte din acelas
sistem muntos, distr. Cimpu-
lung.
Dealul-Grosuld, munte mic,
970 rn. alt., rarnitiratiune din
Obcina LTrsuluf, sistemul mun-
tos al Raraului, la E. de pi-
riul Plotonita, distr. Cimpulung.
alt., in vecinatatea localita-
ter Tibeni ( Istenegsits), distr.
Siret.
Dealul-IlinceT, deal mic (426 rn.),
distr. Storojinet, la S. de Pa-
trautul-de- Jos.
Dealul-Leahuldf, deal , 539 m.
alt., intre corn. Voitinel si Vi-
covul de Jos, distr. Radauti.
Dealul-Logofatuld (Logosziw-
skyj Grun) cdtun, pendinte
de corn. Sergieni, distr. Vij-
nita.
Are 16 case si 57 locuitori.
Dealul-Lung, munte, 1088 in.
alt., ramificatie a coamef mun-
toase Obcina-Feredeul, !litre
Wade Isvorul Alb si Var-
varia, distr. Cimpulung.
Dealul-Malulta, deal, 559 m.
alt., pe malul drept al Su-
cevei, face parte din ramif.
secund. Alunisul, la V. de corn.
Vicovul-de- Jos, dist r. Radauti.
www.digibuc.ro
Dealul-MoriT, ttrlä, pendinte de
mosia Stupca, distr. Gurahu-
morului.
Are o moara §i 2 case cu
11 locuitorT.
Dealul-Munceilor, ereasta de
munte, foarte stincoasa (1592
m.), aflãtoare pe masivul Ra-
raului, nu departe de Pe-
trele Doarnner (v. Raraul, lant
muntos), deasupra obirsief lz-
vorului Alb, in apropierea ora-
seluluf Chnpulung,
Dealul-Negrei, rnunte, 1312 m.,
tine de grupul inaltimilor cart
patrund din muntii marginast
at Buroviner in S. Carpatilor
(V. Carp. Buc.
Dealul-Negru, munte, 1221 tn.
alt., ht S. de muntele Bobet.
si la N. de corn. rur. Fundul
Moldovei, face parte din ra-
mificatiile coarnel muntoase
Obcina-Feredeul, distr. Cimpu
lung.
Dealul - Negure§tilor, munte
mic, 876 m. alt., intre Piriul
luf Vasile, riul Moldovita si
Dealul Soculut, ramificatie a
culmei secundare Magura, in
vecinatatea localitatilor Deia si
Freudenthal, distr. Cimpu I ung.
Dealul-Oglinda, pi se, aflator pc
culrnea Dealul Oglinda, tine de
lantul carpatin Obcina-Mare
saú Arsita (v. Carpatir Bu-
coviner) si se gaseste in apro-
pierea comunef Putna, distr.
Radauti; 'are o inältime (le
1167 m.).
Dealul-Pra§ca, munte mic, 975
m. alt., din care i;veraste
piriul cu acelas nume, facind
parte din Obcina-Flocenilor,
ramificatie a sistemuluf muntos
Rarilul, distr. Cimpulung.
 DEALUL-RADACINEI
Dealul-Riclficinef, amide, 1180
m. alt., de o forma triunghiula-
ra, Cu baza in muntele Solboc
cu virful la confluenta \Tailor
Giorosteni si lzvorului Alb, fa-
rind partc din sistemul muntos
al Rarau lui, distr. Cimpulung.
ptria, all. pedr.
Moldovei, izvoraste din pad.
Cosacului (distr. CImpulung)
si ocolind culmea Brinculetul,
se varsa in Moldova mai jos
de poalele culmei Dealul-Raü.
Dealul-Räfi, deal, 828 m. alt.,
intre comunele Fiirstenthal la
E. si Sucevita la S.-V., distr.
Radauti.
Dealul-Rusu, murde, sine de
culmea Poiana Marului, care
face parte din sistemul Obci-
na-Mare (v. Carpatii Bucovi-
nei) si se afla In apropierea
comunel Poiana-Micului, distr.
Radauti.
Are si un pisc cu acela§
nurne (1194 rn.).
Dealul-Scorusulta, rarnifieafie
mica muntoasa, tine de rnuntii
Suhardului (v. Suhardul), distr.
Cimpulung.
Dealul - Seceref, ramifieatie
mica muntoasa, 785-914 m.
alt., se desprinde din lantul
carpatin Obcina-Mare saü Ar-
sita (v. Carpatii Bucovinei) si
se lateste intre izvoarele pi-
riuletului Putna, distr. Cimpu-
lung.
Dealul Slatina, deal, 882 m.
alt., din coastele caruia izvo-
rase piraele Slatina si Re-
rnesea, in apropierea localita-
tilor Vicovul-de-j os si Voitinel,
distr. Raclauti.
Dealu1-Soculul, Inunte mic, 942
84
m. alt., rarnificatie a culmei
secundare Magura, intre Piriul
lui Vasile, piriul Deia si Dealul
Negurestilor, In vecinatatea
corn. Deia, distr. Cimpulung.
Dealul-Strigoaea,munte, 906 m.
alt., ramificatie a Dealului 0-
olinda ; din coastele lui izvo-
rte Orin! Putna, distr. Ra-
dauti, linga hotarul acestui
distr. cu al Cimpulungului
Dealul-SuharduluT, eulrne, ce
tine de muntii Suhardului (v.
Carpatif Bucov.) si se gaseste
linga loc. Dorna-Cancireni distr.
Cimpulung.
Dealul - Tätirag, deal, distr.
Suceava, 400 m. alt., spre V.
de Ipotesti si la S. de corn-
plexul de paduri cu acela§
nume.
Dealul-Tofla, nurnele par0 de
N. a culmei ce se naste din
continuarea povirniselor cres-
tel Piatra-Dornet, care se ga-
sesc In partea Bucovinei (v.
Carpatif Bucov).
Dealul-Tomei, inunte, 1015 in.
alt , pe coama laterala Afinita,
la S.-V. de inaltimea Bobeica,
distr. ampulung.
Dealul-Tiranca, deal, 506 rn.
alt., la N.-V. de localitatea
Calafindesti, distr. Siret, for-
mind hotarul intre Bucovina
si Rominia.
Dealul-Ursoaea, inunte, 922 m.
ait., la V. de piriul i localita-
tea Putna, distr. Radauti.
Dealul-lui-Vasile, munte
707 m. alt., inlre Piriul lui Vasile
la E., Piriul Trifului la V., riu-
letul Boul la N.-V. si riul Mol-
dovita la N.-E.; formeaza o
www.digibuc.ro
DELENII
ramificatie a culmei secundare
Magura, In vecinatatea comu-
nei V atra-Moldovitei, distr.
Cimpulung.
Deia, sat, distr. Cirnpulung, ase-
zat pc piriul cu acelas nume,
afluente al Moldovitei. la con-
fluenta lui cu piriia§ul Deita.
Suprafata. 28.61 km9; popu-
latia 340 locuitori, romini ; relig.
gr. or.
Este in apropiere de dru-
mul distr. Vama-Rusii-Moldo-
vitei si de linia ferata Vama-
Rusii-Moldovita.
Tine de scoala populara si
de biserica parohiala din Fru-
mosul.
La 1776 era catun pendinte
de satul Moldovita pc care
Petru Rares 1-a daruit in anul
1534 manastirei Moldovita.
Populatia se ocupa cu pra-
sila de of si cu exploatarea de
paduri.
Satul poseda 14 hect.
arabil, 381 hect. finaturi, 0,69
a. gradini, 211 hect. izlaz, 58
hect. poeni, 2155 hect. padure.
Are 12 cai, 252 vite cornute,
432 oi, 97 porci si 29 stupi
de albine.
Deia, pirîü, afluent pe dr. Mol-
dovitei, izvoraste de sub culmea
Dealul-Socului si, dupa ce pri-
rneste micul ail. Deita, sc
varsa in Moldovita, in dreptul
satului Frumosul, distr. Cim pu-
lung.
Deita, mie afluent, al pir. Deia,
ce se varsa in Aloldovita; iz-
voraste din Poiana-Fintinele,
distr. Cimpulung. (v. Deia).
Delena, catun, pendinte de corn.
rur. Presecareni, distr. Storo-
jinet.
AtenenVi a parohiei din Pre-
secarent.
 DELENII
DeleniT, edtun, pendinte de tit--
gul Vama, distr. Cimpulung.
Are 12 case si 102 locuitori,
rominI, gr. or.
Demacusa, edtun, pendinte de
Corn. rur.
distr. Cimpulung.
Are 177 locuitori, rominI,
gr. or.
Demacusa, pirla, all. pe dr.
Moldovita, ii aduna apele sale
din izvoarele Imprastiate intre
muntele Feredeul, muntele
Pascan i culmea Dealul-Pe-
tris i, primind pe st. piraiele:
Tomnatic i Petac, urmeaza
valea Demacusii si se varsa, o-
colind Obcina-Slatina, in dui
Moldovita, linga com. Ruii
Moldovitei.
Denesiuca (Denesiwka),
pendinte de mosia cu adm.
part. Zucica, distr. Cernautt
DerehluI, cdtun, pendinte de
corn. rur. Mologhia, distr. Cer-
nauti.
Are 184 locuitori, ruteni
gr. or.
Derehha, ¡MU, ail. pe dr. Pru-
tutu!, izvoraste din bahnele
pad. Stilo, intre localit. Hliboca
si Mihuceni i, primind nume-
roSi mid afluenti, precurn Bur-
SLIM], Crivoril, Tisovatul, Hlis-
na si Corovia, se varsa in dui
Prut, in fata localit. Ostrita,
distr. Cernauti, udind in cursul
sau cornunele: Cuciur-Mare,
Voloca, Mologhia i Ceahor.
Derman, deal, 501 rn. alt. la S.
de corn. rur. Botusana, distr.
Gurahumura.
Diaca, pirtd, afluent pe dr. Bis-
tritei, izvoraste de sub poalele
rnuntelul Virful Vulvei, in
85 DOBRONAUT
Transilvania si forrneaza pina Aci se an urme de inroare
la irnpreunare cu Bistrita ho- de pacurd.
tarul Bucovinei (rnaI jos de Populatia se ocupa cu pra-
corn. Cirlibaba, distr. Cimpu- sila de vite, cu stinaria i cu
lung), spre Transilvania. exploatarea padurilor.
Cornuna poseda 213 hect. pa-
Dibrova, tlrld, pendinte de rnosia mint arabil, 1201 hect. flnaturi,
cu adm. part. Cerepcautr, distr. 35 hect. gradini, 231 hect. isla,,
Siret. 1290 hect. padure.
Se gasesc 107 cai, 890 vile
Dibrova, cdtun, pendinte de cornute, 1900 w, 485 pord si
corn. run. Volcinet, distr. Si- 150 stupi.
ret.
Are 10 case si 46 locuitori, Dihtinet (Dichtinetz), tirla, pen-
rutenI, gr. or. dinte de mosia at adm. part.
Putila, distr. Vijnita.
Dihterca (Dichterka), cdtun,
pendinte de Dihtinet, satul de Dihtinef, ptiîü, ail. pe st. riu-
resedinta al corn. rur. cu a- letului Putila (v. Putila). Izvo-
celas nurne, distr. Vijnita. raste din pad. Maximet, la poa-
Are 15 case si 55 locuitori, lele muntelui cu acelas nume
hutani. si se varsA in Putila, linga
corn. Dihtinet, distr. Vijnita.
Dihtinet ( Dichtinetz), cdtim,
pendinte de corn. rur. Chise- Dobra, catun, pendinte de tir-
lit.eni, distr. Vijnita. gul Varna, distr. Cimpulung.
Are 11 case si 42 locuitori Are 9 case si 48 locuilori,
ruteni, gr. or. romini gr. or.
Dihtinef (Dichtinetz), com. rur., Dobra, rid, an. pc st. Moldo-
distr. Vijnita, asezata pe pirlul veI, izvoraste de sub Dealul
cu acelas nume, la confluenta Dobrei i dupa ce ocoleste
sa cu Putila. Runcul-FocsiI, se varsa In Mol-
Suprafata 29.8u km". ; popu- dovita, mai sus de statia de
latia 1579 locuitori, aproape dr. de f. Moldovita, distr.
esclusiv hutani gr. or. si citi-va Gurahumora.
israeliti.
Se cornpune : 1) din satul (le Dobroniut, coin. rur., distr.
resedinta Dildinel care 1m- Cernauti, asezata la izvoarele
preuna cu tirlele Gruni, Chi- piriului Biali, in coltul extre-
cerca si Socoli, are 784 locuitori, mului N. al districtului,
avind pelingasine i cdtunele: aproape de corn. rur. Horo-
Besasin, Dichterca, LipovV, saut (Cotman).
Ruda si Tarnorica cu Buco- Suprafata 26.80 km. ; popu-
vinca : i 2) din satul atenent latia 1496 locuitori ruteni ;
Greblena (vezi Greblena, sat). gr. or.
Partea centrala a cornunei Este ultimul punct al dru-
e strabatuta de drurnul dis- mului princip. ce vine de la
trictual V ijnita Storonet Pu- Noua-Sulita i Sadagura ; de
tila. Are o scoala populara cu aci incolo, pleaca un drum
o clasa si o biserica parohiala distr. spre corn. Ciarnipotoc
cu hrarnul Sf. Durnitru". (Piriul Negru) distr. Cotman
www.digibuc.ro
 DOBRONAUT
Are o scoala populara cu 2
clase i o biserica parohiala
cu hramul St. Nicolae".
La 1776, era in posesia spa-
tarului Ionita Cuza.
Comuna poseda I 284 hect.
pamint arabil, 232 hect. fina-
turi, 31 hect. gradini, 119
heet. ishiz, 1008 hect. padure,
7 1/2 hect. bffli i helestee.
Se gasesc 107 cai, 570 vite
marl', 31 cif si 267 porci.
Dobronäuf, in*e, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Suprafata 17.63 km.2; popu-
latia 199 locuitori, dintre cari
3 parti ruteni, gr. or., gr. cat.
rom. cat. si o parte ger-
mani, israeliti *i poloni.
Dobrova, tfrld, pendinte de corn.
rur. Cuciur-Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 2 case si 8 locuitori.
Dolha, veclad cdtun, pendinte
de corm rur.
distr. Cimpulung.
Dolha, munte, (1405 m.), tine de
*irul carpatin Hrebeni*ce-Sta-
viloare (v. Carpatii Bucovine0
*i se gaseste in apropierea lo-
calitatil Serghie, distr. V ijnita.
Dolhopole (Cimpulungul R u-
s(sc), coin. rur., distr. Vijnita,
asezata pe dreapta Ceremu*u-
1 ui Alb, intre Stebne la N. si
Coniatin la S.-V.
Populatia 1063 locuitori, ru-
Lerri; relig. gr. or.
Se compune din satul de
resedinta cu 642 locuitori
din catunele: Domencovata,
Hencereva-Chicera (Hanczere-
wa-Kyczera), Reicale (Rei-
kale) si Vipcina (Wipczyna).
Partea centrala a cornunei
este strabatuta de drumul de
rnunte lablonita-Stebne. Are un
86
oficiti po*tal ; o coai popu-
lara o clasa si o biserica
err
parohiala cu hramul St. Du-
mitru.
Aceasta comuna este men-
tionata intrun hrisov, datind
din 21 Octombrie 1606, pe tim-
pul dornniei lui Simeon Mo-
vila, uncle se spune ca apar-
tinea minastireI Sucevita. La
1776 era insa in stapinirea a
8 boeri *i a minastirei Putna.
Dupa un an de la ocuparea
Bucovina era stapinita nu-
mai de: Ionita Sturza, Ionita
Cantacuzino i lordache Darie.
Numele rutenesc Dolhopole,
de la cuvintele rusesti, dol-
go = lung si pole = cirnp, este
identic cu rorninescul Cimpu-
lung. Comuna insa purta chiar
numele deCim pu I ungu I Rusesc,
punctul central al ocolului cu
acelas nume.
Acest ocol avea inca din
timpul cucerirei teritoriului de
dare stefan eel Mare, 1498,
drepturi speciale, carI se deo-
sebeail de privilegiile ocolului
nurnit Cimpulungul Moldove-
nesc, prin faptul, ea locuitorii
ce purtail numele de branis-
teni (Omni liberi), plateati
dari mal mid si tinearl, im-
preuna cu vornicul lor, de
tinutul vechiti al Cernautului.
Ling piriul Pircalab, in
partea de sus a comunei,
se gaseste o pestera numita
chip printul Rudolf al Aus-
tria
Populatia, formata din Hu-
twill, se ocupa cu prasila de vite,
cu exploatarea padurilor
cu plutaritul.
Comuna poseda 120 hect.
pamint arabil, 673 hect. fina-
tsuri, 14 hect. gradini, 241 hect.
islaz, 214 hect. padure.
Se gasesc 81 cal, 540 vite co r-
nute, 1186 oi, 281 porci si 76
stupi.
www.digibuc.ro
DORNA-CANDREN I
Dolhopole, arid, pendinte de
mosia cu adm. part. Putila,
distr. Vijnita.
Are 2 case si 18 locuitori.
Dombrova, tfrld, pendinte tie
mosia cu adm. part. Lucavet,
distr. Vijnita.
Domencovata, catun, pendinte
de corn. rur. Dolhopole, distr.
Vijnita.
Are 109 locuitori, ruleni,
bcr r or
Dorna, ïiu, all. pe dr. Bistritei,
izvoraste in masivul muntos
Caliman i intra in Bucovina
la S. de corn. Poiana-Stampa
distr. Cimpulung. De aid' ia
riul un curs spre V. formind
Valea-Dornei si se indreapta
linga Poclul - Cosnel spre E,
continuind aceasta directiune
pina la Dorna-Vatra, unde se
varsa in riul Bistrita.
Distanta percursa pe terito-
riul Bucovinei este de 34 km., in
care strabate o parte din distr.
Cimpulung, trecind prin com.
Poiana-Stampei si Dorna-Can-
dreni i ajungind la o latime
de 50 m.
Riul Dorna e practicabil
pentru plute, insa numai in
timpul verei si are ca afluenti
pe st. : Dornisoara cu Greblisul,
Tesnita, piraIele: Cosna i Tes-
na (cari formeaza hotarul Bu-
covinel spre Transilvania), Iz-
vorul Alb si pin. Hazului.
Afluentii pe dr. sint : Rosu,
Gsira, Neagra i Secu.
Dorna-Candreni, coin. rurald,
distr. Cimpulung, asezata pe
dui Dorna, afluente al Bistritel
Aurii.
Populatia 2228 locuitori, ro-
mini relig. gr. or., cu putini
israeliti i germani.
Se compune din valra sa
DOHNIATE-GIUMALAU
tulul cu 1818 locuitort $i din
catunele atenente: Candreni,
La Izvor, La Piatra, Pi lu-
gani, Piluganil-Pralenilor, Po-
iana-Negri i Smizi (v. fie-
care).
Este strabatuta de drumul
mare carpatin, care de aci
trece in Transilvania. Sectia
locala a acestui drum e numita
de popor 'Ana azi drurnul Ta-
t arilor.
Are un acid telegrafo-po-
$tal; o $coala populara cu o
clasa in satul de re$edinta
alte 2 in catunele atenente Po- dinte de tirgul Vatra-Dornei,
iana-Negri i Dealu-Florenilor ;
o biserica parohiala cu hramul
Adorm. M. D." in satul de re-
edin i alta Half! in Poiana-
Negri.
La 1762, loan TapardaCt si
Metodiu Cirpa, aft zidit acì o
biserica, care s'a darimat abia
In al 70-lea an al secolului
trecut.
La 1776, era unita cu Vatra-
Dornei, intr'un singur sat nu-
rait Dorna i era proprietate,
jumatate a easel domne$t1
cea-l-alta jurnatate a rninastirei
Sucevita.
Linga muntele Ou$or, s'aa
gasit de repetate orsi monede,
arme, sagetI, virfuri de land,
camas!. de zale $. a., probabil
de pe timpul invaziunilor ta-
tfire*ti.
La ocuparea Bucovind, s'a
alga
bt - ad urme de exploatari
de arama (Valea ArameI)
de spalatorif de aur.
Numele comunei provine,
dupa legenda, dela colonistul
transilvanean Vasile Candrea,
care flume este sapat pe o pia-
tra la biserica.
Ad se gasesc izvoare feru-
ginoase, de care se folosesc in
parte vizitatorii bailor de la
Vatra-Dornd.
Populatia, formata in Mare
87
parte din coloni$U transilva-
neni, se ocupa cu prasila de
oI $i de vite mari, precum
cu exploatarea de padurt i cu
plutaritul in timpul verit.
Corn. poseda 91 hect. pa-
mint arabil, 3917 hect. finaturi,
13 hect.gradinl, 1487 heet. islaz,
2515 hect. poent, 13410 hect.
padure.
Sc gasesc 326 cai, 4135 vite
cornute, 3820 oi, 1030 pord
63 stupi de albine.
Dorna-pe-Giunfälidi, cfitan, pen-
distr. Cimpulung.
Are 515 locuitori.
Dorna - Vatra, ttr g, siluat la
varsarea riuletuluf Dorna in
Bist-ita Aurie, distr. Cimpu
lung. A re o supralata de 169.89
patrati cu peste 5000 de
locuitori, cari afara de un nu-
mar oarecare de evrei i ger-
man!, sunt tot:I romini si dc
religiune ortodoxa.
Comuna se compune, afara
de tirgul Dorna propria zis,
inert din catunele rurale: Arge-
stru, Dorna-pe-Giumalau, Buli-
cera, Caline$ti, Chilia, Gheor-
ghicení, Rusca, Gura Negrii,
Haw Moro$eni, Popenii, R0§1.1
$i $arul Dorna
Este strabatut de marele
drum carpatin $i e statie a
h seda : 68 hect. pamint arabil ;
clrurnului de fer local Hatna-
Cimpulung cu prelungirca pina
la Dorna.
Dorna - Vatra este centrul
unui ocol judecatoresc, avind
j'idecatorie, perceptie, 2 $coale
cu cite 6 clase, una pentru fete
$i alta pentru bacv, po$ta, te-
legraf, un mare stabiliment
pentru fabricare de lernnarie
industriala de export $i o $chela
de plute pe Bistrita. Aci se
afla $i marele stabiliment bal-
near cu instalatiuni moderne,
www.digibuc.ro
IDOR \IF>,,i
apele feruginoase flind bine
captate i stabilimentul avind
o instalatiune pentru bat
de nomol.
Cultul este ingrijit de o bi-
serica ortodoxa cu hramul SE
Mariet", ce se afla in centrul tir-
gului $i de o biserica ortodoxa
filiala in catunul Moro$enI cu
hramul SE A rhanghelif Mihail
Gavril", pc linga care mat
Sint in flinta $i 8 bisericuti de
cimitir pe la catunele impra$-
tiate, unde liturghia se face
de catre paroh $i eel dot preott
auxiliart, la anurnite sarbatort
mar!.
Populatiunea se ocupa cu
prasila vitelor i oilor
mult in timpul writ cu
baile, cari sunt bine frecuentate.
Locuitorii de prin attune ga-
sesc afara de asta destula ocu-
patiune cu plutaritul pe Hui
Dornet $i a Bistritet, precum
cu ceva negot peste granita
rominfi.
Ca proprietate rurala,Dorna
tinea ¡Ana la 1776 pe jumatate
de averea curtit domnitoare
din Moldova ; cealalta jurnatate
erà averea minastiret Sucevita.
Intr'o vreme se ocupau $i la
Dorna, ca la Cirlibaba, familii
de tigant cu spalalul aurulut
din nisipul Bistritet.
Ca avere corn unalaDorna po-
4327 hect. finaturi; 21,5 hect.
gradint ; 2087 hect. izlaz; 310
hect. poieni $i 9700 hect. padu re.
Animale domestice sunt in
Dorna: 439 cal, 5240 vite cor-
nute, 5269 ot $i 712 pord.
Dorne§ti, sat vechin, ce se alla
pe apa Suceve!, intre cornu-
nele Fratautul-Noti i Hadic-
falva.
Este mentionat pentru prima
data, intr'un hrisov din 20 Au-
gust 1550, prin care Domni-
 DoRNE5TI
torul MoldoveI, Petru loan. 1-a
daruit bisericei mitropolitane
cu hramul Sf. George" din
Suceava. Prin documentul din
12 Ianuarie 1680, Stefan Pe-
triceicu-Voda, care avea ad
o casa pentru vara, I-a facut
danie minastirei Sf. Onufrei.
In scurgerea vrernurilor, a-
cest sat a disparut, a*a ca la
1776 era nurnai mo*ia CU acest
flume.
La 1777, cea mai mare parte
a acestel prin înele-
gerea dintre episcopul He-
rescu *i guvernatorul aus-
triac tree& In posesia mina-
stirei Burdujeni, (led la Ro-
minia ; restul ramase pe ter--
toriul Bucovinei i pc el s'aa
intemeiat 2 comune: FrAtautul-
NoCt i Hadifcalva (sr. . fiecare).
Dornestr, ferina, pendinte de
com. rur. Andreasfalva, distr.
adatiti.
Are 2 case *i 15 locuitori
romini.
Dornisoara, pîrlu, afluent pe
st. riului Dorna (v. Dorna), se
formeaza din apele piriului Ru-
suluI i pir. Dorni*oara-Cracu,
ce izvorasc din apropierea
muntelui Magura -Calului, in
Transilvania ; ;ntra pe terito-
riul Bucovinel nu departe de
corn. Poiana -Stampef, distr.
Cimpulung *i se varsa ceva
mat sus in riul Dorna, prirnind
mai intii pe st. ca rnic afluent
pir. Greblis.
Doro§iiut ( Doroszoutz ), coin.
rur., distr. Cotman, a*ezata pe
malul sting al Nistrului, la
confluenta cu piriul Toutri, a-
proape in fata localitatei gali-
tiene Zazulince.
Populatia 2211 locuitori, ru-
teni, gr. or.
Cuprinde pe linga vati a sa-
88
tului i tirla Horodi*cin (Horo-
dywszczyn).
Este strabatuta de drumul
distr. Zastavna-Doro*aut, care
o leaga cu drumul principal
Cernaut-Zaleszczyki (Galitia),
precum *i cu cel princip. Cer-
nautf-Uscie-Biskupie (Galitia),
prin interrnediul drurnului dis-
trictulul Horo*at-Iurcaut-Za-
stavna; prin drumuri de tara
comunica cu Ocna i Porholaut.
Are o *coala populara cu 3
clase *i o biserica parohiala cu
hramul St. Vasile".
La 1776, era in posesia fa-
miliel Iamandi.
Aci gasit in 1896, o
multime de monede vechi po-
lone, datind din prima juma-
tate a secolulaf al XIII-lea.
Nistrul, avind in dreptul a-
cestei localitatif tarrnuri stin-
coase, este prevazut cu 2 po-
durf de piatra.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu prasila de vile *i
cu pescuitul.
Dorosäut, uz*,e, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 7.50 km.; popu-
latia 62 locuitori, in majoritate
israeliti, restul poloni *i ruteni.
Cuprinde pc linga rno*ia Do-
rosaut pr. zisa cu 4 case si 20
locuitori, catunele: Horo-
$i
di*cin i odaia (v. fie-care).
Comuna poseda 1835 hect.
panfint arabil, 77 hect. finaturi,
6 hect. gradini, 93 hect. islaz
*i 70 hect. padure.
Se gasesc 140 cai, 444 vite
cornute, 187 di, 209 porci *i
41 stupi de albine.
Dorotea, mio afi. pe dr. pin
Suha, ce se varsa in Moldova
linga comun Buc*oaia, distr.
Cimpulung (v. Suha): izvo-
raste mai jos de Pietrile Brus-
turosului, distr. Cimpulung.
www.digibuc.ro
DRACINET
Dorotea-Plotonita, corn. rur.,
distr. Cimpulung, a*ezata in
valea Suha, intre cele 2 pirae,
afluenti ai sai, Doroteia *i Bra-
ne*ti.
Populatia 853 locuitori ro-
mini, relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. *i de linia ferata locala
Hatna-Cimpulung.
Cuprinde pe linga vatra sa-
tuldi cu 815 locuitori *i catunul
Tarim (v. 'farina, cat.).
Are o *coala populara cu o
clasa *i o biserica filiala cu
hramul Inaltarea Domnului",
atenenta a parohiei din Buc-
*oaia.
La 1776 era catun, pendinte
de Buc*oaea.
Populatia se ocupa cu pra-
sila de oi *i de vite mari, pre-
cum *i cu exploatarea de pa-
d u ri.
Comuna poseda 58 hect. pa-
mint arabil, 833 hect. fineturi,
3 hect. gradinf, 377 hect. izlaz
si 2273 hect. padurf.
Se gasesc 72 caf, 523 vite con-
nute, 1381 of, 289 porci *i 84
stupi de albini.
Dosul, Innate, 129.5 rn. alt., ra-
mificalfic iL culmel muntoase
Obcina-Feredeul, intre mun-
tele Blahur i catunul Por-
cescul, comuna Breaza, distr.
Cirnpulung.
DoutteT Chinet (Dowhyj Kinee),
ccitun, pendinte de corn. rur.
Chiseleti, distr. Cotman.
Are 4 case *i 16 locuitori.
Dracinet, corn. rur., distr. Sto-
rojinet,asezata pe partea stinga
a piriuluf Hlinita.
Populatia 3008 locuitori, a-
proape esclusiv ruterfi, relig.
gr. or.
F,sle strabatuta de drurnul
princip. Sterojinet-Hlinita ; are
 DRACINET
un (Acid postal ; o scoala po-
pulara cu 2 clase i o biserica
parohiala cu hrarnul St. Ni-
colae".
Se compune din vatra sa-
tuluf si din catunul Ordonanta,
numit astfel, dupa o legenda,
pentru ca ad s'ar fi asezat un
paznic de catre Turd, pe timpul
stapinirei lor.
La 1776, era in posesia mi-
nastirei Probota.
in apropiere se afla un deal,
numit Dealul-Dracului, dela
care se zice ca ar fi provenit
numirea de Dracinet, data
comunei si care are legatura
cu numirea slava de Ciartoria,
ce o poarta o comuna inveci-
nata.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna poseda 1935 hect.
pamint arabil, 604 hect. fina-
turf, 45 hect. gradini, 407 hect.
islaz, 658 heel. padure.
Se gasesc 197 cal, 1131 vite
cornute, 277 oi, 668 porci,
130 stupi.
Dracinet, ino.ie, cu adminis-
tratie speciala, distr. Storojinet.
Suprafata 11.60 klm.2.
Populatia 64 locuitori, de di-
ferite nationalitati si confesiurri.
La 1776, era proprietatea
minastird Probota.
Dragomire§ti, nurnere vechte a
corn. rur. Mitocul-Dragomir-
net. (Distr. Suceava).
Dragomirna, rnindstire, situata
linga corn. rur. Mitocul-Drago-
mirnei, distr. Suceava, la ho-
tarul Ord despre Rominia.
A fost fondata de catre Mi-
tropolitul Moldovei Anastasie
Crimea, la anul 1602, pe terito-
riul Dragomiresti, mostenit de
la tatal sail Ilic Crimea. Zidu-
rile imprejrnuitoare aù fost ri-
6312. Diclionarul Bucovinel
89
dicate, in urma, (le domnul Mol-
dovei Miron Movila Barnov-
schi. La 1642 a fost loc de a-
parare pentru o sama de lo-
cuitori i tirgoveti suceveni ce
se refugiase aci de urgia lui
Timus Hatmanul, ginerele lui
Vasile Lupu, care a si pradat-o
ars-o fara crutare. Minastirea
are pina in prezent monahi
serva astazi ca biserica cu hra-
mul Coborirea Sf. Duh", a-
Vinci pe linga sine o capela
pentru serviciul de iarna cu
hramul Sf. Nicolae" si o bi-
serica a schituluT cu hramul
,,Sf. Joan Teologul".
Bunurile acestel minastiri
erail :
1) Dragomiresti, daruita de
fondator, astazI incorporata
la Mitocul-Dragornirnel;
2) Jumatate din Rusciori pe
Suceava, din care dupa incorpo-
rarea Bucovinel cea mai mare
parte ramase Moldovei;
3) Birnova;
4) Buninti ;
5) Costesti.
Hrisoavele minastireiDrago-
mirna pierdut in urma
navalird cazacilor lui Timus,
in timpul cdei d'a doua dom-
nil a lui Vasile Lupul (1652).
In timpul incorporarii Buco-
vinel, minastirea poseda i ur-
matoarele moii, aflatoare in
Moldova : Dobronautil, Nicse-
nil, Uricenfi, Slatinoaia si Fla-
mi n z if.
Astazi minastirea este intre-
tinuta de fondul rel. gr. or.
si are un egumen cu 12 calu-
gad.
Dragomirna, arld, pendinte de
mosia Mitocul, atenenta a mo-
sid cu adun. spec. Patrauti,
distr. Suceava.
Dragomirna, pirtä, afl. pe st. Su-
cevei, izvoraste la hot. Romi-
www.digibuc.ro
DRAGOESTI
niel mal sus de M-rea Drago-
mirna, distr. Suceava, si cur-
gind printre satele Lipoveni
Mitoca Dragomirna, se varsa
in dreptul localit. Itcanii-Noi,
distr. Suceava.
Dragop, cdtun, pendinte de
corn. rurala Frurnosul, distr.
Cimpulung.
Are 472 locuitori, romini,
gr. or., earl locuesc aci pe
timpul verif prasind vitele lor.
Numele sack provine, dupa
legenda, de la Dragos-Voda,
care ar fi zidit ad o biserica.
Pe locul numit Poiana Ma-
rului, ce depinde de acest ca-
tun, se crede c'ar li existat o-
data un sat, din care nu se
vede azi nid o urma.
Drago§a, cätun, pendinte de
corn. rurala Vatra-Moldoviter,
distr. Cimpulung.
Are 3 case si 10 locuitori.
Dragop, 'Arta, afluent pe st.
Moldovitel, izvoraste de sub
poalele muntelui Prislop, mai
sus de Poiana Marului i dupa
ce strabate asa numita padure a
Macrisului, se varsa in Moldo-
vita, in dreptul haltei de dr. de
1. Dragosa, distr. Gurahumora.
Drago§ina, afittent al riuletului
Sucevita, izvoraste sub poiana
Tresora si se uneste cu el mai
sus de M-rea Sucevitd, distr.
Radautl (v. Sucevita).
Drigoe§tI, corn. rur. districtul
Gurahumora, asezata pe par-
tea dreapta a piriului cu acelas
nume.
Suprafata 18.48 klrn.2; po-
pulatia 1734 locuitorI, rornini;
relig. gr. or.; sint insa i citi-va
germani de relig. evangelica.
Coprinde pe linga vatra sa-
tuluI i ferma Seel.
12
 DRAGOE5T1
Este asezatd lingd drumul
distr. Suceava Gurahumora.
Are o scoald populara cu 3
clase i o bisericd parohiald cu
hramul Nast. M. D.", de care
tine i biserica filiald din Vor-
nicem (sad Tolova-Micd).
A fost ddruitd de fiii lui Dra-
gos-Vocla, de monahul Teo-
dosie si de sora sa Eudochia,
minästirei Voronet. La 5 A-
prilie 1558, Alexandru Ldpus-
neanu confirma aceastà danie.
In aceastd localitate circula
o multime de povesti, ce ad de
eroil pe Dragos. Se afld,
ad, ruinele unei cetAti, ale unei
mindstiri si ale unei biserid. In
aceste ruine s'ad gdsit table
de piatrd cu chipuri istorice Dubäuti (Duboutz), corn. rur., pendinte de mosia cu adm.
sapate in ele.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 959 hect. pa-
mint arabil, 155 hectare !Ina-
turf, 45 hect. gradini, 450 hect.
islaz, 0 hect. 3 a. vii, 209 hect,
&lure, 0 hect. 11 a. helestae.
Se gasesc 135 cai, 886 vile
cornule, 731 of, 709 porcl, 116
stupi.
Drágoe§tI,mo0e, cu ad ministra-
tie speciald, distr. Gurahumora.
Suprafata 8.75 klm.2, popu-
latia 27 locuitorf, dintre cari
23 israeliti si 4 romini.
Se compune din mosiile: 1)
Dragoesti, pr. zisd, cu ferma
La ('dsoaia, avind 3 case si 13
locuitorf, si 2) Lucacesti, cu
ferma Samus in Bdesesti (vezi
Lucacesti, mosie).
Depindea odatä de corn. cu
acelas nume (vezi Dragoesti,
corn).
DrAgoe§tI, mic afluent al pir.
Ciunciurile cu care irnpreund
se varsä in pir. Stupca (v.
Stupca), izvorind in apropie-
rea rnuntelui Ciunciurile siu-
90
dind sat. Dragoesti, distr. Gura-
humora.
Drigo§anca, 'no*, cu adrn.
part., distr. Siret.
Suprafata 1.68 klm.2; popu-
latia 15 locuitori, in majoritate
germani.
Drago§anca, cdtun, pendinte de
corn. rur. SE Onufrei, distr.
Sirct.
Are 18 case si 32 locuitori,
rominï, gr. or.
Druc, urla, pendinte de vatra
comunei Bilca, districtul Rd-
dduti.
Dubivciuc (Dubiwczuk), cdtun,
distr. Cotrnan, asezata in masa
compactä pe tarmul sting al
Prutului, la S. O. de corn. Ber-
hornet-pe-Prut.
Populatia : 1080 locuitori ru-
tea de relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Sniatin-Storojinet. numit
drumul mare carpatin care
e prevazut cu un pod de lemn
peste Prut si care o uneste cu
Berhomet-pe-Prut i cu Hli-
nita ; are o scoald populard cu
o clasd i o biserica parohiala
cu hramul Adorm. M. D."
Aceasta comund a fost dä-
ruitd de Stefan-cel-Mare, prin
hrisovul din 3 Noembrie 1463,
lui Andreicu Sortoreischi. La
1776, era in posesia Marelui
Vornic Ionita Sturza.
Aci se afla un caste] frumos,
zidit de un mosier.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna posedd 955 hect.
pamint arabil, 35 hect. finatsuri,
19 hect. gradini, 62 hect.
17 hect. paduri.
Se gasesc 56 cal, 215 vite
cornute, 185 oi, 248 porci si
60 stupi de albine.
www.digibuc.ro
DUBOVAT
Dubäuff, rno0e, cu adrn. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 4.78 klm.2; popu-
latia 99 locuitori, in majoritate
ruteni, restul germani si po-
loni.
Pe ling mosia DubautI, pr.
zisd, cu 76 locuitori, mai co-
prinde i catunele: Dubivciuc
(Dubiwczuk) i Tarinchi (Za-
rinky) (v. fie-care).
Dubina (Dubyna), turld, pendinte
de mosia Onut pr. zisa, care
la rindu-i este o parte numai
din rnosia cu adm. part. Onut,
distr. Cotman.
part. Dubduti, distr. Cotman.
Are 4 case si 16 locuitori.
Dubova, cdtun, pendinte de corn.
rur. Mihalcea, distr. Cernduti.
Are 176 locuitori, ruteni, gr.
or. ti trage numele de la paclu-
rile de stejar (dub) ce se ga-
sesc ad.
Dubova, fermd, pendinte de
mosia cu adm.part.Tereblecea,
distr. Siret.
Are 5 case si 34 locuitori,
romini, gr. or.
Dubovit, complex de mid
acoperite cu stejüri§
cu fineturi, distr. Storojinet.
Din el izvoraste piriul Du-
bovdt, care se varsa in Siret.
Se märgineste la V. cu pir.
Dubovdt si la S. cu Storojei-
neasca.
Dubovät, pîriü, afluent pe dr.
Siretului, ce izvoraste in re-
giunea deluroasd care se in-
tinde de la Movila Jarova la
S., spre Dealul Muncelului si se
varsä in riul Siret mai jos de
tirgul Storoji net.
 DUBROVA
Dubrova, &dun, pendinte de ca-
tunul Lucavet.-de- Jos, corn. rur.
Lucavet, distr. Vijnita.
Are 20 casP si 84 locuitori,
ruteni gr. or.
Dubul, cdtun, pendinte de satul
Argel, distr. Cimpulung.
Are 5 case si 18 locuiton,
hutanl.
Dubul, lute afluent, pe st. riu-
letuluI Moldovita (Argel), cu
care se impreulla ceva mai Dumbrava, tirta, perklinte de
sus de Argel, in fata muntelul
Pohai, distr. Radauti.
Dumanisca, edtun, pendinte de
corn. rur. Cuciurmare, distr.
Cernauti.
Are 7 case si 27 locuitori,
rutera, gr. or.
Dumaninschi, tir/d, pendinle de
mosia Camena pr. zisa, care
la rinclu-i este o parte clin
mosia cu adrn. part. Camena,
distr. Cernautt
Dumbrava, numele unel re-
91
gium, linga corn. Hliboca,
distr. Siret, presaratä cu ste-
jar! §i care se zice ca e iden-
tica cu Durnbrava Rosie (Durn-
bray ile Rost dupa cronicarl),
unde se pare ca Stefan cel
Mare a pus, in toamna anului
1497, pe prizonieril poloni din
armata invinsului rege Al-
brecht, sa are o fasie mare
de pamint, semanindu-o apoi
cu ghinda.
mo§ia cu adm. part. Stanesti,
distr. Siret.
Dumbravnic, eatun, pendinte
de salul Ciumarna, distr. Cim-
pulung.
Are 31 case cu 123 locui-
tori, hutarri.
DunävAtul, eatun, pendinte de
corn. rur.. Banila Moldove-
neasca, distr. Storojinet.
Dunävitul, amp, cunoscut sub
numirea de Cimpul Duna-
vatului", distr. Storojinet, ase-
www.digibuc.ro
11\ ORI I T
/at la poidele rasilrilene ale
dealului Cirligata si ale Dum
brAvil Tandoaea, intin/indu
pina la corn. Cires.
Dupä-Lunci, edtnn, pendinte
de corn. rur. Frumosul, distr.
Cimpulung.
Are 8 case si 42 locuitori,
romini gr. or.
Dusa, piriu, ail. pc st. riule-
tului Siretul Mic, i/voraste de
sub Dealul Humoria si se IT-
varsa in Siretelul Mic, mai jos
de corn. Patrautul cle Sus, dktr.
Storjinet.
Dutca, afluent inic, pe dr. Cc-
remusulw Alb, izvorAsle (le
sub poalele muntelw Maximet,
distr. Vijnita.
Dvorlet (Dworlec), Inunte, tine
de sirul carpatin Hrebeniste
Staviloa re (v. ('arpatii Buco-
vinei) i se gaseste in apro-
pierea localitatir Sergie. distr.
Vijnitei ; are 1471 m.
Eisenali (safl Prisaca), nto$ie,
cu adm. spec., distr. Cimpu-
lung. intre Vama i Cimpu-
lung.
Suprafata 3.39 km2; popu-
latia 786 locuitori germani. de
relig. evanghelicasi putini rom.
Este linga drumul principal
Gurahumora Cimpulung ;
halta de drum de fer a liniei
Hatna - Cimpulung ; are
scoala ; si o casa de economie a
colonistilor germam.
Eisenthal, v. Vacaria.
Erdhütten, mo.ie, atenenta a
mosief cu adrn. part. Tzvor,
distr. Radautl.
Are 9 case si 164 loc., hu-
tani.
www.digibuc.ro
o Eresti, calun, pendinte de com.
rur. Seletin, distr. Radauti.
Este asezat la poalele mun-
telui cu acelas nume.
Are 131 locuitori, hutani.
Ere§tI, munte, cu 1247 m., situat
nu departe de comuna Seletin,
distr. Radauti.
 F
Falaul, cdtun, pendinte de coin. de com. rur. Sadova, distr. Chu- Fägetel, afluent mic, pc dr
rur. Seletin, distr. Radauti. pulung. Moldovei, izvoraste sub 1111111-
Este asezat pe piriul cu ace- Are 24 case $i 79 locuitori, tele Timpa si se varsa in
la$ nume. romini, gr., or. Moldova, linga satul Breama,
Are 4 case si 42 locuitori, distr. Cimpulung.
hutani. Favarnita, pîtirt, afl. pe dr. Ce-
rernusului (v. Cerernu$1.11). Is- Feredeul de Sus, munte (1460
Falaul, localitate, cu fabrica de voraste de sub muntele Smi- rn.), se gaseste intre loralita-
scinduri, pendinte de mo$ia dovata $i se varsa in Ceremu$, tile Breaza $i Moldova (Su-
Seletin, atenenta a mosiei cu mai jos de localit. Petroseni lita), distr. Cimpulung $i tine
adm. part. Isvor, distr. Ra- (distr. Vijnita). de sisternul culmilor Obcina
dautl. Feredeul.
Are 6 case $i 94 locuitori Fägetel, munte mic, 820 m. alt.,
de diferite national.tati. ramificatie a muntelui Pausa, Figoruvea, gild, pendinte de
in vecinatatea localitatif Rusii- vatra coat. Tereblecea-Romi-
Falaul, tirld, pendinte de va- pe-Boul, distr. Cimpulung. neasca, distr. Siret.
tra corn. Straja, distr. Ra-
dauti. Fägetel, tîrld, pendinte de corn. FIntina-Alba, (sau Biala-Kier-
rur. Breaza, distr. Cimpulung. flea), com. run, distr. Siret,
Falaul, afluent, pe st. Sucevei, Are 3 case si 19 locuitori. asezata in coltul de N.-V. al
isvora$te din partea de N. E. districtului, la hotarul cu Ra-
a $irului muntos Tomnaticul Fägetel, pddure, din care izvo- dauti, spre V. de corn. Cli-
$i, cu rgindpeste Poidna de Sus, raste piriul cu acelas nume, rnauti, si anume la poalele dea-
se varsa in Suceava, aproape afluent al riuletalui Coma, lului paduros Fundatura.
de tot de gura pir. Tomnati- distr. Cimpulung. Suprafata 8.16 km.2; po-
cul, mai jos de cat. Frasin, pulatia 997 locuitori lipovent-
distr. Radautf. Fkgetel, poiand, la poalele de rusi starovierti (de legea ve-
N.-V. ale muntelui Magura, che).
Falciutul, afluent mic, pe st. distr. Cimpulung. Este ultimul punct al dru-
Sucevei, isvoreste de sub mun- mului distr. ce vine de la
tele Petrusca $i se varsa In Fagetel, /Arta, izvoraste din Sil et ; prin drumuri de tara,
Suceava, gura in gura cu pir. Transilvania $i formeaza im- comunica cu Cuciurmare (Cer-
Falcaului, mai jos de cat. Fra- preuna cu izvorul Banului si nauti) $i cu Fratautul-Nou
sin, distr. Radauti. cu piriiasul Livadei, ph. Cosna (distr. Radauti).
care este afluent pe st. Dor- Are o biserica mare de rit
Fata-Runcului, cdtun, pcndinte nei. ortodox rusesc, hnpreuna at o

www.digibuc.ro
 FINTINA-GALBAZEI 96 FRASINI

minaslire de ealugari, in care Fintinelul , ailuent pe a lost fondata acolo la ocu-

rezida rnitropolitul lipovenesc, dr. Sucevei, izvoraste in apro- parea Bucovinei. Acest nu-
recunoscut nu numai de Lipo- pierea orasului Radauti si, unin- me inseamna in limba ma-
venil bucovinem, ci si (le eel du-se cu numeroasele ízvoare ghiara Bine prirnit de D-zeil"
din tara romineasch (Dobro- de prin prejur, se varsa dupa
gea). Afara de asta posetla un curs nu tocmai lung in Franzthal, catun, pendinte de
o minastire de maici, do ace- Suceava, in dreptul corn. Salmi corn. rur. Mologhia, distr.
las rit. Mare, distr. Radauti. Cernauti.
Aceastä comuna este men- Are 106 locuitori, ruteni
tionata inteun hrisov din 20 Finfinita, padure, pendinte de rornini gr. or.
Iunie 1463. La 1776, nu exista com. rur. Comaresti, distr. Aci s'ati gasit obiecte din
probabil fiind-ca fusese (lis- Storojinet. epoca de piatra.
trusa. A fost, insa, ainteme- Este coprinsa, intre Corn. Ii trage nurnele dela Impa-
iata in 1784, prin o colonie Davideni, la S., si corn. Co- ratul Francisc Iosef I, care,
de Lipoveni si numita de ei mare§tit la N. venind din Radautt, s'a oprit
Biala Kicrnica. La poalele ei se deschid o aci si a luat masa pc o co-
Populatiunea se ocupa cu multime de poem. lina : valea ce se deschidea
agricultura. in special insa cu Inaintea ochilor, atragind ad-
gradinaritul i cu cultivarea Floca, afluent, pe dr. Su- mira tia Imparatului, fu numita
pometelor, exploatind nu nu- cevitei, izvoraste din Poiana Franuthal".
maI pc cele din localitate ci Brusturulut si se varsa in
pornete din locun man de- Sucevita, linga satul Margi- Franzthal, moie, cu adm. part.,
partate, luate in arendii. ilea, distr. Radcwo (v. Suce- distr. Cernautt.
Este de remarcat ca absti- vita). Suprafata 14.80 km.2; po-
nenta de bauturi spirtoase pulatia 111 locuitori, ruteni,
de tutun, precum si de on-ce Flora, intude, 1139 m. alt., ra- germani i romini;
contact social cu alte nationa- miticatie a coarnei muntoase majoritatea este de relig. gr.
Mat], aa facut ca acesti locui- Obcina-Feredeul, la E. de dui orientala.
tori sa ramina In obiceiurile Moldova, intre Dealul Arde- Coprincle pe Finga mosia
for stramosesti, aduse din Ru- loaia si Piatra Furcului, distr. Franzthal, propriu zisü, si tirla
sia, si sa duca o viata relativ Cimpulung. Rutca.
f. morala, desi ignorenta, ne-
avind pina acum nici macar Florinta, rld, cu 2 case, pen- Frasini, coin. rur., district ul
scoala In localitatea lor. dinte de mosia Mihoveni, ate- Cimpulung, asezata pc partea
Comuna poseda 444 hect. pa- nenta a rnosiei cu adrn. spec. dreapta a vaiI Suha, la con-
mint arabil, 108 hect. fanatun, Patrauti, distr. Suceava. fluenta sa cu riul Moldova, si
74 hect. gradim, 55 hect. lipita in partea de N. de corn.
135 hect. padure. Fluturica, cdtun, pemlinte de rur. Bucsoaea.
Se gasesc 185 cal, 183 vite corn. rur. Cirli baba, districlul Suprafata 17.62 km.2; po-
mari corbute, 166 porci si 131) Cimpulung. pulatia 1008 locuitori, juma-
stupi. Are 201 locuitori, ruteni, tate ruteni si.germarri. de reIig.
gr. or. gr. or. pentru majoritate.
FIntIna-GälbazeI, loc de pa- Este strabatuta de drumul
ne, la E. de asa zisa re- Fluturica, pise, ce tine de Muntii distr. si de linia ferata indus-
giune de pasuni Manila, distr. Cirlibabei si se afla in apro- triala Bucsoaea-Ostra; peste
Cimpulung. pierea localit. Cirlibaba, distr. marginea de nord a corn. trece
CImpulung (1347 m.). drumul mare Gurahumora-
Fintinele, poiand, distr. Cim- Cimpulung, precurn si linia fe-
pulung, intre izvoarele ce- Fogodisten, supranurnire data rata Hatna-Cirnpulung. Este
orl 2 pirae Deita i Flori, coin. Iacobesti, (v. Iacobesti, statie de dr. de f. are un oficiu
si la S.-V. de muntele le- distr. Suceava,) dupa colonia telegrafic; tine de scoala si de
de Secul din Transilvania, ce biserica din Bucsoaea.

www.digibuc.ro
 FRASINÏ
La 1776 era in posesia mi-
nastireI Voronet.
Are o fabrica mare de scin-
dud.
Poputatia se ocupa cu ex-
ploatarea padurilor si cu lu-
crul in fabrica; parte insa se
ocupa cu prasila de of si de
vite mari.
Comuna poseda 112 hect.
pan. arabil, 287 hect. finaturi,
4 hect. gradini, 289 hect. izlaz,
1070 heel. padure.
Se gasesc 47 cal, 349 vite
cornute, 369 oi, 249 porci, 48
stupi de albine.
Frasinf, calm, pendinte de com.
rur. Seletin, distr. Radauti.
Arc 10 case si 52 locuitori,
hutanl.
FrasinI, localilate cu herghelie
de cal, pendinte de mosia Se-
letin,atenenta a mosiei cu
adm. part. Izvor, distr. RA-
dAuti.
Are 7 case si 68 locuitorl
de ditèrite nationalitap.
Frasinul, deal (563 m.), spre V.
de corn. Neuhatte si spre S.-E.
(le com. Banila-Moldoveneasca,
distr. Storojinet..
Filtäuful-Noti, coin. rur., dis-
trictul Radautl, asezata pe ma-
lul sting al Sucevei si lipita de
comunele Bilca la V. si Costisa
la E.
Populatia 3482 locuitori ro-
mini de relig. gr. or. si citl-va
germani, rom. cat. si evang.
Se compune: 1) din satul
de resedinta, care, impreuna
cu tirlele Besnia, Iacobasl si
Pietroasa, numara 3384 locui-
torsi ; 2) din catunul Ruda si
3) din tirlele Hulpare, Cimpul-
Mare, Tarnauca si Undipopic
(v. fie-care).
Printrun drum distr., cornu-
6231. Diefionarul Bileorinr1
97
nica cu Patrautul (Storojinet) si
cu orasul Siret ; prin altul, in-
tretinut numai pina la hotarul
distr., cu Fintina-Alba, Cli-
mauti ; e legata si prin drumuri
de tara.
Are o scoala populara cu
3 clase si o biserica parolliala
cu hramul ,,Adorm. M. D."
Este intemeiata pe teritoriile
comunelor Fratautul-Vechia si
Dornesti.
Popula(ia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna aceasta, impreuna
cu Costisa, poseda 4627 hect.
pamint arabil, 823 hect. fina-
turi, 27 hect. gradini, 857 hect.
islaz, 1730 hect. paduri.
Se gAsesc 319 cal, 1460 vite
cornute, 423 oi, 834 porci si
138 stu pl.
Frätäuful-Nofi, inoie, atenenta
a rnosiei cu adm. part. Har-
deggthal, distr. Radautl.
Are 5 case si 34 locuitori,
coprinzind in sine si tirla 0-
cruh.
Fritäuful-Vechiii, 'no*, ate-
nenta a rnosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radautl.
Are 4 case si 59 locuitori,
romini, gr. or.
Coprinde in sine si tirIa
Ogorul Domnesc.
FriTautul-Vechiii-Nemtesc, co-
mund rurald. distr. Radauti,
lipita de Fratautul-Vechiii-Ro-
minesc (v. Frat. V. Rom.).
Suprafata 27.38 klm.2, im-
preuna cu Fratautul-Vechia-
Rominesc ; populatia 1273 lo-
cuitori germanl, de relig. ev.
si putini numai de cea rom.
cat.
Se scrveste de aceleasi dru-
mull ca si Fratautul-Vechiti-
Rominesc (v. Frat. V. Rom.);
are o scoala populara germana
www.digibuc.ro
FRATAUTUL-VECHIU-ROM INESC
cu 4 clase si o biserica de rit
evangelic.
Colonie infiintata de nume-
roase familii germane, la 1787,
pe teritoriul corn. Fratautul-
Vechiii (v. Fratautul V. Rom.).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si mal ales cu cresterea
vitelor, in care esceleaza prin-
tr'o frumoasa prasila de cal.
Se gasesc 347 cal, 556 vite
cornute, 88 of, 462 porci.
Frsatilutul-Vechiii-Rominesc,co-
mund rurald, distr. Radauti,
asezata pe malul drept al fl.
Suceava, intre Andrasfalva si
Galanesti si in fata Fratautului-
Nob.
Suprafata 27.38 ld m.2; po-
pulatia 8316 locuitori rornini;
relig. gr. or.
Este unita cu Radauti, prin-
tr'un drum principal, si cu
Vicovul-de-Jos printr'un drum
distr. ce trece prin Gala-
nest!".
Are un oficia postal, o .scoala
populara cu 4 clase si una fi-
liala cu o singura clasa ; o bi-
serica cu hrannul Sf. Arh.
Mihail si Gavril".
Teritoriul corn. corespunde
cu vatra vechiului sat romi-
nesc Fratautl, care este amintit,
pentru prima oara, intr'un hri-
sov din 1429, al lui Alexandru-
cel -Bun. Stefan-cel-Mare, 1-a
daruit rninastirei Putna, prin
hrisovul din 14 Oct. 1488.
Pe partl din acest teritoriu
s'ail intemeiat comunele de azi,
Fratautul-Noü si Costisa (v.
fie-care).
Insemnat este vechiul catun
identificat cu vatra comunel si
numit Tocmitura, pcntru le-
gendele referitoare ce circula
prin popor (v. Tocmitura).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna aceasta, irnpreuna
13
 FREUDENTHAL 98 FUNDUL-FRUMOSULUI

cu Frdtdutul-Vechia-Nemtesc, distr. $i de linia feratd locald, intre muntele Tomnaticul $i

poseda 17.16 hect. prtmint a- Vama - Rusi Moldovitei. care poiana Higa $i se varsd. in
rabil, 212 hect. finaturi, 29 are aci haltd. Moldovita, linga corm Fru-
hect. gradini, 696 hect. islaz, Are o scoald populard cu o rnoasa, in dreptul indltimei
48 hect. padure. clasd i o bisericd parohiald cu Runcul Cddoi, distr. Cimpu-
Se gasesc 276 cab 1760 vile hrarnul Nasterea M. D." lung.
cornute, 338 of, 932 porcf, 307 Aceastä comund s'a
stupi. meiat pe teritoriul numit Bra- Frumosul, îrld, pendinte de sa-
ni$te", pendinte de satul Mol- tul Pojorita (pr. zis) corn.
Freudenthal, 'no*, cu adm. dovita. rur. Pojorita, distr. Cimpulung.
spec., distr. Cimpulung, la S.-E. La 1534 aceasta localitate a
de Vatra-Moldovita fost fficuld danie, de care Petru Fruntea, munte, 1075 m., ce tine
Suprafata 2.88 klm.2; popu- Rares, rnindstiref Moldovita, de culrnea Travien (v. Carp.
latia 174 locuitori, germani, in stapinirea cdreia se gasea Bucov. VIII), si se gdseste nu
de relig. ev. pentru majoritate si la 1776. departe de local. Sipot-Privat,
rom. cat. pentru o a treia Aci se aflaü odatd mine. distr. Vijnita.
pa rte. Are ferestrae mari cu o des-
Este strabatutd de drurnul voltata industrie de lernndrie. Fruntea, culme mica, care se
distr. Vatra-Ru$if-Moldovitef; Populatia se ocupa cu ex- desprinde din cultnea laterala
haltd de drum de fer a linief ploatarea padurilor i cu lucrul Dadul (v. Dadul, culme), avind
locale Vama-Rusii-Moldovita in ferdstrae precum i cu pra- si 2 virfuri cu acelas nurne,
Are o $coald si o capela de sila de of. unul la N., de 1473 rn. $i altul
rit evangelic. Comuna posedd 97 hect. pa- de 1350 m., distr. Cimpulung.
Colonie germand, intemeiatd mint arabil, 825 hect. finaturi,
pe teritoriul corn. rur. \Tatra- 6 hect. gradinf, 545 hect. islaz, Fruntea, pddure, pe malul sting
Moldoviter, la 1809, de cdtre 159 hect. poenf $i 5000 hect. al Siretului Mare, la N.-V. de
proprietarul de mine Manz. padure. corn. rur. Sipot, distr. Vij-
Se gdsesc 10 cal., 163 vite Se gäsesc 105 cal*, 649 vite nita.
cornute, 55 of, 119 pore)", 21 cornute, 1500 of, 400 porci si
stupf. 115 stupf de albine. Funditura, deal, 483 m. alt., la
N. de corn. Fintina-Alba, distr.
Fro§chi (Froszky), ccitun, pen- Frumoasa, tîi1d, pendinte de Siret.
dinte de corn. rur. Sergieni, mo$ia cu adrn. spec. SE Die.
(listr. Vijnita. Are 2 case $i 9 locuitorr. Fundatura, inalfime, situata nu
Are 212 locuitori, hutani. departe de corn. Fintina Alba,
Frumoasa, pendinte de distr. Radauti $i care tine de
Frumoasa (sail Frurnosul), coin. corn. rur. Bosancea, distr. Sto- reg. colinara dintre Siret
rur., distr. Cimpulung, asezatd rojinet. Suceava.
la confluenta piriuluf cu acela$ Are 2 case si 18 locuitori.
nume cu Moldovita. Este numai o jumdtate a Fundoaea, tirlá, pendinte de sa-
Suprafata 66.62 klm.1 ; po- mo$ief Frumoasa cearalta ju- tul Iacobenf, corn. rur. cuacela$
pulatia 1639 locuitorf rominf, de mdtate tine de comuna Bo- nume, distr. Cimpulung.
relig. gr. or., $i putinf germani sancea (vezi Bosancea corn.).
israeliti. Fundoiul, munte (1350 m.), ce
Se compune : 1) din satul Frumoasa, ferma, pendhite de tine de culmea Mestecdnestif
Frurnosul pr. zis, care are im- corn. rur. Sf. Ilie, distr. Su- (v. Mestecdne$U, culrnt) $i se
preund cu tirla Fundul Frumo- ceava. afla in apropierea localit. Ia-
sului 1106 loc., $i 2) din cdtu- Are 2 case si 16 locuitori. cobenf, distr. Cimpulung.
nele atenente Dealul-Bradulni,
Drago$a $i Dupd-Luncd (v. Frumoasa, pîrîü, aflucnt pe st. Fundul-Frumosuluï, tirld, pen-
fie-care). Moldovita îi adund apele din dinte de satul Frumosul pro_
Este strdbatuld de drumul mar multe izvoare inpra$tiate priu zis, care este o parte din

www.digibuc.ro
 FUNDUL-MOLDOVEI 99 FUSCE

corn. rur. Frumoasa, distr Cirn- Are ferestrae cu industrie de ginea-Sucevita ; are o scoala
pulung. lemn, o fabrica de argaseala primara germana i o bise-
mai multe mori. flea rom. cat.
Fundul-Moldove, cont. rur., Populatia, formata din lo- Colonie, interneiata la 1803,
distr. Cimpulung, asezata pe cuitorl originarI si din coloni.sti de numeroase familii germane
o mare intindere pe ambele transilvanent i germani, se venite din Boemia aci cu o-
maluri ale riului Moldova, in- ocupa cu prasila de oi si de cazia infiintarii uner fabric! de
tre Pojorita si Breaza. vite mari, precurn si cu sti- sticla, care arse in anu11888,
Suprafata 246.10 km. ; po- naria ; germanii sunt miner!. si nu s'a mar reinfiintat.
pulatia 2.509 locuitorr rominf, Comuna poseda 150 hect. th aceasta localitate se afla
relig. gr. or. precum i putim pamint arabil, 5.746 hect. fi- un monument cornernorativ al
germani naturi, 24 hect. gradini, 4.106 vizitei facute in 1888, de ar-
Se compune din satul Fun- hect. islaz, 706 poeni si 13.770 hiducele Rudolf al Austrier.
dul Moldovei propria zis, cu hect. padure. Populatia se ocupa in spe-
1973 locuitori si din catunele Se gasesc 416 cal, 3.300 vite cial cu exploatarea de pa-
atenente: Arseneasa, Botos, cornute, 6.500 oi, 415 pore! si dun.
Colacul, Tatarca i Valea StI- 129 stupi de albine. Comuna poseda 123 hect.
hei (v. fie-care). parnint arabil, 58 hect. fina-
Este strabatuta de drurnul Fundul - Pojoritg, catun, pen- turi, 7 hect. 50 a. gradini, 211
distr. Pojorita-Breaza. Are un dinte de corn. rur. Pojorita, hect. izlaz, 175 hect. padure.
oficiu postal, o sroala populara distr. Cirnpulung. Se gasesc 88 cm, 262 vite
cu 3 clase si 2 biserici: una Are 135 locuitori, rornini, cornute, 230 porci, 38 stupi.
parohiala cu hramul Sf. Du- gr. or.
mitru" in Fundul Moldovel-de- Fürstenthal, no.ie, atem nta a
Jos si alta filiala cu hramul Fundul-Putnef, cätun, pendinte mosiet co adm. part. Margi-
Sf. Nicolae" in Fundul Mol- de corn. rur. Pojorila, distr. nea. distr. Radauti.
dovei-de-Sus. Cimpulung. Are 13 case si 96 locuitori,
Aci exista o casa de eco- Are 4 case si 24 locuitorl. coprinzind pe linga sine si te-
nomii a Rominilor. ritoriul numit Fabrica de sti-
La 1776, era domeniu dom- Furcaul, munte, se inalta in fi-tta cla (Glashütte).
nesc. manastirei Sucevita, distr. Ra-
Prin apropierea acestei co- &nit" tine de lantul muntos Fusa, mastv inuntos, ce se
mune i anume prin vaile TA- Obcina-Feredeul. desprinde din sirul carpatin
tarca i Tatarcuta, pare a fi Obcina-Mare sau Arsita si se
avut loc ultima trecere a Ta- Fusteica, ecitun, pendinte de gaseste hare piraele Ciumarna
tarilor, atit la intrarea lor in corn. rur. Onut, distr. Cot- Dragosa (v. Carpatii Bu-
Ungaria i Transilvania, cit ma n. covinei), nu departe de locali-
si la intoarcere. Are 2 case si 8 locuitori. tatea Ciumarna, distr. Gura-
De citeva sutc de ani se ex- humora, avind o inaltime de
ploateaza aci o mina de cu pru cu Fürstenthal (rom. Voivodeasa), 1163 m.
mal multe grote ca Peta, Run- coin. rur., distr. Radauti, a-
cu a. Aceasla mina a fost sezata, in lungime, pe piriul Fusce, catun, pendinte de corn.
causa infiintarii a tine! colonii Voivodeasa, alluent al Suce- rur. Seletin, distr. Radautl. Este
germane, numita Luisenthal vitei, intre localitatile Margi- asezata pe povirniwl dealului
la 1805. Mina era la inceput nea i Sucevita. Crasna.
proprietate a statului, dar la Populatia 982 locuiton ger- Are 6 case i 25 locui-
1821 trecu in posesia antre- mani, rom. cat. ton.
prenorului Manz. Este linga drum ul distr. Mar-

www.digibuc.ro
Gave la, îr1L, pendinte de corm
rur. Grogolina, distr. Cernauti.
&Mina, ealme mica, ce tine de
lantul muntos al Lucinei si
formeaza o ramificatie de E.
al acestuia, intinzindu-se intre
paraiele Lucava Srnide.;ti 5;;i
Tatarca (v. Carpatii Bucovi-
nei).
Gäläne§ti, coin. rur., distr. Ra-
dauti, asezata pe malul drept
al Sucevei, intre Vicovul- de-
Jos la V. si Fratautul-Noti
la E.
Suprafata 17.72 km.2, im-
preuna cu Voitinel ; populatia
627 locuitori, rornini, de relig.
gr. or.
Coprinde pe lînga vatra sa-
tului si tirla MestecenT.
Este strabaluta de drumul
distr. Fratautul-VechiaVico-
vul-de- Jos, care se uneste aci
cel distr. ce vine de la Ra-
dautd; static de fer a liniei fe-
rate Radauti.
Are o scoala populara cu o
clasa i o biserica locala cu
hramul Sf. Arh. Mihail
Gavril".
La ocuparea Bucovinei nu
exista.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Are 56 cal, 450 vile cornute,
303 oi, 240 porcI, 30 stupi.
Gälane§ti, mosie, atenenta a
mosid cu adm. part. Hardeg_
thal, distr. Radaut.
Are 2 case si 15 locuitori,
coprinzind pe linga sine si
herghelia Mesteceni.
GäurenT, sat, in partea de N.
a distr. Sureava, asezat inteo
agauna, la poalele dealului
Gavaneasa.
Suprafata 1.21 km.2; popu-
latia 236 locuitori, majoritate
ruteni, de relig. gr. or.
Este legat cu localitatile in-
vecinatoare prin drurnuri cim-
pene; are o biserica filiala cu
hramul Sf. Dumitru ", ate-
nenta a parohiel din Roma-
nesti.
La 1776, era in posesia ma-
zililor Vasile Semenciuc si Ste-
fan Malinescu.
Numele provine de la fun-
datura in care este asezat satul.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor
mai ales cu munca cu ziva in
Rominia.
Poseda 281 hect. parnint a-
rabil, 51 hect. finaturi, 3 hect.
gradini, 70 hect. imasuri, 5
hect. padure.
www.digibuc.ro
Se gasesc 4 cal, 95 vile cor-
nute, 61 04 21 pord.
Gäväneasa, deal, 435 m. all.,
spre E. de localitalea Craini-
cesti, distr. Siret, si forrnind
hotarul spre distr. Suceava.
Gemine, coin. rur., distr. Cimpu-
lung, asezata pe o mare intin-
dere dealungul piriuluicu acelas
nume, afluent al piriului Suha.
Su prafata 53.01 km. ; popu-
latia 673 locuitori, in majori-
late hutani, de relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 434 locuitori si din
catunele: Junci, Mestecem, Mes-
tisoara, Runcul, Sipota si Ur-
zica (v. (le-care).
Este legal de Stulpicani
printr'un drum neintretinul,
Are o scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiala
cu hramul .,Sf. Ap Petru si
Pavel" de care depinde biseri-
cile filiale din Slatioara
Ostra.
Apartinea, la 1776, minastirei
Voronet.
In privinta numelui sau slut
doua traditiuni. Dupa una corn.
îI deriva nurnele de la primil
locuitori ai sal care erau gemeni ;
iar dupa cealalla, de la inte-
meetorul ei, numit Gernan, un
 GEM I NE
monah fugit din minastirea
Raraa i pripasit acolo.
Populatia, formata din hu-
tani si din colonisti romini
transilvaneni, se ocupa cu
prasila de oi i cu exploatarea
padu rilor.
Comuna poseda 74 hectare
pamint arabil, 944 hect. fina-
tun, 8hect. gradini, 387 hec-
tare imasuri, 3820 hect. pa-
durf.
Se gasesc 51 cai, 462 vite cor-
nute, 1500 oi, 260 porci si 72
stupi de albine.
Gemine, afluent al pir. Suha
ce se varsa in Moldova (v.
Suha). Rasare de sub poa-
lele muntilor Sturzi i Capa-
tina, aproape de hotarul Ro-
miniel trecind prin satul
Gemine, mai primeste piriiasul
Plotonita cu Slatioara i pir.
Adina. Ocolind culmea Dealul
Grosului si partea de E. a
Opcinei Ursului, se revarsa
in Suha, mai jos de corn. Stul-
picani.
Georgiceni, catun, pendinle de
tirgul Vatra-Dornei, districtul
Cimpul ung.
Este asezat pe stinga riului
Bistrita Aurie la piciorul mun-
lelui Corhana.
Are 114 locuitori, rornini,
gr. or.
Gherzoi..(Gerzoj), catun, pen-
dinte de satul de resedinta
Sergieni, corn. rur. Sergieni,
distr. Vijnita.
Giorosteni, pirtias, care im-
preuna cu izvorul Giuma-
laului, da nastere pir. Isvorul
ce se varsa in Moldova (v.
pir. Isvorul), distr. ampulung.
Rasare sub poalele muntelui
Giumalau formind Valea Gio-
rostem ce se intindesubOpcina-
102
Flocenilor $i sub culmea Piatra
Nitana.
Giumaläu, inasiv nuintos, face
parte din lantul culmilor Ra-
raului care tine de sirul prin-
cipal al Carpatilor Paduro0
din Bucovina. Punctul cel mai
ridicat e muntele Giurnalau
cu 1859 m. care reprezinta
inaltirnea cea mai mare din
Bucovina si este situat nu
departe (le localit.Vatra DorneI,
distr. Cimpulung. Virtu] sail
rotunzit se compune din doua
ridicaturi gemeni, de unde
probabil i se trage si numirea
(Gem enau) trirn ite spre valea
Bistritei niste coarne padu-
roase intunecate, cc se intind
pina la localit. Vatra Dornei
(v. Raraul, lant muntos).
Ascensiunea Giumalauluieste
destul de obositoare si se face
dinspre Vatra Dornei sau mai
cu inlesnire, de si mai mult
ocol, din partea localit. Taco-
sau pe la catunul Rusca.
Din panctul de vedere geolo-
efic e interesant ca acest munte
irnpreuna cu tot lantul Ra-
raului sunt constituiti din alte
formatiuni de cit ceilalti Car-
pati ai Bucovinei i anume
din form. paleozoice si me-
zocoice infer ioare.
GiumalAu,tirla,pendintedesatul
Pojorita, corn. rur. Pojorita,
distr. Cimpulung.
GIrbäut, (Gerboutz), coin. rur.,
distr. Siret, asezata pe piriul cu
acela$ nume, la poalele dealu-
lui Balosa, intre corn. Sinautii-
de-Sus si de Jos, in apropierea
hotarului dinspre Rorninia.
Suprafata 4.62 km.2; popu-
latia 691 locuitori, ruteni de
relig gr. or.
Prin drumuri (le tara cornu-
nica cu comunele sus men-
www.digibuc.ro
GLASHOTTE
tionate, cu corn Tereblesti, cit
cu ramura drumului princip.
Cernauti-Siret,
Tine de scoala din Sinautil-
de- Jos si de biserica din Sinautii-
de-Sus.
S'a infiintat pe teritoriul
vechiului sat *inauti, de la
1774. La 1776, apartinea ma-
relui logofat Lupu Bals, La
1780, a fost unita cu Si-
nautiI.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor ;
o mare parte trece, in timpul
verii. in Rorninia, la lucrul
cimpul
Comuna poseda 381 hect.
pamint arabil, 13 hect. finaturi,
4 heft gradini, 11 hect. irna-
suri, 37 hect. paduri.
Se gasesc 31 cai, 159 vite cor-
nute, 212 01, 108, porci $i 30
stupi.
Girbäut, nioie, v. Sinautii-de-
sus, rnosie cu adm. part., distr.
Siret.
Glrbosul, pirM, all. pe st. riu-
letului Siretul Mic, rasare (le
sub culmea deluroasa Leurda
si se varsa in Siretul Mic in
dreptul corn. Patrautul-de-sus,
distr. Storojinets.
Girbova, MiC afluent al pir.
Botusul, ce se varsa in riul
Moldova (v. Botusul), rasarind
de sub plaiul Mostistei, distr.
Cimpulung.
Girla, deal, 385 ni. alt., la E.
de corn. rur. Taraseni, distr.
Siret.
Glashfitte (Fabrica de sticla),
teritoria, pe care a fost ve-
chea fabrica de sticla, careia
se datoreste intemeierea co-
loniei Fürstenthal (v. Fa rsten-
thal).
 GUT
Depinde de rnosia Fürsten-
thal, atenentri a rno$iel cu
adm. part. Marginea, distr.
Glit, corn. rur., distr. Gurahu-
mora, asezatli pe piriul cu ace-
1a nume, afluente al pin So lca,
spre N.-V. de corn. Arbora.
Suprafata 15.49 km.2 im-
preund cu Lichtenberg; popu-
latia 1006 locuitori, germani,
ruterff, romini, $. a., de relig.
rom. cat. gr. cat. si gr. or.
Este strabritutd de drumul
principal Solca-Vicov ; are o
scoald part. germ. si o bis.
rom. cat.; gr. orientalii tin
de bis. parohiald din Mar-
oinea
In
Populatia, formata din fa-
milil originare de romini $i
ruteni, peste carI ati survenit
nurneroase familii de germani
din Eger (Boemia), se ocupa
cu agricultura i cu cre$terea
vitelor.
Comuna poseda 400 hect.
primint arabil, 75 hect. fina-
turi, 12 hect. gradini, 270 hect.
imavrI, 1.573 hect. pridurI.
Se grisesc 90 cal, 405 vite
cornute, 52 oI, 292 porci, 134
stupi.
Glit, pîrîü, afl. pe st. Solcei
(v. Solca); räsare sub poalele
muntelui Plewl i, primind pi-
riia$ele Adincata i Seaca, se
varsä in Solca, in dreptul corn.
Arbora, distr. RddrtutI.
Grinice§tir, corn. rar., distr. Si-
Gogulina (saü Stroetii-de-sus), ret, asezatd intre pirlul Horaet
corn. rur., distr. Cerndutl, a-
sezatil pe tdrmul sting al Pru- trictelor Suceava i Rddrtuti.
tulul, intrun teritorid
nos, intre Noua Sulitd $i Le-
hucenil Täutului.
Supralata 6.60 km.2; popu-
latia 449 locuitori ruteni
foarte putini rominl, izraeliti
poloni; relig., pentru cea
1O
mai mare parte, este cea
gr. or.
Coprinde pe lingd vatra sa-
tulul i tirla Gaveleü.
Prin clrumuri de tard este
legatti atit cu localitdtile ve-
cine sus mentionate, cit i cu
clrurnul principal Noua Sulitd-
Sadagura, ce trece pe la N. la
2 km. departare, paralel cu
linia feratri Noua Sulitri-Sada-
gura.
Are o scoald populard cu o
6as:A $i o bisericd parohialri
cu hramul Sf. Dumitru".
La 1776, aceastd comund era
numal o parte din corn. Stro-
e$tl-pe-Prut.Cu timpul o juma-
tate proape din sus mentionata
comund s'a deslipit, formind o
comundcu adm. part., numitä
Gogulina saU Stroestif-de-Sus.
Populatia sc ocupa cu agri-
cultura, precum i cu lucrul in
magaziile din Noua Sulitd.
Comuna poseda 349 hect,
arabil, 144 hect. finaturi, 13
hect. grddini, 0 hect. 13 a. vii,
48 hect. imauri, 43 hect.
u re.
Se gäsesc 47 cal, 154 vite
marl, 157 oi.
Grafiuca, tuld, pendinte de mo-
$ia cu aclm. speciald Iujinet,
distr. Colrman.
Grafiuca, ttrld, pendinte de mo-
$ia cu adm. part. Seräutil-de-
Sus, distr. Cernduti
dealul Stirca, la hotarul dis-
Suprafata 12.48 km.2; po-
pulatia 1183 locuitori, romini,
de relig. gr. or.
Este sträbdtutil de drumul
principal Siret-Suceava. Are
o $coald popularrt cu o clasd
$i o bisericd parohialä cu
www.digibuc.ro
GREBUNA
hrarnul St. Arh. Mihail si
Gavril-.
Aceastd cornund este men-
tionatd, pentru prima oard,
intr'un hrisov din 13 Martie
1615 prin care domnul Mol-
dovei, Stefan Tom$a, o da-
rueste mändstirei Solca. A -
ceastd danie a fost confirmatil
$i de Radu Mihnea, prin hri-
sovul din 20 Februarie 1625.
La 1776, se afla tot in po-
sesia nurnitel mandstiri. La
1780, a lost unita cu cornunele
Iacobe$0, Romanesti i Gau-
reni ( listr. Suceava).
Populatia, forrnatd din locui-
ton originari, peste can au
venit ernigrati din Transil-
vania, se ocupfi cu agricultura
cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 833 hect. prt-
mint arabil, 226 hect. finaturi,
11 hect. gradini, 135 hect. irna-
$uri, 1 hect. 50 a. pädure.
Se gasesc 101 cal, 554 vile
cornute, 664 oi, 348 porci
169 stupi.
Greatca, numire, datil de po-
por, satului Caline$tii-lut-Ena-
che.
Greatca, nzosie cu adrn. spec.
distr. Suceava.
Suprafata 4.49 km 2; popu-
latia 81 locuitori, dintre cari
63 romirn gr. or.
Grebenul, mime ce tine de Ian-
tul principal al Carpatilor Pa-
duro$1 Bucovineni $i se intinde
pe o distantd de 10 kil., de la
muntele Hrebin prind la pis-
cul ce poarta el insu$i nurnele
de Grebenul (v. Carpatii B.).
Punctul cel mal inalt al aces-
tel culmi este muntele Balea
Obcinei (1477 rn.) care se nu-
me$te $i Bitca Oblinc.
Greblena, sat, digtr. Vijnita,
 GREBL1*
formind, impreuna cu satul
de resedinta Dihtinet, o singura
con-1. rur. cu numele Dihtinet.
Suprafata 29.80 km.2, im-
preuna cu satul de resedinta
Dihtinet; populatia 795 locui-
ton ruteni si f. putini israelitf ;
relig. gr. or.
Se compune: 1) din vatra
satuluT, care, impreuna cu tir_
l('le Lipovat si Ruda, arc 469
locuitori; si 2) din catunele:
Grun], Chicerca (Kyczerka),
Alancile(Manczyly), cu Groapa
si Socoll (Sokoly) (v. fie-care).
Este asezat la N.-V. de satul
de resedintä, la piciorul mun-
teluf Hanger.
Grebli§, mic afluent pe
st. Dornisoaref care se varsa
in dul Dorna, distr. Cimpu-
lung (v. Dorna, du).
Groapa, grup de case si trap
de pdmint ce formeaza un
singur catun cu Mancile (Man-
czyly) i depinde de satul Gre-
blena, corn. rur. Dihtinet, distr.
Vijnita.
Gropana saü Rude§ti, mosie,
cu adrn. part. distr. Siret.
Suprafata 8.04 km.2; popu-
latia 40 locuilori ruteni, israe-
liti, german], s. a.
Gropenli (Gropana saa Ru-
dest°, coni. rur., distr. Siret,
asezat pe dealurf, la hotarul
àreì cu Rominia, in vecina- Grua, tirld, pendinte de Dih-
tatea localitatilor Balcautf
f3otusr nita.
Suprafata 1.36 km.2; popu-
lap 254 locuitori rutenI, de
relig. parte gr. or.. parte gr. cat.
Printr'un drum de tara, este
pusa in legatura cu drurnul
distr. Siret-Suceava, ce trece
pnin apropiere ; tine de scoala
si hiserica din Balcaut.
La 1776, era catun, pen-
104
dinte de Botus( nita si era in
posesia mazilului Teodor Hu-
luber. A fost unit la 1780 cu
Butusenita i Balcaut].
Populatia se ocupa putin
cu agricultura i cu cresterea
vitelor ; mare parte insa trece
in Rominia, in timpul verer
la rnunca cimpului.
Comuna poseda 272 hect.
pamint arabil, 28 hect. fma-
turf, 2 hect. 50 a. gradini, 22
hect. irnasuri, 102 hect. pa-
du ri.
Se gasesc 6 cal", 46 vite cor-
nute, 5 of, 30 porci si 50 stupi.
Gropile, colonie de Germani. in-
fiintata pe teritoriul corn. rur.
Balaceana, distr. Storojinet.
Are 25 locuitorf.
Gropile, tina, atenenta a mo-
sief cu adm. spec. Stroesti,
distr. Suceava.
Gropile, r1ä, pendinte de mosia
cu adm. part. Toporaut. distr.
Cernauti.
GrunT, cdtun, pendinte de satul
Stebne, com. rur. Stebne cu
Szpetki, distr. Vijnita.
Are 7 case si 32 locuitori.
Gruni, cdtun, pendinte de satul
Greblena, atenenta a corn. rur.
Dihtinet, distr. Vijnita.
Are 117 locuitorf hutanf.
tinet, satul de resedinta al corn.
rurale cu acelas nume, distr.
Vijnita.
GrunI-Velechi(Welechij-Grunj),
pisc, ce se ridica pe masivul
asa nurnit Muntele-Ostrer (v.
Ostra munte); are o inaltime
de '1385 m.
Gura-Boului, cdfun, pendinte de
www.digibuc.ro
GURAFIUMORA
corn. rurala Vatra-Moldovitel,
distr. Cimpulung.
Are 4 case si 28 locuitorf.
Gura-Co§ner, ccitun, pendinte de
corn. rur.Poiana-Stam pef, distr.
Cimpulung.
Are 111 locuitod.
Gura-Haitii, virf, 1610 m., ce tine
de rnuntif La Rosi (v. Carp.
Bucovinef, si se gaseste in
aprop. localit. Dorna-Candren],
distr. Cimpulung.
Gurahumora, district, infiintat
de curind. Are o suprafata de
818.70 kilom. patrati, cu 55.000
locuitod si se margineste la E.
cu districtul Suceava, la N. cu
districtul Radauti, la V. cu dis-
trictul Cimpulung si la S. cu
regatul Rominief.
Este impartit in doua oco-
lu rf j udecatorestb adica G u ra-
humora si Solca, din care ce.
dintaf facea pina la 1893 parte
din districtul Sucevel, iar al
doilea din districtul Radauti.
Regiunea districtului este co-
linara si parte muntoasa; are
insa complexuri intinse de cim-
pii ce sunt foarte bine cultivate
chiar manoase.
Pe linga bogatia exterioara
a pamintului, ce prieste atit
la agricultura cit i la pra-
sila vitelor si la industria lem-
nariel, acest district mal are si
un alt factor de prosperitate
specialä, i anurne minele bo-
gate de sare de la Cacica si
izvoarelc de slatina (sare li-
chida), imprastiate prin di ferite
localitatf, cum de ex. in im-
prejurimile Solcei, ce trage
de la acest lucru chiar numele
(soli inseamna pe slavoneste
sane).
Populatiunea rurala este in
majoritate romineasca, exceptie
Wind coloniile de German)" din
GURAHUMORA
satele Bori, Poiana-Micului,
I1ieti si Lichtenberg, apoi co-
Ionia maghiard Ioseffalva, fon-
data la 1786 pe teritoriul ca-
tunuluf rominesc de odinioara,
Vorniceni, i micile coloniï de
Slovad din Poiana-Micului
din Solonetul-Noil Acesti Slo-
vaci pripasit in mare parte
ca lucrdtori adusi la salinele
din Cacica i la täiatul padu-
rilor.
Districtul Gurahumora este
udat In partea de S. de riul
Moldovei, ce intrA in district,
nu departe chiar de tirguletul
Gurahurnora, i pardseste dis-
trictul la Baiasesti, pentru
continua cursul pe pdmintul
Rominiei.
In privinta cailor de cornu-
nicatie, acest district este bine
inzestrat, avind de citi va ani
incoace o linie feratd locald,
care strdbate in contururi bine
chibzuite pärtile cde mai prin-
cipale ale districtuluf, atingind
bine-inteles localitatea Cacica
cu salinele ei, precurn si re-
sedinta districtului însi. Aci,
in apropierea tirgului Gura-
humorului, se intilnesc de ase-
menea i cele doua drumuri
principale ale Bucovinel, adicti
soseaua imparatului Franz, ce
vine din directiunea Sucevei
drumul mare Carpatin, ce se
coboard de la Solca in jos
impreunindu-se, continuà in di-
rectia spre Cimpulung-Dorna.
Afarà de asta mai are districtul
alte drurnuri foarte bune, din
cart cel mai de sarnii duce spre
hotarul romin, la Corn u-Lu ncei.
Districtul Gurahumora, ca
cel al Sucevel, este plin de a-
mintiri istorice, probd inainte
de toate mandstirile in parte
inca conservate din acest dis-
trict, intre cart cea mai de
samil este Moldovita. Urmeazd
apoi manOstirea Humorului,
6312. Digionarul Bucovinel.
oes
Voronetul §i Solca, despre cari
se vorbeste pe rind la locurile
lor. In acest district a avut pro-
babil loc tirgul Gura-
humora) ciocnirea grozava a
celor douä popoare invada-
toa re, cari aü frdmintat Europa,
adicd a Hunilor si a Gotilor
(376), lucru ce se conchide din
ambele soiuri de arme aflate in
multe locuri impreund. Linga
comuna Valea SacA a avut loc
o lupta crincenä intre regele
ungar Matei Corvin i Moldo-
veni. Cele mai scumpe amin-
tiri le prezintd insA localitatea
Dragoiesti, cu ruinele cetdtii
mAndstirei ce trebue st't fi
existat acolo, si care dacA nu
sunt precizate prin nid o datà
istorica, totusi ad ramas pica
astAzi izvorul a o multime de
traditii i legende populare in-
teresante i nesecate.
Despre prosperitatea agri-
cola si economicä a acestui
district ne dad dovada cifrele
ultimel statistici. Dupà aceasta
districtul Gurahumorului po-
sedd : 22.839 hect. pAmint a-
rabil, b.757 hect. finaturi, 534
hect. gradini, 'I 0.239 hect. irna-
surf, 31.395 paduri, 5 hect. he-
lestae.
Animale domestice posedà
districtul: 3.370 cal, 22.000 vite
cornute, 11.700 oi, 19.300 porci.
Loc. poseda stupf.
Gurahumora, tirg, in districtul
si in centrul ocolului judecd-
toresc cu acelasi nume, situat
la revärsarea piriului Humorul
in Moldova. Are o suprafata
de 24.61 km. patr. cu aproape
4.000 de locuitori, din cart ma-
joritate romini, iar restul evrei
meseriasi de diferite nationa-
Tirgul este strdbatut de dru-
mul mare Carpatin, de linia
ferata localà Hatna - Dorna,
www.digibuc.ro
GURAHUMORA
avind legatura cu districtul
si prin alte cal de comuni-
catie mai putin bune. Dr u-
mul mare Carpatin se uneste
nu departe de tirg cu soseaua
mparatuluT Franz ; iar o sosea
speciala toarte bund duce de
la Gurahumora la salinele din
Cacica. Afará de mid stabili-
mente industriale, tirgul nu
are decit negotul provincial cu
vite i ccreale, pe care 11 prac-
ticá insO esclusiv
Gurahumora e sediul capi-
tanului districtual (prefectura).
Aci se gasesc, pe jude-
catoria de ocol, doua scoale
populare cu cite 6 clase, un
oficid telegrafic-postal, o per-
ceptorie, o casa de economie
un cabinet de lectura romin.
Are o biserica catolica, una
0-reco-catolica, una protestanta
o biserica mare ortodoxa
cu hramul Arhanghelilor Mi-
hail si Gavril", zidita de cu-
rind.
Ca istoric tirgul nu prezinta
nid un interes, localitatea fiind
pina la mijlocul veacului trecut
un simplu sat.
Dupa statistica din urmd,
comuna Gurahumora avea ur-
matoarea proprietatP : 600 hect.
pdmint arabil, 329 hect. fina-
turi, 36 hect. gradini, 226 hect.
ima§uft, 939 hect. paduri.
Animale domestice erati : 126
cai, 672 vite cornute, 88 oi, 586
pore!. Loc. ail si 722 stupi de
albine.
Gurahumora, nwie, cu adm.
spec., distr. cu acelas nume.
Suprafata 8.24 km2; popu-
latia 91 locuitori, in majoritate
germ. rom. cat., restul romini.
Se compune din mosiile:
Gurahumora, cu 12 case si 67
locuitori; Minástirea Hurnoru-
Poiana-Micului i Voronet
(vezi fiecare).
4
 GURA MIRESEÏ
Gura Miresei, mosie, distr. Su-
ceava, aflatoare in vecinatatea
de E. a corn. rur. Uidesti.
Suprafata 1.71 km2. N'are
nict un locuitor, consistind nu-
mai din padurt si din pasuni.
Gura Molnitef, mosie, pendinte
de moia cu adrn. part. Ro-
gojesti, distr. Siret.
Are 2 case si 13 locuitori.
Gura Negrei, cc/tun, pendinte
de tirgul Vatra-llornei, distr.
Cimpu lung.
Are 284 locuitori.
106
Gura Ostrei, ccitun, pendinte
de corn. rur. Stulpicani, distr.
Cimpulung.
Are 21 case si 104 locui-
tort.
Gura PlaiuluI, lind, pendinte
de mosia Vicovul-de-Sus, pr.
zisa, care la rindu-I face parte
din Mosia Vicovul-de-Sus, ate-
nenta a mosiel cu adm. part.
ce poarta acelas nume, distr.
Radauti.
Gura PojorItel, tlrld, pendinte
de satul Pojorita (pr. zisa) care
www.digibuc.ro
GURA VORONET
este o parte din corn. rur. Po-
jorita, distr. Cimpulung.
Gura So MI, sat, pendinte de
corn. rur. Iacobesti, distr. Su-
ceava. Are k,54 locuitori, ma-
joritate romini.
Are o capela de cimitir
pendinte de parohia Roma-
nestI.
Gura Voronet, complex de pd-
dure si livezl, spre E. de com.
cu acelas nume, di,tr. Gura-
humora.
Hacaci, munte mic (832 m.), in
partea de N, a cdtunului Cos-
duia, corn. rur. Bdnila Mol-
doveneascd, distr. Storojinet.
Din poalele lui de S.-E. iz-
voreste piriul Hacacei ; iar ccle
de E. sunt udate de p. Dumi-
trita, unit cu p. Comdresti.
Hadicfalva (rom. Dornesti), coin.
rur., distr. Siret, asezatä pe
malul sting al riuldi Sucea-
va, in vecindtatea distr. Ra-
dauti.
Suprafata 21.41 km2; popu-
latia 3.539 locuitori maghiari-
ciangnde relig. rom. cat.
Este strabdtutd de un drum
distr. ce vine de la Radduti si
care se uneste cu drumul
princip. Siret-Suceava in ca-
tunul Ratus, corn. Negostina ;
prin marginea sa din spre apa
Sucevei, trece linia feratd Cer-
nduti-Itcani, din care se des-
prinde aci o ramura, apucind
spre Radauti.
tatie de drum de fer ; ai e
un oficiu telegrafo-postal; o
scoald populard maghiard cu
4 clase i o bis. rom. cat.
Colonie maghiara, intemeia-
ta in anul 1 /85, pe teritoriul
vechiului sat rominesc Dor-
nesti (v. Dornesti).
Numele Hadicfalva (satul
lui Hadik) i s'a dat in onoa-
rea Feldmaresalului Baron
Andreas Hadik de Futak.
In apropierea localitdter
anume la poalele muntelui
Iancu s'au gäsit schelete orne-
nesti, cari, impreund cu turnufil
ce se vad aci, denota cd pe
locul acesta ad locuit oameni,
in negura vremurilor trecute.
Populatia se ocupa cu cres-
terea vitelor, cu agricultura,
cu gradindria si in deosebi cu
cuitivarea verzei si a cepei; Halita, complex de locuri ara-
multi din locuitori sunt ca- bile si pasunI, la confluenta
rausi sad se indeletnicesc cu celor cloud Sireturl, spre N. de
ao-ricultura.
Comuna poseda 1978 hect.
pdmint arabil, 217 hect. fina-
turi, 55 hect. gradini, 40 hect.
imasuri.
Se gasesc 436 cat, 961 vite
cornute, 827 oi, 1.155 porci
si 1.117 stupt.
Hadicfalva sad Rude§ff, moie
cu adm. part., distr. Siret.
Suprafata 3.84 kn .2; popu-
latia 27 locuitori izraeliti, ru-
teni s. a.
Hadilov (Hadylow), catun, pen-
dinte de corn. rur. Cuciur Mare,
distr. Cernduti.
Are 10 case si 49 locuitori,
ruteni.
www.digibuc.ro
Hachmgu, culme muntoasa, e
se desprinde din lantul carpa-
tin Obcina Mare sau Arsitl
(v. Carpatii Bucovinei) si se
intinde de la izvoarele riule-
tului Putna spre regiunea co-
linard dintre Suceava si Su-
cevita.
Haideica ( Haydeyka ) , turla,
pendinte de mosia cu adm.
part. Chiseleti, distr. Cotman.
corn. Cupca i Sucevern, distr.
Storojinet.
Hangerul, munte, ce tine de
muntii Maximet - Losova (v.
Carpatii Bucovinei) si se afla
in apropierea local. Dihtinet,
distr. Vijnita.
Hardeggthal, localitate, cu o
herghelie de cal, depinzind
dc mosia Horo Ini-cul-de-Sus.
atenenta a mosid cu adm.
part. Hardeggthal, distr. Ra-
dauti.
Ii trage numele de la con-
tele Hardegg, care a venit de
multe ori aci la vinatoare.
Hardeggthal, ino.ie, cu admi-
 HA$U
nistratia particulara, distr. Ra-
dautt
Suprafata 87.12 km.2; po-
pulatia 496 locuitorl, 2 partI
germani rom. cat. si ev., o
parte rominf, gr. or., si o alta
ruteni gr. cat., poloni, s. a.
Se compune: 1) din mosiile:
Andrasfalva, Radautul Nem-
tesc, Bilca, Fratautul-Noil, Fra-
tautul-Vechiü, GalanestI, Ho-
rodnicul de - Sus, Horodnicul-
de - Jos, Costisa, Satul - Mare
Rominesc, Voitinel i Volovat
(v. fie-care) ; 2) din hergheliile:
Burla si Milisaut (v. fie-care).
Se gasesc 855 cal, 488 vite
cornute, 73 porcl, 9 stupf.
Ha§u, cdtun, pendinte de corn.
rur.IacobenI, distr. Cimpulung.
Are 9 case si 34 locuitorf.
Ha§u, cdtun, pendinte de tirgul
Vatra - Dornef, distr. Cimpu-
lung.
Are 8 case si 57 locuitori.
Hatna, coin.rur., distr. Suceava,
asezata pe pir. Hatna, afluent
al riului Suceava.
Suprafata 11.79 km.2; po-
pulatia 2263 locuitori, aproape
esclusiv rutera, de relig. gr. or.
Se cornpune din vatra sa-
tuluf cu 1927 locuitorif si din
satul Darmanesti.
Este punctul de intilnire a 2
drumurf : unul principal Siret-
Suceava i altul distr. Siret-
Hatna. E statie de drum de fer
a linief Cernautf-Suceava, din
care se desprinde aci o ra-
mura ducind spre Cimpu-
lung.
Are un oficiü telegrafo-p0-
tal ; o scoala populara cu 2
clase; o biserica parohiala cu
hramul Jnaltarea Domnului".
La 1776 era catun.
Populatia formata din Hu-
tuff (sail HutanD, veniti din
108
distr. Radautului, se ocupa cu
agricultura i cu cresterea vi
telor si parte cu exploata-
rea padurilor i cu lucrul in
Rominia.
Comuna poseda 907 hect.
parnint arabil, 70 hect. fina-
turf, 18 hect. gradinf, 303 hcct.
irnasurf, 162 hect. padure.
Are 89 cai, 804 vite cor-
nute, 765 of, 723 porcf, 46
stu pi.
Hatna, pddure, distr. Strojinet,
in partea de N. a catunului
Hatnif.
Hatna, mic afluent, pe st. Su-
cevel, ce rasare intre dealu-
rile Calinesti Poparincu si, ra-
mificindu-se sub forma de vi-
roage numeroase, se varsa in
nul Suceava, in fata sat. Hatna,
distr. Suceava.
Hatna, mclie, tine de mosia cu Havrile§tI, mo.ie, cu adm. part.,
alm. spec. Costina, distr. Su- distr. Cotman.
ceava. Suprafata 3.06 km.2; popu-
Are 5 case cu 34 locuitorf. latia 50 locuitori, germani, po-
Hatnii, cdtun, pendinte de corn.
rur. Carpaciü- pe -Siret, distr.
Strojinet. Cultul bkericesc se
face de parohia din Prescarenf.
Havrile§tI saü Gavrile§ti (rut.
Hawryliwce), corn. rur., distr.
Cotman, asezata ifl rnasa corn-
pacta pc partea dreapta a pi-
riulur Sovica, intre Clivesti
Ivancauti.
Suprafata 6.40 km.2; popu-
latia 1040 locuitori, ruteni de
relig. gr. or. precum i putim
israeliti.
Se afla linga drumul distr.
Stauceni Nepolocautf. Are o
scoala populara cu o clasa
o biserica parohiala cu hramul
Sf. Nicolae".
Aceasta comuna este men-
tionata pentru prima oara,
www.digibuc.ro
HEPA
inteun hrisov al Voevodului
Alexandru, purtind data de 2
Iunie '1453, sub numele slay
Gawrilovce, cu ocazia curn-
pararif ef de catre Logofatul
Mihail.
Dupa hrisoavele domnesti,
unul din 1503, dela stefan cel
Mare si altul din 1519, dela
flut sati Bogdan, se poate ve-
dea ca aceasta localitate se
afla in posesiunea episcopuluf
de Radauti, i atunci ca
la 1776.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 759 hect.
imasuri, 46 hect. paduri si 39
pamint arabil, 15 hect. fina
turf, 26 hect. gradini, 29 hect.
hect. balti i helestee.
Se gasese 33 cai, 174 vile cor-
nute, 241 of, 59 porci si 20
stupi de albine.
Ion! i izraeliti.
Havri§, mic afluent, pe dr. Su-
cevitei, rasare de sub dealul
Ciresului si se varsa in Su-
cevita, in fata com. Marginca,
distr. Radauti (v. Sucevita).
Hencereva - Chicera, (Ha n czc-
rewa Kiczera) catun, co-
muna rurala Dolhopole, distr.
Vijnita.
Are 158 locuitori, ruteni.
Hepa, cdtun, pendinte de com.
rur., Seletin, distr. Radauti.
Are 6 case si 30 locuitori,
hutani.
Este asezat la poalele mun-
telui cu acelas nume.
Hepa, munte, cc tine de sirul
carpatin Obcina Feredeul
 HIGA
se gase$te Intre
Straja i Seletin, distr. RA-
dautl (1160 m.).
Higa, cdtun, pendinte de corn.
rur. Sadova, distr. Cimpulung.
Are 30 case si 96 locuitori,
romini.
Higia, munte, 916 m. alt., la
Sud de Dealul Lung $i anume
la confluenta vaii Sadova cu
riul Moldova, in vecinatatea
corn. rur. Sadova, distr. Cimpu-
lung.
Hi 1ga, munte, 1002 m. alt., fa-
cind parte din sistemul muntos
Raraul, la S. de Bitca Mu-
resan, distr. Cimpulung.
Hilgea, cdtun pendinte de corn.
rur. Banila Moldoveneasca,
distr. Storojine i a$ezat pe
piriul Hilgea, la confluenta sa
cu Siretul Mic.
Aci se gaseste un ferestrail
cu aburI.
Hilgea, mo0e, cu adrn. speciala,
distr. Storojinet.
Suprafata 26.35 kin.' ; popu-
latia 57 locuitori, in majori-
tate israeliti.
Hirna, cdtun, pendinte de corn.
rur. Sadova, distr. Cimpu-
lung.
Are 50 case si 165 locuitori
rominI.
Hirna, turld, pendinte de com.
rur. Pojorita, distr. Cimpulung.
Are 2 case si 8 locuitoff.
Hirbovet, mic afluent, pe dr.
SuceviteI, cu care se impreuna
aproape gura in gura cu pi-
dui Volovatu, ma! sus de corn-
Radaut, distr. Radauti (v. Su-
cevita). Rasare din lunca Su-
ceviteI.
109
Hlibicioc, cdtun, pendinte de
corn. rur. Broscautul - Noù,
distr. Storojinet.
Hlibicioc, cdtun, pendinte de
corn. rur. Cuciur-Mare, distr.
Cernauti.
Are 9 case si 40 locuitorI
rutenI.
Hlibicioc, cdtun, pendinte de
rno$ia cu adm. part. Comena,
distr. Cernauti.
Are 4 case $i 17 locuitorl,
rutenI.
Hlibicioc, complex de mid" dea-
lun pe partea dreapta
a piriului cu acela$ nume, spre
E. de Storojinet, distr. Storo-
jinet.
Hlibicioc, pîrlu, afl. pe dr. Cere-
musuluI, rasare sub pad. Ta-
boris si se varsa in Cerem4
in fata tirguletmluI Vascauti,
distr. Vijnita.
Hlibicioc, pirtu, afluent pe st.
riului Siret, ce rasare de sub
dealul Domalenschi Teclan, mai
sus de cat. Hlibicioc i ali-
mental de o multime de iz- Hliboca, cdtun, pendinte de sa-
voare i pîrîiae, ce-$I aü obir-
sia lor pe terit. intinsei corn.
Cuciur Mare, se varsa in riul
Siret, aproape de localil. Rop-
cea, distr. Storojinet, formind
valea larga a Hlibicioculul.
Hliboca (Hliboka), tirg, distr.
Siret, a$ezat in valea Siretului
despartit numai prin citeva
finete de corn. rur. Preseca-
renI (distr. Sorojinet). Supra-
fata proprietatilor comunale e
de 14,95 km. patrati, in care
se cuprind i cele 'docia ate-
nente Chicerca i Cinstea, cu
4700 locuitori, din carI cea
maI mare parte sunt rutenI
gr. or. i alti slavI gr. cat.
www.digibuc.ro
HLIBOCA
E strabatut de drurnul prin-
cipal Cernautf-Siret, din care
se bifurca un drum ce duce
la Storojine i alte cal* cornu-
nale. Ca statie principala a
liniei mari Lemberg-rernauti-
Suceava, serveste ca punct de
legatura pentru lima ferata
locala Hliboca-Berhomet pe
de o parte si linia locala Hli-
boca-Siret pe de alta parte.
Are doua Fob populare cu
cite 4 clase, o biserica orto-
doxa ce tine de protopresbi-
teriatul StorojinetuluI una
gr catolica. Are si banca popul.
c u un cah. de lect.
Populatia slava straina s'a
pripa$it aci pe urma punctu-
lui de intilnire a celor trei
linii ferate, find trebuinta de
multi lucratori, precurn i cu
ocazia infintareI unei mari
fabrici de spirt. Actualmente
functioneaia in Hliboca $i alte
fabrici, din carI una de cara-
rnizi foarte cautate. Tirgul de
vite ce se tine in Hliboca in-
cepe a fi de asernenea foarte
cautat, avind legatura buna cu
satele bogate de prin prejur.
tul Semacova, corn. rur. Co-
niatin, distr. Vijnita.
Are 9 case si 48 locuitori,
rutenI.
Este asezat pe dealuri, la
V. de satul Semacova, i e nu-
maI o parte din catunul Hli-
boca, cea-l-alta parte depinzind
de satul de re$edinta Conia-
tin.
Hliboca, moOe cu adm. part.,
distr. Siret.
Suprafata 29.43 km.' ; popu-
latia 122 locuitori, rutem $i
izraeliti.
Coprinde pe linga rnosia
Hliboca, pr. zisa, $i tirlele Bod-
nari, Chicerea i Ploce.
 HLINITA
filinita, corn. rur., distr. Storo-
jinet. asezata la confluenta
piriului Hlinita cu Prutul.
Suprafata 1.19 km2; popu-
latia 1975 locuitori, in majo-
ritate rutem, de relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 1806 locuitorl si din
catunul Corostovata cu 169 lo-
cuitori.Aresi o colonie de tigani.
Este strabatuta de drumul
principal Storojinet - Sniatin ;
are o scoala populara cu 2
clase si o biserica parohiala
cu hramul Adorm. M. D."
La 1776, mazilul Teodor
Flondor, in a carei posesie se
afla, a zidit aci o biserica al
carei patronat este, OM In Hlinita-Nadler, rno0e, cu admi-
ziva de azi, detinut de familia
Flondor.
In apropierea Hlinitel, se
gasesc ruine istorice, probabil
din vremea Polonilor, cad
poarta numele caracteristic de
Mozdzirne -Zamky" (adica :
castelele cu obuziere).
Pe teritoriul comunei se afla
o vie.
Populatia se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vi -
tiganii Insa, cari intr'o
telor ;
vreme erail foarte numerosi,
practica meseria de lautari
ambulanti, odinioará vestiti,
mai ales pentru ariile si cin-
tecele lor batrinesti moldo-
vene. Limba acestor artisti
ai naturei era OM nu de mult
cea romineasca ; asta-zi mnsa
numai cei batrirfi mai stia ro-
mineste. Colonia se mai men-
tine in catunul Corostovata si
a fost raa decimata la 1866
prin holera si foamete.
Comuna poseda 992 hect.
pamint arabil, 87 hect. fina-
turi, 16 hect. gradini, 159 hect.
imasurI. 523 hect. padure.
Se gasesc 87 cal, 385 vite
cornute, 153 oi, 300 porci, 71
stupi.
110
Hliníta, piriii, afluent pe dr.
Prutului, räsare sub dealul
Criva, la S. de corn. Broscau-
tul Vechiii, distr. Storojinet si
primind pe st. piriiasele La-
zar si Cabena, iar pe dr. pi-
riiasele Vivlar si Lopatnic, se
varsa in Prut la N. localit. Hli-
nita, distr. Storojinct, dupa ce
a udat comunele Bobesti si
Dracinet, distr. Storojinet.
Hlinita-Flondor, movie, cu admi-
nistratie speciala, distr. Storo-
rojinets. Suprafata 14.64 km':
populatia 20 locuitori; proprie-
tate a familiei Flondor.
nistratie speciala, distr. Storo-
jinet. Suprafata 4.26 km2;
populatia de 33 locuitorl, toti
izraeliti.
Hlisna, plriia, ce rasare pe
marginea de S. a corn. Cuciur-
Mare si se varsa In pir. De-
rehlui (v. Derehlui).
Hoinícenr, edtun, pcndinte de
corn. rur., Banila Moldove-
neasca, distr. Storojinet.
Are 199 locuitori, romini,
gr. or.
Holetchi-VelechiI (Holeckij We-
lekij), rnunte, 1.014 m., ce tine
de grupul de culmi Cornu-
Tom nati cul (v. Carp. Bucovinei
si se afM in apropiere de corn.
ipot Privat, distr. Vijnita.
Holmul, culme micd, ce este ase-
zata la E. de lantul carpatin
Obcina-Mare sail Arsita (v.
Carpatil BucoVinei) si se in-
tinde intre piriul Sucevitei si
piriul $oarecul. Are si un
pisc ce poarta acelas nurne
(874 m).
Holmul, deal, 560-930 m. alt.,
www.digibuc.ro
HORECEA
intre piraele Dragosina la V.,
Sucevita la N. si Soarecu la
O., In vecinatatea corn. Suce-
vita, distr. Radauti.
HoIosena (Holoszyna), cdtun,
pendinte de corn. rur. Iablo-
nita, distr. Vijnita.
Are 170 locuitori ruteni.
Horaita, localitate, cu o her-
ghelie, pendinte de mosia Cos-
t*, atenenta a mosiei cu adm.
part. Hardeggthal, distr. Ra-
dauti.
Horaita, plrla, afluent pe st.
Sucevel, rasare de sub culmea
Prilog si udind sat. Romanesti,
se varsa in Suceava In fata
localit. Milestiutul de jos, distr.
Radauti.
Horaita, culme micd, ce tine
de reg. colinara dintre Siret
si Suceava si se afla in apro-
pierea corn. Mitoca-Dragomir-
na, distr. Suceava.
Horecea (si Ludi-Horecea), conz.
rur., distr. Cernauti, asezata
pe malul drept al Prutului,
intre Cernauti si Ostrita.
Suprafata 3.12 km2; popu-
latia 630 locuitori, ruteni si
rornini, de relig. gr. or.
Prin drumuri de tara, co-
munica cu orasul Cernauti; si
cu drurnul principal. In apro-
piere se afla un vad peste
Prut.
Are o scoalä populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cm hramul Nasterea M. D.",
fosta manastire (v. Horecea,
manastire).
Numele sail vechia este Ho-
recea. Cu timpul a primit si
numirea Ludi (adica oameni
pripasip) spre deosebire de
mahalaua Cernautului Hore-
cea. Locali ta tea purta odata nu-
 HORECEA
mele Scutela, fiind-ca locuitorif
acestei comuni erail scutitf
de biruri.
In apropierea comunei se
afla o padurice, In mijlocul
careia exista o pestera, ce
servea drept becia, in care
calugariï de la manastirea Ho-
recea pastraa fructele in tim-
pul ernei.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
si putin cu ale gradinariei.
Comuna poseda 110 hect.
pamint arabil, 13 hect. fina-
turi, 17 hect. gradini, 22 hect.
imasuri, 9 hect. padure.
Are 40 cal, 139 vite marl,
122 oi, 125 porci.
Horecea, mahala a Cernau-
ului, asezata pe malul Pr utul ui
inconjurata de o padure
frumoasa, care serveste Cer-
nautenilor in timp de vara
drept loc de excursiuni free-
vente ; formeaza o sectiune
comunala deosebita cu parohie
proprie.
Are 750 de locuitori, cea
mai mare parte Romini si de
religie ortodoxa, ce se ocupa Horodi§tea, vechiu catun, In
cu plugaria i pescaritul. Are care s'au pus bazele emu. rur.
o scoala pop. si o biserica fru- de azi, Voloca-pe-Derehlui,
moasa, foasta manastire (v. distr. Cernautl.
Horecea, manasti re).
Mahalaua Horecea poseda
198.44 hect. pamint arabil, 8.49
hcct. finaturi, 35.77 hect. gra-
dini, 72 hect. ima;urf si 10
hect. pad u re.
Locuitoril poseda 40 de cai,
139 de vite cornute, 122 of,
125 porci si 19 stupi de al-
bine.
Horecea, minds/ire, asta-zi bi-
serica parohiala a comunei
rurale cu acelas nume (v.
Horecea, corn. rur.) se pare
ca trage inceputurile sale Cotman.
pe urma unei siharstrii, ce se
111
afla in padurea de pe malul
Prutultn. La 1730 a cladit
episcopul de Radautl i mai
tirziu mitropolit al Moldovei,
Antoniu, pe acel loc o biserica
de lemn cu cite-va chilii de
calugarI. La rangul de manas-
ti re a fost ridicata aceasta mica
chinovie abia in vremea egu-
menului Artimon, care a ter-
minat pe la 1766 cladirea de
peatra cu ajutorul Mitropo-
litului Gavril si a marelui
logofat Cilibiu. In chiliile con-
struite dupa un anume stil,
adica intre naosul i turnurile
bisericei, vietuiaa la luarea
Bucovinef de catre Austria
inca 20 de monahi. Odata cu
secularizarea celorlalte manas-
tirf, a fost destiintata si Ho-
recea.
Manastirea poseda intre alte
proprietati concedate de Voda
Grigori Kalimah, i dreptul in-
casaril taxelor pentru trecerea
Prutului en podul umblator
ce se afla in apropiere, iar
dincolo de hotar avea mosiile
Mogosesti i Nahoreni.
Horodi§tea, deal, 515 m., se
gasesle In apropierea comu-
nelor Volocasi Mihuceni, distr.
Cernauti si nu departe de locali-
tatea unde, se pretinde asta-zi
cu oare care certitudine, ca
ar fi tost Codrul Cosrninulul,
vestit prin epizodul singeros
de la 1498, &id ostasii lui
stefan cel Mare ail calcat
armata regelui polon Albrecht.
Horodi§tea, tirld, pendinte de
corn. rur. Cincau, districtul
Are 2 case si 4 locuitorf.
www.digibuc.ro
HORODNICUL DE-JOS
Horodivcin (Horody wszczyn ),
c(Uun, pendinte de rnosia cu
adm. part. Dorosaut, distr.
Cotman.
Are 7 case si 29 locuitori,
ruteni, gr. or.
Horodivcin ( Horodyvt szczyn ),
pendinfe de corn. rur.
Dorosaut, distr. Cotman.
Horodnicul, afluent, al pir.
Saha, ce curge in Suceava (v.
Saha) ; rasare sub muntele Pe-
troasa i prirnind pe st. pi-
riiaul Locescu si pe dr. piriia-
sul Tesora, se impreuna linga
sat. Horodnicul de Sus cu pir.
Toplita i conslitue pir. Saha
(v. Saha).
Horodnicul, coarna rnuntoasa,
ce tine de reg. colinara dintre
Moldova si Suceava si se in-
tinde intre riul Suceava
afluentul ei Sucevita, formind
un triunghiu scurt i avind ca
punt culminant dealul Osoiu.
Horodnicul-de-Jos, corn. rur.,
distr. Radauti, asezata pe un
mic afluente al piriului Horo-
dnic, spre V. de Radauti.
Suprafata 19.80 km.2; popu-
latia 2100 locuitori romini, de
relig. gr. or.
Este in apropierea drumului
princip. Marginea-Vicov ul-de-
Jos, precum si a drumului
distr. Radauti-Galanesti.
Are o casa de economie;
un cabinet de lectura ; o scoala
populara cu 3 clase; o biserica
parohiala cu hramul »Sf loan"
o alta filiala In vechiul catun
Calugarita, cu hramul Inal-
tarea Sf. Cruet", zidita la anul
1591 in locul schitului de calu-
garitece durase pana atuncf, In
acest loc.
In hrisoave se pomeneste
despre aceasta corn. ca find
 HORODNICUL DE-JOS
unitä cu Horodnicul-de-Sus,
trite() singurd comund numitä
Horodnic.
In apropiere se vat peste
60 de tumuli, dintre can unele
aü fost sapate in 1893 si s'au
gasit in ele unelte de piaträ,
resturl de carbuni de lemn,
fragmente de oase impietrite,
etc.
Populatia se ocupd cu a-
grirultura i cu cresterea vi-
telor.
Comuna posedd 2083 hect.
pdmint arabil, 430 hect. fine-
turf., 21 hect grddini, 292 hect.
imasuri, 1367 hect. päduri.
Se gäsesc 183 cal, 1243 vite
cornute, 227 oi, 832 porci
280 stupi.
Horodnicul-de-Jos, mo0e, ate-
nentd a mosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radauti.
Are 8 case si 85 locuitori
romini gr. or. Coprinde si
herghelia Preditul-Noü, pre-
cum si tirlele Preditul-Mijlo-
ciü, Tocuritura i Toplita.
Horodnicul-de-Sus, corn. rur.,
distr. Radauti, asezatd pe pi-
raele Toplita i Horodnic, find
lipita de partea de S.-V. a Ho-
rodniculuï-de-Jos i spre V. de
Radauti.
Suprafata 31.00 km.2; po-
pulatia 2592 locuitori, romIni,
de relig. gr. or.
Este strabdtutd de drumul
principal Marginea - Vicovul-
de- Jos si in apropiere de dru-
murile distr. Radauti-Galanesti
Radauti-Marginea.
Are 2 scoale populare, una
cu 2 clase i alta cu 4 clase ;
o bisericd parohiala cu hra-
mul Sf. Dumitru" o casa
de economie.
A fost pand In timpurile din
urma unita cu Horodnicul-de-
Jos, inteo singura comund nu-
112
mita Horodnic, care este men-
tionatd pentru prima data, in-
tr'un hrisov din 20 August
1474, al lui Stefan rel -Mare.
Intr'un hrisov posterior, din
timpul lui Iancu Vodd, cu data
de 14 Februarie 1582, se vede
cä apartinca familiel Diacului
Vadici. Prin hrisovul din 12
Iulie 1597, de la Ieremia Mo-
vild, a fost ddruita manastirei
Sucevita.
Populatia formata din locui-
originarl si din colonisti
din Transilvania, se ocupa cu
agricultura, cu cresterea vile-
lor i cu paduritul.
Comuna, una din cele mai
frumoase si mai bogate din
Bucovina, posedd 1897 hect.
pamint arabil, 550 hect. fina-
tsuri, 28 hect. gradini, 543 hect.
imasuri, 1367 hect. paduri.
Se gasesc 130 cal, 1321. vite
cornute, 277 01, 1118 porci si
116 stupi.
Horodnicul-de-Sus, mo0e, ate-
nentd a mosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radautl.
Are 6 case si 50 locuitori
rominï, gr. or., impreund cu
hergheliile Preditul-Vechiti
Hardeggthal.
Horo§Auff ( Horoszoutz ), corn.
rur., distr. Cotman, asezata
pe ambele parti ale pIriului
cu acelas nume, intre com. Bo-
ianciuc i hotarul spre distr.
Radauti.
Suprafata 9.45 km.2; popu-
latia 1642 locuit., ruteni, gr. or.
Coprinde pe linga vatra sa-
tului i tirla Berdo.
Este strabatutd de drumul
distr. Iurcavat-Horosauti, care
o leaga cu drumurile princi-
pale Cernauti-UScie Biskupie
(Galitia) si Noua Sulitd-Do-
bronovat.
Are o scoald populara cu o
www.digibuc.ro
HRANITA
clasa i o bisericd parohiala
cu hramul Adorm. M. D.".
La 1776, era proprietatea ca-
marasilor Mihalachi Bognischi
si Mihail Vlaicu.
Populatia se ocupa cu agri-
cul tura.
Comuna posedd 860 hect.
paniint arabil, 59 hect. fina-
turf, 47 hect. gradini, 110 hect.
irnasurI, 738 hect. paduri, 3
hect. 50 a. helestee.
Se gasesc 95 cal*, 492 vite cor-
nute, 287 oi, 195 porci si 44
stupi de albine.
Horo§äuti, mo0e, cu adrn. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 10.46 km.2; po-
pulatia 101 locuitori, In majo-
ritate ruteni gr. or.
Coprinde, pe linga mosia Ho-
rostiut pr. zisd, i tIrla Berdo.
Hovinet (Howynec), mic aflu-
ent pe st. Seretelului Mic, iz
voreste din pad. Fintinitas i se
varsä in Siretelul Mic, linga
indltimile cunoscute sub nu-
mele de Seliscioara, mai sus
de corn. Daviderff, distr. Sto-
roj in et.
Hrabusna, cätun, pendinte de
satul Putila, corn. rur. Storo-
net-Putila, distr. Vijnita.
Are 119 locuitori, ruteni,
gr. or.
Hrabusna, tirid, pendinte de
vatra satului Storonet-Putila,
distr. Vijnita.
Hranita, afl. pe st. Mol-
dovei, ce ia nastere din piriia-
sele Pripasna i Trepare, in
apropierea corn. Stroesti, distr.
Suceava, i formeazd de la lo-
calitatea Liteni i pand la con-
fluenta cu pir. Bunestl hotarul
intre Bucovina si Rominia,
primind Inainte de varsarea
 HREBEN
sa in Moldova, pe terit. romin
la dr. Inca piriiasele Stupca si
Ciunciurile, cari izvorasc ie1e
in Bucovina.
Hreben, cdtun, pendinte de corn.
rur. Sipot, distr. Radautt
Are 131 loc., hutani, gr. or.
Hreben, culme laterald, ce se Hrebin, cdtun, pendinte de corn.
desprinde din muntii Losova-
Maximet (vezi Carpatif Buce-
vine».
Hreben-Izvor, munte, ce tine de
culmea Obcina Feredeul si se
afla nu deparle de localitatea
fzvor, distr. Radaut, avind o
inaltime de 1368 m.
Hrebene§ff (Hrebenyszte),
pendinte de vatra satului Ia-
blonita, distr. Vijnita.
Hrebenet, munte (13464 m.), ce
tine de culmile sistemulul Ob-
cina Feredeul si se afla spre
N.-V. de comuna Sipot Came-
ral, nu departe de hotarul Un-
gariei, distr. Cimpulung.
Hrebeni§tea, culme, ce formea-
za partea de N. a siruluI mun-
tos Hrebenistea-Stavioare
este despartita de restul sudic
printr'un plaia asezat intre
valea Putilel si a Ialovicioarei
(v. Carpatii BucovineI).
Hrebeni§tea, munte (1.424 m.),
ce tine de sirul carpatin Hre-
ben istea-StA vioarc (v. Carpatii
Bucovine0 si se gaseste in a-
propiere de hotarul GalitieI in
distr. Vijnita.
Hrebeni§tea - Stivioare , ir Hrobi (Hroby), virf de munte,
muntos,la nordul Carpatilor- siluat pe culmea Stara Vipcina
Paduresi aï Bucovinel (v. Car-
patii Bucovine0 avind ca punct
culminant pe muntele Dverlet
(Dwerlec).
6231, Diclionarul Bucooinel
113
Hrebin, cdtun, pendinte de corn.
rur. Plosca, distr. Vijnita.
Are 3 case si 9 locuitorl.
Hrebin, cdtun, pendinte de corn.
rur. Sergieni, distr. Vijnita.
Are 142 locuitori, hutani,
gr. or.
rur. Toraceni, distr. Vijnita.
Are 19 case si 109 locuitori,
hutani, gr. or.
Hrebin, munte (halt. 1.432 m),
ce tine de inodatura de culmi
Obcina Chiril si Capatina,
care face parte din sirul prin-
cipal al Muntilor Padurosl Bu-
covineni ; se afla in apropierea
orasuluI Cimpulung pe hotarul
Rornin
Hret (Hrec), cdtun, pendinte de
satul Ciurnarna, distr. Cimpu-
lung.
Are 3 case cu 13 locuitori.
Hricava (Hrynawa), tirld, pen-
diote de corn. rur. Cuciurmare,
distr. Cernauti.
Are 3 case si 17 locuitori,
ruterif, gr. or.
Hrince§ti, sat veclzict, ce pare,
dupa traditiune, ca ar fi existat
spre E. de somuna de azi Caz-
vana, distr. Gurahumora (vezi
Cajvana).
Hrobi (Hroby), cdtun, pendinte
de corn. rur. Sipot, distr. Ra-
dautI.
Are 185 locuitori, hutani
rutera, gr. or.
(v. Stara Vipcina), avind o inal-
time de 1.505 m.; se afla intre
cornunele Izvor si Moldova
(Sulita), distr. Radauti.
www.digibuc.ro
HUMOR IA
Hrobi-Potoc (Hroby-Potok), iz-
vor, ce rasare din masivul
muntos Hrobi, chiar:sub poa-
lele muntelui cu acelas nume
impreuna cu izvorul Lucava
clad nastere riuluI Moldova
(distr, Cimpulung), impreunin-
du-se linga culmea Camienca
(Kamienka).
Huciul, pfrtü, afl. pe st. Pru-
tuluf, ce rasare sub dealul Bas,
la S. de localit. Toporout, a-
proape de hotarul Galitiel, intre
culmile deluroase Savcina
Cuciuba (Savczyna Kuczuba)
si dupa ce uda corn. Toporout
Rarancea, se varsa In Prut
In dreptul tirguletului Boian,
distr. Cernauti.
Huliu, ifirtia, care constitue Im-
preuna cu piriul Bereni aflu-
entul Corciatsca (Corczatka);
izvoräsc la S. de corn. Corcesti,
distr. Storojinet.
Hulpari, ttrld, pendinte de corn
rurala Fratautul- No6, distr..
Radauti.
Are 3 case si 10 locuitori.
Humena, complex de paduri si
fir-1W, distr. Storojinct, la S. de
Suceveni, linga holarul de S.-E.
al districtuluI.
Humoria, mic platoil (508 rn.),
distr. Storojinet, cuprins intre
ultimele ramificatiuni ale lan-
turilor de coline ce merg spre
Siret.
Se margineste la N. cu Si-
retul, la S. cu piriul Arsovat,
la V. cu inaltimile Leurda
Poiana-Mare, iar la E. cu crin-
gul Corn si cu locurile arabile
ale corn. Iordanesti.
Humoria, culme, ce tine de reg.
deluroasa dintre Siret si Su-
ceava.
li
 HUMORUL
Humorul, minästire, fn districtul
Gurahumora, pe malul drept al
rhiletul di cu acelas nume. A fost
fondatd la 1427, de catre fiI vor-
niculuI Lazar, numiti Stanciu
si Costea, pe teritoriul satuluI
Dobrin ce exista In acel loc si
li se ddruise de domnul Ale-
xandru-cel-Bun. Insusi domnul
a ddruit apoi aceastä minds-
tire cu mosiile Dvorniceni, Sta-
uceni si Glodeni.
In timpul domnief luli Petru
Rares, Intre aniI 1527 si 1530,
mindstirea, precum si tot ce o
incunjura, a cazut prada pus-
stiireI, precum ne aratä si as-
tazI Inca ruinele de pe locul
acela. Sfintul Ideas a fost totusl
reconstruit la micd departare,
de cdtre logofdtul Toader Bo-
bojoc si sotia acestuia Anas-
tasia la anul 1536, asa cum
se gäseste si acum. Serveste
astdzi ca biscricd parohiald a
114
comuneI Mindstirea Humor.
In interiorul el se \Tad Inca les-
pezile mormintelor ctitoricesti.
La secularizarea mindstireI
Humor de catre austriaci, se
aflail acolo hied 11 monahl. De
aceasta mandstire tineail mo-
sifie Humora si Gurahumora,
o parte din satul Baiasesti, apoi
Pa rtestiI, fractiunIdin satele Co-
manesti si Romanesti si m un-
tele Magura.
In Moldova mInAstirea Hu-
mor avea mosiile Vorniceni,
Strahotinul, Feredieni, Covas-
na, Dersca, precum si ceva
podgorii.
Humorul, mare afluent, al riu-
lui Moldova, cell adund iz-
voarele sale sub coamele cul-
milor dintre Humor!, Poiana-
Mdruluï, Poiana-Micului siSco-
rusetul, si se varsd In Mol-
dova lingd tIrgul Gurahu-
www.digibuc.ro
HUTA-NOUA
mora, In districtul cu acela§
nume.
In cursul WI serpuit, Hu-
morul primeste Inca pe dr.
piriul LunceI, pir. Madernita
si pir. LerseI, iar pe st. piraele
Cigdus si Varvata. FormInd
o vale din cele mai incintd-
toare si plind de mid stabili-
mente pentru exploatarea lem-
ndriei, udd satele Plesi, Poiana-
Micului, Mandstirea Humoru-
luI si Boni.
Humorul, pirta, afluent pe dr.
Bistritel, izvoreste de sub poa-
lele culmei Butea-Armeanului
si se varsd mal jos de corn.
Cirlibaba, distr. Cirnpulung.
Huta-Ilschi, edtun, pendinte de
corn. rur. Crasna Ilschi, distr.
Storojinet.
Huta-Noui (v. Neuhiltte).

lablonita ( ja blonitza ) , corn.
rur., distr. Vijnita, asezatd. pe
Ceremusul Alb, la S.-E. si. li-
pita de Coniatin.
Suprafata 65.30 km.2; po-
pülatia 1190 locuitorI ruteni
si un mic numdr de izrae-
litl.
Se compune: 1) din satul
de resedintä Iablonita, care,
impreund cu tirla Hrebenesti,
numdrd 673 locuitorI; si 2) din
cdtunele: Holosena, Ialovicioa-
ra si PlaI (v. fie-care).
E sträbätut de un drum
de munte care vine de la Vi--
nita §i trece prin Coniatin,
Dolhopole si Stebne si ajunge
la Storonet-Putila.
Are o scoald populara cu o
singurd clasd ; o bisericd pa-
rohiald cu hramul Sf. Arh.
Mihail" in satul de resedintd,
precum si o capeld in Ialo-
vicioara (v. Ialovicioara, cd-
tun).
La 1776, era sat pendinte Iacobeni, corn. rur., Cimpulung,
de Cimpulungul Rusesc.
Populatia formatá din Hu-
tani, gr. or., se ocupd cu prd-
sila de vite si cu plutaritul.
Comuna posedd 121 hect.
parrant arabil, 982 hect. fina-
turI, 12 hect. grAdinI, 841 hect.
imasurI, 226 hect. poeni, 5569
hect. paduri.
I
Se gäsesc 125 caI, 574 vite
cornute, 1008 oI, 239 pord si
54 stupi.
lablonita ( Jablonitza ), cdtun,
pendinte de mosia cu adm.
part. Putila, distr. Vijnita.
Are 8 case si 16 locui-
torI.
lablonovät, ferma, pendinte de
mosia cu adm. part Cuciur
Mare, distri Cerndutl.
Are 7 case si 35 locui-
torI.
lablonovät, tirld, pendinte de
mosia Camena, pr. zisd, care
impreund cu cdtunul Hlibicioc,
formeazd mosia cu adm. part.
Camena, distr. Cernauti.
Iacoba§I, tirld, pendinte de va-
tra corn. Frdtdutul-Noti, distr.
Räddut.
asezatä pe ambele malurI ale
Bistritei Auril.
Suprafata este de peste 50 de
km. patrati, fiindcd comuna se
compune din vatra satului cu-
rat romineascd si trasd mal
mult pe partea munteluI avind
cloud cdtune Ciotina si Hash'
si din coloniile germane sta-
www.digibuc.ro
bilite In regiunea miniera din
vale si earlz compun atenen-
tele Manzthal, Eisenthal si Pu-
cios. Populatiunea totald e de
3300 locuitorI, din cart 1000
sunt romIni bdstina§l, gr. or.,
iar restul colonistl germanl
parte catolicI, parte evange-
lid.
Comuna e sträbdtutä de ma-
rele drum carpatin ce vine din-
spre Cimpulung, trece spre
Dorna si leaga Bucovina cu
Transilvania si de soseaua de
artd nu de mult construita ce
se Irnbind de aci luind direc-
tia spre arlibaba si trecind In
Maramures. IacobeniI au si
statie de cale feratd a linieI
locale Hatna-Dorna.
In comund se alb 4 scan
populare si trei bisericI, din
carl una gr. orientald cu hra-
mul Sf. Gheorghe, una cato-
lied si una protestantd. Are
oficiu. telegrafo 'postal, bancd
pop. si cabinete de lecturd,
unul romin si altul german.
Comuna este importanta
prin stabilimentele miniere ce
s'au Infiintat aci Inca pe la
1872 din initiativa unor minierl
bogatl veniti din Ungaria (co-.
mit. Zips). Intreprinderea a tre-
cut apoi In minile familid Manz
din Stiria, care la rindul el a
 IACOBENI
adus intre anil 1784-98 colonisti
numerosi germani deprinsl cu
lucrul la mine si au fondat aci
o industrie minierd foarte te-
meinica, ce s'a tinut pind la
1860. Dupd o decadenta destul
de lunga exploattirile miniere,
mai ales acele de mangan, au
fost continuate de cdtre stat,
avind ca locuri de cdpetenie
regiunile de la Arsitan si Pu-
ciosul.
In Iacobeni se afla o admi-
nistratie montand, uzine mari
de fonderie si fasonare de fer
brut, apoi un ferestrdu mare
de lemnärif industriale si cup-
toare pentru fabricarea varula
Populatiunea romineasca se
ocupa cu plutaritul pe Bis-
trita si cu prasila vitelor si nu
s'a amestecat de loc cu cea
germand.
La O. de Iacobeni se gd- Ialovicioara sat, care, impreund
seste plaiul MestecdnestI peste
care trece vestitul drum car-
patin, iar in apropiere incin-
tätoarea regiune numita Valea
Panel.
lacobeni, mo?ie, cu adm. spec.,
distr. Cimpulung.
Iacobe§tI (sail Fogodisten), com.
rur., distr. Suceava, asezatä in-
tre satele Romanesti si Ddnila.
Suprafata 2.18 km.2; popu-
latia 572 locuitori, in majori-
tate romini, de relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tutu] cu 318 locuitori si din
satul atenent Gura-SoIcif.
Este asezatd aproape de dru-
mul princip. Suceava-Siret.
Are 2 scoli cu cite o da-
sä, una romineasca si alta
ungureasca ; locuitoril romini
tin de biserica parohiald din Ialovicioara, cdtun, pendinte
Romanesti. de corn. rur. Iablonita, distr.
La 1776, o jumdtate apar- Cimpulung.
tinea mänästirei Ilisestl, (Id-
ruitá find la anul 1737 de
116
cdtre voevodul Grigore Ghica ;
cealaltd jumdtate apartinea ma_
zilului Alexandru Vasilco. La
anul 1777, dupä altif la 1779,
a fost mdritd cu colonisti un-
guilt - Seca din Transilvania,
cari ail dat comunei supranu-
mele de Fogodisten.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Se gaseqc 21 cal, 150 vite
cornute, 47 ol, 111 porci si 49
stupi.
Iacobe§ti (sail Fogodisten), I'm- Iarnovatul, pirta, afl. pe st. riu-
ie cu adm. part. spec., distr.
Suceava.
Suprafata 6.64 km.2; popu-
latia 57 locuitori, dintre earl
31 rominI si 21 izraeliti; relig.
gr. or. si mozaicd (vezi Iaco-
besti, corn.).
cu satul de resedinta Plosca,
formeazd corn. rur. Plosca,
distr. Vijnita.
Este asezat la confluenta pi-
riuluI cu acelas nume cu Ce-
remusul Alb, spre S.-V. de sa-
tul de resedintä, la o insem-
natä deptirtare.
Se compune din catunele t
Calensca Chicera (Kalenska
Kyczera), Ozirna, Polenschi
(Polefiskyj) si Stih (v. fie-
care).
Comunica cu satul de rese-
dintä, precum si cu lablonita
si Storonet-Putila, prin dru-
meacurI de cäldrie, prin poteci
si chiar prin drumurl de 0-
rute.
Are 19 case si 81 locuitori
hutarif, gr. or. si o capeld cu
cimitir.
Are 101 locuitori hutani,
gr. or.
www.digibuc.ro
IAZLOVATUL
Ialovicioara, cdtun pendinte de
corn. rur. Sipot, distr. Ra-
autt
Are 6 case si 22 locui-
tori hutani gr. or.
Ialovicioara, pirta, afl. pe dr.
Cerernusului Alb ce-si adund
apele sale la poalele muntelui
Tomnaticul si sub culrna Co-
bila si se varsd in dui Cere-
mus, in apropierea culmei
Oglinda, distr. Vijnita.
letului Siretul Mic, rdsare de
sub poalele muntelui Muncel,
distr. Storojinet si se varsd in
Siretel, in dreptul satulul Ci-
resi.
larovitul, culme ce tine de Ian-
tul muntilor Tomnaticului si
se ridicd d'asupra piriuldf Ia-
lovicioara, care o desparte de
culmea sot-A Coliba (v. Car
patii Bucovinei).
larovita, cdtun, pendinte de com,
rur. $ipot, distr. Radautf.
Are 25 case si 85 locui-
toil hutarif gr. or.
larovita, pisc, ce tine de sirul
carpatin al muntilor Tomna-
ticului, 1580 mb (v. Carpatii
Bucovinei),
Iazlovatul, corn. rur., distr. Gu-
rahumora asezatd pe valea
formata de pirlul cu acelas
nume, afluent al riului Su-
ceava.
Suprafata 17.92 km.2; po-
pulatia 1682 locuitori, romini ;
relig. gr. or.
Este legatd, printr'un drum
comunal cu corn. Arbora, pe
unde trece dr. distr. Radauti-
Cacica si prin drum uri comu-
nale cu Milisdutul-de-Sus si cu
cel de Jos precum si cu Burla,
 IAZLOVATUL
Are o biserica parohiala cu hra-
mul Sf. Nicolae" si o scoala
populara cu o clasa.
Intr'un hrisov, datind din 1
Aprilie 1448, se face rnentiune
de aceasta comuna, ceea-ce in-
semneaza ca intemeierea sa
este foarte veche. A fost mult
timp in posesia minastirei Su-
cevita, care la 1625 a cedat-o
corn. So lca in schimbul corn.
Iubanesti si Cristenesti, schimb
confirmat si de domnul de a-
tund Radu Mihnea.
Populatia, formata din lo-
cuitori originarl, peste cad
aill venit colonisti transilva-
neni, se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor.
Comuna poseda 1293 hect.
parnint arabil, 76 hect. fina-
turi, 16 hect. gradini, 258 hect. Are 2 case si 12 locuitori.
imasuri, 34 hect. paduri.
Se gasesc 77 cal, 1003 vite lezdrelul, munte, 842 m. alt.,
cornute, 259 oi, 747 porci si intre pirliasele Pusci si Flori
183 stupi.
Iazlovatul, ptrtd, afl. pe st. Sol-
ed (v. Solca). Rasare din pad.
GlituluI si, primind, mai sus
de sCatiunea hergheliei Burla,
piriiasul Secul, uda com. Iaz-
lovat, se varsa in Solca, nu
departe de punctul Gura-Sol-
cd, distr. Radauti.
ledul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Cirlibaba, distr. Cimpu-
lung.
Are 11 case si 42 locui-
toil romini, gr. or.
ledul, pisc, ce tine de rnuntii
Cirlibabei si se afla in apro-
pierea localit. Cirlibaba, distr.
Cimpulung (1576 m,).
lencelo (Jenczelo), cdtun, pen-
dinte de satul Tovarnita, corn.
rur. Rastoace, distr. Vijnita.
Are 8 case si 36 locui-
torL
117
lerono, mic afluent al pir. Boul,
ce se varsa in riuletul Moldo-
vita (v. Boul), rasarind de sub
poalele rnuntelui Icrono.
lerono, munte, 1274 rn. alt.,
intre piriul cu acela§ nume si
muntele Pausa, a carui rami-
ficatie vine aproape de corn. rur.
Rusii- pe -Boul, distr. Cimpu
lung.
Ie§aniuca ( Jeszaniwka), cdtun,
pendinte de corn. rur. Veren-
ceanca, distr. Cotman.
Are 8 case si 52 locuitori.
Ie§aniuca (Jeszaniwka), tirld,
pendinte de mosia cu adm.
part. Verenceanca, distr. Cot-
man.
precurn si riul Moldova, facind
parte din rnmificatiunile coa-
mei muntoase Obcina - Fere-
deul, distr. Cimpulung.
lezerul, phid, mic afluent al
pir. Sadova, ce se varsa in
Moldova (v. Sadova), rasarind
sub culmea Dealul Petrisul,
distr. Cimpulung.
Ige§ff, corn. rur., distr. Storo-
jinet, asezata pe ambele parti
ale SireteluluI, intre Ciudei si
Patraut.
Suprafata 26.20 km.s; po-
pulatia 2363 locuitori, totI ro-
mini ; relig. gr. or.
Este in apropiere si legat
de drurnul comunal Ciudei-Pa-
trautul-de-Jos, prin drumeacuri
rail intretinute. Are o scoala
populara cu 2 clase ; o sala de
lectura Progresul", o biserica
parohiala cu hramul Adorm.
M. D." ; o casa de econo-
mie.
www.digibuc.ro
ILIW'f
Se compune din vatra sa-
tului si din cat. Zamca.
La 1776, era in posesia ma-
zilului Petre Mortun si a no-
bilului polon Joan Reus.
E sediul multor familii vechi
razesesti, cu nurne earl' indica
ca ail fost, ccle mai multe,
aduse, probabil, din Pocutia-
veche. Tragindu-se din sleahta
polona, locuitorii ail:conservat,
OM astazi Inca, semnele ca-
racteristice originei lor, atit in
port, cit si in vorbe. De alt-
fel insa sunt romanizati.
Dupa o legenda, comuna isi
deriva numirea dela primul
locuitor al ei, colon venit din
Transilvania, cu numcle Egi§.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor ; o
mare parte insa din locuitori
parasesc, In Lim pul anului, tara
lor si cauta de lucru in Ro-
minia.
Comuna poseda 1590 hect.
pamint arabil, 453 hect. fina-
turf, 9 hect. gradinI, 252 hect.
imasuri, 615 hect. paduri.
Se gasesc 171 cal, 722 vite
cornute, 239 porci, 108 stupi.
Ige§ti, mosie boereased cu ad-
ministratie speciala, distr. Sto-
rojinet.
Suprafata 4.27 km.' ; popu-
latia z10 locuitori, romini §i
izraeliti
La 1776, era in posesia ma-
zilului Petre Mortun si a no-
bilului polon loan Rcus.
Ilinca (Jelinka), tirld, pendinte
de vatra satului Ivancaut, corn.
rur. Ivancaut, districtul Cot-
: man.
Ili§e§ti; corn. rur., distr. Gura-
humora, asezata pe partea
stinga a pir. cu acela§ nume,
linga hotarul cu distr. Suceava.
Suprafata 30.11 km.2; popu-
 ILISEST!
latia 3726 locuitorI, parte ro-
mini gr. or. parte germani,
rom. cat. §i ev.
Este strAbdtutd de drumul
principal Suceava-Gurahurno-
ra ; are un oficiti telegrafo-
po§tal. E in apropiere de sta-
tia Pältinoasa, a liniei ferate
Hatna-Cim pulung.
Are 2 §coli populare, una
romineascd si alta germana,
cu cite 6 clase fie-care ; 3 bi-
serid dintre cari una rom. pa-
rohiald gr. ortod. cu hramul Intre Putne, coamd de deal,
Adorm. M. D.", alta ev. de
conf. aug. §i a treia rom. cat. ;
2 case de economil, ale celor
2 populatiuni.
La 1776, pe teritoriul pe care
se afld acum aceasta comund,
se afla o minastire zidità in
anul 1714 §i in care se gaseaii
incd 6 monahi.
Dupd intemeerea sa, aceastd
comund, a fost distrusd de mai
multe ori de Turd §i de Tatari.
In apropiere se aflä ruinele
unei cetati despre care se zice
cd era pe timpul verei locul
de petrecere al unel domnite.
Numele provine, probabil,
de la posesorul stia Ili§escu.
Populatiaformatä din familii
originare §i manila cu emi-
grantI transilväneni §i apoi cu
colonii germane a§ezate aci la
1787se ocupa cu agricultura
§i cu cre§tera vitelor. In a-
ceasta din urrnd ramurd, es-
celeazd populatiunea germana,
prin o frumoasä prasila de cal.
Multi din locuitorii germani
sunt meseria§i.
Comuna poseda 1485 hect.
parnint arabil, 159 hect. fina-
turf, 40 hect. gradini, 866 hect.
ima§uri, 370 hect. padurI.
Se gäsesc 618 cai, 1415 vite
cornute, 300 oi, 1484 porci.
Iii§e§tI, mo0e, cu adm. spec.,
distr. Gurahumorului.
118
Suprafata 5.87 km.2; popti-
latia 10 locuitori.
Coprinde pe ling mo§ia Ili-
§e§ti pr. zisd §i tirla Opcina.
Depindea odatd de corn. cu
acela§ nume.
Ilise§tI, pirta, afl. pe dr. Suce-
vei, rasare lingd corn. Ili§e§tI
§i se varsd in Suceava. in drep-
tul localit Costina, distr. Su-
ceava.
627 1032 rn. alt., ramificatie
a dealului Oglinda, intre pi-
riul Putni§oara la O. §i des-
partit de piriul Putna, prin
dealul Babacaria, linga corn.
Putna, distr. Rädäuti.
jordäne§tf (sail Halaceni), corn.
rur., distr. Storojinet, situatä
pe ambele malurl ale Siretului
mare, intre Ropcea §i Cara-
pciu.
Suprafata 23.30 km.' ; popu-
latia 1755 locuitori, numai ro-
mini ; relig. gr. or.
Este a§ezatä lingdidrumul dis
trictual Storojinet-Petriceanca
§i linga linia ferata Storo-
jinet-Hliboca.
Are o §coala cu o clasä ; o
biserica cu hramul St. Ar-
hangheri Mihail §i Gavril ",
care deserve§te §i catunele
Slobozia Ropcei §i Pribanul.
A fost mai intii in posesia
mindstirei Putna, apoi a boe-
rului Iordache Bal§ §i mai
tirziil a mindstirel Moldovita.
La 1776, o jumatate se gasea
in posesia rdze§ilor, iar cea-
laltd jurndtate in posesia mazi-
lului Nicolae Lescoi.
In Iordäne§ti, pe malul Si-
retului, s'a gasit o secure de
piaträ.
Populatia d'aci se ocupa cu
agricultura §i cre§terea vi-
telor.
www.digibuc.ro
IOSEFFALVA
Comuna poseda 1343 hect.
parnint arabil, 227 hect. fina-
turI, 23 hect. gradinI, 253 hect.
ima§uri, 560 hect. padurI.
Se gäsesc 103 cai, 1242 vite
cornute, 45 oi, 309 porci, 248
stupi.
Iorclane§tI (sail HalacenI), mo-
sieboereascd, apartiitoare ve-
chel familii moldovene§tI Gri-
gorcea §i formind impreund cu
Carapciul pe Siret o singurd
mo§ie, cu administratie spe-
ciala.
IorclänestI, mosie, atenentd a
mo§iei Cupca, distr. Storojinet.
Are 3 locuitori.
loseffalva (sail Tolova), coin.
rur., distr. Gurahumorului, a-
§ezata pe piriu Stupca, afluente
al Hranitii.
Suprafata 7.06 km.2; popu-
latia 992 locuitori, parte ro-
mini, parte maghiari ; relig.
gr. or. §i rom. cat.
Coprinde pe ling yatra sa-
tului §i tirla Podul-Tolovei.
Este situata linga drumul
distr. Suceava - Gurahumora ;
are o §coald populara romi-
neasca cu o clasd §i o alta ma-
ghiara o bisericd rom. cat. ; s'a
asigurat teren pentru construi-
rea unel bisericI filiale gr. or.,
atenentä a parohiei din Dra-
goe§ti.
Dupa vechi traditii, aceastd
localitate se numea Vorniceni
§i era un sat pendinte de ve-
chea comund Dragoe§ti, avind
sediul unui pircalab.
Dupa desfiintarea acestui sat,
a Minas in locu-I un teritoriti,
care la 1776 era in proprie-
tatea Mitropoliei din Ia§i, de
la care, un an mai tirziii, a
trecut in stäpinirea boerului
Ionache Cantacuzen.
La 1786, s'ail a§ezat pe acest
 IOZEFOVCA
teritoriil numeroase colonii de
Maghiarl cari ail infiintat co-
muna de azi Ioseffalva, nu-
initd ast-fel in onoarea ImpO-
ratului Iosef al II-lea.
U multime de monede
arme turcesti, gOsite aci, pare
a invedera ca vechiul sat a
fost ocupat odatO de Turci.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vi-
telor.
.Comuna poseda 586 hect.
parnint arabil, 73 hect. fOna-
turi, 4 hect. 50 a. gradini, 12
hect. imasurl.
Se gäsesc 78 caI, 428 vile
cornute, 323 of, 322 pore! §i 32
stupi.
Iozefovca (losefówka), cdtun,
pendinte de corn. rur. Cado-
bestI, distr. Cotman.
Are 7 case si 68 locuitori.
Ipote§ff, corn. rur., distr. Su-
ceava, asezatd nu departe de
malul drept al fl. Suceava, intre
Bosancea la S. si Suceava
la N.
Suprafata 8.84 km.a; popu-
latia 1.522 locuitori, aproape
esclusiv rutenI; relig. gr. or.
Printre IpotestI i com. Tis-
euti i Lisaura trece drumul
distr. Suceava-Bosancea, care
se continua apoI pinä la extre-
mul punt, Chiliseni.
Are o scoald populara cu o
clasd i o bisericA cu hramul
Sf. Arhanghelf Mihail i Ga-
vril".
La 1776 era in posesia boe-
rului Ienachi Cantacuzino. Nu-
mele comuneI provine, dupa
legendn, de la un pastor ma-
hornedan cu numele Ipo.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna posedd 554 hect.
pArnint arabil, 396 hect. fina-
turI, 12 hect. gradini, 94 hect.
119
imasurI, 0 hect. 8 a. he-
lestae.
Se gdsesc 66 cai, 385 vite
cornute, 280 olf, 180 porci, 8
stupf.
Isari, cdtun, pendinte de satul
Lucavet-de- Jos, corn. rur. Lu-
cavet-pe-Siret, distr. Vijnita.
Are 205 locuitori.
IsarI, tirld, pendinte de rnosia
cu adm. part. Lucavet, distr.
Vijnita.
Ispas, com. rur., distr. Vijnita,
asezatO pe dreapta fi. Ceremus,
intre Millie si Cernohuze.
Suprafaya 28.40 km.2; popu-
latia 4047 locuitori, ruteni
putini izraelitI; relig. gr. or.
Coprinde, pe lingd satul de
resedintä Ispas, cu 3403 locui-
toff, i satele Cernohuze-Ispas
si MOidan-Ispas (v. fie-care).
Este in apropiere de drumul
distr. Vijnita-VascdutI si de
linia ferald Nepolocdutl-Vij-
nita. Are un oficiii telegrafo-
postal ; o scoalä popular-a cu
3 clase i alta filial cu o sin-
gura clas6 ; o bisericd paro-
hiald cu hramul Inaltarea
Domnului" in satul de rese-
dintd i alta filiala in Mdidan-
Ispas ; o partc din comund
tine insd de enoria bisericei din
Cernohuze.
La 1776, apartinea Mazililor
Iordache Tomatei, Stefan Giur-
giuvan, Iordache Lazul i Ior-
dache Darie.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu prOsila de vite.
Comuna poseda 1805 hect.
pOmint arabil, 2156 hect. fina-
naturi, 56 hect. gradim, 561
hect. imasuri, 1544 hect. pA-
duri.
Se gasese 96 cal, 1543 vite
cornute, 186 oi, 545 porci, 157
stu pi.
www.digibuc.ro
ISTENSEGIT
Ispas, mo*, cu adm. part.,
distr. Vijnita.
Suprafata 35.68 ktn.'; popu-
latia 194 locuitori poloni i ru-
tenl; relig. iom. cat., pentru
majoritate, gr. cat. si gr. or.
pentru rest.
Se compune din mosia Ispas,
pr. zisa, cu 141 locuitori, si din
localitàile Cernohuze-Ispas
Mäidan-Ispas saù Zvar (v. fie-
care).
Ispas Maidanschi, deal, 494 m.,
in apropierea corn. rur. Ca-
besti, distr. Storojinet, tine
de regiunea deluroasO dintre
Prut i Ceremus.
Istemegit, (rom. Tibeni), corn.
rur., distr. Siret, asezatA intre
malul sting al SuceveI i dealul
Stirca, spre V. de CrOinicesll,
in fata localitiltilor din distr.
}WOO, Satulmare i BO-
daut.
Suprafata 22.44 km.' ; popu-
latia 2558 locuitori, maghiari-
cingai ; religia romina cato-
lica.
Prin drumuri de tara co-
municA cu localittile vecine
precum i cu drumul prin-
cipal Siret-Suceava ; e halla de
drum de fer a liniei CernautI-
Itcani.
Are o scoala populara ma-
ghiara cu o clasa i o biserica
rom. cat.
Comuna intemeiatd In 1777,
pe teritoriul vechiului sat ro-
minesc Tiberff (v. Tibeni), de
catre o colonie de Maghiarl,
stramutati din Zamostia i ve-
nitI aci sub conducerea misio-
narulul Marconfy.
Comuna este alcatuita in
arhitectura caracteristica a-
cestui popor, cu o stradd mare
lunga, pe marginile careia
sunt insirate case aproape uni-
forme.
 IICANI-GARA
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1518 hect.
parnint arabil, 281 hect. fina-
turi, 52 hect. gradini, 234 hect.
imasuri.
Se gAsesc 295 cal, 894 vile
cornute, 450 Of, 605 pord, 115
stupl.
Itcanii-Gari, corn. rur., distr.
Sucea va, asezatA pe malul
sting al riuluf Suceava, intre
Itcanil-noI í Buninti.
Suprafata 1.42 km.' ; popu-
latia 711 locuitori, parte ger-
mani, parte izraeliti; relig.
rom. cat. si mozaicA pentru
majoritate, gr. cat si ev. pentru
rest.
AlaturI de corn. este un pod
de lemn peste Suceava ce
serveste de trecere drumulul
princip. Siret-Suceava. E statie
de drum de fer a liniei ce vine
dela CernAuti si se bifurcA aci,
o ramurd apuCind spre Su-
ceava si alta in Rominia.
Are un oficiu vamal ; un
oficiu telegrafo-postal; o scoalA
popularA cu o clasa ; tine de
biserica filiald din Itcanii-Vechi ;
are un Mural de politie.
A fost infiintatA in anul
1880, ca comund cu adminis-
tratie specialA, pe teritoriul
corn. Itcanif-Nol.
Populatia se ocupd in deo-
sebi cu negotul.
Comuna posecIA 68 hect.
pftmint arabil, 7 hect. fina-
turi, 4 hect. gradini, 7 hect.
imasuri, 12 hect. pOduri.
Are 13 cal, 45 vite cornute,
6 pord.
Itcanii-Na, coin. rur., distr.
Suceava, asezatO pe pirlul
Rustorba, afluente al riulul
Suceava, la hotarul cu Ro-
minia.
Suprafata 3.20 km.2; popu-
120
latia 415 locuitori, in majori-
tate germani; relig. ev.
Este situata lingO drutnul
principal Siret-Suceava ; punct
de trecere in Rominia ; are un
oficid vamal i o scoald popu-
lard cu o clasa ; populatia ro-
mind tine de biserica cu hra-
mul ,,Sf. Nicolae" din Suceava.
A fost fondata la anul 1787,
pe teritoriul corn. Acanil-Vechl,
de o colonie de Germani.
Populatia se ocupa cu ne- lurcauti (Jurkoutz), coin. rur.,
gotul, precum i cu agricul- distr. Cotman, asezata, In masA
tura i cresterea vilelor.
Comuna posedA 201 hect.
pOmint arabil, 41 hect. 1 ina-
turl, 5 hect. gradini, 63 hect.
imasuri.
Se gAsesc 158 cai, 224 vite
cornute, 150 porci, 64 stupI.
lujinef (Juzynetz), com. rur.,
distr. Cotman, asezat in masa
compacta pe dreapta iazului
GOrny-Staw.
Suprafata 4.35 hect.2; popu-
latia 1032 locuitorI, de relig. gr.
or. si foarte putini izraelitf.
Prin drum. de Ord e legat cu
corn. vecine Chiseleu, Stauceni,
Verenceanca si Suhoverha.
Are o scoald populara cu o
clasa i o biserica locald cu hra-
mul Sf. A postol i Ev. loan".
AceastA comunA este men-
tionatd ca existenta pe timpul
lui Alexandru Läpusneanu.
Inteun hrisov al domnitorului
Iancu Jane, din 28 Februarie
1582, se spune cá aceastA loca-
litate apartinea familiei Ro-
hosna. La 1776, era in posesia
Marelui Stolnic Iordache Pas-
canu.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura.
Comuna poseda 670 hect.
pamint arabil, 36 hect. fina-
turi, 14 hect. gradinf, 54 hect.
imasurl, 2 hect. 50 a. paduril,
75 hect. helestee ì balti.
www.digibuc.ro
IURCAUTI
Se gasesc 61 cal, 101 vite cor-
nute 120 or', 51 pore! si 21
stupf.
lujinet, rno,sie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 3.95 km.2; popu-
latia 35 locuitori, aproape totl
izraeliti.
Coprinde in sine si tirla
Grafiuca.
corn pactO, intre comunele V er-
bAutl si Boianciuc, la izvorul
until piriiasce alirnenteazd lacul
de la poalele dealului Tur-
liveschiL
Suprafata 9.26 km.2; popu-
latia 1734 locuitori, ruteni, gr.
or.
Este strabdtuta de drumul
distr. Horosovg-IurcautI-Zas-
tavna ce o pune in comunicatie
cu drumurile princip. Noua Su-
lita-Dobronovat, CernAuti-Us-
cie Biskupie (GaIitia) i Cer-
nautf-Zaleszezyki (GaIitia).
Are o scoalA populara cu 2
clase i o biserica parohiala
cu hramul Sf. trel Erarhi".
La 1776 era in posesia Ca-
terineiMacrioaiaj alui George
Cuciuc. In anii 1766-67, s'a
stabilit ad o colonie de emi-
gratI din Galitia.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu exploatarea de
padurI.
Comuna poseda 1702 hect.
pamint arabil, 24 hect. finaturi,
74 hect. gradini, 125 hect. ima-
still', 15 hect. padure si 14
hect. elestee.
Se gasesc 168 cal, 355 vite
cornute, 111, oi, 148 pord
53 stupi de albine.
Iurcauff, rno0e, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 10.99 km.2; popu-
 IVANCAUTI
latia 151 locuitori, ruteni §i
izraeliti, precum i putini po-
loni ; rutenii sunt gr. or., gr.
cat. i rom. cat.
Se compune : 1) din mo§ia
IurcautI, pr. zisd, care, im-
preund cu tirlele Tatarca §i
Turliv, nurndrä 65 locuitori ;
2) din cdtunul Staryj Filwarok
(v. Storyj Fli.).
IvanciatI(Iwankoutz, rut. Iwan-
kiwci), coin. rur., distr. Cot-
man, a*ezatd in masd corn-
pacta pe partea dreapta a pi-
riului Sovica.
Suprafata 20.26 km.2; popu-
latia 1945 locuitori rulenI gr.
or., precurn i citi-va izraeliti.
Coprinde in sine : 1) vatra
satului, care, irnpreund cu tIr-
lele Ilinca i Pelepischi, nu-
n-lard 1917 locuitori ; 2) ferma
Na-Cussi *i 3) tirla Stanca (v.
fie-care).
Este strabdtutd de drumul
distr. Nepolocduti.StaucenI ;are
o §coald populard cu o clasd
§i o biserica parohiald cu hra-
mul Naterea Maicii Dom-
nului".
Aceastd comund este men-
tionatd, pentru prima oard,
intr'un zapis, confirmat de
Voevodul Alexandru in 27
Oct. 1451. La 1776 era in po-
sesiunea luI Constantin Iano.
Populatia, in parte compusd
din ritz4f, se ocupd cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1774 hect.
pamint arabil, 103 hect. fina-
turi, 25 hect. grddini, 29 hect.
imavfi, 4 hect. 50 a. padurI
§i 1hect. 50 a. heletee.
Se gasesc 191 cal, 526 vite
cornute, 358 oi, 320 porcl
25 stupi.
Ivancovat, deal, 313 m., ce tine
de culmea Berdo Horodite,
in apropierea tirgului Cotman.
6231. Dictionarul Bucovina
121
Ivore§tI, munte, ce tine de §irul
Obcina Feredeul §i se gdse§te in
apropierea localitatilor Breaza
§i Moldova (Sulita), district ul
Cimpulung. Are o indltime de
1434 . du-se in Moldova mai josde
pirta, afluent pe dr. Mol-
dovei, rasare de sub Pietrile
Izaci §i udind corn. Capul
Cimpului se revarsd in Mol-
dova, fata in fata cu gura pir.
Stoieneasa, ce vine din cea-
Valid parte, lingd punctul Do-
hotdria, distr. Gurahumora.
Izavca (Izawka), tirld, pendinte
de corn. rur. Serautif-de-Jos,
distr. Cernduti.
Are 2 case §i 10 locuitori.
Izero, edtun, pendinte de corn. Izvorul, mie alluent pe dr. Mol-
rur. Crasna-Ilschi, distr. Sto- dovei, rdsare de sub muntele
rojinet.
Izvoare (Iswory), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. PiedecautI-
Topeni, distr. Cotman.
Are 13 case §i 57 locui-
tori.
Izvor, mqle, cu adrn. part.,
distr. RAddutI.
Su prafata 225.32,km .2 ; popu-
latia 423 locuitori, ruteni
germani, precum i putini ro-
mini, izraelitl, poloni, §. a.
Se compune din mc*ile ate-
nente : Seletin, $ipot §i Erd-
hüthen (v. fiecare).
Izvora§ (Zwarycz), pirticq, ce
rasare sub culmea Strimca
irnpreund cu piraiele: Bur-
sucar, Ciorni, Zubranet
Petrove formeazd inceputu-
rile Siretului Mare.
Izvorul, edtun, pendinte de corn.
rur. Pojorita, distr. Cimpu-
lung.
A re 125 locuitori.
www.digibuc.ro
IZVORUL CU BOBEICA
Izvorul, pirta, afluent pe dr. Mol-
dovel, ce rdsare sub poalele
muntelui Giumã1ü, luind na-
§tere din izvorul Giumdidului
§i piriia§ul Giorosteni i vArsin-
corn. Pojorita la piciorul micilor
virl furI Adam §i Eva, districtul
Cimpulung.
Izvorul, pirtia, care, impreund
cu Cobilioara i Aluni§ul, for-
meazd inceputurile riulul Su-
ceava. Rdsare de sub coarnele
iruIui muntos Hrobi la N.-V.
de muntele Hrobi, in dosul
cdruia se afld obir§iile riului
Moldova, adicd piriia§ele Hrobi
Lucava, §i udd rno§ia Izvor,
distr. MU:MU.
La Crucea §i se varsd in Mol-
dova linga oravl Gura Hu-
mora, formind a§a numita
Lunca Codrului.
Izvorul Alb, pädure, la poalele
de S.-V. ale muntelui Ouwr,
distr. Cimpulung.
Izvorul Alb, pîrla, all. pe dr.
Moldovei, ce rasare sub poa-
lele muntilor : Piatra albd §i
Rardü §i se varsd in Moldova
In fata ora§ului Cimpulung,
formind valca Izvorului Alb.
Izvorul Alb, /Arta, afluent pe
st. Dornei, izvore§te sub cul-
mea Butea -Pralenilor, trece
prin pad. Izvorului-Alb §i se
varsd in Dorna mai in jos
de dealul Florenilor, nu de-
parte de corn. Dorna-andreni,
distr. Cimpu-Lung.
lzvorul cu Bobeica, catun, pen-
dinte de corn. rur. Sipot, distr.
Rddduti.
Are 279 locuitorl ; un of.
lo
 IZVORUL MORTII
postal si o capela de cimi-
tir.
Izvorul Mot-VI, 'nee afluent,
pe st. MoldoveI, rasare de sub
munOf Dealul-lung si Cocosul
si, udind poalele Runculul Cor-
122
latenI, se varsa In Moldova
mal jos de.com. Sadova, distr.
Cimpulung.
Izvorul Negru, per., afluent pe
st. MoldoveI, ia nastere sub
culmea Runculetul si, formind
www.digibuc.ro
1ZVORUL NEGRU
Va lea neagrA, se varsd in
Moldova ceva mai sus dc
cotitura ce o face impreju-
rul muntelul Leafa, primind
inainte de revarsare micul a-
fluent Ardeloaia.
 J
Jadova, arg, distr. Storojinet, Jadova, mosie, cu administratie ucica (Zuczka), mosie, cu adm.
asezat la confluenta pirlului speciala, distr. Storojinet. part., distr. CernautI.
Tediuca cu Siretul, aproape Suprafata 29.25 km '; popu- Suprafata 24.75 km' ; popu-
de hotarul apusan al distr. latia 848 locuitori In majori- latia 615 locuitorI, ruteni, gr.
Suprafata 29.99 km.' ; popu- tate germani, de relig. ev or. si putini gr. cat, rominI,
latia 2974 locuitori, aproape izraeliti, germanI si poloni.
Jani, catan, pendinte de corn.
esclusiv ruterff si rominf rute- Coprinde pe linga mosia Jud-
nizati de relig. gr. or. rur. Toraceni, districtul Vij- ea pr. zisa, si tirlele: Dene-
Se compune din vatra Ur- nita. siwka, Metnica, Moschiv si
guluI Iadova si din catunele: Are 5 case si 20 locuitorf. Stanehora.
Bechiv, Jadova Noua, Odaia,
Bolan si Cosovanca. Jucka(Zuczka),vechiti sat, distr. Jucka-NouA (Neu-Zuczka), com.
Este asezat linga drumul Cernauti, din care s'a format rur., distr. CernautI, asezata
districtual Storojinet-Berhomet cu timpul comunele rurale de la confluenta piraelor Mos-
pe Siret, precum si linga linia azi: Judca-Veche si Judea- cov si erautl, la N. de Jud-
ferata Hliboca-Berhomet, la Noua (v. fie-care). ca-Veche, si lipita de partea
care este statie. Este mentionat pentru prima de O. a tirguluI Sadagora.
Are un oficia telegrafo-po§- oara intr'un hrisov din 8 Apri- Suprafata 11.55 km2; popu-
tal ; o scoala populara cu 2 lie'1627, al domnuluf Moldo- latia 2239 locuitori, In rnajo-
clase ; o biserica rom. cat. si va Miron Barnovschi Movila. ritate ruteni, reslul izraeliti si
una gr. or. parohiala cu hramul La 1725, era In posesia boe- polorff ; ruteniI sunt In mare
St. Arh. Mihail si Gavril". ruluI Gheorghe Ursache, de parte gr. or. si numai putinf
La 1776, era proprietate dom- la care, dupa moarte, trecu ca rom. cat. si gr. cat.
neasca. mostenire la domnitorul Gr. Este situata IMO drumul
Populatia, formata din locui- Ghica. Acesta, prin documen- princip. Noua Sulita-Sadagora
torI bastinasi si din colonisti tul din 2 Aprilie 1741, II da- si linga cel de la Sadagora la
transilvaneni, astazi rutenizatl, rui minastirei Barnovschi. DobronautI.
se ocupa cu negotul, cu agri- Prin asezarea de colonisti Are o scoala populara cu 2
cultura si cresterea vitelor. aci, In diferite rindurI, si mai clase si o biserica parohiala
Poseda 1935 hect. pamint ales in 1782, satul s'a marit cu hramtfl Nasterea M. D."
arabil, 1021 hect. fina turf, 49 f. mult §i s'a despartit In 2 In timpul ocuparif Bucovina
hect. gradini, 698 hect. ima- comune cu adm. part: JucIca erau numal cite-va case pe te-
surf, 2932 hect. padure. Veche, uncle a lost vatra ve- ritoriul acestei comunesi tineati
Se gasesc 270 cai, 1185 vile chiului sat, si Jucica-Noua, for- de comuna de atund Jud-
cornute, 20 de oI, 420 porci, mata maI mult din colonistI ea (v. Jucica, sat vechi6). Prin
302 stupf. (v. fie-care). asezarea a numerosi colonistl,

www.digibuc.ro
JUCICA-VECHIE
In acest Mc, s'a desvoltat o
comunA noud care s'a deslipit,
sub numele de azL
In aceastä localitate se aflA
o mAreatä clAdire pentru ca-
valerie, construitA cu cheltu-
iala fondului religionar gr.
or., care are aci intinse pro-
prietätl.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu crq.erea vitelor i
cu tAierea de lemne in padu-
rea fonduluI religionar.
Comuna poseda 458 hect.
pamint arabil, 135 hect. fina-
turi, 29 hect. gradinI, 96 hect.
imavrI, 722 hect. pAdure.
Se gAsesc 63sai, 288 vac!,
138 oI, 248 porci §i 14 stupI de
albine.
124
Jucica - Vechie ( Alt -Zuczka ),
corn. rur., distr. CernAug, aF-
zata pe malul sting al Pru-
tulul, la confluenta luI cu pi-
riul Mo§cov, care se une§te la
rindu-I cu Zudobriuca (Cuciur)
*i cu Subranet, intre Jucica-
Noua §i Sadagora de o parte, §i.
intre Buda §i Mahala de alta.
Suprafata 22.08 km.2; popu-
latia 2904 locuitori, rutenl, de
relig. gr. or.
Este situata linga drumul
princip. Noua Sulita-Cernaug;
stage de drum de fer a liniei
Noua-Sulita-Jucica, care se bi-
furcA acl, o ramura apucind
spre Lujenl §i alta la Cer-
n Aug.
Are o §coala popularA cu
www.digibuc.ro
JUNCI
o clasa §i o biserica parohialA
cu hramul Sf. Nicolae".
Forma OM In timpurile din
urmA, ImpreunA cu Jucica-
Vechie, o singurA comuna sub
numele de Jucica (v. Jucica).
Populatia se ocupA cu agri-
cultura i cu cre§terea vitelor.
Comuna poseda 1.045 hect.
pamint arabil, 262 hect. fina-
turi, 50 hect. gradini, 274 hect.
ima§uri, 920 hect. padure §i
12 hect. Mfg §i heletee.
Se gAsesc 103 cal, 887 vite
mar!, 288 oI, 339 porci §i 29
stupl de albine.
Jund, cdtun, pendinte de corn.
rur. Gemine, distr. Cimpulung.
Are 4 case §i 16 locuitori.

Kalenska - Kyczera (Calensca-
Chicera), cdtun, pendinte de
satul Ialovicioara, corn. rur.
Plosca, distr. Vijnita.
Are 4 case si 21 locuitori.
Karlsberg, corn. rur., distr. Ra-
dauti, asezata pe un afluent al
PutneT, nu departe de corn.
Putna si de malul drept al Komasziwka, (Comasiuca), ca-
SuceveL tun, pendinte de mosia cu Krasnyj Dil, culme muntoasd,
Suprafata 8.25 km.2; popu-
latia 942 locuitorI germanI,
rom. cat.
Este in apropiere de un bun
drum comunal, ce leagd locali-
tatea Putna cu Vicovul-de- Jos,
si este legata printr'o linie
feratä laterald cu drumul de
fer local Hadic-Frasin.
Are o scoald populard ger-
mand cu 2 clase si o bis. rom.
cat.
Colonic germand intemeiata
la anul 1797, cu ocazia con-
struiref unel fabrici de sticld
in acest loc, de catre comer-
ciantul din Raclautl, Zossel
Rechenberg, care a adus I ucrd-
torI din colonia galitiana Lu-
baczó w.
Populatia se ocupa cu ex-
ploatarea de padurI si cu zi-
aria.
Comuna posedd 86 hect.
pämint arabil, 93 hect. finaturi,
6 hect. 50 a. gradini, 66 hect.
imasuri, 815 hect. pacluri.
K
Se gäsesc 48 cai, 345 vite
cornute, 4 ol", 239 porcI si 10
stu pi.
Karlsberg, mosie, atenentd a
mosiei cu adm. part. Vicovul-
de-Sus, distr. Radauti.
Are 2 case si 10 locuitori.
adm. part. Boianciuc, distr.
Cotman.
Are 131 locuitori.
Kominski, (Cominschi), cdtun,
pendinte de com. rur. Seletin,
distr. Radaut.
Are 4 case si 29 locuitori.
Este asezat pe o coasta a
muntelui Sergieva,
Koriszoty (Corisoti), mic ccfi.,
pe st. riuletuluI Moldovita, ill-
sare la poalele munteluI Ros-
covet si se impreund cu Mol-
dovita, ceva mat' jos de minele
de fer de la Rudolfshüte, distr.
Cimpulung.
Krasnyj Dil cdtun, pendinte de
corn. rur. Seletin, distr. Rd-
dautl.
Are 20 case si 95 locuitori.
Este asezat pe coastele mun-
teluI cu acelas nume.
Krasnyj Dil (cdtun, pendinte
www.digibuc.ro
de satul de resedinta Plosca,
corn. rur., Plosca, distr. Vij-
nita.
Are 18 case si 85 locuitort.
Krasny Dil (= Dealul Frumos),
cdtun, pendinte de corn. rur.
Sergieni, distr. Vijnita.
Are 143 locuitori.
ce formeazd o ramificare a
rnuntilor Surdin sau Racova
si se intinde intre albia Su-
cevei si pirlul Plosca.
Kuninski, (Cuninschi) afluent pe
dr. pir. Brodina, ce se varsä in
Suceava (v. Brodina) ; rasare
sub poalele culmei Roszosza.
Kurykiw (Curichiv), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Vijenca,
distr. Vijnita.
Are 2 case si 22 locuitori.
Kurykiw, Mid, pendinte de va-
tra satului Vijenca Mica, corn.
rur. Vijenca, distr. Vijnita.
Kut, ttrld, pendinte de vatra
comunei Andrasfalva, distr.
RAddutT.
Kuzia, cdtun, pendinte de corn.
rur. Brodok, distr. Cotman.
Are 5 case si 14 locuitorT.
La Casoaie, ferma, pendinte de
mosia Dragoesti, pr. zisa, care
e o parte din corpul mosiel
cu adm. spec. Dragoesti, distr.
Gurahurnora.
La Crucea luí lacob, arlä,
penclinte de vati a corn. rur.
Tercblecea Nemteasca, distr.
Siret.
La Brat ferma, pendinte de
mosia eu adm. spec. Scheia,
distr. Suceava.
Are o singura casa si 24
locuitori, romini, gr. or.
La Grui, poiami, distr. Cimpu-
lung, intre dcalurile Ghirilat1
la N. si Runcul-Tochin la S.
piraele Branesti la O. si
Negrileasa la V.
La Hotenplot, ttrld, pendinte
de vatra corn. Tereblecea-Nem-
teasca, distr. Siret.
La Izvor, ecitun, penclinte de
corn. rur. Dorna Candreni,
distr. Cimpulung.
Are 10 case si 37 locuitori.
La Lund, cdtun, pendinte de
tirgul Vama, distr. Cimpu- Larga, mic afluent, pe dr. Mol-
lung.
Are 7 case si 41 locuitori.
La .Masina, fennel, pendinte de
rnosia cu adrn. spec. Stupca,
distr. Gurahumorulur.
Are 2 case si 36 locuitorr.
Lasova, catun, pendinte de satul
La Molnita, pendinte de
vatra corn. Tercblecca-Romi-
neasca, distr. Siret.
La Piatra, eatun, pendinte de Laschiuca (Laszkówka), corn.
com. rur.. Dolma Candreni,
distr. Cimpulung.
Are 10 case si 47 locui-
La Prisaca, catun, pendinte de
corn. rur, Tereblecea Nem-
teasca, distr. Cernauti.
Are 3 case si 15 locuitori.
La Runcu, ceitrtn, pendinto de
corn. rur. Poiana Stampi, distr.
Cimpulung.
Are 313 locuitori.
La ipot, fermd, pendinte de
rnosia cu adm. spec. Tolova
Mica, distr. Gurahumora.
La Toaca, mic munte, 821 rn.
alt., spre V. de corn. Bori,
distr. Gurahurnora.
dovel, rasare mai jos de corn.
Capul Cimpululi sub Opcina
www.digibuc.ro
Largei si se varsa in Moldova
in fata corn. Capul Codrulur,
distr. Gur ahumora.
de r(sedinta Plosca, corn. rur.
Plosca, (Usti% Vijnita.
Are 3 case si 12 locuitori.
rur., distr. Cotruan, as,c/ata in
2 mase compacte pe piriul So-
vica, la S. (le tirgul Cotman.
Suprafata 13.62 km.2; popu-
latia 1718 locuitori, rutern, gr.
or,, precurn i putim izraelitf
poloni.
Se compune din 2 sate: 1)
Laschiuca-Vechre (rut. Stara-
Laszkówka) a5ezat pe stinga
piriulur Sovica, la confluenta
lui si unit cu Vitiliuca ; 2)
Laschiuca-Noua (rut. Nolva-
LaszkÓwka) pe dreapta
Sovica.
Este situata linga drumul
principal Zaleszczyki-Cernauti
precum,?i linga linia ferata Lu-
jenr-Cotman.
Are o scoala populara cu
2 clase 5i o biserica parohiala
cu hrarnul Sf. Nicolae".
Aceasta comuna este men-
tionata ,pentru prima oara, in-
tr'un zapis confirmat de $te-
fan cel Mare la 1503, La
 LAWHIUCA
1766-67 s'ail asezat aci nume-
rosi emigrati din Galitia. La
1776 era In posesia episcopiei
din Radautl.
Aci se face un vestit bîlciü
de cai, In fie-care an.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1170 hect.
pamint arabil, 11 hect. fina-
turi, 170 gradini, 127 hect. ima-
suri, 0 h. 33 a. padurf si 3 h.
50 a. helestee.
Se gasesc 140 cal, 395 vite
cornute, 253 oi, 270 porci
70 stupi de albine.
La§chiuca (Laszkówka), mo-
sie, cu adm. part., distr. Cot-
man.
Suprafata 0.98 km.2; popu-
latia 30 locuitori, In majoritate
ruteni gr. or., restul
Coprinde pe linga mosia
Laschiuca, pr. zisa, i tirla
Scabora.
Lati§eni, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sadova, distr. Cim-
pulung.
Are 28 case si 95 locuitori.
Laura, cdtun, pendinte de corn.
rur. Vicovul-de-Sus, distr. RA-
dautI.
Are 118 locuitori i o scoala
populara cu o clasa.
Laura, _Mild, afluent pe st.
Sucevel, ce rasare sub poalele
culmei Coasta Ina lta i ocolind
masivul inaltimilor ce poarta
asemenea numele de Laura,
se varsa In Suceava, mai jos
de corn. Straja, distr. Radauti.
Laurenca, cdtun, pendinte de Leglia, tirld, pendinte de corn.
corn. rur. Banila Moldovenea-
sca, districtul Storojinet.
Are 114 locuitori.
'Lazar, culme, 508 m., ce tine
128
de reg. deluroasa dintre Siret
Suceava si se gaseste in
apropierea corn. Calinestiï-luI-
Cuparencu, distr. Suceava.
Lazar, prUa., ce rasare sub
culmile deluroase Romanca
se varsa In pir. Hlinita la
N. de localit. Bobestl, distr.
Storojinet.
Lapu§na (Lopuszna), statiune
balneard, cu institut de hydro-
terapie i cura de lapte; pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Berhomet pe Siret, distr Vij-
nita.
Are 195 locuitori si o halta
de drum de fer Teplifa ; tine
de scoala si biserica din Ber-
hornet pe Siret.
Lapu§na, pddure, pe malul st.
al Siretului, spre V. de corn.
cu acelas nunrie, distr. Vij-
nita.
Lapu§na, pirta, afluent pe st.
Siretului, rasare sub muntele
Smidovata si se varsa In al-
bia Siretului, mai sus de sat.
Lapusna, distr. Storojinet.
Leafa, munte, ce tine de rami-
ficatiunile sistemului Obcina
Feredeul si se Inalta cu 1094
m. nu departe de localitatile
Moldovita i Sadova, distr.
Cimpulung.
Lefile, mie afluent, pe st. Mol-
dovei ; ia nastere sub mun-
tele Piatra-Fuscului si se re-
varsa in Moldova in fata vad
Botosulul, distr. Cimpulung.
rur. Verbauti, distr. Cotman.
Lehucenif -Täutuldf (Lehucze-
ny), corn. rur., distr. Cernauti,
asezata pe malul sting al Pru-
www.digibuc.ro
LENTE*Ti
tului, la locul unde Prutul
formeaza mid insule i li-
pita de corn. rur. Gogolina sad
Stroestii-de-Sus.
Suprafata 8.88 km.2; popu-
latia 646 locuitori, in majori-
tate ruteni, restul poloni.
Este in apropiere de drumul
princip. Noua Sulita-CernautI
Sadagora, precum i de linia
ferata Noua Sulita - Cernauti.
Tine de scoala si de biserica
din Gogolina sad Stroestii-
de-Sus.
La 1776, era In posesia lul
loan Tautul si de aci numirea
sa, de Lehucenii-Tautului.
In aceasta localitate s'a ga-
sit, cu oca zia unor sapaturi,
masele de mamut call se pas-
treaza in muzeul din Viena.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
cu pescuitul.
Comuna poseda 374 hect.
pamint arabil, 215 hect. ima-
still, 54 hect. padure si 0 h 42
a. helestee.
Se gasese 52 cal, 170 vite
marl, 269 of, 195 porci si 9
stupl' de albine.
Lehucenii-Tautuluf, rnosie, cu
adm. part., distr. CernautI.
Supra fata 2.14 km.2; popu-
latia 43 locuitori, poloni, ro-
Lente§ff (rom. i Lencauti), ve-
chin sat, distr. Cernauti, din
care s'a format cu timpul 2 co-
mune cu administratil speciale
si numite: Lentesti-Privat
Lentesti-Cameral (v. fie-care).
In apropierea acestui sat, si
anume In locul unde se vad
asta-zi Inca valuri de pa-
mint, pircalabul Boldur, cu
3000 de Moldoveni, a nimicit,
In ziva de 29 Oct. 1496, un
detasament de arrnata polona,
compus din 600 cavaleri ma-
 LENTE*TI
suricI, si care venea sa dea
ajutor regelui Albrecht.
La 1776, o parte din acest
sat o poseda manastirea Bar-
novschi, iar cea-l-alta parte
Toma Iamandi.
Dupa aceasta impartire s'ail
format cele 2 comune din ziva Lente§ti-Privat (rom. si Len-
de azi, i anume corn. Lentsesti- cautO, corn. rur., distr. Cer-
Cameral si Lentesti-Privat (v.
fiecare).
Lente§ti, (rom. si Lencat40, mo-
cu adm. part., distr. Cer-
nautI.
Suprafata 3.01 km.2; popu-
latia 47 locuitori, in mare parte
izraelití, citi-va poloni si 4 ru-
teni gr. cat.
Cuprinde pe linga mosia
LentestI pr. zisa i tirla Ca-
menca.
Lente§fi-Cameral (rom. si Len-
cauti), corn. rur., distr. Cer-
nauti, asezata pe malul sting
al Prutulul in fata satului Bila,
la N.-V. de orasul Cernauti
lipita de corn. LentestI-Pri-
vat.
Suprafata 3.63 km.2; popu-
latia 508 locuitori, in mare
parte rutenf gr. or., restul
izraeliti, poloni i germani.
Coprinde pe linga satul de
resedinta cu 448 locuitorl, si
catunul Denesiuca (v. Dene-
siuca).
Este situata linga drurnul
principal CernautI-Sniatin, p re-
cum si linga linia ferata Cer-
nautf-Lujeni.
Tine de scoala din Lentesti-
Privat si are o biserica filiala
cu hramul Sf. Arh. Mihail
si Gavril", atenenta a parohiei
din Lentesti-Privat.
Apartinea la 1776 minas-
tireI Barnovschi (v. Lentestf,
vechiil sat).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura. Comuna poseda 157
6231. Diefional u Bucovinel
129
hect. pamint arabil, 63 hect.
finaturI, 19 hect. gradini, 159
hect. irnasurf, 27 hect. padure.
2 ' 2 hect. baltI i helestee.
Se gasesc 20 cal, 131 vite
mail, 119 ol si 73 porci.
nauti, asezata pe malul sting
al Prutului, in partea de V.
a corn. Mamaestil-Nol i lipita
de corn. Lentesti-Cameral.
Suprafata 10.84 km.2; popu-
latia 1100 locuitorI, ruteni;
relig. gr. or.
Prin partea sa de N. trece
drumul princip. Cernauti-Snia-
tin si linia ferata Cernauti-
Lujeni.
A re o scoala populara cu
2 clase si o biserica filiala cu
hramul Sf. Arh. Mihail
Gavril".
La 1776, era in posesia lui
Toma Iamandi (v. LentestI,
sat vechiil).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea de vile.
Comuna poseda 619 hect.
pamint arabil, 275 hect. fina-
turI, 8 hect. gradini, 63 hect.
imasurI.
Se gasesc 49 cal, 260 vite
mail, 224 a 97 porcI si 20
stupi de albine.
Leuckil (Lewkiw), sat, pen-
dinte de corn. rur. Mihova,
distr. Vijnita.
Are 292 locuitori i roprinde
in sine pe linga vatra satuluI
cu 279 locuitori i catunul
Bahna (v. Bahna, catun).
Leucifi (Lewkiw), tirld, pen- Lipovenl(sait Sub-Prisaca), sat,
dinte de mosia cu adm. part. distr. Suceava, asezat pe dr.
Mihowa-Osadta, distr. Vijnita.
Leurda, fin* 0 mid pcidurt,,
distr. Storojinet, la S. de Albo-
vat si la N. de Patrautul de Sus.
www.digibuc.ro
L1POVENI
Lichtenberg (sail Lichtendorf,
rom. Dealul-Ederci), sat, distr.
Gurahumora, asezat In par-
tea de N.-V. a corn. Glitt, de
care este lipit, a Ind casele
insirate pe o mare intindere,
pe ambele parti ale drumulul
distr. Vicov-Solca.
Suprafata 15.49 km." im-
preuna cu com. Glitt ; popu-
latia 404 locuitori, germani;
relig. rom. cat.; are o scoala
populara rom. cat. cu o clasa.
Este o colonie de German!
boemi, intemeiata In anul 1836.
Numele i s'a dat, de colo-
nistI, dupa dealul din apro-
piere care era curatit de pa-
dure [germ. lichten = a I-ari].
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu exploatarea de
paduri.
Se gasesc 89 cal, 221 vite
cornute, 84 porcI, 11 stupl.
Lilieci (Leleczy), afluent pe st.
SiretuluT, ee rnsare In pad.
StebniculuI, adunindu-sI izvoa-
rele de sub poalele muntelui
Rumotsca i varsindu-se in
Siret linga punctul Maidan,
maI jos de halta drumuluT de
fer Teplita, distr. Storojinet.
Lipovát (Lypowec), cdtun, pen-
dinte de Dihtinet, satul de re-
sedinta al cern. rur. cu acelas
nume, distr. Vijnita.
Are 335 locuitori.
Lipovät (Lypowec), cdtun, pen-
dinte de vatra satuluf Greb-
lena, com. rur. Dihtinet, distr.
Vijnita.
pir. Dragomirna.
Suprafata 6.49 km.2; popu-
latia 514 locuitori, rt.'s! de na-
tionalitate; limba de vorbire,
cea ruteana ; tine de cultul
17
 LIPOVENI
starovertilor saú rascolnicilor
(vechi ortodocsi) din Dobrogea,
de unde-si procuri preotii lor.
Este legat de corn. Itcanii-
Noi, printr'un drum de cimp.
Acest sat s'a infiintat la
anul 1774 de o colonie de Li-
poveni, cari find persecutati
de biserica de stat ruseasca,
refugiat mai mntîiù in Cri-
meea ;de aci, find decimati
de Tatari, aU trecut In Ro-
minia (Moldova) si de aci in
Bucovina.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
cu pomarilul ; parte, insa, trece
in Rominia la lucrul de cimp,
in timpul vera
Poseda 333 hect. pamint
arabil, 44 hect. finaturi, 12
hem 50 a. gradini, 166 ima-
suri, 284 hect. pfidurl.
Se gasesc 94 caT, 115 vile,
67 oi, 360 porci, 16 stupï.
Lipoveni, colonie, infiintata la
1845, pe teritoriul corn. rur.
Lueavet-pe-Siret, prin aseza-
rea aci a numeroase familii
Are 298 locuitori, car! se
ocupa cu saparea de santuri
iazuri (v. Lucavet pe - Siret,
Corn. rur.).
Lipoveni, mosie, atenenta a mo-
siei cu adm. spec. Patrauti,
distr. Suceava.
Are 2 case cu 5 locuitori.
Liscovit,cdtun, pendinte de corn.
rur. Toraceni, distr. Vijnita.
Are 3 case si 13 locuitorf.
Liscovdt (Liskowetz), Clad, pen-
dinte de corn. rur. Chiseliteni,
distr. Vijnita.
Are 2 case F,;i 9 locuitorl.
LiscovAtul, ¡Mc afluent, pe st.
riului Siret, ce rasare sub mun-
tele Liscovat, traverseaza re-
130
giunea de dealuri cu acelasI
nume si se varsa in riul Siret,
linga LirguletulStorojinet, distr.
Storojinet
LitenT, corn. rur., distr. Su-
ceava, asezat pe partea stinga
a piriului Hranita, la hotar
cu Rominia.
Suprafata 9.05 km.2; popu..
latia: 701 locuitori, romini;
relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Suce( ava Gurahurnora
legata de Bunesli printr'un
drum de tara.
Are o scoala populara cu
o clasa i o biserica filiala cu
hrarnul Sf. Nicolae", atenenta
a parohiei din Zaharesti.
La 1776 era proprietatea
bocrului Ionita Basota, mare Locescu, mic afluent, al pin
paharnic. La 1778, a fost ma-
rita cu colonisti transilvaneni. preuna cu Toplita pin Saha
Populatia se ocupil cu agri- (v. Horodnicul si Saha). RA-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna poseda 965 hect.
pamint arabil, 140 hect. fina-
turi, 4 hect. gradini, 16 hect.
imasuri, 1 hect. 50 a. padurl, Lopatnic, pirlias, ce rasare sub
2 hect. helestee.
Se gasesc:46 cai, 214 vite
cornute, 415 oi, 203 porci,
70 stupi.
LitenT, mosie, cu adm. speciala,
distr. Succava.
Suprafata 6.97 km.2; popu-
latia 71 locuitori, dirdre car!
25 vorbesc limba polona, 16
1. rom. 12 1. ruteana, si 12 1.
gerrnana; in privinta relig. 37
sunt gr. cat., 13 rom. cat., 9
mozaici, 6 gr. or. si 6 sunt
de alte relig.
Forma odinioara un singur
sat si mosie cu corn. de azi
Liteni (vezi LitenT, corn.).
Lizaura, sat, distr. Suceava,
asezat pe dr. fl. Suceava, in
marginea de E. a orasului Su-
www.digibuc.ro
LOSOVA
ceava, pe teritoriul Tataras".
Suprafata 1.85 km.2; popu-
latia 570 locuitori, rornini ; relig
gr. or.
Prin drumeacuri de cimp
este legata de drurnul distr.
Suceava-Bosancea.
Tine de biserica parohiala
cu hramul Sf. Durnitru" din
Suceava.
Facea odata parte integranta
din orasul Suceava. Populatia
se ocupa cu agricullura i cres-
terea vitelor.
Poseda 144 hect. pamint ara-
bil, 2 hect. finaturi, 12 hect.
gradinI, 17 hect. imasuri, 30
hect. paduri.
Se gAsesc 29 cal, 204 vite,
27 01., 197 pore!, 47 stup.f.
Horodnicul, ce formeaza im-
sare mai jos de izvoarele sa-
rate din apropierea hergheliei
Voitinel, distr. RadautI.
Dealul Dracului, nu departe de
izvorul pir. Corovia (v. Coro-
via) si se varsd in pir. Hli-
nita, in fata corn. Dracinet,
distr. Storojinet.
Lopu§na, pir., afl. pe dr. Cere.
musului (alb), ce ia nastere
in apropierea muntelui Loso-
va, primind pe dr. Or. cu a-
celas nume si se revarsa in
Cerernus nu departe de cul-
mca Ciornej Dil, distr. Vijnita.
Losova, tîrlä, pendinte de com.
rur. Sergieni, districtul Vij-
nita.
Are 2 case si 8 locuitori.
Losova (Lisova), munte, 1429
n-1. ce tine de culmea Maximet-
Losova si se gaseste in apro-
 LOSTUNUL
pierea corn. Dolhopole (Om pu-
lungul Rusesc), districtul Vij-
nita.
Lostunul, afl. al riuletu1u1
Putila, ce se varsa in Cere-
mus (v. Putila). Rasare la
poalele de sud ale munteluI
Rozidne si se varSa In riu-
letul Putila maf jos de satul
Plosca, distr. Vijnita.
Lostunul, afluent, pe dr. Sire- Luca, schit, ce se gasea pe
tuluI, rasare de sub muntele
Bucova si se varsa in Siret
in dreptul corn. Sipot Privat,
distr. Vijnita.
Luboe, calm, pendinte de satul
de resedinta Marenicenl, corn.
rur. Mareniceni, distr. Vijnita. 1747, acestul schit i se atri- Lucava - Smide§ti afluent, al
Are 7 case si 34 locuitori.
Luc, t-trld, pendinte de mosia
cu adrn. part. Luca , distr.
Cotman.
Luca, coni. rur., distr. Cotman,
asezata, in masa compacta, pe
malul drept al Nistrului, la
N.-V. de localitatea galitiana
Zaleszezyki si In vecinatatea
corn. rur. Prelipce.
Suprafata 6.76 km.2; popu-
latia 592 locuitorI ruteni, gr.
Or.
Prin drurnuri de tara co-
munica cu localitatile vecine,
precum si cu drurnul principal
Crisciatec-Horodenca (Galitia).
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul Sf. Nicolae".
Comuna este rnentionata,
pentru prima oara, in 1662,
cu ocazia unuI razboiii din
timpul lui Stefan - Petriccieu-
Voda (1662 1674).
In urma acestef date, se pare
ca comuna ar fi fost distrusa,
cad nu exista In 1742 &id se
zidi aci un schit, de dare Ma-
131 LUCANTÀ.. 1111.-DE JOS
zilul A tanasie Tinta (v. Luca, part. Prelirea, districtul Cot-
schit). man.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura. Lucava, mic afluent pc st.
Comuna poseda 760 hect. Moldovei ce rasare in apro-
pamint arabil, 140 hect. fina- pierea masivulut muntos Hos-
turi, 9 hect. gradini, 24 hect. ternic i, formind trecatoarea
imavri, 70 hect. balti. carpatina cunoscuta sub nu-
Se gasesc 48 caI, 108 vile mcle de Pasul Lucava, se
cornute, 187 Of, 109 porci varsa in Mol(lova, linga corn.
19 stupi de albine. Sulita ce :poarta i numirea
de Moldova, distr. Cimpulung.
teriloriul corn. Zviniace, distr. Lucava-de-Sus, izvor, ce rasare
Cotman, infiintat fiind la 1742 sub rnuntele Slit-1)u] si inpreuna
de catre mazil ul AtanasieTinta, cu izvorul Hrobi-Potoc, dau
pe locul, unde pare ca fusese nasterc:riulur Moldova, irn p re u-
rnai inainte un inceput al ac- nindu-se linga culrnea Ca
tualei corn. Luca (v. Luca mienca (distr. Cimpulung).
corn.). lntr'un hrisov de la
bue proprietatea und parti Moldovei ce rasare sub poalele
a corn. Zviniaee, poscsiune, de N. al catencI muntoase Lu-
care a fost apoI usurpata de cina si strabatind printre rnasi-
de catre razesif de prin prejur. vurile stincoase cei se pun
Lipsa mijlocelor de intreti- In cale intre coamele
nere a fost, in urrna, i mo- Darimoasa si Gaina, fur-
tivul desffintard schituluI de meazA trecatoarea Lucava sau
dare adminislratia austriaca. pasulMoldova,impreurrindu-se
cu Moldova in mijlocul corn.
Luca, rnoie. cu acIrn. part., distr. Sulita (Moldova).
Cotman.
Suprafata 3.71 km2; popu- Lucavat, mc*e, cu adm. part.
latia 49 locuitori, ruteni, israe- distr. Vijnita.
liti si romini. Suprafata 42.20 km2; pop-
Coprinde pe lingd mosia latia 88 locuitori israeliti in
Luca pr. zisa si tIrlele Tarinca rnajoritate, apoi ruteni, romini
Luc Slimuzivca, Slimuzivca s. a., fiecare Cu confesiunca
na FIori (v. fie-care). natiunelf sale.
Coprinde pe linga rnosia
Lueaci, creastd de rnuntl, ce Lucavat pr. zisa, i tirlele
formeaza una din cele doua Dornbrowa, Issari, Maidan,
ramuri ale rnasivului Petrosul Nad Kossowankow,
la hotarul de S. al Bucovinel Serafina i Teplicia (v. fie-
si constitueirnpreuna cu creasta care).
Peatra Dornei i ramificarile
dintrc ambele creste asa ntmiti Lueavillul-de-Jos, sat, pendinte
Multi la Rosi (v. Carpatif de corn. rur. Lucavat-pe-Siret,
Bucovina distr. Vijnita.
Are 1222 locuitori rutenf.
Luca§ivca (Lukasiwka) ttrld, gr. or.
pendinte de mosia cu adm. Coprinde pe linga vatra sa-
www.digibuc.ro
 LUCAVATUL-DE-SUS
tului cu 13 case si 66 locuitori
catunele : Burdivschi, Di-
brova, Issari, Cosovana, Sa-
li§te i Seratinet (v. fiecare).
Are o scoala populara cu 3
clase i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Nicolae".
Aci se afla o fabrica de
spirt (v. Luca vat - pe - Siret,
corn. rur).
Lucavatul-de-Sus, sat, pendinte
de corn. rur. Lucavat., distr.
Vijnita.
Are 913 locuitori rutenl,
gr. or.
Coprinde pe IMO vatra sa-
tului cu 7 case si 34 locuitori
cdtunele Minastiriste si Vol-
cinet (v. fiecare).
Are o statie de drum de fer
o biserica parohiala cu hrarnul
f. Paraschiva" ; tine de scoala
populard din Lucavat-de-Jos.
Se afla aci o fabrica de
scinduri cu 5 gatere. (v. Lu-
cavat-pe-Siret, corn. rur.).
Lucavdt-Maidan, sat, pendinte
de corn. rur. Lucavdt-pe-Siret,
Vij nita.
Are 277 locuitori ruterff,
gr. or.
Aci se afla o fabrica de
scinduri cu un singur gater
(v. Lucavat-pe-Siret. corn. rur).
Lucavät-Maidan,inoie, cu adrn.
part., distr. Vijnita.
Suprafata 4,14 km2; popu-
latia 26 locuitori israelitl
rutenI; relig. rnosaica, gr. or.
si rom. cat.
Lucavät-pe-Siret, corn. rur.,
distr. Vijnita, asezata pe o Lucavita, corn. rur., distr. Cer- mora, asezat Intre piraele Hra-
mare intindere, pe malul sting
al Siretului Mare, intre Berho-
met si hotarul despre distr.
Storojinet.
Suprafata 24,84 km2; popu-
latia 2710 locuitori ruteni
132
ceva israelitl i lipoveni, relig.
gr. or. pentru marea majori-
Late.
Se compune din satele: Lu-
cavat-de-Sus, Lucavat-de-Jos
Lucavat-Maidan ; precum
din colonia Lipoveni (v. fie-
care).
Este lipita de drumul dis-
trictu al Jadova-Berhotnet,sare
se bifurca aci, o ramura apu-
cind spre Vijnita ; statie de
drum de fer a liniei flliboca-
Berhomet.
Are o scoala populara cu 3
clase si 2 biserici parohiale,
una in Lucavat-de-Sus i alta
in Lucavät-de- Jos (v. fiecare).
La 1776 forma un singur
sat cu nurnele Lucavat si era
stapinirea mazililor Ilie Cirstea
Setvarl i Vasile Pancu. Sub
aceasta numire e pomenit in-
tr'un hrisov din 1741. Abia
de la 1780 incoace, incepe a
se accentua o impartire a lui
in 2 : Lucavdt-de-Sus si Luca-
vat-de- Jos.
Populatia ruteana se ocupd
cu agricultura, prasila de vile,
precurn si cu exploatarea de
paduri si finaturi; iar cea lipo-
veand cu lucrul cu ziva este
f. mult cautata, mai ales la
sapatul iazurilor i santurilor,
penal' care posedd o mare
iscusinta.
Comuna poseda 1099 hect.
pamint arabil, 2357 hect. fina-
turi, 582 hect. imasurI, 2392
hect. padure.
Se gasesc 215 cal, 1062 vite
cornute, 5301, 313 pord si 205
stupi de albine,
Lucfice§t1, sat, distr. Gurahu-
nauti, asezata pe partea stinga
a piriului Mamornita, intre
comunele Cotul Bainschi
Mamornita, la hotarul dinspre
Rominia.
Suprafata 8.43 km2.; popu-
www.digibuc.ro
LIYA.CIE*TI
latia 1513 locuitori rutenl, de
relig. gr. or.
Se impute in 2 : in Luca-
vita-de-Sus si Lucavita-de-jos.
Printr'un drum districtual
comunica cu corn. Mamornita
cu drumul principal Cer-
nautI-Vama. Cu comunele inve-
cinate Cotul Bainschi i Mo-
lodia, este legata prin drumuri
de tara.
Are o scoald populara cu o
clasa si 2 biserici, una paro-
hiala cu hramul Sf. Dumitru"
in Lucavita-de-Sus, de care
depinde i filiala din Cotul-
Bainschi ; i altd filiala cu hra-
mul Sf. Arh. Mihail i Gavril"
in Lucavita-de-Jos, atenenta
a parohici din Lucavita-de Sus.
Comuna este mentionata,
pentru prima data, intr'un
hrisov din 4 Iulie 1741. De
la 1776, chid se afla in pose-
sia lui Constantin Lepadatu
si a lui Ioan Dracinici, dateazd
impartirea eI in Lucavita-
de-Sus si de Jos.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea de vite.
Comuna poseda 724 hect.
parninturi arabile, 41 hect. fi-
naturi, 14 hect. gradini, 24
hect. imasuri, 0,37 a. WI.
Se gasesc 97 cal, 330 vite
marl, 210 ol, 269 porci si 17
stupi de albine.
Lucavita, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Suprafata 5.27 km.2; popu-
latia 92 locuitorI, ruteni si
israelitl.
nita si Somuz, la izvoarele
lor si linga corn. Dragoesti
Mazanaesti.
Suprafata 7.97 km. 2 ; popu-
latia 296 locuitori rominI. relig.
gr. or.
 LLICACE*Ti
Este lipit de drurnul distr.
Suceava-Gurahumora; al e o
scoah populard cu- o clasd
o biseric filiald cu hramul
Sf. Durnitru".
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea v itelor.
Posedd 652 hect. pdmint a-
rabil, 58 hect. finaturi, 4 hect.
50 a. grddini, 58 hect. ima-
surf, 3 hect. pddure.
Se gdsesc 29 cal. 142 vile cor-
uute, 88 ol, 106 porci, 27 stupi.
Luace§fi, rnosie, ce tine de
corpul moieï cu adm. spec.
DragoestI, distr. Gurahumora.
Ai e 3 case si 14 locuitori, Ludi-Horecea, v. Horecea.
impreund cu ferma atenentd
Samus in Bdesesti.
Luchi (Luky), cdtun, pendinte
de corn. rur. Cuciur Mare,
distr. Cerndutl.
Are 11 case si 48 locuitori.
Lucina, lant muntos, ce tine
de sirul principal al Carpatilor
Palurosi din Bucovina si care
se intinde pe o dist. de 18 km.
de la muntele Lucina pind la
pir. Botos, avind inältimile
Lucina (1590), Tatarca, stir-
bul i Timpa, distr. Rddduti
(v. numirile speciale). Ca rami-
ficatii secundare acest lan t. mai
are, intre pir. Lucava Smidesti
pir. Tatarec, culmile Dar--
moasa i Gdina, si la S. de acest
din urmd pîrîû, culmea Tim-
pd. Spre V. mai are apol cul-
mea Tatarcel i ceva mal la
S. culmea Dadului cu muntele
Dadul.
Lucina, localitate cu herghelie,
pendinte de mosia $ipot, ate- cornute, 31J 01, 90 j porci, 43
nenta a mosiei cu adm. part. stupi.
$ipot, distr. Raldutl.
Are 7 case si 9 locuitori. Luh, cdtun, pendinte de corn.
Aci sunt grajduri i clddiri rur. Ciornohuze, distr. Vijnita.
intinse in carl sunt addpostite
133
pe timp de vard prdsilele de
cal ale statulul austriac, distr.
Raldutl.
Lucina, munte, (1590 nil, tine
de lantul carpatin al Lucinei Luh, tirla, pendinte de rnosia
(v. Lucina, lant muntos). Se cu adrn. part. Prelipcea, distr.
afld nu departe de localitatea Cotman.
Moldova (Sulita), distr. Raid-
utI, in apropierea stabilimen-
telor de herghelii de cal a
statului austriac.
Luciul, deal, distr. Suceava, 400
m. alt., intre dealul Rosia la
V. si dealul Cdlddrus la E.
Ludi-Humora, (adicd podanii
de la Humor), coin. rur., distr.
Suceava, asezatd pe piriul
Solonet.
Suprafata 7.52 km.2; popu-
latia 926 locuitori ruteni ro-
manizati, relig. gr. or.
Este punctul de intilnire
a drumurilor Suceava-Cacica
distr. si Ludihurnora-Suceava
principat.
Are o scoald populara cu o
clasí i o biserica filiald cu
hramul Sf. Arhanghelli Mi-
hail si Gavril", atenenta a
parohiei din Comdnesti.
Comuna a fost interneiatd
de o colonie de Ruteni, pe te-
ritoriul din jurul mindstirei
Humor uluf.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 364 hect.
pArnint arabil, 76 hect. fina-
turi, 8 hect. 50 a. gradini, 117
hect. irnasuri, 314 hect. pridurif.
Se gdsesc 28 cai, 300 vite
Are 3 case si 16 locuitori.
www.digibuc.ro
I L JI NI
Luh, catun, pendinte de corn.
rur. ipeniti, distr. Cotman.
Are 291 locuitorl, ruteni,
gr. or.
Luisental (Luisenthal), mosie,
cu adrn. spec., distr. Cimpu-
lung, lipita in partea sa de N.
de corn. rur. Fundul Moldovei.
Suprafata 3,57 km ; popu-
latia 650 locuitori germani ;
relig. rom. cat. i ev.
Este situata lingd drumul
distr. Pojorita-Breaza ; are o
scoald partic. i o biserird rom.
cat.
Colonie germand interneiatd
la 1805, pe teritoriul corn, rur.
Fundul Moldovei, cu ocazia
exploatdrei minel de al-ma din
acest loc.
Se gasesc 31 cal, 163 vite cor-
nute, 55 ol, 1 19 porci si 21 stupi
de albine.
Lujeni (Luzan), coin. run, disLr.
Cotman, asezatd in masa corn-
pactd, pe un teren supus inun-
datiunilor, pc ambele parti ale
piriului Sovica, la confluenta
sa cu Prutul, intre comunele:
$ipenit i MdIndestii-Vechi.
Suprafata 11,71 km2.; popu-
latia 2420 locuitori, ruteni, de
relig. gr. or., cea mai mare
parte; f. putini rom. cat.; in
mic nurndr se gdsesc i israe-
liti i poloni.
Este strdbdtuta de drumul
principal Sniatin-Cernduti
printr'un admirabil drum dis-
trictual legata cu drurnul prin-
cipal Zaleszczki-Cernduti.
Este static de drum de fer
a liniei Lemberg-Cernduti, care
se uneste aci cu linia ferata
locald ce vine de la Zaleszczyki.
Are un oficiu telegrafo-postal
 LUJENI
o scoala populara cu 3 clase
o biserica parohiala cu hra-
mul Inaltarea Domnulul " ,
zidita, din piatra, de un oare
care Teodor Vitolt, posesorul
acestei comuni pe la anul 1452
dupa cum se poate vedea
din zapisul din 7 Septembrie Lunca-Frumoasd, edtun, pen-
acest an, prin care Coslea dinte de corn. rur. Crasna-
Vranis, o vinde acestui Vi- Ilschi, distr. Storojinet.
tolt.
Aceasta biserica a fost pra-
data i jefuita in nenumarate
rindurI, de Turd*, si cazind in
mina a fost restaurata, in 1770,
de Maria, sotia Marelui Stolnic
Iordache Luca, in posesia car uia corn. rur. Rus Minastioara,
se afla comuna si la 1776.
In apropierea comunei
gasit o multime de obiecte din
epoca de piatra.
Are o fabrica de zahar, o
barred de credit si o casa de
economii.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1293 hect.
pamint arabil, 190 hect. fina-
tuff, 9 hect. gradini, 60 hect.
imasuri, 42 hect. paduri si 8
hect. helestee.
Se gasesc 106 cal, 442 vite
cornute 606 ol", 389 pord si 25
stupi de albine.
Lujeni, mosie, cu adm. part.
distr. Cotman.
Suprafata 6,65 km'. ; popu-
latia 85 locuilori in majori-
tate israelitl. restul ruteni si
germanl.
134
Lunca, mosie, particulara, distr.
Storojinet.
Are populatie de 109 locui-
torl. Formeaza masia Crasna-
Ilschi, impreuna cu aite 2 mosii:
$iretel si Crasna-Ilschi.
Aci s'a infiitnat la anul 1817
o fabrica de sticla.
Lunca-Negrileasa,v.Negrileasa.
Luncusoara, sat, penclinte de
distr. Suceava.
Lungul, deal, distr. Suceava, 350
rn. alt., spre N. de satirlBunesti.
Lungul-Nou, munte, (1382 m.)
ce tine de sirul carpatin asa
numit al $urdinului saü Ra-
coveI, gasindu-se lînga locali-
tatea Seletin, distr. Radauti.
Lungul Vech, munte, (1379 Lupsinul, spinare muntoasd,
rn.) munte re tine de lantul ce tine de. muntil Obcina Fe-
carpatin Racova saü Surdin
si se gaseste in apropiere de
local. Seletin, distr.b Radautif.
Lunguletul, /Arta, afi. pe dr.
Moldovitd. rasare de sub poa-
lele culmeI Paltin si se revarsa
in Moldovita, fata in fata cu
pir. Timotei, care vine din st.,
mai sus de cat. Rasca, distr.
Cimpulung.
www.digibuc.ro
LUPTU
Lupoaia, munte, 1163 m. alt.,
din care izvoraste piriul cu
acelas nume ; face parte din
rarnificatia muntoasa ce se des-
prinde, in dreptul munteluf
Prislop, din coama laterala
Poiana
Se afla la S. de muntele
Fusa, intre piraele Ciumarna
la V. si Dragosa la N., distr.
Cimpulung.
Lupoaia, pIrta, afluent pe st.
Moldovitei, ce izvoraste in-
tre rnuntele Fusa i muntele
Lupoaia si dupa ce strabate
asa nurnita Padurea Ponoru-
lui, se varsa in Moldovita,
linga statiunea de dr. de f.
Vatra-Moldovita.
Lupsinul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Seletin, distr. Ra-
dauti. Asezat pe coastcle mun-
teldf cu acelas nume.
Are 359 locuitori, hutani,
gr. or.
redeul (v. Carpatif Bucovinei)
si se afla intre piriul Sipitul
riul Sucevelf.
Luptu, deal, 503 rn., ce coteste
piriul Solonet si tine de reg.
deluroasa Suceava-Moldova.
Luptu, peidure, spre E. de corn.
rur. Solca, distr. Gurahumora.

Macova, pdclare, la S. de Sa-
dova si la hotarul de V. al
distr. Storojinet.
Macova ,ir muntos, ce con-
stitue una din ramiflcarile de
nord ale Carpatilor Padurost
din Bucovina (vezI Carpa-
Of Bucovine0 si poarta si
numele de Muntif Surdinu-
luI.
Macova, localitate, pendinte dc
rnosia cu adrn. part. Mega,
distr. Vijnita.
Aci se afla o fabrica de
scindurI cu un singur gater.
MacovateT, pisc, (1422 ni) ; ce
tine de muntii TomnaticuluI
(v. Carpatil Bucovine0 si se
gaseste In apropierea locali-
tap' Sipot-Carneral, distr. RA-
dauti.
Maghernita,pfr, mic afluent pe
dr. piriuluI Humor care sc
varsain Moldova (v Hurnorul);
rasare sub poalele culmeI Run-
cul Arinisului si se impreuna
cu Hurnorul linga com. Minas-
tirea HumoruluI, distr. Gura-
humora.
Maghernita, mic afluent al
piriuluI Voronet, ce se varsa
Aii
in Moldova (v. Voronetul);
izvoraste de sub Pietrile Brus-
turosulul si se irnpreuna cu Vo-
ronetul, linga corn. Voronet,
distr. Gurahurnora.
Mahala (odinioara Ostrita), com.
rur., distr. Cernauti, asezata
nu departe de malul sting al
PrutuluI si lipita de cornunele
vecine Buda si Cotul Ostritei.
Suprafata 19.25 km2. j popu-
latia 1947 locuitori romini,
relig, gr. or.
Prin apropierea eI trece dru-
mul principal Noua Sul ita-Cer-
nauti si Sadagora, precurn si
linia ferata Noua Sulita-Jucica,
la care este halta.
Are o scoalit populara cu
4 clase si o biserica populara
cu brarnul Cob. Sf. Duh.
Aceasta comuna, !Ana la
anexarea Bucovinei la Imperiul
Austriac, se nurnea Ostrita.
Cu aceasta ocazie i s'a dat
numirea de Mahala, pe care
o conserva si azi. stefan cel
Mare a cumparat-o de la fratii
Tabuci si Pojar si a daruit-o,
prin hrisovul sau din 25 A prilie
1472, minastiref Putna, in po-
sesia aireia se gAsea si la
1776.
Din teriloriul ei se dcsprinse
o parte marginase, care ma-
www.digibuc.ro
rindu-secu noi colonistl, deveni
corn. cu adm part. sub nurnele
de Cotul OstriteI (v. Cotul
Ostritei). La 1780, este men-
tionata ca fiind in unire cu
Cotul Ostritei si cu cealalta
comuna vecina Buda.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu creterea de vite.
Comuna poseda 1.188 hect.
ptimint arabil, 260 hect fina-
turl, 35 hect. gradinI, 323 hect.
irnasurf, 16 hect. padure si 11
hect. 50 a. WO si helesteIe.
Se gäsesc 110 cal, 755 vite
marl, 673 oI, 389 pord si 186
stupf, de albine.
Malatinet (Malatynetz), corn.
rur., distr. Cotman, asezata
in masa compacta, ling un
iaz, format de piriul Mlenovca,
un afluent al piriului Sovica,
la V. de Stauceni si la S. de
Iujinet.
Suprafata 0.89 km.2; popu-
latia 1262 locuitori ruteni de
relig. gr. or.
Prin drumurI de tara e le-
gala cu comunele vecine; are
o scoala populara cu o clasa
si o biserica parobial6 cu hra-
mul Sf. Nicolae".
La 1776, era In posesia boe-
rilor Constantin Sturza §i for-
dache Cantacuzino.
 MALATINET
Aci s'a gasit o frumoasa
podoaba de argint din epoca
de fer.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1169 hect.
pamint arabil, 102 hect. fina-
turl, 19 hect. gradini, 95 hect.
imasuri, 28 hect. padurI, 20
hect. balti si helestee.
Se gasesc 58 cai, 252 vite
cornute, 427 01, 127 porci si
22 stupi de albine.
Malatinet, mo0e, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 5.52 km.2; popu-
latia 32 locuitori, germani,
poloni, israeliti si ruteni, de
diferite confesiuni. Mancili-cu-Gropa, cdtun, pen-
dinte de satul Greblena, com.
Maline§ne, cdtun, pendinte de rur. Dihtinet, distr. Vijnita.
corn. rur. Podzaharici, districtul
V ijnita.
Are 25 case si 97 locuitori.
Mamornita, corn. run, distr.
Cernautl, asezata pe pa rtea
stinga a piriului cu acelasi
nume, afluent al PrutuluI, !ti-
tre comunele Lucavita si Tu-
rail', la hotarul dinspre Ro-
minia.
Suprafata 1.16 km2; popu:
latia 522 locuitori ruteni, gr. or.
Este strabatuta de drurnul
dist. Lucavita-Vama.
Are o scoalA popularil cu o
clasa si o biserica filiala cu
hramul Sf. Nicolae", atenenta
a parohiei din Turenf.
La 1776, era in poscsia ma-
zilului Nicolae Potlog si a lui
Vasile Braescu.
La 1779 s'a adaogat la a-
ceasta cornuna si satul Slobo-
zia Mamornitel.
In 1780, era unita cu Lu-
cavita, Cotul Bainschi si Tu-
reni. De aceea purta si nu-
mele de Slobozia Mamornitei
si Tureni. Intr'un hrisov da-
136 MARGINEA-RIPEI
tind din secolul al XV-Iea e Prundul", pendinte de corn.
mentionata sub numirea de Volovat si ca atare apartinind
Marnu reni. minastirei Sucevita.
Populatia se ocupa cu agri- Fiind asezata In marginea
cultura si cu cresterea de vite. padurei, i s'a si dat numele de
Comuna poseda 444 hect. Marginea.
pamint arabil, 18 hect. fina- Se afla aci o fabrica de scin-
turf, 8 hect. gradini, 27 hect. duff cu 6 gatere.
irnasuri si 57 aril" MAL Populatia formata din colo-
nisti veniti din Transilvania,
Mamornita, nioie, cu admin. se ocupa cu aflricultura si mai
part., distr. Cernauti. ales cu crcsterea de vile si cu
Suprafata 2.68 km.2; popu- exploatarea padurilor.
latia 80 locuitori, israeliti si Comuna poseda 1417 hect.
ruteni. parnint arabil, 639 hect. fina-
Se gasesc 15 cai, 106 vite turi, 33 hect. gradinl, 680 hect.
cornute, 141 oi, 83 porci si 3 imasuri, 4074 hect. paduri.
stupi de albine. Se gasesc 242 cal, 1697 vite
cornute, 405 oi, 11f 6 porci si
82 stunt de albine.
Marginea, ni.*,e, cu adrn. part.,
Are 11 case cu 56 locuitori. distr. Radauti.
Suprafata 95.04 km.2; po-
Manzthal (sati Tolovan), cdtun, pulatia 265 locuitori in majo-
pendinte de mosia cu adm. ritate germani rom. cat., restul
spec. Iacoberff, distr. Cimpu- ranini, ruteni, poloni s. a.
lung. Se compune: 1) din Mar-
Are 9 case cu 46 locuitori. ginea, mosie atenenta, (v. Mar-
ginea, rnosie); 2) din rnosiile:
Marginea, corn., rur., distr. Ra- Fürstenthal si Sucevita (v.
dauti, asezata pe ambele ma- fie-care).
furl ale Sucevitei, intre locali-
tatile Sucevita, Fürstenthal, Marginea, rnoie, atenenta, a
Horodnicul-de-Sus si Volovat, mosief cu adrn part. Marginea,
in spre S.-V. de Radauti. distr. RadAuti.
Suprafata 36.82 km.2; popu- Are 15 case si 96 locuitori.
latia 3203 locuitori" romini, de Coprinde pe linga mosia Mar-
relig. gr. or. ginea propriu-zisa si tirla ..5oa-
Este strabatuta de drumul rec ; are 13 case si 67 locuitori
princip. Vicovul-de-SusSol- precurn si ferma Arsita (v. Ar-
ca (Gurahumora), precum si sita, ferma).
de drumurile distr. ce vin,
unul din Radauti si altul din Marginea RipeT, cdtun, pen-
Sucevita ; printr'un drum co- dinte de corn. rur. RusiI-Mol-
munal e legata cu Volovatul. dovitei, distr. Cimpulung.
Are o scoala populara cu 2 Arc 126 locuitori.
clase; o biserica parohiala cu
hramul Sf. Arh. Mih. si Ga- Marianca, cdtun, pendinte de
vril" si o casa de economie. mosia cu adm. part. Borauti,
La 1776, era numai un grup distr. Cotman.
de case pe teritoriul asa numit Are 2 case si 11 locuitori.
www.digibuc.ro
 MARIANCA
Marianca, îr1ä, pendinte de
corn. rur. Borauti, distr. Cot-
man.
Marisa, ttrld, pendinte de corn.
rur. Sadova, distr. Cimpulung.
Are 2 case si 7 locuitori.
MaximeS, ccitun, pendinte de-
satul Storonet. corn. rur. Sto-
ronet-Putila, distr. Vijnita.
Are 6 case si 7 locuitorï.
MaximeS, munte, (1344 n-r.) ce
tine de culrnea Maximet-Lo-
soya si se gaseste nu departe
de comuna Dolhopole (Cimpu-
lungul Rusesc), distr. Vijnita.
MaximeS-Losova, culme nmn-
toasd (v. Carpatii Bucovinel).
Mazanae§ti; corn. rur., distr.
Gu rah urnora, asezata la iz-
voarele piriului Sornuz i li-
pita de corn. Dragoesti in par-
tea sa de N.
Su'prafata 5.31 km.2; po-
pulatia 687 locuitori, romini,
precum i putini germani $. a. ;
relig. gr. oi . pentru majoritate,
rom. cat., ev. i mosaica pentru
rest.
Este situata linga drumul
distr. Suceava - Gurahumora ;
are un oficiu postal ; o scoala po-
pulara cu o clasd §i o biserica
deservita de preotul de la fi-
liala Lucacesti.
La 1776 era catun i apar-
tinea minastirei Slatina.
Populatia formata din lo-
cuitori originan i din colo-
nist:I transilvanen1 se ocupa
cu agricultura i cu cresterea
vitelor.
Comuna poseda 400 hect.
pamint arabil, 15 hect. fine-
turi, 9 hect. gradinii, 91 hect.
irnasuri 0.55 hect. paduri,
0. hect. 9 a. helestee
Se gasesc 38 cal., 315 vite
62.71Dictonarn Bilcorinof
137
cornute, 117 oi, 251 porci
68 stupi.
Macepl, cdtun, pendinte de
corn. rur. Stulpicani, distr.
Cimpulung.
Are 29 case si 149 locuitori,
rorninI gr. or.
Mdcripl, culme mica, ce se
desprinde ca ramificatiune din
sirul carpatin Obcina - Mare
sau Arsita, in apropriere de lo-
calitatca Frumosul, distr. arn-
pulung, avind i o Inaltime cu
acelas nume, 1055 m. alt. (v.
Carpatii Bucovind).
Mfigura, cdtun, impreunat din
tirlele Plaiu Musteti si Plosnita,
pendinte de corn. rur. Breaza,
distr. Cimpulung.
Are 928 locuitori, rornini,
gr. or.
Mägura, catun, pendinte de corn.
rur. Cirlibaba, distr. Cimpu-
lung.
Are 2 case si 9 locuitori.
Magura, cdtun, pendinte de corn.
rur. Seletin, distr. Radauti, ase-
zat pe piriul Pohoniciara.
Are 191 locuitori, hutani.
gr. or.
Mágura, cdtun, pendinte de
corn.rur. Stulpicani, distr.
Cimpulung.
Are 2 case si 14 locuitori.
Migura, munte, cu nurnire de
altrnintrelea foarle comuna In
Carpatil Bucovind, ce tine de
sirul Obcina Feredeul si se
afla in apropierea localitii
Breaza, distr. Cimpulung, a-
\rind o inaltime de 1359 tn.
Magura, munte, 1113 m. 'alt.,
intre rlul Moldova si piriul
Prasca, in vecinatatea com.
www.digibuc.ro
MAGURA-VACII
Pojorita i Sadova, precurn
a orasuluI Cimpulung, facind
parte din Obcina Flocenilor,
ramificatie a sistemuluI muntos
Raraul, distr. Cimpulung.
Mfigura, culme muntoasä 1206
m. alt.. ce se desprinde din coa-
ma muntoasa Obcina Feredeul,
intre riuletele Boul i Deia, tri-
mitind ramificatii spre nul Mol-
dovita, districtul Cimpulung.
Migura-Batrini, mica ramifi-
catiemuntoasd,ce tine de Ian-
tul muntilor Raraului si se
gaseste situatd intre piraiele
Salatrue i Suha, distr. Cimpu-
lung, avind i o inaltime cu
acelas nume (1126 m. alt).
Mfigura- BobeicuSeT, pisc, ce
tine de Muntii Cirlibabei si se
afla In apropierea local. Cirli-
baba, distr. Cimpulung (1566
m.).
Migura-BreziT, munte, 113S m.
alt., rarnificatie a muntelui
Magura, In vecinatatea corn.
Breaza, distr. Cimpulung.
Mägura-Cailor, mieä ramifica-
lie muntoasd ce tine de lantul
rnuntilor Raraului si se afla
intre piriul Salatruc i riul
Moldova, distr. Cimpulung.
Magura-Mare, munte, ce tine
de lantul carpatin Obcina Mare
sau Arsita si se gaseste la O.
de minastirea PutneI, distr.
Radauti (832 m.)
Mfigura-Mare, (832 m.) i Mica,
(799 m.), mid rnunti, facInd
parte din culmea secundara
ramif. muntoasa Ob-
cina mare, In apropierea corn.
Putna, distr. Radauti.
Magura-Vacil; nuinte, ce tine
 MAGURA-VOLOCA
de lantul carpatin Obcina Mare
sau Arsita si se gaseste in a-
propierea corn. Pu lna, distr.
Radautl (1139 m.).
MAgura-Voloca, munte ce tine
de ramificarile de N. ale si-
ruluI carpatin Obcina Fere-
deul (1220 m.).
Mägurele, complex de dealuri
acoperile cu paduri i cu livezi,
la N. de muntele Rachitisul,
distr. Cimpulung.
Mfiguretul, nzunte, 1029 im alt.,
rarnificatie a coameli muntoase
Obcina Feredeul, intre pi r.Var-
vara si Zebrauca, si valea Sa-
doveI, distr. Cimpulung.
Magurita, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sadova, distr. Cimpu-
lung.
Are 31 case si 91 locuitori
romini, gr. or.
Mäidan , cdtun, pendinte de
corn. rur. Solonetul-Nou, distr.
Gurahumroa.
Are 29 case, cu 172 locuitori
rornini, gr. or.
Maidan, Urla, pendinte de mosia
Cu adrn. part. Lucavet, distr.
Vijnita.
Mäidan, poianei, distr. Storo-
jinets, despartita in doua de
hotarul de V. al districtuluI;
se ma rgineste la. N. cu pad.
Senu, la R. cu pir. Senu, la
S. cu riuletul Pantin si la V.
cu Mega.
Mäidan-Ispas, sat,care,îrnpreu-
Cu satul de resedinta Ispas
cu satul Ciornohuze Ispas,
formeaza corn. rur. lspas, distr.
Vijnita.
Are 250 locuitorl, ruteni gr.
or. Poseda o biserica filiah cu
138
hrarnul Sf. Dumitru", ate-
nenta a parohiel din Ispas.
Maidan-Ispas, sau Zvar, cdtun,
pendinte de mo*ia cu adm.
part. Bet hornet-pe-Siret, distr.
Vijnita.
Are 141 locuitori hutani,
gr. or.
Mátnäe0I, conmnd veche, dis-
trictul Cernauti, impartita as-
ta-zi in doua comune separate :
Mamaestisi-VechI (sat"! de Sus)
Mamae*tiI-Noi (sail de Jos)
(v. fie-care).
Apartinea, pe vrernurl, mí-
nastirei Sucevita. La 31 Mar-
tie, 1648, cind Vasile Lupu
inchina bunurile acestei ml-
nastiri Schitului Mare din Ga-
litia, trece $i act asta cornuna
sub noua stapinire. Domnul
Moldova Ilie Alexandru,
minastirel Schitul - Mare un
hrisov de danie relativ la Ma-
rnaestl. Un altul, din 1676,
relativ tot la aceasta comuna,
a fost pierdut cu ocazia uneI
jefuiri a rninastireI de catre
Turd si Tatarï. Se ma! vor-
beste, apoi, despre aceasta co-
muna, in alte doua brisoave:
unul de la Duca-Voda, cu data
de 9 Februarie 1669 si altul
de la Petru Stefan, cu data de
26 Marlie 1673. In acesta din
urma se pomeneste despre a§e-
zarea aci a 20 de farnilii po-
lone. La 1766 *i 1767 comuna
se mare*te cu emigrati din
Galitia. La 1776, apartinea
Schitului Mare din Galitia,
care avea in aceasta localitate
doua minastiri filiale, una cu
I 1 calugarI alta cu 10.
Mimie§tif-de-Jos(saa Noi),corn.
rur., distr. Cernautf, asezata
pe malul sting al Prutului $i
lipita fri partea sa de V. cu
comunalVlarnaestii-de-Sus (sail
www.digibuc.ro
M ÂMAE*T11-DE SUS
Vechl), lingä hotarul din spre
distr. Cotruan.
Suprafata 15.62 km2; po-
pulatia 2659 locuitori, rutenf,
gr. or. si citi-va israeliti.
Este lipita de linia ferata
Nepolocauti-Cernauti, precum
si de drurnul principal Snia-
tin-Cernauti, care se uneste
aci cu cel princip. Zalesze-
zyki (Galitia)-Cernauti.
Are o scoala populara cu
3 clase i o biserica parohiala
cu hramul Morm. M. D.
La 1776 forma o singura
comuna cu Marnaestii-de-Sus,
sub numirea de Mamaesti (v.
Marnaesli) *i era in posesia
Schitulni-Mare, din Galitia.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea de vite.
Comuna poseda 493 hect.
pdmint arabil, 6 hect. finaturï,
67 I heel.. padure si 63 ari he-
lestee.
Se gasesc 142 cai, 639 vite
cornute, 913 oI si 326 porci.
Mämäe§til-de-Sus, (saa Vecht),
coin. rur., distr. Cerni14, a-
sezatft pe partea slinga a Pru-
tulur, la hotarul din spre distr.
Cotman.
Suprafata I 5.68 km2; popu-
latia 1985 locuitori, ruteni, re-
ligie gr. or.
Este lipita de finia ferata
Nepolocauti-Cernauti, precum
si de drumul princip. Sniatin-
Cernauti, cat e se uneste aci
eu cel princip. Zaleszezyki
(Galitia)-Cernauti.
Are o scoala populara cu 2
clase i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Ioan Boteza-
torul."
La 1776, forma o singura
cornund cu MArnilestii-de-Jos,
sub numirca de ManuIeslii (y.
Mrimaesti), si era in posesia
Schitului-Mare, din Galitia.
In privinta calificativulul
 MAMAW.11. NOI
Vechi", se crede ca e dat a-
cestel lo .alitati in urma tran-
sportarii i cladirei aci a unei
vechi biserici din Marnaestil-
de-Jos sail Noi; deci comuna
aceasta este infiintata in urma
celel not'.
Populatia se ocupa cu agri-
cullura i cu cresterea de vite.
Comuna poseda 2108 hect.
pamint arabil, 260 hect. fina-
turl, 20 hect. gradini, 270 hect.
imasuri, 11 hect. padure si 41
aril helestee si bait].
Se gasesc 103 cal, 579 vile
cornute, 273 of, 321 porci
61 stupi de albine.
Mdmaqttl- Nei (Neu-Mamajes-
tie), v. Marnaestii-de- Jos.
Mainde§tiI-Vectif (Alt-Mamajes-
tie), v. Mamaestil-de-Sus.
Minäila, poiand, la poalele de
O. ale lantultit muntos Ob-
cioara, distr. Cimpulung.
Manisteri§tea (Manasterislia),
mahala a orasuluf Cernautl,
cu 2600 locuitori, parte colo-
nislf germani, parle colonist'.
pripasitl din Galitia si numai
putinf romini.
Populatia se ocupa cu felu-
rite meserii, cu salahoria
parte cu gradinaritul i agri-
cultura. Germanil sunt bunl
zidari, cari lucreaza inuit prin
Rominia.
Are o scoala cu 6 clase pen-
tru ambele sexe, iar cultul
tine de orasul Cernautí.
Se gasesc 135 cal. 391 vite
cornute, 86 of, 302 porci si 44
stupf de albine.
Mareniceni (saa Marenicesti),
rut. Marenicze, com. rur., dis-
trictul Vijnita, asezata pe riul
Ceremus, putin mai sus de
Gura-Putild.
iqq
Sup -afata 33.72 km.2; po-
pulatia 797 locuitori, r 'tern,
relig. gr. or.
Se compune (1in: 1) satul
de resedinta Mai cnicem cu 650
locuitori si care coprin le pc
linga vatra satului cu 549 lo-
cuitorI si catuncle Bochiv,,
Luboc i Zarcini (v. fie-care);
2)satul Biscaa (v. Biscaa, sat).
Partea centrala a comunel
este strabatuta de drumul distr.
\rijnita-Sloronet-Putila.
Are o biscrica parohiala cu
hrarnul Sf. Simion" in satul
de resedi,-0 i alta filiala in
Biscaú : de accasta parohie de-
pinde si filiala din Petraseni;
tine de scoala din Gura-Pu-
(Ustie Putila).
Populatia, forrnatti din Hu-
tanf, se ocupa cu agricultura
cu prasila dc vite, jar in
timpul verel i cu plutaritul
pe Ceremus.
Comuna poseda 77 hect. pa-
mint arabil, 981 hect. finaturi,
10 hect. gradinI, 452 hect. ima-
surf, 120 hect. poera, 2263
heel. padurf.
Se gasesc 91 cal, 359 vile
cornute, 12,-6 01, 217 porci si
21 stupi de albine.
MfiriprI, deal (695 rn.), intre rur. Sipot, distr. Radauti.
Wade Hacaci la S.-V. si Va-
licut la E., precum si riuletul
Siretel la S., aproape de corn.
rur. Crasna-Putna i Allhütte,
distr. Storojinet.
Mega, sat, distr. v ijnia, format
din grupurf de case impras-
date prin curaturile padurei
de la piciorul dealului Pantin,
in partea extremului O. al dis-
trictului, aproape de Banila
Moldoveneasca (distr. Storo-
jinet).
Suprafata 2.30 km.2; po-
pulatia 420 locuitori, rutern;
relig. gr. or.
www.digibuc.ro
MERETET
Este strabatut de drumul
distr. Banila Moldoveneasca
Berhomet ; are o scoala po-
pulara cu o singurti clasa ; tine
de biscrica phrohiala din Mi-
hova.
Nurnele sat' provine, pro-
babil, de la un fost posesor
al slú, emigrat Ungur, numit
Mega.
Populatia, formata din rutent
gr. or., se ocupa cu prasila de
vile i cu exploatarea padu-
rilor.
Comuna poseda 188 hect.
parnint arabil, 159 hect. fine-
tu ri, 640 gradini, 148 hect. ima-
sun, 1384 hect, paduri.
Se gasesc 23...cal, 189 vile
cornute, 19 oi, 83 porci si 40
stupi de albine.
Mega, rno*, cu adm. part.,
distr. Vijnita.
Suprafata 16.74 km.' ; po-
pulatia 82 locuitori, israe141
ruteni; relig. mozaica, gr.
or. si rorn. cat.
Se compune din mosia Mega
pr. zisa cu 8 case si
cuitori, si din Jocalitatea Ma-
kowa (v. Macova).
MOO, catun, pendinte de corn.
Are 363 locuitori.
Mele§-Cobele, catun, pendinte
de com. run. Sipot, distr. Ra-
daukt.
Are 128 locuitori hutanf
gr. or.
MereteI, corn. ur., distr. Su-
ceava, asezata pe piriul Hatna
la S. dc
la E. de Iacobesti
si lipit, in partea sa de S., de
Hatna.
Suprafata 8.53.2; populatia
1558 locuitori, ruteni: relig.
gr. or.
 MERETEI 140 MIHALCEA

Se compune din vatra sa- Mesteane§tI, culme, ce tine de Metnita, ti rid, pendinte de mo-
tului cu 1264 locuitorI ki din sirul principal al muntilor Pa- sia cu adm. part. Chiselefi,
satul Mereteil-Mici sau Mere- durosi din Bucovina si se in- distr. Cotman.
teica. tinde pe o dist. de 20 km. de
Este asezata linga drumul la pin Botusului (all. al Mol- Metnita, tirld, pendinte de mo-
distr.Siret-Hatna ; tine descoala dova) si pina la Obcina Mica, sia cu adm. part. Jucica, distr.
populara si de biserica paro- a vind ca puncte mai ridicate Cemautl.
hiala Hatna. m-tele Botos (1477 m.), Dr-
La '1776, o jumatate apar- narel ul ( 1324) si Fundoiul (1350 Mezebroa cdtun, pendinte de
tinea mazilului Ionita Costanu m.), aflatoai e toate intre locali- mosia cu adm. part. Berho-
si alta a lui Costantin Cosmita. tatile Cirlibaba i Dorna, distr. met-pe-Siret, distr. Vijnita.
Aci gasit, de mai multe Cirnpulung. Aceasta culme e
ori, obiecte de aur i alte traversata de soseaua princi- Mezebrodi, sat, pendinle de corn.
podoabe , toate din timpu- pala ce duce din valea Moldo- rur. Podzaharici, distr. V ijnita.
rile vechl. Intre giuvaericale, veI prin va lea Putnei in valea Are 216 locuitori.
merita o deosebita atentie, o Bistritei.
bratara in chip de sarpe, pro- Mican, poiand, distr. Storojinut,
babil de origine gotica. Mestecdni§, &Hun, pendinte de la poalele pad. Fintinita ; se
Populatia, formata din vechi satul Ciurnarna., distr. Cimpu- margineste la S. cu Selistoara,
colonisti ruteni veniti din Tar- lung. la N. cu poiana Zvar, la E.
nopol (Galitia), peste cari Se gasesc 10 case cu 49 pir. Crivat si la V. cu pir.
au venit , la 1778 , colonistl locuitori. Hovinets.
transilvanenI se ocupa cu Aci se vad urmele unei mine
agricultura i cresterea vite- de fer, care a functionat intre Miclau§a, mic afluent, pe st.
lor. al-1U 1840-54 si care apartinea Moldovel; rasare dedesubtul
Comuna poseda 1024 hect. familiei Manz, (din IacobenI). poianei Fintinele, revarsindu-se
pamintul arabil, 100 hect. fina- in Moldova in fata sat. Eisenau
turi, 14 hect. gractni, 112 hect. Mesteceni, nurnire, romineasca (Prisaca) , distr. Cimpulung,
imasuri, 244 hect. paduri, 2 a corn. rur. Augustendorf din udind poalele asa numitei culmi
hect. helestee. distr. Storojinet (vezi Augus- Barabasca.
Se gasese 56 cai, 480 vite tendorf).
cornute, 340 de oi, 330 porcl, Mihalcea, corn. rur., distr. Cer-
4 stupi. Mesteceni, cdtun, pendinte de nauti, a§ezata pe piriul Coro-
corn. rur. distr. Cimpulung. via, intre orasul Cernauti
Meretef, ino0e, cu administra- Se gasesc 3 case si 8 locui- corn. Camena.
tiune speciala, distr. Suceava. tori. Suprafata 42.01 km.2; po-
Suprafata 7,71 km.' ; popu- pulatia 2641 locuitori ruteni,
latia 46 locuitori, dintre care Mestecenr, localitate, cu her- in majoritate gr. or. precum
43 israelitl si 3 ruteni gr. or. ghelie, pendinte de mosia Gra- ceva romini i israeliti.
Forma, la 1776, o singura lanesti, alenenta a rno$ieI cu Se compune : 1) din vatra
administratie cu Mere(eil corn. adm. part. Hardeggthal, distr. satului cu 1918 locuitori ce co-
(vezi Mereteii, corn.). Radauti. prinde i vechile attune : Vap-
niarca i Ocruh si 2) din ca_
Mereteff Mici saù MereVica, Mesteceni, tirld, pendinte de tunele : Dubova, Perleva, Spas-
sat, pendinte de corn. MerettI, vatra corn. Galanesti, distr. ca, Tarnauca i Voloca (v.
distr. Suceav a. RackluV. fie-care).
Se gasesc 294 locuitori ru- Este asezata linga drumul
teni de relig. gr. or. Mestipara, cdtun, pendinte de principal Cernautl - Storojinet.
corn. rur. Gemine, distr. Cim pu- Are o scoala populara cu 2
Merlova, tirld, pendinte desatul 1 ung. clase si 2 biserici, una paro-
de resedinta Seletin, corn. rur. Se gasesc 2 case si 10 locui- hiala cu hramul Adorm. M.
Seletin, distr. Radauti. torl. D. in satul de reseclinta

www.digibuc.ro
 MIH ALCEA
alta Hair' In catunul Spasca.
Aceasta comuna este men-
tionata, pentru prima data,
inteun hrisov din 14 Martie
1490. La 1776 era stapinita de
boerul Teodor Manescu, cu
flif sal.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea de vite,
precum si cu exploatarea de
padurf.
Comuna poseda 1226 hect
parnint arabil, 881 hect. fina-
turf, 26 hect. gradinf, 817 hect.
ima$uri, 1176 hect. padure.
Se gasesc 145 cal, 1095 vile
cornute, 2901 of, 239 porci
247 stupf de albine.
Mihalcea, inosie, cu adm. part.
distr. Cernautl.
Suprafata 11.73 km.' ; po-
pulatia 60 locuitorf, In majo-
ritate izraelitl, restul ruteni
rom. cat.
Mihoderca, afluent, al pir. Mi-
hodra, ce se revarsa in dui
Siret (v. Mihodra). Rasare in
sesul Bahna la E. de tirgul
Vijnita si se impreuna cu pir.
Mihodra, in apropierea dealu-
lui Lipovenf.
Mihodra, catan, pendinte de
rnosia cu adm., part. Bcr_
homet-pe-Siret, distr. Vijnita.
Are 10 case si 52 locuitorf.
Mihodra, phiu, afluent pe st.
riului Siret, ce rasare linga
dealul Cruhla, in apropierea
tirguluf Vijnita.si curgind prin
sesul Bahna de a lungul poa-
lelor Carpatilor, uda satisoa-
rele: Alexanderdorf, Cateri-
nendorf si Mihodra i, primind
pe dr. piraiele Solone i Sla-
vet, iar pe st. pe Mihoderca,
se varsa in riuletul Siret,
linga corn. Comarestf, distr.
Storojinet.
141
Mihova, coin. rur., distr. Vij- Mihova-de-Jos, sat, pendinte
nita, a$ezata pe pIriul cu a- de corn. rur. Mihova, distr.
celas nume, in toata intinde- Vijnita.
rea sa.
Suprafata 6.43 km.2; popu-
latia 2194 locuitorf, rutenf gr.
or. si ceva israeliti.
Se compune din urmatoarele
sate: Mihova-de-Sus, Mihova-
de-Jos, Mihova-Maidan, Lev-
chiv i Vilsec (v. fie-care).
Este strabatuta de drum-
rile districtuale Jadova-Berho-
met si Banila Moldovenef sea-
Berhomet ; este situata In a-
propiere de linia ferata Ne-
polocauti-Vijnita.
Are o scoala populara cu
2 clase i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Ioan eel Nou"
de care tin si enoriasif dinMega.
La 1776, era catun pendinte
de satul Lucavet.-pe-Siret.
Aci se Oa 2 fabrici de spirt
si una de scindurf cu un gater.
Populatia, formata parte din
ruteni, parte din hutani, are
diferitc ocupatiuni, potrivit re-
giunel in care locueste. Asa,
eel de la munte traesc din ex-
ploatarea padurilor, finatelor
si prasila de vite; iar eel de la
ses sunt agricultori i cres-
catori de vite.
Comuna poseda 1202 hect.
parnint arabil, 1195 hect. fi-
naturf, 20 hect. gradinf, 725
hect. irnasuri, 3782 hect. pa-
dud.
Se gasesc 166 cal, 994 vite
cornute, 100 of, 350 porci 163
stupi.
Mihova, afluent pe dr. Sire-
tuluf , ce rasare sub mun-
tele 'Frei Movile , din pad.
Marcus, in apropierea sat. La-
pusna i, dupa ce formeaza
Valea Mihovef i uda com. cu
acelasi] nume, se varsa in
riul Siret, mai sus de localit.
Lucavat, distr. Storojinet.
www.digibuc.ro
MIHOVA-VASILCO CATINCA
Are 678 locuitori ruteni gr.
or. si coprinde in sine, pe linga
vatra satulul, cu 2f) locuitori,
unde este reFdinta comunei,
si catunele : Babiciova $i Bahna
(v. fie-care).
Aci se afia *coala i bise-
rica_comunei.
Mihova-de-Sus, sat, pendinte
de corn. rur. Mihova, distr.
Vijnita.
Are 928 locuitori ruteni gr.
or. si coprinde in sine pe linga
vatra satului, cu 613 locuitori,
catunele: Babiciova, Bahna
Usole ( v. fie-care).
Mihova-Mäidan, sat, pendinte
de corn. rur. Mihova, distr.
Vijnqa.
Are 143 ocuitorf ruteni gr.
or. si coprinde in sine, pe linga
vatra satulul care, impreuna
cu tirla Bahna, numara 106
locuitorf,i catunul Babiciova
(v. Babiciova, catun).
Mihova-Osadta, moie, eu adrn.
part., distr. Vijnita.
Are 22 case si 93 locuitori,
rutenl.
Pe linga mosia Mihova Osad-
ta, coprinde si tirla Levchiv.
Mihova-Vasilco-Bazil, mo*,
cu adm. part. distr. Vijnita.
Suprafata 35.40 km.2; po-
pulatia 65 locuitori, in majo-
ritate israe1ii, restul ruteni.
Pe linga mosia Bazil, pr.
zisa, mai coprinde in sine si
localitatea Vovce uncle se afla
o mina de fer parasita.
Mihova-Vasilco- Catinca, mo-
0e, cu adrn. part., distr. Vij-
nita.
Suprafata 15.43 km.2; po-
 MI HO V ENI 142 MILI$AUTULDE-JOS

pulatia 81 locuitori, ruteni, is-
raelitI s. a.
Mihoveni, come rur., distr. Su-
ceava, asezatd pe malul drept
al riului Suceava i despartita
de Buninti prin drumul distr.
Suceava-Cacica.
Suprafata 1.39 km.2; popu-
latia 1095 locuitorI, romini gr.
or. si citl-va poloni.
Are un oficiú postal si o
scoald populard, ce serveste
pentru Bunintl; tine de bi-
serica parohiald din Bunintl.
La 1776 apartinea mind-
stirei PatrAuti.
Populatia, formald din lo-
cuitori originarl si din colonist:I
transilvaneni, se ocupd cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna poseda 567 hect.
pmint arabil, 314 hect. fina-
tuff, 17 hect. gradini, 243 beet.
imasuri, 200 hect. padure.
Se gdsesc 56 cal, 304 vite
cornute, 545 oi, 290 porci, 40
stupi.
ret si a linid ferate Cernautl-
Hliboca.
Are o scoald populard cu o
cIas i o biserica parohiald
cu hramul Nasterea M. D."
Aceastä cornund este men-
tionatd, pentru prima data, in-
tr'un act de danie din 2 Fe-
bruarie 1508, al luI Bogdan-
Voda. La 1776, apartinea ma-
zilului Ionita Strisca si era
unita cu Trestiana. La 1780
era unitd cu Trestiana si cu
fdrdsenI.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cdcresterea vitelor.
Intreaga regiune a acestei
localitd(I este plina de izvoare
subterane, cari pricinuesc sur-
Off continue de teren, din
care causa linia ferata de a-
colo a trebuit sa construiascd
digurr formidabile si costisi-
toare.
Comuna posedd 515 hect.
pdmint arabil, 57 beet. fina-
OHL 19 hect. gradira, 16 hect.
imasuri, 142 hect. paduri.
Mili§fiut, sat vechia, din care
s'ail format cu timpul 2 comune
aparte: Milisdutul-de-Sus (dis-
trictul Rridduti)
de- Jos (distr. Suceava).
In apropierea sesulul numit
Varnita, pendinte de acest sat,
a construit Stefan-cel-Mare o
bisericd, probabil in arnintirea
uneI victorii repurtata de el
asupra Tdtarilor.
La 1776 o jumdtate din a-
cest sat apartinea mindstirei
Solca, prin hrisovul din 20
Ianuarie 1760; iar cea-l'altd.
parte aparOnea mindstirel Sf.
Ilie, prin hrisovul de danie
al Irinel, fiica lui Gheorghe
Minzul si al sotului eI Gri-
gorg, hrisov confirmat in 9
lanuarie 1761 de Domnul
Moldovei.
Mili§Auf ,herghelie. pendinte
de mosia cu adm. part. Har-
deggthal, distr. RäddutI.
Are 3 case si 32 locui-
torI.

Mihoveni, mosie, atenentd a Mihuceni, grup de tnälfimt, co Mili§fiutul-delos (sad Slobozia-

mosiei cu adm. spec. Pdtrauti, respondente cu indltimile Spas-
distr. Suceava. ca, in apropierea piriuluI De
Are 3 case cu 17 locuitorl. rehluI si care tin impreund de
Se compune din Mihovenii sirul deluros ce se intinde pa-
pr. zis cu o singura casä ralel cu cursul Siretuldi, avind
din tirla Florinta cu 2 case. ca puncte culminante dealurile
Forma la 1776 o singurd Vivoz plaiul Paltin. Fun-
administratie cu com. de azi dàturile ce inconjoard aceste
Mihovenl, in stdpinirea ml- inaltimI sunt extrem de mlds-
nästireI Patrauti. tinoase i pline de isvoare ne-
secate, lucru care a pricinuit
Mihuceni, corn. rur., distr. Si ret, enorme inconveniente si chel-
asezatd pe pir. Derehlui, intre tueli la construirea Enid fe-
localitdtile Hliboca, Trestiana rate (sectia Cuciur-Mare-Hli-
TdrdsenI i linga hotarul boca), primejduitä i acum
dinspre distr. Cernautl. incd, din timp in timp, de sur-
Suprafata 4.38 km.2; popu- paturI subite de terenuri.
latia 735 locuitori ruteni ; relig.
gr. or. Mihuceni, mooqe, cu adm. part.,
Este in apropierea drumu- distr. Siret.
lui distr. Täräsenl-Hliboca, a Suprafata 4.32 km.' ; popu-
drumuluI princip. Cernauti-Si- latia 9 locuitori israelitf.
Pruncului), com. rur., distr.
Suceava, asezata pe malul st.
al riului Suceava, la intrarea
lul in district.
Suprafata 2 km.' ; populatia
45j locuitori, rominf; religia
gr. or.
Este in apropiere de dru-
mul principal Siret-Suceava,
precum i de linia ferata Cer-
ndutf-Itcani.
Are o bisericd filiala cu hra-
mul Sf. Nicolae", atenentd a
parohiel din Romanestl.
Forma odinioard un singur
sat cu mosia
Sus, sub numele de Milisäut,
(v. Milisdutul-de-Sus).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 274 hect.
pdmint arabil, 20 hect. finaturl

www.digibuc.ro
 MILIViUTUL-DE-JOS
3 hect. grddini, 143 hect. ima-
suit
Se gdsesc 21 cal, 148 vite
cornute, 117 al, 104 porci, 7
stu pi.
MiliOutul-de-Jos (saii Slobo-
zia), mo*, cu adm. speciald,
distr. Suceava,
Suprafata 1.77 km.2; popu-
latia 42 locuitorI, In majori-
late israeliti, relig. mosaicd.
Depindea o data de corn.
Milisdutul-de- Jos (v.Milisdutul-
de- Jos, corn.).
MiliOutul-de-Sus, corn. rur.,
distr. Rtiddutif, asezatd pe ma-
lul drept al Sucevei i lipitd
in partea de N.-V. de locali-
tatea Rdddutl.
Suprafata 20.70 km.2; popu_
latia 2564 locuitori, în majori-
tate rutenI, restul romini
ceva germarff ; relig. gr. or.
pentru ruteni i romini, ev.
pentru 13; ermani.
Prin drumurl de tard cornu-
nicd, cu Rddriutul, cu Iaslovd-
tul (Gurahurnora), cu Milisdu-
tul-de-Jos (Suceava), precum
si cu drumul princip. Suceava-
Siret.
Este statie de drum de fer
a liniel Suceava-H.adicfalva ;
are un ofici0 telegrafo-postal ;
o scoald populard cu 2 clase
o bisericd parohiald cu hra-
rnul Sf. Procopiii".
Forma odinioard un singur
sat cu mosie, irnpreund cu Mi-
lisdut.rl-de-Jos, distr. Suceava,
sub numele de Milisdut (v. IVIi-
Esau).
Populatia, formatd din lo-
cuitorl originarl romini, peste
carI aü venit R uteri'',
babil fugarl militari din Gali-
tia i In anul 1787 colonisti
germani, se ocupd cu agricul-
tura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 1502 hect.
143
pamint arabil, 101 hect. fina-
turi, 18 hect. gradini, 418 hect.
imasuri, 21 hect. pddurf.
Se gasesc 164 cai, 930 vite
cornute, 1600 ol, 723 porcl,
127 stupI.
Millie, com. rur., distr. Vijnita,
asezatd, in masti cornpactd,
pe partea dreaptda riuluI Cere-
mus, intre corn. Ispas si Ba-
nila-Ruseasc4.
Suprafata 11.26 km.2; popu-
latia 2023 locuitori, ruteni de
religiune gr. or. si ceva israe-
liti.
Se compune: 1) din satul
cu acelas nume, care nurndra
1766 locuitorl; si 2) din cd-
tunele Beresnita i Tarina- MinAsterca, calm, pendinte de
Lazoc (v. fie-care). mosia cu adm. part. Onut,
Este lipitd de drumul distr. distr. Cotman.
Vascduti-Vijnita, precum si de Se gasesc 5 case si 39 locui-
linia feratd Nepoicauti-Vijnita,
la care este statie.
Are o scoald populard cu
2 clase i o bisericd paro-
hiald cu hramul Sf. Paras-
chi va".
La 1776, apartinea, jurnd-
tate mazilului Joan Flondor ; iar
cealaltd jurnatate, Marelui Vor-
nic Ionita Sturza.
Populatia seocupd cu prasila
de vite si cu agricultura.
Comuna posedd 1158 hect.
pamint arabil, 335 hect. fina-
turi, 18 hect, grddinl, 188 hect.
imasuri, 357 hect, paduri.
Se gdsesc 62 cal, 640 vite
cornute, 217 of, 133 pord, 15
st u pi.
cu
adm. part., distr. Vijnita.
Suprafata 4,12 km.' ; popu-
pro- latia 109 locuitorf, israeliti si
polonl.
Cuprinde pe fingd mo§ia Millie
Bohosiewicz i tirlele Berez-
nita si Carina La§oc (v. fie
care).
www.digibuc.ro
M iNkSTIREA-HUMORU LUÏ
Millie-flondor I, moie,cu adm.
part., distr. Vijnita.
Suprafata 2.94 km.2; popu-
latia 24 locuitori, rutenT, israe-
liti i romini.
Pe ling mosia Millie-Flon-
dor I, pr. zisd, coprinde si tirla
Bereznita.
Millie-Flondor 11, moie,cu adm.
part., distr. Vijnita.
Suprafata 3.63 km.2; popu-
latia 43 locuitori, israeliti poloni
rutenl.
Pe linga mosia Millie-Flon-
dor II, pr. zisd, mai coprinde
tirlele Bereznita si Carina
Lasok (v. fie-care).
tori.
Ministioara, catun, pendinte
com. rur. Rus-Plavalar, distr.
Suceava.
Se gasesc 42 locuitori, si o
mindstire f. veche, fostd odi-
nioarA schit si care acum ser-
vesteca bisericäfihiaù atenenta
a parohiel din Rus-Mindstioard.
Minästioara, v. Sf. Onufrel, corn.
rur., distr. Siret.
MinAstirea-Horaet, deal, 434
m. alt., la V. de corn. Sf.
Onufrei, distr. Siret.
Ministirea - HumoruluI , corn.
rur., distr. Gurahumora, .ase-
zata pe valea Humorulul, care
se varsd in riul Moldova.
Supra fata 115.34 k m.2 ; popu-
latia 1268 tocuitort romini ;
relig. gr. or.
Este unita, prin drumuri
comunale, cu Gurahumora,
Poiana-Micului i cu Ples.
Are o scoald populard cu
 MINASTIREA-HUMORULUi
2 clase si o biserica paro-
hiald cu hramul Adorm. M.
D.", odinioard mindstire (v-
Mindstirea-HumoruluI, min.).
Comund inaintatd pe ter--
toriul unde a fost probabil
odinioard satul Dobrin si minds-
tirea HumoruluT cea veche,
fondata intre aniT 1527-1530.
Intr'un hrisov din anul 1490
se face, pentru prima card,
mentiune de aceastd comunk
Populatia se ocupa cu cres-
terea vitelor, cu exploatarea
de päduri, precum si cu cul-
tura vitei de vie.
Comuna posedd 343 hect.
ptimint arabil, 1168 hect. fina-
turi, 14 hect. gradini, 2527
hect. imasuri, 7302 hect. padurT.
Se gdsesc 75 cal, 822 vite cor-
nute, 869 oi, 519 porcI, 25 stupT
Minfistirea - Humorului,
ce tine de corpul mosieT cu adm.
spec. Gurahumora, distr. Gura-
humora
Are 2 case si 14 locuitori.
Mindstiriste (Manasteryszcze),
cdtun, pendinte de satul Luca-
vdt-de-Sus, corn. rur. Lucavat-
pe-Siret, distr. Vijnita.
Are 469 loc., rutenT, gr. or.
Minte, ccitun, pendinte de satul
de resedintd Plosca, corn. rur.
Plosca, distr. Vijnita.
Are 12 case si 64 locuitori.
Minte (Minty), inunte, de 1326
m., ce tine de sirul carpatin
Hrebenisce-Stdvioare (v. Car-
patif Bucavinel) si se gdseste
in apropiere de comuna Hosea,
distr. Vijnita.
Mistecico, cdtun, pendinte de
corn. rur. ChiselitenT, distr. Vij-
nita.
Are 18 case si 78 locuitori,
rutenT, gr. or.
144
Mitcàù (Mitkeu), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata pe malul
drept al Prutului, la vdrsarea
piriului Riza, intre comunele
conriverane Brodoc si Moso-
rovca.
Suprafata 4.65 km.2; popu-
latia 917 locuitori, rutenT, gr. or.
Este linga drumul princip. Mitocul-Dragomirnei (sau Dra-
Noua Suli - Uscie Biskupie
(Galitia) si legatd cu cornu-
nele conriveranc susmentio-
nate, prin drumurT de tard.
Are o scoald populard cu
o clasd i o biserica filiald,
atenentd a pa rohiei din Brodoc. joritate romini ; relig. gr, or.
La 1776, o jumdtate din co-
mund era in posesia Schitului
Mare, prin hrisovul de danie
din 1710 al fiend Savin, con-
firmat in 4 Iulie 1712 de Ni-
colae Alex. Mavrocordat ; cea-
l-altd jumatate o stdpinea Ior-
dache Aslan. In anil 1766 $i
1767, s'au a$ezat aci emigrati
din Galitia.
Populatia se ocupd cu a-
gricultura.
Comuna posedd 484 hect.
pdmint arabil, 26 hect. fina-
turi, 20 hect. gralinl, 45 hect.
imasuri, 3 hect. 50 a. ptiduri,
2 hect. helestee.
Se gäsesc 32 cal, 138 vite
cornute, 78 oT, 66 pore!" si 19
stupf de albine.
cu adm. part.,
distr. Cotman.
Supraffita 1.75 km.2; popu-
latia 20 locuitori, in majoritate
poloni.
Mitoca, locatitate cu her ghe-
lie, pendinte de mosia Costisa,
atenentd a rnosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Rädduti.
Mitocul, rno$te, atenentä a mo-
sieT cu adm. spec. PatrAutT,
distr. Suceava.
Are 11 case cu 56 locuitori.
www.digibuc.ro
MITOCUL-DRAGOMIRNEI
Se compune din mosia Mi-
tocul pr. zis si din tirla Dra-
gomirna.
Forma odinioard o singui
administra0e cu corn. Mitocul-
Dragomirnef (v. Dragomirna,
corn.).
gomirestI), corn. rur., distr.
Suceava, asezatä la hotarul
cu Rominia, intre piriul Dra-
gomirnef i piriul DaduluT.
Suprafata 19.33 km.2; po-
pulatia 3083 locuitorT, in ma-
Se compune din vatra sa-
tului cu 5714 loc. si din cat.
Mitocul-Noù.
Este legata cu ItcaniT NoT
printr'un drum comunal, bine
intretinut ; are un cabinet de lec-
turd ,Mitropolitul Silvestru",
o scoald populard cu 4 clase
o biserica parohialtt cu hra-
mul ,,Adorm. M. D."
La 1551, Stefan-eel-Mare a
ddruit-o Mitropoliei Suceava.
Mai tirziu a ajuns In stdpi-
nirea familiei Crimca (vezi
Mitocul Dragogomirnel, mi-
nästire).
Mai inainte de ocupatiunea
Bucovinei de cdtre Austria,
se aflau aci Lipoveni, call au
fugit, cind au intrat RusiT la
1769.
Populatiunea, formata din
locuitori originad si din co-
lonisti transilvdneni, se ocupa
cu agricultura, cresterea vite-
lor i exploatarea de paduri ;
o bund parte, insd, trece in
Rominia, unde este intrebuin-
tatkla munca cimpuluf.
Comuna posedd 1071 hect.
pmînt arabil, 285 hect. fina-
turf, 23 hect. gradini, 487 hect.
imasuri, 2217 hect. padurf.
Se gasesc 201 cal, 862 vite
cornute, 647 oT, 900 porci, 90
stupi.
 MITOCUL-NOU
Mitocul-Nou, (Neü-Mitoc), cat-
tun, pendinte de corn. rur.
Mitocul-Dragomi rnei, distr. Su-
ceava.
Are 369 locuitori, rornini
gr. or.
Moara - Carp, localitate cu
moard, pendinte de corn. rur.
Bosancea, distr. Storojinet.
Are 2 case, cu 6 locuitori.
Moara-Carp, localitate cu moo-
rd $i casd, Mcind parte din
mosia Bosancea pr. zisa, care
la rindu-I depinde de mosia
cu adm. spec. Bosancea, distr.
Suceava.
Este nurnaI o jumatate din
Moara Carp; cea-l-alta juma-
tate depinde de corn. Bosancea
(vezi Bosancea, corn. si Moara
Carp, pend. de Bosancea, corn.).
Mocretul, pirlu, afl. pe st. riu-
letuluI Siretul Mic, rasare de
sub poalele dealului Hurnoria
in dr. statiunei drumuluI de
fer Patrauti, distr. Storoinet.
Mocerchi, tgria, pendinte de
corn. rur. Chiseliteni, distr.
Vijnita.
Are 4 case si 12 locuitori.
Moísivca (Moise), cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Chiseliteni,
distr. Vijnita.
Are 113 locuitori, rutenI
gr. or.
Moldavschi-Plos, ttrld, pendinte
de satul de resedinta Sipot,
corn. rur. Sipot, distr. Radautí.
Moldova, rid, se formeaza din
piraiele Hrobi i Lucava-de-
Sus, care rasar din sirul car-
patin al Lucinei si se irnpreuna
la piciorul munteluI Catnienes,
nu departe de corn, Sulita
(Moldova), distr. Radauti. Riul
6312. Dingo narui Bncorinel.
145
descrie de aci Inainte i [Ana
la corn. Sulita o curba indrep-
tata spre S. si apuca apoi o
directie de SE. pe care o con-
tinua pint' la impreunarea sa
cu pir. Tatarec. Aci forrneaza
o indoitura spre Ost, apuca
iaräi directia SE si se in-
dreapta la S. de coarna Pasca-
nuluï, spre miaza-zi pina la
corn. Breaza, distr. Cimpu-
Lung, de unde curge apoi din
nou spre SE. La sud de mun-
tele Leafa, Moldova cirmeste
iaras spre rniaza-zi, curge in
directie de E. prin valea elf
proprie (Moldova) pina spre
orasul Cimpulung, iar ad se
indreapta spre NE. pentru a se
Inpreuna linga corn. Vama
(distr. Cimpulung), cu riuletul
Moldovita. La N de halta c.
f. Frasin, Moldova apuca iar
spre E. curgind astfel pink
la oraselul Gurahurnora, con-
tinuand de aci inainte o di-
rectie SE. 'Ana la intrarea eI
in Rominia, in apropiere de
corn. Cornul-Luncel.
Distanta pe care o strabate
Moldova pe terit. Bucovinel e
de 103 km., pe care intindere
atinge pe rind localitatile prin-
cipale: Sulita (in Moldova),
Breaza, Fundul-Moldovei, Po-
jorita, Cimpulung, Prisaca,
Vama, Frasin,Bucsoaia, Gu ra-
hurnora, Capul-Codrului, Baia-
sesti i Cornul-LunceI.
Cursul acestui riü prezinta
caracterele apelor de munte,
avind o inclinare de 11 m.
pe km., ceea ce face ca de la
obirsia sa i pina la loc. Fundul
MoldoveI se misca cu o repe-
ziciune torentiala. Abia dupa
parasirea vad de jos a Mol-
dovel, riul incepe a curge mai
neavind de cit jurna-
tate din Inclinatiunea sus ara-
tata. Tot din aceste cauze Mol-
dova strabate muntii cu multe
www.digibuc.ro
MOLDOVA
cotiturt, ducand cu ea, mat
ales cind sunt apele marl, bo-
lovaní i bucatt de stinca destul
de considerabile.
Linga Pojorita, riul Moldova
incepe a se ramifica i con-
tinua, In special de la localita-
tea Capul-Cimpului i pina la
hotarul Rominier, a se desface
in numeroase brate.
Latimea Moldovel este la
inceput minima, pe linga
Cimpulung ajunge 20
creste la hotar 'Ana la 60 rn.,
prezintind o adincime de ma-
ximum 2 m.
Albia Moldovei e stincow-a
Intinzindu-se mail jos in vale
pe terenuri aluviale i dilu-
viale, dinsa depune in partea
aceasta prundí i sfarimaturt
stincoase, care se risipesc pe
distante destul de mari, pre-
Mcind solul In teren neroditor,
Moldova Melilla adese ori spre
inundari la care-sunt expuse
in special localit. : Cimpulung,
Varna, Capul - Cimpului si
Baiasesti.
Cu toate acestea riul nu se
potriveste pentru plutarit.
Afluentii Moldovei pe st.
sunt piraele: Breaza, Izvorul-
Negru, Sadova, lzvorul-Morii,
Corlatianul, Dea, Lelea, Hur-
tisul i Miclausa, apoi riuletul
Moldovíta, care purta la in-
ceput numele de Argel i pri-
meste la rindul sau pe dreapta
afluentii Rozosa-Mala, Du-
bul, Rasca, Corisot, Tirnotei,
Putna, Ciurnarna, Lupoaia,
Dragosa, Frumoasa, Pir. Bra-
zilor i Fundoiul, iar pe dr.:
Porcescul, piriul Turculet,
Lunguletul, Detnacusa cu ail.
ei Petac, apoi pîrIiaul Cioca-
nul, Bout, Vasile, Deia, Rasca
si izvorul Floarea. Mai figu-
reaza pe stinga ca afluentl aI
Moldovei: Dobra, Belteagul,
Tocila, Hurnorul, Bucovilcio-
19
 MOLDOVA-ALUNI$
rul, Stoieneasa, Corlata i pir.
$ornuzul, care constitue hota-
rul spre Rominia.
Afluentii Moldova pe dr. Moldova - Smide§ti, fluid, pen-
sunt piraiele: Lucava, Tata- dinte dc satul de resedinta
rec, Botusul cu afluentii
Botoseful i Girba, apoi Dealu I-
Raa, Putna, Izvorul-Ciuma-
laului, Frasca, Flocea, piriul
Caselor, Sandrul, Caldarus, Sa-
latruc, pir. Suha cu afluentii
sai : Ostra, Gemine, Negri leasa,
Branestf, Valea-Seaca si Do-
roteia ; apoi piraiele Brusoaia,
Voronet-Izvor, Isaci, Balcoaia
si al doilea pir. cu nurnele de
V alea-Sea ca.
Moldova-Aluni§, cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Sipot, distr.
RadautI.
Are 9 case si 39 locui-
Moldova-Mina, cdtun, pendinte
de corn. rur. $ipot, distr. Ra-
ck-Oil.
Are 5 case si 22 locuitori.
Moldova-Hreben, cdtun, pen-
dinte de corn. rur. $ipot, distr.
RídÍui.
Are 6 case si 19 locuitori.
Moldova-Cruhla, tirld, pendinte
de corn. rur. $ipot, distr. Ra-
dauti.
Are 3 case si 7 locuitori.
Moldova-Spentora, ttrld, pen-
dinte de corn. rur. Sipot, distr.
RAdauti.
Are 4 case si 16 locuitorI.
Moldova-Sulita, cdtun, pendinte
de corn. rur. $ipot, distr. Ra-
(Mutt
Are 462 locuitori, hutani, gr.
or., o scoala populara cu o
clasa si o biserica locala cu
hramul Sf Nicolae".
Este asezat pe riul Moldova,
146
la locul unde intra in distr.
Campulung.
Sipot, corn. rur. Sipot, distr.
Radau
Moldova4tirbu1 , cdtun, pen-
dinte de com. rur. $ipot, distr.
Radauti.
Are 6 case si 27 locuitori.
Moldovita, rü, afluent pe st.
Moldovei, poarta la Inceput
numele de Argel. Rasare din-
t re coastele culmeICruhla Riza,
continuind cursul saa sub
acelas nume pina la satul
Argel, d;str. Cimpulung si con-
fluenta cu pir. Rasca, de unde
numele .de Moldovita. Ca a-
fluenti prirneste pe st. pir.
Rozosa-Mala, ce rasare sub
poalele munteluI cu acelas
nume, ceva mai jos de obirsia
Argelului apoi pir.
Dubul, care rasare sub mun-
tele Sihloaia, pir. Rasca, pir.
Corisoteï, Tirnotei, pîr. Putna
cu afluentul sau Sacriesi, pl-
raiele: Ciumarna, Plupoaia,
Dragosa, Frumoasa, pin Bra-
zilor i Fundoiul. Pe dr. pri-
meste pir. Porcescul, pir. Tur-
culet, Lunguletul, Dernacusa
cu Petacul, Ciocanul, Boul,
Vasile, Deia, Rasca si pir.
Floa ref .
Molid, catun, pendinte de corn.
rur. Stulpicani, distr. Cimpu-
lung.
Are 15 case si 74 locuitori,
romini, gr. or.
Molid, cdtun, pendinte de tirgul
Varna, distr. Cimpulung.
Are 4 case si 13 locuitori.
Molnita, pîrîü, afluent pe st.
Siretului, rasare din izvoare
www.digibuc.ro
MOLOGHEA
ce se gasese pe terit. rorninesc
formeaza, incepind ceva mai
sus de cat. PoienI, distr. Siret,
In tot cursul sàü pind la re-
wirsarea in Siret, MO corn.
Rogojestí, distr. Siret, hota-
rul Intre Bucovina si Rorninia.
In calea sa uda comunele Si-
nautil de Sus si Sinautii de Jos
prime.ste aproape de revar-
sare pir. Racovet.
Molnita, complex de pddurl
si livezi, intre piriul cu acelas
nurne localitatea Poieni,distr.
Siret.
Mologhia (Molodia), corn. rur.
distr. Cernautí, asezata pe un
pidas, afluente al Derehluiu-
lui, intre cornunele Ceahor,
Tureni, Cotul Bainschi si Co-
rovia.
Suprafata 58.36 km2; popu-
latia 4874 locuitori, in majo-
ritate romini, restul germani
rutenT; relig. gr. or. pentru
majoritate, rom. cat. pentru
germani.
Coprinde pe linga vatra sa-
tului cu 4584 locuitori si ca-
tunele Derehlui i Franzthal
(v. fie-care).
Este taiata prin partea sa
de N., de drumul distr. Coro-
via-M ologhia ; prin drumuri de
tara, comunica cu localitatile
vecine sus mentionate precum
cu drumul princip. Cer-
nauti-Vama, ce trece prin a-
propiere; halta de drum de
fer a liniei Cernauti-Hliboca.
Aceasta comuna este ase-
zata pe teritoriul istoric Coz-
minul" (v. Cozminul).
Prin hrisovul din 3 Aprilie
1488, stefan cel Mare a da-
ruit teritoriul acesta, minasti-
ref Putna, in posesia careia
se gasea si la 1776. Inainte,
comuna era locuita esclusiv
de Romini; cu timpul insa s'au
 MOLOVATEI
asezat aci colonil de Germani
si Ruteni. Prime le familii de
Germani ati venit in 1782 din
Mainz si Manheim. Rutenii
aü venit din Galitia de O. 0
puternidi colonie sträina s'a
asezat in acest loc in an ul 1787.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor,
precum i cu grädinäria i po-
micultura.
Comuna posedä 2000 hect.
pärnänt arabil, 673 heel_ faria-
turi, 49 hect. gradini, 436 hect.
imasuri si 2576 hect. padure.
Se gäseste 385 cal., 1492
vite cornute, 550 oi, 1260
porci si 270 stupi de albine.
Molovatei, cdtun, pendinte de
corn. rur. Cuciur Mare, distr.
Cermiuti.
Are 7 case si 25 locuitori.
Moranica, vechid &Hun, pen-
dinte de corn. rur. Bosancea,
distr. Suceava.
Mori, mic mante, 808 tn. alt.,
acoperit cu paduri i livezi,
lingä pir. Putna i in vecinäta-
tea corn. Putna, distr. Rädauti.
Morile, mice ramificafiunt
muntoase, ce se desprind din
lantul carpatin Obcina Mare
sau Arsita (v. Carpatil Buco-
vinei) si se intind intre valea
Brodinei si a Sucevei.
Moro§an, ptrt(i, all. pe st. Mol-
dovel, räsare de sub virful
Babeti si se revarsä in Mol-
dova in fata \Tail CirligAtura,
maI sus de corn. Fundul Mol-
dovei, distr. Cimpulung.
Moro§eni, cdtun, pendinte de
tirgul Vatra-Dornef, distr. Cim-
pulung.
Are 22 case si 84 locuitori,
romini, gr. or.
147
Moroza, mante, (1342 rn.) ce
tine de culrnea Maximet-Lo-
soya) (v. Carpatii Bucovinei),
si se gaseste in apropierea
local. Dihtenit, distr. Vijnita.
Mo§chiu (Moszkiw), ttrld, pen-
dinte de mosia cu ad. part. Ju-
cica, distr. Cernäutl.
Mo§cof, ptrîü, all. pe st. Pru-
tului, ce räsare la N. de localit. din epoca polonä, allätor in
Cernauca dintre culmile delu-
roase Cobilina si ocolind
dealul Moscof se varsä in
Prut, mai jos de tirguletul Sa-
dagura, unindu-se inainte de
ca revärsare cu pìr. Zado-
brovca, distr. Cernäuti.
Mosoriuca (Mossorówka), com.
Fur., distr. Cotman, asezatä,
in masä compactä, pe malul
drept al Nistrului, in fata lo-
calitätef galitiene Kolodralka,
intre com. conriverane Mitcùìí
si Samusin.
Suprafata 3.67 km.2; popu-
latia 657 locuitori, ruteni, gr.
or. si foarte putini israeliti.
Este situatil lìngâ drumul
principal Noua Sulita - Cer-
nAuti - Uscie Biskupie (Gali-
tia), prevazut cu un pod plu-
titor peste Nistru.
Are o scoalä populara cu
o clasâ i o biseridi localâ cu
hramul St. Ai h. Mihail
G a v ril ".
La 1776 el-A in poscsia ma-
zililor Ionita si Manole Potlog.
Pentru prima oara, este men-
tionata aceasta comunä in 158).
Aci gasit monede vechl
polone.
Populatia se ocupä cu agri-
cultura.
Comun aposeda 603 hect. pä-
mint arabil, 0 h. 29 a. finattiri,
22 hect. gradini, 31 hect. ima-
suri, 8 a. pitduri.
Se gäsesc 38 cai, 83 vite
www.digibuc.ro
MUNCEI
cornute, 62 porn, 17 stupi de
al bine.
Mosoriuca (Mossoráwka), mo#e,
cu adm. part., distr. Cotman.
Suprafata 3./1 km.2; popu-
latia 43 locuitori, in majoritate
israeliti, restul ruterri gr. cat.
si gr. or.
Mozdzirne-Zamchi, val intärit,
apropierea corn. Hlinita, distr.
Storojinet, in partea de ras.
a päd. Propasna.
Muncel, catun, pendinte de corn.
rur. Poiana - Stampei, distr.
Cimpulung.
Are 4 case si 6 locuitori.
Muncel, cdtun, pendinle de corn.
rur. Sadova, distr. Cimpulung.
Are 160 case si 514 locuitori,
rornini gr. or.
Muncel, ttrld, pendinte de corn.
rur. Ostra, distr. Cimpulung.
Are 6 case si 24 locuitori.
Muncel, munte, intre piraele
Botusana i Gemene, fäcând
parte din sistemul muntos al
Räräului i consiständ din 2
virfuri despärtite prin piriul cu
acelas nume: Muncelul-Mare
la N., 1157 ni. alt., si Muncelul-
Mic la S., 1173 rn. alt., cel
in vecintitatea corn. Ge-
mini $i cel d'al doilea in ve-
cinätatea com. Ostra, distr.
Cimpulung.
Muncel, munte, 1286 m., ce
tine de sirul carapatin Obcina
Feredeul :si situatlingä co-
munaSadova, districtul Cim-
pulung.
Muncel, deal mic (muscel) (443
m.), distr. Storojinet, in partea
de N. a corn. Dävideni si la
S. de Poiana Primäväraticel"
 M UNCEL
Muncel, a fluenal pir. Ostra ce se
varsa in Suha (v. Suhai Ostra),
rasarind de sub muntele Mun-
celul Mic, distr. Cimpulung.
Muniac, îrld, pendinte de sa-
tul Solonetul-Noti si care, im-
preuna cu catunul Maidan, for-
meaza com. rur. Solonetul-
Noa, distr. Gurahumora.
Muntele-Lung, ramificatie micei
muntoasei, ce se desprimle
paralel din culmea Grebenul
(v. Carpatit Bucovine0, intre
Muntele Ostrei la O. i Picio-
rul Lung la V., distr. Cirnpu-
lung.
Muntele-Ostre, mica ranzifi-
catie muntoasa, cc se des-
prinde sub forma de masiv,
1-18
din culmea Grebenul (v. Car-
patii Bucovina intre piraele
Bratoasa i Ostra, la S. de
corn. Ostra, distr. Cimpulung
avind 2 virfuri cu acelas
nume, unul la N., 1210 m. alt.
altul la S., 1385 m., precum
o mica culme laterala' nu-
mita Groni Velichi, 1183: m.
Muntenif, vezi Broscautil-Vechl.
Mu§enita, sat, distr. Siret, asezat
pe piriul cu acelas nume ce
formeaz un mic lac linga local.
Vascauti si se varsa apoi in
Siret. Supratata 2.81 km.2;
populatia 299 locuitori, rominI;
relig. gr. or.
Prin drumuri de tara cornu-
nica cu satul Bancesti, de
care este lipit, cu Va§cautii
www.digibuc.ro
MUSENITA
cu drumul distr. Siret-Fin-
Una Alba ; tine de scoala din
Vascautf; are o bis. flliala cu
hramul Buna Vestire", ate-
nenta a parohiei din Vascauti.
Numele acestuI sat este men-
tionat, pentru prima data, in-
trun hrisov din 30 Noembrie
1728. La 1776 era Inca catun.
La 1780 a fost unit cu Vas-
cautii, Slobozia Perjului
Bancesti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura cu cresterea vitelor.
Poseda 323 h. pamint arabil
24 h, finaturi, 9 h. gradini,
15 h, imasuri, 0 h. 50 a. padurï.
Se gasesc 37 cai, 139 vite
cornute, 47 of, 98 pord si 65
stupl.

Na Capireca, (Kapireka), tirld,
pendinte de mosia cu adm.
part. Crisceatec, distr. Cotman.
Na Cusi, (Kussi) fennel, pen-
dinte de corn. rur. Ivancautl,
distr. Cotrnan.
Are 4 case si 19 locuitori.
Na Haiarninte, (Hajarnynec), cd-
tun, pendinte de corn. rur.
Cincatl, distr. Cotman.
Are 8 case si 34 locuitori.
Na Hainiti, (Hajnici), tirld, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Crisceatec, distr. Cotrnan.
Na Horb, tirld, pendinte de corn.
rur. Piriul-Negru, distr. Cot-
man.
Na Plosca, cdtun, pendinte de
satul de resedinta Plosca, corn.
rur. Plosca, distr. Vijnita.
Are 208 locuitorI hutani
gr. or.
Na Vinohradi,(Wynohradi), f er-
Ind, pendinte de mosia cu adrn.
part. Vascauti- pe -Ceremus,
distr. Vijnita.
Nad Cosovancov, (Kossowan-
kow ----D'asupra Cosovanci-
lor) Md., pendinte de mosia
cu adm. part. Lucavet, distr.
Vijnita.
Neagra, pin afluent pe dr. Dor-
nei, izvaraste in Munta Cali-
N
man in Rorninia si (1upa ce pri-
rnestelinga corn. Sarul-Dornei
afluentul Sarisor, formeaza
hotarul intre Bucovina si Ro-
minia pina la varsarea in
Dorna, linga localitatea Gura-
Negrei distr. Cimpulung. Im-
preuna cu Or. Sarisor, Neagra
uda platoul nurnit Poiana-Vi-
natoruluIsi ocoleste pe st. ma-
sivul muntos Dealu-Negrelf.
Negostina (odinioara Negriseni),
corn. rur., distr. Siret, asezata
pe WM Solonet, afluent al
fluviuluI Siret, la S. de orasul
Siret, linga hotarul Orel cu
Rominia.
Suprafata 9.68 km' ; popu-
latia 1210 locuitori, ruteni.
relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul de
resedintO Negostina, care, im-
preuna cu tirla Ratus, nurnara
1189 locuitori, si 2) din ferma
Odaia (v. Odaia, ferma).
Este7strabatuta de drumul
distr. Siret-Hatna ; are o scoala
populara cu o clasa si o bise-
rica parohiala cu hramul ,,Sf.
Dumitru".
La 1776, era numal un te-
ritoriu numit NegrisenI, pe care
in 179 s'a asezat o colonie de
ruteni. ce ail inflintat comuna
de azi Negostina. a 1780, La
fost unita cu orasul Siret.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1232 hect.
pamint arabil, 159 hect. fina-
www.digibuc.ro
turI, 19 hect. 50 a. gradini,
42 hect. irnasuil si 28 hect.
padure.
Se gasesc 62 cal, 313 vite
cornute, 155 oi, 270 porci si
24 stupf.
Negostina, rnoie, cu adm. part.
distr. Siret.
Suprafata 5.66 km' ; popu-
latia 118 locuitorI ruterri, is-
raelitI si polorii.
Se compune: 1) din mosia
Negostina, pr. zisa, cu 3 case
si 12 locuitorl; si 2) din ferma
Odaia (v. Odaia, ferma).
Negrileasa (sail Lunca Negri-
leasa), corn. rur., distr. Cim-
pulung, asezata pe piriul cu
acelas nume, afluent al pi-
riului Suha,
Suprafata 31.36 km' ; popu-
latia 718 locuitorI, dintre call
3 parti romini si o parte
germani, israeliti, ruteni, po-
lonI s. a.; religia gr. or. pentru
majoritate.
Se compune din satul Ne-
grileasa pr. zis, din catu-
nele Cladita Mica si Secatura,
precum si din tirla Arsita Giuger
(v. fiecare).
Comunica cu valea Suha si
cu drumul distr. Bucsoaea-
Ostra ce trece pe acolo, prin-
tr'un drum rail intretinut.
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica cu hramul
St. Arh. Mihail si Gavril".
La 1776, constituia numai
 NEGRILEASA
un grup de case asezat pe te-
ritoriul comund Stulpicani, si
era proprietatea mindsti ref Vo-
ronet.
Aci se gäseste o fabrica de
scinduri cu 6 gatere.
Populatia se ocupd cu prd-
sila de of si de vite marl' si mai
ales cu exploatarea pftdurilor.
Comuna posedd 30 hect. pd-
mint arabil, 388 hect. finaturi,
4 hect. gradinI. 393 hect. ima-
surf, 2257 hect. pAduri.
Se gdsesc 48 cai, 301 vite
cornute, 4100 oi, 147 porci si
75 stupl de albine.
Negrileasa, afluent al pir. Suha,
rdsare pe terit. Moldovef in
dosul culmei BaIasescul i pri-
mind In cursul sal piriiasul
Runcul, udd sat. Schwarzthal
Negrileasa i formeazd o
vale destul de larga, värsin-
du-se In Suha, aproape de gu-
rile piraielor Frdtestf, Ostra
Gemine, lingd corn. Stulpicani,
distr. Cimpulung (v. Suha).
Negri§enI, numire vechle, a te-
ritorulul pe care s'a infiintat
in 1779 corn. rur. Negostina
(v. Negostina).
Negru, rlulet, afluent pe dr.
Dornef, ce se jormeaza din pir.
Ascutitul i pîr. Pintei, care rd-
sar unul de sub poalele mun-
teluf Ascutitul i cel-l'alt de
sub coborisul Pfetrif Juganu-
lui sau Virful Pinta Acest
riulet avind un curs foarte pu-
ternic, primeste mat in jos ch
Poiana-Negrif pir. Pial ra, ucla
pe dr. culmile: Butea-Pripor
si Butea-Mare, far pe st. ma-
sivurile : Dealu Tofla i Bu-
tea-Prelenilor. Formeazd spa-
tioasa Vale-Neagrd si se varsa
in Dortia in fata dealuluf Flo-
renilor, lingd corn. Dorna-Can-
dreni, distr. Cimpu-Lung.
150
NemericenT, deal, distr. Suceava,
409 rn. alt., la N. de vama
Nernericeni.
Nemericea, punet varnal, pen-
dinte de corn. rur. Bosancea,
distr. Suceava.
Are 3 case si 11 locuitori.
Nepolocauti,(Nepolokoutz), corn
rur., distr. Cotman, asezatA in
masa compactä pe malul sting
al Prutului, la confluenta lui
cu Ceremusul.
Suprafata 11.57 km.' ; po-
pulatia 1314 locuitori, in ma-
joritate rutenf, gr. or., restul
s. a.
Este in apropiere de drumul
princip. Sniatin-Cernautf, cu
care este legat printr'un drum
districtual ce se bifurca apoi,
o ramurd apucind la Cotman
si alta la Staucenl.
Statie de drum de fer a li-
niei principale Lemberg-Cer-
nautf, din care se desprinde
aci o ramurd , apucind la
Vijnita.
Are un ouiciù telegrafo-pos-
tal ; o scoald populard cu o
clasa i o biserica gr. or.
La 1776, era in posesia lul
Andrei Tdutul. Aci se afla
vdr nitf pd rdsi te.
Populatia, germand i ru-
teand, se ocupa cu munca
cimpuluf, i mai ales cu cul-
tura tutunului ; israelitif, cu
negotul.
Comuna poseda 955 hect.
parnint. arabil, 12 hect. fina-
turf, 7 hect. grklini, 17 hect.
imasurf, 30 hect. padurf.
Se gdsesc 139 cal, 337 vite
cornute, 182 oi, 145 pord
9 stupI de albine.
Neuhütte (rom. Huta - Noud,
de la cuv. Hate = fabricd de
sticld), corn. rur., distr. Sloro-
j i netul, asezatd inteo ptidu re pe
www.digibuc.ro
NIAGOTA
piriul Valicut, afluent al riule-
ului Ciudei.
Suprafata 7.71 km' impre-
und cu Althiitte (v. Althatte);
populatia 481 locuitori, in ma-
joritate germani; restul rom.;
relig. rom. cat.
Este legata prin drumuff
comunale de Huta-Veche i de
audei, prin care trece dru-
mul principal Hlinita Gura-
Humora ; are o scoald pop.
cu o clasd ; tine de biserica
parohiald din Cludei.
Aci s'a inflintat, la 1814, o
noud fabrica de sticld in locul
celei din Althiitte, care nu mal
functiona.
$i aid Ca si in Althiltte,
adus colonisti germani.
Populatia se ocupd cu ere--
terea vitelor i cu exploatarea
padurilor.
Se gäsesc 50 cal, 908 vite
cornute, 412 of, 475 pord, 189
stupi.
Neuhütte (rom. Huta-Noud), mo-
cu administratie speciala,
distr. Storojinet.
Suprafata 31./6 km2; popu-
latia 143 locuitori, israeliti si
germani ; relig. mosaicd i rom.
cat.
Coprinde pe linga movie
Huta-Noud (propriii zisd) si
rnosiile atenante Cfude, Huta-
Veche i Crasna Putna.
Neu-Zadova (sail Cotul Jadovef)
cdtun, pendinte de tirgul Ja-
dova, distr. Storojinet.
Aci se gaseste o fabrica de
scinduri cu 2 gatere, 4 fierd-
strae circulare si 4 strungurf
carf produc material pentru
scaune. Un jilip (scoc pe care
alunecd lemnele) leaga fabrica
cu pAdurea tdiatä.
Niagota, pîruia, ce rasare de
sub muntele Cacika si se re-
 NICA
varsa in pir. Blindetul(afl. pest.
Solonetului), distr. Radauti.
Nica, mica baltä, distr. Suceava,
la S. de Ur la Bursuci.
Este Intre balta Bulai si
balta Podisor.
Niemcit (Njernczyc), plaia, In a-
propierea corn. Rastoace, distr.
Vijnita, ce leaga valea Vijenca
cu cea a Ceremusului si este
strabatut de soseaua care duce
de la Vijnita la Putila.
Nievolnita, g rup de Indllinf i,
situat la O. de piriul Dere-
hill)", Iinga corn. Corovia, distr.
Cernauti.
Nisipitul, ttrld, pendinte de sa-
tul de resedinta:Seletin, COM.
rur. Seletin, distr. Radauti.
Nistrul, fluviä, ce rasare la poa-
lele Carpatilor-Ptidurosi, in Ga-
litia, si formeaza la N. hotarul
Intre Galitia si Bucovina. Linga
localit. Babin el atinge terit.
Bucovinei si, luind un curs de
E, descrie doua serpentine micI
si una mare, parasind apoi
Bucovina In dreptul corn. Onut,
distr. Cotman. Distanta ce o
parcurge Nistrul pe terit. Buco-
vinef este de 57 km., iar regiu-
nea ce ocupabasinul acestui flu-
viu are o intindere de 323 km. p.
Afluentul principal alNistru-
liff pe dr. este pir. Ciarnipotoc
(Czarnypotok Piriul Negru).
Acesta rasare sub dealul Tur-
livschi, strabate locurile pe
linga com. Pohorlaut si pri-
mind pe dr. afluentul Bialipo-
toc (Byalypotok Piriul Alb),
ce vine de sub dealul Berdo,
se varsa In Nistru, linga corn.
Onut. Cursul de jos al pirlia-
sului Bialipotoc pina la localit.
numita Ciarnipotoc si In urma
151
pir. Ciarnipotoc insusi pina la
revarsarea sa in Nistru, for-
meaza hotarul intre Bucovina
si Rusia.
Latimea Nistrului la intrarea
in Bucovina este de 200 m., iar
la esire ajunge pina la 250. A-
dincimea variaza in tre 2 si 6 m.,
avind o inclinatiune de 0.4.
Apa NistruluT, de obiceia tur-
bure, curge pe o albie stin-
coasa, desi malurile Nistrului
sint foarte ridicate si ajung la
unele locuri chiar inaltimea de
150 m. In schirnb Nistru nu pri-
cinueste inundatiura si, avind
o adincime suficienta, este navi-
gabil nu numai pentru plute
marl, ci si pentru vaporase.
Caracteristic mai este faptul
ea Nistrul prezinta fenomenul
unui flux si reflux desi nu con-
siderabil, Insa regulat (zilnic).
Nistrul, neputind fi trecut
cu piciorul, este inzestrat cu
mai multe poduri umblatoare,
din earl cele mal principale se
afla la Dorosaut , Samusin,
Brodok si Mosorivca. Linga
localit. Zviniace malurile flu-
viului sunt legate printr'un
pod masiv de cornunicatie or-
dinara si altul mare pentru
drumul de fer.
Noua-Sulitá, (Nowosiclica Satul
Noa)saa Stroestii-de-Jos, corm
rar.;distr. Cernauti, asezata pe
rnalul sting al Prutuliff, la con-
flue la sa cu pin. Rachitna,
la hotarul tarii cu Basarabia.
Suprafata 6.63 km.2; popu-
latia 697 locuitori, in majori-
tate romini, restul israeliti pre-
cum7si putini ruteni si poloni;
relig. major. cea gr. or.
Este ultimul punct al dru-
mului distr. ce vine de la Cer-
nauti si de la Sadagora ; mare
statie de drum de fer a Enid
ferate Lujeni-Noua-Sulita, care
www.digibuc.ro
NOUA STRATA
se continua apoi min Rusia
Oar la Odesa.
Are un oficia telegrafo-pos-
tal ; o scoala populara cu o
clasa ; tine de biserica paro-
hiala din Gogolina sail Stroes-
tif-de-Sus.
Aceasta comunti esteo parte
din vechea corn. Stroestr. Des-
pre ea se vorbeste intr'o da-
nie a lui Petru-Voda, de la
1856, cu deosebire ca aceasta
corn. apartinea pe atunci ti-
nutulai Hotinului, precurn se
vede din imprejurarea ca si
astair inca exista in Basarabia
satul rusesc cu acclas nurne.
Diferite terenuri din Impreju-
rimea corn. tineaa de teritoriul
rusesc, pana la 1828, cind s'a
regulat definitiv hotarul dintre
Bucovina si BaQarabia. Aceasta
ne dovedeste ca com. veche
Stroesti nu se intindea spre O.
atit cit teren coprinde azi corn.
Noua Sulita si ca acest teren
a fost luat de la corn. ruseasca
Noua-Sulita, de unde si nu-
mirea ce poarta.
In 1848, ail stat aci trupe
r usesti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, precum si cu lucru In
magaziile ce se Ail in acest loc.
Comuna poseda 127 hect.
pamint arabil, 231 hect. fina-
turi, 35 hect. gradini, 323
hect. imasuri, 35 h. si 50 a.
paduri si 24 helestee.
Se gasesc 27 cai, 79 vite
cornute, 151 porci :0 75 stupi
de albine.
Noua Sulitá, rnqie, cu adm.
part., distr. Cernauti.
Suprafata 2.36 km.2; popu-
latia 426 locuitori in majori-
tate israeliti, V4 ruteni gr. or.
si gr. cat. si V4, poloni, ger-
mani si romini.
 o
Obcina, ttrld, pendinte de mosia Are 12 case si 64- locuitori. punct de culminatiune muntele
cu adm. spec. IlisestI, distr. Este asezat in fata satului Vesii Malei (1419 m.).
Gurahumora. de resedintd, pe malul drept
al Sucevei. Obcina-Macie§uluT, ramificafie
Obcina, Had, pendinte de mosia muntoasd, ce se desprinde la
cu adm. speciald Stupea, distr. Obeina-Curmatura, ramifica- N. de culmea Baiasescul (v.
Gurahumora. fie muntoasd, ce tine de muntii Carpatir Bucovinei i, intin-
Are 3 case si 24 locuitorï. Obcina Feredeul (v. Carpatil zdndu -se intre piraiele Ostra
Bucovinei), i ocupd spatiul Negrileasa, trece pe terito-
Obcina-Boul, mic munte, 937 m. intre piraiele Argel si Petac. riul Rominia
alt., din care izvordste pIrtul
$andru; face parte din ra- Obcina-Feredeul, lanf muntos, Obcina-Slatina (v. Obcina-Fe-
mificatiile sistemului muntos ce mai poarta i numele de redeul).
al Rdrdului, distr. Cimpulung. Obcina-Slatina ; se intinde de
la plaiul Izvoarelesi se innoadd Obcina-Tresoara, ?Wed culme
Obcina Cacica, mted calme, ce cu Obcina-Mare in muntele inuntoasd, asezata inaintea
se intinde paralel cu lantul car- Ve§ii Velichil, (v. Carpatii lantuluf carpatin Obcina-Ma c
patin Obcina Mare sau Arsita Bucovinei), care este si punctul saú Arsita (v. Carpatii Buco-
(v. Carpatif Buc.), de care tine. culminant al acestui sistem vi lei) la S. de piriul $oarc-
Are la N. ca hotar vaile Solo- (1496 m.). cul.
netului i Solcei, iar la O. se
inchiagd cu regiunea colinard Obcina-Flocenilor, ramificafie Obcina - Ursuld, ramificafie
dintre Moldova si Suceava. muntoasd secundard cc tine muntoasd a lantului muntilor
Are un pisc ce poartá nu- lantul Rdrdului si se intinde Rardulul si care se gdseste in
mele Cacica (807 m.). de la O. de pir. Giordstn $i in apropierea local. Stulpicani,
sus pind linga orasul Cimpu- distr. Cimpulung.
Obcina-Chiril (Cd patina), tno- lung, avind ca culme mai ri-
ddturd de culmt ce se intind dicatd piscul Piatra Nitana (v. Obcinoara, munte, 1378 m. alt.,
de la munt. Tudorescul si pind Raräul, lant). !kind parte din culmea Gre-
la munt. Hreben pe o dist. de benul, intre muntir Butea 0-
10 km., avind ca punct cul- Obcina-Mare, saa Arsita, lanf bline la N. si Tarnita la S., distr.
minand munt. Hreben (1432 muntos (v. CarpatiI Bucovi- Cimpulung, formind. hotarul
m.) (v. Hreben, munte). Se nei), ce se desprinde din inno- intre Bucovina si Rominia.
and pe hotarul dintre Bucovina ddtura muntelui Vesii Ve-
Rominia, distr. Cimpulung. lichil, la N. de piriul Argel Ocna, coin. rur., distr. Cotman
se intinde pind la irnpreuna- asezatd pe ambele pdrtl ale
Obcina-Costeliva, cdtun, pen- rea väif Humorului eu cea a piriulur Chita, afluent al Nis-
dinte de corn. rur. Seletin, Moldova reprezintind o lun- trului, intre comunele Mitcau
distr. Radauti. gime de 63 KIM i avind ca Pohorldut.
6 231. Dictionarul Bucovind 20

www.digibuc.ro
 OCNA
Suprafata 12.01 km.2; po-
pulatia 1863 locuitori, ruteni-
gr. or. si putinI
Este strabatuta de drurnul
principal No u a Sulita-Cernauti-
Uscie Biskupie (Galitia); prin
drumuri de tart' comunica cu
comunele Dorosaut,Onut, Pi ri ul
Negru si Brodoc.
Are o scoala populara cu
o clasa i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Apostcl i Ev.
loan".
La 1776, era in posesia Ma-
relui Paharnic Gheorghe Ior-
dache Paseanu. In anil 1766
si 1767 s'aa asezat aci emi-
grati din Galitia.
In aceasta localitate se afla
un caste] f. frumos, al familici
baronilor de wildburg, precum
o ferma cu o fabrica de
spi rt.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna poscda 1351 hect.
pamint arabil, 21 hect. fina-
turf, 45 hect. gradinl, 26 hect.
imasurI, 66 hect. paduri si 3
hect. helestee.
Se gagesc 151 cal., 253 vitc
cornute, 305 oi, 245 pore]. si
44 stupi de albine.
Ocna, rnoie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 3.77 km.2; popu-
latia 74 locuitorI, In majoritate
polonI, restul izraeliti i ru ern.
Ocolena, cdtun, pendinte de
satul Tovarnita, corn. rur. Ras-
toace, distr. Vijnita.
Ocruh, und, pendinte de rnosia
Fratautul-Noil, atenenta a mo-
sid cu adm. part. Hardegg-
thal, distr. Radautl.
Ocruh, vechl cc:1km, pendinte
de corn. rur. Mihalcea, distr.
Cernauti.
154
Ocruh, cdtun, pendinte de corn,
Cuciur-Mare, distr. Cernauti.
Are 4 case si 22 locuitori.
Ocruh, deal, 324 m., ce tine de
regiunea deluroasa dintre Prut
Ceremus.
Odaia, cdtun, pendinte de mosia
cu adm. part. Dorosautl, distr.
Cotman.
Are 3 case si 13 locuitori.
Odaia, cdtun, pendinte de tirgul
Iadova, distr. Storojinet.
Odaia, ttrld, pendinte de mosia cu
adrn. par. Vascauti,!distr.Siret.
Odaia, f erind, pendinte de corn.
rur. Negostina, distr. Siret.
Are 4 case si 21 locuitori.
Aci se AA o fabrica de
spirt.
Odaia, f erma, pen dinte de mosia
cu adm. part. Negostina, distr.
Siret.
Are 106 locuitori.
Odzirna, cdtun, pendinte de
satul Ialovicioara, corn. rur.
Plosca, distr. Vijnita.
Are 2 case si 16 locuitori.
Ogorul-Domnesc, îrlci, pendinte
de mosia Fratautul-Noa, ate-
nenta a mosiei cu adm. part.
Hardeggthal, distr. Radautl.
Are 110 locuitorl.
Olteana , amp arabil, distr.
Storojinet, intre IgestI si Pa-
trautul de Jos, la unirea Sire-
teluluI cu Siretul Mic.
Onut, rnoie, cu adm.
Onut, corn. rur., distr. Cotman,
asezata, In masa compacta, pe
malul drept al NistruluI, la
locul unde el pdraseste tara,
la confluenta sa cu pirlul ce
poarta acelas nume cu comuna
www.digibuc.ro
ONUT
Suprafata 7.35 km.2; popu-
latia 964 locuitorI, ruteni, gr.
or. si citi-va izraeliti.
Coprinde pe linga vatra sa-
tuluI cu 956 locuitori, i ea-
tunul Fusteica (v. Fusteica).
Prin drumurI de tara, cornu-
nica atit cu comunele vecine
Samusin si Piriul-Negru cum
si cu drumul princip. Noua
Sulita-Cernauti-Ukie Biskupie
(Galitia).
Are o scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiald
cu hramul Sf. Nicolae", ce
are ca atenenta filiala din Sa-
musin.
La 1776 era in posesia Ma-
relui Stolnic Iordache Pascanu.
In aceastd localitate s'a gasit,
in a doua jumatate a secolultni
trecut, o secure de piatra,
precum i mai multe monede
vechI polone, puse intr'un vas
de arama.
Cam 2 km. departare la N.
se afla un castel f. frurnos,
asezat intr'o padurice, pro-
prietate particulara. De ase-
menea se vad, In apropiere,
vechI santuri, si se crede ca
ar fi de pe timpul razboaelor
tataresti. In tarmul NistruluI
se gasesc stinci de gips si
alabastru, ne-exploatate Inca.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna posedd 656 hect.
pamint arabil, 4 hect. 50 a.
finaturI, 20 hect. gradirif, 70
hect. imasuri, 87 hect. paduri.
Se gasesc 96 cal, 126 vite
cornute, 313 of, 150 porci
52 stupi de albine.
part.,
distr. Cotman.
Suprafata 2.73 km.2; popu-
latia 80 locuitorI, izraeliti
ruteni; rutenil sunt parte gr.
cat., parte gr. or.
Se compune: 1) din mosia
 OPAET
Onut, pr. zisa, care impreuna
cu tirlele Ciovnic i Dibina,
numdrä 41 locuitoril; 2) din
catunul Mindstirea (v. Mint Is-
tirea, ciltun).
Opaet, ceitun vechin, pei dinte
de corn. rur. Budinet. distr.
Storojinet.
Oprised, (sad Pantir), corn.
rur., distr. Siret, asezatd pe
ún pirld, afluente al Cotova-
tuluI, spre NV. de Tereblecea
si SV. de StAnestï.
Suprafata 26.67 km.2; po-
pulatia 1602 locuitori, romint
de relig. gr. or. si putini po-
loni.
Prin marginea sa de SV.
trece drumul princip. CernAutii-
Siret, care se uneste aci cu
drurnul distr. ce vine de la
Presecdreni (distr. Storojinet);
prin drumuri de tard, comu-
nicd cu localitatile vecine, sus
mentionate.
Are o scoald popularä cu
2 clase i o biserica parohiala
cu hrarnul Nasterea M. D.".
Aceastd comund este men-
tionata intr'un hrisov, din 17
Martie 1428, al lui Alexandru
cel Bun, prin care o ddrueste
boerului Bril. Intr'un alt hrisov,
insd, din 3 Aprilie acelas an,
nurnitul domn darueste co-
rnuna aceasta hoerulul Oprisa,
de la care, de sigur, îï trage
si nutnele. Dupa aceasta, co-
mu na ajunse in posesia minas-
tire! Moldovita, ceea ce se
vede din hrisovul de confir-
mare dat de $tefan-cel-Mare,
in 26 Aug. 1503. La 1776 se
afla tot in posesia acesteI
minastirl.
Populatia se ocupd cu a-
gricultura si cu cresterea vi-
telor ; o bunä parte trece, in
timpul verel, in Rominia, la
munca cimpului.
155
Comuna posedO 1016 hect.
pamint arabil, 277 hect. fina-
turf, 15 hect. gradini, 160 hect.
imasurï, 738 hect. pOduri.
Se gasesc 152 cai, 544 vite
cornute, 80 de of, 602 porci
si 56 stupi.
Orata, aphid, afluent pe st. Bis-
tritef, izvorAste de sub poalele
muntelul Orata, distr. Cimpu-
lung.
Orata, tîrld, pendinte de satul
CiocanestI. care la rindu-I for-
meazd o parte din cotn. rur.
Cioctinesti, distr. Cimpulung.
Orata (Mare si Mica), complex
de pOdurif i livezi, la V. de
muntele Ilizena, distr. Cimpu-
lung.
Oräsed, (Oroszeny), corn. rur.
distr. Cotman, asezatd in lun-
gime pe malul sting al Pru-
tului la confluenta lui cu piriul
Turetchi si la hotarul distric-
tulul cu Galitia.
Suprafata 12.77 1cm.2; po-
pulatia 2454 rutera, gr. or.
Coprinde pe linga vatra sa-
tululg-cu 2440 locuitori i ferma
Chasura.
Este strabatuta de drumul
Sniatin-CernAuti; are o scoala
populara cu o clasd i o bi-
seridí parohiald cu hramul
Adorn]. M. D."
Aceastà comunO este men-
tionata ca existentO in anul
1691. La 1776, era in posesia
Marelui Spatar Constantin
Palade.
Numele säú provine de la
cuvintul rominesc orOsan, pl.
Ordseni, saü, mai bine, de la
numele unuI posesor al sad de
pe vremuri, boerul Orgsanu.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna posedd 1936 hect.
www.digibuc.ro
OS FRA
pOmint arabil, 46 hect. finaturi,
9 hect. gradini, 62 hect. irna-
suri, 325 hect. pf.iduri, 50 a.
helestee.
Se gasesc 70 cai, 413 vite
cornute, 777 o, 324 porci
60 stupi de albine.
Ordsed, inoie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 13.64 km.2; po-
pulatia 120 locuilori, in majo
ritate rutern, restul germani
poloni, de dif. conf.
Coprinde pe lingO mosia
OrAseni, pr. zisd, i ferma
Chasura.
Ordonanta, catun, pendinte de
corn. rur. Dracinet, distr. Sto
rojinet, care i1 trage numele
din timpul Turcilor, de la paz-
nicul ce fusese asezat aci.
Osoiti, deal, 582 m. alt.. in apro
pierea corn. Horodnicul-de-Sus,
distr. RAdOuti ; tine de culmea
Horodnicul (v. Horodnicul, cul-
me).
Ostra, corn. rur., distr. Cimpu-
lung, asezatd pe piriul cu ace-
las nume, care se uneste cu
piriul Negrileasa, sub nurnirea
de Suha.
Suprafata 98.82 km2; popu-
latia 631 locuitori, o parte ru-
tent i alta germani i rornini.
Se compune din satul Osira
pr. zis si din tirlele Muncel,
Poiana Fl ceI si Predeal, pre-
cum si din fabrica de scinduri
Bdesescul (v. fie-care).
Este legatd cu Bucsoaea prin-
tr'un drum districtual si'printr'o
linie feratti industrialO ce trece
prin Stulpicani i prin Frasin.
Arc o §coalä popularä :cu
o clasA i o biserica filiaiO CU
hrarnul Sf. Durnitru", ate-
nentd a parohiei din Gemini.
Este o colonie intemeiatd la
 OSTRA
inceputul secolului trecut de
Hutani din Galitia.
Are un ferestreü.
Populatia se ocupd cu ex-
ploatarea padurilor si cu prd-
sila de oL
Comuna poseda 31 hect. 1.
mint arabil, 350 hect. finaturi
3 hect. 400 a. gradinï, 170 hect
irnasurf, 742 hect. poeni si 7011
heel.. padurL
Se gasesc 41 caL 393 vite
cornute, 1000 of, 215 porci si
30 stupi de albine.
Ostra, sat, asezat pe dealuri,
intre Stanestif-de-Jos si Draci-
net, distr. Storojinet.
Suprafata 13.71 km2, im-
preund cu Barbesti ; populatia
210 locuitori, aproape esclusiv
relig. gr or.
rutenT ;
Este legat prin 2 drumuri
cimpcne de satele limilrofe
sus mentionate ; tine de scoala
populara din Zelenea ; are o
biserica filiala cu hramul ,,St.
Dumitru", atenenta a parohief
din Zelenea.
La 1776, jumatate era in po-
sesia maziluluf Mihalache Cal-
muschi ; iar cea-l-alta jumatate,
in posesia minastirei Sucevita.
Se gasea aci, pe acea vreme,
un schit cu numele Ostra, pre-
cum si o mica minastire, zi-
dita in anul 1762 de mazilul
Nicolae Calmuschi, cladire ce
dureaza si azi. De la acest
schit s'a numit si satul.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Se gasesc 16 caf, 78 vite
cornute, 21 of, 44 pore!, 9 stupi
de albine.
Ostra, afineut al piriuluf Suha,
cc se varsa in Moldova (v.
Suha). Rasarind desub muntele
Ostrel si primind la obirsia sa
piraiele : Cobildrica si Bra teasa,
156
cu care din urmd se impreuna
linga corn. Ostra, si mai pri-
mind in urma si piriul Mun-
cel, se varsa aproape de o
data cu piriul Gemine, in fata
corn. Stulpicanf (distr. Cimpu-
lung) in matca Suhef.
Ostrita (odinioara Cliscauti),
coin. rur., distr. Cernauti, ase-
zatä pe malul drept al Prutu-
lui, la confluenta lui cu piriul
Derehluf, intre orasul Cerndutf
si corn. Turenf.
Suprafata 17.19 km2; popu-
latia 1949 locuitorf romini;
relig. gr. or.
Este lipitd de drumul prin-
cipal Cernauti-Vama ; are o
scoald populard cu 2 clase si
o bisericd parohiald cu hramul
Adormirea Maicef Donmului."
Aceasta cornund se numea,
inainte vreme, Cliscauti. Sub
aceastä numire:este mentionata
pentru prima data In 1472.
Prin hrisovul din 6 Martie 1490,
Stefan cel Mare o darueste
mi nästiref Putna.
In timpul deselor rasboae,
corn. Chliscautf a fost distrusd
si pe urmele ef s'a intemeiat
de colonistf din Transilvania,
o altd cormma cu numele de
azi Ostrita.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura, cresterea vitelor sicu
pescuitu I.
Comuna poseda 1032 hect.
pamint arabil, 62 hect. finaturf,
26 hect. gradinI, 233 hect.
imasurf, 13 hect. pddurf si 49
hect. WV si helestee.
Se gäsesc 120 caL 607 vite
cornute, 373 of, 409 porci si
34 stupI de albine.
0§ehlib, (Osjechlib), corn. rur.,
distr. Cotsnan, asezata in masa
compacta, pe partea stinga
a piriului Sovica, intre Ivau-
www.digibuc.ro
OZERO
cauti si Sipenitf si la V. de
tirgul Cotm an.
Suprafata 7.28 km2; popu-
latia 1725 locuitorf, rutenli de,
relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Nepolocauti-Cotrnan si
legata cu comunele indicate
mal sus, prin drurnuri de tara.
Are o scoald populard cu
2 clase si o biserica parohiala
cu hramul Sf. Nicolae" ziditd
la anul 1779 de boerul Iorda-
che Cantacuzino, fost Mare
Spata r, in a caruI posesie se ga-
sea comuna la 1776. Inteun
hrisov, datind din 2 Noem-
brie 1463, este mentionata
aceasta comuna, cu ocazia
daruirei el, de catre Stefan cel
Mare, boerului polon, Andrif
Czartoryjski.
Numele sail vine de la cu-
vintele rusesti: osjek =loc in-
gradit si chlib = pine.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 1087 hect
pamint arabil, 72 hect. finaturi,
28 hect. gradini, 162 hect. irna-
surf, 1 hect. 50 a. padure.
Se gasesc 90 caL 413 vite
cornute, 770 of, 312 porci si
60 stupf de albine.
0§ehlib, moie, cu adm. part.
distr. Cotman.
Suprafata 4.87 km.2; popu-
latia 51 locuitorf, in majoritate
poloni, restul israeliti si ruteni,
de diferite confesiunL
Ozero, ochia de mare (lac de
ghetar), ce se gaseste in apro-
pierea comuncf Argel. distr.
Cimpulung.
Intinderea acestuf ochia de
mare este cam de 104 aril. Apa
sa nu-I bund de baut si pestif
ce se gasesc aci ail un miros
de baltd, grea de suportat.
Paltin, Clad, pendinte de com.
rur. Seletin, distr. Radauti.
Are 3 case si 14 locuitori.
Paltin, culmesecundard, ce tine
de Obcina Chiril i Capatina
(v. Obcina si se gaseste
la S. de piriul Gemine, in a-
propierea localitatilor Stulpi-
cani i Gemine, distr. Cimpu-
lung.
Paltin, munte, 1177 m. alt., la
N.-0. de muntele Pausa a carui
rarnificatie este, in apropierea
localitatel Rusif-pe-Boul, distr.
Cimpulung.
Panca, corn. rur., distr. Storoji-
net asezata pe ambele tarmuri
ale SiretuluI, putin mai sus
de Storojinet.
Suprafata 10.1.9 km.2; po-
pulatia 1862, locuitori, rutenï;
relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Storojinet-Jadova; halta
a linief ferate Hliboca-Berho-
met ; are o scoala pop. cu o
clasa ; o biserica parohiala cu
hramul Sf. Dumitru", avind
ca atenenta bis. filiala din Za-
bahna.
La 1776, apartinea mazili-
lor Alexandru Vasilco, On-
ciul i Gheorghe Prejul.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1567 hect.
pamint arabil 543 hect. fina-
turl, 23 hect. gradini, 721 hect.
imasuri, 1328 hect. paduri.
Se gasesc 83 cal, 813 vite
cornute, 240 porci, 155 stupi.
Panca-Ianos, mo*, cu admi-
nistratie specialI, distr. Sto-
rojinet.
Suprafata 14.02 km.2; po-
pulatia 84 locuitori, germanl,
israeliti, ruteni i polora ; relig.
rom. cat., mozaica si gr. or.
Panca-Vasilco, moste, cu ad-
ministratie speciala, distr. Sto-
rojinet.
Suprafata 19.12 km.2; po-
pulatia 143 locuitori, israeliti
ruteni; relig. mozaica, gr.
or. si rom. cat.
Pantin, cdtun, pendinte de corn.
rur. Banila Moldoveneasca,
distr. Storojinet.
Pantin, deal, 556 m., ce tine
de reg. colinara aflatoare intre
Siretul Mare si Mic.
Pantinul, pîrlu, afluent pe st. Paclurea-Cosaculuï, pddure, pe
riuletulul Siretul Mic, rasare coasta rasariteana a lantului
de sub culrnea muntoasa Pan-
www.digibuc.ro
tinsi se varsa in Siretel,
mal jos de sat. Augusten-
dorf, distr. Storojinet, primind
pe st. pîrîiau1 Senu.
Paporotno, complex de culnd
din cart' izvorastepir. Brusnita.
Este coprins ca cu un brîü in
partea de S.-V. de pi r. Brusnita.
Pascan, munte (1483 m.) ce tine
de sirul capartin Obcina Fe-
redeul si se gaseste nu de-
parte de localitatca Breaza,
distr. Cimpulung.
Pascan, complex paduros, distr.
Cimpulung pe stinga riului
Moldova, la hotarul N-V. al
districtului.
Paclurea BotosuluT, din care iz-
voraste piriul cu acelas nume,
la E. de muntele cu acelas
nume i la N. de padurea Co-
sacultd, distr. ampulung.
Paclurea-ColaculuT, padure, la
N. de muntele Mestecanesti
si la N. de catunul cu acelas
nurne, care e lipit de corn Cioca-
nesti, distr. Cimpulung.
muntos Obcina, intre Padurea
 PAM TR EA-FR UMOASEI
UrsuluI la S. §i Padurea Boto-
suluI la N., distr. Cimpulung.
Pädurea - FrumoaseT, pddure,
distr. Cimpulung, la N. de
muntele Mdcri§ultif, §i despar-
tind in cloud Pädurca Maui-
PAdurea-Glitulta, pddure, la V.
de corn. rur. si la N. de plriul
cu aceleasi nume, distr. Gura-
h urnora.
Pädurea-Lespeil,pddure, distr.
Storojinet, intre corm Corcesti
§i locul numit Porcaria.
Din ea izvordste pir. Seredni
si Petrov*, cart se unesc si
se varsd in Siretul Mic, a-
proape de Patrautul de Jos.
Padurea-MAcri§ului, lung lant
paduros. insirat aproape para-
lele cu Obcina Mare, In partea
ei de V., distr. Cimpulung.
In dreptul munteluif Comar-
nicul, Palurea MacrisuluI este
despärtitä aproape in cloud, de
Padurea Frumoasei.
Pädurea Nedelei, pddure, distr.
Cimpulung, se margine§te la
S. cu muntele Ascutita Mare,
la O. cu valea Moldovei si la N.-
V. cu muntele Ascutita Mica.
Pädurea - Ponorula , pddure,
distr. Cimpulung, intre riuletul
CiumArna la V. si piriul Lu-
poaer. la O.
Padurea-Sask padure, distr.
Cirripulung, la V., de corn. rur.
Frasin, la N. de pirlul Valea
Sacii, la S. de padurea Nedelef
si la O. de muntele Ascutita
Mare.
Pádurea-UrsuluI, pddure, din
care izvoräste WW1 cu acela§
nume, pc coasta räsdriteanä
158
a lantuluI muntos Obcina, distr.
Cimpulung.
PAdurea - Ursoaea , pddure,
distr. Gurahumora, intre punc-
tele Glodi§oara, Baranca si Bu-
covät.
Pältinoasa, sat, pendinte de
corn. rur. Capul-Codrulul, distr.
Gurahurnora, asezat pe partea
stingd a piriului Bucovicior,
aproape de confluenta sa CI]
riul Moldova.
Are 1173 locuitori, in ma-
joritate romini, gr. or., restul
germani, izraelii . a., de di-
ferite confesiuni.
Este situat linga cele 2 dru-
murI Suceava - Gurahumora,
unul princip. §i altul distr. pre-
cum si lingd linia ferata Flatna-
Cimpulung, la care e statie.
Are un oficiu telegrafic ; o
scoald populara cu o clasa §i
o biserica filiald cu hramul
Sf. Nicolae", atenentd a pa-
rohieI din Capul-Codrului.
Aci se gäseste o fabrica de
scinduri cu 4 gatere si o linie
feratä portativd.
Piltinoasa, moie, ce tine de cor-
pul mosiel cu adm, spec. Capul-
Codrulul, distr. Gurahumora.
Depindea odatd de satul cu
acelas nume (vezI Paltinoasa
sat).
Pärhauff, com. rur., distr. Su-
ceava, asezat pe pirlul Solo-
net, In apropiere de confluenta
sa cu nul Suceava.
Suprafata 9.11 km2, popu-
latia 1087 locuitod, rominI,
relig. gr. or.
Este strabatutd de drumul
distr. Suceava-Cacica ; statie
de drum de fer a liniei Hatna-
Cimpulung ; are o biseried pa-
rohiald si o scoald populard cu
o clasä.
www.digibuc.ro
PARTEST1I-DE-JOS
La 1776, apartinea mazilu-
lui Vasile Calmuschi. Pe teri-
toriul acestei comune s'a zidit
In anul 1502, prin cheltuiala
Mareluf Logofat Gavril Tro-
to5anu, o biserica de piatra,
care dureazd §i azI.
Aci s'a gasit o loarte fru-
moasa bratard de aur, cu o
greutate de 49 ducasl, precum
si un hint tot de aur, admi-
rabil lucrat. Se crede cd aceste
obiecte ar fi provenind din
India si dateazd din timpul
ndvdlirii barbarilor.
Populatia sc ocupd cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 817 hect. pa-
Mint arabil, 126 hect. finaturI.
6 hect. 50 a. gradini; 237 hect.
imasurI, 158 hect. padurI.
Se gasesc 34 cai, 378 vite
cornute, 400 oi, 230 pore!, 24
stupI.
Parhäuti, moie, cu adm. spec.,
distr. Suceava.
Suprafata 2.05 km2; popu-
latia 46 locuitori, parte rominf,
parte izraelitl i putini ger-
mani ; relig. gr. or. pentru rna-
joritate, mozaicd si rom. cat.
pentru rest.
La 177S, forma un singur
sat si mo§ie cu comuna ile
azI Parhautl in stapinirea ma-
zilului Vasile Calmuschi.
Parte§tii - de - Jos, corn. rar.,
distr. Gurabumora, asezatä pe
piriul Solonet spre E. §i ap-
roape lipita de Cacica.
Suprafata 15.85 km2; popu-
latia 2466 locuitorf, romini,
relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tuluI cu 2436 locuitori, din
catunul Bucovat i din tirla
Strigoaea (v, fie-care).
Este asezatd lingd drumul
distr. Cacica-Suceava ; sta tie
de drum de fer a liniel Hatna-
 PARTESTI1-DE-SUS
Cimpulung ; are o scoala po-
pulard cu 3 clase, o bisericd
parohiald cu hramul Sf. Ni-
colae" i o casd de economie
romineascd.
Forma odatà un singur sat
si mosie cu Partestii-de-Sus,
sub numirea de PArtestI
apartinea mindstirei Humorul,
dupd dania unul oare.care
Voevod Stefan, confirmatii la
1633 de Eustatid Dabija-Vodd.
Aci se \Tad o multime de
tumuli, nurnit1 de popor mo-
vile tatärestf.
Populatia se ocupd cu ere--
terea vitelor i putin cu agri-
cultura.
Comuna posedd 987 hect. pa-
mint arabil, 376 hect. finaturl,
13 hect. grädini, 477 hect.
imasuri, 2.973 hect. paduri.
Se gasesc 139 cai, 1064 vite
cornute, 785 oi, 1163 pord,
25 stupT.
Pirte§tif-de-Sus, coin. rur., dist.
Gurahumora, asezatd pe pi-
riul Solonet, spre N. si lipita
de Cacica.
Suprafata 9.25 km.2, im-
preund cu Solonetul-Nou are
o populatie 1163 locuitori, ro-
mini, relig. gr. or.
Coprinde pe lîngavatra sa-
tului cu 1151 locuitori i tirla
Dealul Cojocului.
Este strAbdtutd de drumul
principal. Solca-Gurahumora ;
are o scoald populard cu o
o biserici parohiala
cu hramul SO. Mihail i Ga-
vril" de care tine si corn. So-
lonetul-Nou $i tirgul Cacica.
Forma odatd un singur sat
mosie cu Pdrtestif-de-Jos,
sub numirea de PârtestI
apartinea mindstirii Humorul,
dupd dania unui oare - care
Voevod Stefan, confirmatd la
1633 de Eustatia Dabija-Vodd.
Populatia se ocupa cu cres-
159
terea vitelor i putin cu agri-
cultura.
Comuna posedd 762 hect.
pamint arabil, 451 hect. fina-
turi, 14 hect. gralinT, 588 hect.
imasurf, 2.034 hect. pädurT.
Se gdsesc 66 cal, 581 vile
cornute, 290 de di, 540 porci,
69 stupT.
PAträuceanca, a fluent, pe st.
Sucevei, rdsare de sub dealu-
rile Calinesti i Cuparencu $i
traversind localit. Paträuti, se
varsd in Suceava in fata sa-
tului Buninti, districtul Su-
cea va.
Patrauff, intneistire, astäzi bise-
rica parohiald in corn. rur. Pa-
trautT pc Suceava (distr. Su-
ceava).1A. fost ziditd:de Stefan
cel-Mare la 1487. Razboaiele
ce au clocotit insd pe petecul
de:ptimint, unde se afla acest Paträuful-pe-Siret, coin. rur.,
stint ideas, erau pricina ca
mindstirea a ramas multd vre-
me parasita. Abia Intre anif
1709 si 1724 ea a fost restau-
ratä de catra-episcopul Radau-
tului Calistru, asezindu-se in ea relig. gr. or.
maid, ce au si stapinit minas-
tirea cu multa rivnd pind la
secularizarea el de catre Au-
striad. i La 1776 se aflau la
Patrauti Inca 37 de maid.
Minastirea poseda pe linga
satul Pardutului, incd mosia
Mihoveni.
PitriutT, moie, cu administratie
speciald, distr. Storojinet.
Suprafata 31.22 km.2; po-
pulatia 109 locuitori izraelitl,
poloni si germani; relig. mo-
zaica, som. cat., gr. or. si gr.
catolica.
Se compune din: Patrautul
I. cu 80 locuitori i Pätrautul
II. cu 29 locuitorT.
La 1766, era proprietatea
leahului Bahminschi.
www.digibuc.ro
PATRAUTUL-PE-SIRET
PliträutI, mwie, cu adminis-
tratie speciald distr. Suceava.
Suprafata 42.07 km.2; popu-
latia 109 locuitorT, dintre cari
majoritatea o formeazd ro-
minii i germanii, restul ru-
tern, izraeliti, $. a.; relig. gr.
or. pPntru majoritate, apoi
rom. cat., mozaicd si ev.
Se compune din rnoside:
1) Patrautul pr. zis cu tirlele
CrucTana i Racovet, avind
impreund 22 locuitori; 2) Mi..
hoveni; 3) Mitocul ; 4) Lipo-
veril si 5) Bunintl (vezi fie-care
in parte).
Pliträutul, pirticu, afl. al pir.
Seredina ce se varsa in Si-
retul Mic (v. Seredina). Ra-
sare de sub culmea Porcaria,
distr. Storojine i impreund cu
Seredina la S de dealul Ilincei.
distr. Storojinet, asezatd pc am-
bele parti ale SiretuluT Mic,
la confluenta sa cu Siretelul.
Suprafata 36.46 km2; popu-
latia 3324 locuitorT, romini;
Se compune din Pdtrautul
de Sus, pe stinga Siretului Mic
si din Patrautul de Jos, pe
dreapta SiretuluT Mic.
Este asezata linga drumul
districtual Ciudel-Petriceanca,
care se bifurca aci, o ramura
apucind spre Frataut; statie
de drum de fer, a linid Ciudei-
Carapciu ; are 2 scoll pop. cu
cu cite o clasa ; 2 biserici pa-
rohiale, una cu hramul Sf.
Paraschivaa in Pdtrautul de
Sus, cea-l-altdcuhramul Ador-
mirea M. D." in Patrautul de
Jos; o casa de economii.
La 1776, era proprietatea
leahului Bahminschi.
Se mai numeste i Patrautul
Turcului. Spune o legendd ea
fondator al acestui sat
 PATRAUTUL-PE-SUCEKVA
s'ar fi numit Petre Turculet,
de la care s'a dat numire si
satula
In Pdtrdutul de Sus se afld
o fabrica mare de scinduri cu
2 gatere.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 1943 hect,
pdmint arabil, 875 hect. fina-
turi, 36 hect. gradinI, 1120 beet
irnasurI, 2.661 hect. padurl.
Se gäsesc 262 cal, 1858
vite cornute, 347 of, 841 porcf
si 126 stupI.
Piträuful: pe:- Suceava, coin.
rur., distr. Sucea va, asezatä pe
pIrlul Pdtrduceanca, afluente pe
stinga al riuluI Suceava.
Suprafata 22.56 km2; popu-
latia 2667 locuitorl, romini;
relig. gr. or.
Coprinde pe lIngd vatra sa-
tuluI si tIrla Prisaca.
Printr'o sosea comunald este
legata de drumul distr. Su-
ceava - Siret, care trece prin
apropiere.
Are o scoald populara cu 2
clase; o biserica parohiald cu
hramul Indltarea Sf. Cruel" si
un cabinet de lecturd.
Pe teritoriul acestel comune
a zidit Stefan-cel-Mare o bi-
sericd la 1487 (vezi Patrdutf,
mindstire).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor ; In
timpul ernei, o build parte,
'41 agoniseste piinea zilnicd,
In pddurile fonduluf religionar,
prin tdiatul lemnelor.
Comuna posedd 990 hect. pd-
mint arabil, 227 hect. finaturI,
26 hect. gradini, 752 hect. ima-
surf, 1413 hect. padurf.
Se gasesc 135 caf, 881 vite
cornute, 1074 oI, 700 porci,
178 stupi.
Patrimineasa, phia, afl. pe st.
160
SuceveI, rasare sub dealul W-
ye.' si se varsd In Suceava
Intre sat. Fratdutul-Nod si Fra-
tdutul-Vechid, distr. Räddutl.
Muff, munte, 957 m. alt., ra-
mificatie a coarnei muntoase
Obcina.Feredeul, intre piraele
Matare si EzeruluI, precum si
valea Sadovei, distr. Cimpu-
lung.
Päu§a, munte, ce tine de sirul
carpatin: al Obcinei Feredeul
si se afla in, apropierea loca-
litätiIRusii-pe-Boul, distr. Cim-
pulung, avind o Intiltime de
1377 m.
Pece§tI, cdtun, pendinte de corn.
rur. Pojorita, distr. Cimpulung.
Are 5 case si 26 locuitori.
Peciciii, ?flunk, 1240 m., ce tine
de culmea Travien (v. Car- Perzilovcarecitun, pendinte de
patit Bucovind si se gäseste corn. rur. Vascauti pe-Siret,
linga loc. Petrasceni, distr.
Vijnita.
gr. or.
Pelepcova, cdtun, pendinte de
corn. rur. SergienI, distr. Vij- Peste Aparcdtizn, pendinte de
nita.
Are 6 case si 29 locuitori.
Pelepivschi, tirld, pendinte de
vatra satuluI IvancautI, corn.
rur. Ivancdutl, distr. Cotman.
Perdeli, ceitun, pendinte de corn.
rur. Satul-Mare-Rorninesc, dis-
trict. Radautl.
Are 8 case si 43 locuitorI.
Perecrestie, munte, 1014 m.,
munte ce tine de grupul de
culmi Cornu - Tomnaticul (v.
Carp. Bucovinef, si se gäseste
nu departe de local. Sipot-
Privat, distr. V ijnita.
Perecrestie, pddure, pe malul
drept al SiretuluI, la N. de pirlul
www.digibuc.ro
PETRASENI
cu acelas nume, districtul Vij-
nita.
Perecrestie, mic afluent , pe
dr. Siretula rasare de sub
muntele cu acelas nurne si se
varsä In Siret maf sus de
corn. Läpupa, distr. V ijnita.
Perleva, cdtun, pendinte de corn.
rur. Mihalcea, distr. Cernautl.
Are 123 locuitorI.
Persoliuca, tirld, pendinte de
mosia cu adrn. part. Zastavna,
distr. Cotman.
Persoliuca, moie, care impre-
una cu alte 2 mosif: Baca-
lovca si Taborovca, forrneazd
rnosia cu adrn. part. Verbäutl,
distr. Cotman.
Are 5 case si 35 locuitori.
distr. Siret.
Are 196 locuitori ruterif,
corn. rur. Vicovul-de-Sus, distr.
Radauti.
Are 310 locuitori romini,
gr. or.
Petac, mic afluent, al pir. De-
macusa, care se revarsa pe
dr. Moldovitei In apropierea
IndltirneI Gruni-Paltin (v. De-
macusa).
Petrfi§enT (Petrasze), corn. rur.,
distr. Vijnita, asezatd pe ma-
lul drept al Ceremusului, mai
sus si In vecinatatea corn. rur.
Mdrecinenl.
Suprafata 13.28 km.2; po-
pulatia 494 locuitori ruterif;
relig. gr. or.
Se compune din satul de
resedinta cu acelas nurne, care
 PETRICEANCA
numArrt 384 locuitori, si din
satul Tovarenca (v. Tova-
renca, sat).
Este strabatutil de drumul
distr. Vijnita-Storonet.-Putila;
are o scoala populara cu o
clast si o bisericd filiala cu
hramul Nasterea M. D.", ce
depinde de parohia din Ma-
renicenI.
La 1776, era numaI un grup
de case raslete.
Populatia, formata din Hu-
Irani, se ocupa cu prAsila de
vite, cu exploatarea pAduri-
lor si cu p1utaritu1 pe Cere- Piatra-Dornef , creastd mun-
mus. toasd, re formeaza una din
Comuna poseda 48 hect. pa..
mint arabil, 385 hect. tinaturi,
17 hect. gradini, 127 hect.
iinasuri, 711 hect. paduri.
Se gasesc 28 caI, 145 vite
cornute, 561 ol., 116 porci, si
173 stupI.
Petriceanca, ccitan, pendinte de
corn. rur. Camenca, ditr. Siret.
Are 123 locuitori rutera si
romini gr. or.
Este asezata pe malul sting
al Siretului, aproape de corn.
Suceveni (distr. Storojinet).
Aci se bifurca drumul distr.
cc vine de la Cerepcautl, o
ramura apucind spre SucevenI
si alta la Hliboca.
Petrovit, plrlia, ce izvoreste deul, distr. Cimpulung.
sub coama muntelui Travien
si, impreuna cu phaiele: Bur- Piatra - Neagrk munte, 1402
sucan, Gornis, Zubranet si m. alt., la S. de muntele Run-
Izvoras, formeaza inceputurile
SiretuluI.
Petru§ca, munte , 1145 m., ce
tine de grupul de culmi Cornul-
Tomnaticul (v. Carpatii Buco-
vine° si se gaseste in apro-
pierea corn. Straja, distr. RA-
daut.i.
Petru§ca,peídure (721 m.), afla-
6231, Diefionarul Bucovina
161
toarc intre corn. rur. Crasna
Ilschi si catunul saü Lunca-
Frumoasa, distr. Storojinet.
Piabuc, cdtun, pendinte de com.
rur. Rivna, distr. Vijnita.
Are 12 case si 58 !ocuitori.
Piatra-Albk munte, 1297 rn.
alt., la N.-V. de muntele Ra-
Mu], linga valea Izvorului Alb
si facind parte din sistemul
muntos al Rara uluI, distr.Lim-
pulung.
cele doua rarnurl ale masivului
Pietrosul, la hotarul de S. al
Bucovinel si constitue, impre-
una cu creasta Lucaci si ra-
mificarile dintre arnbele aceste
creste, asa numitiI Muntl La
ROO (v. Carpatd Bucovind).
Piatra-DorneT, pise, pe creasta
cu acelasi nurne (1651 m.), ce
se gaseste pe hotarul Buco-
vinei si a Transilvanid, la S.
de local. Poiana-Starnpei, distr.
Chnpulung.
Piatra - FusculuT,I rnunte, 1236
m. alt., la V. de riul Moldova,
intre rnuntiI Bobeti la S. si
Flora la N., ranlificatie a coa-
meI muntoase Obcina Fere-
culet, facind parte din sisternul
muntos al RarauluI, distr. Cirn-
pulung si formind hotarul intre
Bucovina si Rominia.
Piatra-Nitank munte, 1203 m.
alt., facind parte din Obcina
Flocenilor, ramificatie a sis-
temuluI muntos R araul, la O.
de valea Izvorului Giurnalaa,
distr. Cimpulung.
www.digibuc.ro
PICIORUL-LUNG
Piatra - Pinuld, deal, 643 ni.,
linga riul Suceava la S. de o-
rasul Gurahumora,distr. Gura-
humora.
Piatra - Rächita, complex de
padu re ,i livezt, la S. de corn.
Solonetul-Nou, distr. Gurahu-
mora.
Piatra-Stinei, nuude, 1409 m.,
alt., la V. de Dealul Colbulur
si la S. O. de muntele Solbog,
facind parte din sistemul mun-
tos al Rarauluf distr. Cimpu-
lung.
Piciorif-Munceilor. Sub mum le
acesta se inteleg povirnisurile
crester Piatra DorneT, intrucit
acesta se gaseste pe teritoriul
Bucovinei (v. Carp. Bucov.),
formind astfel restul de rami-
ficarI iesite din muntii margi-
nasi aI Transilvaniei.
Piciorul-Braduld, munte, in
forma triunghiulara, cu baza
in riul Bistrita Aurie si cu
virful In unghiul facut de ra-
mificatia muntelur Caldu, distr.
Cimpulung, avind o inaltime
de la 940-1500 m.
Piciorul-Lat, munte, 1225 m.
alt., facind parte din culmca
Mestecanesti (v. Carpatir Bu-
covinei, la N. de muntele Ob-
cina-Mare si la V. de apa vaif
Putna, distr. Cimpulung.
Piciorul-Lung, colind , 859 m.
alt., intre piraele Brusturoasa
si Slatioara, distr. Gurahu-
mora.
Piciorul-Lung, munte, 1153 m.
alt., ce se desprinde paralel
din culmea Grebenul (v. Car-
path Bucoviner), la V. de
Muntele Lung, distr. Cimpu-
lung,
21
 PICIORUL-LUNG
Piciorul-Lung, mic munte, 864
m. alt., la N.-V. de corn. Stul-
picara i facind parte din Ob-
cina Macesului, distr. Cimpu-
lung.
Piciorul-SlätioareT, colind, 923
rn. alt., intre piracle Slatioara
si Voronet, distr. . .
1'iciorul-5u§arteT, mied cultne
muntoasd, cc se desprinde din
Obcina Isaci, de la hotarul
Bucovind cu Rominia, si merge
pina la culmea perpendiculara
Brusturoasa, formind hotarul
intre districtele Cimpulung
Gurahumora i avind o inal-
time maxima de 1013 m.
Pid-Demen,(Sub-Dernen) cc-dun,
pendinte de satul de resedinta
Hosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Are 16 case si 52 locuitori.
hutani gr. or.
PiedecAutI (Picdykoutz) cu To-
pea, corn. rur., distr. Cot-
man, asezata in masa corn-
pacta, pe malul sting al Pru-
tulut i Berhomet-pe-Prut.
Suprafhta 10.27 km.2; po-
pulatia 1151 locuitori, ruteni,
gr. or. si putini izraelitI.
Se compune din 2 sate ;
Piedecauti i Topeni; precurn
dintr'un catun numit Izvoare.
Prin bune drumuri comunale
e legata cu Nepolocauti, Ze-
Berhornet-pe-Prut, pre-
curn si cu drumul princip. Snia-
tin-Cernauti, ce trece prin a-
propiere.
Are o scoala populara cu
o clasa i o biserica parohiala
cu hramul Sf. Apostol si Ev.
Joan", ambele in Piedecauti.
La 1776, nu erad unite aceste
2 sate intr'o singura comuna
ca atare fie-care are isto-
lieu! sü aparte.
162
Piedecauti este mentionat
intr'un hrisov din 1691 al re-
gelui polon Joan al III-lea,
care 1-a daruit unui general al
sau numit Holubowski.
La 1776 era in posesia boe-
rului Ilie Strisca. Numele sat
probabil, vine de la cuvintui
rominesc piedica.
Pentru Topeni, v. Topeni,
sat.
In aceasta cornund se afla
un fierastrati circular si o fa-
brica de scinduri cu 2 gatere,
o moara cu abur este in lega-
tura cu aceasta fabrica. Pe
linga acestea mai functioneaza
aci i o fabrica de spirt
Populatia se ocupd cu agri-
cultura.
Comuna posedd 631 hect.
pamint arabil, 31 hect. fina-
turi, 21 hect. gradini, 21 hect.
imasuri, 10 hect. helestee.
Se gasesc 67 caT, 338 vite
cornute, 607 oi, 225 porci si
39 stupi de albine.
PiedecautI-Topeni, moie, cu
adm. part., distr. Cotman.-
Suprafata 2.41 km.2: popu-
latia 47 locuitorf, in majori-
tate izraeliti, restul ruteni
poloni.
Pietrele-Arse, mic munte, 1020 Pietroasa, complex de livezi si
m. alt., intre Piriul Caselor
izvoarele altor piraie, facind
parte din sistemul muntos al
Raraului, distr. Cimpulung.
Pietrele - BrusturosuluT, mic
munte, 918 m. alt., facind parte
din culmea Brusturoasa,
formind hotarul in acest loc Pietrosul, und, pendinte de tir-
intre districtele Cimpulung gul Vatra-Dornei distr. Cirn-
Gurahumora.
Pietrele - DoamneI, grupa de Pilugani, cdtun, pendinte de
stinci aflatoare pe masivul Ra-
raului (v. Raraul, lant muntos),
1648 m., avind ceva mai jos
www.digibuc.ro
PILUGANT
o ridicatura stincoasa deo-
sebita, ce poarta numele de
Piatra Alba. Se all de-asupra
obarsiei Izvorului Alb (all. al
Moldovei), in apropierea ora-
selului Cimpulung.
Pietrele-Rog, munte, (1623 m.),
ce-si trage acest nurne de la
tancurile rosiatice ale petroaie-
lor din virful sad si tine de
Muntii Rosa (v. Carpatif Bu-
covinet). Este situat la hotarul
dintre Rominia si Bucovina,
nu departe de localitatea Dorna
Candreni.
Pietroasa, sat, pendinte de corn.
rur. Teodoresti, distr. Suceava.
Are 559 locuitori, romini, de
relig. gr. or.
Aci se Awl odinioara ca_
ricre de piatra, pe povirn;sul
muntelui Ursoaia, de unde se
explica i numele de Pietroasa.
Pietroasa, îrld, pendinte de
mosia Voitinel, atenenta
mosid cu adm. part. Har-
deggthal, distr. Radauti.
Pietroasa, turld, pendinte de
vatra corn. Fratautul - Nod,
distr. RadautI.
padurl, la O. de corn. rur. Te-
reblecea, distr. Siret.
Pietroasa, mic munte, 874 m.
alt., la O. de cornunele Mar-
ginea i Horodnicul-de-Sus,
distr. Radauti.
pulung.
corn. rur. Dorna - Candreni,
distr. Cimpulung.
Are 7 case si 27 locuitori.
 PILUGANT
Pilugani, ceitun, pendinte de
corn. rur. Poiana-Starnpei, distr.
Cirnpulung.
Are 207 locuitori. rornini
gr. or.
Piluganii Pralenilor, cdtun,
pendinte de corn. rur. Dorna-
Candreni, distr. Cirnpulung.
Are 8 case si 30 locuitori.
Pireälab, tirld, pcndinte de
mosia $ipot, atenenta a rnosiei
cu adm. part. Izvor, distr. Ra-
clauti.
Are irnpreuna cu tirla &I-
ra ta, 2 case si 12 locuitori. Plaul-Dornencei, afluent, pc
afluent, pe st.
Moldovitei ; izvoraste de sub
culmea Deqiul Brazilor i, o-
data cu Fundoaei, se re-
varsa linga halta de drum de
C. f. Frumoasa, distr. Cimpu- Pidul-Floaref, mic afluent, pe
lung.
Pirlul-Cailor, cätun, pendinte
de corn. rur. Pojori ta, distr.
Cimpulung.
Arc 5 case si 22 de locui-
afluent, pe st.
Moldovei, care îi aduna izvoa-
rcle sale de sub Mu ntii Munce-
lului si se varsa in Moldova,
in fata corn. Luisenthal (valea
Luisii), distr, Cimpulung.
Piaul-Caselor, afluent, pe dr.
Aloldovei, ce izvoreste de sub
Obcina-Arsita i Dealul Gra-
mada i formind Valea Case-
lor, se varsa la cotitura Mol-
dove], mai jos de o, asul Clinpu-
lung.
Maul-CirsteT, mic afluent, pe
dr. Putnei, care se varsa in
Moldova, distr. Cimpulung si
izvoreste In apropierea culmei
Dealul Tinis.
163
Plaul-ColacuTui, pîrtü, ce izvo-
reste de sub poalele muntelui
Colacul $i se varsa in Bis-
trita, linga cat. Sinta-Maria,
distr. Cimpulung.
Mrlul-Deff mic afluent, pe st.
Moldova rasare de sub mun-
tele Dealul Bota, nu departe
de culmea Dcalul Deft', care da
pe cealalta parte nastere pir.
Dca (cc se impreuna cu Mol-
dovita) si se varsa in Moldova,
mai jos de corn. Sadova, distr.
Cimpulung.
dr. Bistritei, izvoresle din a-
propierea muntelur Suharzelu
si se varsa In fata ail. din st.
Bratia, mai sus de corn. laco-
beni, distr. Cimpulung.
dr. Moldovitei, rasare de sub
muntele Iezerel si se varsa
in Moldovita, mai sus de corn.
Varna, udind cat. Stirpilura,
dinst.
afluent, pe dr. Mol-
dova izvoreste de sub Obcina
Flocenilor si se varsa in Mol-
dova, mai sus de orasul Cirn-
pulung, intre gurile pir. Dea si
Selea, ce vin din cealalta parte.
afluent, pe st.
Dornei, izvoreste de sub poa-
lele muntelui Ousor si se varsa
In Dorna, dupa ce strabate
plaiurile: Piciorul Candrenilor
Pecerenii.
Plaul-Hurgi§, mic afluent, pe
st. Moldovei, izvoreste de sub
Runcul Prisecci si se varsa
in Moldova, mar jos de orasul
Cimpulung.
Plaul-Izvorului, pîrtü, izvoreste
de sub poalelc muntelui Vultur
www.digibuc.ro
PIRIUL-1RIFULUI
impreuna cu Pusta formezi
linga localit. Solca, distr. RA-
dauti, albia pir. Solca, cc se
varsa in Suceava.
Plaul-Maare, ceitun, pendinte
de corn. rur. Sadova,
Cimpulung.
Are 10 case si 24 locuitori.
mic afluent, pc st.
Moldover, ia nastere la poalele
muntelur Prislop si se varsa
In Moldova, mai sus de orasul
Cimpulung.
mic a fluent, pc di .
Or. Humor, ce se varsa inMol
dova (v. Hurnorul), rasarin 1
de sub poalelc Runcul Arini-
sului i prirnind la rindul sau
ph iiasul Larga. Desparte cur-
gind Runcul Larger de Valea-
Larga, dupa care se irnpreunl
cu Humorul, mai jos de corn.
Manastirea Burnorulur, distr.
Gurahurnora.
Maul-Livedef, pirlu, izvoreste
din Transilvania i formeaza
irnprcuna cu izvorul Banului
cu pir. Fasitiel, pir. Cosna,
care este ailuent pe st. Dornei.
Maul-Luncei, mic afluent, pc dr.
pir. Hurnorul, ce se varsa in
Moldova (v. Hurnorul), izvo
reste de sub muntele Rogoza
se varsa in fata Manastirei Hu-
morulur, distr. Gurahumora.
turlä, pendinte de
corn. rur. Sadova, distr. Cirn-
pulung.
Are 7 case si 6 locuil.oii.
Maul-Rece, catun, pendinte de
corn. rur. Slatioara, distr. Cim-
pulung.
Are 10 case si 36 locuitort
Piaul-Trifulni, ¡We afluent, al
 l'ildUL-URSULUÏ
pir. Boul ce se varsd in Mol-
dovita, izvorind de sub poa-
lele muntelui Mdgura. distr.
Cimpu-Lung (v. Boul).
Pirful-Ursultif, afluent pe dr.
Moldovel, izvoreste din pdd.
Ursului si se varsä in Moldova,
sub culmea Deal ul Colacului, in
fata \rail Morosan, formatd de
cu acelas nume care
vine din cea-l-altd parte, din
spre Dealul Negru, distr. Cim-
pulung
E'Iriul Zbranca, cdtun, pendinte
de corn. rur. Sadova, distr.
Cimpulung.
Are 38 case si 149 locuitori.
Plaievca, W1ä, pendinte de
satul Argel, distr. Cirnpulung.
Are 3 case si 16 locuitori.
Plaiul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Iablonita, distr. Vijnita.
Are 246 locuitori, rutera,
gr. or.
Plaiul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Bnila - Moldoveneascd,
distr. Storojinet.
Are 162 loc., rornini gr. or.
Plaiul-Mesticani§uluLplaia, tine
de culmea Mestecdnesti (v. Mes-
tccdnesti, culme), §i este im-
portant prin faptul cd, avind
inaltirnea cea mai micd"ce se
gäseste in partea zisei culmi,
serveste ca punct de trecere
pentru soseaua mare a Buco-
covinel, ce leaga valea Mol-
(lover cu cea a Putnei i cea
a Bistritef-Aurii.
Plaiul Munteld, cdtun, pendinte
de corn. rur. Slatioara, distr.
Cim pu 1 ung.
Are 89 locuitori.
Plaiul-Musatef, tirld, pendinte
161-
de cdtunul Magura, corn. rur.
Breaza, districtul Cimpulung.
Plaiul-Paltin, deal, 493 m., ce
tine de indltimile Mihuceni (v.
Mihuceni, indltimi) si se ga-
seste linga Cuciur-Mare. distr.
Cerndu I.
Plaiul - $urdin, trecdtoare, ce
duce peste currndtura mun-
telul Surdin, mai sus de satul
Sipot-Privat, distr. Vijnita. Pe
aci se val incd bine urmele,
adicd serpentinele, unul drum
vechid, ce fusese construit de
administratia milliard austriacd
la ocupatiunea Bucovinei din
punct de vedere mai mult
strategic si care drum consti-
tuia si comunicatiunea intre
valea Siretului i cea a Su-
cevei.
Plaiul - Vancin, plal, tine de
muntif Surdin sad Racova.
Peste acest plaiú trece o potecd
de eäldrit ce porneste de la dru-
mul strategic vechia, astd-zi
pdräsit, din Pasul Surdinultri
(v. muntii Surdin saU Racova)
cam in apropierea cdtunului
Bursucdil i dupd ce strdbate
valea piriului Zvarici (Ezvoras)
strdbate plaiul Vancin, trece
prin valea Porculinului si se
coboard la Storenet Putila,
distr. Vijnita. Aceastd potecd
e frecventatä rnult de turisti
pentru frumusetile sale pito-
resti i serveste si ca drum
de cornunicatiune, insit nu mai
in timp de vard.
Plamania, munte, 1130 m. alt.,
facind parte din sirul muntos
al Fusel", intre Wade Lupoad
la V. si Dragosa la O. distr.
Cimpulung.
Plescinte, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sergieni, distr. Vijnita.
www.digibuc.ro
PLE$UL
Are 24 case si 96 locuitorl,
hutani, gr. or.
Ple§, sat, distr. Gurahumora,
asezat -pc partea stingd a \rail
Humorului, putin spre N. de
corn. Mindstirea Humorului.
Suprafata 3.46 km. 2; popu-
latia 215 locuitori, poloni; re-
lig. rom. cat.
Este legat cu corn. Mindsti-
rea Humorului, printr'o sose4
comunald bine intretinuta
cu drumul princip. Cacica-Sol-
ca, printr'un drum distr.
Este o colonie infiintata la
anul 1835 de Slovaci i tran
storrnata In sat de sine stAtrt
tor la 1848.
Populatia se ocupd cu prd-
situl ollor si mai ales cu es-
ploa ta rea pädurilor.
Se gdsesc 12 caT, 133 vite
cornute, 15 ol, 56 porci.
Ple§a, munte, (1329 m.) ce tine
de lantul carpatin Surdin sati
Racova, in apropierea local.
Seletin, distr. Radduti.
Ple§a, pddure, la O. de mun-
tele Vancin, intre cornunele
Si pot si Storonet-Putila, distr.
Vijnita.
Ple§a, ttrld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Serautii-de-
Sus, distr. Cernduti.
Ple§nita (Plesznitza) , cdtan ,
pendinte de corn. rur. Zeleneu,
distr. Cotman.
Are 375 loc., rutera gr. or.
Ple§ul, munte, (841 m. alt.), ce
tine de culmile laterale ale
lantului carpatin Obcina-Mare
saü Arsita (v. Carpatil Buco-
vine° si se alld in apropie:ea
localitdtii Cacica, distr.Radduti,
lingd hotarul cu distr. Gura-
humora.
 PLETA
Pieta, edtun, pendinte de Conia-
till, satul de resedintd al corn.
cu acelas nume, (listr. Vijnita.
Are 10 case si 48 locuitorf.
Pleta, cdtun, pendinte de satul
Sernacova, corn. rur. Coniatin,
distr. Vijnita.
Are 7 case si 33 locuitori i e
nurnal o parte din intreg ca-
tunul ; cea-l-alta parte, purtind
acelas nume, depinde de satul
de resedintd Coniatin.
Ploce, fuï1ci, pendinte de nnoia
cu adm. part. Hliboca, distr.
Siret.
Plosca, corn. rur., distr. Vij-
nita, asezatä pe afluentl al Ce-
rernusului Alb, aproape cu ho-
tarul distr. Raid*
Suprafata 69.06 1cm.2; po-
pulatia 1012 locuitori, hutani
ruteni gr. or., si un mic
nurnar de izraeliti.
Se compune din : 1) satul
(le resedinta Plosca asezat pe
piraele Plosca i Lostun, a-
fluenti ai riului Putila, care la
rindul sad este afluent al Ce-
remusului Alb; nurndrd, Im-
preund cu tirla Susici, 76 locui-
tori si are ca cdtune: Bahna,
Budin,Hrebin, Comarne, Cras-
nei, Losova, Minte, Na Plosca,
Pid Dernen, Polenc, Ciuchiv-
schi Gruni, Rozicinel, Serochil,
Vipcenca, Vijenca, Voloschil
Gruni, Za Ploscu (v. fie-care);
si 2) satul Ialovicioara (v.
Talovicioara, sat).
Satul de resedintd este strd-
bdtut de drurnul districtual
Storonet -Putila -Seletin, care
trece peste plaiul Plosca.
Are un ouìciü postal ; o scoald
populard cu o clasd i o bi-
serica parohiald cu hrarnul
Stil Ap. Petru i Pavel.
Comuna s'a interreiat mal
inainte de 1501, cind este men-
165
tionatd, pe teritoriul numit
Branistea, care apartinea ml-
nastirel Putna.
La 1776 era in stapinirea
maziluluf Gafenco. Pina in al
50-lea an al secoluluf trecut de-
pindea de corn. Storonet-Pu-
tila.
Aci se and o ecluzd de arta
pentru hdituitul plutelor pe
vreme de secetd. Una mai mica
se gäseste la departare nu toc-
mai insernnatä
Populatia se ocupa cu pra-
sila vitelor i cu plutdritul.
Comuna poseda 96 hect. pa-
mint arabil, 1615 hect. fina- PloschiI, catun, pendinte de
turf, 8 hect. gradini, 1824 hect. corn. rur. Sergieni, distr. Vij-
imasuri, 725 hect. poenf si nita.
4164 hect. padurf.
Se gdsesc 170 cai, 743 vite
cornute, 1371 of, 342 porci
si 73 stupf.
Plosca, ttrld, pendinte de mosia
cu adrn. part. Putila, distr. Vij-
nita.
Are 3 case si 13 locuitori.
Plosca, nzic alluent, al pir. Pu-
tib. Izvore$te sub poalele mun-
telul Plosca si se varsa in riu-
letul Putila, linga corn. Plosca,
distr. Vijnita.
Plosca, plat, (986 m.), ce im-
preund culmea Stdvioare (v.
Carpatif Bucovina cu muntil
Surdinuluf i leaga in ace-
la$1 timp valea Putilei cu
cea a Sucevel. Peste acest
plai duce un drum bun si PodireI, catun, pen dinte de corn.
foarte frecuentat, ce reprezinta
Jinja de comunicatie intre Tran-
silvania i Galitia, adica valea
Sucever i cea a Ceremusului.
Plosca-Cameral, cc:Ilan, pen-
dinte de corn. rur. Seletin, distr.
Radauti.
Are 249 locuitorf, hutani
gr. or.
www.digibuc.ro
PODWR
E asezat la poalele Plaiu-
lui Satel.
Plosca-d'asupra Hai-
nar, (Plosecza Nad Haina-
riwskim Potokom), catun, pen-
dinte de corn. nur. Chiselitern,
distr. Vijnita.
Are 9 case si 32 locuitorr.
Ploscea, (Ploszcza), catun, pen-
dinte de corn. rur. Chiselitem,
distr. Vijnita.
Are 11 case $i 56 locui-
to rt.
Are 9 case si 38 locuitori.
Plopita, ttrld , pendinte de
catunul Magura , corn. rur.
Breaza, distr. Cimpulung.
Plotonita, ptrticq, care irnprc-
und cu pîrîiaul Slatioara for-
meaza afluent ce se revarsa
in pir. Gemine (v. Gemine),
rasarind de sub Obcina Boul
Arsita Caprei.
Podeni, ttrld, pendinte de mosia
cu adm. spec. Bosancea, distr.
Suceava.
Podeni, deal, distr. Suceava,
300 m. alt., la N. de tirla cu
cu acelas nume.
Are 2 case cu 12 locuitori.
rur. Vicovul-de-Sus, distr. Rri-
dauti.
Are 5 case $i 24 locuitorf.
Podi§or, baltd, distr. Suceava,
intre tirla Strimba i ferma Par-
zic, la poalele dealului Strirnbu.
Este alimentata din baltile din
N. Bulai si Nica. Apa sa se
scurge in pirlul Rosia.
 1'01)11.J1.-:1101.1)OVLAN
Podipl-Moldovean, platoit, de
care tin dealurile din slinga
Siretului. Se intinde in Buco-
vina pe spatiul cuprins de
cursul (tcestur riu, pina la tre-
cerea sa pe teritoriul Rominiel.
Podul-Tolovei, ttrld, pendinte
de corn. rur. Iosella Iva (To-
lova), distr. Gurahumora.
Podul-Rifi, cdtan, pendinte de
corn. rur. Pojortia, districtul
Cimpulung.
Are 2 case si 5 locuitori.
Pohane§tI, cdtun, pendinte de
Lour. rur. S,;ipot, distr. Radautl.
Are 315 locuitori, hutani
gr. or.
Pohane§ti-Ar§ifa, tfrld, pen-
dinte de salul de resedinta
Sipot, corn. rur. Sipot, distr.
Radauti.
Pohane§ti - Gheza, tfrld, pen-
dinte de satul de resedintrt
Sipot, corn. rur. Sipot, distr.
Radauti.
Pohane§ti-ProsarT, ttrld, pen-
dinte de satul de resedinta
Sipot, corn. rur. Sipot, distr.
Radauti.
PohaneW-Ta§ulifa, tfrld, pen-
chute de com. rur. Sipot, distr.
Radauti.
Are 2 case si 9 locuitori.
Pohar, &Ulm, pendinte de corn.
Argel, distr. Cimpulung.
Are 11 case si 47 locuitori.
Pohar, cdtan, pendinte de corn.
rur. Sergieni, distr. Vijnita.
Are 7 case si 27 locuitori.
Pohonicioara, pfrtit, afluent pe
dr. Sucevei, ìi aduna apele
sale sub masivul muntos Sza-
166
laszy Welyky, si se revarsa
in Suceava, rnai sus de cat.
Illa, jud. . . .
Pohorläuff, coin. ran, distr.
Cotman, asezata in rnasa corn-
pacta, linga un lac, din care
izvoraste Phial Negru.
Supra fata 9.60 km.' ; popu-
latia 1859 locuitori rutenI, 2
parti gr. or. si o part. gr. cat.
Este strabatuta de drurnul
princip. Sadagura Cernauti-
UScie Biskupie (Galitia); prin
drumurl de tara, este legata
cu com. invecinate.
Are o scoah1 populara eu
2 clase si o biserica parohiala
CU hrarnul Sf. Nicolae".
Aceasta cornuna este men-
tionata, pentru prima data, in
1451. La 1 '60 a fost vinduta
de Manuel Globnicovid, logo-
fatuluf Mihail. La 1766-67,
s'aa asezat aci nurnerosi emi-
granti din Galitia. La 1776
era proprietate a Comornicului
Bognischi.
In aceasta localitate se afla
4 grole, din cari curg piriiase
unde se crede c'ar fi locuit
hoti. Una din ele mai mare
se crcde c'ar fl servit de ascun-
zatoare locuitorilor vechiului Poiana-Ciungr, poiand, distr.
sat Pohorlauti, darimat cu
ocazia unui razbol dintre Turd
si Poloni. Din acel sat n'a
ramas de cit o cruce de piatra,
uncle se ere& c'a fost biserica. Poiana-CruceI, nä1ime, ce tine
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea de vite.
Comuna poseda 1342 hect.
parnint arabil, 4 hect. finaturi,
64 hect. gradini, 38 hect. irna-
surf, 11 hect. 50 a. padurl,
21 hect.
Se gasesc 139 cal, 2 '8 vite
cornute, 719 oi, 112 pord
55 stupl.
PohorläufI, mo0e, cuadrn. part.,
distr. Cotman.
www.digibuc.ro
POIANA-F1.OAR1 LI
Supratata 5.70 km.2; popu-
latia 156 Iocuitori, ruteni, po-
lout' izraeliti; rutenii sunt
gr. cat., gr. or. si rom. cat.
Poiana, sat, pendinte de corn.
rur. Reusenil, distr. Suceava.
Are 149 locuilori, toti ro-
mini, gr. or.
Poiana-Alexi, complex de Tina-
faft, inlre muntele Sterpar la
N. si pir. Putna la S., distr.
Cimpulung.
Poiana-BucrifeT, cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Bucsoaia,
distr. Cimpulung.
Are 6 case si 37 locuitori.
Poiana - BuculuT, mic masiv
mantos, (564 ,m.), care des-
parte vl. Solonetului, afluent
al Siretulul, de sorgintile Bilca
Mare si Bilca Mica Peste
Poiana-Buculuf trece drurnul
districtual de la Vircov la
Storojinet.
Poiana-Cicinilor, poiand, distr.
Cimpulung, 987 m. alt., la poa-
lele deN. ale dealului Corhana.
Cimpulung, 1515 m. alt., la
poalele de SV. ale mu nlelui
de rnuntii Obcina Feredeul si se
gaseste linga local. Putna
manastirea Sucevita, distr. Ra-
&RAI, avind o inaltime de
1092 m.
Poiana - Feruld, distr. Cimpu-
lung, 1136 m. alt., la N. de
muntele Obcina-Mare.
Poiana - Floarfei, distr. Cimpu-
lung, la N. de dealul
truc.
 POIANA-FLOCEI
Poiana-FloceI, tirld, pendinte
de corn. rur. Wra, distr.
Cimpulung.
Are 12 case si 63 locuitori.
Poiana-Frasinului, poiand, la
SV. de corn. rur. cu acelas
nun-ie, distr. Cimpulung.
Poiana-Haciungul, munte, 940
m. alt., din care izvoraste pi-
riul Voitinel si fadnd parte
din culmea Alunisului, rarnif.
mu ntoasd Obcina Mare, distr.
Radauti.
Poiana-HumoruluI, nuinte, 1433
tn. alt., distr. Cimpulung, intre
piriul cu acelas nurne la O.,
piriul Deacu la V. si dealul
suvaruluI la S.
Poiana - Iovttnestilor, poiand,
asezata pe piriul Tesna la N.,
distr. Cimpulung.
Poiana-Negri, cdtun, pendinte
de corn. rur. Dorna-Candreni,
distr. Cimpulung.
Are 20 case si 77 locuitorI,
romini gr. or.
Poiana Oalel, potand, distr.
Cimpulung, la N. de padurea
Argestru si la S. de muntele
Obcina Mare.
Poiana PäruluI, culme, ce tine
de lantul carpatin Obcina Mare
sau Arsita (v. CarpatiI Buco-
vine° si se intinde de la mun-
tele Sihloaia pind la piscul cu
acelas nume, ce formeazd ho-
larul intre distr. Cimpulung si
Gurahumora (1173 m.) si se
intinde In directie paraleld cu
sisternul acesta muntos spre
valea Moldovitel.
Poiana MäruluI, sat verhia, ce
se crede cd ar fi existat pe
locul cu acelas nurne pendinte
167
azi de cdtunul Dragosa, corn.
rur. Frurnosul, distr. Cimpu-
lung.
Poiana Micenilor, poiand, distr
Cirnpulung, Intre isvoarele pir.
Putna la N. si Rusca la S.
Poianna-Miculta (sad Buchen-
hain), Coln. run, distr. Gura-
humora, asezatd d'alungul \Tail
Hurnora, spre N-V. de com.
Mindstirea'Humorulul.
Suprafata 23.70 km2; po-
pulatia 1222 locuitorI, parte
poloni, parte germani ; relig.
rom, cat.
Este legata de corn. minas-
tirea Hurnora, printr'un drum
mare comunal; iar cu Solca
si cu Sucevita, nurnaf printr'un
drurneac de calarit.
Are o-scoald si o biserica
rom, cat.
Apartinea odata Minastirif
Humorul. In anul 1838, s'a
asezat aci o numeroasa colo-
nie de germani din Boemia si
de Slovaci. La 1844 a devenit
comuna de sine statatoare.
Numele de Buchenhain i s'a
dat de care colonlsti, dupa
padurile de fag ce se gasead
ad.
Ad s'ail gasit 3 tonoare din
periodul neolitic.
Populatia se ocupa cu cres-
terea vitelor,"Tcu stinaria si cu
exploatarea de paduri.
Se gasesc 39 cal, 987 vite
cornute, 267 of, 205 pord, 18
stupi.
Poiana-Miculd, mosie, ce tine
de corpul mosid cu adm. spec.
Gurahumora, distr. Guraho.
mora.
Are o casä si 5 locuitori.
Poiana Mesnei,poiand, din care
izvoreste piriul Tesnita, situata
Intre cdtunul La Runcu la S.
www.digibuc.ro
POIANA-STAMPEI
si Fata Tatarului la N., distr.
Cimpulung.
Poiana-Frimitväraticel, poia-
nd, distr. Storojinet, mArgi-
nindu-se in partca de N. cu
Pad. Fintinita si in partea de
S. cu Muncel.
Poiana-SIrbuluI, distr. Cimpu
lung, la poalele de S. ale mun-
telui Magura Batrina si la
capAtul lantului muntos Ob-
cina UrsuluI.
Poiana - Stampei, coin. rur ,
distr. Cimpulung, asezata pc
partca stinga a riuluI Dorna.
Suprafata 68.78 km3; popu-
latia 1073 locuitorl, rornini ;
relig. gr. or.
Se compune din vatra satu-
lui, cu 136 locuitorI, asezata pe
piriul Dornisoara si din catu-
nele: Gura Cosnci, La Runcu,
Muncel, Pilugani, Praleni, Ro-
rnanestI, TatarI si Tesna (v.
fie-care).
Este strAbAtutA de drumul
princip. Vatra Dornef-Poiana
Stampei, care trece apoi In
Ungaria.
Are un oficid postal, o scoala
populara cu o clasa si o bi-
serica locala cu hrarnul S-tii
Arh. Mihail si Gavr.il".
La 1776, teritoriul pe can_
se afld aceasta comuna depin-
dea de Dorna.
Spre S-V. de aceasla loca-
litate, pe teritoriul Transilva-
niel, se gaseste trecatoarea
Bargauluf.
Populatia se ocupa cu prd-
sila de of si de vite mari, cu
stinaria §i cu exploatarea pa-
durilor.
Comuna posedd 11 hect. 50
a. pamint arabil, 1070 finaturi.
1 hect. gradinf, 540 hect. ima-
suri si 5116 hect. pMuri.
Se gasesc 145 caI, 1800 vile
 POIANA-STINISOARA
cornute, 512 oi, 303 porci
18 stupi de albine.
Poiana-Stini§oara, 790-905 m.
alt., facind parte din culmea
secunclara Alunisul,intre mun-
tele Alunisul i Poiana Ha-
ciungul, distr. Radauti.
Poiana-uvarulta,poianet, distr.
Cimpulung, la S. de dealul cu
acelas nume i la N. de mun-
tele Butea Armanului.
Poiana-Tiganuld, poiand, la
S-V. de Poiana Tesna i in a
propiere de catunul Piluganif-
Pralenilor, distr. ampulung.
Poiana-Ursului, poiand, distr.
Cimpulung, la hotarul sau de
in parte de N. a complexului
Orata Mare.
Poieni, corn. rur., distr. Gura-
humora, asezata pe o valcea,
la confluenta ei cu pIrlul Ra-
cova, Intre Solca, Botusana,
Arbora i Cacica.
Suprafata 13.81 km.2; po-
pulatia 1382 locuitori, romini ;
relig. gr. or.
Prin sosele comunale este
legata cu comunele Invecinate
cu drumurile distr. si prin-
cipal& ce trec prin ele.
Are o scoala populara cu
o clash i o bisericti parohiala
cu hramul Nast. M. D.".
Populatia se ocupa mai ales
cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 894 hect.
pamint arabil, 283 hect. fina-
turi, 13 hect. gradini, '190 hect.
imasuri, 177 hect. paduri.
Se gasesc 110 cai, 834 vite
cornute, 848 oi, 990 porci
186 stupi.
Poienita, deal, 502 m., ce tine
de regiunea deluroasa dintre
Prut i Ceremus.
168
Poienita, poiand, pe un mic
platod (502 m.), distr. Storo-
jinet, spre N. de Storojinet.
spre S. de Broscautul-Noil.
Poienii-pe-Siret, sat, distr. Siret,
asezat pe o valcea la hotarul
uiii cu Rominia.
Suprafata 6.32 1cm.2; popu-
latia 500 locuitori, romini; re-
lig. gr. or.
Prin drumuri de tara este
legat cu comunele vecine: Sta-
nestii-de-Jos, Tereblecea i Si-
nautil-de-Sus ; tine de scoala
din Sttinestii- de - Jos ; are o
biserica filiala cu hramul Sf.
Dumitru", atenenta a paro-
hiel din Stanestil-de-Sus.
Populatia se ocupa cu a-
gricultura si cu cresterea vi-
telor.
Poseda 342 hect. pan-lint
arabil, 81 hect. finaturi, 7 hect.
50 a. gradini, 28 hect. imasuri,
157 hect. paduri.
Se gasesc 33 cai, 236 vite
cornute, 84 oi, 103 porci, 48
stupi.
Pojorita, coin. rur., distr. Cim-
pulung, asezata la intersectia
riului Moldova cu piriul Putna,
intre Cimpulung i Fundul
Moldova
Suprafata 100.39 km. ; po-
pulatia 1540 locuitorl rominI
putinf germanl i izraeliti;
relig. gr. or. pentru majo-
ritate.
Se compune din : 1) satul
Pojorita pr. zis, care Impreuna
cu tirlele atenante: Giuma-
Frumosul, Gura-Pojorlteï,
Spartura i Valea Stejar, are
1143 locuitori ; 2) catunele Fun-
dul Pojoritei, Fundul Putnel,
Izvorul, PIrIul Cailor, Pecesti,
Poduul Raft, Runcul, i Valea
PojorItei; 3) tIrla Hirna (v.
fie-care).
Pojorita se afla la unirea Polenschff, edtun, pendinte de
www.digibuc.ro
POLENSCHII
celor 2 drumuri: unul distr.
Breaza-Pojorita i altul prin-
cip. Iacobeni-Cirnpulung. Este
statie de drum de fer, a liniei
Cimpul ung-Va tra-Dornet. Are
un ouìciü postal ; o scoala po-
pulara cu o clasa i o bise-
parohiala cu hramul Sf.
Niculae". Are doua societati
de economic, una romineasca
alta germana. Are mori
fercstrae insemnate cu ateliere
de industrie de lemn.
Aci s'a inCiintat o colonie
germana la 1805, cu ocazia
instalarii minelor de arama
de fer, la Pirlul Cailor. Aceste
mine lucent-id de a mai exista,
locuitoril se ocupa cu feces-
tegia i cu agricultura. In lo-
cul minelor parasite s'a infi-
intat aci un stabiliment pentru
fabricarea asa numitei lini de
lemn. Afara de asta exista aci
varniti insemnate.
Localitatea are pe lînga o
pozitie foarte pitorcasca si a-
vantagiul ca este ferita de yin-
tuff, In cit se bucura de o ve-
getatie extraordinara mai ales
In pomi roditori.
Comuna poseda 128 hect.
ptimint arabil, 1664 hect. fi-
naturi, 25 hect. gradini, 930
hect. imasuri, 972 hect. pocni,
6610 hect. paduri.
Se gasesc 151 cai, 873 vite
cornute, 2000 oi, 325 pord
62 stupi de albine.
Pojorita, moie, cu adm. spec.,
distr. Cimpulung, linga corn.
rur. cu acelas nume.
Suprafata 4.41 km.2; popu-
latia 611 lacuitori in majori-
tate germara. restul romini,
izraeliti, poloni s. a. ; relig. rom.
cat. pentru majoritate, ev., gr.
or. si mosaica pentru rest.
Aro o scoala cu 1 clasa.
 POLIANA
satul Ialovicioara, corn. rur.
Plosca, distr. Vijnita.
Are 9 case si 32 locuitori.
Po liana, cdtun, pendinte de
corn. rur. Bänila Moldove-
neascd, distr. Storojinet.
Are 69 locuitori rornini
ruteni gr. or. Aci e o bisericd
filiald cu hramul Idriltarea
St. Crud", atenentä a parohiei
din Stdriesti de Sus. pe Cere-
Polonenca, cdtun, pendinte de
satul Argel, distr. Cimpulung.
Are 18 case si 72 locuitori
hutani i romini gr. or.
Poloni§tea (Polonenca), pisc de
munte, ce tine de lantul car-
patin Obcina Mare sau Ar-
$ita si se aflä. la N. de piriul Pozaharici saü Zaharici (rut.
Argel, nu departe de localitä-
tile Ru$ii Moldovitei si Mol-
dova (Su lita) distr. Cimpulung
(1165 rn.).
Pontul Euxin, (vezi Hilgea).
Popenif, cdtun, pendinte de tir-
gul Vatra-DorneT, distr. Cim-
pulung.
Are 106 locuitori ronfini.
Poraria, o fundAturd !neon-
juratd de toate pärtile de ra-
mificatiuni de coline, la hotarui
de S. al distr. Storojinet, Intre
corn. Corce$tI i cele cloud
Crasne. Are ca vecindtdtI, Pad.
Lespezi la E. si Ursoaea la V.
Porcescul, cdtun. pendinte de
corn. rur. Breaza, distr. Chn-
pulung. Este arzat pe pirîul
Breaza mai sus de Runcu.
Are 243 locuitorï romini
gr. or.
Porcescul, pirtd, mic alluent
pe dr. Moldovitei (Argel) rd-
6231. Dictiono ul Bucovina
69 PRELIPCEA
sare de sub Culmea Rddva- Se gasesc 10 cal, 217 vite
nului, distr. Campulung. cornute, 619 oi, 110 porci.
Porculenii, cdtun, pendinte de Pralenii, cdtun, pendinte de corn.
satul Putila. corn. rur. Storonet- rur. Poiana - Stampei, distr.
Putila, distr. Vijnita. Cimpulung.
Are 201 locuitori hutanï, Are 118 locuitori, romini,
gr. or. gr. or.
Porculenii, und, pendinte de Prasca, pfrît, afl. pe dr. Mol-
vatra satuluï Storonet, corn. dovei, ia na$tere sub dealul
rur. Storonet-Putila, distr. Vij- Prasca $i se varsa In Mol-
nita. dova, mai jos de corn. Pojorita,
udind cat. Fundul-Pojoritei.
Porculinul, pìrîü, afl. al riuletu-
lui Putila, ce se varsd in Cere. Preditul (Brädetul),
mus (v. Putila). Rasare sub tirld, pendinte de mosia Ho-
poalele muntelui Vancin, rodnicul-de-Jos, atenentä a mo-
se revarsä In Putila, mai jos iei cu adm. part. Hardeggthal,
de locolit. Serghieni, distr. Vij- distr. Rd dautl.
nita.
(Bradetul) locali-
tale cu herghelie, pendinte de
Podzaharycz), coin. rur., dis- mo$ia Horodnicul-de- Jos, ate-
trict. Vijnita, arzatä pe Ce- nanta a mosiei cu adm. part
rem u$, intre Rästoacei Rivna. Hardeggthal, distr. Radauti
Suprafata 10.95 km. ; po-
pulatia 1.075 locuitori hutani, Preditul-Vechifi (Bradetul), h er-
ruteni ; relig. gr. or. ghelie, pendinte de mosia Ho-
Se compune: 1) din satul rodnicul-de- Jos, atenantä a mo
de resedinta cu acelas nume, $ieï cu adrn. part. Harclegglhal,
care are 762 locuitori $i care, distr. Radauti.
pe linga vatra satului cu 563
locuitorï, mai are si catunele Prelipcea (Prelipeze), coin. rur.,
Haroviv Smuhar (v. fiecare); distr. Cotman, arzata la is-
2) din satele: Maline$ne vorul until( pirlia$, la o depar-
Mejebrode (v. fiecare). tare de 2 km. de malul drept
Este nu departe de drurnul al Nistrului, intre comunele
distr. Vijnita-Storonet-Putila ; Luca si Babin.
are o *coalä populard cu o Suprafata 7.00 km2; popu-
clasä $1. o bisericd parohiala latia 856 locuitori, rutenI, gr.
cu hrarnul St. Vasile". Or.
La 1776, era cdtun, tot sub Prin drumuri de tara, co-
aceastä dubld numire. municd alit cu localitätile con-
Populatia, formata din hu- riverane, sus numite, eft $i cu
tani, se ocupd cu prasila de drumul principal Crisceatec-
vite, cu esploatarea paduri- Horoclenca (Galitia).
lor i cu plutaritul pe Ceremus. De pe platoul pe care este
Comuna posedd 72 hect. pa- arzata Prelipcea, este trasata
mint arabil, 275 hect. finaturi, o linie, ce descrie o curba
42 hect. gradini, 75 hect. irna- foarte mare si merge parte
surï, 567 hect. padurl. prin stinci, In jos spre Nistru.
22
www.digibuc.ro
 PRELIPCEA
Are o Foalä populard cu o
clasd i o bisericd parohiald
cu hramul Adormirea MaiceI
Domnuldf". Aci se afla §i un
pastorat protestant, pina la
1775, cind a fost desfiintat.
La 1776, apartinea stolniculuf
lordache Manole i se numea
Inca Niemcina, numire care,
de atuncf, a dispärut.
A fost intemeiatd, in anul
1760, de contele Stanislaa Po-
niatowski, cu colonistf gerraanf
adusf din Elbing i Breslati.
Gindul luI era, sd formeze un
oras industrial, insd nu reusi.
Incd din 1774, aceastã colonie
Incepu sa decadd, iar la 1790
s'a disolvat ca totul.
In aceastd localitate
gäsit, de repetate ori, obiecte
din virsta preistorica.
Din carierele de piatra, ce
se gdsesc in apropiere, se scot
placI albe i rosif de gresie.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1693 hect.
parnInt arabil, 18 hect. finaturi,
84 hect. gradinl, 145 hect. ima-
surf, 210 hect. pädurf.
Se gäsesc 104 caI, 246 vite
cornute, 33 of, 83 porci si 43
stupf de albine.
Prelipcea, ?no*, cu adminis-
tratie particulard, distr. Cot-
man.
Suprafata 5,31 km2; popu-
latia 72 locuitorI, ruteni in ma-
joritate, restul polonf si is-
raeliti ; rutenif sint gr. cat., gr.
or. si rom. cat.
Cuprinde pe lìngmosia
Prelipcea, propriil zisa, i tir-
lele : Luh, Lucasivca (Luka-
siwka), Slimuziuca (Slimuziw-
ka) i Vimohiv (Wymohiw).
Prelogul, deal, 462 m. alt, la V.
de localitatea Botusenita, distr.
Siret.
170
E'resecfirenii, corn. rur., distr.
Storojinet, asezatd pe tdrmul
sting al Siretulni, aproape de
confluenta celor douä Sirete.
Suprafata 4.19 km2; popu-
latia 674 locuiforf, rominf, rel.
gr. or.
Este strAbdtutd de drumu-
rile distr. Storojinet-Petricean-
ca i Carapciu-Opriseni: haltd
a liniei ferate Berhomet-Hli-
boca.
Tine de Foala pop. din Ca-
rapciu ; are o biseried paro-
hiald cu hramul St. Joan
Botezdtorul", avind sub de-
pendenta sa biserica filiald din
Carapciu si cdtunele Strim-
tura i Delenf.
Aci, pe valea SiretuluI,
gdsit numeroase obiecte din
epoca de piatra si de bronz.
Are o fabricd de spirt.
Populatia, se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1061 hect.
pdmint arabil, 150 hect. fina-
turf, 6 hect. 50 a. gradinI,
110 hect. imasuri, 765 hect.
paduri.
Se gasesc 27 calf, 277 vite
cornute, 44 of, 76 pord, 73
stupi de albine.
PresecfireniI, mo0e, cu admi-
nistratie speciala, distr. Storo-
jinets.
Suprafata 18.08 km2; popu-
latia 87 locuitorf, in majoritate
relig. gr. or. pentru
majoritate, mosaica si rom.
cat. pentru rest.
Prevorochif, corn. rur., distr.
Siret, asezat, la isvorul piriuluf
intre Stanestif.de-Jos si Tara-
senf.
Suprafata 9.86 km2; popu-
latia 645 locuitori, rominf ; rel.
gr. or.
Prin drumurf de tard cornu-
nica cu comunele vecine sus
www.digibuc.ro
PRISLOP
mentionate: tine de scoala
biserica din Tärasenf.
Aceastd comund este mentio-
nata intr'un hrisov din 17 Mar-
tie 1418, prin care Alexandru
cel Bun confirma dania facutd
de boerul Bril, minastiref Mol-
dovita.
Stefan cel Mare, prin hri-
sovul din 26 August 1503,
recunoaste numite1 mindstiri
posesiunea, pe care, OM la
secularizare, a pästrat-o asupra
acestul sat. La 1780, a fost
unitd cu Stdnestif.
Populatia se ocupa cu agri_
cultura i cu creterea vitelor.
Comuna poseda 535 hect.
de pdmint arabil, 127 hect. fi-
naturi, 6 hect. gradini, 105 hect.
imasuff si 192 hect. paduri.
Se gasese 37 caI, 281 vite
cornute, 18 of, 157 pord si 56
stupf de albine,
Pribanul, cdtun vechitt pen-
dintede corn. rur. Ropcea,
distr. Storojinet.
Pripasna, pîrîia., ce rdsare
linga com. Stroesti, distr. Su-
ceava, i, impreunindu-se linga
sat. Zaharesti cu pirîiaul Tre-
pare, formeaza impreund albia
pir. Hranita. udind corn. U-
teri!, distr. Suceava.
Pripasna, îrld, pendinte de
mosia Stroesti pr. zisa, ate-
nentd a mosiei cu adm. spec.
Stroestf, distr. Suceava.
Prisaca, numire rom. a mosief
cu adm. spec. Eisenail, distr.
Cimpulung.
Prislopul, cdt., pendinte de corn.
rur. Cirlibaba., distr. Cimpu-
lung.
Are 18 case si 72 locuitori.
Prislopul, mic inunte, 833 rn.
 PRISLOPUL
alt., facind parte din ramifica-
tiile culmeI Brusturoasa avind
la piciorul sail de S, si o poiana
cu acela$ nurne, in apropierea
localitatei Dorotea -Plotonita,
distr. Cimpulung.
Prislopul, munte, 1171 m. alt.,
din care isvoraste piriul Lelei,
la S. de muntele Tomnaticul,
ramificatie a coamei muntoase
Obcina-Feredeul, distr. Cimpu-
lung.
Prislopul, munte, ce tine de
culmile laterale ale lantului
carpatin Obcina Mare satí
Ar$ita (v. Carpatii Bucovinei)
se afla nu departe de satul
Ciumarna, distr. Cimpulung,
are 1181 m. alt. si formeaza
hotarul intre districtele Cimpu-
lung $i Radauti
Prislopul, poiand, la poalele de
S. ale muntelui cu acela$ nume
si la N. de piriul, Brusturoasa,
distr. ampulung.
Propasna, deal, pendinte de
de corn. rur. Hlinita, distr.
Storojinet, In partea dreapta
a piriulni Hlinita, intre corn.
Hlinita $i Dracinet. Aci s'a
gasit un frumos pumnal de
bronz $i virfuri de sageti.
Properul, cdtun, pendinte de sa-
tul Stebne, corn. rur. Stebne
cu Spetchi, dtstr. Vijnita.
Are 13 case $i 41 locuitorf.
Prosenca, poiand, distr. Storo-
jinet, apartinind corn. rur.
Banila Moldoveneasca si mar-
ginindu-se la N. cu Selistora si
pin Hovinetnl. la V. cu pir.
Senu, la E. cu pir. Crivatul
$i la S. cu siretul mic.
Prundul, teritoriti, pe care s'a
Intemeiat corn. de azi Margi-
171
nea, distr. Radauti (v. Mar-
ginea si Volovg).
Prutul, Ha, isvoreste din Galitia
de sub dina nordica a culmeI
Cernahora, nu departe de
obirsia Nistrului. El atinge in
apropierea localit. Ora$ensi te-
ritoriul Bucovinei $i formeaza
de aci in cursul sail, indreptat
spre S., hotarul intre Galitia
$i Bucovina pina la corn. Ne-
polocauti, unde incepe apoi a
traversa Bucovina insa-$I luind
o directiune de Ost. Mai jos
de sat. Lehuceni si pina la
Noua Sulita, Prutul formeaza
hotarul intre Bucovina $i Ro-
minia, parasind apoi tara.
Prutul strabate In cursul
sail, indicat mal sus, o dis-
tanta de 71 km., ocupind cu
afluentii saI pe terit. Bucovi-
neil o supraf. de 3615 km. p.
Latimea sa la intrarea in Bu-
covina e de aproape 100 m.,
iar la e$ire ajunge pina la
160 m., avind o inclinatiune
medie de 0,9. Apa sa este in
cele mai multe cazuri turbure
si aduce in timp de inundatiuni
mult nomol, depunind ast-fel
pe rnalurile sale straturi de
pamint foarte roditor, care vin
apoi In folosul regiunilor ex-
puse InundatieT. In general
Prutul 1$1 schimba foarte mult
albia, rupind dintr'o parte a
malurilor $i depunind parnintul
in alte partii. Adincimea sa
nu trece peste 5 m. Prutul
uda In cursul sau cornunele:
Oraseni, Nepolocauti, Berho-
met, Zeleneti, Revacaut, Lu-
jenii, Mamaesti, Revna, Len-
cautI, Rohozna,orawl Cernauti
apoi Jucika, Lehuceni, Gogo-
lina $i Noua Sulita, din cari
cele mai multe sint t xpuse
aproape In fie-care an inun-
darilor.
Apa Prutului e foarte prac-
www.digibuc.ro
PUSTA
ticabila pentru plutarit $i in
multe parti are trecatorT cu
poduri umblatoare.
La Nepolocauti $i Cernauti
Prutul are poduri de linie fe-
ratä, construite cu multa artd.
Pentru traficul de rind riul
are insa $i 2 podurI de $osea
si anume unul mat sus de
Cernauti, iar cel 1-alt linga corn.
Hlinita.
Dintre afluentir Prutulur cel
rnair important este Ceremu-
sul, care forrneaza hotarul In-
tre Galitia $i Bucovina $i pre-
zinta caracterele until riu de
munte, ce devine, in timpul
primaverel, extrem de toren-
tial, (v. Ceremu$u1).
Afluentii Prutului pe st.
Sint Wade: Turletchi So-
vita de la Mamaestir Vechr
si Sovita de la Mamagtil
NoT, $ubranetul, Zadobrivca
si piriul Moscov, care dotra
din urma se irnpreund inainte
de revarsare in Prut ; apoi vin
piraiele: Hucail $i Rachita (Ro-
kitna), caredin urma constitue
hotarul spre Rusia.
Afluentii cel mai principalii
aï Prutului pe dr. sint : Ce-
remu$ul cu Ialoviciora, Lo-
pupa, Putila, Tovarnita, VI-
jenca, Coretnita , Bereznita
si HIlbiciocul, apoli Brusnita,
Hlinita si piriul Derehlui cu
afluentul sau Corovia.
Prutul, mic afluent al pir. De-
rnacup, care se varsa in
Moldovita ; rasare de sub poa
lele inaltimii Curhana-Paltin
(v. Demacqa).
Puciosul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Iacobeni, distr. Cim-
pulung.
A re 152 locuitori, rom. gr. or
Pusta, ptrlia, care Impreuna
cu piriiasul Izvorul da na$-
 PU$CA
tere pir. So lca (v. So Ica). El
rasare de sub Piatra Muieri-
lor si se impreund cu pirlia-
sul Izvorului, mai sus de lo-
calit. So Ica, distr. Rd" Mutt
Pu§ca, mic afluent, pe dr. Mol-
dovitei ce isvordste la poalele
muntelul Pusca-Arsd si se re-
varsd mai jos de halta drum.
de fer Frumoasa, distr. Cim-
pulung.
Pu§ca-Arsi, mie munte, '765
m., intre piriul Deia i riul
Moldova , fAcind parte din
ramificatiunile coamei mun-
toase Obcina-Feredeul distr.
Cimpulung.
Putila, tírgulet, vezi Storonet-
Putila i Uscie-Putila.
Putila, mo0e, cu adm. part.
distr. Vijnita.
Suprafata 80.80 km.2; po-
pulatia 101 locuitori, germani,
rutenl, poloní si israeliti, relig.
rom. cat., gr. or., gr. cat. si
mozaicd.
Se compuue din urmdtoarele
Dihtinet, Dolhopole ,
Iablonita, Con iatin, Plosca, Se r-
Storonet (v. fiecare).
Putila, afluent, al riului Cere-
mus, ii adund izvoarele sale
sub pa rtea de N. a sirului
muntos Stävioare si primind
pe dr. piraiele afluente, Plosca
Lostun, Putelivca, Porculin
Biscui, iar pe st. piraele, Sla-
tina, Ripien, Storonet, Dihtinet
se varsd in Ceremus, Bugg.
localit. Ukie Putilla cea mal
jos de Gura Ceremusului Ne-
gru, care vine din Galitia, distr.
Vijnita.
Putilivca, pgrtu afluent ,a1 du-
letului Putila, ce se varsd
in Ceremus (v. Putila). Rdsare
172
sub poalele muntilor Rozis-
neI (de sus) si Bucovät si se
varsd in Putila, fatd in fata
cu gura pir. Slatina, ce vine
din st., distr. Vijnita.
Putna, corn. rur., distr. Radauti,
asezatd pe piriul cu acelas
nurne,la confluentalui cu piriul
Putnisoara.
Suprafata 116,06 km.2; po-
pulatia 1359 locuitori, romini
gr. or. si putini germ. rom,
cat.
Este ultimul punct al dru-
mului comunal ce vine de la
Vicovul-de-Jos ; este statie de
drum de fer a liniei locale Ha-
dicfalva.Frasin; are o scoala
populard cu 4 clase si o bise-
rica parohiala, f, veche. (v.
Putna, mindstire); are o casà
de economie si un cabinet de
lecturd.
Aci se afla o fabricd de
scinduri cu 12 gatere.
A existat i o fabrica mare
de ciment.
Populatia, se ocupa cu cres-
terea vitelor i cu exploatarea
de páduri.
Comuna posedd 244 hekt.
pdmint arabil, 791 hekt. fina-
turf, 13 hekt. 50 a. gradini,
194 hekt. imasuri, 12215 hekt.
paduri.
Se gasesc 83 cal, 440 vite
cornute, 331 oT, 423 porci
31 stupi.
Putna, pfindstirP, situata linga
corn. rur. cu acelas nume,
distr. Radauti, avind o pozitie
f. romanticd, intre munti, nu
departe de confluenta Putnei
cu Putnisoara.
A fost fondata de dare
Donimul Moldovei, Stefan cel
Mare, la anul 1466 si sfintita
cu mare solemnitate in urma
izbinzei ce o repurtase asupra
www.digibuc.ro
PUTNA
Tdtarilor la Lipinti (1469)
Voevodul asile Lupul(1634-
1654) a recladit mindstirea din
not"' cum se zice in urma
bänuelif cd sub temelia ei s'ar
fi aflind ascunse comori mari.
Terminatä a fost, Insa, abia de
catre Gheorghe Stefan-Vodd,
1658, in care interval, a avut loc
vestitele pradaciuni ale mi-
nastirilor din Bucovina, prici-
nuite de hatmanul tataresc Bog-
dan Chmielnicki (1654) de cari,
n'a scdpat niel mindstirea Put-
nel. Acest Chmielnicki a intre-
buintat acoperisul de plumb
al bisericei pentru a-si face
din elgloanei ghiulele. Forma
de cetatue, cu ziduri de apd-
rare, santuri, pod de lant
turnuri cu meterez, cari in-
conjurati biserica majestoasa
a mindstirel, precum se vede
aceasta de pe un portret con-
servat, a capatat-o minastirea,
abia sub mitropolitul Jacob
Stamatie (1757) ce pare a o
fi ingrijit cu multd rivnd. Re-
paratiunile posterioare {Acute
de catre fondul religionar (1850)
aü nimicit, din nefericire, in-
treg caracterul antic de stil
bizantin al mindstirei, pericli-
tind chiar cladirea ca atare.
Astazi mindstirea posedd o
bisericd princip. cu hramul
,,Adorm. M. D." i o alta la-
terald pentru serviciul de iarnä,
cu hramul Sf. Ap. Petru
Pavel". Conventul mindstiresc
se compune dintr'un egumen
si 10-15 calugari. In interiorul
mindstirel se afla mormintul
lui Stefan eel Mare, care,
precum se spune, a fost spo-
liat, tot pe vremea Mitropoli-
tului Jacob, de odoarele ce
posedd, lucru ce se vede dintr'o
scrisoare misterioasa a acestui
Mitropolit, de la 2 Martie 1757.
Aldturi de mormintul marelui
domn se mai gäsesc Inca,
PUTNA
alte 10 morminte, acoperite de
pietre comemorative, cu in-
scriptif bine conservate.
La S. de mindstire pe piriul
Vizaul, se gdseste o chilie,
bine conservatd, sdpatä intr'o
stincd uriask cum pretinde
traditia, de catre un pustnic,
anume Daniil. Mai* in fundul
vdiiriulul Putna, la V. de
mindstire, se mai val, inca
ruinele unet filiale, a conven-
tului, ce poarta si astä-zi,
hied, numele de Sahastrie. Un
fost egumen al Putnel, cu nu-
mele Sila, a organisat la 1758,
aceasta colonie cdlugareasca,
ridicind clddirea de piatra ale
caret urme se vad si acuma.
Mosiile daruite minästirei
Putna si in a cdror posesiune
se gasea conventul la ocupa-
rea Bucovinei de cdtre Aus-
triad sunt:
1.Vicovul-de-Sus, prin hriso-
vul din '15 Septembrie 1465.
Pe acest teritoria s'a fondat
mai tirziti localitatea Bilca.
2. Vicovul-de-Jos, prin hri-
sovul din 20 Septembrie 1472.
3. Voitinul, astd-zi Voitinel,
prin hrisovul din 1490.
4. Mdscdtescii, sat' jumdta-
tea de sus a Satului Mare,
prin hrisovul din 1490.
5. Botusenita
6. Climautul Prin hrisovul
din 14 Oct. 1488.
7. Fratautul
8. Viesanil, astdzi Cuila, pe
Horait, in apropiere de Siret,
prin hrisovul din 7 Mai 1488.
9. "fdrnduca, acum pe teri-
toriul Frdtäutului- Not', prin
hrisovul din 7 Mai 1479.
10. Balcdutul, prin hrisovul
din 10 Sept. 1470.
11. Grecii, intre Siret si
Sinduti, prin hrisovul din 6
Aprilie 1488.
12. Branistea, prin hrisovul
din 15 Martie 1490.
13. Cosminul, prin hrisovul
173
din 3 Aprilie 1488.
14. CliFäuti, astd-zi Ostrita,
prin hrisovul din 6 Martiel 490.
15. Ostrita, actualmente Ma-
hala si Cotul - Ostritei, prin
hrisovul din 25 Aprilie 1472.
Dupa exemplul fericitului
intemeietor al mindstirei, care
i-a tdcut atitea danii, ea a fost
inzestratd si de alti piosi do-
nator!, cu mosii si bunuri. Asa
bundoard:
1. Domnul Moldovel, Petru
Schiopul, a donat mosia Pies-
niti, intre Baldutl si Pirliseni,
astazi Tibeni, prin hrisovul
din 20 Oct. 1587
2. Episcopul de Ralduti,
Calistru, a donat mosia Tere-
blecea, prin hrisovul confirmat
de domnitorul Grigorie Ghica
in 15 Ianuarie 1748, precum
si o patrime din corn. Roprea.
3. Georgiu Cupciu, Mare
Vornic, a donat mosiile Ca_
menca, TomestI si Cupca, prin
hrisovul confirmat de Stefan
cel Mare, la 2 Fevruarie 1503.
4. Prodan, vätaf de urabld-
tori (aprozi), 2/8 din mosia Pe-
triceni, astä-zI Petriceanca,
prin hrisovul din 3 August
1731.
5. Dosofteiü, egumen, mai
tirziú episcop de Radauti, 8/8
din mosia Petriceni prin actul
de cumpärdtoare din 20 De-
cembrie 1756.
6. Maria Comisoia si Irina
Stolniceasa, fiice ale Vistier-
nicului Pelin, mosia Ciudeiul
prin hrisovul din 15 August
1707.
7. Filoteiü, episcop de Husi,
mosia Crasna, prin hrisovul
de confirmare al domnitorului
Stefan Tomsa, din 11 Ianuarie
1631 ; o jurnatate, insä, din
aceastd mosie, o pierdu minds-
Urea printr'o hotärire dom-
neascA.
8. Daniil Nacul, jumatate Putna, trup de mqie,atenentä
www.digibuc.ro
PU I-NA
din mosia Carapciu pe Siret,
prin hrisovul din 1 Septem-
brie 1757.
Mindstirea la rindul ei curn-
pdrä mosia Cuciurul-Mare, pe
teritoriul cdreia s'att intemeiat,
mai tirziii, localitatile Voloca
si Corovia.
Prin cale de schimb, minds-
tirea dobindi:
1. Stäucenii, prin hrisovul
de schimb din 22 Mai 1773.
2. Mdneutii, astä-zi Meste-
ceni, intre Vicovul-de- Jos si
Gdlanesti, prin hrisovul con-
firmat de Stefan cel Mare, la
6 Martie 1487.
In fine dobindi aceastà mi-
ndstire, mosia Bäläsinestil, pe
Suceava, prin hrisovul lui
Stefan cel Mare, din anul 1490,
in urma supunerei mindstirei
de calugärite din Horodnicul-
de- Jos, catre aceastd minas-
tire.
In afard de acestea, minds-
tirea Putna, mai poseda si in
Moldova urmätoarele mosil si
bunuri:
Staucenii, Frumoasa, Stu-
beenit, Petricanii, Pustiul, Po-
draga, Brdtinestii, jumatate
din Serpeni, precum si un lac
de pesti si o vie la Odobesti.
In finemindstirea avea si citeva
case in Cernduti si in Siret.
La luarea Bucovind, 1777,
se aflati la minästirea Putna
multi calugari, intre cari trdia
retras si un Mitropolit al Mol-
dove. Tot in vremea aceea,
functiona in mindstire, o scoald,
care avea, insd, mai mult me-
nirea d'a forma clerici-monahi.
Putna, eatun, pendinte de cont.
rur. Rusii - Moldovitei, distr.
Cimpulung.
Are 211 locuitori, hutani
gr. or
 PUMA
a mo$iei cu adm. part. Vico-
vul-de-Sus, distr. Radauti.
. Are 12 case si 106 locuitori,
romini, gr. or.
Putna afluent, pe dreapta Mol-
dove!, ce ia na$tere din Or.
Putna, care rdsare sub cul-
mea Dealul Caldu, linga Po-
iana Ticenihr si din Putna
Mare ce IV are izvoarele intre
muntii Giumäldu, Deal ul Gil ii si
muntele Alunul. Formind Va-
lea Putnel, unde se gdseste loca_
litatea pitoreascd cu acelas
nume, piriul mal primeste pe
partea dreapta pir. Tinis si
pin Cirstei si se varsd apoi
in Moldova, mai jos de culmea
Piciorul Vdcdria, linga corn.
Pojorita, distr. Cimpulung.
Putna, afluent, pe st. Moldovitei,
räsare de sub culmea Dealul
intre Putne care culme, isl
poarta ac. nume pentru ca ma-
sivul ei serveste pe partea cea-
174 PUTAIDA
laltd ca obir$ie pentru piraiele Putna, pirtü inie, care im-
Putna si Putnisoara, ce tin preund cu isvorul Putna dail
de basinul Sucevei. Pir. Putna nastere pir. Putna ce se var-
primeste la rindul ski lingd sa in Moldova linga, corn.
culmea Berluc piriiasul. Sa- Pojorita, distr. Cimpulung. El
crie$Isi impreunindu-se cu din- isvord$te de sub poalele mun-
sul, strabate plaiul Dolha si se tilor Alun, Sterpar si Giuma-
varsä in Moldovita, la punctul M.
Auncul, mai sus de corn. Rusfi-
Moldovitei, districtul Cimpu- Putna-Mare, pirta, afluent al
lung. riuletului Putna ce se varsd
in Suceava (v. Putna); rasare
Putna, Hulet, afl. pe dr. Sucevei, sub masivul muntos Dealul
isi adund apele sale sub cul- Crucil, nu departe de muntele
mile Dealul Oglinda si Dea- Hopelanca si se irnpreund cu
lul Rusu, si prind pe dr. Putna in fata M-rei Putnei.
pirliasul Putna Mare si pe
st. piriiasul Ursoaica, iar in Putrida, tirld, pendinte de corn.
apropierea asa nurnitei stinci rur. Bosancea, distr. Storojinet.
a lui Daniil, mai jos de cul- Are 7 case si 23 locuitori.
mea Intre Putne, mai pri-
mind pe dr. pir. Veceni, Tra- Putrida, tirld, pendinte de mo$ia
versind corn. M-rei Putnef cheia pr. zisa, atenentd a
si dupd ce s'a impreunat pe mosiei cu adrn. spec. $cheia,
st. lined cu pin Scunca Mare, distr. Suceava.
se varsä in Suceava, linga
loc. Carlsberg, distr. Radauti.
www.digibuc.ro
Rachivschii, (Rakiwskyj) cdt., Rangul, munte, 1021 m. alt.,
pendinte de corn. rur. Cuciu- facind pa rte din culmea Clima
rul-Mare, distr. Cernauti. Ciumarna (v. Clima Ciumarna)
Are 5 case si 23 locui- In apropiere de localitatea Ne-
toff. grileasa, distr. Cimpulung.
Racova, afl. pe st. pir. Solone- Rarancea, corn. rar., distr. Cer-
tul (v. So lonet); rasare de sub nauti, asezata pe piriul Hucad,
dealul Paltin, curge peiîngä afluente al Prutuldf, Intre corn.
comunele Poieni si Botosana Toporauti i Mahalâ.
ocolind culmea Dealul Ra- Suprafata 39.66 km.2; po-
cova se varsa In Solonet, mat' pulatia 4275 locuitori, ruteni,
sus de localit. Partesti-de- Jos, In majoritate gr. or. restul
distr. Radauti. gr. cat ; se gasesc apoi ceva
poloni i putini ro-
Racova, ccitun, pendinte de corn. mini.
rur. Romanesti, distr. Suceava. Este strabatuta de drumul
Are 111 locuitori, romini distr. Jucika - Veche - Topo -
gr. or. rauti ; prin drumuri de tara
comunica cu Jucika-Noua
Racova, deal, 413 rn. alt. la S. cu drumut princip. Sadagora-
de Botusana, distr. Gurahu- Dobrovat.
mora. Are o scoala cu 4 clase
o biserica parohiala cu hramul
Racova, munte, 1285 m. ce tine Adorm. M. D." de care tin
de sirul carpatin Surdin sau 5 enorif i anume: Rarancea,
Racova si se gaseste linga Cruhlita, Man, Vipceanca
local. Serghieva, distr. Vij- Carnaz.
nita. La 1776, apartinea minas-
tire! Slatina.
Racoveful, mic alluent, al pin La 1739, ad lost batuti aci
Molnita, ce se varsa In Si- Turcil de care Rusi.
ret, (v. Molnita) i räsare In Inainte vreme, aceastà co-
mijlocul sesultd mlastinos nu- muna îi avea sediul lînga ho-
mit La Bahna, mai sus de o- tarul ärii, In aproprierea co-
rasul Siret, distr. Siret. munei rusesti Rachitna, de
unde locuitoriI, spre a fi mai
Racoveful, ttrld, pendinte de mo- feriti de invasiunile turcestf,
sia Paträuti pr. zisa, atenanta de pe vremea ocupatiei Hod-
a mosiei cu adm. spec. Pa- nuluT, retras spre padure
trautI, distr. Suceava. s'ad asezat pe teritoriul pe
www.digibuc.ro
care se afl i azi aceasta co-
m una.
Populatia a fost pe vremun
romineasca, proM despre a-
ceasta este ca OM la 1851 se
facea slujba in biserica satuluT,
in limba romfea. Populatia se
ocupa cu agricultura .si cu cres-
terea de vite.
Comuna poseda 2808 hect.
pamint arabil, 344 hect. fina-
turf, 23 hect. gradini, 98 hect.
imasuri, 281 hect. paduri si
83 helesteie.
Se gäsesc 326 cal, 1224 vite
cornute, 241 oi, 717 porci
135 stupl de albine
Rarancea, mo,sie, cu adm, part.
distr. Cernauti.
Suprafata 11.13 k m.2; po-
pulatia 53 locuitori
rutenI gr. or. si gr. cat., ro-
mini numai 4.
Rarancea-Slobozia, com. rur.,
distr. Cernautl asezata pe par-
tea dreapta a pi riuluI Rachita,
care formeaza hotarul intre
Bucovina si Basarabia, spre
O. de Boian.
Suprafata 11.26 km.' : po-
pulatia 1170 locuitori, ruten1
de relig. gr. or.
Prin drumuri de tara e le-
gata cu comuna Rarancea si
Boian, precum i cu drumul
princip. Noua Sulita-Cernautf-
Sadagora.
Arc o scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiala
 RARAUL
cu hramul St. Arh. Mihail
si Gavriil".
La 1776 era cdtun pendinte
de corn. Rarancea si a fost
intemeiat de tdranï scutelnid.
In aceastä localitate se auld
o fintind, despre care poporul
crede, cd a fost facutd de Turd.
Populatia, se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea de vite.
Comuna posedd 850 hect.
ardturd, 132 hect. flnaturi, 61
hect. gradini, 831 hect. ima-
suri, 3 hect. pädure.
Se gäsesc 167 cai, 372 vite
cornute, 332 oi, 290 porci
29 stupi de albine.
Rariul, knit mantas, tine de
sirul principal al Carpatilor PA-
durosi bucovinen1 si se intinde
de la Obcina Micd pina la
culmea Todorescul, pe o dist.
de 17 km.
Are o fizionomie extrem de
stincoasä i fiord alpesträ in
care inträ mult cdutatd floare
a reginel sau albumita.
Päretii acestuI lant se co-
board in mod präpastios pe va-
lea Bistritei, mai ales eel din
masivul Rardului insusi, care
constitue o grupa de stinci
foarte pitoresc asezate cum
Sint Pietrele Doamnel (1647 m.)
Piatra Alba i Dealu Muncei-
lor (v. numirile speciale).
Ca punct culminant in acest
sistem e considerat muntele
Giumalda (1857m.), cel mai inalt
pisc din Bucovina (v.Gi u maldu),
apol muntii Alunul, Dealu
Colbului, Todorescul i piscul
Rardu (v. numirile speciale).
Ca ramificatir se deprind din
aceastá culme, cu liniile late-
ralr ale Alunuluï, Obcina Flo-
cenilor sau IVIdgura, culmea
Todoresculul i incd doud mid
culmi adica : Dealu Caldu si
Dealu Crelu (v. culmile cu
accst nume).
176
munte, ce tine de partea
centrald a catenei carpatine a
Rardului (1653 m. v. Rardul,
lant muntos). Se aflä in apro-
pierea ordselului Cimpulung.
Ra§ca, cdtun, pendinte de corn
rur. Moldovitei, distr.
Cimpulung.
Are 374 locuitori, parte ro-
mini, parte ruteni gr. or.
Ra§ca, mic afiuent, pe st. Hu-
letului Moldovita. räsare sub
poalele muntelui Sihloaia
dupd ce udd culmea Dealul
Oglinda, se varsd in Moldo-
vita, mai jos de muntele Ras-
covetï, distr. RädautT.
Ratupl, ttrld, pendinte de satul
de resedintd Negostina, corn,
rur. Negostina. distr. Siret.
Este in apropierea localitätif
Bälcauti; e strdbatutd de dru-
mul princip. Siret - Suceava,
care se uneste, in acest loc,
cu drumul distr. ce vine de
la Rädäuti, trecind prin Ha-
dicfalva.
Ratupl, mo0e i îrlä, atenenta
a mosiei St. Ilie, pr. zisà, pen-
dinte la rindu-I de mosia cu
adm. spec. St. Ilie.
RAchitipl, tirld, pend. de corn.
rur. Breaza, distr. Cimpulung.
Are 3 case si 10 locuitori.
Este asezatä, pe stinga du-
lid Moldova, mai sus de satul
de resedintä Breaza.
MAW, distr. cuprinzind in
sine cloud ocolurl judecdtoresti,
anume ocolul de ses al Rd-
ddutului i cel muntos al Se-
letinului, are o suprafatä 1502
kilom. patrati, cu peste 80,000
locuitori. El se mdrgineste la
N. cu districtele Vijnita i Sto-
rojinet, la E. cu districtul Si-
www.digibuc.ro
RADAuTI
retuluf i cu un colt al distr.
Sucevei, la S. cu disrictele
Cimpulung i Gurahumora si
la V. cu Ungaria i Ga-
litia.
Acest district formeazd, prin
faptul cd se alcdtuieste in mare
parte din regiunea basinului
riului Sucevei, un ses intins
asezat la poalele Carpatilor,
cari la rîidui lor constituiesc
a doua jumdtate a districtulul,
adicd ocolul muntos Seletin.
De aci i configuratiunea a-
proape heterogend a solului
celor cloud jumätät.1 de distrkt.
Partea sesului prezintä cimpiï
foarte intinse i manoase, cul-
tivate cu multa pricepere, dat
fiind cd in districtul Rädäutu-
lui sä aflä foastele proprietd
ale vechii episcopii ce consti-
tuesc actualmente un dom e-
niu de stat cu o herghelie mi-
litard, administrat de oamenii
vernului austriac in condi-
tiunile cele mai economice,
impärtit in ferme i gospoddrii
sisternatice combinate ca pra-
sad de vite in reguld. Acest lu-
crud n'au lipsit a influenta
mult i asupra progresuluT a-
gricol si economic al popula-
tiunei rurale din district. Par-
tea muntoasd compunindu-se
la rindul el din mosiile mind-
stiresti secularizate, ce for-
meazd, astral' asa numitul fond
bisericesc greco oriental, se
aflä sub o administratie xìu
mai putin bine organizatd,
care exploateazd In mod ra-
tional padurile bogate ce a-
copär culmile muntoase ale
districtului. Astfel intreg
maul Raldutului prezintd un
aspect de culturd occidentald
superioard si este de fapt
cel mai bogat i inaintat intre
toate districtele Bucovinei. Mai
ales präsila vitelor cornute
a cailor a intrat de cite-va de-
RADAUTÍ
cenii, pe urmd raselor exce-
lente introdu-se, intr'un stadiu
de prosperitate, care poate con-
cura cu orice tard In Europa.
Indemnul dat de administra-
tiunea statului a avut ad roa-
dele sale netagaduite si acest
district ar putea servi cu bun
cuvint din punct de vedere
economic ca model Rominief
invecinate.
Ca populatiune si acest dis-
trict are majoritatea sa in Ro-
mini, dar nu este mai putin
adevdrat ca si alte nationa-
litäti isi au aci mase destul de
compacte. Partea muntoasd a
districtului, adica ocolul Se le-
tin, este locuitd de asanumitii
Hutani, vita de popor cuma-
nicd, romanizatd si In urma
slavizatd, care se ocupd cu
prasila oilor si ceva industrie
de lemndrit, prezintd Insa ca-
racterul unei generatii ce merge
spre peire, mai ales pe urma
ravagiilor alcolizmului si ale
sifilisului. Vin apoi coloniile
germane din Badeutl, Carls-
berg, Fürstenthal, Frätäutul
Vechiii si cele maghiare din
Hadicfalva si Andreasfalva,
cari din urmd au pierdut din
prosperitatea lor veche prin
reemigrarea in Ungaria, ce au
incercat-o pe urma indemnd-
rilor unor emisarif patrioti spe-
culanti.
Districtul este udat In toatd
lAtimea sa de la V. la E. de
apa Sucevel cu numerosii el
afluenti, care pärdseste linga
comuna Andreasfalva distric-
tul si facind o cotiturd spre S.,
formind hotarul spre districtul
Si retului.
Districtul Rdddutulul este
strabdtut de linia ferratd locald
Hadicfalva Straja, cu bifurca-
tiuni Carlsberg si Putna. Apoi
este traversat si de drumul
carpatin Vicov-Marginea si de
li2M, Diction aria Bucovind
177
cite-va cdi districtuale foarte
bine Intretinute.
Populatiunea rurald se ocupd
cu agricultura si cu prasila Rädiuti, orscc f. vechiu si pind
vitelor cornute si a cailor, cari
sunt de o calitate superioard,
profitind de incuragiarea mare
din partea herghelie statului,
ce'si are depozitele de harmd-
sari in diferitele localitati ale
districtului. In deosebi se ocupa
colonistii nernti cu acest negot,
pe chid colonistii ungurl mal
fac si cdräusie cu lernne, in spe-
cial pe timpul iernel. Indus-
tria lemnariei e foarte mare,
in deosebi pe la locurile mun-
toase, exploatärile de ferestre_
ie find instalate in stil mare
si cu masini sistematice, asa
de ex. la Sucevita, la Straja
si Falcail, etc. Un timp scurt
luase mare avint fabricatiune
de sticlã la Fürstenthal si eea a
cimentului si varului hidraulic
la Straja si Putna. Prin aceste
industrii, precum si cu facerea
liniet ferate locale, au intrat
insd multe elemente de popu-
latiune straina In district.
Ca amintiri istorice districtul
are in prima linie mändstirea
Putnei, unde zac osemintele
marelui eroft si domn al Mol-
dova Stefan-cel-mare. Nu mai
putin interesante sunt minds-
tirea Sucevitei si episcopia de
la Rädäutl, precum si biserica
din Volovdt legate strins cu
istoria domnilor nostril' moldo-
vent' si despre care este a se
vedea partea istoricd, la loca-
litatile respective citate in or-
dinea alfabeticd.
DistrictulRädauti avea dupa
ultima statisticd : 27699 hect.
patrati pämint arabil, 17637
he t. finaturi, 489 hect. gradini
16640 hect. imasurI, 9798 heet.
poieni, 105861 hect. paduri si
557 hect. helestee. Ca animale
domestice nurnArd : 2743 de
www.digibuc.ro
RADAUTI
cat, 33641 vite cornute, 19600
oi, 4532 pore! si 3068 stupt.
la 178 I resedintä episcop aid,
care de atunci s'a stramutat
la Cernauti ; se afla situat in
mijlocul fertilei vai a Sucevet
pe piriul Fintinel si intre Tern-
nic (Toplita) si Sucevita ; for-
meazd asezare in masa de sd-
tea Orasul s'a ridicat gratie
asezarii in el a episcopiei Bu-
covinei si inflintarii in apro-
piere a mindstirii Putna. Ve-
chiul tirg la centru, este stapi-
nit aproape exclusif de evrei.
Orasul impreund cu satul de
prin prejur are o suprafatä de
27,62 km.2 Numara peste 13.000
locuitori, din cari cei dela pe-
ri feria rurald a Rädautulut
sunt romini gr. or. iar cei din
centrul orasului sunt germani,
evrei si putinI maghiari si ar-
meni, cu ceva rominl.
Rddautul este sediul unei
prefecturi (capitanat), al unet
judecdtorii de ocol, perceptorie
avind un feet real si o her-
ghelie Imparateasca care po-
seda mosii de agricultura si cu
prasila de vite ce se intind pina
aproape de hotarul U ngariei.
Aci se intilnesc cloud sosele
principale si trece si linia ferata
locald Hadicfalva-Brodina. Ad-
ministratia herghelielor cu di-
rectia mosiilor odinioard epis-
copesti, sunt in searna statulut
austriac.
Afara de liceu si de scoala
agronornica inferioara, R. mai
are cloud scoll populare de cite
6 clase, cloud de cite 4 clase
o casa de economie, precum
si o societate de lectura romi-
neasca, un spital mare, si cele-
lalte oficif ale unuI centru dis-
trictual. In R. se afla cea mai
vechie fabrica de hartie si o fa-
brica de chibrituri.
23
RADAUTI
Cultul este ingrijit de o bi-
serica gr. or. cu hramul Sf.
Nicolae, care a fost odata ca-
tedrala episcopala (v. Radauti
minastire).
Populatiunea germand se
ocupa pina nu de mult cu in-
dustria fabricaril träsurilor de
tot felul pe o scara foarte in-
tinsa, iar cea romineasca prac-
tied de asemenea tot felul de
inclustril casnice. Astazi toata
aceasta industrie este in des-
crestere i inlocuita de citeva
fabrici. Fabrica cea mai ve-
che a Bucovinei pentru face-
rea hirtieI care se aflase inteo
vreme aci, a incetat si ea pe
urma negotului evreiesc bazat
pe import meschin. Orasul face
insa acum comert intins cu
productele cimpului si a ani-
malelor domestice ce se aduc
la zilele de tirg foarte frecuen-
tate. Deasemenea i prasila
excelenta de cal propagata de
herghelia statului contribue la
desvoltarea acestei 1ocalit4
importante. Fabricl mai insem-
nate sunt cea de bere, cea de
tabacarie, una de spirt, de pie-
lade si de caramizl. In oras se
gaseste i o cazarma model
pentru armata teritoriala.
Radäuff, mindstire, astazi
biserica parohiala in orasul
distr. cu acelas1 nume, a fost
reintemeiata odata cu inflin-
tarea episcopiei de aci, de ca-
tra Alexandru-cel-bun, la anul
1402, cad se vede dintr'un
epitaf aflator in interiorul bi-
sericel, ca pe acelas loc statuse
deja inainte vreme un schit,
caruia îi daruise nepoata lui
Lazco Voievod, pe la sfirsitul
veacului al 14-a mosia, Cot-
man.
In momentul ocuparii Bu-
covinei de care Austriaci epis-
copia Radautuldi coprindea
178
mai mult de jumatate din ve-
chiul tinut al Sucevei (v. Bu-
covina, starea inainte de ocu-
patiune) deci trecea i peste
hotarul Bucovinel actuale, pre-
cum si tinuturile Radautului
si a Cernatului. Eparhia a
fost pastorita de la intemeiare
OM la ocupatiunea aus-
triaca de 42 de episcopi. Ul-
timul, Dositeiu Cherescul, a
cedat staruintelor guvernului
austriac si desfacindu-se de do-
meniile episcopiei sale in schim-
bul unel salaried fixe de 6000
florMI pe an, s'a strämutat la
Cernautf, unde s'a i stabilit
noua resedinta a eparhiel bu-
covinene, care s'a transformat
in urma in mitropolie adao-
gindu-ise i eparhia Dalmatia
Biserica episcopald este in-
teresanta prin cladirea sa ori-
ginala, i reprezinta o bazilica
veche färä turnuri i fait bolta
in mijloc. In interiorul ei se
afla sase morminte ctitoricesti
cu pietrele i epitafele, bine
conservate din care se poate
vedea cd aci au fost pristaviti
Bogdan (1370), Lazco (1374),
Roman (1392), stefan I. (1398),
Bogdan II. (1452) si nepoata
amintita mai sus. Pridvorul
bisericei a fost facut mai tirziu,
anume de Alexandru La-
pusneanu.
Episcopia cu chinovia ei
poseda pe linga mosia Radauti,
astazi domeniu special al sta-
tului austriac cu vestita her-
ghelie de cat, Inca mosiile Cot-
man, La§chiuca, Suhoverha,
Clivodin, Davidesti,
Gavrilesti, apol o crisma in
tlrgul Sucevei i o gradina In
tirgul Cernautului, loc pe care
a fost cladita in urma bise-
rica Sf Parascheva.
Radvan, pisc, se tine de rami-
ficarile sirului carpatin Obcina
www.digibuc.ro
RECEA
Feredeul si are o indltime de
1282 m.
Rastoace, (rut. Rostoki), corn.
rur., asezata pe malul drept
al fl. Ceremus, intre Petraseni
Pozaharici, la capatul treca-
toarel Niemceit.
Suprafata 56.07 km.2; po-
pulatia 1783 locuitori ruteni
gr. or. si citf-va israelitl.
Se compune : 1) din satul
de resedinta cu acelas nume,
cu 1314 locuitori si care pe
linga vatra satului cu 1033 lo-
cuitori coprinde i catunele
Ceresniv i Smuhar (v. fie-
care); 2) din satul Tovarnita
(Towarnica).
Este strabatuta de drumul
distr. Vijnita-Storonet-Putila ;
are un oficiü postal ; o scoala
populard cu o clasa i o bise-
rica parohiala cu hramul A-
dorm. M. D."
Cu toata regiunea muntoasa
in care se afld aceasta locali-
tate, ea are livezi cu prune
ce aduc rod bun si abundent,
cu care se face export pe o
scara f. intinsa.
Pe linga aceasta, populatia
formata din Hutani, se mai
ocupa i cu prasila de vite,
cu plugaritul i cu exploatarea
padurilor.
Comuna poseda 201 hect.
pamint arabil, 1550 hect. fi-
naturi, 54 hect. gradini, 327
hect. imasuri, 3348 hect. pa-
dud.
Se gasesc 148 cai, 843 vite
cornute, 1475 oi, 364 porci si
81 stupi.
Recea, ttrld, pendinte de satul
Ciocanestl, care la rindu-i, este
o parte din corn. rur. Cioca-
nest!, distr. Cimpulung.
Recea, pirta, afluent pe dr. Bis-
trite!, rasare de sub culmea
 RECE
Piciorul lui Stefan $i se varsa
in Bistrita, in apropierea cat.
Sinta - Maria, distr. Cimpu-
Lung, aproape in fata gurel
Colacul, ce vine din par-
tca stinga.
Receti§ul, munte, (1236 m.) ce
tine de $irul carpatin Obcina
Feredeul.
Reci, culme, ce tine de muntif
Suhardului (v. Carp. Bucov.
B. 1.) $i se gase$te nu departe
de Dorna - Candren I, distr.
Cimpulung.
Reicale, cdtun, pendinte de com.
rur., Dolhopole, districtul Vij-
nita.
Are 118 locuitort putani.
Remezeul, mic afluent, pe dr.
Sucevei, ce rasare sub poalele
munteluI Aluniu1 i se varsa
in Suceava in mijlocul sat.
Vicovul-de-Jos, districtul RA-
dautI.
Repecivsca ( Repeczewska ),
munte, 1265 m. ce tine de $i-
rul carpatin Hrebenisce-Stavi-
oare (v. Carpatii Bucovinei)
$i se gasgte la N. de com.
Sipot Cameral, districtul
Repormucina, cdtun vechiü,
pendinte de corn. rur. Rqii-
Moldovitef. districtual Cimpu-
lung.
Aci se afla isvoare de pe-
. trol.
Repujinet, (Repu2ynetz), corn.
rur,. distr. Cotman, a$ezata
in masa compacta, pe un platou,
la o departare nurnal de 1 anume: Uide$ti la E., Se-
km. de malul drept al Pru-
tultg, intre comuneleCri$ceatec
Culauti.
Suprafata 10.28.8 km ; popu-
179
latia 1489 locuitori, ruteni, gr.
or.
Prin drumuri de tara, cornu-
nicfi atit cu localitatile conri-
verane sus rnentionate, cit
cu drurnul principal Noua Su-
lita-Cernau ti-Zaleszezyki (Ga-
litia).
Are o $coala populara cu o
clasa $i o biserica parohiala.
Aceasta comuna este men-
tionata intr'un hrisov datind
din 1436.
La 1776, se afla in posesia
mazilului Vasile Marcu.
Din carierele de piatra, de
pe malul NistruluI, se scoate o
gresie alba, foarte frumoasa.
0 cararnidärie i o varnita,
ce ai functionat odatä aci,
sint acum parasite.
In aceastä localitate se afla
o vie $i o fabrica de spirt.
Populatia se ocupa in rnare
parte mat ales cu agricultura.
Comuna poseda 1520 hect.
pamint arabil, 40 hect.finaturf,
13 hect. gradini, 226 hect. ima-
$uri, 388 hect. padurl $10 hect.
50 a. hele$tee.
Se gasesc 74 caI, 204 vite,
750 oi, 217 porci $i 14 stupi
de albine.
Repujinet, mo.ie, cu adminis-
tratie particulara, distr. Cot-
man.
Suprafata 12.90 km.' ; popu-
latia 124 locuitori, in majori-
tata rutera ; restul poloni
israeliÇï ; ruteniI snit gr. cat $i
gr. or.
Reuseni, corn. rur., distr. Su-
ceava, a$ezata pe piriul cu
acela$ nume, intr'un centru de
comune a$ezate in jurul sau
cu riceni la V., Rus. Minastioara
la Nord $i Rus Plavalar
la S.
Suprafata 3.28 km2; popu-
www.digibuc.ro
REVACAUTI
latia 637 locuitori, esclusif ro-
mini ; rel. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 366 locuitori $i din
satele atenante: Poiana $i Si-
lion.
Prin drumuri de tara este
legata de cornunele invecina-
toare, precum i de drumul
districtual Suceava-Chili$eni ce
trece prin partea sa de N. la
departare de 1 km.
Are o $coala populara si o
biserica parohiala cu hramul
Thierea Capului Sf. Ioan Bo-
tezatorul", zidita de Stefan cel
Mare, la anul 1502, intru po-
menirea vecinica a tatalui säu
Bogdan, care a fost omorit aci
de Petre Aron, in ziva de
16 Oct. 1450.
Ne fiind terminata aceasta
biserica la moartea lui Stefan
cel Mare, a fost continuata de
fiul stua Bogdan al III-lea.
La 1876 cona. era in posesia
boeruluI Sterban Silion.
Populatia formata din lo-
cuitori originarl $i din coloni$ti
transilvanenI se ocupa cu
agricultura i cresterea vitelor,
precum $i cu cultura vitel de
vie.
Comuna poseda 234 hect.
pamint a rabil, 14 hect. finaturi,
26 hect. gradini, 28 hect. vii,
91 hect. imauri, 110 hect. pa-
du
Se gasesc 41 cal, 280 vite
cornute, 112 oi, 257 porci
38 tupi.
Reuseni, ino,sie, Cu administratie
specfala, distr. Suceava.
Supratata 1.99 km8; popu-
latia 34 locuitori, dintre car,
21 rom. gr. or. $i 13 israeliti.
La 1776, corn. era tot un
trup cu Reuseni in stapinirea
boeruluI Sterban Silion.
Revacauti (Rewakoutz), corn.
 REVACAUTI
rur., distr. Cotman, asezata in
masa compacta pe malul sting
al Prutului, intre corn. Piedi-
cauti i Nepolocauti, de cari
este chiar lipita.
Suprafata 4.78 km2; popu-
latia 774 locuitori, ruteni, de
relig. gr. or.
Este strebatuta de drumul
distr. Nepolocautl-Berhornet pe
Prut; tine de scoala din Ne-
polocautl; are o biserica filiala
cu hramul »St. Nicolae", ate-
nenta a parohiel din Nepolo-
cautl.
La 1776, apartinea mareldi
visternic loan ('antacuzeno.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 617 hect.
pamint arabil, 7 hect. 50 a.
finaturi, 14 hect. gradini, 33
hect. imasuri, 0.71 a. padure
si 6 hect. helestee.
Se gasesc 26 calf, 281 vite
cornute, 29 oi, 235 porci, 8
stupl de albine.
Revaciutf, moie, cu adminis-
tratie particulara, distr. Cot-
ma n.
Suprafata 2.54 km2; popu-
latia 17 locuitori, In majori-
tate israeliti, restul germani
ruteni.
Revna, com. rur., distr. Cer-
nauti, asezata pe malul drept
al Prutului, In fata cornunei
Mamaestii-Vechi i linga corn.
Striletehii Cut.
Suprafata 20.16 km 9; popu-
latia 147 locuitori, ruteni;
relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul
de resedinta Revna', care im-
preuna cu tirla Vesniarea,
numara 942 locuitori; 2) din
catunul Burdei (v. Burdei).
Prin drumuri de tara co-
munica cu localitatile vecine
mentionate mai sus, precum
180
cu drumul principal Sniatin-
CernautT, ce trece pe la N. de
corn. Mamaesti, i cu cel distr.
Cernautl-Hlinita.
Are o scoala populara cu o
clasa, i o biserica parohiala
cu hramul ,St. Nicolae" de
care tine i Striletehii Cut.
Aceasta comuna este inte-
rneiata pe teritoriul corn. Ma-
maestI si a fost daruita de
catre Solomon Birladeanu,
Schituluf Mare prin 2 docu-
mente, unul din 9 Febr. 1669,
pe timpul lui Duca-Voda,
altul din 26 Martie 1673, pe
timpul domnulul Petru ste-
fan.
Aci a zidit in anul 1744,
proegumenul Schitului
Mare, o minastire de lemn.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cresterea vitelor si ex-
ploatarea de paduri.
Comuna poseda 164 hect.
pamint arabil, 53 hect. fina-
turi, 11 hect. gradini, 114 hect.
imasuri si 1011 hect. padure.
Se gasesc 35 cal, 305 vite
cornute, 61 of, 227 porci si 2
stupi de albine.
Revna, moie, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Suprafata 21.01 1cm.2; po-
pulatia 83 locuitori in majo-
ritate israeliti, restul ruteni
gr or. si gr. cat., si germani.
Se gasesc 19 cai, 189 vite
cornute, 11 oi si 83 porci.
Rimetsca, culme muntoasd, ce
tine de spinarea Cruhla (v.
Carpatii Bucovinei), si pre-
zinta ca pisc o Inaltime de
1084 m. aflindu-se linga loca-
litatea Lapusna, distr. Vijnita.
Rine§fr, complex de cringuri,
fineturi i ogoarc, pendinte de
com. Comaresti la S. careia se
afla distr. Storojinet.
www.digibuc.ro
RIZA
Ripien, cdtun, pendinte de corn.
rur. Sergieni, distr. Vijnita.
Are 22 case si 86 locuitorl.
Ripien, afluent, pe st. riule-
tului Putila. Rasare de sub
culmea cu aeelas nume i pri-
mind piriiasul Staica, se varsa
in Putila, in fata localit.
Serghieni, distr. Vijnita.
Rivna, cdtun, pendinte de corn.
rur. Banila Moldoveneasca,
distr. Storojinet. Aci se gasesc
varniti.
Are 91 locuitori.
Rivna, corn. rur., distr. Vij-
nita, asezata pe dreapta fl. Ce-
remus si anume la locul, unde
el scapa din munti i trece in
cimpie, intre tirgul Vijnita si
corn. rur. Pozaharici.
Suprafata 33.23 km.2 Im-
preuna cu Bahna, Cernohus,
Vijenca si Vijnita ; populatia
50.5 locuitori ruteni ; relig. gr.or.
Coprinde pe linga satul de
re§edintä cu acela§ nume, care
numara 447 locuitori, i catu-
nul Piabuc (v. Piabuc, catun).
Este unita cu Vijnita, prin-
tr'un drum de car ; are o bi-
serica filiala cu hramul St.
Dumitru" sit tine de scoala din
Vijnita.
Este loc de debarcare pen-
tru plutele ce vin din munti.
Podulatia, formata din Hutani,
se ocupa mai mult cu pluta-
ritul.
Sa gasesc 6 cai, 79 vite cor-
nute, 7 oi, 54 porci si 3 stupi.
Rivne, cdtun, pendinte de com.
rur. Cuciur Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 7 case si 28 locuitori.
Riza, cdtun, pendinte de corn.
rur. Toraceni, distr. Vijnita.
Are 4 case si 13 locuitori.
 RIZA
Riza, culme laterald, ce se des-
prinde din muntii Maximet-
Losova (v. Carpatif Bucovi-
nei), si are un pisc cu acelas
nume (1032 m.).
Riza, munte, ce tine de lantul
carpatin al Tomnaticului (v.
Carpatii Bucovinei) si se ga-
seste n apropierea localitati
Serghieva, distr. Vijnita, avind
o inaltime 1377 m.
Riza Hencerivsca , cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Toracenh
distr. Vijnita.
Are 9 case si 23 locuitori.
Riza Paleni , cdtun , pendinte
de satul Storonet, corn. rur.
Storonet-Putila, districtul Vij-
nita.
Are 9 case si 43 locuitori.
Riza Serghifsca, cdtun, pendinte
de corn. rur. Sergieni, distr.
Vijnita.
Are 20 case si 70 locuitori.
Rochitna, (rorn. Rachita), pirlu,
afl. pe st. Prutuluï, rasare de a-
supra satului cu acelas nume Rogoza, munte, ce tine de cull-
si se varsa in Prut, in dreptul
tirguletului Nouasulita , for-
mind hotarul intre Bucovina
si Rusia.
Rogoje§tI, corn. rur , distr. Siret, si formlnd hotarul intre distr.
asezata intre fluviul Siret si
piriul Molnita, mal sus de Chin-
desti.
Suprafata 7.59 km2; popu-
latia 1041 locuitorl In majori-
tate ruteni; restul romini, rel.
gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. $inautti - de - Jos Chin-
desti ; are o scoala populara cu
o clasa si o hiserica parohiala
cu hramul Nasterea Maicei
Domnului."
La 1776 era numai mosie
181
care, la 1777, era ca treime in
proprietatea marelut paharnic
Joan Cantacuzino.
Curind dupa aceasta data
s'a asezat aci o colonie de ru-
tent', venitl din Galitia.
La 1780, a fost unita cu
Chindesti si cu Gura Malni-
tei.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vite-
lor.
Comuna poseda 517 hect.
pamint arabil, 140 hect. fina-
turi, 12 hect. gradini, 201 hect.
irnasuri si 60 hect. paduri.
Se gäsesc 115 cai, 425 vite
cornute, 395 oi, 246 porci si
160 stupi de albine.
Rogoje§tI, tno0e, cu adm. part.,
distr. Siret.
Suprafata 5.31 km2; popu-
latia 100 locuitori ruteni, ro-
mini, israeliti, polonl si ger-
marg.
Coprinde pe ling mosia Ro-
gojesti, propria zisA, cu 10 case
si 87 locuitorI si mosia Gura
Molnitei (v. Gura Molnitei).
mea Bobeica (v. Carpatil Bu-
covina Obeina Mare), se ga-
seste in apropierea localitatei
Minastirea Humorului, distr.
Gurahumora, avind 1077 tn.
amintit si districtul Cimpu-
lung.
Rohozna, corn. rur., districtul
Cernauti, asezata pe partea
dreapta a piriuluI Zadobrivca,
afluent al Prutului, in apro-
pierea tirgulul Sadagora.
Suprafata 22.09 km.2; po-
pulatia 3967 locuitori, doua
parti ruteril si o parte israe-
liti; ruteniI sint in majoritate
gr. or., restul rom. cat. si nu-
mai putini gr. cat.
www.digibuc.ro
ROMANIESTI
Este lipita de drumul prin-
cip. Cernauti - Usciebiscupie
(Galitia) legata printr'un bun
drum cu Sadagora ; are o
scoala populara cu o clasa si
o biserica parohiala cu hra-
mul ,,Nasterea N. D.".
Aceasta cornunä este men-
tionata, pentru prima oara,
intr'un hrisov In anul 1600.
La 1776 era In posesia mazi-
lilor Constantin Rascanu, Gri-
goras Brinzanu, llie Caracal,
Manole Potlog si Toma Ia-
mandi.
Are o fabrica de spirt.
Aci se afla izvoarele de apa
cari alimenteaza orasul Cer-
nauti.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea de vite.
Comuna poseda 1360 hect.
pamint arabil, 278 heet. fina-
turi, 9 hect. gradinI, 95 ima-
suri, 0, h. 90 a. padure.
Se gasesc 211 cal, 580 vite
cornute, 17 oi, 413 porci si
34 stupi de albine.
Rojina, deal, distr. Suceava 435,
m. alt., din care izvoraste pi-
dui cu acelas nume.
Romanca, complex de coline
micl si de linete, distr. Storo-
jineti, intre cornunele Bobesti,
Broscautul-Noa si CornarestiT-
Slobozia.
Romane§tI, catun, pendinte de
corn. rur. Poiana-Stampei, distr.
Cimpulung.
Are 12 case si 46 locui-
ton.
Romanesti, coin. rur., distr.
Suceava, asezata pe partea
stinga a piriului Horaitul.
Suprafata 3.08 km2; popu-
latia 614 locuitorT, aproape
esclusif romini, relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
 ROMANE*TI-BOGDAINIOV1C1
tului, cu 503 locuitori si de
cdtunul Racova.
Prin drumuri de tard este
legatd de comunele invecina-
te si de drumul distr. Siret-
Hatna.
Are o scoald populard i o
bisericd parohiala cu hramul
St. Nicolae", de care tin
bisericile filiale din Gdureni
din Slobozia-Prunculul, pre-
cum si comunele Iacobesti,
Milisdutul-de- Jos si Gura-Solcil.
La 1766 o parte din ea se
afla In stdpinirea boeruluf Lupu
Bals si a vornicului Constantin
Stu rza.
tritrun hrisov, datind de la
1566-1572, este mentionata
aceastä comund, find ddruitd
de Bogdan-Vodd, Mitropoliel
din Suceava.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
mai ales cu munca cu ziva.
Comuna posedd 627 hect.
pamint arabil, 45 hect. fina-
turf, 12 hect. gradini, 70 hect.
imasuri, 236 hect. paduri,
2 hect. 50 a. helestee.
Se gdsesc 11 cal, 187 vite
cornutc, 128 ol, 134 porci, 13
stupi de albine.
Romane§ti- Bogdanovid, mo-
cu administratie speciald,
distr. Suceava.
Suprafata 4.01 km2; popu-
!atilt 34 locuitori, dintre cari
14 vorbesc limba polona, 17
limba germand si 3 limba ru-
teand ; in privinta religiunel
16 sint rom. cat , 7 armeni
unitl, 3 gr. or. si 8 israeliti.
Odinioard era unitd cu mo-
sia Romanesti- Botosani,
forma o singura mosie alipita
la satul cu acelas nume (v.
Romanestl com.).
Romane§tI - Botu§enI, ino0e,
182
cu administratie speciald, distr.
Sucea va.
Supi afata 3.41 km2, popu-
latia 55 locuitori, dintre cari
28 vorbesc limba germand,
16 limba remind, 8 limba ru-
tend si 3 alte limbi; in pri-
vinta relig. 24 sint gr. or., 22
israeliti si 9 rom. cat.
La 1776, era alipita de corn.
Romanesti ca si mosia Roma-
nesti-Bogdanovici.
Ropcea, corn. rur., distr. Sto-
rojinet, asezatd pe ambele
maluri ale Siretului, intre Ior-
ddnestf si Storojinet.
Suprafata 17.30 km' ; popu-
latia 2021 locuitori, romini ;
relig. gr. or.
Se compune din vatra satu-
lui cu o popul4ie de 1934 lo-
cuitori si din cdtunul Slobozia-
Ropcea.
Este ling drumul distr. Sto-
rojinet -Petriceanca ; haltä de
drum de fer a liniel Berhomet-
Hliboca ; are 2 scoale primare,
o said de lecturd Desteptarea"
si o bisericd parohiald cu hra-
mul Adormirea Maicel Dom-
nulul".
A patra parte din Ropcea,
fosta mainte a mindstirei Putna,
apartinea la anul 1776, Inn-
prcund cu cele-l'alalte 8 WV,
mazililor Ursache Soroceanu
Ursache Coscoteanu.
AceastA comund este pome-
nita inteun hrisov datind din
anul 6956 1448, ceea-ce In-
semneazd cd Intemeierea ei
este foarte veche.
La 1691, a fost nimicitä aci,
printr'un mare viscol, armata
lui Sobieschi, care se intorcea
pe vreme de iarnd din veslita
expeditie de jaf intreprinsn In
tam Moldovel. Viscolul cum-
plit indmoli aci tunurile
carele de munitie ale regelui
lacom, incit trebui sd le lase
www.digibuc.ro
ROPCEA-BARBU
acolo pind in primavara §i
sd-si salveze viata cu oamenii
MI. Din acestia ad perit
totusf destul de multi in acea
iarnd geroasa, iar altii s'a0
pribegit pe la locuitorif din
apropiere. De acolo va
mas de sigur i vorba care mai
exista incà i astäzi: De la
Ropcea mai la vale umbld
foametea cdlare."
Intre locuitoril Ropcei, ce se
ocupd mai tott cu lucratul pa-
mintului, cresterea vitelor
parte cu pescuitul, sunt multe
familif cu nurne polon, cari
desi cu totul romanizate, arata
destul de clar originea lor, mai
ales cd si se pretind a fi de
neam (sleahtd leseascd).
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 191 hect.
pamint arabil, 361 hect. fina-
turl, 15 hect. gradini, 554 hect.
imasuri, 1057 hect. paduri.
Se gasesc 162 calf, 915 vite
cornute, 150 of, 270 porci, 120
stupl de albine.
Ropcea-Achner, mo*, cu admi
nistratie speciala, distr. Storo-
jinet.
Suprafata 7. /9 km2; popu-
latia 148 locuitorf, ruteni, is-
raelitl, poloni si citiva rorninl;
relig. gr. cat., mosaica, rom.
cat. si gr. or.
Mosia aceasta forma la 1776
impreund cu Ropcea-Barbulo
singurd mosie, proprietate a
Mindsirei Putna.
Ropcea-Barbu, mo,ie, cu ad-
ministratie speciala, distr. Sto-
rojinet.
Suprafata 6.04 km2; popu-
latia 116 locuitori, romini in
majoritate; relig. gr. or. si
mosaicd.
Mosia aceasta, immpreund
cu Ropcea-Achner, forma6 la
 ROPOCELUL
1776, o singura mosie, pro-
prietate a minastirei Putna.
Ropoceltd, ccitun, pendinte de
corn. rur. Seletin, distr. Radauti.
Este asezat pe piriul cu ace-
la$ nume.
Are 195 loc. hutani, gr. or.
Ropocelul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sipot, distr. Radautt
Are 102 locuitori.
Ropocelul, pirta, afluent pe st.
SuceveI, rasare dintre muntii
Chicerca (Kicerka) i Pepo-
civsca si se varsa in Suceava,
in fata sat. Ropocel , distr.
Radauti.
Rosi§nei, &thin, pendinte de
resedinta satului Plosca, corn.
rur. Hosea, distr. Vijnita.
Are 9 case si 31 locuitori.
Rosi§neT, cdtun, pendinte de
satul Sernacova, corn. rur.
Coniatin, distr. Vijnita.
Are 135 locuitori.
Rosi§nel, cdtun, pendinte de
corn. rur. Sergieni, distr. Vij-
nita.
Are 7 case $i 40 locuitori.
Rosi§neI, cdtun, pendinte de
corn. rur. Toraceni, distr. Vij-
nita.
Are 8 case si 47 locuitori.
Rosi§nei, pddure, in com. rur.
Banila Moldoveneasca, distr.
Storojinet, in care se afla re-
numita Scala Dobo$. (V. Ba-
nila Moldoveneasca).
Rosi§neI,anuent al piriuluI
Rusca ce se varsa in Su-
ceava (v. Rusca), rasarind sub
muntele cu acelas nume.
Roua, saü Rosisea, mahala a
183
orasului Cernauti, avind Inca
catunele Stinca, Poiana Rosie.
Cecina, (Titina) Ceru si Huc,
formeaza o fractiune comunala
cu o paroh'e speciala.
Are 6500 locuitorl, din cari
jumatate sunt rornini basti-
na$I ce locuiesc mai mult in
zisele catune i colonistr ger-
mani adusi de adrninistratia
austriaca la 1782 din regiunile
Rinuluf. Locuitorir romini sunt
de religie ortodoxa $i se ocupa
cu plugaritul, cu gradinaria
parte i cu exploatarea cariere-
lor de piatra, aflatoare sub dea-
lul Cecinei (Stinca). Coloni$tir
germani sunt agricultori vestiti,
cultivatori de cai, dar se ocupa
de asemenea cu gradinaritul
in tirnpul veril practica
rneseria de mesteri zidari,
lucrind in Rusia i Rominia
invecinata.
Are o Foala populara cu
6 clase pentru baiet1 iuna
de 4 clase pentru fete. Biserica
veche gr. or. cu hramul St.
Arhangell Mihail i Gavril", a
fost cladita de mazilil Const.
Ianos, Lazar Grecu si Sta-
nislav Grigora$, iar la 1887
a fost inlocuita printr'o cladire
noua foarte frurnoasa.
Aci se afla i o cazarma
mare de cavalerie.
Suburbia poseda 111 hect.
pamint arabil, 610 hect. fina-
turi, 192 hect. gradini, 356
hect. imasuri $i 427 hect. pa-
dure foarte frumoasa cu o
cariera vestita de piatra sub
poalele muntelui Cecina.
Ca animale domestice se
gasesc in Ro$a 518 cai, 1696
vite cornute, 219 of, 519 porci
si 182 de stupï de albine.
Ro§a, ptrisa, afl. pe dr. Dornei,
rasare sub culmea Piatra-Dor-
nei, $i se varsa in Dorna,
sub poalele culmer Ciungir-
www.digibuc.ro
ROFUNDUL
Chiperenilor, la un loc ce poar-
ta numele Gura-Rosii, mai jos
de corn. Poiana-Starnper, distr.
Cimpulung.
Rosqul (Rososcz), catun, pen-
dinte de satul Argel, distr. Om-
pu 1 u ng.
Are 3 case si 6 loculori.
Roso§ul, mic ancient, pe -tinga
piriului Solonets, rasare de sub
poalele muntelur Pietroasa
se varsa in Solonet linga
corn cu acelasi nume, distri
Radauti (v. Solonet).
Ro§ia, deal, 300 m. alt., distr.
Suceava, din care isvoraste
piriul cu acela$ nume, aflu-
ente al pir. Hranicea.
Este spre V. de tirla cu ace-
las nume.
Ro§ia, ttrld, pendinte de mosia
cu adm. spec. Bosancea, distr.
Suceava.
Are 3 case cu 13 locuitori.
Ro§fi, sau Muntir La Ro$I, sunt o
ramificare a Carpatilor margi-
nasi Transilvanieni ce se ga-
sesc la S. Bucovinei i mal
poarta i numele Muntir Dor-
neI (v. Carpatii Bucoviner).
Ropt, cdtun, pendinte de tirgul
Dorna-Vatra, distr. ampu-
lung.
Are 271 loc. rornini, gr. or.
Rotunda, munte, 1183 m. alt.,
tine de culmea Bobeica (v.
Carpatii Bucovinei, Obcina
Mare), se afla intre muntii
Cornarnicul i Bobeica, si for-
meaza ca i acestea un hotar
natural intre districtele Gura-
humora $i Cimpulung.
Rotundul, inunte, (1341 m.) ce
tine de lantul carpatin Surdin
 ROVNINA
sau Racova si se gaseste linga
local. Seletin, distr. Radauti.
Rovnina, tirld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Zastavna,
distr. Cotman.
Rozo§a - Ma la, mic afluent,
pest. piriul Moldovita (Argel),
care isvoraste de sub poalele
muntelui cu acelast nurne in
apropiarea culmei Cruhla-Riza
si se impreuna, dupa ce stra-
bate sirul muntos lelensca, cu
Moldovita, In apropierea satu-
lui Argel, dist. Rddäuti.
Rucovul, munte, 1107 m. alt.,
facind parte din culmea Corn-
naticului, la S-0. de muntele
Petrusca, si in apropierea corn.
Straja, distr. Radduti.
Ruda, ceitun, pendinte de corn.
rur. Fratautul-Noil, distr. Rd-
dauti.
Are 14 case si 78 locuitori.
Ruda, cdtun, pendinte de Dih-
tineti, satul de resedint a al
corn. rur. cu acelasi nume,
distr. Vijnita.
Are 130 locui toll ruteni.
Ruda, tirld, pendinte de vatra sa-
tului Greblena, atenenta a corn.
rur. Dihtineti, distr. Vijnita.
Ruda, fennel-, pendinte de corn.
rur. Bainti, distr. Siret.
Are 7 case si 30 locuitori.
Este halta de drum de fer
a linieI Hliboca-Suceava.
Rudca, fermd, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Babin, distr.
Cotman.
Are 2 case si 13 locuitorI.
RudeA V. Gropeni.
Rudolfshütte, tlrld, pendinte de
184
corn. rur. Rusii Moldovitei,
distr. Cirnpulung.
Runcul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Breaza, distr. Cimpulung.
Are 8 case si 50 locuitorI.
Este asezat pe pariul Breaza.
Runcul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Pojorita, distr. Cimpulung.
Are 7 case si 34 locuitori.
Runcul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Gemine, distr. Cimpulung.
Are 23 case si 93 locuitori.
Runcul, tirld, pendinte de satul
Sadova, care la rindu-I este o
parte din corn. rur. Sadova,
distr. Cimpulung.
Runcul, tirld, pendinte de corn.
rur. Rusii-Moldovitei, distr.
Cimpulung.
Runcul, rnunte, 1142 rn. alt.,
in vecindtatea orawlui Cim-
pulung, la N. O. de dealul
Prasca si la O. de muntele
Magura, facind parte din Ob
cina Flocenilor, ramificatie a
sistemuluI muntos Raraul,
distr Cimpulung.
Runcul Arini§uldf, Indllime, 915
m. alt. pe povirnivrile de V.
ale culturef Obcina-Mare, In-
tre piraele Beteagu si Tocila,
distr. Cimpulung.
Runcul Basolff, deal, 602 m.
alt., la O. de pdriul Laura, distr. Cimpulung.
si la N. de locul unde se u-
nesc corn. Straja si Vicovul
de Sus, distr. Radauti.
Runcul Cäetoael, mic munte,
830 m. alt., Intre parlul Deia
si fl. Moldovita, ramificatie a
culmel secundare Magura, in
vecinatatea comunelor Deia si
Frumosul, distr. Cimpulung.
www.digibuc.ro
RUNCULETUL
Runcul Cfindrenilor, culme, ce
tine de muntiI SuharduluI (v.
Carpatif Bucov.) deasupra lo-
cal. Dorna Candreni districtul
Cimpulung.
Runcul Foc§ii, lndlfirne, 1012
m. alt., pe culmea laterald
Afinita, intre piraiele Dobra si
Fundoiu, si la N. de conflu-
entu Moldovitei cu Moldova,
dist7. Cimpulung.
Runcul Frumos, cdtun, pendin-
te de corn. rur., Rusif Mol-
doviteI, distr. ampulung.
Are 88 locuitori.
Runcul Porculd, indlfime, 858
m. alt., pe unul din povirni-
surile de V. ale culmel Obcina
Mare, intre piraele Beteagu
§i. Tocila *i la S. de Run-
cul Ariniplui, distr. Cirnpu-
lung.
Runcul Prisäcff, rnunte, 1137
m. alt., intre fl. Moldova la O.
i muntele Tomnaticul la V.,
facind parte din coarna mun-
toasd Obcina-Feredeul, distr.
Cimpulung.
Runcul-Rusca, coamd de ?nun-
te ce se desprinde din Dealu-
Caldu sit. pe st. Bistritei, intre
corn. Rusca si Calinesti, distr.
Cimpulung.
Runcul Thutului, cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Slatioara,
Are 11 case si 55 locuitori.
Runcul Tochin, mic munte,
846 m. alt., In vecindtatea corn.
Stulpicani, intre piraele Brd-
ne§ti §i Ostra, distr. Cimpu-
lung.
Runculetul, munte, 1489 rn. alt.,
facind parte din sisternul Ra-
 RUNCULETUL
raului, intre Piatra Neagra si
Piatra Doamnei, distr. Cim-
pulung, formind hotarul dintre
Bucovina si Rominia.
Runculetul, munte, 1059 m. alt.,
ramificatie a coamel muntoase
Obcina-Feredeul, intre pira-
iele Zebrauca i Metare, pre-
cum si Valea Sadovel, distr.
Cimpulung.
Rusca, pendinte de Ur-
gul Dorna-Vatra, distr. am-
pulung.
Are 11 case, 46 locuitori
o scoala populara.
Este situat la confluenta pi-
riului cu acelas nume cu riul
Bistrita Aurie.
Rusca, cdtun, pendinte de corm
rur. Seletin, distr. Raclauti.
Are 194 locuitori.
Este asezat pe piriul cu ace-
las nurne.
De aci pleaca asa numitul
drum militar, peste plaiul Sur-
din, la Berhomet.
Rusca, pirtu, ailuent pe st. Bis-
tritel, isvoraste din culmea
Dealu-Caldu, distr. Gurahu..
mora si -se impreuna cu Bis-
trita linga corn. cu acela§
nurne.
Rusca, pirtu, afluent pe st. Suce-
vei, rasare de -sub muntele
Surdin si, primind In calea sa
all. Rszisnei cu riuletul sau
Zubre, se varsa mn Suceava,
In fata localit. Rusca, distr.
Radauti udind pe dr. muchea
catenei rnuntcsasä Orasnei Dil.
Rusca, ptriu, afl. al riuletului
Sucevita (v. Sucevita), rasare
sub culmile Orata Mare, Ho-
peleanca si Capul DealuluI si,
formind In cursul sau linga
satul 5ipot o mica cascada,
6231 .Dictionarul BucovinsI
185
se impreunä cu Sucevita,mai
sus de Minastirea Sucevitei,
-distr. Radauti.
Rusca Ulma, thict, pendirrte de
satul de resedinta Seletin, corn.
rurala Seletin, districtul Ra-
datui.
Ruseasca, cdtun, pendinte de tir-
gul Dorna-Vatra, distr. Cim-
pulung.
Are 15 case si 68 locuitori.
Rusu-Minástioara, corn, rur.,
distr. Suceava, asezata pe ma-
lul drept al riului Suceava
aproape de confluenta sa cu
piriul Reuseni.
Suprafata 5.50 km.2; popu-
latia 813 locuitori, romini,
relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 626 locuitori si din
satul atenent Luncusoara.
Prin marginea sa de S. irece
drumul distr. Suceava-Chili-
seni, are o biserica parohiala
cu hramul Sf. Arh. Mih. si
Gavril" de care tin filialele din
Rusu-Plavalar i Minastioara,
precum i satul Rusu Poeni.
Forma odinioara o singura
comma impreuna cu Rusu-Pla-
valar si Rusu-Poeni in stapini-
rea familiei Bals.
Ii deriva numele de la pri-
mul ei posesor Rusu-Bals.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cresterea vitelor
§i putin cu cultura vitei de
vie.
Cornnna poseda 410 hect.
pamint arbil, 34 hect. fina-
turi, 6 hect. 50 a. gradini cu
vii, 166 hect. imasuri 29 hect.
paduri.
Se gasesc 32 cai, 347 vite
cornute, 85 oi, 261 porci si 21
stupi.
Rusu-MInästioara, nu*,e, cu
www.digibuc.ro
RUS-PLAVALAR
administratie speciala , distr.
Suceava.
Suprafata 1.98 km.2; popu-
latia 50 locuitori, dintre earl
sunt 38, israeliti 7, romini.
Depindea odata de corn. de
azi Rusu-Minastioara (vezi R-
Min. corn.)
Rusu-Plavalar, corn. rur., distr.
Suceava, asezata la hotarul cu
Rominia, pe piriul ReusenT si
lipita in partea de N-E cu corn.
Reuseni.
Suprafata 8.62 km.2; popu-
latia 882 locuitori, escusiv ro-
mini; relig. gr. or.
Se conpune din vatra satu-
lui cu 840 locuitori si din en-
tunul Minastioara.
Este unita cu comunele in-
vecinatoare prin drumuri de
cimp, carI dau, in cele din ur-
ma, In drumul distr. Sueeava-
Chilisenl.
Are o scoala populara cu o
clasa si 2 bisericl filiale, una
in Rus-Plavalar cu hramul
Sf. Dumitru si alta, in
Minastioara.
Este pomenita intr'un hri-
sov din anul 1478, prin care
Stefan cel Mare ofera lui Radu
Gribovici accasta comuna, cu
definite privilegil.
La 1776 era in stapinirea
jupinesei Ilinca Bals.
Forma odata, impreuna cu
Rusu - Minastioara si Rusu-
Poeni, o singura comuna, pro-
prietate a boerului Rusu Bals,
de la care isl deriva si numele.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cresterea vitelor si
putin eu cultura vitel de vie;
o parte insti trece in Rominia,
vara, la secerat i iarna, la
exploatarea padurilor.
Comuna poseda 420 hect.
parnant arabil, 55 hect. fana-
1,uri, 33 hect. gradini, I 20 hect.
irnasurl, 360 hect. paduri.
24
 RUS-PLAVALAR
Se gasesc 54 cal", 335 vile
cornute, 560 de oi, 317 porci
61 stupi.
Rusu-Plavalar, mosie, cu adm.
spec. distr. Suceava. . distr. Cimpulung, asezata pe
Suprafata 7.35 km.2; popu-
latia 27 locuitori, in majoritate
rom. gr. or.
Depindea inainte de com. de
azi Rusu-Plavalar (vezi Rusu-
Play. corn.)
Rusu-Poeni, sat, distr. Suceava,
asezat pe malul drept al riu-
lur Suceava, aproape de Chi-
Suprafata 3.39 km.2; popu-
latia 217 locuitori, romini; re-
lig. gr. or.
Este legat printr'un drum
cimpean de drumul distr. Su-
ceavaChilisenl ; tine de hi-
serica parohiala din Minas-
tioara.
Forma odinioara, impreuna
cu Rusu-Minastioara i Rusu-
Plavalar, o singura comunä in
stApinirea boerului Rusu Bats.
de la care a provenit si nu-
mete acestor comune.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, crestera vitelor si pes-
cuitul.
Poseda 453 hect. pamtnt ar-
bil, 136 hect. finaturi, 1 hect.
50 a. gradint, 64 hect. imasuri,
56 hect. padurl.
Se gasesc 15 cai, 122 vite
cornute, 24 oi, 106 porci
28 stupI.
Rustorba, mic afluent, pe st.
Sucevei ce rasare pe terit. ro-
minesc i, primind linga corn.
Mitoca-Dragomirna pir. Dadul
curge de a lungul hotaru-
tut tarei pina la localit. Itca-
nil Noi uncle se varsa in Su-
ceava, aproape gura in gura
cu pir. Dragomirna, distr. Su-
ceava.
186
Rusul, poiand, intre piriul cu
acelas nume piriul Dorni-
i rilor i cu lucrul in fabrici.
soara-Cracu, distr. Cimpulung.
Ru§iI-Moldovitei, corn. rur.,
valea MoldoviteL
Supratata 227.18 km.2; po-
pulatia 2244 locuitori, dintre
cari 3 parti ruteni i o parte
germani, israeliti, poloni
citiva romini; relig. gr. or.
pentni majoritate.
Se compune: 1) din satul
Rusii-MoldoviteI pr. zis care
impreund cu tirlele atenente
Rudolfshütte i Runcul, are
495 locuitori; 2) din catunele:
Ascunsul, Demacusa, Margi-
nea Ripei, Putna, Rasca, Run-
cul Frumos i Sacriesu ; pre-
cum si 3) din tirla Zegrava
(v. fie-care).
Este strabtitutä de drumul
distr. si de linia ferata Varna-
Rusii-Moldovite, la care este
statie.
Este legata cu Argelul prin-
tr'un drum neintretinut ; iar
cu Putna, Poiana-Miculul
Breaza, prin simple drumea-
curi de cal, peste munte.
Are scoala populara cu o
clasa i o biserica parohiala
cu hramul Adorm. M. D."
Teritorul pe care se afla azi
acesta cornuna, depindea odata
de satul Moldovita i aparti-
nea la 1776 minastireI cu ace-
las nume.
Aceasta comuna este inte-
meiata de o colonie de hutani
de uncle i numele ce'i s'a dat.
Se gasesc aci mai multe
o fabrica de scinduri cu
12 gatere, o fabrica pentru
proclucere chimica de esenta
extrasa din lernn resinos i o
linie portativa pentru trans-
portul lemnarid exploatate,
Populatia se ocupa cu pat-
sila de oi si de vite mari, (lar
www.digibuc.ro
RU*If-PE-BOUL
mai ales cu esploatarea padu-
Comuna poseda 110 hect.
pamint arabil, 1.773 hect. fina-
turi, 17 hect. grädini, 1440
hect. imasuri, 2000 hect. poeni
17.000 hect. padure.
Se gasesc 219 cal, 2,500 vite
cornute, 2,800 oi, 900 porci,
113 stupi de albine.
Ru§if-pe-Boul, corn. rur., distr.
Cimpulung, asezata pe piriul
cu acelas nume, spre S-E. de
Vatra-MoldoviteI,
Suprafata 91.31 km,2; popu-
latia 846 locuitori, ruteni
romini ; relig. gr. or.
Se compune; 1) din satul
Rusii-pe-Boul, pr. zis, cu 685
locuitori si 2) din catunele:
Spartura i Trif (v. fie-care).
Este legata cu Vatra-Moldo-
vita printr'un drum comunal ;
are o scoala populara cu o cla-
sa i o biserica locala cu hra-
mul St. Varvara" ; o casa
de economic a populatiunei
rutene.
Teritoriul, pe care se afla
azi aceasta comuna, depindea
adinioara de satul Moldovita,
si apartinea, la 1776, rninis-
tirei acelas nume.
ln apropiere se afla padu-
rea Valcani, unde se zice cä
ar fi iernat odata un print po-
bon, numit Michail Dombrow-
ski, cu un corp de armata
(v. Valcani, pad.)
De asernenea se afla in apro-
piere muntele Pausa, la picio-
rul caruia se gaseste o pestera,
unde se zice c'ar fi locuit
adinioara hop'.
Dupa legenda, se crede ca
aci Dragos-Voda ar fi omorit
un zimbru, de unde i numi-
rea de Boul, data acestei lo-
calitati. Numirea de Rusl i s'a
dat in urma asezari unel co-
lonist' de hutani in acest loc.
RUTCA
Aci se afla o fabrica de
scindurf cu un gater.
PopulaOR se ocupa cu pra-
sila de oi, cu exploatarea pa-
durilor precum i cu lucrul
in fabrica.
Comuna poseda 68 heci:. pam.
arb. 1057 nect. final,uri, 11
187
hect. gradini. 644 hect. ima-
surf 1800 hect. poeni si 5600
hect. paduri.
Se gasesc 65 cal, 743 vite
cornute, 85o of, 370 porcl Rutca, tirld, pendinte de mosia
40 stupf de albine.
Rutca, tirld, pendinte de satul
www.digibuc.ro
RU ECA
de resedin0 Ceahor, comuna
ruralä Ceahor, districtul Cer-
nauV.
cu adm. part. Franzthal, distr.
Cernagi.
Saca, tirld, pendinte de mo$ia
cu adm. spec. So lca, distr.
Gurahumora.
Sadagura, tîrg, situat pe ma-
lul drept al pariulul Mo$cov ;
se gAse$te in proxima apro-
piare a Cernautuluï, de care
este despartit numai de apa
Prutului. Are o suprafata de
1,41 km. patrati cu 571 de
case $i 5.000 de locuitorï, in
majoritate evreï, care Vi au
ad centrul lor religios, rabi-
natul vestit al Sadagurei, find
rabinul de aci capul nu numai al
evreilor din Bucovina, dar $i al
celor din Virile margina$e: Po
Ionia, Basarabia $i Moldova.
Pe linga templul cel mare
cu $coala sa speciala i alte
citeva sinagogi, tirgul mai are
o biserica catolica i una or-
todoxa cu hramul Sf. Niculae.
Sadagura, find centrul oco-
luluï judecatoresc cu acela$
nume, are deci o judecatorie,
oficiu telegrafo-po$tal, percep-
torie, doua $coli de cite pa-
tru clase pentru Met!. $i fete
alte institutiuni mai
Tirgul este strabatut de dru-
mul principal, ce duce la hota-
rul romino-rus $i de linia fe-
rata locala Cernauti- Noua-Su-
lita, avind haltä la marginea
tirgului.
Sadagura ca numire este
traducerea slava a numelui
propiu ce'l purta generalul rus,
care a fondat in acest loc pe
la 1770 o monetarie, aducind
coloni$ti germanï. Acest gene-
ral, Paul Gartenberg, este ini-
tiatorul acelor monete de ara-
ma moldovene-ruse$tï, ce se
gasesc astazi Inca in multe
locuri, $i serveau in timpul
ocupatiund ruse, $i citva timp
inca dupa luarea Bucovineï de Saddul, afl. pe st. Sucevet, ce
catre Austriad, ca bani de
valoare comuna.
Dupa desfiintarea moneta-
coloni$tii s'au impra--
tiat, remanind ca localitatea
sa se desvolte mai tirziu, mai
ales pe urma intereselor reli- Sadchiv, (Sadkiw), ceitun, pen-
gioase ale rabinatului sus po-
menit.
Tot aci 1'0 are re$edinta sa
$i familialboiereascadin Bu-
covina, baron Mustata.
Dupa ultima statistica, co-
muna Sadagura poseda 58 ha.
de pamint arabil, 10 ha. $i
jumatae. finaturf, 46 ha. gra-
dinï. 118 ha. ima$urï $i 3.64
ha. padure. Se gasesc $i 221
caï, 89 vite cornute, 300 porci
34stupi de albini.
www.digibuc.ro
Sadagura, mo,ie, cu adm. part.
distr. Cernauti.
Suprafata 0.57 km2; pop-
latia 200 locuitori, israeliti
ruten1 ; romini numai 6.
Sadaul, cätan, pendinte de corn.
rur. Seletin, distr. Radauti.
Are 668 locuitori, i o bi-
serica locala cu hramul Sf.
Vasile".
Este a$ezat la confluenta
pariului Sadau cu Suceava.
rasare sub poalele muntelui
Lungul, in apropierea obir$iei
Siretuluï, $i se varsa in Su-
ceava, in fata corn. Sadau,
distr. Radauti.
dinte de vatra satului To-
varnita, ce tine de corn. rur.
Petra$eni, distr.Vijnita.
Sadova, corn. rur., distr. Cirn-
pulung, wzata la confluenta
\Tail cu acela$ nume cu riul
Moldova.
Suprafata 68.05 km2., po-
pulaVia 1.310 locuitori, escluziv
romini ; relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul
cu acela$ nume, care impre-
 SADOVA
und cu cdtunul Runcul, are 84
locuitorI ; 2) din cdtunele : Mun-
cel, Piriul Mazdre si piriul
Zbranca ; precum i 3) din Ur-
lele: Marita si Piriful MoriI (v.
fie care)
Este legatd printr'un drum
de car, cu drumul princip. si
linia feratd, Cimpulung-Iaco-
benI, ce trece prin apropiere.
Comuna se imparte In 1)
Gura SadoveI, unde se afla
o scoald populard si o bisericd
parohiald cu hramul Sf. Ghe-
orghe si 2) In Fundul SadoveI,
Salasin sau Salce, Ma, pen-
cu o bisericd locald avind hra_
mul Sf. Niculae" si o scoald dinte de corn. rur. Seletin,
populard cu 2 clase.
La 1776 era propietate a
Domnului Moldovei.
Are mai multe morI si fe-
restrae cu industrie de lemne.
Populatia, formata din lo-
cuitori originarl, peste earl au
survenit colonisti transilvaneni,
se ocupa cu prasila de oi si
de vite marl.
Comuna posedd 83 hect. pa-
mint arab. 2212 hect. fInaturi,
12 hect. gradinI, 970 hect.
imasurf, 3500 hect. paduri.
Se gasecs 204 cai, 1.400
vite cornute, 2000 oI, 304 porci,
85 stupi de albine.
Sadova, cdtun, pendinte de
corn. rur. Cuciur Mare, distr.
Cernautl.
Are 11 case si 63 locuitorI.
Sadova, mare afluent, pe st.
Moldovci , ce rasare de sub Satul - Mare - Nemtesc , corn.
poalele dealului Petri* si ale
muntelui Ardeloaia si primind
pe st. sa pir. Iezerului si pir.
Varvarel, se varsd, formind
lunga vale a Sadovei, in Mol-
dova, linga corn. Sadova, distr.
Cirnpulung.
Saha, ph' afl. pe dr. Sucevei,
io adund apele sale din pira-
190
iele Toplita si Horodnicul, ce
se impreund mat jos de sat.
Horodinicul de Sus, distr. Ra-
dautl, ocoleste, dealul Osoiu si
udind sat. Horodnicul de Jos,
primeste in apropierea orasu-
lui Radauti pir. Temnic si se
varsd in Suceava, lingd corn.
Satul Mare.
Saha, Urld, pendinte de mosia
Andrasfalva, atenenta a mo-
sid cu adm. part. Hardegg-
thal, distr. RäddutI.
distr. Rddduti.
Are 3 case si 14 locuitort
Samcina, tirld, pendintc de mo-
sia cu adm. part. Toporduti,
distr. Cernautl.
Samusul In BdesestI, fermi,
pendinte de mosia LucacestI, ce
tine la rindu-I de corpul mo-
siei cu adm. spec. DragoestI,
distr. Gurahurnora.
Sapigora, tfrld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Tastanova,
distr. Cotmani.
Sapihul, munte, 1428 m. alt.,
facind parte din culmea Alu-
nuluI, sisternul muntos al Rd-
räuluI, la S. V. de muntele A-
lunul si la S. 0, de muntele
Strinsul, distr. Cimpulung.
rur., distr. Rdddutl, lipita de
corn. Satul-Mare-RomInesc (v.
Satul Mare Rom.).
Suprafata 18.00 km.2; im-
preund cu Satul-Mare-Romi-
nesc ; populatia 1085 locuitori
germani, de conf. ev. si rom.
cat.
Se compune : 1) din satul
de resedintd, cu 1033 locuitori,
www.digibuc.ro
SA ruL-MARE-ROMINESC
si 2) din catunul Perdelli (V.
Perdelli, cat.).
Se serveste de aceleasi cdi
de comunicatie ca si Satul-
Mare-RomInesc (v. Satul Mare
Rom.) ; are o scoald populard
germand cu 2 clase si o casa
de economie.
Colonie, intemeiata la anul
1787 , de nurneroase familil
germane, aduse pe teritoriul
com.Satul-Mare, care de a tunci,
spre deosebire, a luat supra-
numirea de RomInesc" (v.
Satul Mare Rom.).
Populatia se ocupd cu agri-
cultura.
Se gasesc 198 cal, 410 vile
cornute, 3 oI, 508 porci, 25
stupf.
Satul - Mare - Rominesc . com.
rur., distr. RalautI, asezatd
pe malul drept al SuceveI, la
confluenta sa cu plraiele Tern-
nic si Saha, cam In spre S-0.
de Radaut.l.
Suprafata 18.00 km.2; im-
preuria cu Satul- Mare-Nem-
tesc ; populatia 1238 locuitorI,
romini, relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul
de resedinta cu 1195 locuitorf,
si 2) din catunul Perdelli (v.
Perdelli, cat.).
Este legata cu Radduti prin-
tr'un drum districtual ; prin
drumuri de tart comunica cu
Radautl, precum si cu Hadic-
falva, Istenseghit si Crainicestf
(Siret), pe unde trece drurnul
princip. Suceava-Siret.
Are o scoald populara cu
4 clase, si o bisericd cu hra-
mul Sf. Arh. Mihail si Ga.
vril" si o casa de economie-
Printr'un hrisov din 24 Fe-
bruarie 1582, Domnul Moldo-
vei Iancu Sasul, a ddruit-o mi-
nästirei Sf. Ilie , in posesia
careia se gasea si la 1776. 0
parte din teritoriul comunel pe
 SATUL-MARE-ROMINESC
care s'a intemeiat in 1787 o
colonie germana, s'a despar-
tit sub numele special de Sa-
tul - Mare- Nemtesc (v. Satul
Mare Nemtesc).
In apropiere s'an gasit. de
repetate ori, virfuri de sageti
de bronz.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna aceasta, impreund
cu Satul - Mare Nemtesc, po-
sea 1129 hect. pamint arabil,
230 hect. finaturi, 13 hect. gra-
dinI, 198 hect. imasuri, 11 hect.
padure.
Se gasesc 87 cai, 372 vite
cornute, 160 oT, 322 porci, 10
stupi.
Satul-Mare-Rominesc , mo0e,
atenenta a mosiei cu adm.
part. Hardeggthal, distr. Ra-
dautI.
Are o casa si 4 locuitori.
Sicriesul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Rusii Moldovite,
distr. Cimpulung.
Are 12 case si 47 locuitort
Säcriesul, complex de pciduri
re 0 livezi, din care isvo-
raste piriul cu acelas nume,
afluente al Putnei, la poalele
de S. ale dealului cu acelasi
nume, distr. Cimpulung.
Säcriesul, 712iC afluent, al pir.
Putna, ce rasare de sub dea-
lul Sacriesului si se impreuna
cu Putna la puncLul Berluc,
distr. 'Cimpulung.
Salastria, se numesc niste mine
a unef vechi filiale a minas-
tirel Putna, cari se afla in
fundul vaiI riulul Putna, la V.
de minastire (v. minastirea
Putna), jud. Radautf.
ajluent pe dr. Mol-
191
dove!, îi aduna apele sale sub
muntele Magura Batrina çi
Ascutita Mare i, ocolind cul-
mea Secatura, uda
muntoase cuprinse sub nurnele
Masivului Salatruc si se re-
varsa in Moldova in fata sta-
tiunei dr. de fer. Molid.
Sälitrucul, complex de pd-
duei ftnele, insirat pe am- Sirata, tirld, pendinle de mosia
bele partI ale riuletului cu a- $ipot, atenenta a rnosiei cu
celas nume, districtul Cimpu-
lung.
Sälitrucul, culnze mied late-
rald, ce se desprinde din si-
rul carpatin, Obcina-Mare saU
Arsita (v. Carpatii Bucovinel)
in directiunea vail Moldovitel,
distr. Cimpulung.
Salitructil, deal, 1001 m. alt.,
pe culmea cu acelas nume,
intre piraiele Dobra la V. si
Beteagu la O., distr. Cimpu-
lung.
Sälistea, vechia cdtun, in jurul
caruia s'a format com. rur. de
azi, Voloca-pe-Derehlui.
Asta-zi face parte integranta
din vatra satului.
Sdlistea,cdtun, pendinte de satul
Lucavets-de-Jos, corn. rur. Lu-
cavet, distr. Vijnita.
Are 413 locuitori. ruteni
gr. or.
Sfilistea, (Seleszcze), ttrld, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Lucavet, distr. Vijnita.
Sälistea, ttrld, pendinte de corn.
rur. Ceahor, distr. Cernauti.
Are 4 case si 16 locuitori.
Sälistea, fermd, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Cuciur Mare
distr. Cernauti.
Are 7 case si 41 locuilori.
www.digibuc.ro
SCHVARZ FHAL
Sälistea, loc arabil i zdvoia,
cunoscut sub nurnirea de La
Salik,te", pe dreapta Siretultu
Mic, distr. Storojinet, Intre
Corceasca si corn. Cupea.
Sirata, ceitun, pendinte de corn.
rur. Sipot, distr. Radauti.
Are 20 case si 84 locuitori.
adm. part. Isvor, distr. Ra-
dautl,
Are impreuna cu tirla
calab, 2 case si 12 locuitori.
SArisorul, mic alluent al pir.
Neagra, ce se varsa in Dorna.
El rasare din muntir Lucaci,
dupa ce ocoleste Poiana-
Vinatorului i uda poalele ma-
sivului Dealu-Negrei, se varsa
in pir. Neagra, linga corn.
romineasca Sarul-Dornei.
Shrisorul, poiand, distr. Cimpu-
lung, la N. de piriul cu acelas
nume, care serveste de hotar
intre Bucovina si Rominia.
Scala Dobos, sttncd la o alt,
de 1073 m., pe virful unul
munte din padurea Rosisner
pendinte de corn. rur. Banila
Moldoveneasca, distr. Storoji-
net. Pe ea se zice ca ar lì lo-
euit haiducul Dobos.
Schirivsca-Chicera, (Sk iri wska-
K yczera saü Riza) catun , pen-
dinte de corn. rur. Sergieni,
distr. Vijnita.
Are 13 case si 73 locuitori.
Schwarzthal, (rom. V adul-Ne-
grilesel) sat. distr. Cimpu-
lung, asezat pe piriul Negri-
leasa. aproape de isvorul sati.
Suprafata 9.03 km.2; popu-
latia 510 locuitori, germani,
relig. rom. cat.
 SCORBURA
Este legat cu valea Suha
si cu drumul distr. ce trece
pe aci, printr'un drum nein-
tretinut.
A re o scoala populara cu o
clasd i o casa de economii.
Teritoriul pe care se afla
azI satul, depindea de Negri-
leasa , mai inainte de anul
1838, cind s'a asezat aci o co-
lonie de germani veniti din
Boemia.
Se gaseste in acest sat, o
fabrica de scindurl cu 3 gatere.
Populatia se ocupa mai ales
cu exploatarea padurilor.
Poseda 33 pog. päm. arabil,
94 hect. finaturI, 2 hect. gra-
dini, 276 hect. imasurI si 485
hect. paduri.
Se gasesc 24 cal, 430 vite
cornute, 8 oi, 105 porci si 8 Secitura , deal, 762 m. alt.,
stupi de albine. distr. Gurahumora, intre fl.
Scorbura, munte mic, 996 m.
alt., la V. de corn. Carlsberg,
distr. RadautI.
Scorupl, vechia ccitun, pen-
dinte de corn. rur. Ciocanesti,
distr. Cimpulung.
Scoru§ul, poiand, distr. Cimpu-
lung, intre dealul i WWI .cu
acelas nume.
Scorupl, ptrîü, afluent pe dr.
Bistritei isvoraste de sub poa-
lele muntelui Dealu-Scorus,
se varsa mai jos de corn.
Cirlibaba.
Scoru§etul, munte, ce tine de
culmea Bobeica (v. Carpatii
Bucovinel si Bobeica-Culme)
.si se gasestc in apropiarea
localit. Poiana Micului, distr
Gurahumora, avind o Inäl-
inie de 1220 m. i formind
hotarul intre distr. Cimpulung:
Scunca Mare, deal, 653- m.
192
alt., intre pîriul cu acelas nume
riul Suceava, In vecinatatea
corn. Carlsberg, distr. Radauti.
Seaca, mic afluent al pir. Glit,
(v. Glit), cu care se impreuna
mal jos de corn. Glit, distr.
Radauti.
Secatura, tirld, pendinte de mo-
sia Vicovul-de-Sus, care la
findu-I face parte din mosia
Vicovul-de-Sus, atenenta a mo-
.siei cu adrn. part., ce poarta
acelas nume, distr. Radauti
Secitura, cdtun, pendinte de
corn. rur. Negrileasa. distr.
Cim pulung.
Are 2 case si 16 locuitori.
Suceava i piraele Bucsoaea
Voronet.
Seatura, deal, 731 m. alt., intre
fl. Moldova, la V. si piriul
Salatrucul la O. distr. Cimpu-
lung.
Secul, piria, afl. pe dr. Dornei Securiceni, mosie, cu adm, spec,
ce rasare sub coama muntelui
Piciorul Gavrilenilor si se
varsa in Dorna, fata in fata
cu pin Hazulul, care vine
de la st., mai jos de corn.
Dorna-Candreni, distr. Cimpu-
lung.
Acest pLîû este interesant
prin faptul ca In cursul säü
dispare subit in parnint i dupa
ce percurge o suterana de o
lungime de peste 1 km., ra-
sare la S. de Dealul Muncei-
lor, iarài afara i Indreptindu-
se spre N. 10' continuà dru-
mul spre punctul de revarsare.
Securiceni, sat, distr. Suceava,
asezat in partea de N-V. a
corn. Rusu-Plavalar.
www.digibuc.ro
SELETIN
Suprafata 1.88 km.2; popu-
latia 174 locuitori, numai ro-
mini, relig. gr. or.
Prin drumuri de clinp e le-
gat cu corn. invecinata Rusu-
Plavalar i Reusenii, precum
cu drumul distr. Suceava-
Chilisenf.
Are o biserica flliala cu hra-
mul Sf. Nicolae, atenenta a
parohiei din Reuseni ; 'tine de
scoala populara, de curind fa-
cuta, din Reuserif.
La 1776, era In posesia boe-
rului Constantin Caragea. Un
an mai tîrziü trece In stapi-
nirea boerului Bals ; iar la
1783, este daruita minastirei
Sf. Ion din Suceava.
In acest sat s'ail gasit vir-
furi de sageti de bronz.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cresterea vitelor pre-
cu exploatarea padu-
rilor.
Poseda 194 hect. parnint ara-
bil, 25 hect. finaturi, 24 gra-
dinT, 50 hect. irnasurf.
Se gasesc 25 cai, 97 vite
cornute, 63 de Of, 87 porci.
distr. Suceava.
Suprafata 1.43 km2; popu-
lasia 11 locuituri, romini gr.
or. Are o singura casa.
Depindea inainte de corn.
Securiceni, i eraü, la 1776,
in posesiunea boerului Con-
stantin Caragea, (v. Securi-
cenI corn).
Seletinul, tirgulet, distr. Rada-
uti, asezat in grupe Impras-
Cate pe o mare Intindere, pe
ambele maluri ale Sucevei, de
la Straja i pinä In apropiere
Sipot-Cam
Suprafata 111.70 km2; po-
pulatia 3.715 locuitori, mai
bine de 2 partf hutani, ruteni
gr.or. si putinl gr. cat.; o a treia
SELETIN
parte e formatd din izraeliti,ger-
mani §i putini romini si polonl.
Se compune: 1) din satul
de resedintd Seletin, care im-
preund cu tirlele Merlova, Ni-
sipitul §i Rusca Ulma, numd-
rd 837 locuitori ; 2) din catu-
nele atenente: Brodina, Erestl,
Falcdu, Frasin, Fusce, Hepa,
Cuninschi, Opcina Costeliva,
Crasnei Dil, Lup§in, Mdgura,
Plosca Cameral, Ropocel, Rus-
ca, Sadrul, Sipitul si Ulma, (v.
fie-care ;) §i 3) din tirlele: Pal-
tin §i Salasiu (v. fie-care.)
Partea centrald a comunei
e strAbAtutd de drumul distr.
Vicovul-de-Sus.-$ipot, din ca-
re pleacd in cdtunul Ropocel,
o ramurd, peste Plaiul Plosca,
spre localitatea cu acelas nume,
iar din cdtunul Rusca a§a nu-
mitul drum militar peste Pla-
iul $urdinului la Berhomet.
Este sediul unei judecdtorii
de ocol ; are un oficiu po§tal
o scoald populard cu 4 clase
si o bisericd parohiald cu hra-
mul Na§terea M. D".
A fost pind in timpurile din
urmd cdtun, mentionat find
pentru prima oard, inteun hri-
sov din 13 Martie 1490 al lui
$tefan-cel-Mare. In acest hri-
sov se spune cd Seletinul era
propietatea mindstirei Putna.
In aceastd localitate s'au gd-
sit, de repetate ori, obiecte
vechi, Intre care o sabie veche
francezd s. a.
Populatia, formatd in ma-
jorit. din hutani, se ocupd cu Sf. Ilie, corn. rur., distr. Su-
esploatarea de pAduri, cu prd-
sila de oi §i cu stindria.
Comuna posedd 289 hect.
pdmint arabil, 4077 hect. fi-
naturi, 1 hect. gradini, 3000
hect. ima§uri, 314 hect.poeni,
31.790 paduri.
Se gasese 569 cai, 3600 vite
cornute, 4500 de oi, 1200 porci,
290 stupi.
6231. Diclionarul Bucoviner.
193
Seletin, ino#e, atenentd a mo-
§iei cu adm. part. Izvor, distr.
Radauti.
Are 231 locuitori.
Se compune: 1) din mo§ia
Seletin, pr. zisa, cu 4 case
si 15 locuitori; 2) din locali-
tatile cu ferdstrae : Brodina
si Falcdü; 3) din herghelia
Frasin ; si 4) din tirlele: Si-
pitul, Tabora §i Ulma (v. fie-
care).
Seliciul, (Selicz), nzic aft uent
pe st. Siretului, rdsare mai
jos de masivul deluros Zabic
si se varsd in Siret, mai jos
de corn. Iordanesti, distr. Sto-
rojinet.
Semacova, sat, care impre-
und cu satul de resedintd Co-
niatin, formeaza comuna rur.
Coniatin,distr. Vijnita.
Este asezat la O. de satul
de resedintd, §i are o po-
pulatie de 626 locuitori.
Se compune din vatra sa-
tului cu 410 locuitori si din
catunele: Hliboca, Pleta §i Ro-
si§nei, (v. fie-care.)
Semeca, &lei, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Babin, distr.
Cotman.
Semiatin (Semiatyn), castel de
vgndtoare, pendinte de mosia
cu adm. part. Vilaucea, distr.
Vijnita.
ceava, asezata pe dr. pir. $cheia,
afluent al riului Suceava.
Suprafata, 15.09 km.2'; po-
pulatia 1402 locuitori, aproape
exclusif romini, relig. gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 1870 locuitori si din
fermele CereteI si Frumoasa.
Este asezata intre cele 2
drumuri Suceava Gurahu-
www.digibuc.ro
SF. ILIE
mora, dintre cari unul prin-
cip. si altul distr.
Are o scoald popular-A cu
2 clasc si o biserica parohialA
cu hramul St. Tile".
Aceasta comund s'a injghe-
bat de la 1457 incoace, in ju-
rul mindstirei St. Ilie" ziditä
de Stefan-eel-Mare pe acest
loc, la ce an, nu se stie posi-
tif (v. St. Die, mindslire).
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterca vitelor.
Comuna posedd 1643 hect.
pamant arabil, 230 hect. Irma-
turf, 10 hect. grAdini, 77 hect.
irnasurï.
Se gdsese 64 cai, 300 vite
cornute, 465 of, 150 porci, 60
stupi.
Sf. Ilie, mlndstire, astazi bise-
rica parohiald in corn. rur. cu
acelasi nume (distr. Sucever) a
fost intemeiata, pe cit se crede,
de tefan-cel-Mare la 1504, lu-
cru care nu se poate con-
stata cu certitudine, hrisovul
respectiv find invechit si rupt.
Odata cu seculararizarea ce-
lcrlalte minastiri de cAtrA Aus-
triad, a fost desfiintata si acea-
sta, avind in ultirnal moment
Inn 8 monahl,
Minastirea Sfintul Ilie pose-
da mosia Gropile, pe care este
acum asezat satul cu acelasi
nume; apOl mal avea Satul-
Mare, cite o jumatate din sa-
tele Costina si Milesdutl, jar in
Moldova poseda mosiile Iale§ti,
Hodera si Iezereni.
Sf. Ilie, rn(*e, cu adm. spec,
distr. Suceava.
Suprafata 5.26 kim2; popu-
latia 106 locuitori, romini in
majoritate, apoi germani, is-
raditi, ruteni s. a.
Se corppune din mo§iie : 1)
St. Ilie, propriu zisd, cu 977
locuitori, care cuprinde §i tr-
25
 SP. ONUFREI
lele Ceretei i Ratus si 2) Fru-
moasa.
Sf. Onufrei, (sail Minastioara),
corn. rur., distr. Siret, aye-
zatd intre orasul Siret i dealul
Mindstirea Horaet, pe un pirfu
care se uneste cu Solonetul
se varsd in fl. Siret.
Suprafata 9.70 km.2; popula-
tia 1111 locuitori, in majori-
tate romini, de relig. gr. or.;
restul germani.
Se compune: 1) din satul de
resedintd Sf. Onufrei saü MI
nästioara ; si 2) din cdtunul
Dragosanca (v. Dragosanra,
cdt.).
Este strdbätutd de drumul
distr. Siret-Fintina Alba ; are
o scoald populard cu o clasd
o bisericd parohiald cu hra-
mai. Sf. Onufrei.
Aceasta comund s'a inte-
meiat de colonistif transilvd-
neni.
In anul 1787, populatia a
fost sporita prin colonistii ger-
man!.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vite-
lor.
St. Onufrd saú Ministioara,
movie, cu administratie par-
ticulard, district Siret.
Supra fata 1.11 km2; popu-
latia 36 locuitori, ruteni, is-
raeliti i polonï.
Cuprinde pe lîngä mosia
St. Onufrei, propria zisd,
tirla Ciornolozi.
Sona, munte si masiv muntos,
1359 m., ce tine de culmea
Maximet-Losova (v. Carpatii
Bucovine0, si se gdseste In a-
propierea corn. Dolhopole (Om-
pulungul Rusesc, distr. Vij-
nita).
Sentor, mic =trite, 934 m. alt.
194
intre pfriul cu acelasi nume
riuletul Boul, ramificatie a
munteluI Pausa, aproape de
localitatea Rusii-pe-Boul, distr.
Cimpulung.
Senu, mic afluent al pin Pan_
tin, ce se varsd in Sirekl
(v. Pantin).
Rasare din pad. Senu, distr.
Storojinetului.
Senu, pddure, distr. Storojinet,
la hotarul de V. al distr, con-
tinuarea pad. Fintinita.
Din ea isvoreste piriul Senu,
afluent pe st. al riuletului
Pantin, care se varsd In Si-
retul-Mic.
Serafina, tirld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Lucavet,
distr. Vijnita.
Serafinet, cdtun, pendinte de
batul Lucavet-de- Jos, com.
rur. Lucavet, distriCtul Vij-
nita.
Are 297 locuitori, ruteni,
gr. or.
Seredina, afluent, pe dr. du-
letulul Siretul Mic, rasare din
pad. PatrautI i primind pe st.
piriasul Pdtrdului, se varsd In
dreptul corn. Patrdutul-de-Jos,
distr. Storojinet, strdbätind
pad. Lespezi.
Serednd Tic, (Serednyj Tik),
tir id, pendinte de mosia cu
adm. part. Zastavna , distr.
Cotrnan.
Sergieni saa Sirghieni, (rut.
Sergie), corn. rur., distr. Vij-
nita, asezatd pe riul Putila,
lipitd de corn. StoronetPu-
tila, in parka de S-0.
Suprafata 102.25 km.2; po-
pulatia 1978 locuitori ruteni
citi-va israeliti, relig. gr. or.
www.digibuc.ro
SIHLOAIA
Se compune: 1) din satul de
resedintd Sergieni, care irnpre-
und cu tirlele Bucovat, Gher-
zof Staica, numärd 496 lo-
cuitori; 2) din cdtunele: Bahna
Logofatului, Cioralec, Fros-
chi, Hrebin, Clichvsca Chicera,
Cnisiv, Crasnei Dil, Zagorifs-
chi! Gruni, Pelepcova, Pes-
cinte, Ploschif, Pohar, Ripien,
Riza , Serghisca, Rosisnei,
Schirivsca ('hicera, TonenchI,
Tisnetchii, Vipcina Serghi vsca
(v. fic-care).
Satul de resedintd este stra-
bdtut de drurnul districtual
Storonet-Putila-Seletin ; are o
scoald populard cu o clasa
o bisericd parohiald cu hra-
mul Inältarea Domnuldi".
La 1776, era cdtun pendinte
de Cimpulungul Rusesc.
Populatia se ocupd cu pra-
sila vitelor, cu plutdritul i cu
exploatarea padurilor.
Comuna posedd 258 hect.
pdmint arabil, 2b17 hect. fi-
naturI, 19 hect. gradini, 1319
hect. imasurf, 605 hect. poeni,
7069 hect. padurI.
Se Visesc 320 cai, 994 vite
cornute, 1480 osi, 304 porci si
36 stupi.
Sergiení, (Sergie), tirld, pen-
dinte de rnosia cu adm. part.
Putila, distr. Vijnita.
Are 3 case si 5 locuitori.
Serghieva, (Sergiewa), rnunte,
1221 m. ce tine de lantul car-
patin Obeina-Mare saü Ar-
sita si se gäseste la V. de pi-
riulArgelul, districtul Radauv.
Seropan, deal, 518 m., linga
corn. Volovat, distr. RadautI,
si tine de reg. colinard dintre
Suceava si Moldova.
Sihloaia, munte, ce tine de Ian-
tul carpatin Obcina-Mare saU
 SILON
Arsita si se afla la N. de pi-
dui Argel, in apropierea loca-
litatiI Putna, distr. Radautr,
1235 m.
Si Ion, (sad Siliona, sail Silien1),
sat , pendinte de corn. rur.
Reuseni, distr. Suceava.
Are 122 locuitori, romini,
de relig. gr. or., numai unul
rom. cat., tine de biserica pa-
rohiala din Uidesti.
Se numeste ast-fel dupa nu-
mele posesorulul sail Serban
Silion.
Sinäufil, comund vechie, despar-
tita asta-zi In 2: Sinautii-de-
Sus si Sinautii-de- Jos (vczi
fie-care).
La 1776, apartinea mazilului
Ionita Sobastan si ruptasilor
Andrei DragonicI si Constan-
tin Mohoritu. La 1777 a tre-
cut in posesia boerului Lupu
Bals. La 1780, a fost unita cu
Garbautii.
Sindutiii-de- Jos, corn. rur., distr.
Siret, asezata pe partea dreap-
ta a pirlului Molnita, spre N-0.
de orasul Siret.
Suprafata 7-14 km.2; impre-
una cu Sinautil-de-Sus; popu-
latia 919 locuitori, ruteni si
rornini, relig. gr. or.
Este punctul final al unel
armuri de sosea ce se desface
din drumul princip. Cerna-
utii-Siret ; comuna e legata
cu orasul Siret si cu corn.
Rogojesti, prin drumuri dis-
trictuale iar cu Garbauti si
cu Sinautii-de-Sus, prin dru-
mull' de tara ; de asemenea e
legata si cu Botosani.
Are un acid vamal, unul
postal, o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala cu
hramul Pogorirea Sf. Duh".
A format pina in timpurile
din urrna, impreuna cu Si-
195
nautif-de-Sus, o singura co-
muna, numita Sinauti (v. Si-
nauti).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna aceasta, irnpreuna
cu Sinautii-de-Sus, poseda 977
hect. pamint arabil, 144 hect.
finaturl, 13 hect. gradinf, 37
hect. imasuri, 96 hect. pa-
duri.
Se gasesc 43 cal, 190 vite
cornute, 50 de of, 200 porci,
32 stupi.
Sindutif-de- Jos, mo0e, cu adm.
part., distr. Siret.
Suprafata 1.97 km.2; popu-
latia 129 locuitori, in majori-
tatc izraeliti, restul germani,
ruteni, rominf, s. a.
SinAuta-de-Sus, sat, distr. Siret,
asezat pe partea dreapta a
piriului Molnita, care formeaza
hotarul intre Bucovina si Ro-
minia.
Suprafata 7.14 km.2 ; im-
preuna cu Sinautii-de-Jos, po-
pulatia 323 locuitori, rornini,
relig. gr. or.
Prin drumuri de tara cornu-
nica cu localitatile vecine: Si-
nautii de- Jos, Poieni, Tere-
blecea si Garbauti. Tine de
scoala din Sinautii-de- Jos ; are
o biserica parohiala cu hramul
,,Inaltarea Sf. Crud.
A format pina in timpurile
din urma, impreuna cu Si-
nautii - de - Jos, o singurd co-
munä numitä Sinäutl (v. Si-
nauti).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Se gasesc 21 cal, 121 vite
cornute, 16 oi, 140 porci si
114 stupf.
Sindutii- de - Sus cu Gärbäutif,
rnoie, cu adm. part., distr.
Siret.
www.digibuc.ro
SIRET
Supr afata 4.10 km.2; popu-
latia 40 locuitori, in majori-
tate romini, restul ruteni s. a.
Sipitul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Seletin , distr. Radautl,
asezat pe valea Sucevei.
Are, 184 locuitori, hutani,
gr. or.
Sipitul, tirld, pendinte de mo.sia
Sletin, atenenta a mosiei cu
adrn. part. Isvor, distr. Ra-
däutf.
Are impreuna cu tirlele Ta-
bora si Ulma, 3 case si 9 lo_
cuitori.
Sipitul , pint 1 , afluent pe dr.
Sucevei, rasare sub muntele
Smidesti , si primind pe st.
piriasul Tinosul, se varsa in
Suceava, in dreptul cat. Si-
pitul.
Siret, district politic $i ocol ju-
decdtoresc. Are o suprafata
de 524.60 km. patrati, cu o
populatiune de 60.000 de locui-
toril, si se margineste la E. cu
Regatul Rominiei , la N. cu
districlul Cernautulul, la V.
cu districtele Storojinet si Ra-
dauV, iar la S. cu districtul
SuceveI.
Acest distr. desi are apa-
renta unei regiunl colinare, e
totusl compus mai mult din
complexuri de pamint arabil.
Poseda insa si paduri, ce par
a fi fost !Info vreme chiar
codri nepatrunsi. Aceasta se
poate vedea dupa intinde-
rea ce o ad si acum unele
parti arboroase, cum de ex.
intre localitatile Hliboca-Tara-
seni. Aci terenul desi padu-
ros si prapastios, prezinta §i
regiuni mlastinoase , datorite
scurgerei unor izvoare as-
cunse si nesacate, cari sunt o
particularitpte curioasa, mal
SIRET
ales in partea vesticA, a distr.
sub numele de Mihuceni. De
ast-fel distrietul este bine fuzes-
trat de naturd, oferind atit agri-
culturel, cit i prasilei de vile
toate inlesnirile posibile.
Siretul ca district, are popu-
latiunea cea mai variatd din
toatd Bucovina. Majoritatea
locuitorilor este romineascO,
infrece insa ca nurndr total
cu putin numärul ce'l consti-
tuesc celelalte nationalitati pri-
pOsite prin imprejurdri curioase
tocmai in acest district. Intre
aceste nationalitäti
Rutenil locul cel tre-
bue de relevat, cO nicAirea in
Bucovina elementul lor nu
s'atl latit atit de puternic
repede ca in districtul Siretu-
Rutenii de aci sunt de alt-
fel invadatori involuntari. Cad
din diferite date istoriee cu-
noastem ca, aú fost adusl din
vremuri de prin pOrtile Pocu-
tiei i stabi1ii pe la mosiile
boierestf din aceastd parte a
fuastei Mo !dove. Ba mai mult,
cAci dui:A ocuparea Bucovinei
de cAtre Austria, mai ales cind
s'a fOcut schimbul mosiilor ml-
nOstiresti, locuitorii ruteni de
pe la mosiile din Moldova, ail
trecut, nu se stie bine din ce
pricina, cu gramada in Buco-
vina. Ast-fel s'a format d. ex :
satul BalcAutf, intre Radicfalva
tirgul Siret. Pe lingd ma-
sele aceste compacte de ele-
ment rutean pripOsit in mij-
locul Rominilor, districtul a
mal fost apoi impestritat clupO
ocuparea austriacd prin adu-
cerea de colonii ungurestl (Ha-
dicfalva , Istenseghit) colonii
de lipoveni (Fintina-Albo, Cli-
naut) si colonil de germani Te-
reblecea si SE Onufri).
Districtul desi poarta nu-
mele riului Siret, este totusl
percurs numaijn directie de
196
mica diagonala de acest
care inträ in district pe la satul
Camenca i dupd ce udd cen-
trul districtului, orasul Siret,
trece in Moldova, formind pinU
in punctul CAlinesti chiar ho-
tarul intre Bucovina si Ro-
minia.
Distrietul este strabAtut de
drum ul principal (asazisa sosea
a Imparatului Frant) si de alte
cinci drumuri districtuale des-
tul de bune. Afard de asta
este traversat si de calea fe-
ratd principald Lemberg-Cer-
nauts-Iasi, (astd-zi linie de stat)
din care se ramified in statiu-
nea Hliboca doua hail locale si
anume: Cea in directi-
unea Storojinet-Berhomet, iar
a doua, care leaga Hliboca cu
orasul Siret.
Populatiunea rurald se ocupà
cu agricultura i prasila vite-
lor, afard de colonistii germani,
cari faceall inteo vreme
negot insemnat cu .cal. Lipo-
venif se ocupa cu gralinAria,
cu sapatul santurilor i cu yin-
zarea ambulantä a fructelor,
iar colonistii unguri fac in parte
caräusie. Apropiarea fron-
tierei romine contribue mult
la prosperitatea economicd a
acestui district.
Districtul Siretului are si
puncte numeroase cu amintiri
istorice. Aci (lingd Hliboca)
se afld urrnele unei cetati foarte
vechi antemoldave care pre-
zintä la rindul ei urme ce ne
semnaleaza chiar epoca de pia-
trà. Tot in acel district se \Tad
numerosi tumuli , ce denotä
rAmasiti din epoca ferului. LIn-
ga Hliboca se pare cd era si-
tuatd vestita Dumbrava Ro-
sie", unde aU ispäsit polonil
regelui Albreht, bätutl de ste-
fan-cel-Mare la 1497, osinda,
de a fi pusl in jug si a ara
un petec intreg de pamint, care
www.digibuc.ro
SIRET
a fost silmanat apoi cu ghinda
de stejar, facindu-se in urma
dumbrav.d. Sigur este insd
CA pe acele locuri a avut loc
o bAtälie intre Moldoveni
regele Ion Cazimir, la 1359.
Districtul are ca proprietate
33371 hect. pamint arabil, 5339
hect. finaturi, 806 hect. gradini,
4436 hect., 5729 paduri. Sta-
tistica animalelor de casd pre-
zintd : 4934 de cal, 19000 vite
cornute, 7700 oi, 14092 pord
3384 stupi de albine.
Siret, orcq, dcsigur cea maI ve-
che localitate din Bucovina este
situat pe malul drept al riului
cu acelasi nume si are o su-
prafatù de 11.81 km. patr.
cu 7400 de locuitori. Popula-
tiunea bOstinasA e romineascO.
insA inferioard ca numdr tota-
lului de straini ce ati invadat
localitatea si din cari evreil
prezintd majoritatea.
Orasul Siret este centrul a
sease al de comunicatie, din
cari unul formeazA asa numita
sosea a Impdratului Frant
leagd Siretul cu Cerndutul
cu Suceava, iar cele-l'alte cind
duc in diferitele localitAti ale
districtului. Pe lingA asta ora-
sul este si statie finald a liniei
ferate locale, ce se impreunti
la Hliboca cu calea feratd
principald Lemberg-Cei
Siretul este sediul unui cd-
pitan de district (prefect) si
centrul ocolului judecatoresc
Siret. Are un gimnaziu cu
patru clase, mai multe scoli
pri mare de ambe sexe, un cabi-
binet de lecturd romin, o casti
de economiT, o fabricA de bere
alte mici stabilimenle indus-
triale.
Pe lingd bisericele de cult
catolic si protestant, Siretul
posedd trei biserici romine-or-
SIRETUL
todoxe, din carI doua sunt de
o vechime istorica extra-ordi-
nara. Cea d'Intiiii e biserica cu
hramul Sf. loan, zidita intre anii
1372-1388, de domnul Mol-
doveI Petru Musat. A doua
este biserica cu hramul Sf.
Treimif, intemeiata tot de unul
din cei d'intiiù domni aï Mol-
dovel, si anume de Ianeu Sas
(1354-1358). A treia biserica
cu hramul Sf. Dumitru, care,
ca si cea de a doua servesc
asta-zi calbiserici filiale pe
lingä cea intiiI pomenita, este
de data mai notia si a fost
cladita la 1730 de Joan Sbiei
din Tibenl.
Istoricul orasului Siret, de
si nu prea bine lämurit Inca,
ne arata localitatea ca cea mai
veche din cite le are Buco-
vina. Momentul originei mai
deslusite incepe cu traditiunea,
cum ea aci fs'ar fi aflat pe la
Inceputul veacului al trel-spre-
zecelea o cetate al ordinului
german cavaleresc al Iohani-
tilor, cu care trebue sa fi fost
evident In legatura si episco-
patul catolic ce s'a Intemeiat
tot aci si a durat de la 1374
si pina la 1401. Impreuna cu
acest episcopat a yxistat in
Siret pe aceeas1 vreme si un
convent de calugari Domini-
caniI, Insarcinati cu propagarea
catolicismuluf intre locuitorii
ortodocsi bastinasi si cart ail
avut a se lupta in privinta
asta .cu rezistenta destul ',de
mare , judecind dupa faptul
istoric, ca doI din acesti misio-
narl ati suferit martirul in Siret.
Dupà monetele romane gasite
se poate conchide ca Siretul
a fost colonie romana Insem-
nata, dupa ce fusese, cum arata
sapaturile delinga Hliboca, pro-
babil centrul unel populatiuni,
ce se poate urmari pIna in
epoca de fer si cea de peatra.
197
Orl-cum ar fi, ramine totusi
un ce curios, ca presupusele
resturi din aceste amintiri isto-
rice nu se vad, afara de valu-
rile de parnint in forma de
intarituri, asta poate din pri-
cina ca materialul din ruinele
ce vor fi existat, s'ail intre-
trebuintat la cladirile orasulul
actual. Istoricul moldovean
al orasului ar indica pe Sas-
Voda ca reintemaiator al Sire-
tului. Sigur este in or-ce caz
ca Siretul era pe la anul 1365
si pina la 1388 resedinta dom-
nului Moldovei Petru Latcu.
La 1361, orasul a fost distrus
de Tatari. Municipalitatea Si-
retului avea ca si cea a Suce-
vel organizatiune germana.
Siretul ca comuna urbana
poseda 829 hect. de pamint
arabil, 56 hect. finaturi, 76 hect.
gradini, 96 imasuri, 18, 5 hect.
padurI. Statistica animalelor
domestice arata la rindul el*:
222 cai, 670 vite cornute, 14
of, 962 porci si 164 stupi de
albine.
Siretul, Ha, ce se formeaza din
Siretul - Mare si Siretul - Mic.
Siretul - Mare ia nastere din
afluenta piraielor : Bursucati,
Ciornis, Zubranita, Isvoras si
Petrovat, din carI cel din-
tiiil Isi are obirsia sa la picio-
rul muntelul Lungul Vechia,
al doilea sub poalele munteluI
$urdin, al treilea intre povir-
nisele culmei Ciumarna, al pa-
trulea Insa rasare de sub cul-
mea Strimca, pe cind al cinci-
lea isvoraste sub coama mun-
telui Travien.
Siretul curge 'Ana la corn.
$ipot. in directiune de de-
N-0. continuind aceasta di-
rectie si maI departe pina la
sat. Lapusna, dupa ce a facut
insa o curba. De la Lapusna
el se tine exact spre N. coteste
www.digibuc.ro
SIRETUL
apoi spre N-0. mentinind a-
ceasta directie pina la com.
Lucavet uncle se desface in
mai multe brate. Apoi Incepe
sa curga In serpuituri din ce
in ce tot mat dese spre O. pre-
curgind valea sa destul de
larga pina la localit. ComarestI,
si de acolo inainte spre S-0.
cu cotituri variate pina la tir-
gul Starojinet. De la Sto-
rojinet Siretul se indreapta
spre S. si pe urrna putin spre
S-0. continuind ast-fel cursul
sail pina la esirea din tara.
Linga corn. Suceveni lint pri-
meste pe dr. Siretul Mic si
ocolind in curbe mari oraselul
Siret pe la partea de N. for-
meaza de aci inainte si pina
la localit. Cindesti hotarul intre
Bucovina si RomInia. Siretul
percurge pe terit. Bucovinel
o distanta de 151 km. si ocupa
cu afluentii sai Suceava, Mol-
dova si Bistrita cu care se im-
preuna maI jos. In Rominia,
din Intregul cuprins al Buco-
vinei suprafata cea mal con-
siderabila adica 6500 km. patr.
Apa sa este barte limpede si
se Imparte chiar de la Mee-
put in ramificatiunile nume-
roase ale albiel sale, aducind
in timpul topirei zapezilor cu
sine mult nisip si pietris, pe
care il depune succesiv pe ma-
lurile sale, une-orl destul de dis
tantate, formind terenuri nisi-
poase si prundisuri numeroase.
Particularitati deosebite fata
de cele-l'alte riurI ale Buco-
vine! gasim la riul Siretulul
prin faptul ea, face chiar de la
esire din munti, linga sat. Ber-
hornet, distr. Starojinet, o mul-
time enorma de serpentine si
prin imprejurarea ca in partea
sa de jos malurile din st. sunt
narnolite si mlastinoase, pe cind
cele din dr. se prezinta de re-
gula mult mal. ridicate.
SIRETUL-MIC
Latimea Siretului variaza
foarte mult din causa marelui
numar al serpentinelor sale ;
totusi se poate_zice ea la cur-
sul superior ea _este intre 20
si 50 m., iar in partea de jos
intre 50 si 150 m. Tot ase- Siretul-Mic, riulel, afluent pe
menea si adincimea ar avea
media pina la 2 m., creste insa
la unele locuri pina la 4 m.
mai mult. Inclinatiunea aces-
tui :lain reg. muntoase e de 13
m., iar la ses 1 ' 2. Pe la mijlo-
cul cursuluf:sati pIna la localit.
VascautT, Siretul poate fi Inca
traversat cu piciorul, de acolo
inainte.:Insa puntile si poclu-
rile se impun. De la Berhomet
In jos repeziciunea Siretului
se potoleste subit si inclina
spre inundatiuni numal cit pe
linga corn. Jadova, Panca, Sto-
rojinet, Ropcea, Iordanesti
Presecareni.
Apele joase-ale Siretului nu
permit plutaritul, cu atit mai
mult insa sunt intrebuintate
la iezaturI pentru punerea In
miscare a numeroaselor mori
$i ferestraie. In multe locuri
albia Siretului e inchisa prin
zagazuri ce se intind pe toata
largimea eI. La Lapusna, Me-
jibrodi, Storojine i Siret
sunt construite peste rill po-
duri marl i solide , acestea
find punctele de trecere ale
soselelor principale. Afara de
asta si cale ferata Isi are la
Mejebrodi, Siret i Cerepcauti,
poduri speciale.
Afluentil mai principali ai
Siretului sunt pe st. plraiele :
Lapusna , ( Lilieci ) , Steleci,
Stepnic-Suhi, Mihodra cu Mi-
hoderca, cu Solonetul i cu
Slavetul, Bilca, Hlibiciocul, Se
Cotovatul i infine
Molnita, care formeaza hot.
spre Rominia,
Afluentii SiretuluI pe dr.
sunt pin : Lostun, Perehrestie,
198
Mihova, Jidovca, Bucovul, Ti-
sovatul, Dubovatul, riuletul Si-
retul-Mic (vezi Siretul-Mic),
In fine piraiele Camenca si Vol-
cinetul.
dr. Siretulul Mare, ia nastere
din piriia$ele Dumitrita, Coma-
ne$ti si Hilcea, care rasar intre
culmile ramificatiilor de N.ale
muntilor Tomnaticului. Dupa
impreunarea acestor 3 pirliase
Siretul-Mic, se indreapta spre
primind in drum pe partea
st. pir. Pantinul, de unde se
indreapta apoI spre 0, curgind
in acea directie pina la corn.
Davideni ; de ad i OM la
Patrautul-de- Jos, ia o directie
5.-0. i curge apol spre R.
unde se varsa linga localit.
Suceveni, distr. Storojnet in
Siretul-Mare, formind nume-
roase caracteristice serpen-
tine. Afluentil pe
st. sint : Strahovatul, Solone-
tul-Mare, Pantinul, Hovinetul,
Crivatul, Iarnovatul, Girbosul,
Dusa, Maretul i pir. Arso-
vat. Iar pe dr. primeste: Sirete-
lul cu afluentii sai Ciudei si
Frasinetul, apoi pîr. Serednii,
Cercasca i pir. Tomescul.
De la obIrsia sa si 'Ana la
varsare in Siretul-Mare , a-
cest rìul4 percurge exclusif
distr. Starojinetului, udind pe
linga corn. Suceveni, unde-i
este punctul de varsare, Inca
alte localit. principale, cum
e de ex : Cupca, satele Patrau-
tsul i Budinitul, Opaqul, Davi-
deni i Banila Moldoveneasca,
Patrautul-de-Sus si Jos, etc.
Siretelul, pirtü, afluent al
riuletului Siretul Mic, rasare de
sub muntele Petrusca, alat uri
de obirsia Falcautului (ce tine
de basinul Sucevei) i primind
pe st. sa piriiasele : Colanul,
www.digibuc.ro
SLATINA
Cacaciul i pîr. Ciudel, cu aflu-
entii acestuia Zubrovita i Va-
licul, uda comunele Crasna-
Putnei si Crasna Ilschi, ia pe
dreapta pîrìiaul Solonet,: uda
tirguletul Ciudeiuluï_si impre-
unindu-se linga corn. Igesti cu
pir. Frasinet, se varsa dupa
multe serpuituri In riuletul Si-
retul Mic, intre localit. Patrau-
tul-de-Sus i Patrautul-de-Jos,
distr Storojinet.
Si ref elul, inoie, particulara,
distr. Storojinet.
Are o populatie de 293 lo-
cuitori.
Formeaza o singura mosie,
numita Crasna-Ilschi, impre-
una cu Lunca (Weiler) si cu
Crasna-Ilschi (propria zisa).
Sirba, und, pendinte de tirgul
Vatra-Dornei, pr. zisa, distr.
Cimpulung.
Sirbul, tirld, pendinte de corn.
rur. Boianciuc, distr. ,Cotman.
Slatina, tfrld, pendinte de mosia
Vicovul-de-Jos, atenenta a mo-
sid cu adm. part. Vicovul-de-
Sus, distr. Radauti.
Slatina, mie afluent, pe st. du-
letului Putila, (v. Putila). Ra-
sare de sub poalele muntelui
Hreben i sc varsa in Putila,
fata in fata cu gura piriuluf
Putilivca, in apropierea isvoru-
luI de sare ce se afla acolo,
distr. V ijnita.
Slatina, afluent, al Or. Voitinel,
cu care se varsa in Suceava,
(v. Voitinelul); rasare de sub
poalele Inaltimei Dealul Slatina,
si se varsa in, pir. Voitinel.
Slatina, poiand, distr. Cimpu-
lung, la poalele de N.-0., ale
muntelui Magura.
 SLAVET
Slavet, culnie mica, se tine de Slätioara, prUa, care, impre-
spinarea carpatind Cruhla, (v.
Carp. Bucovinei).
Slavetul, afluent, al pin Miho-
dra, ce se varsä in dui Siret,
(v. Mihodra). Rdsare sub mun-
tele Chiceroa i, curgind pe
sub poalele culmei Slavet,
se varsa I pir. Mihodra,
deasupra corn. Lucavdt, distr.
Storojinet.
Slätioara, sat, distr. Cimpulung,
asezat in mijlocul unei pdduri,
pe piriul cu acelas nume ,
afluent al piriului Gemine.
Suprafata 30.89 km2; popu-
latia 348 locuitori, rominI, relig.
gr. or.
Se compune din vatra sa-
tului cu 168 locuitori, si din
cdtunele : Maul Rece, Plaiul
Muntelui i Runcul Tdutului
(v. fr e-care).
Printr'un drum mare, nein-
tretinut, este legat cu Gemine
cu Stulpicani, pe unde trece
drumul distr. Ostra-Bucsoaea ;
cu Cimpulung comunicd nu-
maI printr'un drumeac de cd-
Are o scoald populara cu o
clasä i o bisericd Illialà cu hra-
mul Sf. Arh. Mihail si Gavril.
Rind la 1783, a fost proprie-
tate a mindstirei Voronet.
41 deriva numele de la is-
voarele de slatind ce se gd-
sesc aci. Se mai afld aci si o
fabricd de chiristegie.
Populatia se ocupd cu pra-
sila de ol, i cu exploatarea
padurilor.
Satul posedd 11 hect. pa-
mint arabil, 380 hect. finaturi,
2 hect. gradini, 100 hect. ima-
surI, 17, hect. poenisi, 2556
hect. padurI.
Se gasesc 36 cai, 294 vite
cornute, 1800 oi, 80 porci
23 stupl.
199
und cu piriiasul Plotonita, for.
mean un afluent pe st. pir.
Gemine (v. Gemine), rãsdrind
din Obcina Arsita.
Slätioara, mic afluent, al pir.
Voronet ce se varsd in Mol-
dova (v. Voronetul), räsdrind
sub muntele Piciorul Slätioara,
nu departe de hotarul Romi-
niei.
Slimu§iuca, (Slimusziwka), tir-
la, pendinte de mosia cu adm.
part. Luca, distr. Cotman.
Slimu§iuca, (Slimusziwka), tir-
Id, pendinte de mosia cu adm.
part. Prelipcea, distr. Cotman.
Slimu§iuca (Slimusziwka) Na
Hori, tina, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Luca, distr.
Cotman.
Slobozia. Vezi Slobozia-Pruncu-
lui, corn. si Milisdutul-de-Jos,
mosie.
Slobozia-BerlintI, sat, distr. Si-
ret, asezat in partea de V.
a corn. Opriseni.
Suprafata 3.78 1cm.2 impre-
und cu corn. Berlinti sail Stir-
cea ; populatia 324 locuitorf,
mare parte ruteni de relig.
gr. or.
Este lingd drurnul princip.
Cernduti-Siret i Iìngä cel
districtual Opriseni-Storojinet
printr'un drum de tard cornu-Smuhar, mic afluent, pe dr.
nicd cu Trestiana ; statie de Ceremusului, ce räsare sub
drum de fer a liniei locale poalele muntelul Ceresnia
Hliboca-Siret ; tine de scoald se varsd in dreptul localit.
si biserica din corn. Opriseni.
Colonie de tarani scutelnici,
inflintata pe teritoriul corn. Ber-
linti saU Stircea.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vite-
bor.
www.digibuc.ro
SNIACE
Se gdsesc 11 caI, 91 vite
cornute, 65 porci si 47 stupi.
Slobozia - Berlintilor, fermci,
pendinte de mosia cu adm.
part. Stircea, dist Siret.
Slobozia-Davidenilor, (sail Zru-
bul) catun, pendinte de corn.
rur. Davidem, distr. Storojinet.
Slobozia-PrunculuT saa nurnat
Slobozia, numire ruteneascd
data coin. rur.
Jos, distr. Suceava.
Este o colonie de scutel-
nici de unde i numele ce-1
poartd.
Slobozia-Ropcea, catun, cu o
populatie de 87 locuitori, ro-
mini, pendinle de corn. rur.
Reprea, distr. Storojinetul.
Smizi, ceitun, pendinte de corn.
rur. Dorna - Candreni distr.
Cimpulung.
Are 115 locuitori romirn
gr. or.
Smuhar, cätun, pendinte de sa-
tul Pozahariei, corn. rur. Po-
zahariel, dist. Vijnita.
Are 15 case si 71 locuitori.
Smuhar, &Hun, pendinte de sa-
Lul de resedintä Rdsloace, corn.
rur. Rdstoace, distr. Vijnita.
Are 225 locuitori, hutani
gr. or.
Rdstoace distr. Vijnita
. Sniace, cätun, pendinte de corn.
rur. Cuciur-Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 20 case si 93 locuitori,
rutenl, gr. or.
 SNIDOVATA
Snidovata (de la vechiul Sni-
hovata, slay. Muntele cu zd-
padd), munte, 1145 m., ce ti-
ne de culmea Travien (v. Carp.
Buc.) si se aflä nu departe
de satul $ipot pe Siret, distr.
Vijnita.
Snop, poiand, distr. Cimpulung,
la N. de piriul cu acelas
nume, care se uneste cu piriul
Sarisor, ce serveste de hotar
in tre Bucovina si Rominia.
Socole, cdtun, pendinte de corn.
rur. Chiseliteni, distr. Vijnita.
Are 142 locuitori, ruteni,
gr. or.
Socole Henciarisca, cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Toraceni,
distr. Vijnite.
Are 20 case si 88 locuitori,
ruteni, gr. or.
Socole, tina, pendinte de Dih-
tinetsu, satul de resedinta al
corn. rur. cu acelas numc,
distr. Vijnita.
Solca, tirg, distr. Gurahumora,
pe ambele maluri ale pi-
riului cu acelasi nume, Inteo
regiune pitoreasca prin Infati-
sarea ei muntoasa i acoperita
cu padurl.
Suprafata 10.98 km. pätrati,
cu 491 de case si 2400 de lo-
cuitori, cari sint, afara de cite-
va sute de evrei i meseriasl
germani i slovaci, toti de na-
tionalitate rornina i religiune
ortodoxa. Tirgul este traversat
de drumul mare principal (car-
patin) ce duce de la Radauti
spre Gurahumora. Este se-
diul unei judecatorii de ocol,
are perceptorie, o scoala de
bäeti i una de fete cu cite 4
clase, oficiul telegrafo-postal, o
casa de econornii i un cabinet
de lectura romanesc.
200
In Solca se aflä stabilimente
de bai i un ferestrail mare cu
alma
Are ca biserica, cladirea ve-
chu minastil I Solca (v. Solca
minastire) cu hrarnul Sf. Apos-
toll Petru si Pavel, precum
o biserica filiala in localitatea
Glit. in Solca se afla insa
o biserica catolica.
Satul Solca din care a esit
tirgul de asta-zi, este destul de
insemnat in istoria àrii, prin
faptul ca se pomeneste deja in
anul 1418 ca apartinind unui
oare care Vlad, apoi boierului
Cristea si in urma, pircalabu-
lui din Suceava Luca Arbore,
care murind decapitat (1533)
l'a lasat mostenire until oare-
care Udrea Orbul, ce tinea de
sotie o nepoata a lui Arbore.
Acest LTdrea a schimbat cu mi-
tropolitul Gheorghe Movila sa-
tul In contra mosiei Stanilesti,
peste care a mai prirnit, pre-
cum zic cronicele, Inca 300 de
zloti i un pocal de argint. Mi-
tropolitul Movila a daruit sa-
tul Solca minastirei sale Su-
cevita, danie ce a fost in urrna
anulata de Tomsa Voda, care
a gasit de cuviinta a darui sa-
tul minastirei Solca cu hrisov
din 31 lulie 1615.
La miaza-noapte de Solca se
afla piscul vestit Piatra Muie-
rilor, ce-si are numele de la o
legenda populara, care zice ca
acolo s'ar fi adapostit pe vre-
mea in vaziunei tataresti femeile
din satul Solca.
La S.-V. insä se vede Dealu
Voda, asa poreclit dupa o aka
traditiune, care pretinde ca In
virful acestui munte s'ar fi suit
de multe orl domnul Stefan-
cel-Mare.
Positiunea bine aparata
umbratica a Solceï a facut ca
Solca sa fie cautata pe timp de
vara de multi bolnavi, mai ales
www.digibuc.ro
SOLCA
pulmonari. Stabilimentele hi-
dro- therapeutice inflintate de
curInd -acolo, aù contribuit la
frecventia localitatii, mai ales
de catre'evreimea din Rominia.
Populatia romineasca se o-
cupa cu agricultura i nego-
tul ; mazurii i slovacii pripa-
§41 pe aci,Ilucreazä la:feres-
treul marelcu aburi, sail la
bàile Solcei.
Comuna poseda 894 hect. de
pamint arabil, 203 hect. fina-
turi, 32 hect. gradini,',349 hect
imasuri si 3.120 hect. paduri
Animàle domestice Insksega
siad dupa ultima statistica: 121
cai, 580 vite cornute,`180:de oi,
1.074 porci si 139 stupi de al-
bini.
Solca, mIndstire, astä-zi bise-
rica parohiala In tirgul cu a-
celar numC (distr. Gurahu-
U:mora)," a fost intemeiata de
domnul Moldovei, Stefan Tom-
sa (1615) si a mentinut pina
la 1788,:cind a fost secularizata
de Austriaci. Din pricina ras-
boaielor, aceastä minastire, a
avut a suferi mai mult ca ori
care. Afara de asta i proprie-
tatile el ail fost adesea obiec-
tul unor certuri continue, mai
ales fiindca mosia Solca Insasi
fusese daruita de mitropolitul
Gheorghe Movila,mult prote-
jateI sale Minastiri Sucevita.
MInastirea Solca era Inzes-
trata cu proprietati frumoase
numeroase, cad avea in Buco-
vina pe linga rnosia Solca, sau
Arbore, (asa numitä dupa pro-
prietarul ei vechiti, pircalabul
Luca Arbore, care a fost de-
capitat la 1523) Inca mosiile
Botusana, Casvana, Hrincestï,
Radauti, Crainicestï, Draga-
nestI,Ivancaut,Pirlisenii, o par-
te din Mile§auti §i culmile de
muntiCocosul,Gaina,Porcescul
Botosul. Pestehotar, in Mol-
 SOLCA
dova, apartinea0 mindstirei
So lca : mosiile Faraoni, Minds-
then!, Ciorsaci, Costesti si he-
lesteul LuciuluT.
Pe la anul 1776 se mai a-
flail in So Ica 17 monahi, dupd
secularizare, in sa alit clddirea
eh si insäsi biserica ail fost utili-
zate ca magazinuri militaresti.
So Ica, tnoie, cu administratie
speciald, distr. Gurahumora.
Cnprinde pe linga mosia Sol-
ca pr. zisä si tirlele Arbora,
Coman si Saca.
Suprafata 136.47 km2; po-
pulatia 92 locuitori in majori-
tate germ. de relig. rom. cat.
So Ica, pErtd, afluent pe dr. Su-
cevei, is1 adund apele sale din
ph. Isvorul si pir. Pustet1, pe
linga poalele muntilor Piatra-
Muierilor si Vulturul si, udind
comunele Solca si Arbora, se
varsa in Suceava, linga punc-
tul Gura Solcei, distr. Radautl,
dupd ce a primit hied pe dr.
piriiasul Crivet, iar pe st. pi-
riiasele Glit si Iaslovatul.
Solonet coin. ran, districtul Su-
ceava, asezatd pe piriul cu a-
celas nume la confluenta sa cu
Odd Rosos.
Suprafata 5.48 km2; popu-
latia 817 locuitori, romini; re-
fig. gr. or.
Este situata linga drumul
distr. Suceava-Cacica, precum
si lingd linia feratä Hatna-Cim
pulung.
Are o scoald populard cu o
clasd si o biserica filiala cu hra-
mul Sf. Nicolae" zidita la a-
nul 1764 de Diamant Greben-
cea si tinind de parohia Teo-
doresti.
La 1776 era proprietatea ma-
ziluluI Matel. Bantos si a cd-
pitanuluI Dumitru Strigiri.
Si ad, ca si in alte comune
6231 Diclionarul Bucovina
201
ale Bucovina s'ail asezat co-
lonist! transilväneni.
In aceasta comund se afla
un isvor de apa sdratd.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 1.313 hect.
pamint arabil, 204 hect. fina-
turi, 13 hect. gradini, 329 hect.
imasuri, 473 hect. paduri.
Se gasesc 33 cai, 286 vite cor-
nute, 378 oi, 323 porci si 21 stu pi.
Solonet cdtun, pendinte de corn.
rurald Banila Moldoveneascd,
distr. Storojinet.
Are 314 locuitorï.
Solonet cdtun, pendinte de corn.
rur. Bahna, distr. Vijnita.
Are 14 case si 74 locuitorl.
Solonet, mo#e, atenentd a mo-
slid cu adm. spec. TeodorestI,
distr. Suceava.
Are 6 case cu 38 locuitorI.
Depindea odata de corn. So-
lonet (vezi Solonet corn.).
Solonet culnie micd, ce tine de
spinarea carpatind Cruhla (v.
Carp. Bucovinel).
Solonetul, riulel, afl. pe dr. Su-
ceveI ; räsare nu departe de lo-
calitatea Poiana-Micultd, intre
muntif Frasin si Ozrnolen a, udd
localit. Solonetul-Nou si Par-
testil-de-Sus si primeste mal
jos de corn. Cacica piriiasele
Blindetul pe dr. si Racova pe
st. Curge apoi prin corn. Par-
testii-de-Jos, unde se impreund
cu ph. Varvata, udd localit.
Ludi Hurnora, Corndnestl, pri-
meste linga loc. Solonet. phi-
iasul Rosos si strabdtind co-
m uncle Teodoresti si Pietroasa,
se varsd in dreptul loralit.
Parhautl, distr. Sucevel.
Solonetul, afluent al ph. Miho-
www.digibuc.ro
SOLONET0L-NOU
dra, ce se varsd in rlul Si-
retului (v. Mihodra), rasare
intre muntele Curicov si Chi-
cerca si, ocolind culmea So-
lonet, se impreund cu pir. Mi-
hodra in dreptul satului, cu
acelas nurne, distr. V ijnita.
Solonetul-Mare, pfriu, afl. pe
st. riuletului Siretul-Mic, care
rasare sub muntele Velica Chi-
cerca si, prirnind la dr. sa pi-
riiasul Solonetul-Mic, se var-
sa in Siretul-Mic, ceva mai
jos de sat. Augustendorf, distr.
Storojinet, aproape de tot de
gura pir. Pantin.
Solonetul-Mic, pin, afl. al Solo-
netului Mare, ce rasare sub ace-
las munte ca Solonetul Mare.
Solonetul-Noii, corn. rur., dis-
trictul Gurahumora, asezata
pe piriul Solonet, spre N-V
de Cacica si spre V. de Par-
testil-de-Jos.
Suprafata 9.25 lcm 2, impre-
und cu Partestil-de-Sus, popu-
latia 889 locuitori, poloni si
putini ruteni; relig. rom. cat.
pentru majoritate si gr. cat.
pentru rest.
Se compune din satul So-
lonetml-Noil, pr. zis, care impre-
und cu tirla Muniac, are 1717
locuitori si din catunul Mdidan
(vezi Maidan, cat.)
Este strabatuta de drumul
districtul Solca-Gurahumora ;
are o scoala rom. cat.
La 1776, era in stdpinirea
mazilului Matei Bantos si a
negutatorulul Dumitru Stigiri.
Este o colonie de Slovaci
asezatd pesle populatia de ad,
forrnald din locuitor i originari
si din emigranti transilvdneni.
Spleny, ') pomeneste d'un
isvor de slatind in acest loc.
I) General austriac, autor al primei
26
 SOVITA-DE-JOS
Principala ocupatie a locui-
torilor este exploatarea de pa-
durI, se indeletnicesc Insà,
cu agricultura i cu cresterea
vitelor.
Se gasesc 95 cal, 440 vite
cornute, 167 oi, 340 porci 43 Spasca, pirta, ce rasare sub
stupi de albine.
Sovita-de- Jos, ptrlit, pr. afl. pe
st. Prutului; rasare linga hota-
rul Galitiei, maI jos de local.Ve-
renceanca i udind tirguletul
Cotman i corn. Sciuca, se
varsa in Prut in fata sat.
Mamdestii NoI, distr. CernautI.
Sovita-de-Sus, pru. afl. pe st.
PrutuluI, rasare mai sus de la-
curile Staucenilor, distr. Cot-
man, pecare le alimenteaza,
curge, ocolind culmea Ivanca-
utului, pe linga com. $ipenit,
värsindu - se in dreptul cat.
Mamaestii Veal, distr. Cer-
nauti.
Spärtura, cdtun., pendinte de
corn, rur. Rusii-pe-Boul, distr.
Gurahumora.
Este asezat pe pärlul Ie-
nono, afluent al piriului Boul.
SpArtura, tírld, pendinte de satul
Pojorita (pr. zisa) care este o
parte din corn. rur. Pojorita, Stanehora, Und, pendinte de
distr. Cimpulung.
Are 91 locuitori.
Spasca, cdfun, pendinte de corn.
rur. Mihalcea, distr. CernautI.
Are 205 locuitori romIni, gr.
or. si o biserica filiala,
Spasca, deal, 455 m., langa cAtu-
nul cu acelas nume, distr. Cer-
nauti si tine de reg. deluroasa
dintre Prut i Ceremus.
geografir a Bucoviner, publicatA cu
ocazia ocupatiuner er de armatele
austriace si incorporarea er la Im-
periu.
202
Spasca, grup de tneilliml ce
tin de regiunea colinard care
se intinde pe linia CernautI-
Sinautii-de-Jos si se gaseste la
V. de orasul Cernauti.
dealurile Spasca, distr. Cerna
uti, si se varsA In pirlul Coro-
via (v. Corovia).
Spinta, poiand, distr. Cimpu-
lung, la N. de poiana SArisor
si la V. de Pietrile-Arse.
Staica (Sta jk a), cdtun , pen-
dinte de satul de resedinta
Serghieni, corn. ru r. Serghie,
distr. Vijnita.
Staica, munte, (876 m.), ce Stãne§ti, veche comund, des-
tine de grupul de culmi Cornu-
Tornnaticul (v. Carpatif Buc.)
si se gaseste ling' loc. Mihova,
distr. Vijnita.
Staica, mic afluent al plriu-
lui Ripien, care se varsa In
riuletul Putila (v. Ripien).
Rasare sub culmea Ripien.
Stanca, îrld, pendinte de corn.
rur. Ivancauti, distr. Cotman.
Are 2 case si 9 lucuitori.
mosia cu adrn. part. JujIca,
distr. Cernauti.
Stara Obcina, pisc, ce tine de
rnuntii Cirlibabef. Are o intd-
time de 1487 m. si se aflà in
apropiarea localitatil Cirlibaba,
distr. Cimpulung.
Stara Vipcina, (Wipczina) cul-
me niuntoasd, ce tine de
sirul principal al Carpatilor
Padurosi din Bucovina si se
infinde de la poienile Zupaniei
pind la muntele Lucinei,
avInd ca punct mai ridicat pe
www.digibuc.ro
STANESTIT-DE-JOS
muntele Hrobi (1505 m.) distr.
Radauti. (v. Carp. Bucov.)
Starei Felvaroc (Staryj Filwa-
rok), cdtun, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Iurcauti,
distr. Cotman.
Are 5 case *i 86 locui-
tori.
Stane§tif, ocol judecdtoresc, cu-
prinde pe linga tirgul Sta-
ncstf-de-Jos, unde e judeco-
toria, Inca 10 comuni rurale
si 8 administratii de mosil
independente, cari reprezint la
un loc, un total de populatiune
de peste 20.000 de suflete,
element mai mult rutean.
partita astAzi In douti comuni
deosebite cu administraW spe-
ciale: StänestiI-de-Sus sau din
Deal si Stanestil-de-Jos sau din
Vale (v. fiecare).
La 1776, era o parte In pro-
prietatea mazilului Constantin
Stroescu ; iar 3 parti apartineau
Marelui Logofat Lupu Bals.
La 1780, a fost unita cu Pre-
vorochi.
Stäne§tI - de -Jos pe Ceremus,
arg, distr. Storojinet, asezat
pe piriul Brusnita, afluent al
Prutului. (v. Stanesti; ocol
judec).
Suprafata 8.26 kW; popu-
latia 2996 locuitori, dintre cari,
mai mult de jumdtate, ruteni
gr. or. restul israeliti si putini
români.
Printr'o sosea comunala,
este legat de drumul distr.
Zeleneu-Jadova; este sediul
uneI judecatorii de ocol si ai
unei perceptii; are un oficid
telegrafo-postal, o scoala popu-
lara cu 4 clase i una parti-
culara cu 4 clase i una par-
ticulara cu o singura clasa ; o
 STA.' NE$TI-DE-JOS
biserica parohiala cu hramul
St. Nicolae".
La 1776, forma o singura
Sane§ti-de -Sus pe Ceremu§,
comuna cu StanestiI-de-Sus pe
Ceremus si era proprietatea coin. rur. distr. Storojineti
mazilulul Joan Goian. asezata pe malurile piriulu,
Irnprejurul comund se ga- Bruzenca, afluent al piriului
sesc pretulindent gropi foarte
marl, asa numiti Tumuli",
(sari, iuvedereaza cd aci a fost
o veche intariturd (colonie).
Populatia se ocupa cu ne-
gotul, precum i cu agricultura
.si cresterea vitelor.
Poseda 1.181 hect. pilmant
arabil, 95 hect. finaturi, 21 hect.
gradini, 119 hect. imasuri, 64
hcct. !Adult
Se gasesc 114 ca.!, 756 vite
cornute, 14 oi, 330 porci, 94
stupl.
Stäne§ff-de- Jos (din Vale) pe
Siret, corn. rur., distr. Siret,
asezata pe piriul Radivola,
ailuent al pirlului Molnita, ce
formeaza hotarul intre Buco-
vina si Rominia.
Suprafata 5.42 km.2; popu-
latia 655 locuitori romini, relig.
grec. or.
Prin drumuri de tara co-
munica cu 1ocalitäi1e vecine:
Stanesti-de-Sus, Poieni i Te-
reblecea ; are o scoalä populara
2 clase; tine de biserica din
Stanestii-din-Deal.
A format, impreuna cu Sta-
nestil-din-Deal sau de-Sus, pina
in timpurile din urma, o sin-
gura comuna numita Stanesti
(v. Stanesti).
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor ;
o mare parte, trece, in timpul
verei in Rominia, la munca
elm pul uï.
Comuna poseda 493 hect.
pamint arabil, 138 hect. fina-
turi, 4 hect. 50 a. gradini, 47
hect. imasuri, 119 hect. padure.
Se gasesc 61 cai, 297 vite
203
cornute, 70 de di, 260 porci,
54 stupi.
Brusnita.
Suprafata 17.19 km.2; po-
pulatia, 1524 locuitori, majo-
ritate ruteni; relig. gr. or.
Este legata prin o sosea corn.
de drumul districtual Zeleneu-
Jadova,ce trece prin apropiere ;
are o scoala populara cu o clasa
si o biserica parohiala cu hra-
mul St. Nicolae" ce tine sub
dependenta sa bis. filiala din
catunul Poliana.
La 1776, forma o singura
comuna cu Stanestii-de-Jos pe
Ceremus si era proprietatea
mazilului, Joan Goian.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comuna poseda 1137 hect.
pamint arabil, 23 hect. finaturi,
343 hect. imasuri, 1880 hect.
Se gasesc 118 cat, 54 vite
cornute, 51 de oi, 320 porci,
85 stupi.
Stfine§ti-de-Sus (din Deal) pe
Siret, asezata la izvoarele pi-
riului Molnita, care formean
hotarul intre Bucovina si Ro-
minia.
Suprafata 5.54 km.2; popu-
latia 626 locuitori, romini; re-
ligia gr. or.
Prin drumuri de tara, co-
munica cu localitile vecine:
Stanesti-de-jos, Opriseni, Te-
reblecea i Prevorochi ; are o
biserica parohiala cu hramul
St. Paraschiva", care serveste
si pentru enoriasii din Stanesti-
din-Vale ; tine de scoala din
Stanestiidin-Vale.
A format, impreuna cu Sta-
nestif-de-Jos sau din Vale, OM
in timpurile din urma, o sin-
www.digibuc.ro
STAUCENI
gura comuna numita Stanestl
(V. Stanesti).
Populatia, se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vite-
lor.
Comuna poseda 747 hect.
pamint arabil, 83 hect. finaturi,
4 hect. gradini, 57 hect. ima-
suri, 51 hect. paduri.
Se gasesc 18 cai, 222 vite
cornute, 230 de oi, 184 porcl
si 14 stupi.
Sane§ti pe Ceremu§,
cu administratie speciala, distr,
Storojinetului. Suprafata 29.82
km.2; populatia 294 locuitorii
germani, ruteni, israeliti s. a. ;
relig. gr. or., gr. cat., rom. cat.
mozaica.
La 1776, era proprietatea
mazilului loan Goian.
Sane§ti pe Siret, rnoie, cii
adm. part., distr. Siret.
Suprafata 6.89 km.2; popu-
latia 36 locuitori In majoritate
poloni; restul rominI, ruteni
germani.
Cuprinde pe linga mosia Sta-
nestii, pr. zisa i tirla Dum-
brava.
Sanile§ti, V. Cornul-Luncei.
Sauced (Stawczan), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata in ma-
sa compacta, 'MO cele 2 ia-
zuri de sud din cari curge
pirlul Sovita.
Suprafata 15.31 km.2; popu-
latia 2.406 locuitori ruteni, de
religie gr. or.
De aceasta comuna atirna
tirla Tarschi (Carski).
Este situata linga drumul
distr. Nepolocauti-Boräuti si le-
gata, prin drumurl de tard, cu
comunele invecinate Iujinetul,
Malatine i Vereneanca.
Are o scoald populara cu o
clasa i o biserica parohiald
 STAUCENI
cu hramul Sf. Arh. Mihail
Gavril".
Aceasta comuna este men-
tionata pentru prima oard
inteun hrisov datind din anul
1475. La 1776 apartinea mi-
nastirei Putna, care a obtinut-
o de la boerul Iordache Bal$,
in schimbul comunelor: Dum-
bravera, Vladeni i Iordanesti.
La 1739, s'a dat aci o lupta
intre Turd $i Ru$1", in care
Turcii aù fost invinsi
Din lacurile ce se afla lîngä
comuna, se pescuesc cantitati
marl de pe$te, cu care se face
un comert intins.
Populatia, in afara de pes-
cuit, se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Comuna poseda 1928 hect.
pam. arab., 47 hect. fanaturi,
11 hect. gradini, 26 hect. ima-
$uri, 146 hect. hele$tee
Se gasesc 233 cal, 173 vite
cornute, 74 oi, 100 pord $i 6
stupi.
Stäuceni, moqie, cu adrn. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 8.27 km.2; popu-
latia 20 locuitori, parte isra-
eliti, parte poloni.
Cuprinde In sine $i tirla
Tarschi (Carski).
Stävioare (Stywiory), culme,
ce constitue partea de sud a
iruIui carpatin HrebeniFea-
Stavioare $i este despartita de
restul nordic al sirului prin
plaiul a$ezat intre vaIle Ora-
ielor Putila i Ialoviciora. (v.
Carpatii Bucuvind.)
Stebne cu Spetchi, corn. rur.,
distr. Vijnita, asezata pe Ce- Stejäroaia, rno0e, cu adm. spec.
remu$ul Alb, aproape (le con-
fine* sa cu Ceremu$ul.
Suprafata 11.70 km.2; po-
pulatia 626 locuitori, ruteni;
relig. gr. or-.
204
Se compune din 2 sate: 1)
Stebne cu 393 locuitori, de
care depinde i catunele : Gruni
Procerc; $i 2) Spetchi (v.
Spetchi).
Este strabatuta de drumul
distr. Iablonita-Uscie Putila ;
are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul ,,Adorm. M. D.",
precum $i o capela.
Depindea odata de Cimpu-
lungul Rusesc.
Populatia, formata din hu-
tani, se ocupa cu prasila de
vite i cu exploatarea padu-
rilor.
Comuna poseda 67 hect.
Sti-Mele§ (Sty-Melesz), munte,
pam. arab., 377 hect. fanaturi,
9 hect. gradinl, 195 hect, ima-(1398 m.), ce tine de $irul
vrI, 530 hect. padurI. carpatin Hrebenisce-Stavioare
Se gasesc 34 cal 1888 vile
3.400 oi, 852 porci $i
stupl.
Stebnic, pddure, pe malul sting
al Siretului-Mare, spre N. V.
de corn. Lapusna, distr. Vij-
nita.
Stebnicul, pÎriu, afl. pe st. du- Stilo pddure, la N. de Hliboca,
lui Siret, îi aduna isvoarele
sale din jurul masivului mun-
tos al Stebnicului $i se varsa
in riul Siret, sub poalele mun-
telui Stojoc, mai sus de corn.
Berhomet p. S. distr. Storo-
jinet.
Stejec (Stezzek), munte (1417
m.), ce tine de $irul carpa-
tin Hrebenisce-Stavioare (v
Carpatil Bucovinei) $i e situat
in apropierea comunei Plosca,
pistr. Vijnita.
distr. Gurahumora, situata la
V. de com. rur. Mazanae$U.
Suprafata 11.93 km.2; po-
pulatia 35 locuitori,
romini.
www.digibuc.ro
STIRCEA
Tine de scoala $i biserica
din Mazanaesti.
Stermina, munte, 1072 m. alt.,
tine de culmea Bobcica (v.
Carpatif Bucovinei, Obcina-
Mare), se afla intre muntil
Rogoza i Bobeica i formeaza
hotarul intre districtele Gu-
rahumora i Cimpulung.
Sterpar, munte, 1403 m. alt.,
facind parte din sistemul mun-
tos al Raraulul, intre piraiele
Putna i Putna-Mare, spre V.
de muntele Giumalail, distr.
Cimpul ung.
(v. Carpatii Bucovincil $i se
260 gase$te In apropierea localitatii
Plosca, distr. Vijnita.
cdtun, pendinte de satul
Ialovicioana, corn. rur. Plosca,
distr. Vijnita.
Are 4 case $i 12 locuitori.
distr. Siret.
Stinca, cdtun, pendinte de corn.
rur. Cuciur Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 8 case si 40 locuitori.
Stirca, deal, 487 m. alt., la O.
de corn. Tibeni saú Istense-
ghti, distr. Siret.
StIrcea saú Berlintl (v. Berlinti,
sat,) distr. Siret, asezat, in lun-
gime, intre corn. Tereblecea
Opri$eni.
Suprafata 3,78 km.2; im-
preuna cu Slobozia Berlintilor ;
populati 577 locuitorT, ruteni,
de relig. gr. or. $i ceva romini
poloni.
Este lipit de drumul princi-
 STIRCEA SAU BERLINTI
pal Cernauti-Siret, statie de
drum de fer a linielf locale
Hliboca-Siret ; tine de scoala
din Tereblecea si are o biserica
filiala cu hramul Sf. Arh. Mi-
hail si Gavril", atenenta, a
parohiei din Tereblecea.
Acest sat este mentionat,
pentru prima oara, intr'un
hrisov de proprietate al mi-
tropoliei din Suceava, datind
din anul 1621. Din hrisoavele
posterioare, unul din 22 Martie
1621. pe timpul lui Joan Ale-
xandru Voda si altul din 17
Aprilie, acelas an, se vede ca
mitropolitul SuceveT, Anasta-
sie, a dat acest sat boerului
Ionasco Gianga, in schimbul
satului Uiclesti. La 1776 apar-
tinea mazilei Ilinca Stircioaea,
o ramura a familiel boieresti
Stircea, de la care 1§.1 trage
numele acest sat.
La 1780, a fost unit cu corn.
Tereblecea.
Populatia, se ocupa cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1257 hect.
pamint arabil, 188 hect. fine-
turf, 12 hect. gradiai, 88 hect.
imasuri si 153 hec. paduri.
Are 13 cal, 150 vite cornute
100 porci, 18 stupi.
Stircea sail Berlinti, moie, cu
adm. part., distr. Sirct.
Suprafata 14.03 km2; popu-
latia 122 locuitori poloni, ru-
tern' si israelitil precum si cativa
germani si romini.
Cuprinde pe Raga rnosia
Stircea, pr. .zisa, si ferma Slo-
bozia Berlintilor.
Stoineasa, mic afluent, pe d.
Moldovef, rasare de sub mun-
tele Ciunciurile si se varsa
In Moldova, mai jos de corn,
Capul-Codruluï, linga punctul
asa numil. Dohotarie.
205
Stojoc , munte, linga corn.
Berhomet pe Siret, 859 m.,
ce tine de grupul de culmi
Cornu-Tomnaticul (v. Carpa-
tii Bucovinel,). Piscul acestui
munte e format de niste stinci
gaurite, in care traditia popo-
rului pretinde ca s'ar fi ada-
postit haiducul legendar Dobos
si ar fi ascuns acolo comori.Pri-
velistea asupra vail Siretului e
din acest punct superba.
Storojeneasca, complex de fi-
nele, cringurl si padure, distr.
Storojinet, Intre Dubovat la N.
si Albovat la S.
Storojinet (Storozynetz), dis-
trict, cuprinde ocolurile ju-
decatoresti Storojinet si Sta-
nestif si se margineste la N.
cu distr. Cotman, la O. cu
districtele Cernauti si Siret, la
S. cu districtele Radauti, iar
la V. cu distr. Vijnita.
Intinderea teritoriala a acestui
district e de 1138 km2, cu
peste 70.000 de locuitori, din
care majoritatea sunt românI,
iar restul rutenif si o parte
colonisti de alta natiune.
Caile de comunicatie prin-
cipale din acest district sunt
reprezentate prin 5 sosele ce
se concentreaza toate in tirgul
Storojinet (v. Storojine t. tirg)
si prin linia ferata locala
Hliboca-Berhomet-S. cu ra-
mura sa laterala ce duce de la
Carapciu la Ciudei. osele
insa sunt urmatoarele; soselele
districtuale de la Storojinet la
Cernauti, de la Storojinet la
Jadova si de la Storojinet la
Hliboca ; apol soseaua princi-
pala (drumul imparatesc), din
care o ramura duce de la
Storojinet-Sniatyn, cu conti-
nuarea spre Galitia, iar cea-
lalta, care duce in directia
Ciudei, cu continuare spre
www.digibuc.ro
STOROJINET
Gurahurnora si rrai departe In
Transilvania.
Apele ce uda acest district,
sunt Siretul cu afluentul sau
mai insemnat Siretelul si riul
Prutulul. Acesta din urma for-
meaza in mod fractionar ho-
tarul spre districtul Cotman,
pe cánd Siretul traverseaza
districtul Storojinet dela V.
spre E. Intl-kid pe la comuna
rurala Jadova, udind capitala
districtului, adica tirgul toro-
jinet, si. iesind linga comuna
rurala Presectirem, pentru a
trece in districtul Siretulut.
Regiunea districtului e mal
mult colinara, presarata cu
campa foarte manoase si pa-
duri de fag. carpen si stejar.
Acest district reprezinta ca
proprietate rurala dupa ultima
statistica 38.196 hect. pamint
arabil, 13.711 hectare finaturi,
755 hect. gradini, 12.912 hect.
imasuri, 45.918 hect. padurI.
In ce priveste anirnalele de
casa, districtul are 5.755 cal',
31.847 vite cornute, 3.335 ot,
11.764 porci, 4566 stupi de al-
bine.
Storojinet (Storozynetz), Ur g,
situat pe ambele malurl ale
rialui Siret, (v. Storojinet, dis-
trict), ocupa o suprafata de
18,32 km. patr. si are o popu-
latie de 5674 de locuitori, dintre
cari aproape 3000 romini, ce
sunt de religie ortod. Restul
sunt ruteni si poloni pripasitt
acolo inca dela unirea Buco-
vinei cu Galitia, apoi multi
evrei si citi-va colonistt ger-
manI veniti de data mai re-
centa. Locuitorii ruteni sunt
de confesiune greco-catolica si
numai polonii si germanit rom.
catolici, avind cite o biserica
aparte Rominii au cloud bise-
rid, .si anume una mare in
mijlocul tirgului, cu hramul Sf.
STOROJINET-MUNTENi
Gheorghe si alta mica maI
veche, care se aflä in partea
vetreI fostuluI sat, avind hra-
mul Sf. Arhangheli Mihail si
Gavril.
Storojinetul este sediul unuI
capitan (prefect), si al judecäto-
riel Storojinet, avind
pe linga obicinuitele oficiI ad-
ministrative districtuale, i un
inspectorat silvic, post de jan-
darnif, oficiil metric, postit
telegraf. Ca institutiuni cultu-
rale are o scoalA de bdietl
una de fete cu cite 6 clase, o
scoala filialO In partea satuluT
o scoald speciald de
impletit. In Storoj. se intrunesc
5 cM de comunicatie din cari
'una îi are podul sau peste
Siret ; tot aci e si o statiune a
linieI locale ferate Hliboca-Ber-
hornet. Storojinetul avea intre
anii 1860 si 70 si un stabiliment
de bdI foarte frecventat, maI
ales pentru situatiunea favo-
rabila climaterica, si in urma
o fabrica de berc cautatd.
Actualmente industria mare se
reduce la 2 fabrici de spirt, 2 de
tdbacArie, cite-va moil de ma-
cinat i ferestraie de scin-
duri.
Localitatea Storojinet e rela-
tiv foarte veche, cAcI o gdsim
pomenitä inteun uric din anul
1448, prin care Roman Vodd
darueste satul cu acest nurne
unuT oarecare Petre Tomin.
Pe la 1176 satul Storojinet
era proprietatea maziluluir Tu-
dorachi Soroceanu. Pana In
anul 1847, Storojinetul ca masie
forma o proprietate din cele
mai vaste i frumoase apar-
tinind boieruluI NiculaI Flon-
dor, care a lAsat-o apoI mos-
tenire pe jumdtate fiuluI säü
Gheorghe, dupa ce daluse altO
jurnätate, i anume partea din-
spre Panca, fried sale Eufro-
sina, maritata dupd marele boer
206 STORONET-PUTILA
patriot Gheorghe Hurmuzaki. Storonet, pirü, afl. pe st. riu-
Aceastä din úrma parte a tre- letului Putila (v. Putila). Rd-
cut apoI in posesiunea familieI sare de sub:cultnea Polomistea
evreiesti Ohrenstein (v. Storo- si se varsa in Putila, in_fata
Onet Ohrenstein), iar restul corn. Storonet Putila.
proprietAtii din jurul cornund
(v. Storojinet Munteni) a rämas Storonet-Putila, corn.rur., distr.
in stApinirea farnilieI Flondor Vijinita, al card centru e ase-
cu toate drepturile de patronat zat la confluenta piraelor cu
local. acelas nurne, intre Sergieni
Deasupra Storojineului, linga Torachi.
drumul ce duce spre Cernuduti, Suprafata de 69.342; popu-
se afla pind in anii 1866 o co- latia 1656 locuitori ruteni relig.
lonic numeroasa de tigani, gr. or. si ceva israelitI.
Criva, constituitä din fosti robi Se compune (lin douâ sate:
boieresti i fugarY, ce exer- Storonelul, care, impreuna cu
citaú de Idutari i lin- tfrlele Hrabusna i Porculea
gurari. Decimatl prin foametea numara 943 locuitorI, si de care
holera de la 1866, el' au dis- depind cdtunele Brama sub
parut aproape cu totul, fdcind Sadom, Bocaci, Tibeni, Maxi-
loc populatiunel slave venite met si Riza Praleni, impras-
in localitate din partile Gali- date de dealuri invecinate;
tid. (V. Criva, catun al corn. si 2) Putila, cu 389 locuitorf,
rur. BroscOutul si care se compune din catu-
Posedd 2342 hect. pamint ara- nele Bucovätu, Hrabusna, Por-
bil, 814 hect. finaturl, 23 hect. culeni si Zabje, precum si din
gradini, 308 hect. irnasuri, 2096 tirla Zharet, tot pe dealuri. (v.
hect. pOdure. fie-care).
Se gäsesc 338 cal, 449 vite Partea centrald a cornunef
cornute , 560 porci, 1 7 6 e strabatutd de drumul distr.
stupi. Vijnita-Seletin.
Are un ofìciü telegrafo-pos-
Storojinet-Munteni, rnc0e, cu tal; o scoald populara cu 2
administratie specialà, distr. clase si 2 biserici una gr. or.
Storojinet. cu hramul Sf. Nicolae" i alta
Suprafata 28.84 km.2; po- gr. cat.
pulatia 231 locuitori in majo- Depindea odinioarä de CImpu-
ritate ruterfi i israeliti, restul lungul Rusesc.
romini i poloni; relig. gr. or., Inca dela upa ocuparea Bu-
mozaica, gr. cat. rom. cat. cuvinei, era sediul unei jude-
toriI de ocol, avind o percep-
Storojinet-Ohren§tein, mo0e, torie i alte oficii maI miei. Aci
cu administratie speciald, distr. se afla mai multe Wind de
Storojinet. credit si o casa de economic.
Suprafata de 16.77 km.2; po- Populatia cornpusa din hutanI
pulatia 55 locuitori in majori- si in centrul localitatiI aproape
tate israeliti; numal din evrei, se ocupa cu
prasila vitelor, cu plutdritul si
Storonet, ceitun, pendinte de cu industria lemndrieï.
mosia cu adm. part. Putila, Comuna posedd 232 hect.
distr. Vignita. pamint arabil, 1769 hect. fi-
Are 9 casc si 49 locuitori. naturI, 17 hect. gradini, 811
www.digibuc.ro
 STRAJA
hect. imasuff, 255 hect. poeni,
4712 hect. padurï.
Se gasesc 172 cat, 1363 vite
cornute, 794 porci si 250 stupi.
Straja, corn. rur., distr. Ril- Strejinschi, cdtun, pendinte de
dauV, a§ezatä pe malul sting
al Suceveil i lipita in partca
sa de O. de com.Vicovul-de-Sus.
Suprafata 26.42 km.2; po-
pulatia 2896 locuitori, romini
de relig. gr. or. si o f. mica
fractiune de israelitl i germani.
Cuprinde pe lînga vatra co-
mund i tirla Falcaa.
Este strabatuta de drumul
district. Vicovul de Sus-$ipot ;
prin apropiere, pe malul_drept
al Suceavelf, trece linia ferata
Hadicfalva-Frasin.
Are o scoald populara cu 4
clase i o biserica parohiala
cu hramul Adorrn. M. D".
A Lost intemeiata pe teritoriul
numit Branistea", daruit de
Stefan-cel-Mare, prin hrisovul
din 13 Martie 1490, minastireI
Putna. Intfun alt document
al lui Vasile. Lupu, dela 1647,
se pomeneste ca o parte din
acest teriloria a fost usurpata
de catre Unguri i Poloni.
In aceasta localitate se aria Striletchil Cut, (Strileckij-Kut),
o fabrica de lemnärie de re-
zonanta si una de ciment.
Populatia, formata din lo-
cuitorI originaril si din colo-
nistI transilvaneni, se ocupd
cu prasila de oi si de vite marI,
precum i eu exploatarea de
pad mi.
Comuna poseda 400 hect.
arabil, 995 hect. finaturI, 13
hect. gradinl, 386 hect. imasurl,
5367 hect. padurI.
Se gasesc 178 cai, 1823 vite
cornute, 1665 01, 687 pord,
160 stupi.
Straja, mosie, cu adm. part., Strimca, mash) muntos, ce tine
distr. Radauti.
Suprafata 47.95 km.2; po-
207
pulatia 68 locuitori, germani,
rom. cat.
Cuprinde, pe linga sine si
localitatea cu ferastraul Boul.
satul Storonet, com. rur. Sto-
ronet-Putila, distr. Vijnita.
Are 10 case si 54 locuitori.
Strigoaia, stafie de drum de
fer, a liniei Hatna-Cimpulung.
Depinde de com. rur. Par-
testil -de - Jos, distr. Gurahu-
mora.
Are 2 case si 10 locuitori.
Strigoaia, complex de päduri
si pds'uni, la N.-V. de mun- Strimtura, cdtun vechiü, pen-
tele Pusca-Arsa si la S.-0. de
piriul Deea.
Strigoaia, plaiü, ce tine de sirul
muntos Obcina-Mare saU Ar- Strinsul, munte, 1377 m. altit.,
sita, (v. Carpatii Bucovinei),
si care serveste ca trecatoare
(636 in.) alit pentru soseaua
principala ce leaga valea So-
lonetuluI cu a Moldova ell si
pentru linia fer. locala Hatna- Stroe§ti, Corn. rur. distr. Su-
Cim pulu ng.
corn. rur., distr. Cernautl, a-
sezata pe malul dr. al Pru-
tuluï, intre orasul Cernauti
corn. Revna.
Suprafata 11.80 km2; popu-
latia 1.477 loc., ruteni, relig.,
gr., or.
Este linga drumul distr. Cer-
nautl-Hlinita ; tine de scoala
biserica din Revna.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, prasila de vite i cu
pescaritul.
Se gasesc 43 caI, 425 vite
cornute, 13 di si 211 porci.
de spinarea carpatina a Cio-
cilca (vezi Carpatii Bucovinei)
www.digibuc.ro
STROEST1
formind totodatd muntele
Strimca cu 1.356 m. innal-
time.
Strimba, îrlä, pendinte de corn.
rur. Bosancea, distr. Suceava.
Are 3 case cu un singur lo-
cuitor.
Strimba, irld, pendinte de mo-
sia cu adm. speciala Bosancea,
distr. Suceava.
Are 4 case eu 28 locuitori.
Strimbu, deal, distr. Suceava,
354 m. altitud., la N. de tirla
Strimba.
dinte de corn. rur. Presecareni,
distr. Storojinet ; atenenta pa-
rohiala a acestei comune.
facind parte din sistemul mun-
tos al Ráraului, la O. de loca-
litatea si de apa Valea Putnel,
distr. Cimpulung.
ceava, asezata pe dreapta
riuluI Trepar, alluent al pir.
Hranita.
Suprafata 13.01 km2; po-
pulatia 1,952 locu itorI, romini ;
relig. gr. or.
Este in apropiere de drumul
princip,. Suceava-Gurahumora
legata de comunele inveci-
nate prin drumurI de cimp.
Are o seoala populara cu 2
clase i o biserica parohiala
cu hramul Nasterea M. Dom-
nului.
La 1776, era proprietatea
calugarului Stamati,
Populatia formata din locui-
tori originari si din colonisti
transilvaneni, se ocupa cu a-
gricultura i crel'erea vitelor.
Comuna poseda 1.820 hect.
pamint arabil, 222 hect. fina-
 STROESTf
_
ljuri, 17 hect. grädini, 5 hect.
imasuri, 7 hect. si 50 a. pa-
duri, 2 hect. 50 a. helestee.
Se gasesc 138 calf, 664 vite
cornute, 1.313 oi, 540 porci, 50
stu pi.
Stroe§i, moie, cu adm. spec.
distr. Suceava.
Suprafata 7.43 km2; popu-
latia 73 locuitori, clintre care
62 romini; relig. gr. or. s. a.
Se compune: 1) din mosia
Stroesti, pr. zisa cu 5 case si 34
locuitori, cuprinzind si tirlele
Pripasna si Toloca, si 2) din
Oda Gropile.
Depindea odinioara de corn.
Stroesti, si erati in stapinirea
calugarului Stamati.
Stroe§tii-de-Sus, (v. Gogolina).
Struhovitul, rnic afluent, pe st.
Siretului - Mic, ce rasare sub
pbalele munteluI Laurenka si
se revarsd in Siretul-Mic mai
sus de corn. Banila Moldove-
neasca, distr. Storojinet.
Strungiu, cdtun, pendinte de
corn. rur. Banila Moldove- Stupca, corn. rur., distr. Gura-
neasca, distr. Storojinet.
Are 72 locuitori. Tine de
biserica parohiala din Banila
Moldoveneasca.
Stulpicani, corn. rur., distr. Cim-
pulung, asezata la confluenta
piraelor, Negrileasa, Ostra si
Gemine, formind aci un sin-
gur piriu, numit Suha.
Suprafata 53.17 km.2; po-
pulatia 1567 locuitori, români
si putini gerinani si israelitl ;
f.
relig. gr. or. pentru majo-
ritate.
Se compune din vatra sa-
tului cu 902 locuitori si din
catunele:Gura Ostrei, Maciesu,
Magura, Molid, $esul TimoluT,
Sipotu sii Ursoaea (v. fie-care).
208
Este lipita de drumul distr.
si de linia industriald Ostra-
Bucsoaea. Are un oficia postal,
o scoala populara cu o clasa, o
bisericd parohiala cu hramul
Inaltarea Domnulul" si 2 case
de economie.
La 1776, apartinea minas-
tirei Voronet, prin dania facuta
de $tefan-cel-Mare, (la ce an
nu se poate spune cu precisie;
probabil insa ca la 1488, cind a
fost zidita minastirea); o parte
din teritorul ei a ramas la
Rominia, dupii cesiunca Bu-
covinei catra Austria.
Dupd credinta poporului,
numele comunei provine de
la cuvintul rominesc stulpig').
Are mori si ferestee cu in-
dustrie mare.
Populatia se ocupa cu pra-
sila de oi si de vite mail,
precum si cu agricultura.
Comuna poseda 129 hect.
pamint arabil, 800 hect. fl-
natur1,3738 hc. paduri.
Se gasesc 76 cai, 800 vite
cornute, 2100 oi, 450 porci si
91 stupi de albine.
humora, asezata pe piriul cu
acelas nume, intre comunele
Ilisesti la N. si Dragoesti la S.
Suprafata 12.38 km.2; po-
pulatia 2216 locuitori, rornini;
relig. gr. or.
Printr'un drum distr. este
legata cu Ilisesti si cu drumul
princip. Suceava. Gurahumo-
ra, ce trece pe acolo; iar prin
soselee comunale, cu comune
vecine si cu drumul distr.
Suceava-Gurahumora.
Are o scoala populara cu
2 clase si o biserica parohiala
9 0 prkjinA de care se agMA f101 (le
tel 0 care serve0e a scociori :.i a
speria pAstraviI; ace§tia fugind sunt
prin0 In sac (plasà)
www.digibuc.ro
STUPCA
cu hramul Profetul Ilie",
zidita in locul celei Mcute de
boerul Vasile Bals, Ban, la
1766. La 1776, era stapinita
de Maria Bals. Dupa traditi-
une, localitatea Stupca, facea
parte din teriitorul, asa numit
Boul, dupa care s'a numit o
multime de title, d. e. Fata Bo-
ului si altele). Intr'una din
aceste tirle, pare c'ar fi existat
un caste], in locul de undo
s'au desgropat, intre 1884 87,
caramizi, avind in relief oa-
meni inarmati, cavaleri s. a.
La localitatea numitä ,La Va-
I dur s'au gasit rilmasite de
ziduri, oseminte omenesti, les-
pezi s. a. ceea ce denota ca
aci a fost un cimitir. Dupa
legenda, boerul Boul, poseso-
rul acestei localitati, ar fi daru-
it-o minastirei Secul, aflatoare
azi in Rominia si ca monatni
d'acolo ar fi avut aci o stupina.
de unde si numele de Stupca.
Inainte de ocupatiunea aus-
triaca se asezase aci o colonie
de Lipoveni, cart' au emigrat
in urma.
Populatia, formata din lo-
cuitori originarl si din colo-
nisti transilvaneni, se ocupa
cu agricultura si cu cresterea
vitelon
Comuna poseda 1541 hect.
pamint arabil, 129 hect. fina-
turi, 30 hect. gradini, 359 hect.
imasuri, 689 hect. paduri, 2
hect. helestee.
Se gasesc 62 cal*, 697 vite
cornute, 1068 ha. oi, 644 porci
si 62 stupi.
Stupca, rno0e, cu adm. spec.
distr. Gurahumora.
Suprafata 15.84 km.2; po-
pulatia 106 locuitori, germani,
romini si israeliti; relig. rom.
cat. si ev. pentru, germani,
'gr. or. pentru romini si pen-
tru putinii ruteni.
 STUPCA
Se compune: din mosia
Stupca pr. zisa cu tirla Cium-
breana, avInd 3 case si 26
locuitori; din ferrnele Ciocan
La Masina ; din tirlele Dea-
lui Mori si Opcina (v. fie-care).
Forma odata un singur sat
mosie cu corn. rur. de azi
Stupca.
Stupca, afluent, al pir. Hranita
(v. Hranita), rasare mat sus
de corn. Stupca i Impreunin-
du-se linga corn. Ioseffalva
(Tolova), distr. Gurahumora
cu piriiasulCiunciurile, se varsa
In piriul Hranita pe teret. Ro-
miniei.
Sturz, niunte, 1345 rn. alt., la
V. de muntele Grebenul pr.
zis, facind p'arte din Obcina
Capatina. distr. Cimpulung
formind hotarul Intre Buco-
vina si Rominia.
Sub-Prisaca, vezi Lipoveni.
Suceava, district politic §i ocol
judecatoresc, se margineste la
E. si la S. cu regatul Rorni-
niei, la N. cu districlul Sire-
tului si la V. cu districtele
Radautii i Gurahumora. Are
o suprafata de 576 km.2; cu
70.000 de locuitori.
Acest district ocupa o re-
giune al careI sol foarte fertil
variaza intre ses i configu-
ratiune colinara, acoperita in
multe locuri chiar cu paduri,
insa nu prea intinse. Punctul
cel mai ridicat este dealul Tei-
sor, linga Mihoveni (5232 m.).
Pozitiunea favorabila a locali-
tatilor face ca pe unele locuri
sa gasirn podgorii, cum de ex.
la Rus i Uidesti, in cari se
cultiva vita de vie cu destul
succes. Paminturile de aseme-
nea bine asezate i pazite de
curenturile prea marl ale cri-
13 26. Dicionarul Bucovina
209
vatului se preteaza minunat la
agricultura si parte ca pasune
excelenta pentru numeroasele
vite ce se prasesc in acest dis-
trict.
Populatiunea districtului este
mai mult decit pe doua treimi
curat rornineasca, chiar i in
orasul Suceava, unde elemen-
tul evreiesc i cu cel armenesc
aü intrat de timpuria, dar cu
toate adaosele straine de la
timpul ocupatiunel austriace
incoace, n'ati fost in stare sa
cotropiasca dominatiunea ve-
chiului mediti moldovean. In
stratele populatiunei rurale ele-
rnentul nerominesc II formeaza
citeva localitati cu Ruteni, a-
dusl de domnii Moldovei din
Pocutia (Hatna, Milesaut, s. a.),
apoi citeva colonii germane,
cum este de ex. acea din It-
canil-Noi, colonia maghiara din
Iacobesti i colonia de Lipoveni
veniti din Moldova cam tot pe
la finea veaculdf al 18-lea si
asezati in satul Lipoveni.
Districtul este udat de riul
Suceava, a caruI vale larga
constitue sesul propria zis, pe
care se intind cimpiile bogate
bine cultivate ale satenilor.
Suceava intra In district mai
jos de comuna Milesauti si pa-
raseste districtul linga orasul
Suceava, formind Inca un Limp,
aproape pina la localitatea Ros-
cani, hotarul intre Bucovina si
regatul Rominia
Districtul Sucevei este stra-
bâtut de calea ferata princi-
pala Lemberg - Cernautl -
din care se desprinde de citiva
ani incoace in statia Itcani o
linie locala ce duce chiar pina
la orasul Suceava. A fara de
asta districtul este traversat de
drumul principal, asa numita
sosea a imparatului Franz, ce
vine dinspre tirgul Siret si
tinindu-se paraleL cu linia fe-
www.digibuc.ro
SUCEAVA
rata, duce spre punctul varnal
Burdujeni. Din Itcanii-Noi a-
cest drum se indreapta spre
orasul Suceava continuindu-se
apoi in directia spre Cimpu-
lung. Districtul mai are Insa
si alte cal de comunicatie destul
de bune, cum e de ex. cel de la
Suceava spre Bosance i spre
Uidesti, sau cel spre Costina.
Din punct de vedere istoric,
districtul Sucevei este plin de
locuri ce ne amintesc momente
marI din trecutul Bucovinei,
Inca pe cind tinea de princi-
patul Moldovei. Toata supra-
fata de la oras In jos, spre ho-
tarul Romanici, apol in direc-
tiunea opusa spre
arata astazi urmele vechi-
lor intariri ce se prelungeati
din vechca cetate a Sucevei (v.
Suceava oras) pe o parte si
din cetatuia cu numele Zamca
pe alta parte. Jos de tot, ling
poiana Racova, ce tine de co-
muna Uidesti, se vede un
vechiti cimp de lupta &Amin-
tat in repetite rinduri de singe
moldovenesc, unguresc i po-
Ion. Comuna Reuseni este lo-
cul, unde a fost decapitat Bog-
dan Voevod la 1455. St. Ilie
ne arata locul asezamintului
manastiresc fondat de insusi
Stefan-eel-Mare la 1457. Nu
departe de orasul Suceava se
vede Ina si astazi frumoasa
manastire Dragomirna, zidita
la 1602 de Mitropolitul Crimca
s. a. m.
Districtul Sucevei poseda
dupa ultima stalistica: 31.294
hect. pamint arabil, 5702 hect.
finaturi, 850 hect. gradini
vii, 245 hect. imasurl, 9188
hect. paduri si 64 balti si he-
lesteie. Animale domestice nu-
mara districtul : 4653 cai, 11030
vite cornute, 22484 ol, 87
capre, 21897 porci si 3188
stupI cu. albine.
27
 SUCEAVA
Sticeava, ora,, vechea capitaRl
a princIpatuluI Moldovei, astdzI
centru districtual si sedid de
ocol judecdtoresc cu acelasl
nume, este localitate situatd pe
malul ripos din dreapta riu-
lui Suceava, de la care isi
trage probabil si numele.
Ca localitate cu titlu de co-
mund urband, Suceava se com-
pune din orasul Suceava pro-
priii zis, din mahalalele Itcanii-
Vechi, Cotu SeptilicT, Zamca,
si din atinentele Tatarasi, Mi-
toca (armeneste Hatskadar) si
Zotestl sail Postulachi. Are o
suprafatd totald de 23.03 km.2,
cu 1424 de case si o popula-
tiune de 11103 locuitori dintre
cad 4000 sunt evrel, 3000 ro-
maul', iar restul germani, ar-
meni, slavi de diferite vise, etc.
Orasul este legat printr'o
linie feratd locala cu drurnul
de fer principal Lemberg-Cer-
n41-Iasi si Roman, avand ca
i
punct de jonctiune statiunea
Itcani.
Pe drumul principal (car-
patin) orasul este legat cu cele-
lalte localitati marl (Cernduti,
Rddaut.i, Siret, Gtirahumoru-
lui; Campulung) ale Bucovina
iar prin alte patru ad de co-
municatie bune comunica cu
punctele vamale spre hotarul
Rominiei si cu cateva locali-
tat:I din imprejurime (Bosan-
cea, Capucodrului, Costina).
Suceava esle sediul until pre-
fect de district (cdpitan), are un
tribunal provincial, un liceu cu
clase tomanesti, un spital, maT
multe stoli de fete si baieti
si diferite institute de culturd,
intre earl cer mai de seamd
este. Scoala Romina",- socie-
tate nationald, ce sprijineste
al ajUtorol fOndurilor el, elevi
saraci si sustine pe toate cdile
romAnismal. Aci se 'afla 'an
club roman , si o librarie
210
cu tipografie si editurd roma-
neasca.
Istoricul orasului, vechiul
tirg al Sucevei cu cetatea sa
vestità si resedinta domnilor
Moldovel, este bogat in amin-
tiff istorice si ne vom mdrgini
a spune numai lucrurile mai
esentiale. Originea Sucevei pare
a duce pind in secolul al doi-
sprezecelea, desi o traditie po-
pulara ne spune, cum ca lo-
calitatea ar fl fondatd de Dra-
gos-Voda. Ca resedinta a dom-
nilor Moldovei Suceava se po-
meneste intii la anul 1388 si
ramine sediii domnesc pina la
1563, cind scaunul domnilor
Moldovei este mutat la Iasi.
Dupd descriptiile istoricilor si
sapaturile facute in anii din
urma din initiativa guvernului
austriac, Suceava constituia o
cetate de searna cu intdrituri
formidabile, ce se intindeail in
exterior pe o raza de 4 km.
si ale caror urme se mai cu-
nose si astazi (Burdujeni, Sal-
cea). Centrul cetatii il forma
palatul domnesc, aparat in fata
apei Sucevei de un parete sun-
cos natural, iar din celelalte
partI inconjurat cu ziduri si
santuri, de cari tinea probabil
si fortareata Zamca (in urmd
mindstire armeand) ale cdrei
ruine sunt Inca bine conser-
vate. SpArtura de pilmint ce
despartea cetatea de targul ac-
tual si care formeazd albia
afluentului Sucevei, Cacaina,
avea, dupa curn ne spune tra-
ditia de la Stefan-cel-Mare, un
pod suspendat de piele de bi-
voll, legindu-se astfel palatul
cu biserica domneasca (bise-
rica Mirautului) situatd In par-
tea tirgului vechiiii.
Razboaiele multiple ce ail
bintuit tam Moldovei, ail fost
cauza cd tirgul Sucevei si mal
ales cetatea sa fie calcate in
www.digibuc.ro
SUCEAVA
nenumärate rinduri de dus-
mani. Cele mai strasnice ata-
curi le-a indurat Suceava la
1394 din partea Ungurilor, la
1476 si 1484 de catrd Turd, la
1497 din partea Polonilor, sub
regele Albrecht si la 1509 tot
din partea lor, sub Kamie-
nietzki ; la 1538 iarasi din par-
tea Turcilor, insd in repetite
rinduri din partea TAtarilor.
La 1653 a fost asediata si luatd
pe rind de Munteni, de Cazacii
si Tätaril lui Timus, apoi de
Polonil si Ungurif aliati cu
dinsif. La 1675 si 1686 a fost
arsa si pustiita de catrd regele
polon Sobieski si in fine, dupa
ce a mai fost pradatd la 1740
de Cazad, a fost ddrimatd la
1766 dupd insdsi porunca dom-
nului Moldovei Cantacuzino.
De atunci Suceava a inceput
sd decadd si abia de la infiin-
tarea caul ferate incoace sa
mai ridicat putin prin traficul
cu frontiera romand din apro-
piere.
Monumentele istorice rämase
pe urma evenimentelor petre-
cute in Suceava sunt destul de
numeroase si afard de sus men-
tionatele ruine ale foastei ce-
tati si resedinti domnestf sunt
reprezentate prin bisericele ce
sunt Inca in flinta. Cele mai
interesante dintre ele sunt: Bi-
serica cu hramul Sf. Dumitru,
cladità la anul 1534 de $tetan
Vodd, fiul lui Petru Bogdan
si. care a ars la 1809 impreund
cn turnul cel mare, in care se
gasead clopote vechl si pre-
tioase. Biserica cu hramul Sf.
Niculae, claditd la 1611 de co-
misul Niculai Braiescul si. ma-
rele postelnic Nicoard Prdjes-
cul. Aceste doud figureazd as-
tazi ca biserici parohiale. Su-
ceava mal are insd si doud
biserici ortodoxe filiale cu ve-
chime nu mal putin istorica si
SUCEAVA
anume: Biscrica cu hramul St.
Ion Botezdtorul, ziditO la 1643
de domnul Moldovei Vasile
Lupu si biserica din mahalaua
Itcanii-Vechi, cu hramul Ador-
mirei Maicei Dornnului, inte-
meiatd la 1639 de calugärita
Nazaria §i fiica sa Angelina, pe
locul unde se aflase inainte
deja o mintistire de maid, de
care tinea si rnosia Itcanii-
Vechi si care a existat OM
la secularizarea minästirilor de
ctarti Austriaci (1784).
Tot ca monument istoric tre-
bue consideratd si biserica
armeneascd cu hramul Sf.
Axente din cetguia ruinata
Zamca, care a fost odinioard
minastire, intemeiatO la 1602 si
a fost prOdatO si arsa de cazacii
lui Timu§ la 1653. In jurul ei
se Arad hied intäriturlie facute
de regele polon Sobieski, pre-
cum si un turn vechid de chin-
die foarte curios, insä cam
ruinat.
Cea mai veche si interesantd
clädire bisericeasca din Su-
ceava este insa asa numita
veche mitropolie a Sucevei cu
hramul Sf. Gheorghe, avind si
o chinovie de calugOri Insar-
cinatl cu paza moastelor Sf.
Ion-cel-Nou, care este patronul
Bucovinei. ClAdirea inceputd
dupd stilul minOstirei d i n
Putna, la 1514, de catre Bog-
dan-Voda si ispravita de fiul
acestuia, stefan, la 1522, a
fost Inca maritti si infrumuse-
tat5 la 1597 de mitropolitul
Moldovei Teofan si In urmã
(1589) de domnul Wei Petre
$chiopul, iar in urma rämänind
o vreme parasita, a fost res-
tauratti de mitropolitul Jacob.
ln aceastä bisericd ad lost de-
puse moastele Sf. Ion-eel-Nod,
pe cad le dobindise Alexandru
cel Bun la 1402 de la negusto-
rimea orasulul Trapezunt si le
211
asezase in vechea mitropolie,
fondata la 1399 de Iuga-Voda,
insA in urmd distrusd. Aci, in
biserica noun mitropolitana cu
hramul Sf. Gheorghe, ad stat
moastele sfintului pina la 1630
cind ad fost stromutate la Iasi.
La 1686 moastele ad fost insa
luate de regele polon Sobieski
si duse in Galitia, la Zolkiew,
unde ad stat pind la 1783, cind
imparatul Austriei Iosset II, a
poruncit din pornire generoasd
pentru noua sa tarO Bucovina,
sa fie aduse cu mare pompa
inapoi la Suceava.
In fine, maI este biserica Mi-
rautuluI, despre care se zice
cti ar fi pe locul vechii mitro-
polii, intemeiate de Iuga-Voda
la 1399. Restauratà astazi cu
multd cheltuiala si in mod
somptuos din initiativa fon-
dului religionar si a guvernului
austriac, ca monument istoric
demn de atentiune, acest edi.-
ficid prea frumos situat in ve-
chea mahala a Miräutilor, pe
malul girlei din fata cetatii
vechf, cu care vechea mitro-
polie se zice ca era legata prin
pomenitul pod aerian de piele
de hivol, este un adevarat ju-
vaier istoric al bisericei orto-
doxe romine. Cauza devastaril
vechii biserici si mitropolii nu
se documenteaza In istorie.
Pe linga aceste biserici de
rit ortodox, Suceava mal po-
seda una romano-catolicA si
alta greco-catolica, precum si
o capeld protestanta.
Populatiunea Sucevei s'a
ocupat din vremuri cu nego-
tul, proba colonia veche ar-
meneasca, care s'a asezat acolo
si faptul cd Suceava era foe
vamal de capetenie al princi-
patului Moldovei. Locuitoril se
ocupail insa si cu industria,
mai ales cu cojocaria, care se
mentine in parte si astdzi. Pe
www.digibuc.ro
SUCEAVA
lingd aceasta Suceava era PI-
conjurata de pornete intinse,
in cari se cultivad mai cu deo-
sebire mere de soid. De ase-
menea si albinaritul, ba chiar
si cultura vermilor de matase
erad ad in floare.
Ca proprietate comuna Su-
ceava poseda : 1580 hect. pa-
mint arabil, 104 hect. finaturi,
110 hect. gradinI, 2S0 hect.
imasuri, 43 hect, padure. Sta-
tistica animalelor de casa insti
este ; 348 cal, 666 vite cornute,
640 porci si 250 stupi de al-
bine.
Suceava, riu ce ia nastere din
piriiasele Cobiloara si Izvor,
din care cel dintii rasare de
sub coamele sirului muntos
Hrobi, iar al doilea intre po-
virnisurile ramificatiilor de S.E.
Tomnaticului. Lingd corn.
pot Cameral se impreuna Co-
biloara cu Izvorul, formind al-
bia Sucevei, care isI ia apoi
cursul, intil spre N. 'Ana la con-
fluenta cu pir. Ropocel. De aci
Suceava curge o mica distantO
spre O. si se Indreapta apoi
catre N. iar linga corn. Saddu
apuca din nod directiunea spre
Ost. De la Saddu si pana la im-
preunarea cu pir. Falcau ea
este indreptata spre N.-0. de
aci inainte tine !Elsa un limp
directiunea spre O. Pe aceasta
ultima distantO Suceava se
ramified in numeroase brate
cu devenind torentiala. Lingd
com unele Fratautil Noi si Vechi
Suceava se intoarce spre S. O.
si inceata succesif a se anal
ramifica. La S. de corn. Ha-
dikfalva dui face un mic arc
si, curgind pe linga corn. Mi-
lesautul de Sus, se indreapta
mereu spre S. O. pand la pa-
rasirea terit. Bucovinei, schim-
bindu-§1 aceasta directiune un
moment.numai intre localild-
SUCEVENI
tile RusiT-Mandstioarei si R usii-
Poieni. De la Itcanii Noi i pand
la Chi liseni, Suceava descrie
asemenea serpentine destul de
arcuite.
Lungimea acestui riu pe terit.
Bucovinei este de 153 km. si
intrece asadard toate distan-
tele parcurse de celelalte riurl.
Ape le sale au, prin faptul ca
rasar din creerul muntilor Car-
path, caracter aproape cu desd-
virsire torential i cind se umfla
prin topirea zapezilor saú prin
ploi de durata maI mare, Su-
ceava se varsd din cauza inch-
natiunii eh considerabile de 8 m.,
cu mare pulere prin valea sa,
rostogolind in cale-I lungd fa-
rimaturl de stinci i cantitäti
mart de petni i nisip. Cu
toate acestea apa Sucevei e lim-
pede i fiindca se alimenteazd
tot din riulete ce vin din munte,
e foarte rece.
Latimea riului acestuia va-
riazd foarte mult, ajungind la
unele locuri pand la 100 m.
Tot asa i adincimea, care nu
trece de 2 m., ceea ce face cd
nu e practicabild de cit foarte
putin pentru plutdrit i, putind
fi traversata cu piciorul, dis-
penseaza construirea de prea
multe poduri i punti.
Albia Suceveh, mai ales in
partea ei de la munte, e stin-
coasd si adesea ori cu dari-
maturi de pietre, care fac apoh,
cu cit riul ajunge mai la ses,
loc unor prundisuri i lunch
nisipoase destul de intinse. Su-
ceava pricinuieste de multe ori
inundatiunii, desi nu-Si schimbd
la asemenea ocaziuni de atitea
ori matca, precum o face d. ex.
riul Prut.
Afluentii mai considerabili
ai Sucevel pe partea st. sunt:
Ropocelul, Rusca, Tonchii, SA_
ddul, Tomnaticul, Falcdutul,
Laura, Bilca cu piriiasele &Ica
212
Mare si Bilca-Micd, Patrimi-
neasca, Tarnauca, Climdutul,
Horaetul, Patrauceanca, Dra-
gomirua i pir. Rustorba, care
formeazd in parte hotarul spre
Rominia.
Afluentii Sucevei pe dr. sunt :
Pohanicioara, Sipitul cu
Tinosul, Brodina cu
Cuninschi i Brodinorsca,
Ascunsul, Ascuncelul, apoi riu-
letul Putna cu all. sâi Ursoaia,
Putnisoara, Veceul i Scunca-
Mare, apoI Remezeul, Slatina,
Voitinelul, Fintinelul, Saha si
Temnicul, cu piriiasele Tesora,
Horodnic i Toplita, apoi riule-
tul Sucevita cu piriiasele sale
Rusca, Bercheza si V oivo-
deasa, pe o parte si Dragosina.
oarecul, Floca-Havris, Girbo-
vetul si Volovdtul pe cealaltd
parte, apoi pîr. Solca cu all.
sal Glit i Iaslovdtul, pir.
Solonet cu pirliasele Blindetul
Varvata, infine pir.
pir. chea i pic. Racova, care
formeaza hotarul spre Romi-
nia, i la urma Inca Somuzul-
Mic, Bunesti, Raneta, Stu pca
Cinciurile.
Suceveni (sau Tomesti), corn.
rur., distr. Storojinet, asezata
pe partea stingd a SiretuluI-Mic,
la confluenta sa cu marele Siret,
intre Cupca i Petriceanca.
Suprafata 10.22 km.2; popu-
latia 888 locuitori, exclusiv ro-
mini ; religia gr. or.
Este sträbdtuta de drumul
distr. Ciudel-Petriceanca, care
o leap cu statia de drum de fer
Cu pea, a liniel Ciudei-Carapciu ;
are o scoald pop. cu o clasa
o biserica parohiald cu hra-
mul St. Arh, Mih. i Gavril".
La 1503, Stefan-cel-Mare, a
ddruit-o mindstirei Putna, in
posesia careia se gasea si la
1776.
Dupa traditie comuna
www.digibuc.ro
SUCEVITA
trage numele de la intemeie-
torul ei, un sucevean, venit
din Suceava.
Populatia se ocupa cu agri,
cultura i cu cresterea vitelo.r
Comuna posedd 540 hect. pa-
mint arabil, 189 hect. finaturi,
7 hect. 50 a. gradini, 42 hect.
finguri, 687 hect. paduri
Se gäsesc 55 cal, 465 vite
cornute, 267 porch, 25 stupi.
Suceveni, inoie, atenenta a mo-
siei Cupea, distr. Storojinet.
Are 5 locuitori.
Sucevita, corn. rur., distr. Ra-
&tuts'', asezatd dealungul piriu-
lui cu acelas nume, spre S.-V
de corn Marginea.
Suprafata 13.88 km.2; po-
pulatia 1099 locuitori romini;
relig. gr. or.
Printr'un drum distr. este
legata cu Marginea, prin dru-
muri de calarie comunica cu
Argel, Putna, i Poiana-Mi-
cului: are o scoald populara
(fosta mindstireascd) si o bise-
ricd cu hramul Botezul Dom-
nului", ziditd in 1772 de arhi-
mandritul Iosif, staretul mi-
nästirei.
Pe linga biserica asta se afla
aci o alta mai veche, servind
ca mInastire, in posesia cAreia
se afl4 i satul la anul 1586
daruit de domnul MoldoveI
Eremia Movild (v. Sucevita,
minastire).
Populatia, se ocupa cu cres-
terea vitelor i cu exploatarea
de paduri.
Comuna poseda 85 hect. pa-
mint arabil, 276 hect. fineturi,
17 hect. gradini, 5851 hect. pa-
duri.
Se gasesc 95 cal", 433 vite
cornute, 529 oh, 331 porch,
108 stupI,
Sucevita, rnincistire , situata
SUCEVITA.
linga corn. rur. cu acela*nume,
pe malul drept al piriului cu ace-
nume, avind o pozitie pito-
reasca, intre munti distr. Ra-
dautf.
A fost fondata de catre 2
membri aI familiel domneti
Movila, i anume : Gheorghe
Movila, episcop de Radautl,
mat tirziü mitropolit a Moldo-
vef, care zidit cu Invoiala dom-
nului Moldovei Petru Schiopul,
pe moia domneasca Sucevita,
o minastire de lemn. Mal tirzia
fratele acestuia, Eremia Mo-
vila, Mare Vornic domn al
Moldovei intre anil 1695-1606),
a zidit in 1578 biserica prin-
cipala cu zidurile in forma
de cetatue ce o inconjoara
alte cladiri ale minastiril. Bi-
serica aceasta tirnosita cu mare
solemnitate la 1581, serva
azi ca biserica principala cu
hramul Invierea Dornnului"
avind pe linga sine 0 o ca-
pela pentru serviciul de iarna
cu hramul Schimbarea la
fate.
Minastirea aceasta este in-
teresanta pentru pictura sa f.
bine conservata i inuta in
frescuri.
bunurile, cari aü
fost daruite acestei minastiri
sint :
1) Volovatul, de catre mi-
tropolitul Gheorghe Movila,
prin hrisovul din 20 Iunie 2589.
2) Mamäie§li, de catre mitro-
politul Gheorghe Movila, prin
hrisovul confirmat de Duca-
Voda, in 8 Februarie 1669.
3) Intiinsul teritoriii de linga
Sucevita, pe care se afla acum
localitatile Marginea (Predeal),
Voivodeasa i Dealul Ederel,
de catre Voevodul Petru III
Schiopul, prin hrisovul din 6
Ianuarie 1583 ;
4) Muntele Giumalail, de
care surorile Maria 0 Paras-
213
ehiva Arbore, prin hrisovul
confirmat de voevodul Petre
Schiopul la 1 §i 11 Mai 1584 ;
Horodnicul-de-Sus i Horod-
nicul-de- Jos, de catre domnul
Moldovel Eremia Movila, prin
hrisovul din 12 Iulie 1597 ;
6) Jumatate din mo*ia Plo--
nita, a Fptea parte din mo0a
Coste§ti i jumatate din Bar-
bet1 (sail Malineti) de catre
Marele Vornic Iordache Can-
tacuzen, prin hrisovul confir-
mat din 12 Ianuarie 1739 §i
prin hrisovul confirmat de Gri-
gore-Ghica-Voda la 1 Decem-
brie 1740.
In afara de acestea, minäs-
tirea malt poseda mo§ii in Mol-
dova, ca: Mindrgtii, Seminita,
Ibäne§tiï, Magura,
Noscova, Verbica, Osone§til
David
Astazi minastirea are un
egumen i 10-12 calugäri.
Sucevita, atenenta a mo0ei cu
adm. part. Marginea, districtul
Radauti.
Sucevita, rtulq, afl. pe dr. Su-
cevel, räsare sub Poiana Ma-
rulul, nu departe de Dealul
dintre Humori (in dosul carul
da na§tere pir. Humor, ce tine
de basinul Moldovei). Prime0e Suhardul, (Dealul ..Suhardului)
mai sus de M-rea Sucevitel pe
st. pîrîiaele Rusca i Berche-
za, pe dr. pirliawl DragoOna,
apol mai prime§te linga corn.
Fürstenthal pe dr. pir. Soa-
recul i pe st. pe Voivodeasa
mai ia pe dr. incä pirîiaele Suharzelul, ptrtu, afluent pe dr.
Floca i Havris. Ram ificindu-se
in mijlocul corn. Marginea, taie muntelui Suharzel §i se re-
cimpul Horodniculul, la MO
sat. Volovat mal jos de vadul
Andreiesei, piriului Volovatu-
lui, apol pîr. Girbovatul §i se
varsa in Suceava, in drept. Suharzelul, munte, 1709 m. ce
localit. Bädautif, districtul Ra- tine de gruparea de culmi cu-
dautt
www.digibuc.ro
SUHARZELUL
Suha, cdtun, pendinte de corn.,
rur. Buqoaea, distr. Cimpu-
lung.
Are 13 sase 0 108 locuitori.
Suha, rtulet, afluent pe dr. Mol-
dovei, ce ia n4ere la poalele
Obcinei Ursulul, sub Poeana
Sirbului i, primind pe dr. a-
fluentii Gemene i Negrileasa
apoi pîriiaele Brangti §i Do-
retea, iar pe st. ia sub Valea
Seaca, formind Valea Suhelel
uda satele Stulpicanii i Frasin
varsindu-se in Moldova, in
fata corn. Bucpaia, districtul
Cirnpulung.
Suhard, cdtun, pendinde de corn.
rur. CiocaneV, distr. Cimpu-
lung.
Are 5 case §i 23 locuitori.
Suhard, g rupare de culnu,
ce tine de Carpatii Margi-
n4 Transilvaneni §i se des-
prinde din masivul Inaului, la
NV.. de local. Cirlibaba, pre-
lungindu-se ca creasta sub nu-
mele de Prelugii Gagii, [Ana
spre hotarul Bucovinei, atin-
gindu'l odata cu muntele Virful
Vulvei, ce se ridica din am-
bele parti.
micd remificatie a rnuntilor
Suhard (v. Carpatii Bucov.)
cu piscul Virful Caprei, ce se
gase0e nu departe de local.
Iacobeni distr. Cimpulung.
Bistritei, isvor4te sub poalele
varsa in Bistrita mai sus de
corn. Iacobeni, distr. Cimpu-
Lung..
noscutd sub numele de Muntil
 SUHEI
Suhardului (v. Carp. Bucovi-
neI) si se gäseste In apropia-
rea local. Iacebeni, districtul
Cimpulung.
Suhei, cdt., pendinte de corn. rur,
Cuciur Mare, distr. Cernduti.
Are 4 case si 19 locuitori.
Suhei (riul secat), ptriu, afluent
pe st. Siretuli, ia nastere din
pad. Zatalova, si se varsd
In riul Siret, in fata haltei dr.
de fer Sahy, corn. Berhomet
p. S. distr. Starajinet.
Suhoverha (Suchowercha), corn.
rur., dirtr. Cotrnan, asezatd,
In masa compacta, nu departe
de malul drept al pIrluluI So-
vita, Intre corn. Clivodin si
tirgul Cotman.
Suprafata 9.63 km.2; popu-
latia 1740 loc., rutenI, gr. ort.
214
Este situata lingd drumul
principal Cerndutl-Zaleszezyki ;
are o scoala populara cu o
clasd i o biserica parohiald
cu hramul Sf. 3 Erarle.
Aceastd comund este men-
tiontä Intr'un hrisov al luI
Stefan-eel-Mare, din anu11503,
precum i Intealtul al lui te-
fan-cel-Tindr, din 6 Oct. 1519.
La 1776 se gasea In posesia
episcopiei de Radauti.
Ii trage numele de la cu-
vintele rusesti: sucho-uscat
werch-Inaltime, munte.
Populatia, se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna posedd 773 km.
parnint arabil, 15 km. finaturi
90 km. gradini, 78 km. ima-
suri, 180 km. paduri..
Se gasesc 163 cai, 146 vite
cornute, 824 oi, 109 porci
63 stupi.
www.digibuc.ro
SVINENCHII
Suhoverha, mo,sie, cu adminis-
tratia distr. Cotman.
Suprafata 2.87 km.2; popu-
latia 17 locuitori, israeliti, ru-
teni i poloni.
Sumata, mic afluent pe dr. Mol-
dova ce räsare din Pad. Co-
laculuI i, formind Vale._ Su-
mata, se varsä In Moldova,
lingd vatra satului Fundul Mol-
dova distr. Cimpulung.
Susid (Suszycz), tfrld, facind
parte din satul de rescdinta
Plosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Svinenchtf (Swynerlkyj), cdtun,
pendinte de corn. rur. Tora-
cenI, distr. Vijnita.
Are 128 locuitorI.
Sandru, pirtu, afluent pe dr.
Moldovei, räsare Intre Opcina
Boul si Arsita Caprei si se
varsd la cotitura Molciovei
mai jos pe orasul Cimpu-
lung.
$andrull-Mare, 'mute, 1145 m.
alt., intre Magura Vacii
Sihloaea, distr. Radduti.
$anturi (Schanzen), catun, pen-
dinte de com. rur. $erdutil-de-
Jos, distr. Cernduti.
Are 209 locuitori.
Nuwirea provine dela MO-
turile facute aci, In scop de
a se inchide comunicatia In
aceastd vale. La ce epizod rdz-
boinic s'au fdcut, nu e precis,
dar se pare cd dateazd din vre-
mea regelui polon Sobieski.
Mai inainte se cunostea
gropile unde se asezaserd tu-
nurile. De asemenea s'a gasit
aci i o poartd ziditä.
$arul-Dornei, cätun, pendinte
de tirgul Vatra-Dornei, distr.
Cimpulung.
Are 254 locuitori romini, gr.
or. si o scoald populard.
Scabora (Szkabora), *id, pen-
dinte, de mosia cu adm. part.
Lasciuca, distr. Cotman.
cheTa, corn. rur., distr. Su-
ceava, asezatd pe partea sting
a pirfuluI cu acela§ nurne, a-
proape de orasul Suceava.
Suprafata 9.96 km.2 ; popu-
latia 1462 locuitori, romini;
relig. gr. or.
Este strabatutd de drumul
distr. Suceava-Pdrhäutif, ce se
continua apoi spre Cacica ; a-
proape de drumul princip. Su-
ceava-Gurahurnora.
Are o scoald populard cu 3
clase si o biserica parohiald cu
hrarnul Sf. Nicolae".
La 1776 era In posesia lo-
gofdtului Lupu Bals.
Aci se aflä o fabrica de spirt.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 1313 hect.
parnint arabil, 204 hect. fina-
0.111, 24 hect. gradini, 50 hect.
imasurl, 30 hect. pd(luri, 50 a.
helestee.
Se gasesc 99 cal', 509 vite,
1038 oi, 430 porci, 34 stupi.
Schda, mo0e, cu adm. spec.
distr. Suceava.
Suprafata 12.26 km.2; popu-
latia 143 locuitori, dintre cari
52 vorbesc 1. rom., 36 L rut.,
34 1. germ. si '19 L polond ; in
privinta relig, 54 slot gr. or.,
36 gr. cat., 27 rom. cat., '15
www.digibuc.ro
mosaici si 11 de alte religii.
Se compune 1) din mosia
eheia pr. zisd cu 14 casc
84 locuitori,1 rnpreund cu tirla
Putrida, 2) din ferma La Finat
si 3) din (fabrica de spirt Ce-
reteia).
Depindea odinioard de corn.
$cheia (vezi $cheia corn.).
$cheía, 'Arta, afluent pe dr. Su-
ceveI, räsare sub culmea mun-
telui Teisoara i, udind corn.
Sint Me, se varsd In Suceava,
in drept. localit. Schea, distr.
Suceava.
SerAuff, sat, vechia din care
s'a format in timpul din urmd,
2 comune cu adm. part. $e-
rdutil- de-Sus si Seräutii-de- Jos,
(v. fie-care).
E mentionat pentru prima
oard, inteun hrisov din 20 Iunie
1453, unde se spune cd o ju-
mdtate apartinea unui logofdt,
numit Mihail. Prin hrisovul din
25 Ianuarie 1476, trece in std-
pinirea mindstirei Putna. La
1776, era in posesia mindsti-
reI Sf. Spiridon din Iasi.
De acest sat depindea la
1780 si catunul Slobozia
Slobozia, care
cu timpul s'a identificat cu o
patte a satului ce S'a deslipit
 5ERAuTti-DE-joS
sub numele de Serdutii-de-Jos
(v. Serdutii-de-Jos).
Seräutif - de -Jos, (Unter - Sze-
routz , saü Slob6dka) , corn.
rur., distr. Cerndutl, asezatd
pe piriul Serduti, in vecindta-
tea localitatilor Jucica-Noud
Sadagura.
Suprafata 6.43 km.2; popu-
latia 797 locuitori, ruterif, gr.
ortod.
Cuprinde pe linga satul de
resedintd cu 578 locuitori si
cdtunul Santulli i tirla Izavca
(v. fie-care).
Este ling drumul comunal
ce leagd corn. Serdutisi-de-Sus
de Sadagura, precum i lingd
drumul princip. Noua Sulitd-
Sadagura-Dobronovdt.
Are o scoalä populard cu
o clasd i o bisericd parohiald
cu hramul Sf. Spiridon".
Forma pind in timpurile
din urmd, impreund cu Se-
rdutii-de-Sus, o singurd co-
mund numitd SeräutI (v. Se-
räutI).
Aci s'a asezat in timpuri o
colonie de Oranl scutelnicl, din
care pricind localitatea s'a nu-
mit Slobozia sau Slobozia
Serdutului, care colonie era
pendinte multd vreme de satul
vechiú Seräuti, si a lost punctul
de gravitatie in jurul cdruia
s'ail format locuintse noi, de-
venind cu timpul o comund cu
adm. part.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea de vite.
Comuna poseda 478 hect.
pamint arabil, 34 hect. finaturi,
20 hect. gradini, 132 hect. ima-
surI, 30 hect. padurl si 0 hect.
20 a. helestee.
Se gasesc 59 cal, 170 vite
cornute, 54 di, 118 porci si 29
stupi de albine.
SerAutii-de-jos, Slobozia
216
Serautilor), rnoie, cu adm. 5eräufff-de-Sus, moie, cu adm.
part. dist. Cernauti.
Suprafata 2.85 km.2; popu-
latia 71. locuitori, israeliti si
ruteni, gr. or., gr. cat. si rom.
cat., apoi 3 romini s. a.
Seräutff - de - Sus, (Ober - Sze-
routz), corn. rur., distr. Cer-
nautsf, asezatä pe piriul Serdut.,
la poalele culmei Horodistea,
spre O. de corn. Zadóbrovca
si putin la N. de Sadagura.
Suprafata 23.40 km.2; popu-
latia 1730 locuitorI, ruteni, de
relig. gr. or.
Printr'un drum comunal bine
intretinut, este legatd cu corn.
Jucica - Noud ; are o scoald
populard cu o clasä si o biserica
parohiala cu hramul Adorm.
M. D.
Forma pind in timpurile
din urma, irnpreund cu Se-
rautil-de - Jos, o singurd co-
mund numitd SerautI, (vezi
Seraut1).
In partea de N. a comunei,
linga muntele Horodistea, a
stationat odata regele polon
Sobieschi, cu armata sa. Iota-
ririle facute cu acea ocazie pare
acorespunde cii urmele de sa-
paturi de ling cdtunul San-
turf, se vad si azi. ApoI,
gasit ad i o multime de sdbiI,
ghiulele si potcoave.
Interesanta este in aceasta
localitate o casa foarte veche,
despre care poporul crede ca
comunicd prin suterane cu dea-
lul Horodistea.
Populatia, se ocupd cu a-
gricultura §i cu cresterea de
vite.
Comuna posedd 1278 hect.
pamint arabil, 129 hect. fina-
WrI, 4 hect. gradinI, 22 hect.
imasuri, 906 paluri.
Se gäsesc 87 cai, 316 vite
cornute, 248 oi, 269 porcl. si
4 stupi.
www.digibuc.ro
EROCHIÏ
part., distr. CernautI.
SuprafaIa 1.55 km.' ; popu-
latia 126 locuitori, ruteni, gr.
or. si gr. cat., poloni si israeliti.
Cuprinde pe lînga mosia Se-
rautii-de-Sus pr. zisd,
lele urmätoare: Berdo, Gra-
fiuca, Plescea, Vihoda, Za.
Groblia, Za. Potocom.
Serbaniuca, (Szerbaniwka),
pendinte de vatra satu-
lui Cadobesti, corn. rur., Ca-
dobestI, distr. Cotman.
Serbäuff (Scherboutz) , corn.
rur., distr. Siret, asezatd pe
piriul Hatna, intre corn. Cala-
findesti si alinesti lui Cupa-
renco (Suceava), lingd hotarele
cu Rominia si cu districtul
Suceava.
Suprafata 12.36 krn 2 j popu-
latia 1254 locuitori, rutenï,
relig. gr. or.
Este lipitd de drumul distr,
Siret-Hatna ; are o scoala popu-
lard cu o clasa si o bisericd
cu hramul St. Vasile".
La 1776 era in posesia vor-
nicului, Constantin Sturdza.
In aceastd localitate se afla
o fabrica de spirt.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 1225 hect.
pamant arabil, 221 hect. fdna-
tuff, 35 hect. gradinI, 201 hect.
imasuri, 371 hect. päduri.
Se gdsesc 63 cai, 520 vite
cornute, 870 de oi, 443 porci
si 92 stupi.
Serbäuff, mosie, cu adm. part.,
distr. Siret.
Suprafata 8.77 km' ; popu-
latia 68 locuitori israeliti in
majoritate ; restul poloni, ro-
mini, rutenl i germant
Serochii (Sezrokyj), eel-tun, pen-
 *EROPAN
dinte de satul de resedinta
Plosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Are 4 case si 22 locuitori.
$eropan, deal, 518 m. alt., In-
tl e cornunele Burla la O. si
Volovat la N.-V., distr. RA-
$esul - Mintistirer, grid, pen-
dinte de satul Vatra Moldo-
vitef, care la rindu-i este o
parte din comuna rurala Vatra-
Moldavitei, districtul Cimpu-
lung.
cdtun, pendin-
te de corn. rur. Stulpicani,
distr. Cimpulung.
Are 19 case si 94 locuitori.
Sipenit (Szipenitz), corn. rur.,
distr. Cotman, asezata, in masa
cornpacta, pe ambele maluri
ale pirlului Sovita, in vecinatate
cu Lujeni si nu departe de riul
Prut si de localitatea Berhomet
pe Prut.
Supra fata 15.06 km2; popu-
latia 2898 locuitori ruteni, de
relig. gr. or.
Cuprinde pe langa vatra sa-
tuluf cu 2607 locuitori i ca-
tunul Luh (v. Luh, catun).
Printr'un bun drum cornu-
nal, este legata cu drutnul
principal Sniatin-Cernauti, ce
se afla la o departare numai
de I km. de comuna ; de ase-
menea cornunica cu drumu-
rile Aistr. Berhornet pe Prut.-
Cotman i Lujeni-Viteliuca,
precum i cu drumul principal
Cernauti-Zaleszczyki (Galitia).
Are o scoala populara cu
2 clase si o biserica parohiala
cu hramul Nasterea M. D."
zidita la 1812 de catre Durnitru
de Costin.
Aceasta localitate este una
din cele mai vechi din intreaga
6231. Dic(ionaru Bucovinei
217
Bucovina, judecand dupa lucru-
rile ce s'au gasit in parnant,
apartinand epocei de transitie
de piatra si bronz.
In cronici gasim localitatea
amintita pe la 1400. Iu secolul
urmator Sipenitul figureaza
chiar ca centru al unuf tinut,
ce disputau cand Moldova,
cind Polonia, sub numele de
Terra Sipenitiensis. Petru
cel Schiop ridicase localitatea
chiar la rangul de targ.
Tot aci se afla i un ochiü
de mare, de care sunt legate
felurite legende locale.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu prasila de vite;
multi din locuitorï tree insa
peste vara In Romania eau-
tand de lucru.
Comuna poseda 1757 hect.
pamant arabil, 98 hect. fina-
turi, 23 hect. gradini, 67 hect.
imasuri, 88 paduri, 25 hect.
helestee.
Se gasesc 45 calf, 897 vite
cornute, 126 of, 187 porci, 32
stupi de albine.
cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 7.02 km2; popu-
latia 82 locuitorl, in majoritate
israelitf, restul rulenf i po-
lonf.
ipot (Sipot-Cameral),corn.rur.,
distr. Radauti, asezata in mare
intindere pe ambele parti ale
Sucevel, la isvoarele ei, pre-
cum si pe piraiele din care se
formeaza Moldova.
Suprafata 263.29 km.2; po-
pulatia 2555 locuitori hutani si
o mica fractiune de israeliti.
Se compune: 1) din satul de
resedinta, care impreuna cu
tirlele Brodina-Haburna, Mol-
dova - Smidestf, Moldavschii-
Plos, Pohanesti-Arsita, Poha-
nesti-Gheza i Pohanesti-Pro-
www.digibuc.ro
SWOT
zeri ; 2) din catunele: Brodina,
Hreben, Hrobi, Isvoru cu Bo-
beica, Ialovicioara, Iarovita,
Meles, Meles-Cobele, Moldova-
Aluni, Moldova-Gaina, Moldo-
va - Hreben, Moldova - Sulita,
Moldova - Stirbul, Pohanesti,
Ropocel i Sarata, (v. fie-care);
si 3) din tirlele : Brodina-Buc,
Moldova - Cruiea, Moldova -
Spentora i PohanestlTasu-
lita (v.fie-care).
Este legata printr'un drum
distr. cu Vicovul-de-Sus. Ulti-
mul capat al acestui drum se
sfirseste In locul nurnit Lucina,
continuindu-se spre Cirlibaba
(Cimpulung) numai printr'un
drum de munte.
Are un oficia postal in ca-
tunul Isvor cu Bobeica ; doua
scolf populare cu cate o clasa,
una in satul de resedinta
alta In Moldova-Sulita ; o bi-
serica parohiala cu hramul
Prof. Ilie" In satul de rese
dinta ; alta locala in Moldova-
Sulita si 2 capele de cimitir
in Brodina-de-Sus i Isvor.
La 1776, era 'hied numai un
grup de case pe teritoriul nu-
mit Branistea. Numelesäù este
pomenit, pentru prima oara,
inteun hrisov al lui Stefan-
cel-Mare, 17 Noembrie 1501,
prin care se confirma ca pro-
prietate a minastiref Putna.
In aceasta localitate, la ki-
lometru 50 al drumului distr.,
se alflà un pod peste Suceava,
in a Orin' apropiere Hui face
o cascada de 4 m. intr'o pozitie
foarte romantica.
Populatia, formata din hu-
tani, se ocupa cu exploatarea
de paduri, cu prasila de cal si
de oi, precum i cu stinaria.
Comuna poseda 146 hect. p.
arabil, 3765 hect. finaturi, 5240
hect. imasurT, 9480 hect. poem,
28960 hect. paduri.
Se gasesc 750 cat, 3480 vite
28
 $rpoT
cornute, 6000 de of, 1028 porci,
40 stupI.
Sipot,localitate cu moard, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Berhomet-pe-Siret, distr. Vij-
nita.
Are 10 case si 132 locuit.
Sipot, moie, atenenta a rnosiei
cu adm. part. Isvor, distr.Ra-
dautl.
Are 12 case si 28 locuitori.
Se compune: 1) din tirlele
Pircalab si Sarata ; 2) din lo-
calitatea cu herghelia Lucina
si 3) din localitatea cu cazar-
ma Bobeica (v. fie-care).
$ipot- pe - Siret, (Sipot - Privat),
corn. rur., distr. Vijnita, ase-
zata pe Siretul-Mare, aproape
de confluenta piraelor din care
Isi ia nastere Siretul.
Suprafata 1 /.12 km.2; popu-
latia 586 locuitorl, hutani, gr.
orient.
Cuprinde pe finga satul de
resedinta cu 566 locuit. si ca-
tunul Bursucail (v. Bursucail
catun) cu care e legat printr'un
drum care e practicabil nu- Si§catiff (Sziszkoutz), coin. rur.,
maI vara si duce peste pla- distr. Cotman, asezata, in masa
iul Surdinului la Seletin.Tot compacta, linga lacul Zaldbe
pe aci trecea inainte un drum la N-0. de cele 4 lacurI marl
strategic cu serpentine ce se din carI curge piriul Sovita,
vad si asta-zI, construit find
cu ocazia ocuparii BucovineI
de catre Austriaci. A fara de
asta, com. Sipot e legata cu
localitatea Storonet-Putila prin
doua poteci de calarit, dintre
cari,una trece prin valea Focsa,
iar cealalta prin valea Porcu-
linuluI
Are o scoala pop. cu o clasa
si o biserica parohiala cu hra-
mul Sf. The" precum si o ca-
pela situata in partea de N. a
comunei.
Teritoriul $ipotuluI este a-
coperit de admirabile paduri
218
de brad si tine de fideicornisu
baronului Vasilco, ce'sI are re-
sedinta in Berhomet-pe-Siret.
Aci se gäsesc patru haituri
(ecluze) de apa asezate la con-
fluenta piraelor, din care se for-
meaza riul Siretul (v. Sire-
tul, rill).
Populatia, compusa exclusi
din hutani, se ocupa cu ex-
ploatarea padurilor si creste-
rea vitelor.
Comuna poseda 37 hect. pa-
mint arabil, 343 hect. finaturi,
4 hect. 50 a. gradini, 893 hect.
imasuri, 329 hectare poeni si
8980 hect. paduri.
Se gasesc 52 cai, 382 vite
cornute, 366 ol, 196 porci si
65 stupI.
Sipota, cdtun, pendinte de corn.
rur. Gemine, districtul Cimpu-
lung.
Are 10 case si 47 locuitori.
Sipotul, cdtun, pendinte de corn.
rur. Stulpicani, district. Cirn-
pulung.
Are 39 case si 188 locuitori.
intre Iujinet si Borauti.
Suprafata 9.06 km.2; popu-
latia 1475 locuitori, rutenI, gr.
orientali.
Prin drumuri de tara este
legata cu comunele vecine;
are o scoala populara cu 2
clase si o biserica parohiala
cu hramul Nasterea M. D.".
Aceasta comuna este men-
tionata, pentru prima oara,
inteun hrisov din 1739. La
1766-67 s'ati asezat aci emi-
grat1 din Galitia. La 1776 era
In posesia boeruluI Iordache
Pascan.
www.digibuc.ro
$OLDAN
Populatia se ocupa cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1256 hect.
pam. arabil, 49 hect. finaturi,
82 hect. gradini, 144 hect. ima-
surf, 4 hect. paduri, 17 hect.
helestee.
Se gasesc 214 cal, 832 vite
cornute, 819 01, 321 porci, 66
stupi de albine.
$i§ciutf, mo#e, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Supratata 4.85 km.2; popu-
latia 26 locuitori, In majoritate
ruteni, restul polonI si israe-
lip'.
Soarec, tirld, pendinte de mo-
sia Marginea pr. zisa, care la
rindu-I face parte din Margi-
nea, mosie, atenenta a mosiei
cu adm. part. Marginea, distr.
Radautl.
Soarecul, pirlu, afluent pe dr.
Suceviteil (v. Sucevita) ; rasare
sub poalele muntelul Piatra
Muierilor, nu departe de obir-
sia riuletulul Humor (ce tine
de basinul Moldovei) si dupa
ce formeaza valea Soarecului,
se varsa In Sucevita, in drep-
tul satului Fürstenthal, distr.
Radauti, gura In gura cu piriul
Voivodeasa.
olbog, munte, 1495 m. alt.,
spre N. O. de muntele Giuma-
lau si spre N. V. de Piatra,
Stinei, facind parte din siste-
mul muntos al Raraului, distr.
Cimpulung.
Solcian, deal (748 m.), cunoscut
sub numirea de Virful sol-
clan", In partea de V. a catu.
nuldf Lunca-Frumoasa, pen-
dinte de corn. rur. Crasna-Il-
schi, distr. Storojinet.
Intre virful Soldan si Lun-
ca-Frurnoasa curge Siretelul.
 $0MUZUL
$omuztd, pirta, afluent pe st.
Molclovei ; izvoreste intre satele
Mazanaesti i Dragoesti si for-
mind in cursul sau hotarul
intre Bucovina si Rominia, se
varsa apoi in Moldova, pe
terit. rominesc.
$petchi (Szpetki), sat, care,
impreunä cu satul Stebne, for-
meaza corn. rur. Stebne cu
Spetchi, distr. Vijnita.
Are 160 locutori, hutani,
gr. or.
$tefanovca, vechia cdtun, pen-
dinte de corn. rur. Babin, distr.
Cotrnan.
Acum face parte integranta
din zisa comuna.
tefanovca (Stefanówka), ca-
tun, pendinte de mosia cu adm.
part. Babin, distr. Cotman.
Are 2 case si 11 locuitori.
$tirbet, vezi
$tirbet, nume de sat vechiü,
care astazI poarta numele
Chiliseni (v. Chiliseni).
munte, (1497 m.) ce
tine de lantul carpatin al Lu-
cinei (v. Lucina, lant muntos),
si se aflä in apropierea localit.
Moldova (Sulita), distr. Ra-
dautI.
Subranet (Szubranetz), corn.
219
rur., distr. Cernauti, asezata
in masa compacta pe ambele
parti ale piriului eu acelas nu-
me, la locul unde el formeaza
2 lacurl, spre V. de corn. Za-
dobriuca.
Suprafata 14.56 km.2; popu-
latia 1650 locuitori, ruteni, de
relig. gr. or.
Cale de 2 km. la O. trece
drumul princip. Cernauti
Sadagura Uscie Biskupie ;
prin drumuri de tara cornu-
nica cu localitatile din partea
de S. si O.
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul ,,Adorrn. M. D.".
Aceasta comuna este men-
tionata, pentru prima oara,
intr'un hrisov din 18 Oct.
1434, in care se spune ca
domnul Moldovei Ilie, a da-
ruit-o boerului Stan Babici.
La 1641 a fost pustiita ; dar a
fost populata iar14. In acest
an, se gaseste in hrisoave, ca
apartinea familiei hoeresti Stro-
escu, de la care a trecut la
minastiriea Voronet, in a ca-
rei posesie se gasea si la 1776.
In 1739. a trecut pe aci ar-
mata ruseasca sub comanda
generalului Münich.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vite-
bor.
Comuna poseda 1163 hect.
pamant arabil, 62 hect. fina-
turi, 10 hect. gradinii, 164
www.digibuc.ro
$VERCHA
hect. irnasuri, 9 hect. padurt
si 9 h et. helestee.
Se gasesc 157 cat, 312 vile
cornute, 546 oi, 98 pore]. si
76 stupi de albine.
5ubranet, mosie, cu adm. part.
distr. Cernauti.
Suprafata 3.29 km.2; popu-
latia 70 locuitori, poloni, israe-
liti si in fine ruteni gr. or. si
gr. cat.
Subranetul, ptrtit, afluent pc
stanga Prutului, rasare dea-
su pra comunei cu acelas nu
me sub dealul Mohila si se
varsa in Prut, mal jos de sa-
tul Rohozna, unindu-se, ina-
inte de varsare, cu gurile pi-
raielor Zadabriuca si Moscof.
muntos, ce constitue
una din ramificarile de Nord
a Carpatilor Paduresli din Bu-
covina si mai poarta I numele
de Muntii Racova (v. Carpatii
Bueovinei).
Surdinul, munte (130 / m.), ce
tine de lantul carpatin cu ace-
lai nume si care mai poarta
si nurnele de Muntii Racovei.
Pesle curmatu ra acestui munte
duce un drum vechiu (v. Pasul
Su r din).
vercha, ttrld, pendinte de
mosia Vicovul-de-Sus, propriu
zisa distr. Radautl.
 T
Tabora, tild, pendinte de mo- Tarnifa, munte, 1416 m. alt. Tiirii§eni, corn. rur., distr. Si-
sia Seletin, atenentd a mo- fdednd parte din culmea Gre- ret, asezatd la isvoarele pd-
siei cu administratie particu- benul, intre Obcioara la N. riului Cotovat, intre Mihuceni
lard Iszor, distr. Rdriduti. si Clifi la S., distr. Cimpulung, si Prevorochi, lingd hotarul
Aci se aflä o cazarmá mare formind hotarul intre Bucovina dinspre distr. Cernduti.
construitd pentru adapostirea si Rominia. Suprafata 6,75 km.2; po-
de trupe la caz de invazie. pulatia 1026 locuitori ruteni
Are, impreund cu tirlele $i- Tarnofka cu Bucovinca (Bu de relig. gr. or. si colonist:1 ger-
pitul si Ulma, 3 case si 9 lo- kowynka) , cdtun , pendinte mani de conf. ev.
cuitori. de Dihtinet, satul de resedintä Este situata linga drumul
al córn. rur, cu acelas nume, princip. Cerndutif-Siret si punc-
Taborovca, mo0e, care, im- distr. Vijnita. tul final al drumurilor distr.
preund cu alte cloud mosil : ce vin de la Cuciur-Mare si de la
Bakalówka si Persolowka, Tartarec , 'Arta , afluent pe Hliboca ; are o scoald populard
formeazd mosia cu admi- stinga Moldovel, isi adund cu o clasd si o bisericd parohi-
nistratie particulard Verbdutl, apele sale in jurul culmel Ob- ald cu hramul Adorm. M. D.
distr. Cotman. cioard, care da pecea-l'altä parte Aceastd comund e mentio-
Are 3 case si 20 locuitori. nastere isvoarelor unite ale pi- nata, pentru prima data, la
riului Tatarca, ce tine de basi- 1672. La 1776, apartinea ma-
Tandoaca, complex de coline nul Bistritel. Desparte in cursul zilului Ioan Sava. 1780 a fost
0 tin*, distr. Storojinet , sad culmile Ddrimoasa si Dea- unitd cu Mihuceni si Trestiana.
se märgineste la N. cu piriul lul Glodulul si se varsd la
Dundvdtul care o desparte de poalele culmel Cocosel, mai Täri§enT, mo0e cu adm. part.,
Bahna si Imasu din dreapta sus de corn. Breaza, distr. distr. Siret.
Micului Siret ; la E. cu ogoa- Cimpulung. Suprafata 3.55 km.2; popu-
rele corn. Cires si cu cimpul latia 84 locuitorl, israelitiru-
Dundvdtului ; la S. cu dealul Tatalova, padure, din care is- terff, rornini, germani s. a.
Cirligata si cu padurea Bata- vordste piriul Vijnita-Mare, La 1784, numal cu Trestiana.
rani : iar la V. cu ogoarele intre comunele Rastoace si Populatia se ocupd cu agri-
comunelor Bdnila Moldove- Berhomet pe Prut, distr. Vij- cultura si cu cresterea vitelor.
neasca si Augustendorf. nita. Comuna poseda 700 hect. pd-
mint arabil, 55 hect. finaturi.
Tarnauca, catun, pendinte de Tatar,poiand,1017 m. alt., lino 10 hect. gradini, 185 hect. irna-
corn. rur. Mihalcea, distr. Cer- pidul Tesna. distr. Cimpulung, suri, 47 hect. padurl.
nduti. la hotarul Bucovinel cu Tran- Se gäsesc 83 cal, 376 vitecor-
Are 105 locuitori. silvania. nute, 240 porci, 32 stupl.

www.digibuc.ro
 TATARCA
Tätarca, cäun, pendinte de corn.
rur. Cirlibaba, distr. CImpu-
lung.
Are 12 case si 35 locuitorf.
Tätarca, trlâ, pendinte de corn.
rur. Fundul Moldovei, distr.
ampulung.
Are 4 case si 18 locui-
torf.
Tittarca, arld,pendinte de mosia
TurcAutf, pr. zisa, care la rin-
du-I este o parte nurnal din
mosia cu adrn. part. Iurcdutl,
distr. Cotman.
Tätarca, munte, (1552 m.), ce
tine de lantul carpatin al Lu-
cinef (v. Lucina, lant rnuntos)
si se and in apropierea localit.
Cirlibaba, distr. Cimpulung.
Tätarul, ceztun, pendinte de corn.
rurald Poiana-StarnpeT, distr.
Cimpulung.
Are 25 case si 98 locuitorf.
Aci se afld o ecluzd (un
hait).
Tätarul, (Dosu i Fata), corn-
plex de padurf i finate, intre
piraele Tesna si Tesnita, distr.
ampulung.
TAtarul, cu Poiana TAtaruluI,
culnze, ce tine de grupul mun-
tilor din jurul Poiana-Stampei
si care se considerd ca rami-
catie a Carpatilor mdrginasf
Transilvaniel (v. Carp. Buco-
vinei.
Tritära§, complex de ptidurl, fi-
nete i irnasurI, imprejurul ora-
sului Suceava, distr. Suceava.
Teipara, mic munte, distr. Su-
ceava, 522 tn. alt., la S. de
Mihovenf i BunintI.
Temnicul, piritaq, ce rdsare in
222
apropierea orasului Raddutl,
sub Dealul Crucif i impreu-
nd cu Or. Saha se varsä in
Suceava (v. Saha).
Teodoreni, ttrld, pendinte de
tirgul Vatra-Dornei, pr-zisd,
distr. Cirnpulung.
Teodore§tii,(sau Toderesti), corn.
rur., distr Suceava, a§ezata nu
departe de malul sting al pir.
Solonet.
Suprafata 9 i 1. km.2; popu-
latia 920 locuitorf rominf ; relig.
gr. or.
Se compune din vatra sa-
tuluf cu 361 locuitorl si din
satul atenent Pietroasa.
Printr'o scurta sosea comu-
nald este pusd In comunicatie
cu drumul distr. Suceava-Ca-
cica, precum i cu linia ferata
Hatna-Cimpulung.
Este statie de drum de fer ;
are un oficiu telegraf postal ;
o scoald populard cu o clasd
o bisericd parohiald cu hra-
mul Sf. Arh. Mihail i Ga-
vril" ce are ca atenentd bis.
filiald din Solonet.
La 1776, era In stApinirea
boerului Darie Donicf.
Cornund mftritd cu colonii
transilvAnene, are o fabricd de
spirt si un frurnos caste].
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cresterea vitelor.
Comunaposedd 917 hect. pa-
mint arabil, 96 hect. lint:turf.
6 hect. gradinl, 241 hect. irna-
surf, 634 hect. palurf.
Se gdsesc 33 cal, 280 vite
cornute, 347 of. 270 pord, 56
stupf.
Teodore§ti, mo0e, cu adm. sp.
distr. Suceava. Suprafata 21.62
km.,2; populatia 159 locuitorf,
in majoritate rom. ; relig.
gr. or.
Se compune din mosiile: 1)
www.digibuc.ro
TEREBLECEA
Teodorestf pr. zisd cu 18 case
si 12 i locuitorï, care depin-
dea odatd de Teodorestf corn.
(vezi Teod. corn.) si 2) So-
lonet.
Teodorovca, mo0e, cu adm.
spec. distr. Suceava.
Teplita, îr1d, pendinte de mo-
sia cu adm. part. Lucavet,
distr. Vijnita.
Tereblecea (Terebleti) - Nem-
teascA, com. rur., distr. Siret,
lipitA de corn. rur. Tereblecea
Romineascd (v. Tereblecea Ro-
mineascd).
Suprafata 29.76 km.2, irn-
preund cu Tereblecea - Roml-
neascd ; populatia 1278 locui-
torf germani, de cord. ev. in
majoritate, restul rom. cat.
Se compune : 1) din satul
de resedintA, care impreund
cu tirlele: La Hotemplot si La
Crucea lui Jacob, numArd 1263
locuitorf; si 2) din ditunul
la Prisaca (v. La Prisaca
cat.).
Are aceleasl drurnurf de co-
municatie ca si Tereblecea-Ro-
mineascA (v. Tereblecea-Ro-
mineasca); statie de drum de
fer a linief Hliboca-Siret; are
o scoald popular-A gerrnard cu
4 clase.
Una din cele mal prospere
colonif germane din Bucovina,
intemeiatd In anul 1787, pe
teritoriul corn. rur. de azi Te-
reblecea-RomineascA (v. Te-
reblecea-Rornineascd).
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor ;
esceleazd insd printr'o prasild
de caI, f. mult cAutatI.
Se gdsesc 351 cal , 743
viLe cornute, 760 pord si 30
stupf.
Tereblecea ( Tereblestf)- Romi-
TEREBLECEA
neascd, corn. rur., distr. Siret,
asezatä In rnasa compacta, in
apropiere de malul sting al Si-
retului i in vecindtatea locali-
tAtilor : Stircea, Opriseni, Std-
nestii-de-Jos, Poeni, Sindutii-
de-Sus si Garbauti.
Suprafata2 9.76 km.2, im-
preund cu corn. Tereblecea-
Nemteascd, de care este lipitä ;
populatia 2600 locuitori rominf,
de religie gr. or., si putini po-
lonf, germanf s. a.
Cuprinde pe lîngl satul de
resedintä i tirlele: Figoruvca
si La Molnita.
Prin drumuri de tard este
legata cu comunele susmen-
tionate precum si cu drumul
princip. Cerndutf-Siret, ce trece
prin apropiere ; are un of. te-
legraf; o scoald populard cu 3
clase i o biserica parohiald
cu hramul Sf. Arh. Mihail si
Gavril".
Aceastä comund este men-
tionatd, pentru prima data,
inteun hrisov din 2 Fevruarie
1508, prin care Bogdan .Vodd,
o da'rueste mindstirei Neamtul.
Trecu apoi in posesia Vistierni-
cului Ursache, care-o dete gi-
nerelui sat' Ioan Bals. Fu cum-
paratd apoi, de cdtre episco-
pul de Rddduti, Calistru, prin
hrisovul din 15 Mai 1724. Dupa
aceasta trecu In posesia mi-
ndstirei Putna, prin ce impre-
jurdri, nu se stie ; probabil insd
cd a fost daruitä, de catre epis-
copul Calistru, prin graia viu,
la moartea sa subità, acestel
mindstiri, a cdrui egumen fu-
sese el inainte. Iscindu-se o
ceartd asupra posesiund el, in-
tre mazilul Stefan Stircea din
Pantiri, de o parte si minds- distr. RadautI.
tirea Putna, de alta, Grigore
Ghica, pin documentul din Tesna, cätun, pendinte de com.
15 Ianuarie 1748, o atribui rur, Poiana-Stampel, distr.Cim-
mindstirei Putna, In a card pulung.
posesie se gasea si la 1776. Are 6 case si 38 locuitori.
223
La 1780, a fost unitä cu Stircea.
In partea de N. a localitatei,
se vede un sant, numit de po-
por Santul lui Sobieschi", in
privinta cdruia circuld 2 le-
gende : una cd aci s'a luptat
Sobieschi cu Turcii; iar alta,
santul a servit de aparare
locuitorilor contra Tatarilor.
Pe teritoriul acestei comune
s'a asezat, in anul 1787, o co-
lonie de germani, infiintind o
comund cu adrninistratie spe-
ciald numita Tereblecea-Nem-
teased ( v. Tereblecea -Nern-
teased) ; iar comunef de atunci
i s'a dat, spre deosebire, supra-
numele de RomIneascd.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vi-
telor.
Aceastd comund, impreund
cu Tereblecea-Nernteascd, po-
sedd 2590 hect. pamint arabil,
607 hect. fineturf, 57 hect. gra-
dinf, 473 hect. imasuri, 733 hect.
padurf.
Se gdsesc 242 caf, 962 vite
cornute, 440 de of, 1035 porci
si 60 stupT.
Tereblecea (Tereblesti), mosie,
cu adm. part., distr. Siret.
Suprafata 16.92 km.' ; popu-
latia 91 locuitori, ruteni, in
majoritate ; restul israeliti, ro-
mini, s. a.
Cuprinde pe lingd mosia Te-
reblecea, pr. zisd, cu 8 case si
57 locuitori si ferma Dubova
(v. Dubova, ferma).
Tesoara, mic afl. al pir. Horod-
nicul, ce rasare sub dealul Fa-
tului si se varsd In Horod-
nic, mai sus de corn. Marginea,
www.digibuc.ro
TINIS
Tesna, prü, afluent pe st. Dor-
nei, izvordste in apropiere tic
muntele Cucureasa, in Transit-
vania i formeaza impreund
cu afluentul sau Cosna, dintr'o
parte si din alta hotarul Bu-
covinef spre Transilvania. In
fata corn. Cosna, unde se im-
preund ambele piraie, ele intra
pe teritoriul Bucovinei si se
varsa in Dorna, ceva mar sus
de corn. Dorna-Cadreni, distr.
Cimpulung.
Tesnita,pirta, afluent pe st. Dor_
nef, rasare la poalek coamet
muntoase La Runcu si se
varsd In Dorna, mai jos de
cdt.Podul-Cosnef, distr. Cimpu-
lung.
Timon, iotrtü, all. pe st. Moldovet,
izvoreste sub muntele Leafa
si dupa ce desparte culmile
Recetisul i Dealul Negru, se
varsd in Moldova, IMO corn.
Fundul-Moldovei, distr. Cim pu-
lung, formind valea Timonultu.
Timoteir, rnir afluent, al riule-
tuluf Moklovita; rasare de sub
poalele munteluf Timotei si se
varsa In Moldovita, aproape
in fata pir. Lungulet, ce vine
din partea dreapta.
Timotef, rnunte, ce tine de cul-
mea cu acelas nume (v. Car-
patil Bucovinei, Opcina-Mare
sau Arsita). Se gaseste in a pro-
pierea localitateii Rusir-Moldo-
vitei , distr. Gurahumora
are o inaltime de 1198 m.
Timotel, culme scurtd, ce se
desprinde ca ramificatie de V.
din sirul carpatin Opcina-Mare
sau Arsita, avind un pisc
ce poartd acelas nume. (v. Car-
patif Bucovine0.
mic afluent pe dreapta
 TINOSUL
al pir. Putna, care se varsa In
r Moldova, distr. Cimpulung (v.
Putna), räsarind intre muntil
Strinsul, Alun i Dealul Ti-
nis.
Tinosul, afluent al pir. Sipitul ce
se varsa in Suceava (v. Sipi-
tul) ; rasare de sub poalele si-
ruluï muntos Lucina.
Tirsu, pddure, distr. Cimpulung,
la N.-V. de corn Ciocanestï.
Tisnecica, culme rnuntoasd,
ce formeaza o ramificare a
muntilor Surdin sau Racova
si se gaseste linga local. Ser-
ghie, distr. Vijnita.
Tisnitchif, (Tysnickij) cdtun,
pendinte de corn rur. SergienT,
distr. Vijnita.
Are 181 loc. hutanï, gr. or.
Tisovatul, cdtun, pendinte de
corn. rur. Comaresti, distr.
Storojinet.
Atenenta a parohiei din Co-
rnaresti.
Tisovitul, complex de coline
impddurite 0 de finefurm,
distr. Storojinet, din care izvo-
reste piriul cu acelas nurne.
Este in partea de N. a pa-
durel Fintinita.
Tisovitul, pirtu, afluent pe dru-
mul Siretuluï, ce rasare intre
pad. Fintinita si culmea Ti-
sovatului si se varsa in Siret
in dreptul localit. Panca, distr.
Storojinet.
Tisovitul, pîrUa, ce rasare a-
proape de dealul Petros, nu
departe de valea HlibicioculuI
(comuna Cuciur-Mare, distr.
CernautO si se varsa in pir.
Derehluï (v. DerehluI), in fata
siruluï deluros Tisovat.
224 TOLOVA
Ti§duff, corn. rur., distr. Su- doveï, rasare din Runcul Ari-
ceava, asezata pe malul drept nisului i dupa ce ocoleste cul-
al riului Suceava i lipita de mea Dealul Mare, se varsa in
satul Lisaura. Moldova, in fata plaiului To-
Suprafata 6.98 km.a ; popu- plita, distr. Chnpulung.
latia 793 locuitori, romini ; re-
lig. gr. or. Tocmitura, vechia cdtun, pen-
Printr'un scurt drum de cimp dinte de corn. Fratautul-Ve-
este legata de drumul distr. chiu, distr. Radauti i identi-
Suceava-Chiliseni; are o bise- ficat asta-zi cu vatra comund
rica cu hramul Sf. Arh. Mih. mentionate.
Gavril" zidita la 1735 de Ad s'au gasit rämäsite de
boerul Dinu Cantacuzino i o ziduri, pietre i caramizi, des-
scoala populara cu 2 clase. pre carï, crede poporul, c'ar
Aceasta comuna este pome- provenì de la un vechiu castel,
nita Inteun hrisov, datind din al carui proprietar fugind de
14 August 1432. La 1776, era frica Tatarilor, ingropat
proprietatea boerului Ionache comorile intr'o fintinä.
Cantacuzino.
Populatia se ocupa cu agri- Tocuritura, tirld, pendinte de
cultura i cresterea vitelor. mosia Horodincul-de-Jos, ate-
Comuna poseda 428 hat. nenta a mosiet cu adm. part.
pamint arabil, 90 hect. finaturi, Hardeggthal, distr. Raclautf.
8 hect. gradini, 92 hect. irna-
suri, 5 hect. paduri. Todorescul, culme secundard,
Se gasesc 41 caï, 300 vite ce tine de lantul muntos al
cornute, 160 de ol, 182 pord, Raraulul si se grupeaza In
52 stupi. valea Izvorului Alb la V., In
cea a Moldovei la N. si in
Timpa, munte, (1241 In.) ce vaile Suheï i Slatioarei la E.,
tine de lantul carpatin al Lu- purtînd numirile de Magura
cineI (v. Lucina, lant muntos) Cailor, Magura Batrina i Obci-
si se afla in apropierea corn. na Ursului i in apropierea
Breaza, distr. Cimpulung. localit. Stulpicani, distr. Cirn-
pulung.
Tirnauca, tîrld, pendinte de corn,
rur. Fratautul-Nou, districtul Todorescul, munte, ce tine de
Radautl. partea centrala a cateneï car-
patine a Raraului (v. Raraul,
Tirnauca, mic afluent, pe st. 1ant muntos). Are 1612 m. Se
Sucevei; rrtsare dintre dealurile afla in apropierea localit.. Po-
Tirnauca i Unghiul Popif jorita, distr. Cimpulung.
se varsa In Suceava, in fata
sat. Fratautsul Nou, distr. Ra- Toloca, tirld, pendinte de mo-
dauti, despartind rnicele sesurï sia Stroestï, atenenta a mosieï
Jacoleasa i Cîmpu-Mare. cu adm. spec. Stroestï, distr.
Sucea va.
Tocarca, pddure, intre Vijenca
Mare si Mica, In vecinatatea Tolova sau Strimba, nurnire;
corn. Vijenca, distr. Vijnita. veche romaneasca a corn. rurale
de azi Ioseffalva, distf. Gura-
Tocila, plrtu, afluent pe st. Mol- humora.
www.digibuc.ro
 TOLOVA-MICA
Nu m i rea de Tolova se gaseste
pomenita inteun hrisov da-
tInd din 1435 ; jar numirea de
Strimba inteun alt hrisov
din anul 1434.
Tolova se imparte: In To-
lova Mare, pe care este ase-
zata colonia maghiara Iosef-
falva si In Tolova-Mica saU
Vornicenl, sediul familiilor ro-
mine§ti.
moqie, cu adm.
spec. distr. Gurahumora.
Cuprinde pe linga mosia To-
lova-Mica, pr. zisa, si ferma
la Sipot.
Suprafata 1.91 km2; popu-
latia 23 locuitori, aproape top'.
israelitl.
Are 5 case.
Tolovan, vezi Manzthal. Tomnaticul-de-Sus, munte, ce
tine de sirul carpatin Obcina
Tomescul, mic deal, (418 m.) Feredeul §i se gaseste linga
pe dreapta Siretului Mic, intre hotarul Ungarid, nu departe
Cupca §i Suceveni, distr. Storo-
jinet. Pe marginea lui de E.
curge pir. cu acela§ nume.
Tomescul, pirtu, afluent pe dr.
al rhiletului Siretul Mic, rasare
sub dealul Fundatura si se
varsa in Siretul Mic, aproape
de gura acestuia, intre cornu-
nile Cupca si Suceveni, distr.
Storojinet.
Tome§ff, vezi Suceveni.
Tomnatic, mic afluent, al pir.
Demacu§a, ce se varsa In
Moldovita (v. Demacusa); ia
nastere sub poalele culmei
Hropa.
Tomnaticul, afluent, pe st. Su-
cevei, rasare sub muchia de
N-V a sirului carpatin cu ace-
la§i nume si se varsa In Su-
ceava, mai jos de cat. Frasin,
distr. Radauti, impreunindu-se
6231. Dic(ionarti Bucovina.
225
aproape pe gura sa cu pir.
Falcau.
Tomnaticul, niasiv muntos,
in partea de N. a Carpa-
tilor Padurosi din Bucovina-
(v. Carpatii Bucovinei) a-
vind ca punct culminant
pe muntele Iaroveta (Iaro -
weca). La O. acest masiv e ToporAutl, (Toporoutz), cont.
legat cu nodatura Stara-Vip- rur., distr. Cernauti, asezatd
cina §i ocupa spatiul Intre
vaile Sarate4 a Ceremu§ului
-Alb, a Ialovicioarel si a Cobi-
hoard.
Tomnaticul-de-Jos, mink, ce
tine de §irul carpatin Obcina
Feredeul si se ridica nu departe
de ora§ul Cimpulung, la o inal-
time de 1297 de m.
de comuna Sipot Cameral,distr.
Radauti, avind o inaltirne de
1567 m.
Tonchtf, mic afl. pe st. SuceveT
ce rasare sub muntele Scupu
§i se varsa in Suceava, linga
sat. Ulma, distr. Radautt
Tonenchii, cdtun, pendinte de
com. rur. Sergieni. distr. Vij-
nita.
Are 3 case si 25 locuitori.
Toplita, ttrld, pendinte de mo§ia
Horodnicul-de-Jos, atenenta a
mosid cu adm. part. Hardegg-
thal, distr. Radauti.
Toplita, complex de ',Mitre
live* intre Ascutita Mica
la S., Moldova la N-0 si Sa-
latnicul la V.
Toplita, mic afluent, al Or.
Saha, care, impreuna cu pir.
www.digibuc.ro
TOPORAUTÏ
Horodnicului, se varsd in
Saha, intre comunele Horod-
nicul:de Jos §i Horodnicul-de-
Sus, distr. Radauti (v. Saha),
rasarind de sub deal urileLau ra,
nu departe de izvoarele pir.
Slatina, lînga Voitinel, distr.
Radauti.
In masa compacta, pe partea
sting a pidului Hucail, cam
spre N. de Rarancea, linga
hotarul din spre Basarabia §i
anume In fata localitatei ru
se§ti Calincauti.
Suprafata 51.10 km' ; popu-
latia 5108 locuitori rutem de
relig. gr. or. si ceva israeliti.
Este lipita de drumul distr.
Jucica - Veche-Cernauca ; prin
drumuri de tara comunicd cu
localitatile de S-0, precum
cu Basarabia.
Are un acid postal ; o
scoala populara cu 4 clase
§i o biserica parohiala cu hra-
mul Prof. Ilie", zidita de Dom-
nul Moldovei Miron Movila-
Barnovschi, care find inchis
§i apoi decapitat la Constanti-
nopole in 1633, face urrnatoa-
rea mentiune despre ea, in tes-
tamentul säü : in Biserica de la
Toporautl, unde zac oasele pa-
rintelui meü Dumnezeil sa-I
pomeneasca sa aiba (exe-
cutorif testamentari) a o gati
de isprava. Probabil e ca
aceasta biserica a fost ineeputa
de un mo§ al ski, caci
se gaseste o notita la in-
ventarul ei, in care se spune
ca a fost zidita la 1560 ; se
poate, insa, ca data sa fie gre-
sal
o traditie spune ca aceasta
biserica a fost darimata de
turd, si ea la repararea ei,
dulgheril, In lipsa de scard, au
sburat de sus, prin ajutorul
29
 TOPORAUTI
unor aripi de sindrila, iscodite
de O.
Comuna, este mentionata
pentru prima oara in an ul 1435.
La 1776, era in posesia minas-
tire! Barnovschi.
In padurea de lInga aceasta
comuna, se afla dotra lespezi
mart de piatra, despre cari
circula credinta, ca astupa in-
trarea ce duce la o ascunza-
toare, unde se afla lucruri
scumpe adunate acolo de hoti.
In aceasta localitate se ga-
seste o fabrica de spirt.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cresterea de vite si
exploatarea de padurt.
Comuna poseda 2750 ha.
pamInturt arabile, 520 ha. flna-
turi, 167 ha. gradini, 478 ha.
imasurt, 1014 padurI si 0.86
ha. helestee.
Se gaseste 262 calf, 1491 vite
cornute, 1416 ot, 981 pord si
128 stupi de albine.
ToporAuti, movie, cu adm. part.,
distr. Cernauti.
Supratata 20.63 km.2; popu-
latia 108 locuitort, israeliti, ru-
tent gr. cat., poloni si ger-
mani.
Cuprinde pe ling mosia To-
porauti, pr. zisa, si tirlele :
Bilovidec, Bud, Gropi, Lame-
zina si Zalisna.
TorAceni (Toraki), corn. rur.,
distr. Vijnita, asezata pe OW
Putila, Intre Chiseliteni si Sto-
ronet-Putila.
Suprafata 24.37 km.2; popu-
latia 884 locuitorl rutent; relig.
gr. or.
Se compune din vatra satu-
luI cu 443 locuitori si din ca-
tunele: Hrebin, lame, Lisco-
vet, Riza, Riza Henceriv-
sca, Rosisnet, Socole Hence-
rivsca si Svinenchii.
Satul de resedinta este MO
226
drumul districtual Vijnita-Sto-
ronet Putila ; are o biserica
locala cu hramul loan Bote-
zatorul" si tine de scoala din
Chiseliteni.
Era odinioara catun si de-
pindea de Campulungul Ru-
sesc.
Populatia, formata din Hu-
tani, se ocupa cu prasila de
vite, cu stinaria si cu exploa-
tarea de 'Adult
Comuna poseda 129 hect. pa-
mint arabil, 891 hect. flnaturi,
8 hect. 50 a gradini, 440 hect.
imasuri, 988 hect. padurI.
Se gasesc 74 cat, 1360 vite
cornute, 1730 de oi, 50 pord
si 242 stupi.
Toutri, corn. rur., distr. Cotrnan
asezata, In masa compacta, la
isvorul unlit piriias, afluent
al Nistrului, Intre localitatile
Dorosauti la N. si Zastavna
la S.
Suprafata 10.41 km.2; popu-
latia 2112 locuitori rutent, gr. or.
Este strabatuta de drumul
distr. Zastavna-Dorosautf, care
o pune In comunicatie cu dru-
mul distr. Zastavna-Iurcauti-
Horosauti, precum s't cu dru-
mul principal Cernauti-Zales-
zezyki (Galitia); prin dru-
mull de tara comunica cu co.
munele de prinprejur, pre-
cum si cu drumul princip.
Noua Sulita - Cernauti - Uscie
Biskupie (Galitia).
Are o scoala populara cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul Adorm. M. D."
La 1776, o jumatate apar-
tinea IlinceI Donicioaia ; iar
cealalta jurnatate Marie! Doni-
cioaia si boerului Ionita Strisca.
Cronica ne spune ca aci s'ail
asezat numerosi emigrati din
Galitia.
Populatia se ocupa cu. agri-
cultura.
www.digibuc.ro
TRAVIEN
Comuna poseda 15752hect.
pamint arabil, 16,hect. finaturi,
4 hect. 50 a. gradini, 50 hect.
imasuff, 2 hect. 50 a. paduri,
4 hect. helestee.
Se gasesc 176 cat, 383 vite
cornute, 456 ot, 255 pord, 101
stupl.
Toutri, movie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 3.96 km.2; popu-
latia 45 locuitori, ruténI, is-
raeliti, si poloni; rutenit sin-
parte gr. Cat., parte ront cat.
si gr. or.
Toutri, grup de stinci, ce se
gäsese pe inaltimea din apro-
pierea comund cu acelas nume,
distr. Cotman, si care se con-
tinua in forma de lant de ripe
si dealurl calcaroaso, mat de-
parte peste hotar, in Podolia
si Galitia.
Tovarenca (saü Bilyj-Potok),
sat, pendinte de corn. rur. Pe-
traseni, distr. Vijnita.
Are 110 locuitori, impre-
una cu catunul Sadchiv.
Tovarnita, sat, pendinte de torn.
rur. Rastoace, distr. Vijnita.
Are 469 locuitori si cu-
prinde pe linga vatra satulut
cu 323 locuitori 0 catunele:
Tencelo si Ocolena (v. fle-
care).
Trasinettil, (probab. din numirea
Frasinetul) afluent, al pir.
Siretel (v. Siretelul), cu care
selmpreuna linga localit. Igestl
distr. Storojnet ; rasare tntre
Poiana Buculut si pad. Iges-
tflor, distr. Storojnet.
Travien, culme, constitue
una din ramificitrile de N. ale
Carpatilor Padurosi (v. Car-
pat-it Buc.
 TRAVIENUL 227 TURLIV

Travienul, munte, 1225 m. ce tionata intr'un hrisov al lui Tripul, vechid cdtun, pendinte
tine de culmea Travien (v. Bogdan-Voda, cu data de 2 de corn. rur. Cirlibaba, distr.
Carp. Buc. ) $i se gase$te Febr.. 1508. Cimpulung.
lingd local. Lapupa, distr. Probabil ca mai tirziu a
Vijnita. fost distrus, cad la 1776, era Turculet, ptriu, rasare pe
numal mosie cu citeva case, in poalele muntilor Feredeul si
Trepare, pirtiff, ce rasare posesia minästirel Barnovschi. Bitca $i, dupa ce ocole$te
lingO corn. Stroe$U, distr. Su- In aceastd localitate s'au masivul muntos Turculova se
ceava si impreunindu-se linga gasit unelte de piatra din epoca varsa in riuletul Moldovita,
sat. Zdhare$ti cu pirlia$ul Pri- neolit ica. linga localit. Argel.
pasna, formeaza impreunä al- Populatia, se ocupd cu agri-
bia pir. Hranita, udind corn. cultura $i cu cre$terea vitelor. Turculova, pisc, ce tine de
Liteni, distr. Suceava. Comuna posedä 603 hect. rarnificarile muntilor Obcina
pamint arabil, 60 hect. fineturi, Feredeul (1256 m.).
Trestiana (sau Dirnca), corn. 9 hect. 50 a. gradini, 26 hect.
rur., distr. Siret, a$ezata intre imasurI, 34 hect. padurI. Turletchi, pirtu, afluent pe st.
corn. Hliboca 0 Mihuceni, pe Se gäsesc 61 cal, 265 vite PrutuluI, rOsare sub dealul
piriul Hotovät, afluent al Sire- cornute, 130 porci $i 60 stupl. Cohutova in Galitia $i se
tului. varsä In Prut, MO corn. Ora-
Suprafata 7.51 km2; popu- Trestinet, complex de mid sent, distr. Cotman, formind
latia 785 locuitori , romini ; coline, de finete $i pawn!, OM la vdrsare hotarul Intre
relig. gr. or. precum si locuri arabile, intre Galitia $i Bucovina.
Prin drumurl de tarii co- Cire$ $i Ciudei, distr. Storojinet
municA cu corn. invecinate sus Turliv, ttrld, pendinte de mosia
mentionate, precum $i cu dru- Trif, cdtun, pendinte de corn. rur. Iurcauti, pr. zisa, care, la rindu-I
mul princip. Siret-Cernauti. Ru$if- pe -Boul, distr. Cimpu- este numai o parte din mosia
Are o $coalä populara cu lung. Este a$ezat pe piriul cu cu adm. part. Iurcautl, distr.
o clasà; tine de biserica paro- acela$ nume, afluent al piriului Cotman.
hiala din Mihuceni. Bout.
Aceastä comuna este men- Are 70 locuitorl.

www.digibuc.ro
Tapul, cdtun, pendinte de coin.
rur. Cirlibaba, distr. Chnpu-
lung.
Are 13 case si 56 locu-
itori.
Tapul, pisc, ce tine de M-til Tarinca (Carenka), ttrld, pen-
Cirlibabei. Are o inaltime de
1663 m. si e situat In apro-
pierea corn. Cirlibaba, distr.
Cimpulung.
Tarina, cdtun, pendinte de corn.
rur. Doroteia-Plotonita, distr.
Cimpulung.
Are 7 case si 38 locu-
itorI.
Tarina-Lasoc (Caryna-Lasok),
cdtun, pendinte de corn. rur.
distr. Vijnita.
Are 7 case si 43 locuitori.
Tarina-Lasoc (Caryna Lasok),
ttrld, pendinte de mosia cu Tibeni, sat vechiü, distr. Siret, Turent (Zurin), corn. rur., distr.
adm. part. Milie Bohosiewiez, care cu timpul a disparut.
distr. Vijnita.
Tarina-Lasoc (Caryna Lasok),
tir/d, pendinte de mosia cu
adrn. part. Milie-Flondor II,
distr. Vijnita.
Tarinca (Carynka), ttrld, pen-
dinte de rno§ia cu adm. part.
Luca, distr. Cotrnan.
Tarinchi (Carinky = TarinI
mid), cdtun, pendinte de rno-
§ia cu adm. part. DubdutI, distr.
Cotman.
Are 25 case si 71 loc.
dinte de mosia cu adm. part.
Lentestf, distr. Cernauti.
Tarschi (Carski), ttrld, pendin-
dinte de vatra corn. rur. Stau-
ceni, distr. Cotman.
Tarschi (Carski), ttrld, pendinte
de rnosia cu adm. part. Stau-
cenl, distr. Cotman.
Tiranca, culme, 506 m., ce tine
de reg. deluroasd dintre Siret
si Suceava si se gäseste In
apropierea corn. Cdlinestii-luI-
Cuparenco, distr. Suceava.
Cernauti, asezatd pe malul
La 1776, era aci nurnai mo-
sia cu acest nume, in posesia
mindstireI Solca.
La 1777, s'a intemeiat pe
acest teritoriu o. colonie ma-
ghiard numitä Istenseghit, (v.
Istenseghit).
In apropierea sa, se afla
odinioard satul PlesintI, amin-
tit intr'un hrisov din 1587.
www.digibuc.ro
TIfina (v. Cecina), culme, 559 m
la V. de orasul Cernauti, tine
de regiunea deluroasd dintre
Prut si Siret. Pe virful acestei
inältimI, cu aspect dominant
asupra väll Prutului si ora-
suluI CernautI, cu Impreju-
rimile sale, se gäsesc ruine f.
interesante a cdror origind s'a
atribuit mult timp epocii Go-
tilor, cu toate cd ele dateazd
de la regele polon Cazimir (v
Cernduti, oras).
Topenl (Zopeny), sat, alipit
la corn. rur. PiedecautI, distr.
Colman.
La 1776, fdcea parte din
corn. NepolocautI, ca i Piede-
cautI (v. Nepolocautp.
Numele provine de la un
vechl posesor al Mu. Pentru
celelalte v. Piedecaull.
drept al PrutuluI, linga hota-
rul cu Rorninia.
Suprafata 7.03.2; populatia
861 locuitorl, In majoritate ru-
ten!, gr. or. ; restul
rorninI si polonl.
Cuprinde pe lingd satul de
resedintä TurenI cu 803 locui-
toff i cdtunul Vama (v.Vama).
Este situato lingd drumul
TURENI
principal CernauV-Vama;prin-
tr'un drum de tara, avfnd un
anume vad peste Prut, cornu-
nica cu Rusia.
La 1777, era stapinita de
Vasile Braescu. In 1780 a fost
unita cu localitatile: Sucevita,
230
Cotul Bainschi si Mamornita.
Populatia formata din locui-
tori original-I, peste cari au
venit colonisti din Transil-
vania, se ocupa cu agricultura
si cu cresterea de vite.
Comuna poseda 369 hect. pa-
www.digibuc.ro
TUREW
mint arabil, 82 hect. finaturi. 13
hect. gradirif, 59 hect. imasurf si
36 hect. paduri.
Se gasesc 60 cal, 222 vite
cornute, 105 oi, 212 porci si
29 de stupI de albine.
Ududovici (Ududowicz), tírld, La Inceputul secoluluI al Unghiul-Popii, ttrld, pendintède
pendinte de mosia Babin pr. XVII-lea se afla aci o colonie corn. rur. FrAtäutul-Nou, distr
zisd, care la rindu-I este o ungureascd. In apropiere de RAI:Mutt.
parte din mosia cu adm. part. Uldesti se afld In mijlocul unef Are 3 case si 4 locuitorI.
Babin distr. Cotman. pddurl un lumini§ ce poarta
numele de Racova, unde se Ursoaia, cdtun, pendinte de corn.
Uídesti, corn. rur., distr. Su- zice cd ar fi avut loc o cioc- rur. Stulpicani, distr. Ompu-
ceava, asezata la o departare nire lntre trupele unguresti lung.
de 3 km. de .malul drept al moldovene§tI. Are 8 case si 43 locuitorI.
riului Suceavea, la intrarea sa Populatia se ocupd cu agri- Aci se gdseste o fabrica de
în Romlnia. cultura, cu cresterea vitelor si seinduri cu 6 gatere.
Suprafata 11.04 km.2; popu- putin cu cultura viteI de vie ;
latia 1795 locuitori, romini; o blind parte insd trece in Ro- Ursoaia, pîrUa, afluent pe st.
relig. gr. or. minia, unde gdseste ocupatiune, rluletuluI Putna, ce se varsd
Este strdbätutd de drumul vara la secerat, si iarna la In Suceava (v. Putna) si räsare
distr. Suceava-Chiliseni; are o exploatarea padurilor. intre Magura Vacif si Dealul
casä de economie, un cabinet Comuna posedd 666 hect. pa- Ursoaia.
de lecturd, o scoald populard mint arabil, 238 hect. finaturi,
cu 2 clase si o biserica pa ro- 54 hect. gradini, 12 hect. vii, Ursoaia, complex de mid co-
hiald cu hramul Invierea Dom- 260 hect. imasurI, 525 hect. line, din cad isvordste pin
nulur, ce are ca atenente bis. paclur. Trasinetul, distr. Storojinet ;
filiald din ChilisenI si cdtunul Se gasesc 73 caI, 886 vite cor- se aflä la E. de corn. Crasna
Poiana-Silion uluI. nute, 502 of, 619 pore!. 71 stupl. Ilschi si Crasna PutneI, avind
Aceastd comund este men- ca vecindt41, Porcaria la E si
tionatd Intr'un hrisov datind Ulma, ecitun, pendinte de corn. Mori la V.
din 1616, unde se aratd cd e rur. Seletin, distr. Rädäutl.
däruitd de catre loan Radu, Are 268 locuitori. Urzica, cdtun, pendinte de corn.
boerului Dumitrascu Portar. Este asezatä pe valea Su- rur. Gemine, distr. Cirnpulung.
Putin maI tirziu, la anul 1619, ceveI. Are 16 case cu 65 locui-
acesta o vindu mareluI logo-
fat Gianga. La 11 Februarie Ulma, ttrld, pendinte de mosia
1626 fu däruita mitropoliel Seletin, atenentd a mosiei cu Ustie - Putila, (Gura - PutileI),
din Suceava de cdtre Ioa n Bar- adm. part. Isvor, distr. R&M up'. corn. rur. distr. Vijnita, aye-
novschi Movild-Vodd. Domnul Se gaseste Invecinatd cu tir- zatd la confluenta riuluI Putila
Joan Gh. Stefan conflrmd, la lele Sipitul si Tabora si are cu Ceremusul.
anul 1654, aceasta danie. 3 case cu 9 locuitorl. Suprafata 26.86 km.2; popu-

www.digibuc.ro
USTIE-PUTILA
latia 798 locuitorl, rutenT ; re-
fig. gr. or.
Se compunde din 2 sate 0
anume: Ustie-Putila, re§edinta
comund cu 558 locuitori 0
Biscau (v. Biscau, sat).
Satul de re§edinta e straba-
tut de drumul distr. Vijnita-
Storonet Putila ; are un oficiu
po§tal, o §coala populara cu o
clasa 0 o biserica parohialä
cu hramul Sf. Paraschiva".
232 UZOLE
La 1776, o gasim existind mint arabil, 513 hect. finaturI,
sub acea§ numire. 8 hect. gradini, 183 hect. ima-
Aproape de confluenta Pu . §uff, 1832 hect. paduri.
tile! cu Ceremu§ul, se aflä o Se gasesc 57 caI, 231 vite
stinca ascutita pe care poporul cornute, 632 de of, 131 porci,
o nume§te Biscau". §i 18 stupf de albine.
Populatia, formata din hu-
¡aril, se ocupa cu prasila de Uzole, cätun, pendinte de satul
vite, cu stinaria, cu exploa- Mihova-de-Sus, corn. rur. Mi-
tarea padurilor 0 cu pluta- hova;_distr. Vijnita.
ritul. Are 17 case 0 67 locuitori.
Comuna poseda 62 hect. pa-
www.digibuc.ro

Vadul Negrilesef, v. Schwarz-
thal.
Vadul Vlädica, teritoriu, eu o
herghelie de cai, pendinte de
corn. rur. Volovat, distr. Ra-
dauv §i de mosia cu adrn. part.
Hardeggthal, distr. RadautI.
Are 2 case si 10 l9cuitorh
Aci se impreuna cele 2 dru-
murI dist. ce vin, unul de la
Radauti si altul de la Bur la.
Comunica cu Radaut2i prin 3
drumuri, unul distr. care con-
tinua cele 2 drumuri unite aci,
altul comunal paralel cu cel
d'intif si al treilea, drum de
tara care merge pe malul
Sucevita pina intilneste dru-
mul comunal Marginea-Volo-
vat-Radauti.
Vaisniarca (Wajsniarka), tirla,
pendinte de satul de resedinta
Revna, corn. rur. Revna, distr.
Cernauti.
Valcan, complex de livezi si
pddurt, d istr. Cimpu lung, linga
piriul cu acelas nume si la V.
de Vatra Moldovitei.
Valea-PojorItei, cdtua, pen-
dinte de com. rur. Pojorita,
distr. Cimpulung.
Are 3 case si 18 locuitori.
Valea-Putn el', sat, distr. Cimpu-
lung, asezat pe valea cu acelas
nume, pe un teritoriu muntos
si foarte pitoresc.
Suprafata 32.49 km2; po-
pulatia 333 locuitori romini
si putinl israeliti; relig. gr.
or. pentru majoritate.
6231. Dictionctrul Bucovinel
AT
Cuprinde, pe linga vatra sa-
tului cu 304 locuitorI si catunul
Mestecanestl.
Este strabatut de drumul
districtual Cirnpulung-Poiana-
Stampei si de linia fer. Cimpu-
lung- Vatra-Dornei, la care este
statie. Comunica cu valea Bis-
tritel-Auril, printr'un plaiti
peste Mestecanesti. Peste Ar-
*iota conduce asa numitul drum
al Tatarilor, spre Pojorita.
A re un oficiu postal, o scoala
populara cu o clasa si o biserica
filiala cu hramul Sf. Arh.
Mihail si Gavril".
Pe o parte din teritoriul el'
s'a stabilit o colonie germana
formind un catun cu numele
Putna-Itcani, unde se Oa o
fabrica de scinduri cu 4 gatere.
Populatia se ocupa cu pra-
sila de oisi de vitemari, precum
si cu ex ploatarea padurilor.
Satul poseda 3 hect. 50 a.
Om. arab. 533 hect. fineturi,
2 hect. gradini, 314 hect. ima-
surI si 2380 hect. paduri.
Se gasesc 42 cal, 242 vite
cornute, 305 oT, 67 pord si 5
stupi de albine.
Valea-Seack corn. rur., distr.
Gurahumora, asezata pe piriul
cu acelas nume, la hotarul
districtuluI cu Rominia.
Suprafata 25.64 km2; popu-
latia 1581 locuitorI, rornini;
relig. gr. or.
Se compune: 1) din vatra
satultii cu 1247 locuitori ro-
minI; si 2) din satul atenent
Miron.
Este legata, prin mai multe
drumuri comunale, cu drumul
www.digibuc.ro
distr. Berchisesti-Cornul-Lun-
cei; are o scoala populara cu o
dasa si o bisei ica parohiala
cu hramul Pogorirea Sf. Duh".
Inteun hrisov, datind din
1453, din timpul lui Alexandru-
Voda, se confirma stapinirea
logofatului Mihail asupra a-
cestei comune ; la 1776 era in
posesia minastirei Slatina.
Populatia formata din lo-
cuitori originari si din colonist'
transilvanenI se ocupa cu
agricultura si cu cresterea vi-
telor.
Valea-Seack mosie,cu adminis-
tratia speciala, distr. Gura-
humora.
Suprafata 13.30 km2; popu-
latia 92 locuitori, in majoritate
romini gr. or., restul germani
si izraelitf.
Valea-Seack afluent, pe dr.
Moldova se varsa de sub
Obcina-Valea-Seaca si, udind
satul cu acelas nume, paraseste
terit. Bucovinei pentru a se
varsa in tara romineasca, in
matca Moldova
Valea-Seack mic a fluent, pe
st. Or. Suha, ce se varsa in
Moldova (v. Suha). Izvoreste
de sub Poiana-Frasinului si se
Impreuna cu Suha in mijlocul
sat. Frasin, distr. Cimpulung.
Valea-Stinei, tIrld, pendinte de
corn. rur. Fundul Moldova
distr. Cimpulung.
Are 10 case si 59 locuitori.
Valea-StInei, plrtu, afluent pe
30
 VALEA-STRAJEI
st. Bistritei, izvoreste de sub
culmea Manai la, distr. Cimpu-
lung.
Valea Staid, îrld, pendinte
de satul Pojorltadistr-Cimpu-
lung.
Valeva (Walewa), corn. rur.
distr. Cotman, asezata, In masa
compacta i In forma circulara,
pe o vale destul de larga, for-
mata de piriul V alive, spre
O. de lirgul Cotman.
Suprafata 15.11 km2; po-
pulatia 2176 loc ruteni gr. or.
Printr'un drum comunal este
legata cu tirgul Cotman,
prin drumuri de tara, destul
de rele, cu comunele vecine
Cuciur-Mic i Lasciuca.
Are o scoala populara cu
2 clase i o biserica parohiald
cu hramul «Adorm. M. D."
Aceasta comut.a este amin-
tita pentru întîiai data, intr'un
hrisov din anul 1543. La 1776,
o jurnatate din ea o stapinea
mazilul Teodor Paunel.
Aci se afla o fabrica de
spirt, cu borhotul careia se
Ingrasa vite, di i care se ex-
por ta anual peste 300 capete.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 1904 hect.
pamInt arabil, 91 hect. fina-
tuff, 14 hect. gradini, 80 hect.
imasuri, 2 hect. paduri, 12 hect.
helestee.
Se gasesc 246 caT, 411 vite
cornute, 275 oi, 165 porci
60 stu pi.
Valeva, mo$ie, cii adm. part
distr. Cotman.
Suprafata 6.61 km2; popu-
latia 16 locuitorf, parte ruteni,
oarte poloni; relig. rom. cat.,
gr. or. si armeana-unita.
ce rasare dintre
234
muntii Berdu i Veciu, In apro-
pierea corn. Neuhütte, distr.
Storojine i impreuna cu pi-
riiaul Zubrovita da nastere
pir. Ciudei ce se varsa In
pir. Siretel (v. Ciudei).
Vama, tirg, distr. Campulung,
asezat la varsarea Moldovitsei
In riul Moldova.
Suprafata 14.769 km.2; po-
pulatia 3582 locuitori, In ma-
joritate romini, restul germani.
Este strabatut de drumul
principal Gurahumora-Stulpi-
cani si de linia ferata Hatna-
Cimpulung.
Are un (Ada postal ; o scoala
populara de baeti si de fete cu
cite 4 clase ; o biserica paro-
hiala gr. or. si o capela cato-
lica ; 2 case de economie, una
rornineasca i alta germana.
Nu departe de tirg, alaturea
de drumul mare, se afla ves-
titul monument tataresc ridicat
la 1717 de domnul Moldovei
Racov ita, In amintirea expe-
ditiei sale in Transilvania, unde
impreuna cu Tataril aliati a
asediat orasul Bistrita.
Are o fabrica de lemnarie
de rezonanta si de Una de lemn
precum si mai multe ferestee.
Populatiunea germana, care
se trage din coloniile minerilor
adusi aci la 1808 din comitatul
unguresc Zips, se ocupa azi
cu lemnaritul, iar cea basti-
nase cu agricultura si prasila
vitelor.
Poseda 334 hect. parn. arab.
2853 hect. finaturi, 23 hect.
gradini, 2076 hect. imasurI, 25
hect. poeni, 9000 hect. paduri.
Se gasesc 195 cai, 207 / vite
cornute, 3400 oi, 910 porci
200 stupi de albine.
Vama, cdtun, pendinte de corn.
rur. TurenT, distr. Cernauti.
Are 10 case si 58 locuitorl.
www.digibuc.ro
VASILE
Aci se afla un oficia vamal.
Este ultimul punct al drumului
princip. ce vine de la Cernauti,
precum i locul de unde pleaca
un drum distr. spre Lucavita.
Este asezat pe partea stinga
a piriului Marnornita, tocmal
la hotarul cu Rominia.
Vancirml (Wanczyn), munte,
1367 m., ce tine de lantul car-
patin $urdin sau Racova si se
gaseste Iîngä localitatea Putila-
Storonet, distr. Vijnita.
Vapniarca, vechia ccitun, pen
dinte de corn. rur. Mihalcea,
distr. Cernautl.
Varnita, pddure, distr. Gura
humora, In partea de E. a
piriului Racova si la N. V. de
Partestii-de-Sus.
Varvara, rnic afluent al pir.
Sadova, ce se varsa In Mol-
dova (v. Sadova), rasarind
sub muntele Muguretul, distr.
Cimpulung.
Varvata, afluent pe dr. pir. So-
lonet (v. Solonet), rasare sub
culmea La trei Movile", stra-
bate pad. Baranca, mai jos de
Ilisesti, distr. Radauti, si se
varsa In Solonet, In dreptul
localit. Partestii de Jos, distr.
Radauti.
Varvata, pîrü, mic afl. pe st.
Humorului, ce se varsa In
Moldova (v. piriul HumoruluI).
Rasare sub muntele Cacica, o-
coleste culmea Dealul Dobrinei
si se varsa In Humor ling sat.
districtul Gurahumoru-
lui.
Vasile, rnic afluent pe dr. Mol-
dovitei, rasare de sub muntele
Magura, ocolestc culmea Dea-
lul-Negurestilor si se varsa In
 VASILEU
Moldova, IMO com. \Tatra Mol-
dovitei,:distr.LCimpulung.
Vasileii (Wassileu), corn. rur.,
distr. Cotman, asezatà pe malul
drept al Nistrului, intre co-
munele conriverane Culäuti
Dorosäuti.
Suprafata 7.99 km.2; po-
pulatia 1545 loc., ruteni, gr. or.
Prin drumuri de tara, co-
m u nica cu localitäti le din prejur
precum i cu drumul princip.
Cernäutl-Zaleszczyki (Galitia)
cel distr. Dorosäuti -Zas-
tavna.
Are o scoalä popularä cu 2
clase si o,biserica parohiala cu
hramul Nasterea M. D."
Aceastä comunä este men-
tionatä pentru prima oara in
secolul al XII-lea.
La 1739, a trecut prin acest
loc armata ruseascd sub co-
manda lui Mflnich.
La 1776, era in posesia Ma-
relul paharnic Matei Hurmu-
zachi, a mazilului Joan Vlad
a schitului Sadova.
Aci se gäsesc 3 fabrici de
spirt si mai multe cariere de
piatra, dintre cari unele fumi-
sean pietre de constructie, iar
una un fel de gresie tare si
foarte frumoasä care se ex porta
in Gal itia.
Populatia se ocupa pe linga
lucrul din cariere i cu agri-
cult ura.
Comuna poseda 1083 hect.
parnint arabil, 3 hect. finaturi,
8 hect. gradini, 121 hect. ima-
suri, 40 hect. padurI.
Se gäsesc 120 cai, 105 vite
cornute, 368 ol, 150 porci, 25
stu pl.
mo$ie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 5.63 km2.; popu-
latia 163 locuitori, izraelitl, ru-
teni gr. or. si poloni.
235
Vatra -Moldovitei, corn.
distr. Cimpulung, a$ezatà pe
riul Moldovita, la S. de Rusil-
Moldovitei.
Suprafata 35.05 km2.; po-
pulatia 1283 locuitori, romini,
de relig. gr. or. si putini ger-
mani
Se compune din vatra sa-
tului, care, impreunä cu tirla
Sesul Minastirei, are 1245 lo-
cuitori si din cAtunele: Dra-
gosa i Gura Boului.
Este strabatutä de drumul
distr. si de linia feratä locala
Vama-Rusii Moldovitei, la care
este haltä.
Are un oficiü postal ; o scoalä
popular-A cu o clastt o bi-
i resedintil cu 2001 locuitori,
serica parochiala cu hramul
,,Buna Vestire", fosta mina-
stire i zidita la anul '1531, de
Petru Rare$. Inainte de zi-
direa acestei minästirl, exista
o alta, intemeiata de Alexan-
dru-cel-Bun, la anul 1401 si
därimatä in urma unor intern-
peril. Se crede, insä, c i mai
inainte de acest an se afla aci
o minästire.
Are 2 case de economie,
ferestee.
La 1776 era in posesia mi-
nästirei Moldovita (v. Mold.
min.). Pe teritoriul acestel co-
mune s'a intemeiat colonia ger-
mand Freudenthal (v. Freu-
denthal, mosie).
Tot aci a zidit antreprenorul
minier Manz, la 1808, o u-
zinä.
Populatia se ocupa cu prä-
sila de oi i cu exploatarea
de pridurf.
Viciria (sail Eisenthal), cdtun,
pendinte de corn. rur. Iaco-
beni, distr. Cimpulung.
Are 17 case si 83 locuilori.
munte, 1294 m. alt.,
fAcind parte din Obcina Chi-
www.digibuc.ro
VASLAUTI
ril. la hotaruldistr. Cimpu-
lung cu Rominia.
Váratica, complex de livezt
cringurt, la N. de corn.
Dorotea-Plotornita, distr. Om-
pulung.
Visläuti (Wasloutz), corn. rur.
distr. Cernäuti, asezatä pe par-
tea dreaptä a pariului Cuciur,
la poalele de V. ale Culmel
Berdo, lingä hotarul de N. al
districtului.
Suprafata 13.99 km2; popu-
latia 2024 locuitori, rutem de
relig. gr. or.
Cuprinde pe linga satul de
ferma Sovita (v. Sovita, fermA).
Este linga drumul princip.
CernEluti-Uscie Biscupie; are
o scoalä populara cu o clasti
si o bisericä cu hramul A-
dorm. M. D.".
La 1776, era in posesia Ma-
relui Paharnic Matei Hurmu
zachi.
In aceasta localitate se aflä
o fabrin de spirt.
Populatia se ocupä cu agri-
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedä 1625 hect-
päminturi arabile, 417 hect. fi-
naturi, 24 hect. gradini, 195
heel_ imasuri, 350 hect.
12 hect. helesteie.
Se giisesc 84 cal, 537 vite
cornute, 292 oi, 150 porci
27 stupi (le albine.
Vasläuff, ino.ie, cu adm. part.,
distr. Cernäuti.
Suprafata 13.02 km2.; po-
pulatia 266 locuilori, in majo-
ritate ruteni gr. or. si gr. cat.;
restul israeli1. poloni si putini
germani.
Se compune : 1) din mosia
Vasläuti, pr. zisä, cu 257 lo-
cuitori si 2) din ferma Sovita
(v, Sovita, ferma).
 ATMCAUV-PE-CEREM1.1*
Vi§ciuti- pe - Ceremu§, (Wasz-
koutz), turg, distr. Vijnita,
asezat pe pirdul Hlibicioc
pe afluentul sâú Teplita, nu
departe de vdrsarea sa in riul
Ceremus.
Supraf. 19.73 km2. ; popu-
latia aproape 5000 locuitori de
nationalitate ruteand si de relig.
parte gr. or., parte gr. cat.
Este traversat de drumul
principal ce duce spre tirgul
Vijnita si are, in apropiere
un pod solid de lemn intins
peste albia Ceremusului. Este
statie de drum de fier a l'nif
locale NepolocAuti-Vijnita.
Este sediul und judecatoril
de ocol si al und perceptorif;
are o casä de economie si mat
multe stabilimente industriale
mid ; un oficiti telegrafo-pos-
tal, 2 WI populare cu cite
4 clase, din care una purta
multd vreme denumirea de
Scoala Moldoveneascd" ; o bi-
serica gr. or. cu hramul St.
Nicolae" iun castel ce tine
de proprietatea familiei baro-
nuldi Petrino.
La 1776, apartinea ca mo-
sie mareluT visternic Nicolae
R uset.
Nurnele localit4iI il gdsim
amintit intrun hrisov al rege-
luf polon Viadislav (lin De-
cembrie 1443.
In apropiere, se afld un
munte cu numele Anina-Hora
(Muntele And).
Populatia se ocupd cu mu ica
cimpului i mai ales cu pra-
sila de vile, care a fost mult
propagata prin mica colonie
germand de acolo. Doud fa-
bricI de spirt foarte produc-
tive arata i un avint indus-
trial de care nu profitd, din
nefericire, atit populatie bds-
tinasd cit strdiniI speculativi.
Posedd 2334 hect. pämint a-
rabil, 248 hect. finaturi, 52 hect.
236
gradini, 376 hect. imasuri, 162
hect. pAduri.
Se gäsesc 177 cal, 1229 vite
cornute, 78 oi, 660 porci, 58
stupi.
,Vi§ciuti- pe-Ceremu§,
cu adm. part., disttictul Vij-
nita.
Suprafata 14.75 km2. ; popu-
latia 218 locuitorl, in majori-
tate izraelitI, restul poloni
ruteni.
Pe linga mosia Vascauti-pe-
Ceremus, pr. zisä, maI coprinde
in sine si ferma NawynohradI
un castel frumos in tirgul
Vdscautl.
Vi§ciuti-pe-Siret, corn. rur.,
distr. Siret, asezatä aproape
de malul drept al Siretului, in
vecindtatea localitdtilor ; Siret,
Sf. Onufrei, BäncestI si Mu-
senita.
Suprafata 8.69 km2. ; popu-
latia 752 locuitori rutenl de
relig. gr. or. in majoritate
ceva rom. cat.
Se compune : 1) din satul
de resedintä, care impreund
cu tirla Volcinetca, numard.
556 locuitori; si 2) din cdtu-
nul Perzilovca (v. Perzilovca).
Este strdbAtuLd de drumul
distr. Siret-CerepcdutI; prin
drumuri de Ord comunicd cu
localitdtile sus mentionate i cu
drumul distr. Siret- Fintina
Alba, ce trece prin ele.
Are o scoald populard cu o
clasá ; o bisericd parohiald
cu hramul Adorm. M. D." ;
o casd de economie.
Aceastd comund este men-
tionatä pentru prima datd
inteun hrisov din 15 Martie
1666, prin care Solomon Bir-
Iddeanu o cumpArd dela fa-
milia Marelui Vornic Septelid.
La 1776, apartinea o jumd-
tate mindstird Barnovschi,
www.digibuc.ro
VECÌ
iar cea-l-altd jumdtate mazi-
lului Gheorghe Perjul. La
1784, a fost unitd cu Slobozia
PerjuluI, Musenita i BAncesti;
la 1780 numal cu Slobozia
PerjuluI.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura i cu cresterea vi-
telor.
Comuna posedd 467 hect.
pamint arabil, 40 hect. fina-
turl, 12 hect. gradini, 43 hect.
imasiuril, 43 hect. pädurt
Se gäsesc 47 cai, 234 vite
cornute, 187 oi, 303 porci.
Vii§cauff-pe-Siret, rno0e, cu
adm. part., distr. Siret.
Suprafata 7.81 km'. ; popu-
latia 79 locuitori ruten1 gr. or.
si gr. cat. precum i putini
izraeliti.
Cuprinde pe linga mosia
Vascduti, pr. zisd si Vida
Odaia.
V eceu, pirticq, afl. al riule-
tutu)" Putna ce izvoreste din
poiana Haciungui si se varsd
in Putna, linga asa numita
Stinca a lui Daniil.
Veci, mic munte (749 m.), se
mdrgineste la N. cu dealul
Frasinul, la S. cu dealul Berdo,
la V. cu Poiana Veci i o
parte din muntele Hacaci, iar
la E. cu piriul Valicut.
Este situat intre com. Alt-
hütte, Neuhiitte i Bänila-Mol-
doveneascd, distr. Storojinet.
Veci, pddure, distr. Storojinet,
se mdrgineste la N. cu corn.
Bdnila-Moldoveneascd, la S. cu
poiana Veci, la E. cu dealul
Frasinul si la V. cu Micul
Siret.
V eci, poiand, distr. Storojinet,
pc tin platoil (676 m) format
din unirea dealurilor Frasinul,
 VECLIV
Veci si Hacacl cu padurea
Ved.
Vecliv (Wekliw), ttr/ci, pendinte
de vatra Satului Chiseliterg,
corn. rur. Chiseliteni, distr. V ij-
nita.
Veleca Chicerca, (Weleka-Ki-
czerka) micd culme, ce tine
de reg. deluroasd dintre Si-
retul Mare si Mic.
Velehcii Zvar, (Welekij Zwar)
munte, ce tine de rarniflcarile
de N. ale siruluI carpatig
Obcina Feredeul (1245 rn.).
Verbäuff (Werboutz), corn. rur.
distr. Cotman, asezata la izvo-
rul piriulul Werbovschi, intre
comunele Iurcauti si Cuciur-
Mic.
Suprarata 7.06 krn'. ; popu-
latia 891 locuitori, ruteni ,
gr. or.
Cuprinde, pe linga vatra
satului, si tirla Leglia.
Este strabdtutd de drumul
princip. Noua Sulita-Cernauti-
Ucie Biskupie (Galitia); prin
drumuri de tara, comunica
cu Iurcautii si Boianciuc.
Are o scoala populard cu o
clasa si o biserica parohiala
cu hramul, S-tii Arh. Mihail si
Gavril".
Aceasta comuna este men-
tionata pentru prima oara
intr'un hrisov al domnitorului
Gr. Ghica, cu data de 4 Iulie
1741. La 1776, apartinea ma-
zililor Iordache Perjul si Gri-
goras Tautul.
Populatia, formata din locui-
tori originari peste carI au
survenit emigrati din Galitia,
se ocupd cu agricultura, in
timpul verii, iar iarna, cu ex-
ploatarea de paduri.
Comuna poseda 932 hect.
Om. arab., 81 hect. finaturi,
237
9 hect. gradini, 121 hect. ima-
surf, 102 hect. paduri si 10
hect. 50 a. helestee.
Se gasesc 37 cal, 197 vite cor-
nute, 135 d, 100 porci, 37 stupi.
Verbäuti, mo$ie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 5.68 krn'.; popu-
latia 85 locuitort ruteni gr. or.
si izraelitl.
Se compune din urmatoa-
rele 3 =sit': Bacalovca, Per-
zilovca si Taborovca (v. fie-
care).
Verenceanca ( Werenczanka ),
corn. rur., distr. Cotman, ase-
zatti, in masä compactd, in
sesul ce se intinde intre 2 la-
curi mid din grupul celor 3,
dintre Staucenl si Cadobesti.
Suprafata 27-28 km' ; popu-
latia 3317 locuitorf, ruteni gr.
or. si putini izraelitl.
Cuprinde pe Up vatra
satului, care impreuna cu tirla
Za Bulbonov, numara 3265
locuitori rutenl, gr. or. si catu-
nul Iaseniuca ( Jeszaniwka).
Este strabatuta de drum ul
distr. Zastavna-Chiseled, care
o pune In comunicatie cu dru-
murile princip. Cernauti-Zales-
zezyki (Galitia) si Noua Sulita-
CerndutI-Uscie Biskupie (Ga-
litia); prin drumuri de tuft
comunica cu localitätile : Ca-
dobesti, Iujinet si Stauceni.
Are un oficid postal ; cr scoald
populard cu 4 clase si o biserica
parohiald cu hramul Morrn.
M. D."
La 1776, era in posesia Ma-
rel ui Stolnic Iordache Pascanu.
In anul 1889, cu ocazia zi
direi und biserici, s'ad gasit
aci o multime de monede po-
lone.
Aci se afla o carierd de piatrd
si mal multe fabric" de spirt.
Populatia se ocupd cu agri-
www.digibuc.ro
V ICOV UL-DE-JOS
cultura si cu cresterea vitelor.
Comuna posedd 3572 hect.
pdmint arabil, 160 hect. fina-
turi, 33 hect. gradini, 114 hect.
imasuri, 36 heel padurt si 50
hect. helestee.
Se gdsesc 317 cal, 761 vile
cornute, 1099 oi, 260 porci si
48 stu pi.
Verenceanca, mo#e, cu adm.
part., distr. Cotman.
Suprafata 13.22 km' ; popu-
latia 150 locuitori, in majori-
tate ruteni gr. or. si gr. cat.,
restul israelitl si poloni.
Cuprinde, pe linga mosia Ve-
renceanca pr. zisa, cu H8 lo-
cuitorY, si tirla Iaseniuca ( Jes-
zaniw ka).
Ve§ii Malei (Weszyj Malyj),
rnunte, ce tine de sirul cara-
patin Obcina Mare sau Arsita,
in aprop. corn. Moldova sau
Sudita, distr. Ralauti, are o
inaltime de 1419 m.
Ve§ii Velechii (Weszyj-Wele-
kij), munte, ce tine de culmea
Obcina Feredeul si se gäseste
In apropierea localitatii Mol-
dova sau Sulita, distr. Rädautl,
avind o indltime de 1496 tn.
Vicovul-de-Jos, corn. rur., distr.
Radduti, asezata pe malul d re pt
al Sucevd, in fata localitati-
lor Vicovul-de-Sus si Bilca.
Suprafata 32.742 ; populatia
2843 locuitori, romini de rei 1g.
gr. or. si catl-va germani.
Este strabdtuld de drumul
princip. Marginea-Ciudd, care
se uneste aci cu drumul distr.
ce vine dela Fratau 0.11 Vechiu
si cu cel comunal, dela Putna ;
e statie de drum de fer a fluid
locale Hadicfalva-Frasin.
Are un oficia telegrafo-pos-
tal ; o scoald populard cu 4
clase ; o biserica parohiala cu
 V ICOVUL-DE-JOS
hramul Pogorirea Sf. Duh" ;
o casä de economie i o casa
de leclurd romineasca.
Aceasta comund este men-
tionata, pentru prima data, in
1458. Stefan-eel-Mare a AO-
nut-o, printr'un act de schimb,
dela Milropolia din Suceava,
*i a daruit-o, prin hrisovul din
20 Sept. 1472,mindstiret Putna,
in posesia careia se gasea *i
la 1776, cind era unita cu satul
Voitinel.
Populatia formata (lin lo-
cuitorI originarl *i din colo-
ni*tf transilvanenf, venitf mai
tirziü se ocupa cu agricul-
tura i cu prasila de vile.
Comuna posedd 813 hect.
pdmint arabil, 856 hect. fina-
turi, 27 hect. gradinf, 581 hect.
ima*uri, 1629 hect. paduri.
Se gasesc 170 cal, 1225 vile
cornute, 650 de oi, 715 pord
*i 158 stupf.
Vicovul-de- Jos, inoie, atenenta
a mo*iei cu adm. part. Vico-
vul-de-Sus, distr. Radautl.
Are 5 case *i 23 locuitori,
socotind *i acei din tirla Sla-
tina.
Vicovul-de-Sus, corn. rur , de
curind cu tillul de tirg, distr.
Radau a*ezata pe o mat e in-
tindere, pe malul stang al Su-
cevef, lipita la V. (le Straja
*i la O. de Bilca.
Suprafata 63.62 km2; popu-
latia 5939 locuitori, rominI,
gr. or.
Se compune: 1) din satul
de re*edintd cu 5487 locuitorii,
*i 2) din catunele : Laura, Peste
Apa i Podirel (v. fiecare).
Este strabatuld de drumul
distr. Ciudef-Solca, din care
pleaca aci un drum distr. spre
Seletin.
Are 2 scoli populare, una
cu 4 clase, in saLul de re*edinta
238
alta cu o singurd clasd in
catunul Laura; o bisericd pa-
rohiald cu hramul Adorm.
M. D." *i o rasa de economie.
Aceasta comund a fost dd-
ruitä de catre Stefan-eel-Mare,
prin hrisovul din 15 Sept. 1465,
mindstirei Putna, in posesia
cdreia se gasea *i la 1776. Pe
o portiune din teritoriul
s'a intemciat com. Bilca.
Populatia, formata din lo-
cuitori originarl, peste carf ad
survcnit coloni*tf transilvanenf
se ocupd cu prasila de of *i de
vile marl, cu exploatarea de
paduri i putin cu agricultura.
Comuna posedd 2204 hect.
parnint arabil, 1898 hect. fi-
naturf, 50 hect. gradini, 634
hect. ima*uri, 6094 hect. pa-
durI.
Se gasesc 274 cal, 4294 vite
cornute, 1388 oi, 2000 porcf,
158 slupi.
Vicovul-de-Sus, rno0e, cu aclm.
part., (Iistr. Radduti.
Suprafata 5037 km.; popula-
tia 263 locuitorf, germani, rom.
cat. *i ev., romini, polonf, ru-
teni, *. a; 163 locuitori sunt
gr. or. *i numal 15 gr. cat.
Se compune: 1) din Vico-
vul-de-Sus, mo*ie atenentd (v-
Vicovul-de-Sus, mo*ie atenen-
ta) ; 2) din mo*iile Bilca, Ka rls-
berg, Putna, Vicovul-de- Jos (v.
fiecare).
Se gasesc 118 cal, 216 vite
cornute, 3 porci, 17 stupf.
Vicovul-de-Sus, mo0e, atenentd
a mo*iei cu adm. part. Vico-
vul-de-Sus, (iistr. Radauti.
Se cornpune: 1) (lin mo*ia
Vicovul-de-Sus, pr. zisa, care
impreund cu tirlele: Gura Pia-
iului, Secatura i Svereha, are
8 case *i 31 locuitori; *i 2)
din teritoriul Bivolarie (v. Bi-
volarie).
www.digibuc.ro
VIJENCA
Vid Cadobo§ti do Gostinta,
(Wid Kadobestie do Hostyn-
cia), ttrld, pendinte de vatra
satului Cadobe*ti, corn. rur.
Cadobe*ti, distr. Cotman.
Vihoda (Wyhoda), ttrld, pen-
dinte de mo*ia cu adm. part,
Serautif-de-Sus, distr. Cerna-
utf.
Vijenca (Wizenka), cdtun, pen-
dinte (le satul de re*edintä
Plosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Are 8 case *i 32 locuitorf.
Vijenca (Wizenka), corn. rur.,
distr. Vijnita, a*ezatd pe pi-
riul cu ace14 nume *i lipild
de Vijnita.
Su prafata 33.23 km.2, mpre-
u nä cu Ciornohuze, Bahna.
Czornohyzy, Rivna i Vijnita.
Populatia 1635 locuitorf ruteni,
gr. or. *i cati-va izraeliti.
Se cornpune: 1) din satul de
re*edintä Vijenca cu 1317 lo-
cuitorl *i care, pe langa vatra
satului cu 1295 locuitori, cu-
prinde *i catunul Curichiv
(Kurykiw), 2) din salul Vi-
jenca-Mica ( v. V ijenca-Mica
sat)
Este strabatuta de drumul
distr. V ij nita-Storonet-Putila,*i
intr'o parte de acel Vijnita-
Berhomet.
Se gase*te o *coald popu-
lard cu o clasd i o bisericd
parohiald cu hramul St. Nico-
lae" de care depinde i filiala
din Rivna.
Era o tata un corp cu tir-
gul Vijnita *i se numea Vij-
nita-de-Sus (v. Vijnita).
Populatia se ocupd cu ex-
ploatarea de paduff, cu cre*-
terea vitelor i Cu plutaritul.
Se gasesc 77 cal, 108 vite
cornule, 257 oI, 162 porci, 13
stupi.
 VIJENCA
Vijenca, ptria, afl. pe dr. Cere-
musului, ce ia nastere din pi-
riiasele Vijenca Mare si Vi-
zenca Mica, care amindoua
izvoresc de sub culmea Stepni-
cului in apropierea muntelui
Cherneta. Se varsä in apro-
pierea oraselului Vijnita.
Vijenca-Migi (Wizenka-Mala),
sat, pendinte de corn. rur. Vi-
jenca, distr. Vijnita.
Se gasesc 318 locuitori, im-
preuna cu cei din tirla Curi-
chiv (Kurykiw).
Vijne, ttrIci, pendinte de corn.
rur. Cuciur Mare, distr. Cer-
nauti.
Are 2 case si-, 9 locuitori.
Vijnita (Wiznitz), district., se
rnargineste la N. cu Galitia,
la V. cu Galitia si Ungaria,
la S. cu distr. Radauti si la
O. cu distr. Storojinet si cu-
prinde ocolurile judecatoresti
Vij n ita si Sloronet-Putila.Acest
district ocupa o suprafata de
1527 km2., cu 70.000 locui-
toil, aproape exclusiv ruleni,
de diterite conesiuni.
Regiunea acestui district este
in mare parte muntoasa, iar
in partile sale sese are pa-
minturi mocirloase si parte
sterpe. Districlul Vijnitei poate
fi privit, afara de mid por-
tiuni din spre rasarit, ca
r(giune foarte putin roditoare
si saraca. Populatiunea se
lupta prin urmare a-si cauta
existenta prin lucru cu ziva,
prin alte districte. Populatia
de ses se compune din Slavi-
Ruteni, cea de la munte din
Hutani, descedenti de vita
cumanica, odinioara romani-
zati si astazi slavizatl. Acesti
Hutani, condamnati la peire
prin inclinatiunea funesta ce
o aa spre betie, precum si
239
prin ravagiile sifilisului, eraü
intro vrerne stapini suverani
in regiunile admirabile ale Car-
patilor din acest district. As-
tazi se inlreVn prin lucrul la
ferestreie si la plutele de pe
Ceremus, haituind si scotind
butuci din locurile inacesibile,
carind cu call lor tenaci de
munte marturi ptste potecile
Carpatilor, sail servind ca go-
naci la vinatori . Pe fasia
dintrc Berhornet si Vijnita se
gasesc si doua colonii ger-
mane, cart cu toata sirguinta
si cultura lor agricola abia
pot sa scoata din parninturile
hleioase pinea de toate zilele.
Mai traesc pe aci .si colonisti
lipoveni, ce se ocupa cu sa-
patul santurilor si cu cultiva-
rea pometelor rCtslet.e.
Districlul Vijnita este udat
dealungul hotaruluI spre Ga-
litia de dui Ccsernusului, iar
de la localitatea romantica a
Lapusnel si pina la Lucavet
cuprinde basinul cursului su-
perior al riului Siret, ce-si are
aci obirsia sa. Apa sa desparte
regiunea deluroasa de cea a
muntilor, ce acoper trei pa-
trirni din intreaga intindere a
districtula
Acest district are pe linga
drumurile districtuale nu toc-
maI bine ingrijite, numai un
drum principal mai bun si
anume soseaua de pe margi-
nea Ceremusului, si olega-
tura ceva mai buna intre Vij-
nita si Storojinet, lucru care
ingreuie mull, comunicatiunea
cu acest district. De cati-va ani
incoace s'ail construit insa si
2 linii ferate locale, din carI
una leaga Vijnita cu calea
ferata principala (in statia Ne-
polocauti), iar cea-l'alta leaga
localitatea Berhomet-pc-Siret,
cu tirgul Storojinet si se une-
ste (in statiunea Hliboca), de
www.digibuc.ro
% IJNITA
asemenea, cu calea ferata prin-
cipala. Aceasta din urma li-
nie mai are si o continuare
de linie industriala, ce uneste
Berhometul cu stabilimentul
mare de ferestea din Meze-
Brody.
Istoriceste vorbind, popula-
tiunea districtului Vijnitei a
avut putine momente de a-
mintire, regiunea intreaga find
proprietate boereasca ce se
cuprindea de mult sub denu-
mirea de Cimpulungul Rusesc
si tinea de vechiul tinut al
Cernautuldi, precum Cimpu-
lungul Rominesc tinea de cel
al Suceavei. Atit trebuie de
amintit, ca locuitorii Hutani
ail emigrat la diferite epoci,
pe urma lipsei de drepturi si
neavind pamint, in partile Cim-
pulungului Rominesc, pe la iz-
voarele Sucevei si Moldovei,
pina chiar in valea riuletului
Suha si arendind pasunile de
munte manastiresti de pe acolo,
aa alcatuit cu incetul acel con-
tigent de oameni de munte sa-
movolnici, pe cart cronicele
noastre it' pomenesc sub nu-
mele de brcinistent.
Districtul Vijnita are dupa
ultima statistica: 20.812 hect.
de pamint arabil, 20.062 fina-
turf, 745 gradini, 15.000 írna-
suri, 2354 poeni, 77.855 pa-
duri. Animale domestice nu-
mara : 4788 cal, 23.157 vite
cornute, 23.633 oi, 11.790 porci
si 3570 stupi de albine.
Vijnita (Wiznitz, Wiznyea), tirg,
asezat de malul drept al riului
Ceremus, care il desparte prin-
tr'un pod de lemn destul de
primitiv, de tirgul districtual
galitian Kuty.
Suprafata 33.23 km.'; po-
pulatia, mai mult de 5000 lo-
cuitori, dintre care mai mult
de jumatate izraeliti, lar cei
VIJNITA
bastinasl ruteni; relig., pentru
locuitori crestinï, e gr. or.
Din Vijnita duce soseaua
principala prin valea Vijenca
spre treditoarea Niemcit
de acolo inainte spre valea
Cerernusulul ; acest tirg mai
e legat prin drumuri distr.
nu tocmaI bune cu tirgule-
tele apropiate Vascauti i Ber-
hornet pe Siret. Este si statie
principalä a Oa ferate locale
Nepolocautl-Vijnita.
Are un oficia telegrafo-postal
si este sediul capitanului dis-
trictual (prefectului), al jud. de
ocol si al celor-l-alte oficii ad-
ministrative district.
Cultul gr. or. e deservit de
o biserica parohiala cu hramul
Adorm. M. D." in Vijnita.de-
Jos, avind pe MO sine si o
capela de cirnitir In Bahna.
Afara de aceasta tirgul mai
are o bis. rom. cat., una gr.
cat. si mai multe sinagogi ce
sint supuse administratiei unul
rabin, care se bucura de o
mare influenta religioasa, chiar
dincolo de hotarele tare, i mai
ales la evreil din Maramures.
Instructiunea se preda prin
2 scoli populare de diferite sexe
cu cite 6 clase i una mixta
aflatoare la marginea tirgului,
supranumita Bahna.
Ca date istorice avem stire
ca pe la anii 1776 parnInturile
ce constituesc asta-zi teritorul
Vijnitei, se gaseail cite o tre-
ime In proprietatea IoanitseI
Cantacuzino, IoaniteI Sturza si
a lui Mihalache Giurgiuvan.
Tot aci se gasea in aceias e-
poca i un schit de calugarite
cu 7 maid. Partea de sus a
teritoriului Vijnitei poarta Inca
de la 1710 numele special de
Vijenca (Wizenka), destinata
find a forma cu timpul o co-
muna deosebita, precum este
asta-zi.
ZIO
Nurnele Vijnita (Wiznitza)
41 are origina sa in silaba
slavona wysza=de sus, prin
care se indica pozitiunea mun-
toasa a localitatel.
Pozitiunea muntoasa i f.
pitoreasca a localitatei pe malul
CeremusuluI, care coboara din
regiunile paduroase o bogatie
considerabila de tot felul de
lemnarii de industrie, a facut
din acest tirg, de mult timp,
un punct de afluenta pentru
evreimea speculativa de prin
prejur, asa In cit ncgotul, destul
de remarcabil in aceasta parte
a Bucovinei, mai ales In spe-
cialitatea plutarituluï, Se ga-
seste aproape cu desavirsire
in miini evreesti.
Poseda 975 hect. parnint ara-
bil, 1864 hect. finaturi, 78 hect.
gradinï, 571 hect. imasurf, 4078
hect. padurl.
Se gasesc 112 cai, 436 vite
cornute, 57 oi, 350 pord
stupi.
Vijnita (Wiznitz), mo0e, cu
adm. part., distr. Vijnita.
Suprafata 46.04 km2; po-
pulatia 207 locuitori izraelitt
ruteni, poloni ro-
mini.
Vilaucea(Willawcze), corn. rar
distr. Vijnita, asezata pe pi-
riul Bereznita, intre Banila
Ruseasca la V. si Zamostie
la O.
Suprafata 29.10 km'. ; po-
pulatia 3444 locuitorl ruteni,
gr. or. si citi va izraeliti.
Se compune din satul de
resedinta cu acelas nume, cu
336 I locuitori Odin satul Berez-
nica (v. Bereznica, sat).
Prin drurnuri de tara este
unita cu comunele vecine,
precum i cu drumul distr.
Väscautl-Vijnita ; are o scoala
populara cu 2 clase i o bi-
www.digibuc.ro
VIMOHIV
serica parohiala cu hramul
,,Sf. Niculae".
Aceasta comuna este men-
tionata intr'un hrisov din
Decembrie 1433, al regelul
polon Vladislav. La 1776 era
in posesia mazilului loan
Frunza. O parte din aceasta
corn. apartinea, pe vremuri,
minastirei Zamostia.
Populatia se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
Intre Vilaucea si corn. in-
vecinata Zamostia, se intindea
o parte din asa numitul Co-
dru Bucovinean", adica o zona
neutra, intre teritoriul Mol-
dovei Vechi si al Poloniei de pe
atunci.
Comuna poseda 1964 hect.
parnint arabil, 373 hect. fina-
turf, 36 hect. gradini, 210
hect. imasuri, 1203 hect. pa-
durï.
Se gasesc 175 cal, 382 vite
cornute, 49 0', 700 porci, 87
stupi.
Vilaucea, mosie, cu adm. part.,
distr. Vijnita.
Suprafata 10.01 km2.; po-
pulatia 27 locuitori, in majo-
ritate izraelitl, restul ruterd
gr. or.
De aceasta mosie depinde
castelul de vinatoare Se-
miatyn.
Vilehovte (Vilehowce), cdtan,
pendinte de corn. rur. Cuciur
Mare, distr. Cernauti.
Are 6 case si 29 locuitori.
Vilsec (Wilsek), sat, pendinte
de corn. rur. Mihova, distr.
Vijnita.
Are 153 locuitori.
Vimohiv (Wymohiw), ttrki,
pendinte de mosia cu adm.
part. Prelipcea, distr Cot-
man.
 VIMU$IV
Vimusiv (Wymusziw), cdtun,
pendinte de corn. rur. Babin,
distr. Cotman.
Are 15 case §i 79 locuitori.
Vimusiv (Wymusziw), cütun,
pendinte de mo§ia cu adm.
part. Babin, distr. Cotrnan.
Are 2 case §i 4 locuitori.
Vipcina ( Wipczyna ), cdtun,
pendinte de corn. rur. Dolho-
pole, distr. Vijnita.
Are 8 case §i 36 locuitori.
Vipcina(Wipczyna), ceitun, pen-
dinte de satul Storonet, c. r.
Storonet-Putila, distr. Vijnita.
Are 6 case §i 16 locuitori.
Vipcina Costeliuca (Wipczina
Kosteliwka), munte, 1112 m.
ce tine ramificarile de N.
ale §irului Obcina Feredeul.
Vipcina Serghiesca (Wipcz-
yna Sergijska), cdtun, pen-
dinte de com. rur. Sergieni,
distr. Vijnita.
Are 131 locuitori.
Vipcinca (Wipczynka), ea-tun,
pendinte de satul de re§edinta
Plosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Are 2 case §i 9 locuitori.
Vipcenca (Wypczenka), pi-
dure, pe malul sting al Sire-
tului Mare, distr. N/ ijnita.
Virstene, tirld, pendinte de mo-
§ia Camena, pr. zisa, care,
impreuna cu catunul Hlibicioc,
formeaza mo§ia cu adm. part.
Camena, distr. Cernauti.
Viteliuca (Witebiwka ), corn.
rur., distr. Cotman, a§ezata,
In masa compacta, pe stinga
pirlului Sovita, lipita de La§-
§chiuvca-Vechle.
6231. Dictionarul Bucovina.
241
Suprafata 2,11 km2; popu-
latia 560 locuitori, ruteni de
relig. gr. or.
Prin drumuri de tara, este
legata cu La§chiuvca §i cu cele-
lalte comune Invecinate, pre-
cum §i cu drumul principal
Cernauti-Zaleszczyki.
Are o Foala populara cu
o clasa §i o biserica locala cu
hramul Pogorirea Sf. Duh".
Aci s'a zidit In anul 1720
o biserica. La 1776 o juma-
tate din aceasta comuna era
in stapinirea episcopului de
Radauti Dosoftei Herascu, iar
cealalta jurnatate o stapinea
Marele Capitan lordache.
In secolul al XIV-lea, s'aii
a§ezat aci maloru§1, care se
indeletniceail cu pescuitul.
Populatia de azi se ocupa,
mai ales, cu agricultura.
Comuna poseda 317 hect.
pamint arabil, 47 hect. finaturi,
6 hect. gradini, 56 hect. ima-
§uri.
Se gasesc 36 cal 109 vite
cornute, 43 oi, 108 porci §i 27
stupl.
Viteliuca, rncqie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 2.28 km2; popu-
latia 70 locuitori, izraeliti, po-
loni §i ruteni, de diferite con-
fesiuni.
Vivoz (Wywoz), deal, 495 m.,
ce tine de inaltimele Mihuceni
(v. Mihuceni, grup de inaltimI)
§i se gaseste In apropierea
corn. Cuciur-Mare, distr. Cer-
nauti.
VIlcovetul, plrticq, ce izvore§te
in apropierea corn. Camena,
distr. Cernauti, §i se varsa in
pin Corovia (v. Corovia).
VIrful Caprei, munte, (1570 m.)
tine de culmea Dealul Suva-
www.digibuc.ro
VIVLAR
,
rulul (v. Suvarul), §i se ga-
se§te la N. de com. Dorna
Candreni, distr. Cirnpulung.
VIrful Chicirelor, , deal, (635
m.) pendinte de corn. rur.
Crasna-Ilschi, se margine§te la
E. cu ogoarele com. Crasna-
Ilschi, la V. cu cat. Lunca-
Frumoasa, la S. cu Padurea
Petru§ca §i la N. cu Sirete-
lul.
Printre Virful Chicirelor la
E. §i klealul IVIari§ori la V.
curge Siretelul.
VIrful Munceilor, ?male, ce tine
de grupul inaltimelor ce stra-
bat din muntii rnargina§1 al
Transilvaniei in sudul Buco-
vinei, formind Muntii La Ro§i
(v. Carp. Bucovinei). Are 1176
m. §i se gase§te linga corn.
Dorna Candreni.
VIrful Obcinef, munle, 1282 m.
ce tine de grupul Inaltirnelor,
cari strabat din rnuntif mar-
gina§1 ai Transilvaniei in su-
dul Bucovina
Virfui Plaiului, munte, 1160 m.
alt., la S. de Dealul Pietri§u-
lui, distr. Cimpulung.
VIrful olcian, inunte, 748 m.,
ce tine de grupul de culmi
Cornu-Tomnaticul (v. Carpatii
Bucovinei) §i se afla lingi
localitatea Mihova, districtul
Vijnita.
VIrful Vulvei, munte, 1595 m.,
ce tine de muntii Rodna intra
odata cu ramificatia acestora
spre Bucovina ca prima culrne
a a§anumitilor muntl Suhard,
in teritoriul bucovinean. E
situat la S. de com. Cirlibaba,
distr. Cimpulung.
Vivlar, cdtun vechiü, pendinte
31
 VI \MAR
de corn. rur. Bobe0I, distr. Sto-
rojinet.
In acest catun se afla o ca-
pela in care se oficiaza ser-
viciul divin in ziva de 6 Julie
a fle-caruI an, cind un mare pe-
lerinaj are loc aci. Origina a-
cesl ui pelerinaj se gAse§te inteo
legenda care spune ca aci s'ar
fi gasit o icoana a MaiceI Dorn-
nuluI, i anume in izvorul de
king capell Poporul crede
ca apa acestul izvor, numit
de el Isvorul TamaduireI",
are puterea sa vindece toate
boalele.
Vivlar, pîria,s, ce rasare sub
dealul Dracului nu departe de
izvorul pir. Corovia (v. Coro-
via) §i se varsa in ph. Hlinita
in fata sat. Bobe0I, distr. Sto-
rojinet.
Voduvaria (Woduwaria),
pendinte de corn. rur. Ceahor,
distr. Cernautl.
Se gasese 8 case 0 33 lo-
cuitorl.
Voitinel, corn. rur., distr. Ra-
clauV, a§ezata pe piriul cu ace-
nurne, nitre Vicovul-de- Jos,
Horodnicul-de- Jos §i Galane0I.
Suprafata 17.72 km.' im-
preuna cu Galane0I; populatia
1108 locuitori, exclusiv ro-
mini, de relig. gr. or.
Este strabatuta de drumul
princip. Marginea-Ciudeir ; prin-
tr'un drum de tara comunica
cu Galane0I §i cu drumul distr.
ce trece p'aci.
Are o §coala populara cu o
clasa i olbiserica parohiala cu
hramul Prof. Ilie".
A fost sat din timpurilecele
mai vechi. Stefan-eel-Mare
darue§te la 1490 minastireI
Putna, in posesia careia se ga-
se4,0 la 1776,cind era numai
catun anexat la corn. Vicovul-
242
de-Jos. In vremurile deAcmult,
se afla aci o minastire.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cu prasila de vite.
Comuna poseda 1153 hect.
pamint arabil, 386 hect. fina-
turi, 14 hect. gradini, 384 hect.
imasurI, 658 hect. paduri.
Se gasesc 85 cai, 534 vite
cornute, 236 oi, 307 porcI.
Voitinel, ino,sie, atenenta a mo-
cu adm. part. Hardeggthal,
distr. Radauti.
Are 2 case 0 24 locuitori,
coprinzind pe linga sine 0 Ur-
lele : Crivat §i Pietroasa.
afl. dr. Sucevcf,
rasare de sub poalele muntilor
Poiana Hociungul §i &lea
Mare, prime0e mai sus de
sat. Voitinel pir. Slatina 0 se
varsa in Suceava, in fata loc.
Galane0I, distr. Radauti.
Voivodeasa, afluent pe st. Su-
cevitiI (v. Sucevita), rasare de
sub culmea Voivodeasa §i,
udind corn. Fürstenthal, distr.
Radauti, se varsa in Suce-
vita, gura in gura eu pir. $oa-
recul ce vine din dreapta.
Voivodeasa, v. Fürstenthal.
Voivodeasa, complex de pd-
livezi in dreapta pi-
riului cu acela nume, 0 a-
proape de localitatea Fürsten-
thal, distr. Radautl.
Volcinet, coin. rur., distr. Siret,
a§ezata pe malul drept al 11.
Sirct, la confluenta luI cu pi-
riul Volcinet, intre Camenca
Cerepcautl.
Suprafata 4.62 km2; popu-
latia 2041 locuitori 3 parti ru-
teni i o parte romini, de
relig. gr. or.
Se cornpune: 1) din satul de
www.digibuc.ro
VOLOCA
resedinta Volcinet, care, I'm-
preuna cu tirla Zolob, numara
1995 locuitori; i 2) din catu-
nul Dibrova (v. Dibrova catun).
Este strabatuta de drumul
distr. Cerepcautl-Camenca
legata, prin drumuri de tara,
cu comunele Bahrine01 0 Fin-
tina-Alba ; printre ea §i corn.
Cerepcauti, trece linia ferata
Hliboca-Hadicfalva.
Are o §coala populara cu 2
clase i o biserica parohiala cu
hramul Na0erea M. D."
Prin hrisovul din 14 Februa-
rie 1704, Nicolae Costin, hat-
man 0 pircalab de Suceava,
a daruit-o minastireI Barnov-
schi, in posesia careia se gasea
§i la 1776.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, cu cre§terea vitelor §i
cu exploatarea padurilor.
Comuna poseda 1513 hect.
pamint arabil, 206 hect. fina-
turf, 31 hect. gradini, 307 hect.
imasurf §i 47 hect. paduri.
Se gasesc 182 cal, 771 vite
cornute, 270 oi, 591 porci, 81
stupi.
Volcinet, mo0e, cu adm. part.,
distr. Siret.
Suprafata 4.11 km2; popu-
latia 24 locuitori, izraeliti si
ruteni.
Volcinetca, ttrld, pendinte de
vatra comuneI Va§cauti pe
Siret, distr. Siret.
Volcinetul, pgria, afluent pe dr.
SiretuluI, ce-0 aduna apele
sub dealul La Ungureni, in
apropierea localit. Bahrine0I,
distr. Siret §i se varsa in Siret,
In dreptul corn. Volcinet.
Voloca, cdtun, pendinte de corn.
rur. Mihalcea, distietul Cerna-
utl.
Are 114 locuitori.
 VOLOCA-PE-DEREHLUI
Voloca-pe-Derehlui, coin. rur.
distr. Cernduti, asezatã pe pîr
Derehlusf i lipita de partea de
O. a corn. rur. Cuciur-Mare.
Suprafata 30.24 km° ; po-
pulatia 3335 locuitori, rominI,
de relig. gr. or.
Este strObatuta de drurnul
corn. Voloca-Corovia, care o
pune in comunicatie cu drumul
princip. Cernautf-Siret ; prin
partea sa de V. trece drumul
district. CuciurMare-TOraseni
linia ferata Cernduti-Hli-
boca.
Are o scoald populard cu
2 clase i o biserica parohiala
cu hrarnul Sf. Nicolae".
Aceastd comund a fost in-
terneiatd pe teritoriul corn. rur.
Cuciur Mare, intr'un cdtun nu-
mit Horodistea, de unde apoi
locuitori s'au transferat, mai
tarzia in cdtunul Sdliste ; am-
bele aceste cdtune sunt, astdzi,
unite cu vatra satului. La 1776
era in posesia minastireI Putna.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cresterea de vite.
Comuna poseda 1297 hect.
pärnant arabil, 768 hect. find-
turf, 40 hect. gradini, 298 hect.
imasuri, 477 hect. paclurI.
Se Osesc 152 cal, 1291 vite
cornute, 720 porci si 331 stupi
de albine.
Voloca pe Ceremu§, coin. rur.,
distr. Storojinet asezatd pe pi-
dui Volocivca, afluent al pir.
Brusnita.
Suprafata de 9.76 km2; po-
pulatia, 1079 locuitori, aproa-
pe totl ruterif, relig. gr. or.
Prin drumuri campene este
legata cu Carapciu-peSiret
cu Stânestii-de-Jos pe Cere-
rnus.
Are o scoald populard cu
(loua clase i o biserica pa-
rohiala cu hramul A clorrn.
M. D".
243
La 1776, apartinea unui
preot numit Semaca, si se gd-
sea aci o mindstire, zidita in
anul 1742 de un monah, din
familia Donici.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Comuna posedd 601 hect. pt-
mint arabil, 133 hect. fineturI,
17 ha. grädini, 16 hect. imasuri
177 hect. pdduri.
Se gasesc 123 cal, 329 vite
cornute, 1901, 129 pord, 51
stu pl.
Voloschil Grua (Woloskyj
Gruni), ceitun, pendinde de sa-
tul de resedintd Plosca, corn. rur.
Plosca, distr. Vijnita.
Se gdsesc 21 case si 67 lo-
cuitorl.
Volovat, corn. rur., distr. Ra-
dauti, asezatä pe piriul cu a-
celas nume, intre localitatile
Marginea i Burla.
Suprafata 21.35 km2; popu-
latia 2483 locuitori romini, de
relig. gr. or.
Se compune: 1) din satul
de resedinta cu 2473 locuitori
si 2) din herghelia Vadul Vld-
dica (v. Vadul Vlädica).
Este legata cu RAdOuti si
Marginea printr'un bun drum
comunal ; prin drum urf de tara,
comunica cu localitatea vecinA
Burla i cu drum ul princip.
Solca-Ciudei.
Are o scoalO populara cu
trei clase; o biserica parohi-
ala cu hramul Indltarea Sf.
Crud" ; o casa de economie
un cabinet de lecturd romanesc.
Aceastd comuna e-le men-
tionata, pentru prima data,
inteun hrisov din 1421.
In acel hrisov se spune
ca Alexadru Vodd i fiul sau
Elias, au daruit-o Ringalei,
sotia acestuia din urma i sorä
cu regele polon Vladislav.
www.digibuc.ro
VORONET
In anul 1502, teran cd
Mare a zidit aci o biserica de
piatrk in locul celei de lemn
facutd, se zice, de Drago* Vo-
da, la 1300, si transportato la
Putna. Prin hrisovul de 20 Iu-
nie 1589, de pe timpul dom-
nului Moldovei Petru $chiopul,
episcopul Movild si man-ia
sa Stdnita, au ddruit-o minas-
tird Sucevita.
La 1776, depindea de aceasta
comund i teritoriul numit
Prundul". La 1780, a fost u-
nitä cu Burla.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura.
Comuna poseda 1398 hect.
pamint arabil, 104 hect. fineturi,
19 hect. gradinI, 472 hect. ima-
surf, 255 hect. padure.
Se gasesc 141 cal, 974 vite
cornute, 262 oi, 1057 porci,
185 stupt.
Volovät, atenenta a mo-
sid cu adm. part. Hardegg-
thal, distr. Radauti.
Are 4 case si 60 locuitori,
coprinde si herghelia Vadul
Vladica.
Vorniceni, supranumire a To-
lovel Mier, parle din corn. rur
Tolova sau loseffalva.
Voronet, fosta minastire,astazi
biserica parohiala in comuna
rurald cu acdas nume, dis-
trictul Gurahumorulul, in asa
numita vale a Corbului, lingn
piriul Voronet, ce are numele
slay varond" dela cu vantul ro-
min corbul. A fost fondatd,
precum se vede din inscriptia
deasupra usel bisericei, de ca-
tre stefan cel Mare, si ispra-
vindu-se cladirea in timpul de
la 26 Mar si pind la 14 Sep-
temvre 1488. Se pare insd ca
in acest loc fusese deja Ina-
inte un schit, cdci se vorbeste
VORONET
de acest sf. 1oca i intr'un
hrisov din 1472. Adevaratul
intemeletor al minastirei ar fi
ins6, dupa traditia poporuluT,
pustnicul Daniil de la Putna,
care Indemnind pe $tefan cel
Mare la reinceperea razboiu-
lui cu turcii ,dupa nefericita
batalie de la Razboeni, ar fi
facut pe domnul sa cladeasca
in urma biruintei mlnastirea,
asa cum se vede asta-zI, da-
ruind-o cu averi.
In pronaosul bisericei se
vede mormantul cu Inscriptie
al lui Daniil, iar afara la in-
trare se cunoaste Inca chipul
fundatorula Minastirea pose-
da In Bucovina, pe linga sa-
tul Voronet., moii1e Stulpi-
can, Bucuresti, (CImpul-Codru-
lui) Dragoiesti, Bucsoaia, Sla-
tioara, Ostra Negrileasa, Fra-
sin , Dorotea Gemini, Lucacesti,
precum i culmile Mesticanis,
Petris si Muncel cu felurite
proprietatif i drepturi mal midi.
Dincolo de hotare avea mo-
iile Botesti, Balita, Ghisfita,
Vladeni, Suh1ini, Cruce Hoida
cite-va viI.
La secularizarea mInastiri-
lor de catre guvernul austriac
244
traiau la Voronet Inca 15 mo-
nahT.
Voronet, sat, distr. Gurahu-
mora, asezat pe pirIul cu a-
celas nume, la confluenta sa
cu riul Suceava.
Suprafata 42.61 km3; popu-
latia 491 locuitori romini; re-
lig. gr. ort.
Printr'un drum comunal este
legat atit cu drumul princip.
Gurahumora - Cimpulung
cit i cu statia Gurahumora
lui, a liniel ferate Hatna-Cim-
pulung.
Are o biserica zidita la 1848,
fosta minastire Voronet (v.
V oronet minastire), avInd hra-
mul Sf. Gheorghe" i o scoalti
populara cu o clasa.
Tntr'un hrisov, datind din
1435, se face mentiune de a-
ceasta comuna.
Populatia formata din lo-
cuitori originari si din colonisti
transilvanenise ocupa cu a-
gricult. si cu cresterea vitelor.
Comuna poseda 41 hect. fi-
neturi, 3 hect. gradinI, 216 hect.
imasuri, 3773 hect. paduri.
Se gasesc 11 cal, 214 vite,
200 oi, 150 porci, 10 stupi.
www.digibuc.ro
VULEVA
Voronet, mope, atenenta a mo-
siei cu adrn. spec. Gurahumora,
distr. Gurahumora.
Are o casa si 5 locuitori.
Voronetul, pirtü, afluent pe dr.
Moldovei ce'si aduna izvoarele
de sub poalele Opcinei Vo-
rone i primind pirtiasele Sla-
tioara, Brusturoasa si Ma-
ghernita, se yarsa, dupa ce Lida
corn. Voronet, in Moldova, mai
sus de oraselul Gurahumora.
Vovce(Wowcze),localitate, pen-
dinte de mosia cu adm. part.
Mihova - Vasilco - Basil, distr.
Vijnita.
Are 3 case si 25 locuitori.
Aci se afla o mina de fer
parasita.
Vovcinet (Wowczynec) ceitun,
pendinte de satul Lucavet-de-
Sus, distr. Vijnita.
Are 410 locuitori ruteni,
gr. or.
Vuleva sau Uleva, nrld, pen-
dinte de vatra comunei Bilca.
distr. Raclaut.i.

Zabahna, ceitun, pendinte de
corn. rur. Panca, distr. Sto-
roj i net.
Are o bisericd filiald cu hra-
mul Sf. Ilie" atenentä a pa-
rohieI din Pane&
Mosia Zabahna pe care se
afld cdtunul, e impärtitd in
cloud: o jumdtate tinind de
Panca-Vasilco, iar cea-l-altd
jurnatate de Panca-Ianos.
Aceastd mosie se intinde d'a-
lungul malului sting al Sire-
tului si are un parnint mocir-
los, fapt ce explica si nurnirea
ce poarta.
Zaberez, inältime, 460 m., ce
tine de sirul deluros care des-
parte la S. de local. Ispas
(distr. Vijnita), basinul Pru-
tuluI de al SiretuluI.
Zabje (Zabze), cätun, pendinte
de satul Putila, corn. rur. Sto-
ronet-Putila, distr. Vijnita.
Are 8 case si 37 locuitorl.
Zadobriuca(Zadobrówka), corn.
rur., distr. Cernaq, asezatd pe
partea sting a piriului Cuciur,
care de aci incolo se numeste
Zadobriuca, la N. de Sadagura.
Suprafata 9.10 km'. ; popu-
latia 889 locuitori, rutenI, de
relig. gr. or.
z
Este situat linga drumul
principal Sadagura - Cerniluti
care se uneste nu departe de
comund cu cel de la Riskupie.
Are o scoald populard cu o
clasd si o bisericd cu hramul
S-tiI Arh. Mihail si Gavril"
ziditd la 1765.
Aceasta comund apartinea,
la 1776, MareluI Visternic
Nicolae R u set.
Populatia se ocupd cu agri-
cultura si cu cresterea vite-
lor.
Comuna posedd 707 hect.
pamint arabil, 186 hect. fina-
WO', 5 hect. gradini, 87 hect.
imasurI, 10 hect. paduri si 15
hect. helestee.
Se gasesc 38 cai, 203 vite
cornute, 150 di, 64 porcI.
Zadobriuca, mo0e, cu adm,
part., distr. Cernauti.
Suprafata 3.36 km' ; popu-
latia 44 locuitori, in majori-
tate polonI, restul ruteni si
izraeliti.
Zadobriuca, kirla, afluent pe st.
Prutului, care ia nastere din
impreunarea cu piriiasul Cu-
ciur, maI jos de satul Cuciur-
Mic, distr. Cernduti si se varsd
in Prut, la tirguletul Sa-
dagura, unindu-0 gura cu
www.digibuc.ro
cea a pir. Subranet, distr. Cer-
nautI.
Zagroblia (Za Groblia), ttrla,
pendinte de mosia cu adrn.
part. $eräutii-de-Sus, distr.
CernautI.
Zahare§tI, corn. mur., distr. Su-
ceava, asezata la confluenta
celor cloud piraise, afluente ale
Hranitei, Treparu si. Pripasna.
Suprafata 10.30 kmi. ; po-
pulatia 901 locuitori, romini ;
relig. gr. or.
Prin drumuri de cimp este
legata cu comunele invecind
toare Stroe.sti si Litenl, pre-
cum si cu drumul distr. Su-
ceava-Gurahumora.
Are o scoald populard cu o
clasä si o biserica parohiald
cu hramul Sf. Dumitru" ce
tine de bis. Haiti din Liteni s
satul Bunesti.
La 1542, boerul Nicoara Cro-
vid, pircalabul Hotinului, a
zidit aci o bisericd de piatra.
La 1776 era proprietatea vor-
nicului Costache Lupu.
Populatia formata din lo-
cuiforI originarI, peste carl aii
venit mai tirzid o colonie de
romini transilvaneni, se ocupa
cu agricultura si cu cresterea
vitelor.
 ZAHARE$T1
Comuna posedd 912 hect.
pamint arabil, 118 hect. fina-
turi, 5 hect. 50 a. gradinI, 35
hect. imasuri, 1 hect. 50 a.
helestee.
Se gäsesc 30 cal, 362 vite
cornute, 678 oI, 185 porci si
16 stupi.
Zahare§ti, mosie, cu ad. spec.
distr. Suceava.
Suprafata 3.62 km2.; popu-
latia 17 locuitorl, dintre carI
9 israeliti si 8 romini gr. o-
riental.
Depindea oclatä de corn. Za-
haresti, cu care, la 1756, era
in stdpinirea vornicului Co-
stache Lupu.
Zahorbi, cdtun, distr. Cotman.
Are 3 case si 33 locuitori.
Zalisna, lfrld, pendinte de mo-
sia cu adm. part. ToporAuti,
distr. Cernduti.
Zamca, cdtun, pendinte de corn.
rur. Igestii, distr. Storojinet.
Aci se afla, acurn cite-va
veacuri, un puternic caste], lo-
cuit de haiduci.
Zamostia (Zamostie), coin. rur.,
distr. Vijnita, asezatd pe pi-
raul Pisariv, afluent al Hli-
bicioculut, intre Vilaucea la
S. V. si Carapcill-pe-Cere-
mus la O.
Suprafata 21.61 km.; po-
pulatia 1447 locuitori ruteni
gr. or. si putini
Este unitd cu VascOuti
cu Carapcift-pe-Ceremus prin
Wane drurnurl comunale; iar
prin drumuri de tat-A cu Vi-
laucea, precurn si mat d'a
dreptul, cu Carapciii-pe-Cere-
rn us.
Are o scoald populard cu
o clasd i o bisericd cu hra-
mul Adorrn. M. D." care a
246
fost odatd a schitului Zarno-
stia (v. Zamostia, schit).
Aceastä cornuna este men-
tionatä intr'un hrisov din De-
cembrie 1433, al lui Stefan-
cel-Mare.
La 1776. era impArtitä in
trei pOrti, dintre cari cloud
era(' in stapinirea lui Alexan-
dr u Costres.
Intre Zamostia i corn. in-
vecinatä Vilaucea, se intindea
o parte din asa numitul Co-
drul Bucovinean", ce forma aci
o zona neutra, intre terito-
riul Moldovei-Veclif si al Po-
loniei de pe atunci.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura i cresterea vilelor.
Comuna poseda 1066 hect.
parnint arabil, 119 hect. fina-
turi 18 hect. 50 a. gradini, 57
hect. imasuri, 840 hect. paduri.
Se gäsesc 112 cai, 436 vite
cornute, 57 oi, 350 porcl, 13
stupi.
Zamostia, schit, fondat dupa
cum ne spune un hrisov din
Dec. 1723 al domnului Moldo-
vel Mihal Racovitä, de catre
starostele CernautuluI Dumi-
tru Piru i daruit de catre
mazilii Zamostieni Gheorghità
Onciul, Du mitras Gafencu, Toa-
der al lui Grigoras Coslea, Io-
ginerile lui Neculae al lui
Miron Cuparenco, Ilie Tinta,
Tanase Tinta i Enache He-
rascu. La aceste danii, s'a mai
adaogat la 1726, si un teren
linga satul Vilaucea daruit de
Maria Cernausca. Cu prilejul
secularizarii minastirilor de cd-
tre AustriacI a fost desfiintat
acest schit (1784) si averile
saie Incorporate fondului reli-
crionar bucovinean.
Zamu§in (sail Samusin),
par., distr. Cotman, quata
in lungime, pe malul drept al
www.digibuc.ro
ZARET
NistruluT, mai sus de corn.
Onut.
Suprafata 4.65 km2.; popu-
latia 878 locuitori, ruterii gr. or.
Prin drumuri de tarä este
legata cu localitatile vecine,
precum i cu drumul princip.
Noua SulitaCernauti---Uscie
Biskupie (Galitia) ; un pod
umblator, peste Nistru, o pune
in comunicatie cu hotarul ga-
litian.
Are o scoala populara cu
o clasd i o bisericd filiald cu
hramul Nasterea M. D." pen-
dinte de parohia din Onut.
La 1776, apartinea Marelui
Paharnic Iordache Pascanu.
La N. comunel. se gasesc
asa numitele santuri tataresti
pe unde se crede câ ar fi fost
vad de trecere peste Nistru,
Inca din cele mal vechi tim-
puri, i anume, in locul unde
Nistru prezinta 2 insule.
Populatia se ocupä cu agri-
cultura i pescuitul.
Comuna poseda 524 hect.
pâmint arabil, 1 hect. finaturi,
33 hect. gradini, 72 hect. irna-
suri, 64 hect. pAdurl.
Se gasesc 45 cai, 119 vite
cornute, 192 di, 110 porci
3 stupï de albine.
Zamu§in, mo.ie, cu adm, part.
distr. Cotman.
Suprafata 3.242.; populatia
16 locuitorl in majoritate
restul rutenI gr. cat.
Zanta, deal, 459 m., ce tine de
sirul colinar Berdo-Horodiste,
distr. Cotman.
Za Ploscu, (Dupd Plosca), cdtun,
pendinte de satul de resedinta
Plosca, corn. rur. Plosca, distr.
Vijnita.
Are 17 case si 99 locuitori.
Zaret, tirld, pendinte de satul
 ZARIJEKI
Putila, corn. rur. Storonet-Pu-
tila, distr. Vijnita.
Are o casa si. 3 locuitori.
Zarijeni (Zaryzny), edtun,
pendinte de satul de resedinta
Mareniceni, corn. rur. Mare-
niceni, distr. Vijnita.
Are 12 case si 51 locui-
tori.
Zastavna, (Zastawna), ocol ju .
decdtoresc, avind ca centru
tirguletul Zastavna, c uprin de 28
comune rurale, tirguletul Zas-
tavna precum si 29 mosii cu
adm. speciale, reprezentind o
populatie de 49,357 locuitori,
aproape toti de nationalitate
ruteana.
Zastavna, ttrgulet, asezat in
masa compacta intre 3 iazuri,
alimentate d e pirlul Ver-
bovschi.
Suprafata 19.15 km.9; po-
pulatia 4.000 locuitori, de na-
tionalitate aproape esclusiv ru-
teana sunt si putini germani,
poloni si israeliti ; religia In
majoritate gr. or.
Este strabatut de soseaua
distr. Cuciur Mic-Zaleszczyk,
din care se bifurca putin mai
la N. o alta sosea asa numita
Zastavna-Toutri.
E resedinta unei judecatorir
si perceptii de ocol; are un
oficia postal ; o scoala popu-
lara cu 4 clase, care purta
numele de Mokioveneasce,
fondata pe la 1786, pe chid lo-
calitatea era centru de district.
Are o biserica gr, or. paro-
hiala cu hramul ,,Sf. Nicolae",
una rom. cat. si alta gr. ca-
tolica.
La 1776, era sat apartiitor
camarasulul Mihalachi Beg-
nischi. Inca pe la 1766, accasta
localitate a fost invadata de
refugiatl galitienf, cari aa co-
247
tropit, pe en se pare, populatia
bastinase de acolo.
La 1739, a stationat aci ge-
neralul rus Münich, cu armata
sa, trecind in expeditie spre
Moldova si facind rechizitiuni
impilatoare prin intreaga re-
giune.
Se gaseste aci o mare fa-
brica de spirt.
Populatia se ocupa cu agri-
cultura, prasila de vite, pes-
caria si in parte cu negotul,
avind si inceputuri cle industrie
casnica.
Poseda 3.206 hect. parnint
arabil, 207 hect. finaturi, 30
hect. gradinf. 1 hect. 50 a vir,
58 hect. imasuri, 13 hect. poeni,
134 hect. helestee, baltl, mla-
stinï.
Se gasesc 256 cal, 570 vite
cornute, 198 oi, -181 porci, 65
stupi.
Zastavna, moie, cu adrn. part.,
distr. Cotrnan.
Suprafata 18.42 km.2; po-
pulatia 263 locuitori, poloni,
ruteni si israelitl; rutenil Sint
parte gr. or., parte gr. cat.
Pe linga mosia Zastavna,
pr. zisa, cuprinde si tirlele:
Persoliwka, RÓwnina, Sapi-
gora, Serednyj Tik.
Zatocom, (Za Tokom), ttrld,
pendinte de mosia cu adm.
part. Serautir-de-Sus, distr.
Cernauti.
Zegreva, ttrld, pendinte de corn.
rur. Rusir-Moldovitei, distr.
Cimpulung.
Are 2 case si 7 locuitori.
Zeleneil, corn. rur., districtul
Cotman. asezata irnprastiat,
pe malul drept al Prutului,
la confluenta lui cu piriul
BrusnO, intre Barbesti si
Hlinita (distr. Storojinet).
www.digibuc.ro
ZIA/El GRUNI
Suprafata 2.94 km.2; popu-
latia 1.300 locuitoi 1, rutenr,
gr. or
Cuprinde pe linga vatra sa-
tului cu 925 locuiton si catu-
nul Plesnita (v. Plepita, ca-
tun).
Este strabatuta de drurnul
distr. Berhornet-N ijnita, care
trece Prutul peste un pod um-
blator ; prin drurnuri de tara,
comunica cu cornunele vecine
din distr. Storojinet.
Are o scoalä populara cu o
clasa si. o biserica parohiala
cu hramul Stii. Arh. Mihail
si Gavril" zidita la anu11772
de boerul 1onita &I-ism, in po-
sesia caruia era comuna si
la 1776.
Intr'un hrisov din 1691, se
vorbeste de aceasta comuna.
Un acveduct, ce se MIA in
aceasta comuna, serveste la
coboritul lemnelor in pirlul
Brusnita.
Populatia se ocupa cu agri-
c ultu ra.
Comuna poseda 299 hect. pa-
mint arabil, 4 hect. finaturr,
10 hect. si 50 a. gradim, 188
hect. imasuri, 2 hect. padure.
Se gasesc 93 cal 432 vite
cornute, 96 ol, 261 porci si 31
stu pi.
Zeleneil, ngoie, cu adm. part.,
distr. Cotman.
Suprafata 2.03 km.2; popu-
latia 22 locuitori, izraelitl, ru-
teni rom. cat. si rornini gr. or.
Zidovca ( Zydowkavhdanca )
'grin, afluent pe dr. Siretului,
ce izvorcste din pad. Macova
si se varsa in riul Siret, linga
local. Jadova, distr. Storojinet.
ZiveT GrunT (Zwyj Gruii), ca
tun, pendinte de satul Argel,
distr. Cimpulung.
Are 3 case si 11 locuitori.
 ZOLOB
Zolob, îr1ä, pendinte de vatra
comunei Volcinet, distr. Siret.
Zolotma, vechia catun, pen-
dinte de satul Pozaharici, corn.
rur. Pozaharici, distr. Vijnita.
Astä-zi face parte integrantä
din acest sat.
Zorni§1, deal, 437 m., ce ti ne
de sirul colinar ce se intinde
la S. de satul Verbauti, distr.
Cotman.
Zrubul, vezi Slobozia-Davide-
nilor.
Zubranita (Zubranitcze), pl-
ce rasare intre povar-
nisele culmei Ciumarna i im-
preuna cu piraiele: Bursucäü,
Ciornis, Izvora i Petrovat
formeaza inceputurile riului
Siret.
Zubrovita, pddure, distr. Sto-
rojinet, cuprinsä intre 3 cursuri
de ape, si anume: Siretelul la
S. si E., p. Zubrovita la V.
riuletul Ciudei la N. 'Ana
la care se intinde printr'un
cring numit Cirligata.
Zubrovita, pírticq, ce rasare
sub muntele Merisor, in apro-
pierea corn. Althütte, distr.
Storojinet i impreuna cu pi-
248
riiasul Valicul, dau nastere
pir. Ciudei ce se varsä in pir.
Siretel (v. CiudeI).
Zubri, plrlia$, afluent al pir.
Rosisnei ce se varsä in Rusca
rasarind sub muntele Zubri.
Zvarici (slavizat din Izvoras),
rule aft, pe st. Siretului, ca-
re räsare din pd. Fruntea
si se varsä in Siret, mai
sus de satul Läpusna, distr.
Vijnita.
Zviniace (Zwiniacze), com.rur.,
distr. Cotman, asezatà pe ma-
lul drept al Nistrului, lipita
de corn. Crisceatec i in fata
localitgei galitiane Zalesz-
czyki.
Supra fata 6.03 km2.; popu-
latia 1117 locuitori, ruteni gr.
or. si ceva izraeliti
Cuprinde pe langa vatra
satului cu 805 locuitori i cä-
tunul Costrijivca (v, Kos-
tryziwka).
Partea centralä a comund
se aflä IMO drumurile princip.
Cernautl-Zaleszczyki (Galitia)
Crisceatec- Ilorodenka (Ga-
litia); prin drumuri de tarà
comunica cu corn. Luca si
Prelipcea ; comunica apoi cu
Galitia printr'un pod de piatra,
peste Nistru.
www.digibuc.ro
ZVINIACE.
Are o scoalä populara cu
o clasa, numità 'flea si la 1844
Moldoveneascä" ziditä find,
probabil, In locul alteia vechi,
al cAruI nume de moldove-
neasca" a trecut i la cea
nouä ; are o biserica parohiala
cu hrarnul Nasterea M. D.".
La 1776, era In posesia
a trei proprietari: Joan Vol-
cinschi, Tonuta i Lupu Nacu.
In aceastã localitate
gasit unelte din epoca de
piatra.
Se aflä aci o varnitä i mai
multe cariere de piatra, cad
furniseaza gresii albe i rosif
f. cautate ; de asemenea se
gaseste i alabastru.
Populatia se ocupa in mare
parte cu agricultura.
Comuna poseda 687 hect.
pamint arabil, 25 hect. finaturi,
48 hect. gradini, 84 hect. ima-
still, 13 hect. paduri si 5 hect.
helestee.
Se gasesc 47 cai, 178 vite
cornute, 171 oi, 157 porci
16 stupi.
Zviniace (Zwiniacze), mo0e, cu
adm. part., distr. Cotman.
Suprafata 3.25 km2.; popu-
latia 105 locuitori, izraeliti,
ruteni i poloni; rutenil sint
gr. cat. si gr. or.
www.digibuc.ro