Aspect normal

• Pericardul apare ca o linie ecogenă,cu

aspect strălucitor, uniformă
• Miocardul apare ca o structură mai
voluminoasă, heterogenă, cu elemente
ecogene
• Cavităţile cardiace apar anecogene
(transonice)
Planurile standard de examinare
 Examinare subcostală

• Cea mai folosită dintre toate examinările

• Imagine standard în examinarea FAST
• Ideală pentru detectarea colecţiilor pericardice
şi a mişcărilor cardiace
• Vedere în diagonală a cordului
• Ficatul îndeplineşte rolul de fereastră acustică
 Examinare subcostală
• Markerul trasductorului
îndreptat spre dreapta
pacientului
• Poziţie subxifoidiană
• Puţin angulat (~ 15°)
• Îndreptat spre umărul
stâng
După: Yale Center for Advanced Instructional Media, Yale University. 2000
Examinare subcostală
Colecţie pericardică
Colecţie pericardică
 Anatomie Abdominală

• Gutierele paracolice
conectează spaţiul virtual
supramezocolic cu pelvisul
• În dreapta conectat cu spaţiul
hepatorenal (spaţiul Morison)
• În stânga conectate cu spaţiile
subfrenic şi splenorenal
– Obstrucţionat de ligamentul
frenocolic

După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000

 Anatomie Abdominală
• Cavitatea peritoneală este
divizată în marea şi mica
cavitate (bursa omentală)
– Conectate prin orificiul
epiploic (hiatul lui
Winslow)
• Marea cavitate este
divizată în două (de
mezocolonul transvers) :
etajul supramezocolic şi
inframezocolic (pelvian)

După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000

Cadranul superior drept (hipocondrul
drept – RUQ)
• Transductorul în plan
frontal/oblic, pe linia
axilară medie la
nivelul coastelor 8-11
• Se utilizeză ficatul ca
ferestră acustică
• Se roteşte
transductorul pentru a
evita umbra coastelor
Cadranul superior drept (hipocondrul
drept – RUQ)
• Spaţiul Morison este
aria de interes specific
–spaţiul dintre capsula
Glisson şi fascia
Gerota
• Cea mai importantă
arie în etajul
supramezocolic
Spaţiul Morison
RUQ – lichid liber
Spaţiul Morison – lichid liber
 Cadranul superior stâng
(hipocondrul stâng – LUQ)
• Transductor în plan
frontal/oblic, linia axilară
posterioară la nivelul
coastelor 8-11
• Se utilizează splina ca
fereastră acustică
• Se roteşte transductorul
pentru a evita umbra
coastelor
• Inspirul poate îmbunătăţii
imaginea
 Cadranul superior stâng
(hipocondrul stâng – LUQ)
• Spaţiul splenorenal
este principala arie de
interes
• Este important de
evaluat spaţiul
subfrenic, sângele se
acumulează, pentru
hipocondrul stâng, în
această regiune prima
dată
Spaţiul splenorenal - aspect normal
Spaţiul subfrenic – lichid liber
Lichid liber perisplenic
Lichid liber perisplenic
 Examinare suprapubiană
• Transductor în plan
sagital şi longitudinal
• 2 cm deasupra simfizei
pubiene
• Utilizaţi vezica urinară
ca fereastră acustică
 Examinare suprapubiană
• Spaţiul rectovezical
este aria de interes la
bărbaţi
• Spaţiul rectouterin
(spaţiul Douglas) este
aria de interes la femei
• Explorati-o cu
pacientul în poziţie de
decubit dorsal
Examinare suprapubiană – Secţiune
transversală
Examinare Suprapubiană – Secţiune
Sagitală
Secţiune transversală suprapubiană
Lichid liber
Secţiune sagitală suprapubiană
Lichid liber
 Vizualizare spaţiu pleural
• Extinderea evaluarii
de la examinarea RUQ
şi LUQ
– Transductor plasat mai
cefalic
• Diafragmul apare
hiperecogen
Spaţiul Pleural – Aspect normal
Colecţie Pleurală
Hemotorace
 Anatomie hepatobiliară
• Ficatul este separat în lobul drept şi stâng de scizura
principală
• Vezica biliară este aşezată în fosa scizurii principale
• Vezica biliară este divizată în: zona fundică, corp şi
colul
• Colul se îngustează pentru a forma ductul cistic
• Ductul hepatic comun părăseşre ficatul şi se uneşte
cu cisticul formând ductul biliar comun(CBP)
Anatomie Biliară
 Anatomie vasculară
• Flux hepatopet
– Vena portă se divide şi intră în ficat ca ramuri dreaptă
şi stângă
– Artera hepatică emerge din trunchiul celiac şi se divide
în ramura stângă şi dreaptă
– Artera hepatică este situată anterior de vena portă
• Flux hepatofug
– Venele hepatice stângă, medie şi dreaptă traversează
ficatul, converg posterior în vena cavă inferioară(VCI)
După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000
După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000
După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000
 Aspect general ultrasonografic
• Parenchimul hepatic este omogen
• Vasele sunt anecogene
– Venele hepatice au perete subţire
– Venele porte cu pereţi ecogeni
– Artera hepatică este vizibilă în hil
• Vezica biliară situată postero-medial de lobul drept
– Conexiune cu venele porte prin fisura lobară principală
• CBP se vizualizaeză la nivelul triadei portale
• Ductele biliare intrahepatice sunt rar vizualizate
Vascularizaţie normală
Vascularizaţie normală
Fisura principală interlobară
 Vezica biliară – aspect normal
• Structură anecogenă (conţinut lichidian)
• Lungime medie 7-10cm (obişnuit < 13 cm)
• Diametru transvers mediu < 4 cm
• Peretele este compus din 3 straturi
– Extern hiperecogen
– Inel hiperecogen intern
– Strat anecogen între
• Grosimea peretelui < 2 mm în 97%
Vezica biliară – aspect normal
 Triada portală
• CBP anterior de vena portă şi la dreapta arterei
hepatice
• Cea mai bună vizualizare în plan longitudinal
– Vena portă este structura dominantă
– CBP şi artera hepatică sunt poziţionate deasupra
• Se roteşte cu 90° transductorul pentru a obţine
planul transvers
– 3 inele cu vena portă cel mai inferior
– denumit semnul“Mickey Mouse” cu CBP antero-lateral
şi artera hepatică antero-medial
Triada Portală - secţiune
longitudinală
Triada Portală - secţiune transversală
După: Gray, H. Anatomy of the Human Body 20th ed. 2000
 VCI versus Aortă
• În dreapta pacientului • În stânga pacientului
• Mişcări ondulante • Mişcări pulsatile
• Perete subţire • Perete gros
• Compresibilă • Non-compresibil
• Colaps cu presiunea • Nu se colabează
negativă intratoracică
– “inspir”, valsalva
Secţiune transversală - proximal
Bifurcaţia aortei
Aspect normal – secţiune longitudinală

• Traiectul aortei: dinspre inferior stânga spre

superior dreapta
• Trunchiul celiac este prima ramură
• Artera mezenterică superioară emerge uşor
distal de TC
– Merge anterior de aortă
Secţiune Longitudinală