Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROMANILOR
DIN
DACIA TRAIANA
DE
fi. b. XENOFOL
PRO F ES012 LA UNIVERSITATEA DIN IASI. MEMBRU ACADEMIE/ ROMANE
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA
EINT1
11-11
....1111101M1M./
VOLUMUL 11
NAPALIRILLE PARBARE
270-1290
BUCURE5T I
Institutul de Arte Grano st Edltura LIBRARIEI 5COALELOR" C. SFETEA
02 ^04. CALEA MOULOIL 82 0 4
1914
TO 11 I WROMAH 1 LO E.
T
Ili
7,
,rwor,,,,,,?Ne 7n.i.e...{ta
,t,
-",'
e.0:411
'44
titr-46:IgitiaaW?
1.1A.
R.Rfj,
ee-
"t
1.1
111
==
a
on
Ludm.ig Weiland.
STOMA
NAM I LOH
,
tiIH
Aiiiim TuinNA
DE
A. b. XENOFOL
PROEM:1R LA UNIVERBITATEA DIN IABI. MEMBRU AOADEMIEI ROMANE.
OORESPONDENT AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA
EDITIA 11-a
Nu sant vremile sub arma omului,
ci bieful OM sub vremi".
INIRON COSTIN.
V OLU MUL II
NAVALIIRILtE 131:11313fIRE
270-1210
It:=:Psime
BUCUREST I
1914
/.
walea
W7tJ.
ye etc,c,
027/C11.114d
PArAsirea Dacidi in prada. Ifirbarilor fusese precedat5 de o epoch' de tian2ilie sixt care aceastA provincie, de i Inca sub stApAnirea Romanilor, suferise in
epetite rilnduri nAvAliri pustietoare. Dei trecerea
dela starea lini,tit i infloritoare a oblAduirei romane
la acea chaoticA a timpurilor nAvAlirei nu fusese nAprasnicA i cu toate cA nu se poate stahill seria istoricA
care duce dela o stare la cealalt, totui nu e mai putin
adevArat CA, cu retragerea legiunilor, incepe pentru
poporatia daco-romanA o epocA CU totul noua" a istoriei
ei, caracterizat prin mai multe irnprejurAri insemnate.
Intai : Cei rnai multi din locuitorii rAmai in Dacia
Traiana, speriati de violentele i grozAviile nAvtlirilor,
10
1STORIA ROMANILOR
tui timp ; insa pentru eine tie s atinga strnna istorich ele dan un rasunet destul de clar al acestor tintpuri putin cercetate.
CA PU L
III
860.
B
arein
/
)/4
,c
C *I41
i*"."s>.
A PERIGADA
.,'' ti,\,'40
1 II
/NTA/A
V 1/07111/7plyN 3211/SIIVIT
Otii
....-
''Ple/
-14.
.04.
rartips(TmAautt
......"
..17apn
44,42,
4*41. 44-04
..11
1
MEW
BARBARE NAVALIRILOR
R
4
.2,..f
..,..
II n
,
trai,;"
pm VOV011ad
(NIS)
(cris
OS
NAI
ROICIANO AL.
Vala
Gold
.SIRMIUM
LEGENDA
Gepayi
,
fluttei
.....Avara
Hagar/L.
SING/0
Al/TROY117
1I
Gotii sunt hatuti de Constantin in /arile Sarmatilor 2 Se vede deci ci Muntenia purta pe atunci
numele de tara Sarmatilor. Construirea unui pod de
pialra peste Dun are aratA insa" invederat, ca' Constantin cel Mare nu avuse numai scopul de a speriA pe Goti
spre a'i astampara, ci a el vroise a alipi iar4i mai cu
trainicie partite nord-dunrirene de impAratia sa, lucru
ce erA firesc la un monarh care strAmutase scaunul
Oltului
I.
pag. 283.
15
16
ISTORIA ROMANTIOR
pe fluviul Nistru. Spairnantat de raportul dat de iscoada lui, el se coboara repede catre Dundre i vroeste .95 se int5riasca aici, tragand un mare sant din malul
17
Dealul Istrita.
6. Hasdeu, 1st. critic& p, 299, care vrea si indrepte pc altii in privirea a5ezarei
acestui val, comae insusi o eroale, spunand c1 valid s'ar fi intins intie Prut si
Dunare. Gerasus al lui Ainian nu poate fi decal Siretul Onai sus Vol. 1, p, 36), 5i
valul fiind tras intre Sirel si Duniire, nu poate fi decat acel aratat de noi. Vezi 5i
Odobescu, Notices sur les Anliquiles de la Rmunanie, Pai is, 1868, p, 47.
A. D. Xnnopol. Nloria RomAnilor.
18
ISTORIA ROMANI:LOR
xA rp
R( PI //HA' rx
Aceasta cetire a inscriptiei este cca mai probabili si a fost propusa, dupa o suma
de alte Incerciiri facute de tnviltatii straini, de Odobescu In Notices sur les antiguiles de la Roumanie, p, 17-24. Greutatea sta In terminul Ocivi pe care Odobescu
11 traduce prin patrie, bazandu-se pe presupunerea ca asa ar fi numit Germanii
patria lor, adica Scitia, pe care si Iordanes o (la sub un nume apropiat, prin
forma lui, de cuvantul inscriptiei. De Gothorum sive Getarum origine ac rebus gestis,
IV : Haec igitur pars Gothorum quae apud Filimer dicitur in terras Oium emenso
amne transposita, optatum potita solum."
19
20
ISTORIA ROMANILOR
sesc aproape cu desAvarsire din limba romdna. Aceasta lipsa a fost invocata de protivnicii staruintei
Roiffinilor in Dacia, pentru a dovedi tocmai faptul
ca ei nu se allau in Dacia, la venirea Gotilor. Ei pornese dela premisa de tot falsii cA Gotii ar fi ocupat
Dacia, stand in ea cel putin 100 de ani (270-375),
si intru cat in nationalitatea romanA nu se constatA
aproape nici o urma de inriurire gotica, ar urma de
10. Hasdeu, JSIOIIO triifcc P. 299 este de Orem ci cuvantul hot ar veni dela
exclamarea ce se intrebuintaza de obiceiu la prinderea hotilor de ho! ho I Noi stim
ea romaneste acest strigat are sensul poprirei : ho I sidi, aho! aho I dar nici odatii
acel al urmArirei, goanei. Observam Insa ci i Hasdeu tot dela un strigat dat cu
prilejul spaimel de Goti derivii cuvAntul de hot.
11. Hasdeu, Ist.cril., p, 300, dupii exemplul lui Cantemir, Hronicid, p, 264.
(Comp. p. '271), au atras cel intai luarea aminte asupra pozitiei teritoriale ocupate
de Gott si au explicat din ea lipsa gotismelor in Iiiiibn romanil.
21
,..
,,
..,%._.----------.----;1
treed-
"ow
.
,
.3,4144.. "1
t:
Ls+
22
1STORIA ROMANI:1,0R
orice inriurire gotica ? Prin urmare, faptele fiind restabilite conform adevrului istoric, lipsa de gotisrne
in liinba romana, este tocmai dovada cea mai buna
ea Daco-Romanii nu au parasit nici odata vechea lor
patrie, Dacia lui Traian.
Intaiul element al nvlirei barbare a pricinuit, de
23
t
46/
tviaggi
c:t71/FA:v
b.
P'
P:071Vit'Vt.e.
14,041E1.4tefrie
21
ISTORIA ROMANILOR
de uncle vin uncle au fost zemisliti, unde au fost nascuti, nu vor sti sa raspunda. Ei trAesc necontenit pe
caii lor cei mici si urati, insa iuti i neobositi. Ca FAH
ca barbatii, sau stand pe o parte dupA chipul femeilor,
ei tin pe ei adunarile lor, cumpar i \rand, beau si
mananca, ha chiar si dorm inclinati pe gatul animalelor. Hunii sunt nestatornici, fara credinta, miscatori
dupa toate vanturile, cu totul rapiti de furia momentului. Ei stiu tot atat de putin, ca si animalele, ce este
cuviincios i necuviincios. Limba lor este intunecata,
incurcatA i plinA de metafore. Cat despre religie ei
nu par a avea nici una, sau cel putin nu practicA nici
aurului".
Iordanes sfarseste prin cuvintele urmatoare, legenda ce avea curs intre Goti, asupra originei acestor
fiinti inspaimantatoare Hunii sunt un soiu de oameni nascuti in mlastini, mici, sfrijiti, ingrozitori la
vedere i netinandu-se de neamul ornenesc dealt prin
facultatea vorbirei" 16.
Hunii, multime nesfarsit de noroade deosebite,
aruncate de Azia asupra Europei, de care acel neam
doua garle. Curentul nordic al navalirei apucA pe deasupra Carpatilor, i cu el se va fi dus greul poporului
hunic ; se poate insa ca un al doilea trib, acel sudic
25
valira impini de
asupra Italiei,
sub conducerea lui
Radagais. i care
ei
r?;
.,.
Britania de care
Stilico,
gen eralul
26
ISTORIA ROMAN-molt
in toate pktile. La Sardica dararnarea era aa de deplina, e ambasadorii romani nu gsisera un acopera-
rile existente ; celelalte dou5 redau munele cam schirnbate ale Tisiei si Tibiscului : Tisa si Timi,5u1. Pe cAnd
i servitorii IIuni
care ii intovarau duceau en sine malaiu i o bautura,
xx:
6 litcs".
-.:7,7.-LiopEoP72X061151,40,". Mied
19. Priscus, ed. Bonn., p.183 : ;)
se bea pn tarziu in tiirile romne. Un doc, din 1633, di ca pret al unui pilmnt
00111,
ErNII 51 GEPIZII
27
el o denurneste cu nu-
mele de barbara, pe
cand acea ce locui in
aceste sate este desem-
Nu credem ea aceasta poporatie indigen a Banatului apusan sA fi fost Daco-Romanii, ci erau lanate
20
28
ISTORIA ROMANILOR
ca, un barbar, ce statea la masa lngA el, ii adresd cuvantul in limba Ausonilorn, caruia Priscus Ii rAspunse,
probabil in aceeai limb, pe care el cel putin o inte-
iXtintav".
22. Niebuhr, explicil In Indicele lui Priscus, p, 615, lingua ausonica prin
latina rustica.
23. Priscus, ed., Bonn., p. 206.
29
Priscus nu poate fi invocat ca mArturie serioasd pentru prezenta Romanilor in Dacia, pe timpul I funilor 24,
ceeace nu inseamn deloc cA ei nu s'ar fi aflat in ea.
Priscus nu trecuse in cAlAtoria lui, prin locurile unde ei
atac de apoplexie.
Moartea lui Atila fu senmul peirei i a imperialui
intemeiat de el cu atata repejune. 0 luptA sangeroas
izbucni intre numeroii sAi copii cari formau ei insui un popor intreg ; iar pe de altA parte popoarele
germane, i mai ales Gepizii i Ostrogotii, ai cAror
regi se bucuraser de o mare vazA pe timpul lui A24. Reposatul Vasile Burla, intr'un articol din Revisla pentru islorie, archeologie
$i filologie, II, 1883, p, 289, si urm., a sustinut interpretarea lui Priscus, pe care o
combatem noi. Deli lucrarea lui Burla face un puternic efect la prima ei cetire, la
o mai linistita cugetare, nu te convinge. Aceeasi tezil ca a lui Burla a fost sustinuta
de Hasdeu In Romdnii Bandteni in Analele Acad. Rom., II., Tom., XVIII, 1896.
5, D. Onciul, Originele Principatelor romane, p, 116, se pleaca spre o asemenea
I STOMA R MANILOR
'30
tila, fiind desconsiderati de urmasii sii, ridicara steagul rascoalei. Se impartira domniile i popoarele i
dintenn corp se facura mai multe membre, care numai suferiau de aceeasi boala, ci cu capul taiat se
sfasiau unul pe altul, care nici cand nu si-ar fi aflat
perechea, daca nu s'ar fi nimicit mutual prin ranile
lor, natiunile celc mai puternice ale pamantului" 25
fiul cel mai mare al lui Atila, pieri i popoarele germane invingatoare Ii impartira posesiile apusene ale
Imparatiei Hunilor. Gepizii sph Ardaric,ocupa pentru
catva limp campia Tisei, coborandu-se de pe la iz-
GUTH, HUNII
I GEPILII
31
pinse pe Gepizi peste Dundre in Moesia, iar pe Ostrogoi dincolo de Alpi, in Italia. Hunii parte se contopesc in sinul celorlalte popoare, parte se retrag cu
incetul iar in campiile Aziei de unde veniser.
L5qat'au IIunii urine din trecerea i stApanirea
lor, in tarile rornane ? Atingerea lor cu Roinanii, fiind
foarte slabe: In toponimie s'a p5strat numai cat !nuntele Hunilor in tinutul Seghioarei in Transilvania. Res-
-cunt originem."
28. Idem, XII : Daciam dico antiquam, quam nunc Gepidarum populi
possidere noscuntur, quae patria in conspectu Moesiae sita, trans Danubium corona montium cingitur, duos tantum habens accessus, unum per Bontas, alterum per Tapas. Hanc- Gothiam quam Daciam appelavere maiores quae nunc ut
diximus Gepidia dicitur, tunc ab oriente Roxolani, ab occasu Iazyges, a septentrione Sarmatae et Bastarnae, a meridie amnis Danubii terminant."
32
ISTORIA ROMINILOR
porului sail, decale ori este vorba de aratarea intinderei stapanirei lui, va fi dispus la exagerare. In orice caz
dominatiea Gepizilor asupra Daciei va fi fost asemanatoare celei a Hunilor, fara sa se fi mijlocit e atingere
directa a poporului lor cu Daco-Romanii. Apoi Gepizii
pastrand asupra fostelor Ion locuinti pumai o suzeranitate nominala. Astfel Procopius care traete petimpul lui Iustinian, i a fost secretarul generalului
Belizarius, spune amune despre ei, CA vechile lor locuinte au fost la sudul Istrului ; aici Gepizii ocupara Singiclunul i Sirmiul cu regiunile invecinate,
iatilt in dreapta cat i in stanga Istrului", i aceasta
aratare atilt de preciza este repetata de scriitorul bizantin in mai multe randuri 29 Menandru spune asemenea ea Baian, chaganul Avarilor (care locui in
Panonia), trecand Istru, au intrat in. hotarele Gepizilor 30 Sirmium ,i Singidumun fiind wzate uncle
astazi se and oraele Mitrovitz i Belgrad in Sarbia, i
33
Discul cu figuri.
veche (adeca TraianA). El spune intr'un loc c Gepizii ar sta langa fluviile Marisia, Miliare, Gilpil i
Grissia, care ar intrece pe toate celelalte Hurl 32, iar
aiurea arat marginile tarei Gepizilor, ca cuprinse
intre riul Tisa, care ar uda-o despre nord i apus, Dunrea despre sud i Tausis despre rAsArit, ale cArui
undo iuti i spumoase se reped furioase in Dunare 33.
32. Jordanes, XXII; Gepidae sedent iuxta flumina Marisia, Miliare et
Africo vero magnus ipse Danubius, ab eo fluvius Tausis secat qui rapidus ac
verticosus in Histri fluenta furens devolvitur."
A. D.
34
ISTORIA ROMANILOR
care dupd cum este cunoscut, izvoreste de pe laturea ext( hoard a muntilor ce separa Transilvania de
Ungaria, (loci curge in intregimea lui afar din Dacia :
nu mai putin de bagat in sama este si imprejurarea
pe acolo curge riul Muresului, decat Dacia lui Traian. Ca ei Ii vor fi intins stApanirea, adeca prAdaciunile lor, i prin vaile Samesului si Muresului pand in
Transilvania, eine ar putea-o tagAdul, de oarece in decursul intregei istorii, stapanii Panoniei au fost si acei ai Transilyaniei?
Astfel deci s'ar putea impaca spusele lui Jordanes
cu celelalte izvoare contimporane, In sensul acela, Ca
Gepizii deci locuind, cea mai mare parte din timpul cat au trait la suthd Dunarei, in regiunea Sarbiei
si a Bulgariei, si tot acolo as_ezandu-se jFGi, din
care ranian inscninale palcuri, chiar i dup4 ce se
35
duce greul poporului lor, in Italia i Spania 34, se intelege dela sine ca dacd Romanii ar fi petrecut iii acest
timp in Moesia alAturea cu ei, i dacA Gotii i Gepizii
numai de cat sa aduca cu ei urmele inriurirei germane asupra graiului lor. Lipsa unei asemenea inn-uriri, departe de a fi, cum credeau Sulzer j Rosier, un
semn cA Romanii nu s'ar fi aflat in Dacia pe timpul
nAvalirei aceslor popoare, este tocmai cea mai bund
dovada, ca Romanii n'au parAsit niciodata Dacia traianA, spre a trai dincolo de Dungre. 35.
34. Insusi Iordanes, LI, mirturiseste c pe timpul hid, 550 d. Hr., Gotii
minori, a) c5ror pontifice fusese Ulfilas, ar locui in Moesia, in regiunca nico_politanA
Ifinga rstmtskijacinus
: Erant siquidem et alii Gothi, qui dicuntur minores, populus immensus, cum suo pontifice ipsoque primate Vulfila qui cis dicitur et literas instituisse hodieque sun! in Moesia, regionem incolentes Nicopolitanarn,
ad pedes Haemi montis, gens multa, sed paupera et imbellis, nihil abundans,
nisi armento diversi generis pecorum et pascua silvaque lignorum ; parum habens
tritici, ceterarum specierum est terra foccunda."
sustine prezenta unui element gepidic in ca ; numele propriu al zinei Filma zina
frigurilor la Banateni, sprijinindu'si p. rerea pc
durile ce ar existS Intre
friguri si frica si aratfind apoi ca Lerminul de Mina mseamna In Evanghelia
lui Ulfilas team5, unnire. Cercelarea lui 1 lasd u, Jlojnd,mii Banulcni i An. Acad.
torn., II, Tom. XVIII, 1856, f iarte eru hIm, iti Ims mtip wirea celor lull mulle din
demonstrarile acestui fnvatat care une ori insa are scantekri geniale : ca ar IRAN)
sa fie si asa.
2. DACO-ROMANII IN MUNTI.
nati lovir provincia, locuitorii ei se aparard i rAspinserA, cu ajutorul impratilor, loviturile lor. De pe la
238 insa" se adaug care incursiile acestora, acele ale
Gotilor, mult mai barbari si salbateci deck ei. Am vazut
Gnu, Hu Nu 51 GENzii
37
tusi mai departe povara vietei lor oropsit. De asemenea orasul Histria fusese distrus in 238 ; totusi se all A
38
ISTORIA ROmANILOR
toria tuturor nAvalirilor petrecute in timpuri mai apropiate de noi, si care toate ne arat cat de mult tine la s-
puterile naturale, fenomenele ingrozitoare ale cutremurilor de p5mant, in care tot ce poate fi mai sigur
si mai temeinic in aceast lume, p5mantu1 pe care
stai, se c1atin5 sub picioare, inc5 nu sunt stare s5 indepArteze pentru totdeuna pe om de locul uncle a
trait. Lisbona, de si a fost daramata cu desavarsire
in 1755, de un cutremur, astAzi se innalta iarAsi mandr
pe ruinele de altA data. In America centrala sunt orase
nostri sunt plini de aceste stiri ale fugei poporatiei t Arilor romane, in adApostirile firesti, la venirea Tata-
39
bogati fugiau i ei, insA in niste adAposturi mai indAmanatece ; de obiceiu peste granita, in Polonia sau
noastre mai vechi, incat Ii vedern reprodus de anaforaua obstestei adunAri din 1817, co e.Tlicare a impoporArei mai mari a muntilor ded,t a campului.
Nu putin norod de locui Lori patimea dupd vremi de
navaliri strAine si intru aceastA pricinA unii neizuiau
40
ISTORIA RomANIDDR
iartsi, ca efectul acestei n5v5liri, una din cele mai furioase pe care le-a inregistrat istoria, nu fu acela de
a despra pe locuitori, ci numai de a'i arunch in rnunti
si paduri. CAlugArul Rogerius, prins de 'Mari i sdpand dela ei, vine fugar In Transilvania pe care o strA-
bate in toat intinderea ei, pe urmele pustierilor fcute de Mari. Voin strui aiurea asupra acestor pustieri ne mai ponienite. Aici atata vroim s raportAm,
cum Rogerius afl intern) loc poporatia tarei dpostit5 intr'un pisc de munte, asteptand rnereu s'a"
se strecoare furtuna omencasca ce viforia la poalele
lui.
era acolo ne spune nenorocitul Rogerius, la
o deprtare.de vreo 10 mile langa o Odore, un sat
care se chiema Frata in limba vulgar, si din jos de pa-
dure, la patru mile, un munte minunat i innalt, pe adruia \rad se radicau piste stanci ingrozitoare. Acolo
41
ce se tin de viata lui animal, in care intr5 si partea mai de jos a vietei pasionale. Aceste de pe unnA
festare care imprumut adese ofi elemente intelectuale. Limba, gandirea, religia, stiinta, artele si meseriile poporului se vor schimba ; iubirea, ura, gelozia, invidia, frica, simtirnantul conservArei traiului
vor determina in totdeauna pe oameni la acelasi fel
de fapte. DacA ar fi deci cu totul neistoric a conchide,
dela un fenomen intelectual din vremile noastre la unul
de aceeasi naturA din timpuri trecute, este din contra
cu totul indreptAtit a admite, CA in sfera pasionald,
omul au lucrat in totdeauna in acelasi mod si a scoate,
acolo unde D U avem probe directe, din faptele precum
Pe acest temeiu psihologic am admis i noi incheerea, pe deplin logicA a lui Miron Costin, c fenomenele, produse de nAvAliri in timpurile vechi, au tredicitur in 1,u1gari et infra silvam, ad quattuor milliaria, mons mirabilis et excelsus,
mul Milropoliei din Alba-lulia pe anul 1880, p. 92. Ea se impartea in vreinuri mai
vechi in Magyar Frata 5i Olah Frata. Doc.din 1465, Hurm., Doc., II, 2, p. 168.
42
ISTORIA ROMANILOR
Aproape deci
tot poporul daco-roman care nu puLuse parasi provincia, se retrsese In munti in timpurile nAvMirei,
atunci cand vAzandu-se pArdsit de impArAtia de care
se tinuse, el fu lasat in voia intamplarei. Aceasta retragere in munti, incepura de pe cand navAlirile Gotilor
luasera. un caracter de tot amenintAtor, deveni si mai
pronuntatj pe timpul Hunilor, astfel incat putem admite ca pe la 451, cand Atila plea care apusul Euro-
deauna parka muntoasd a ftirei, uncle se afla documentate i primele lor urme, i de unde ei se coboara
apoi mai tarziu pentru a infiinta state in poalele lor,
atunci cand vremile se mai linistira.
Toate tiri1e cele d'intai documentale ce le pose-
43
in raportul sail din 1699 cAtre impAratul Rudolf despre Romani, cA ei ar fi impr4t1eti in toath Transilvania, locuind mai ales in regiunca munioasd" 9.
Este de observat ca pretutindeni unde poporatia
romanA sau romanizata, i deci deprinsA cu viata organizatA a Imperialui Roman, fu expus la loviturile
violente ale nAvMirei barbare. atunci cand furia lor
sAlbaticA nu. fusese Inca' stampAratA prin atingere cu
44
ISTORIA ROMANILOR
din Tudela care treat prin tara Valahilor dela sudul Hemului, si anume acea aezatA in Tesalia. Aici
zice el, (dincolo de Sperchio) se incepe Valachia, ai
carei locuitori alsezali pe munii ii dau numele de Valahi. In iutala ei sant asemene caprioarelor. Ei se
a dovedit'o intr'un chip nediscutabil colegul meu loan Caragiani In scrierea sa,
Sludii islorice asupra RomOnilor din peninsula Balcanului tiparita numai fn parte
si nepubilcate inert, desi c tocmai din 1888 ; p. 266.
16. Elisee Reclus, Ibidem XVIII, p. 49.
45
din ele, precum si acele ale tuturor riurilor, paraelor i paraiasilor ce se scurg de pe coastele lor, poartA
aproape fAr exceptie un caracter romanesc ". Zicern romonesc i nu roman, adicii laf in ; cAci dupA
cum am spus'o 5i athre, terminologia muntelui rgmasa' din epoca romanA, este foarte sArad, pentru
motivul cA Romanii se fereau de munti, Si ii incunjurau pe cat le era prin pulintA ; prin urmare nici
nu aveau nevoie sA le dee nume spre a'i recunoste.
Faptul c iimntele e plM In toate pArtile sale de numiri romAnesti ; cA cele mai mici poteci 5i accidente
46
ISTORIA ROMANI:LOR
toate senzurile de poporul roman, si c aceastA botezare, atat de universal a tuturor pArtilor muntelui,
a fost datorit unei petreceri a lui foarte indelungate
si stdruitoare in decurs de veacuri intregi 18
Efectul produs de retragerea poporatiei daco-romane in munti, innaintea navalirci, fu din cele mai inseinnate. Ea schimbA cu totul fata Dacici, intinzand
moartea si pustierea acolo pe unde mai innainte r5suna viata si se aduna imbelsugarea, si trezi ecou-
rile linistite ale muntilor sub rsunetul vuetului omenesc. Orasele din cmpiile Daciei disparur unul
dup5 altul ; locuitorii s'graci din ele care, la inceputul
nvalirei, lc vor fi parasit numai vremelnic, Valzand ca
ce zi, se deprinser din zi in zi, cu trniul lor in ascunzAtorile muntilor, si petrecerea lor aici lud un caracter mai statornic. Orasele pustiite de barbari, ne mai
fiind ridicate din daramaturile lor, muschiul se prinse
pe ruinele lor, si odat cu ele dispArur, din constiinta
poporului roman, si numirile ce le insernnaser.
Nu ar fi de mirare de a nu se afi nici un singur
nume de ora pAstrat in gura poporului roman, desi in
'kik apusului se afl de aceste numiri indestuie. InsA
lipsa de nume de orase, pastrate dela cei vechi in Dacia,
totul deosebit de acela pe care ea l'a avut in celelalte tari ale Europei. In partea apusairA a continentului nostru au n5valit namai popoare germane,
cel putin numai aceste intr'un chip mai statornic.
IIunil an trecut numai cat pe aci. Avarii si Ungurii,
desi au pradat uneori Germania, Frantia si Italia,
nu si-au ales in aceste t Ari locul silahiintei br, ci
in Panonia, in preajma Daciei. Popoarele germane
18. Vezi exemple din aceastil nomenelatura In a Inca Teorie a Iui ROsler
Iasi, 1881, p. 201 s. u. si mai jos sub II, Avarii fi Slavii.
47
ele insai, inainte de a se awza in tArile apusene, trecusera prin acele dela rasarit, de uncle venea navalirea, i lovindu-le pe aceste cu toata furia, 1.i revarsasera tot focul salbataciei lor asupra acestor parti si
in primul Joe asupra Daciei, i numai dupA aceea, rdcoriti si induplecati catre civilizatie, cei mai multi
cretinizati in partile Osaritului, treceau mai departe
eatre Europa apusanA. Pe cand deci apusul Europei
civilizabile : Slavii
Cea nlai buna dovada este fizionoinia lor, care au pierdut caracterul turanic
nu luat pe acel european, mai ales la poporatia oraOneascil.
si
48
ISTORIA ROMANILOR
manii i Tatarii, afara de alte triburi mai mici, ale caror nume s'au confundat cu aceste lalte, iat pomelnicul bogat i inflorit nurnai al neamurilor mongolice
ce s'au napustit asupra Daciei, in afara de Goti, Gepizi
i Slavi cari doar nici ei nu veniau cu ramura de maslin
Paralel
Disparitia total a vielei de Stat
cu aceast peire a oraelor rornane desavarit, mai
gsim disprut Inca i o alt parte, poate rnai insemnata chiar a vietei lot-, care ar fi trebuit sa loviasca
Daco-Rornanii erau organizati in Dacia, ca provincie romanA, precum erau organizati bunaoara locuitorii in Spania i Galia. Pe cand in aceste tari traditia Statului roman, nurnele dregatorilor, limba ofi-
49
50
ISTORIA ROMANII.011
s'a Osit
in insciiptiuni numele a 38 de aceti innalti ocarmuitori, astfel ca numele i notiunea de legatus trebuia
sA fie intipArita Iii mintea fiecaruia Daco-Roman.
Tot atat de insemnati erau i procuratores Augusti,
insarcinati cu strangerea darilor, care erau cate unul
pentru fiecare din cele 3 Dacii ; Apulensis, Porolisensis
Malvensis.
51
proteguitori i apArAtori influenti ale intereselor acestora, care se intalnesc iarAi la fie ce pas in monumen-
cAilor publice, quaestores, casieri, practores urbani et peregrini, aediles, inspectori ai zidirilor publice, praefecti
pagi, collegiorurn, rnagistrati ai satelor sau colegiilor,
etc. etc. 22.
DacA acest de pe urmA cuvant se reaflA in limba roman5 sub forma de curie, nu are in ea intelesul unei
subimpArtiri a otirei, ci acel de ogradA, care derivA
din cealalLA acceptiune ce ave cuvantul de cohors
la Romani anume acel de loc inchis, ingrAditurA 23.
Militarii activi purtau numele de mulles gregarii; cei
ieiti din slujbA accl de veterani, cuvant care in limba
latinA avea intelesul special de soldat liberat din ar22. Vczi mai sus, Vol. I. Capul ; Organizarca Daciei ronlane, p. 213-244
23. Numele ograzei la Romani avea chiar forma chars, charles, (Noniu
ed. Mercer p. 81, Varro De lingua lalina, I. 13, 2; V, 16, 26)de uncle s'a forma
romilnescul curie.
52
ISTORIA ROMANILOR
parte din un bAtran. Aici s'a pAstrat amintirea asignatiei de pAmant care se dAclea veteranului la iesirea
lui din armata, lucru ce se fAcii adese on i in Dacia,
precum am vAzut mai sus. Nurnai a-Ma ins5 a rAmas din
complexul notiunei de veteranus, din care tocmai intelesul sAu fundamental, elementul militar, a dispArut
cu totul
Pe langA capul armatei care era de obiceiu legatul lui August, mai erau ofiteri inferioti : praefeei,
ei, dar n'a rAmas mAcar un rAsunet al ei in alte cuvinte ale poporului roman ? Alt r5spuns nu poate fi
dat la aceastA intrebare decat cA, perzandu-se asezdmintele la care se refereau cuvintele aceste, cu timpul
au trebuil sA disparA i ele. Se tAiese r5dAcina lor, care
53
cietati, nu a putut disparea cu totul dela Daco-Romanii care traisera tocrnai o viat civilizat, din care
trebuirA sA pastreze oarecare urme. Termini apoi ca
jartfelor pagane, transportat asupra slujbasilor bisericei crestine, nu era un element al organizArei civile
romane, de si la Romani el dobandi mai tarziu un rol
Inteun cuvant se poate spune ca organizatia romana a dispArut cu totul din Dacia in partea ei speciala i oarecum tehnica, si ca chiar dacA au rAmas
cateva notiuni, acestea se refera numai la viata elementara a ori carei societati, pe care daca Romanii
nu le-ar fi pastrat dela Romani, Inca ar fi trebuit
sa le iscocliasck intru cat traiul Idea de ele era cu
neputMO 24
54
ISTORIA ROMANI-LOR
au trebuit sA pAstreze terminologia Statului mostenita dela Romani, ca si locuitorii oraselor Galiei si
Italiei, care terminologie ar fi trebuit s'o readucA
cu ei in Dacia, cand au reocupat aceastA tara ; sau
au trebuit sA fuga innaintea nAvAlirei, si din Dacia
Aurelian A, in muntii peninsulei (ceeace s'a si intamplat),
si s uite in via ta patriarhal5 a pAstorului, complicata organizatie a. Statului roman. Apoi daca e vorba
de fuga in munti, a tunci nu intelegem pen tru cc nu
am admite cd Daco-Romanii s'au retras de plano in
55
tiei daco-romane, a fost de a distruge viata ei ordsaneascA,.impreuna cu acea de Stat romana, si a aruncA
vilizate ale poporului roman, mantui ca intr'o ascunzatoare elementele sale mai intime : rnoravurile, obiceiurile si mai ales limba sa care pastra accl caracter
prommtat latinesc ce o deosebeste astazi intre toate
idiomele neo-latine. Daco-Romanii luara cu ei Ii munti
0 numele vechi ale riurilor care i au toate obarsiile
pe innaltimi, le pastrara acolo i apoi le readusera
Totusi, aceast pardsire a vietei asezate nu insamna imbratisarea desavarsit a celei pastorale si
nomade. Greu se desvata un popor de apucaturile civilizatici, i de aceea regasim in limba romand existenta
unei terrninologii agricole, parte mostenita dela Romani,
5-3
ISTORIA ROMAMLOR
obl5duirea bulgara acele ale lui Glad, Ahtum, Menumorut, Kean, Gelu, care State cazute sub Unguri presupun
toate o poporatie aezata 27 Spusele lui Nicetas pentru Arornanii din Hemus vor fi intrite prin raporturile asupra Romanilor din Carpati. Impacarea acestor
dou stari care mai la urma pot sa coexiste alaturea
ritaji pe cfind grosul poporului a fast alezat In toate timpurile. Noi credem cl
parerea din text este singura InteinciatS i conforma cu epocile.
29. Cancel, I. c., p. 6. Cf. mai sus parcrea lui, N. Iorga, Vol. I, p. 22, nota 2.
II
AVARII SI SLAVIE
1. NAVALIREA AVARILOR
I A SLAVILOR.
(564), 0'.!'4 TOUpxopc ).-istv e7.6.)4v.p.ev". Tot Turci numesc autorii bizantini
ii pe Unguri. Huni, Avari, Unguri sunt unul si acelas popor In diverse timpuri.
58
ISTORIA RomANILOR
Ajungand la Nipru, cad peste popoarele slave ale Anfilor, trec peste ele i se apropie de Dun Are, fara indoiala prin partea esului celui mare oriental al Europei, de care se tin -Wile de astazi Basarabia, Moldova
sudica i Muntenia rasariteana. Ei trec chiar Dun Area
in Scitia Mica, Dobrogea de astazi 3. 0 nou deputatie
trimisa la Iustinian, in scopul de a dobAndi pamn-
-WARN SI
JAvt
59
pArAsirea ei de Longobarzi, unde stau pan la nimicirea puterei lor de Carol cel Mare, 797. In tot timpul
stApAnirei Avarilor in valea Dun5rei mijlocii, ei ridicarA pretentii asupra p5rtei din Moesia ce fusese locuitA de Gepizi, mai ales asupra orasului Sirmiu, (astAzi
Mitrovitz in Serbia).
Din aceastA expunere a migratiilor Avarilor, reies5
vicit et fugaNil ; sed postca rex eoruln amicitias cum eodem per legatos meruit".
Paul. Diac., II, 10, spune ca lupta s'ar fi intamplat juxta Albim fluvium". Asupra
proviziilor procurate Avarilor de Fraud, vezi Menander, p. 303.
7. Amedee Thierry, /. c., I, p. 08, spune Ca dupa ce Avarii fura batuti
60
ISTORJA RorALNILOR
poporatiei daco-romane fu acela de a o opri sei se coboare din infundedurile muntilor iarAsi care esul roditor, unde barbarii izvoriau fAr incetare, ca din o
neistovit fantan5.
ApAsarea pe care o exercitar5 Avarii asupra poporatiei daco-romane sAmAna cu acea pusA iii lucrare
de Goti i de Huni. FIunii probabil intraser i prin
Turnul-Ro i prin vAile deschise care apus ; Avarii
insA numai prin aceste din urrn. Toate aceste popoare care contribuirA la ruinarea vietei civilizate a
Daco-Romanilor, Ii impingeaa care treptele superioare ale imensului amfiteatru de munti ce incurijura
Dacia romanA.
pe aici Ii incingea un alt brAu de barbari care le inchidea drumul cAtre cmpie. Asupra acestor barbari
care joacA in istoria Rornanilor i in formarea natiode Sigebert, se intoarsera iara0 in locuintile lor la gurile Dundrei, de unde ei
atacaril prin consul pe Gepizi in unire cu Longobarzii care Ii loviau in frunte (p.
421), incat s'ar crede ci Avarii veniseril contra Gepizilor pe valea Dumirei i ca de
aice ar fi trecut in Panonia. Fiind Ins ci nu exista o trecere direct din Panonia
in Valachia, ar urma ca Avarii sil fi trecut prin pasul Turnului-Ro5 pentru a se
lovi cu Gepizii, ca ei deci ar fi patruns in Dacia pe la Sud. Izvoarele nu invoesc
1110 o aseinenea p5rere. Asupra rezultatului luptei vezi Paul. Diac., I, 27 : Langobordi victores effecti sunt, tanta in Gepidas ira saevientes ut eos ad internecionem usque delerunt, usque hodie IIunnis eorum patriam possidentibus, duro
imperio subiecti gemunt".
AVARII SI SLAVII
61
nalitatei lor un rol mult mai insemnat decat acei studiati panA acuma, trebue sa indreptAm cercetArile
noastre.
Barbar Slay.
inceputul veacului al VI-lea (500-520?). La c. XXIII, el spune : Post Herulorum caedem idem Flermanaricus in Venetos arma comovit, qui quamvis armis
despecti, sed numerositate pollentes, primo resistere conabantur".
62
ISTORIA ROMANILOR
sclavinormn
a civitate novietunense
din care un copist nepriceput a scos : a civilale novi ci sclavinorumunense. Vezi editia
lui Iordanes de Carol Aug. Closs, Stuttgard, 1866, p. 27, nota. Hasdeu nici nu pomeneste de aceasta imprejurare.
AVARII SI SLAvil
63
in Panonia si in Dalmatia, ale cArora locuitori infdtisaza Inca astazi frumosol tip roman, si pAstreazA eel
putin in numele lor de Maurovlahi, o amintire a originei lor romane 12.
Din aceasta innecare ce parea obsteascd, se innal-
tara cu timpul trei insule Wine i aici in rsaritul Europei, de o putere i trinicie neauzit, care izbutir
sA rAmAna neinnabusite de valuri, cu toata furtuna
amenintAtoare ce le aruncase peste dAnsele. Elementul
slavon, care inghitise pretutindene aiurea pe acele de
13.
poarele slave cafi inconjurau Dacia si peste adAposturile Daco-Romanilor, muntii Daciei. Deosebirea fu flumai cA pe cand colonistii urcasera treptele muntilor din
lAuntrul Daciei spre periferia ei, popoarele slave se suira
64
ISTORIA ROMANILOR
care ei
intrard cu poporatia
AVAIM $1 SLAM
65
dic al DunArei, de uncle roiau necontenit none ndv5un In -Wile ImpArAtiei Bizantine. Triburile slave constituiau, dupd coin am vAzut, o imensd multime de
norod, Inca peste acei ce fugiser5 in munti la apropierea Flunilor i apoi a Avarilor, mai erau incA o
sumd de triburi care furd imphise de nAvAlirea hunica
peste Imperiul Bizan tin. Popoarele, nomade chiar, contin
66
ISTORIA ItoI3N1LOa
copius. Astfel ainrea el aratA ca Hunii (Avarii), Sclavinii i Antii ar locul nu departe de rapa DunArei, de
cea parte a fluviului" 19. Acest nu departe" este lmurit i mai clar de istoricul Teofilact (640) care p014. Procopius, De Bello Golhico, II, p. 336 : stc Itatv ipza(cxv To6pptv 6vop.7., 9 zatcou. !ley 674 Irozap.bv laypov, Tpxi.stvo6 To5 Pop.cdow
cit)rov.piropo ev totc Ivo, xpvotc c6v-ip Setp.ap.evov, gplp,oc kETzavev 7. ocXs1.co6 061x; kvaap.ivov cthrilv WV zatiryj plOiporo".
6-zep 7CO-
AVAREI
i SLANTII
67
vestete expeditiile generalului Priscus in contra Sc lavinilor. Priscus trece Dunarea, surprinde pe capul Scla-
Bonn, I, p. 425, aminte5te 5i el numele acestui riu : .,17EpVcui7iyonatv VI) IXP17til 7"Cota/P-P" tot cu prilejul povestirei expeditiei lui Priscus.
21. Document din 1387 citat de Ha5deu, Isl. crit., r. 266 : dori do ustie
Ialovnitzi". Hasdeu aratil tot acolo ca numele de lalovnifa, lalomija nu vine
dela culoarea galbena a apelor sale, ci dela terminul ialov care insamn5 pusliu,
dqerl, nerodilor, precum a fost pAna in vremile din urmil c5mpia Baraganulni.
22. AdAogim 5i acest exemplu pentru schimbarea lui v sau b in m conslatal
68
ISTORIA ROMANILOR
fiind
pretinsii sAi supusi 23 Acest loc din Menandru ne dovedeste ins i o altg imprejurare insemntoare pen-
AVARII SI SLAvIs
60
in firea lor, pan5 ce sunt desnationalizati i ei de coborarea RomAnilor din munti cAtre es, dupA descAlecarea principatelor 2.
Numai astfel se explicA mai inulte fapte pe cAt
constante, pe atilt i insemn'atoare din istoria Romanilor. Mai intaiu acela c terminologia tArilor romAne
dela nordul Dunrei, chiar acea a pArtilor lor muntoase,
adApostul poporului ronthnesc, este amestecatA cu nu25. Fata cu niste probe atlit de positive ca Sclavinii adeca Slovenii au
inundat Dacia si taj ile dela nordul pe cat si dela sudul fluviului, cum poate sustinea Rosier urmatorul neadevar, numai spre a'si intemeia mai bine iubita'i teza?
p. 127 : Slavisches konnte die walachische Sprache in sich aufnehmen, wenn
das romanische Yolk im Norden \vie im Wen der Donau gewohnt hat. Aber
es waten doch wesentlich vmschiedene slavische Idiome die hinter der Theiss im
Norden und ins Stiden erklangen; ntirdlich wohnten die Rulenen (Russen), zur
grossen nordwestlichen Slavenfamilie gehorig ; ins Sden verbreiteten sich (lie
balgarisawn Slaven die mit (len Serben suns slovenischen Sprach-Aste gehoren.
Hat sick die walachische Sprache also ihr Scherflein slavisch 1111 nordlichen Lande
70
ISTORIA RomANILOR
1. ENIIIIITRIBEA SLAVONA.
NAvAlirea Avarilor
Nomenelatura geografia.
care nu atinse pe Romani in muntii in care ei st5teau
inchi5i, nu avi asupra lor o mare inriurire, cu toate
cA, in acest lung r5stimp, Romanii s5 nu fi venit niciodat in atingere cu noii barbari huni. Ceeace insd va fi
putut rgmne in limba lor, din atingerea cu Avarii,
nu se poate controla astAzi, din cauzA cA" nu ne-a
rAmas absolut mci un document al limbei avarice ;
apoi aceast lirnb5, Hind inrudit5 cu acea a Ungurilor,
a treia editie a nAvAlirei hunice, cele cateva cuvinte
72
AVARI1 $1 SLAVII
73
verit a fi stravechid. inca depe timpul Scitiler, enumardm pe stanga lui cu mune slave : Bialca (-alb),
Hlibiciocul (hleb-pane), Mihodra si Mihoderca (mih-
In Moldova, a &alai nume 1-am vazut a fi de Gnigina germanica gotica, se varsa cu n. Tom. : Moldovita (care primeste la randul i subafl. de n. rom. :
74
ISTORLA. ROMANELOR
Argelul Ciumorna, Drago,a1 0 de n. sl. : Putna), Parui r'au, Moia, Neamtul i Neagra i cu n. si. : Sadova, Dobra (dobre-bun), Homora, Putna, Suha, Voronetul i Topologul (topol-plop).
AVARII SI SLAVII
ele
75
76
ISTORIA ROMANILOR
1-am aflat a fi vechiu si care primeste in sine nenumArate nun i parAe ce se cobor din imensul masiv
AVARII SI SLAV!!
77
riului Tisa 'Ana la Hust sunt : Bistra, Ciorna, Repninca si Boliatinca. Afluentii Tisei din stanga ii vom
enumara pe tot parcursul ei, cu unii ce curg din masivul Carpatilor, patria si salasluinta poporidui roman,
pe cand pe acelea ce Yin din dreapta ei, Ie-am urmarit
numai pana la Hust, de uncle Tisa, intrand in campia
putin insemnale, nu mai infatiseaza pentru scopul nostru nici un interes. Dintre acelea ce se vai sa. pe stanga
Tisei enumeram de n. rom. : Tisa alba (cu afluentii
ei de n. rom. : Bltatul, 13ogdanul, Stianl si de n. sl.
Stohov6tu1 i Hovai la), Vizaul al carui mune nu vine
dela ung. viz-apa, ci dela vizei un soiu de peste (cu
subafl. sai de n. nom. : Dragosul Neagra, Spinul $i
de n. sl. : Crasna, Biscova, Cisla i Cruhla). Ranisoara,
Mara (nume vechiu eu all. de ii. nom. : Casaul, Iza,
lzvoi ul Baialui, Saiul, Paraul Secuitdui, Sltioara, Secatuu., de n. sl. Iodul), Valea Miresului, Samesul,
Crisul, Muresul (aceste trei din urina nume vechi), si
Bega. Afluentii din stanga Tisei de name slavon sunt :
Saplonta si Tarna (Tarnita-seaua de lemn).
78
ISTORIA ROMASILLOR
i de n. si. Galatul i Bistrita), Lunca Cherzului, paraul Runcului, Negrilescul i de n. sl. Zagra. In Sameul intrunit se mai varsA de n. rom. : Gapoul, Almaul, Dragul, Agriul i Lapoul iar de n. sl. : Dobrichi (dobre-bun), Cosna (conita, paner) i Crasna
(-frumoasA).
AVARII SI SLAVII
79
S12tina i Valea Rosie. Tributari de nume slavon, Muresul primeste : Niaradul, Putna, Borsova, Racta, Tar-
SO
ISTORIA ROMAIMAR
manilor prin intrebuintarea lui deas6 in gura stApanilor lor. A doua exceptie numele de Mith1enbach, dat
de Germani ninlui Sebesului este numai aparent, intru
si
AVARII SI SLAV!!
81
Aceast5 rAspandire atat de insemnat a demunirilor slavone in terminologia geograficA a tArilor romane se intinde nu numai la riuri, ci ;i la munti i la
numirilor a;ezArilor omenesii. cari loate infAti;azA
aproape aceea;i proportie intre numirile slavone ;i acele
romane, incat nu mai gsim de lipsd a le enumAra cu
82
ISTORIA ROMANILOR
te, cu atata mai mult in ses, numiri de localitati de origine slavona, i anu.me de acelea ce nu au nici un in-
Aceasta intindere a denumirilor geografice de origine slava, in trile romane dovedeste inteun mod
neindoelnic, ca aceste tali au trebuit inteun timp s
fi adapostit in toata intinderea lor o poporatie indestul
de nurneroasa de acest neam, care a fost absorbit
tocrnai de elementul romanesc, ceea ce reies invede-
rat din faptul c astazi nu se mai intalneste poporatie de ginte slavona in tarile Rornanilor, i cd nu-
depe urma. Istoria care este menit tocmai de a explich prezentul prin trecutul unui popor, ne arata ce
a fost acea intins poporatie de obarsie slavond care
a trait catva timp alaturea cu Rornanii pe pamantul
Daciei, anume popoarele schwine earl au inundat Dacia
pe timpul arnbelor navaliri hunice 7.
7. Ilasdeu comitc dou t erori In parerile cc le rosteste asupra nomenclaturei geografice, cu privire la elementul slavon reprezintat In ea. Mai intaiu el
sustine c nici un popor slavic n'a locuit vre-odat5 in Dacia sine apus de Arge
si mai cu searn5 in Oltenia". Nu numai atata, dar mai adauge ca Oltenia si muntii
dela Mused pani la Vrancea au fost pururea verguri de orice impoporare slavA"
(1st. Grit., p. 268), parere imbratisata si de d. Radu Rosetti, Panuintal, Sdlcnii
gi Sic-4)(1nd, I, p. 62. Cum ramane insS cu numirile slavice ale afluentilor Jiului
si cu muntii din regiunea Fagarasului, pc lang5 altele numeroase ce sar in ochi
la cea d'intai inspectic a unei mape a Munteniei ? Hasdeu gaseste cc e drept
un mod de a explicn prezenta unor ascinenca numiri si fara a aduce neaparat popoare slave prin aceste locuri. El spune (1st. cril., p. 275) : in curs de sapte secole de cirilism oficial si eclesiastic in Rom5nia, plin5 la Matei Basarab i Vasile
Lupu, lard sei fi lust nevoic de vre-o intervenire elnografica din partea Slavilor, ci
curat nurnai pe calea culturala a fost destul timp pentru a aplica aceasta procedura de traductiune mai peste toata intinderea Daciei". Cu alte cuvinte Hasdeu
atribue prezenta unor termini slavoni in toponhnia unor parti din t5rile romanc,
unei slavizari oficiale i eclesiastice. Mai intaiu daca ar fi aa, atunci nu intelegcm
pentru cc ne-am opri la uncle parti ale Daciei si nu am aplich pe intregul ei aceastil
AVARU SI SLAVII
83
poare conlocuitoare, sunt si mai vechi locuitori ai tarilor carpatine decat Ungurii sau Nemtii. Ei sunt Irma
mai vechi i decat Slavii. Sant matca marei in care
acestia revarsara imbelsugatele lor valuri ; dar precum
riurile nu pot prelace oceanul, astfel nici Slavonii nu
putura schimba firea ;cmand.
ideie. Noi credem cl nici este nevoic a ari'ita cat de gresitil este o asemenea explicare a topografiei slavice. Cum voim noi ca limba oficiala sau ec1esiastic sii fi
dat numele lor Dambovitei, Bistritei, 1aJcmiei, dintre care aceasta din urma exista
Inainte chiar de ivirea in lume a Cretinismului slavon (mai sus p. 67). Stint cunoscute Incercarile desperate ale lim,urilor de a maghiariza nomenclatura Transilvaniei. Izbutit-au ei a alunga multe nume vechi din gura poporului 5i a le In-
nioara mintea romaneasca ? Facut-a el din Targovi5tea, Targul Vestei, sau din
Bahluiu, riul Bacului ? Existenta nomenclaturei slavone ne dovedete, alaturea
cu mai multe cuvinte ce nu s'au putut introduce pc calea religioasa, precum bund
oara cele obscene, c5 a trebuit sa fie intre Slavi si Ronuini un contact dela popor
la popor In care Slavonii au pierit, inr Bomanii s'au imbogatit din peirea lor.
8. A5a gasim ca Romanii au pastrat numirile urmatoare date de Slavoni,
alaturea cu acele date de Maghiari sau Gernmni :
Roman slavon
Belgrad
Ocna
Bran
Cetatea de Balta
Sabenita
Gerla
Ora5tia
Pleia
Gradi5tea
Maghiar
Karoli Fejervar
Vizakna
Tarcn ar
KiiiU1IUvar
Gorgeny-Soakna
Szamos-Cjvar
Szasvaros
livegsur
Varhely
German
Karlsburg
Salzburg
Torzburg
Kokelburg
Salzhau
Armenierstadt
Broos
84
ISTORIA ROMAN1LOR
lor, ariume inlArirea indeletnicirilor agricole 5i prefacerea poporului romanesc din unul mai ales pstoresc
in unul cii deosebire agricol.
Deaceea intalnim In terminologia pastoralA a Rornnilor cuvinte indeobste 1atine5ti, precum : boiz, vaca,
vile!, laur (13uhaiu e turcesc), berbece, ariete, oaie, miel,
cal, iapa, man:, armasar 10, capra, ied, pore, scroara, cas,
chiaq, skud 11, turma, unt, zar, pacurar12, pastor ; apoi
9. Nici shu% islul Hasdeu nu a scapat de aceasta friea (vezi nota 6 mai sus).
Cel dintaiu care a indrznit sA marturisasca pe fata inriurirea adancil a Slavilor
asupra Romanilor a fost G. Panu in articolul sAu : Sludii asupra aldrnOrei sau
nealdrnarei RomOnilor In drosebile secule in Convorbiri lilerare, 1872.
d'elymologie daco-romane, I, p. 17
157.
11. Chiag dela coagulum ; shud dela stabulum. Idem, I, p. 33, 263.
12. Asa se numete ciobanal in Ardeal si la Macedo-Romani, uncle cioban
este necunoscut. Cioban vine dela turcescul Tschuban, luat el insusi dela Persi.
si a fast introdus de Turd la popoarele cucerite de ei (la care intalnim acelas nume :
in grey. ,sain7 sorb. ciobanin ; alb. tsoban), mai ales prin faplul ca ei aveau
totdeauna nevoie de came de oaie, mancarea lor favorita si deci N eniau in deasa
atingere cu pAzitorii de oi. Credem ca inainte de a cadea Muntenia i Moldova
sub Turd, si la Romanii din aceste parti exista terminul de pacurar, dovad5 existenta unor numiri de localitati ea PScuraresti, sat in judelul Tutova, uncle aceastd
denumire nu poate veni dela pcicura, care nu se afla in acele parti, ci numai dela
pacurar, vechiul nume al ciobanului la Romani. Mahalaua Paiurari din Iasi vine
chiar dela o fantana ce se alit in partile ei si care purt5 din vechi numele de fantana liii Pacurar (Lelopiselele, I, P. 232). Credem deci cS Hasdeu (Columna lui
Traian. 1874, p. 103) greseste cand atribuie cuvantului cioban o origine dacic5,
cand atunci ar fi trebuit 5;5 se intalniasc5 tocmai in Transilvania. iar nu sfi fie
si in Moldova de origine mai nouS, precum o dovedete aici faptul c5 el a inlocuit
pe p5curar.
AVARLI $1 SIAN ii
83
mica a traiului poporului romanesc, caci intalnhn numai cateva cuvinte de origine slavona, precurn. lap,
slog, eireadd, iziaz, care acest depe urind existA nu-
mai ca cuvant IndoiL, pe langa altul de origine laUna, peisunc. Child au venit deci Slavonii asupra Homanilor, viata pastoreasca era intemeiata ; toate no13. Iirececk, Entslelmng christlicher Bache un Gebiele des ocslerreichischen
Kaiserslaales, Wien, 1865, p. 225.
14. De $i derivatia filologica a mai multor altor cuvinte, pretinse de
Hasdeu ca dace, precum dulau, mosoc, farm nu ne pare la adapostul unor critici
Intemeiate, pentru acele raportate In text credem ca Hamlett are chiar fibIogicete dreptate a le pretinde ca dace. (Columna lui Traian, 1874, No. 5, 6, 7,
86
IsTomA ROMANILOR
Totusi observani a de pe atunci cata sa se fi introdus cuvantul slavon dobiloc in limba rornana, care
AVARII SI SLAV!!
87
mustum ; (mustul flu putea fi importat, ci trebuiet pregAtit pe loc). Deasemenea ne-a mai rAmas in termino-
ivf. tthy
18. Nicetas Ghoniates, Ed. Bonn, p. 487 : zupi Cc ta/:
xapirthv 7:0:paaotic".
19. Hasdeu (Col. lui Traian, 1874, No. 4) vrea s gilsasca i doi termini
daci : gordin i ravac. Asupra gordinului se poate discut ; dar ravacul vine inviderat dela turcescul ravag = miere 1iquidi. (Cihac, Diclionnaire, II, 607).
88
ISTORIA Roxlmicut
in aceastd perioda a vietei poporului romanesc. Principala lui indeletnicire rAniase tot pastoria ; si daca
cobothrea de mai tArziu dela munte la dim*, intinse
lati dedarea hii la agricultura, parte din poporatia
romand, raniasa in munte, urma innainte a se tinea
de pastorie, ceea ce face Inca pana in ziva dc astazi.
Cu venirea Slavilor pare a sc fi dat un zbor mai
mare lucrarei painAntului. Aceast lAtire a agriculturei
proveni desigur din cauza c Avarii, dupd o locuint
mai indelungata in Panonia, pierdura din salbAticia
lor primitiva, astfel ca RomAnii si Slavonii, retrasi
in munti. puturd sA scoata capetcle afara din vizuinele
lor si sa se coboare mai catre vale, uncle se putea mai
cu folos lucth pamantul. Ca intinderea agriculturei la
Romani, corespunde cu asezarea Slavonilor in mijlocul
lor, ne-o dovedeste insemnatul contingent slavon de
termenii privitori la agricullura, pe cari ii intAlnim
in limba romAna.
AVARII $I SIAVII
89
Cohorirea Homiinilor dela multe la elinIp.Coborirea Romanilor dela munte la campie se fad' foarte
incet i ini un timp foarte indelungat. Pe cat fuga
20. Cihac, Dictionnaire, II, p. 66, 129. Cihac deduce fnsa Cortland sau
Corrnand dcli Ung. Korhany, pe can I el vine inviderat dela slavicul Kormiti a
Indrepta, de oarece plugul se indreapta prin coarnele sale. Nu Romanii care erau
agricultori, la venirel thwurilor, au Imprumutat acest cuvant dela ni5te barbari
Romanii uniti cu Slavonii. Vezi 5i Fr. Dame, Terminologie populard romana, 1901.
sub. Voc.
21. Came, Diet., II, p. 556, 11 cleriva dela ung. mera, merat p55une.
22. Vezi 5i Hasdeu, Originile agriculturci la Romani, fn Co/. lui Traian.
1874, No. 3.
23. A5ii susline Hasdeu, 1, c., Ne liind latind, care sa fie originea plug&
90
ISTORIA ROMANILOR
AVARII SI SLAVII
91
si care dau limbei rornane un caracter atat de original, gramatica i-a ramas latin5, pastrnd mai ales
lor cu poporul roman, au contribuit la faurirea nationalitalei lui, afara de cel latin care ramane trunchiul
92
ISTORIA ROMANILOR
incat din toate aceste se vede ce adanca inriurire a avut elementul slavon asupra sufletului rot-Allem Inriurirea slava ins pe care am constatat-o
in acest capitol nu s'a marginit nun-tai aici. Ea s'a
reinnoit 'Inca odata sub alta forma, acea balgareasca,
pe calea religioasa, pe care o yam studi in capitoslavA,
lele ce urmeazd.
AVARII Si SLANII
93
duce parerea lui Schafarik, admite ca punt de plecare al inriurirei slave asupra
graiului roman, navalirea Slavilor in Dacia. Tot asii face si Cihac, Diclionnaire
d'Etymologie daco-romane, 1879, D. I. Bogdan, in discursul sau de primire in Academia Romana, Istorioragrfia romanii, 1893, adnnte tot eacurile IX adaugand ca fiiri aceasta inriurire slava nu poate fi vorba de poporul roman". Tot
asa sustine i 0. Densusianu, Hist. de la (ample roumaine, 1901, p. 241. Hasdeu
cum am vazut mai sus (p. 82) vrea sa reduca inriurirea slava numai la cea bulgari bisericeasca i oficiala, Comp. Isl. Cril., I, 1, p. 276, iar slavistul care aduce
teoria notia cu medio-bulgarismul este d. Ilie Barbulescu, Problema capitald a
Slavislicei In .flomdni, 1906 si Fonelica allabelului cirilic. 1901.
CAPUL IV.
CRESTINISMUL LA ROMANI
700-900
BULGAKII
1. NAVALIRE
BULGA1111,011.
n'a lovit Dacia deadreptul, ca acea a popoarelor studiate pAna aici. Inriurirea sa asupra Romani lor este
de o naturd cu total alta, i provine din imprejurAri
particulare. Innainte insA de a art caracterul acestei
inriuriri, s cercetAin cine sunt Bulgarii si cam au
ajuns ei sa intre in legAtura cu Romanii din Dacia
Traian.
IsfORIA ROMANILUR
98
tla
118-f
BULGARII
99
(630). Cateva din ele scap in Italia, si regele Longobarzilor Grimoald le rAndueste ca locuri de asezare
orasele Bovianum i Aesernia in muntii Abruzilor, unde
Inca pe timpul lui Paul Diaconul, istoricul
lonaobard, se auzi vorbindu-se limba bulgar 5.reabatului
Totui
Burgarii nu dispArur5 cu totul din Panonia, cAci in
cinci fii dup el. Cel mai mare din ei, Balbaias, ramase
in Odle pArintelui sAu ; al doilea, numit Cotrag, trecii
Nistrul i se asezA in fata frAtine-sau. Al treilea si al
100
ISTORIA ROMANILOR
Dundre, uncle tree apoi ei singuri, asezandu-se in partea rasariteana a Bulgariei de astazi, in o pozitie strategica din cele mai bune, ap5rati din NIA' prin muntii
Balcani, dindarat prin Dunarea i despre rasarit de
talazurile mar&
Cand Bulgarii pusera stapfmire pe aceastd Ora,
o gasira impoporata cu neamuri de rasa slavona, Sckzvinii, cari locuiau aici, imp5rtiti in septe ginti, pe cari
BULGARII
101
mai deosebite din Valle Arcadiei pan5 in pasurile Carpatilor Bucovinei, si dela malurile laculut Balaton 0115
la Marea de Marmara. Pe atunci ei locuiau i in Ungaria, Transilvania, Valahia si la sudul Dun5rei, in
Moesia, Tracia, Macedonia si multe alte regiuni devenite de atunci grecesti sau albaneze. Partea nordic5
a Slavonilor fu absorbit de Maghiari si Romani ; acea
sudicg tr5ete Inca i astazi sub numele neslav al Bulgarilor ; apoi sub acel al Sarbilor, Bosniacilor, Muntenegrenilor si a celorlalte popoare slave din Peninsula
Balcanului.
ISTORIA gOMAIULOR
302
tru tron a pretendentilor bizantini. In anul 717 Bulgarii dau ajutor Bizantinilor contra asediului Constan-
tinopolei de care Arabi. Dupa doi principi neinsemnati vine Connesiu (753-760), pe timpul cnd in
pe unul Sabin si altul Pagan cu nume ce par a fi romane, se urea in anul 802 vestitul Cram pe tronul
Bulgarilor.
BCILGA
103
i asediaza, dup o noua lupt victorioas cu Bizantinii, chiar orasul Constantinopole. Incepandu-se tratArile de pace, Grecii Ii Iiitind, la intrevederea ce ava
loc spre acest scop, o curs, in care Crum era aproape
sa'si piardA viata. Infuriat pe Greci, pentru gandul lor
trAdAtor, regele bulgar pustiaza imprejurimile orasului. Fratele sAu ieIntre aceste Adrianopolea, constransa
phil, si a se intoarce in patria lor, din care imprejurare se confirrna Inca oclata stapanirea Bulgarilor la
nordul Dunarei.
8. Vom aduce doveAle acestei intinderi mai jos in cap. Bulgaria norddunareaud.
104
ISTORIA ROMANILOR
1215
BULGARII
105
2. BULGARIA NOIID-DUNAREANA.
--
p. 187 si urm.
BErLGARII
107
le-am vAzut c5 apartineau Daciei celei cucerite de imp5ratul Traian. Intru cat Geograful Ravenat aratA pArtile pe unde se aflau aceste cetati ca supuse Bulgarilor,
el intelege ca Dacia Traiana s' ar alla sub ascullarea lor.
Numele de Mysia sau Moesia inferioarA, dat de Ravenatul pArtilor dela nordul DunArei, nu este conform
cu granitele cari, pe timpul Rornanilor, se dAdeau provinciei Moesiei dunArene, i care se marginia la sud
108
ISTORIA. ROMANILOR
Se vede usor ca denumirile provinciilor au la Havenatul alt inteles cleat la autorii romani propriu
zii ea el m5rgineste numele de Datia (Dada) numai
la partile dela apusul Transilvaniei, unde se intalnesc
toate orasele, nu mai putin i riurile al-Rate de el ca
curgand prin Dacia ; iar ca Transilvania i prtile ea":
prima deci intaia lui lovitura dinspre raskit dela Bulgari, i apoi a lost nimicit de Franci care'l atacara
dinspre apus.
BUL GAB n
109
poare slavone ; apoi dupa ele, vorbeLe de Boemi, Moravi i Bulgari, considerond deci i pe aceslia Ca locuitori ai rapei nordice a fluviului. Mai adauga dupA aceea
Geograful Bavarez, CA aceste popoare impreunA cu Bulgarii se mArginesc cu imparAtia noastr 7, adicA acea a
Francilor Carlovingieni, i ne intreb5m, cum s'ar
110
BULGARI1
III
13. Ann. Fuld., In Pertz, Monum., I, ad annos 818, 822, 821, 825-829, 863.
14. Einhardi, Annales ad. a. 827, in Parts, Monwnerda, I, p. 216 : Bulgari
expulsis corum ducibus, bulgaricos super cos rectores constituerunt", cf. Idem,
p. 359.
15. Ann. Fukl., ad. ann. 863, Pertz, I, p. 371 : Interea rex collecto exercitu specie quidem quasi Bastizen Maliarensium Sclavorum ducein, cum auxilio
Bulgarorum ab orienle venienliwn".
Tat01
16. Const. Porphyr., De admin. imp., Ed. Bonn, III, p. 174 : 07.;;ss tOeY,3ty ()Tyro: zorcy.6; Irptg:iO.; 6 T:v.-40/y:, 7:0t1:6'; acryrspos; 6
112
De unde putea s expoarte Bulgaria sare catre ImpArsatia Moravilor? De peste Dun Are, din peninsula
to
Iit
ro
'dOCTO-
6 xott
:0;
Xp6),rro,.".
BULG
Mt
113
Iat deci Ca se apropie data cAnd aflain lucrate salinile Transilvaniei, de anal 892, in care se pune de Analele Fuldense, solia amintitA cu cererea ca Bulgarii sA nu
mai vAndA sare Moravilor, i deci este invederat ca
acEast rugaminte nu pul ea avea in vedere alte saline
decAt accle din Transilvania, cari fiind in stapAnirea
Bulgarilor, ei puteau opri exportul oductului lor.
Cronicile poporului ungurese flu lipsese apoi de
arata existenta mai multor ducate bulgare in Dacia,
pe vremile, navalirei maghiare. Ash afara de Anonimus Naar care aminteste ducatele lui Glad, Gehl i
Menumorul, gasim o asemenea pomenire in Thurocz,
unul din izvoarele cele mai vrectuice de credinta' asupra istoriei Ungurilor. El spine la domnia lui Stefan
cel SfAnt, regele Ungurilor, despre luptele acestuia Cu
Kean ducele Bulgarilor, urmAtoarele : Dupa acea a
pornit armata sa impotriva lui Kean ducele Bulgarilor si al Slavilor, care ginte ocupa niste locuri intarite
ucis numai
114
ISTORIA ROMANILOR
Zoltan, care dup aceea moteni acele pArti transilvane, i cari de aceea se numete in limba vulgar A Er-
BULGARII
115
21. Fejer, IV, 1, p. 447 : damns et conferinms illi et per cum dictac domui
totam terrain de Zewrino cum alpibus ad ipsam pertinentibus, pariter cum kenezatihus loanni et Farcasii usque ad flumen 011ac", Mai mult asupra acestei
diploine, mai jos : capitolul Muntenia 0 Moldova innainte de desealceare.
25. Citat de Ilasdeu, Isl. Grit., p. 68. Mai jos (Cap. 1\ , No. III) vom anal
lizh mai pc larg acest text interesant din mai multe punte de vedere, si vom
constithi exactitatca acestui izvor atSt de indepartat i corespondenta lui din
punt In punt cu cronicele indigene makhiare.
116
ISTORIA RONIANILOR
BULGARII
117
cului de Mijloc. 0 mapa calalana din 1375 (15 HomAniei dunrene numele corupt de Burgaria, pastrand
28. Notices et Extraits des manuscrits publies par l'Institut royal de France,
XIV, 2 (1811), p. 1 si 77. Comp. Hasdeu, 1st, CriL, p. 12. Acest nurne de Burgaria
nu se rapoarta la data hartii 1375, cand t5rile romane purtau acurna numele de
Valahia si Moldavia, ci este o reminiscent:1 mai veche.
29. Bulgari in civitate nostra Brassoviensi et terra Barcza commorantes
temporibus diversum regum Hungarine praedecessorum nostrorum de ovibue
eorurn nunquam aliquos proventus quinquagesimales solverint". (Document
publicat de Itasdeu in Co/. lui Trojan, 1871, p. 127). Mind vorba de pastori de oi
se in(Iica invederat Romani.
30. Di Leone Bardae filius incertus scriptor, p. 315, ed. Bonn :
BO')X17.1Aotv i%St1}5V TO5 MIT r-)') 7:0T7-110')". Dn scriitor bizantin mai nou
Nicephor Gregoras, p. 391, (Bonn) vorbesle prin opozitie de 9.11rAp;.1
6',Prk wk.rpo,)" Pentru cele intamplate sub Mortagon, vezi Leo Granunaticus
(Bonn), p. 231, si G. Monachus. (Bonn) II, 181.
118
ISTORIA ROMANILOR
State le gcrmane ale Apusului, izvodite pe ruinele Imperiului Roman, limba latin5 in biserica i oficiile lor,
cu toate cA aici introducerea acestei limbi strAine fu
datorit mai mult unei inriuriri culturale i religioase,
decat uneia politice.
la anul 863 (mai sus. p. 109), loc ce n'a putul scap,1 din vedere lui Rosier, dar pe
care'l tace cu scop. Cu prilejul slrei vandute de Bulgari Moravilor, Hunfalvy emite
parerea cea absurda ca sa fi fost aceasta sure de cca marina culeasa pe tiirmurilc
marei Negre(Anspruche, p. 81). Nici unul nici altul nu pomenesc nimic despre
ducatul lui Kean din Transilvania, care Lira indoial5 c3 a trebuit sa le fie cunoscut,
intru cat se afla in izvoarele studiate si citate de ei.
32. Vezi mai sus, vol. I, p. 175, 179. Pentru biseric vezi ntim. urmiitor, II, 2.
II
CRESTINISMUL LA ROMANI
1. CIMiTINISMUL PRIAHT1V AL DACO-110MANILO11.
Terminologia eretina-latina. Cretinismul ii intinse valurile sale din centrele cele mari uncle se intArise,
br Crestini din partea regclui Atanaric I-a facut a trece fluviul in Moes a. V. Parvan
Conlribulii epigraf ice la isloria Crelinismulrzi daco-roman, 1911, p. 169. Despre
Sava Ibidern, p. 156, Vezi Vol. 1, p. 307.
120
ISTORIA ROMANILOR
lui roman, cafi sunt cele mai incheietoare resturi contimpurane, pastrate pada' astAzi in graiul insui al poporului roman. Cele cateva texte ce se pot cita in favoarea existentei Cretinismului in Dacia Traiana sunt
nesigure. Aa sunt spusele lui Tertulian care, in un
avant exaltat asupra intinderei celei mari ce luase Cre-
A VRELIA
XVII
ANN
VIX
MARINIANVS
EIVS
M
1111
VET
VIX
AVR
PATER
Ct.
cu monogramul cretin
care contMe formula ia-
rai cretina : sa'ti fie tarana itoara (sit tibi terra levis.
S. T. T. L.) 3.
2. Tertullianus, Adversus Iudaeos p. 75, Iam Getulorum varictates et Maurorum multi fines et Hispanorum omnes termini et Galliarum diversac nationes
et Britanorum inaceessa Romanis loca, Christo vero subdita, et Sarmatorum
de la Dade".
121
ea si cuprinsul cuvantului. Se poate ca un cuvant s primiasca In decursul timpului i ilte intelesuri ; aceste
vor fi insd totdeauna derivate sau secundare. Intelesul
122
ISTORIA RoMANILOR
care a fost nazalizat tot prin inriurirea liii sant. Termenul latinesc se vale a fi mai vechiu, fiindc5. se intalneste In combinatiile mai tocite ale limbei, pentru insemnaree unor sarbatori : Samedru (santul Dimitrie), SantAmAria (santa Maria), Sanchetru (santul
Petru), Sanzieni (santul Joan), SanvAsiiu (santul Vasile) ; San-Nicoara, San-Toader, Sant-Ilie. Din aceste
se vede insA cA termenul slant a inlocuit pe sant, pe
uncle acesta nu era unit cn alte cuvinte intr'un singur
trup, ramanand neatins in cele din urmA. Deaceea el
se aflA in scriptele cele mai vechi ale limbei romane,
alternand cu cuvantul slavon, pe cand din cele mai
123
Crestin, cu e radical, care vine dela latinul Chicstianus i MT dela grecescul xpt7,7tav. Forma Chre-
nume proprin vine dela greala nqtiutorilor, can schimband litera, obinuesc a zice Crest" 6 Tot aa dojenqte
Tertulian pe poporenii sAi, spunandu-le cA ran pronunt numele de Chrestianus, a5a ca nici macar numete nu tiu cum ii este inteadevar" 7. Forma crestin
vine deci dela latina poporanA care era vorbit i
in Dacia, incat avem aici o dovada din cele mai dare
despre existenta cuvantului, deci i a notiunei in gura
Cretinismul raspandindu-se in orw, dutpa proclamarea acestei doctrini drept religie a Statului roman, sill
pe Romanii ce nu voiau sa o primiasca, s caute Ddpostirea idolatriei lor prin sate, de uncle apoi cuvantul
care insamnA pc omul de tara, pag wits deveni sinonhn cu inchinator de idoli 9. Deaceea gasim buna
oara o lege a lui Valentinian I din 368 care nume,te
cultul vechiu : religio poganorum I. Intelesul acestui
cuvant de necredracios, se vede in toate hmbele romanice. Aa francez payen, ital. pagano, port. pagao
span. pagano, prom pagan, pagan, paian, roma pagan.
tat din studiul lui G. Chitu, Cuvinle eregine in limba romOnd in Columna lui
Traian pe 1882, P. 452 si 607, pe care I-am urmat in toate cuvintele acele ce confine 5i articolul lui, adaogiind 5i altele omise de dan ul.
8. Vezi Vol. I, p. 302.
9. Du Cange. Glossarium s. v. Paganus.
10. Cod. Theodosianus XVI, II, 18.
124
1sToRIA ROMANILOR
veacului al VI-lea) stabileste astfel originea acestui cu\rant : Basilice se numiau mai 'Malin locuintele re-
cap. IV, 11 : Basilicae prius vocabantur regum habitacula, unde et nomen habent. Nunc auten ideo divina templa Basilicae norninantur quia ibi regi omnium,
Deo, cultus et sacrificia offeruntur".
CREWINISMUL LA ROMANI
125
Altar care existA in toate lhnbile romanice, derivA deasemenea din latinul altar. Sub inriurirea slavonA, Romnii au dat natere unei a doua formA a
acestui cuvnt, ollar, in care a latin a fost prefAcut in o.
Un cuvnt care, dei astAzi nu are un inteles religios, este dedus totui din un termin religios, e acei
de martur, derivat din elinul :L6po; ; caci acei cari
atestau credinta crqtina, si (a o urmare erau chinuiti,
erau numiti v.iptv)t 13. Acest cuvnt, trebuie s
existe in limba romfmA dinaintea lui Constantin cel
mare, cnd incetarA martirii cretini, i deaici se explicA
i pentru ce el nu mai are astAzi in romaneste intelesul
de martir, care a fost inlocuit mai tfirziu prin cuvntul
pLapnpot dicti qui fidem christianam ejurare jussi omnia veritatis dicendae
ac testificandae causa propetiebantur".
126
ISTORIA ROMAN1LOR
disparn curand dupa navalire, la Romanii cei ce pierdusera toate notiunile vietei de Stat, apoi acest cuvant
de lege s'ar fi pierdut i el, daca n'ar fi fost, inca din
Legea scris numita Santa scripturei dela latinescul Sancta scriptura, identic in mai multe limbi roma nice.
Peicat, termin religios care inseamnA tocmai calcarea legei, deriva de la latinescul peccatum, i este
intrebuintat in atatea locutiuni precum : a'si trage pei-
se adeverqte, daca asemanam celelalte dialecte romane i limbile romanice : mac.-rom. preftu, istr.
prevtu, francez pretre, milanez prevet. neapolit. prevete, sicil. previti, sp. prebitero, catalan, probere, prov.
preveire, albanez prift 14
I,
p. 216.
CRESTINISMUL LA ROMANI
127
servitorul bisericesc : popa dela. latinul popa, sacerdote insArcinat cu faierea jertfelor. FiindcA el manch
adeseaori din cArnurile tAiete, apoi ca adjectiv are in
latinete intelesul de bine hranit din &Armin. Deaici
se explicA epitetul de popaventer din Persius 15, care
corespunde a de bine cu romanescul pontece de popii.
Seirbelloare care vine dela epitetul latin conservator
amintiti in Dacia, ca Aesculap i Hygieea, dii conservatores ; dens Azizus bonus puer conservator, I fercules con-
16.
ginea lui este evreeascA dela pascha i se reafl 5 In grecete itaazot i in latinete pascha. DovadA ins cA cuvantul romanesc se trage din latinete, ca i francezul Paques, stA in faptul cA in ambele limbi cuvantul
dela Maghiari.
Deasemenea i cu cuvantul cimitir, limitir de uncle
prin metatezA s'au f Acut lintirim, care vine de la latinescul coemeterium. Cuvantul ir aghiar cintirim care
nu'i gsete etimologia sa in hmbile turanice, este
invederat imprumutat el dela un popor ron anic, adecd
128
I-STORIA RONIANILOR
Mercuri=a lui Mercur, Joi=a lui Joe, Vineri a Vinerei, SambAtA, dela evreescul Sabbath, sunt toate
I.
c.,
cr.E5TINIsmin LA ROMANI
129
serica mai veche romn flu cunoaste aceast deosehire ; pentru ambii nu are decat terminul de vilidicd,
pentru care, si la introducerea noului termin, se da
20. V. Tomaschek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p. 52. ;G. Chitu, Cuoink croline in limba ronuind in Columna lui Traian, 1882, si 1883.
21. Acestea sunt aproape (oak cuvintele introduse in timp de 800 de ani
a predomnirei bisericei slavone la Romani. Influenta slavona asupra limbei si a
terminologiei crestine a lost deci foarte micb. Deaceea nu Intelegem curn a putut
sustine Miklosisch (Al(slavonische Formenlehre, 1874, p. XXV) si (WO el Jirecek
(Gesch. der Bulg., p. 225) ail termino/ogia crestind a Romanilor si intrebuintarea
pana tarziu a lirnbii slavone ca limba bisericeasc5, invoieste Incheierea ca Romann s'ar fi crestinizat destul de tarziu.
A. D. Xenopol Istoria RomAnilor. Vol. II.
130
1STORIA ROMANILOR
rarhie), egumo, arhimwidrit, elarh, ierarh, iereu, ierodiacon, proestos, protoieren, prolopop, prolosinghel, eclisiarh, calihet, arhondar, psalt, anagnost, clugir, sa-
format, la inceput, la sudul acestui fluviu. Sprijinitorii acestei p Areri rationeazA anurne astfel asupra laptului :
131
pentru darea dreptatei, i cari fur prefAcute de inchinatorii lui Hristos in case de rugAciune. Cand se
putl face aceasta? Nu rAmane nici o indoial, CA numai dup ce religia cretinA deveni acea oficialA a
lmperiului Roman, i nu innainte, cand era persecutatA, prin urmare dupA anul 313, data edictuhii dela
Milan prin care se recunoate religiei cretine caractend de religie a Statului ROman. Cum e cu putinta,
se intreaba protivnicii stAruintei Romanilor in Dacia
"fraianA, ca Daco-Romanii cari nu mai Wean parte
din imperil dela 270, s5 aibA in limba lor tin asemenea
din Imperiul Roman, pe timpul and cuvantul .biserica a putut infra In limba lor, ei puteau primi in-
riuriri de peste DunAre, i mai ales propaganda eretin putea pAtrunde la danii, cu totul neatarnat de
imprejurarea dacA mai erau sau nu sub stApanirea
impArAtiei ; cAci o inriurire cultural nu are numai
132
ISTORIA ROMAN1LOR
istoriei Romfmilor, amintim inriurirea greceasca introdusA la noi Inca innainte de a fi supusi politiceste a-
24. Asupra podului lui Const. cel Mare, vezi vol. I, p. 147.
25. Theophanes, Bonn, I, p. 40 : To(yro,) TC!) ker. (318) Mol,03Mcci:vo",
J.
V.Tra
rEptJAV6)V
atcvipo5 invitletoc:,
7.7). TOCYCO9C
im-
Chronicon pascal(' Olyinp. 277, Ianuario et Iusto coss.; (L) de la Hr. 328.
CRESTINISMUL LA ROMANI
133
sat lui Castelian, arhiepiscopul Primei Iustiniane, locului sAu de nastere, asezat la Tauresium langd Procoplye de astAzi in Sarhia sud-vesticA 27, ii spune
astzi avand cu ajutorul lui Dumnezeu astfel intinse
cl
Dar chiar dacA aceste relatii, in orice caz trecAtoare, nu ar fi indestulAtoare pentru a explica prezenta Crestinismului latin la Romanii din Dacia Tra26. Vezi Vol. I, p. 307.
27. D. Onciul, Originele Principatelor ronuine, p. 136.
28. Novella XI : Quum igitur in praesenti Deo auctore ita nostra respuIMea aucta est, ut ulraque ripa Danubii iam nostris civitatibus frequentetur el lam
V iminacium quam Recidua el Literata. quae trans Danubium sun!, nostrae iterum
4litlonl subiectae sint, necessarium duximus, etc."
131
IsTORIA RoMANILOR
Elementul roman din lloesia.InteadevAr, provincia Moesia, de la cucerirea ei sub August, se umpluse
timpul furiilor nAvAlirei. Astfel erau Singidunwn (Belgrad), cvartirul legiunei a IV-a Flavia felix, Tricorniwn
pe marginea fluviului. In lAuntrul tarei Inca se intalnese orase cu nume roman, prin urmare locuite de
colonisti : Municipium, Horreum-Margi. PraesidiumPompci, Medianum. Pe l'angA aceasta marele oras Nais-
CRE3TINISMOL LA ROMANI
135
cateva si de origine greceascA, precurn mai multe colonii pe *muffle marei, iar mai in launtru, spre coastA,
Nicopoli de langA Hemus (alta decat cea de MO Duflare) i Marcianopole.
Fara indoiala c toate aceste orase cafi prin numele lor aratA ca erau colonii romane, sau prin aceea
cA erau statiuni de legiuni, trebuiau s numere multa
JSTORIA ROMANLLOR
13C
la inceputul veacului al VII-lea, impoporatA cu Romani. El adaugA cA aceast poporatie, a cdreia origine o atribue el gre5it numai unei colonizAri fAcute
de Diocletian, se numi Inca pe timpul SU Toovot 3,
in care cuvfmt el ii cid o numire deosebit deaceea
pe care o purtau in de obiceiu Romanii, in scriitorii
bizantini, anume Polia:ot.
Credem ca irnpAratul scriitor reproduce prin acest
nuta), Etpo-mc (Strunga), f.thpac (Scara), Kxstao6p (Clisura, clausura.), A v":,)m (Arina), repAxotiowts (Gemelomunte), AXT:va (Altina), ..l000physc: (DUSil_anii), MaPpoWns
Istoria limbei i literalurei romdne, Iasi, 1885, p. 45. Sbiera, Coniribufiani islorice,
1. 275 aduce Inch i alte nume, din care insa multe indoelnice. Si aceste din text
stint insil IndestulAtoare.
CRII5T1N1SMUL LA ROMANI
137
tele unui catar, un soldat striga care stapanul aniinalului : torna, torna fratre", i oastea luand aceastd
obisimit in apropierea Balcanilor. Apoi daca in Fauntrul Moesiei se vorbea o limba romanie drept Erni-A
comuna, cu cat mai mutt trebuia sa" se facd aceasta
in orasele Dunarei, pe cari le-am gdsit impoporate cu
Un puternic element roman ?
Din cele spuse rezulta ca partea nordica, cea apu-
sana si mare parte chiar din centrul peninsulei balcanice erau acoperite de un strat compact de element roman. Numai partea rsdriteana, pe langa
Marea Neagra i cea sudicd, pe tarmurile Marei Egee
erau impoporate cu element grecesc, din care pricina
Tracia. Aceast repetat urcaie pe tron a unor impa33. Theophanes, Bonn, I, p. 397 I inctip0c TO,-) az.s7toro?) TO6 :t6o,)
cpOpsav avoOtbaag t 1tcap6.)4 Ton/ : Tbpva,, p a
pitp i". Theophylact, Bonn, I, p. 99, dil strigatul prin cuvantul ()Stop%) 2.
=porn:covet Toy
138
is.ronvi namANILOR
istro-romAn 34, Meat astfel regAsim in aceast continuitate teritorialA a elementuhri roman, in partile uncle
se vorbete astAzi limba romanA, origina comun a
acelor trei dialecte. DacA ele samand mai nmlt Intre
ele, de cum samAnA toate trei, cu limbile surori latine
din apusul Europei, aceast potrivire a lor mai intina
provine din imprejurarea, c elementul roman oriental
Orient depe la 406, (epoca adevArat a disparitiei Tmperiuhui Roman de aims, ean(i Galia, Spania i Africa
intr in stapAnirea barbarilor, iar Italia este copleit
i inundatA de ei), sfAramarea unitAtei Latinilor orien-
insuM de Romilni din peninsula Istria. Accastil insul5, nu stim prin cc minune
a scApat de a fi slavizat3, precum a fost poporatia roman5 a Dalmatiei.
CRESTINISMUL LA ROMANI
139
asupra elementului roman, astfel precum 1-am Constatat ea exista in peninsula baleanica, nAvAlirile barbare.
primele strAmutArt ale Gotilor, mai mult Inca la yenirea Hunilor i mai ales la acea a Avarilor, popoarele
slave pe de o parte urcaserA, precum am vAzut muntii
in Dacia, unde se amestecar cu Romanii cei refugiati
in ei ; pe de alta trecuser fluviul i se aezaserA in pro-
prindea pe toate popoarele, atat romane cat i barbare, la venirea oardelor de neam mongol, precum
140
ISTORIA ROMANILOR
CRESTINISMIIL LA ROMANI
I 11
incepilnd din pArtile Olteniei cari tot deauna au adApostit o numeroasA poporatie romanA.
Despre fuga elementului roman din Moesia cdtre
sud avem mai multe arAtAri continute in deosebite
izvoare, toate ins concordante. Astfel Novela a XI-a
a impAratului Justinian aratA cA pe timpul lui Atila,
prefectul din cetatea Firmus (Sirmiu) din Iliric fugi
in Tesalonic din pricina devastArei Ilirieului de Huni 38,
si far indoiald cA dacA prefectul fugise, tot a0 f Acusera' i o sumA de locuitori.
miului) praefectura fucrit constituta, ibique omne fuerit Illirici fastigium tam in
civilibus quam in episcopalibus causis ; postea autem allilanis temporibus eiusdem
locis devastatis, Apennius praefectus praetorio de Termitana civitate itt Thessalonicam prolugus venerat".
39. Migne, Patrologia, cursus complectus, series graeca, T. 116, col. 1338 :
effectae, haec autem (adica Tesalonicul) sola ut dictum est, superesset, omnesque
a Danubiis partibus Paunoniaque ct Dacia et Dardania reliquisque et provinciis
et urbibus, transfugas reciperet atque in sinu suo foveret". Mai jos despre locuitorii Naisului si Sardicei adaugil : allii autem ex eis qui in Naissos et Sardica
erant, veluti illorurn muros oppugnandi artis experientiam nacti cum lamentis
dixerunt uncle fugientes vobiscum (adich cu locuitorii Tesalonicului) ut pereamus
huc venimus".
40. Theophylacti Bulgariac Arhiepiscopi Historia martyrii XV martyrum.
Migne, Op. cit., 1'. 126 col. 189.
142
TSTORIA. ROMANTLOR
fIi reprodus l locul din manuscriptul muntelui Athos, dupA Uspenski, Vostok
Christianskii, Kiev, 1877, Istonija Athona, III, p. 311.
CRE$T1N1SMUL LA 1LomAN1
143
aici
119
1STORIA ROMANILOR
se coborara catre tarile grecesti. Tot din aceasta confuzie vine si amestecul ce'l face Kekavmenos intre
Daci i Vlahi. El nu stie nimica despre colonizarea
Daciei, nici despre deosebirea ce ar trebui facuta intre
Dacii vechi i Vlahii noi, popor de vita romanicd.
Ba el stiind probabil ea Vlahii din -Wile incunjuratoare fusesera mai inainte numiti Bessi, popor trac ce
se romanizase, mai adauga pe langa amestecul de Daci
cu Vlahi, si acel al lor cu Bessii, Meat scrie astfel enigmatica lui fraza : Vlahii stint Dacii si Besii.
Important: este in spusele lui imprejurarea ca.
el stie ca Vlahii sunt Dacii razboiti de imparatul Traian,
CF1E5T1NISMUL LA ROMANI
115
provenirea poporului macedo-roman, na'scut din refugiatii romanizati ai Moesiei i Traciei in muntii Pindului, Rodopulni i Hemului 45. Fiind ins c regiunile din earl s'a retras poporatia in acesti munti inseser romanizate cu mult timp inaintea Daciei, stratul
1904, p. 143 si 149 (27 5i 33). Din coloniile romane din Dahnalia 5i Istria acele
ce nu se slavizaseril alcatuirfi Romfinii Istrieni. Vezi 5i Arginleanu, Isloria Romdnilnr Macedoneni 1904, p. 70.
16. Un bun rezumat al deosebirilor ce despart aceste (loud limbi vezi
10
116
ISTORf A gOMANILOR
Dacia. Procopius, istoricul eel mai bine informat, contimpuran eu navalirile slave intamplate sub impAratul
Justinian, ne spline ca Slavii i Antii devastasera
in modul eel mai crud Iliricul, toatA Tracia, Grecia,
Chersonezul precum si toata regiunea dela t Armurile
Marei Ionice pana la suburbiile Bizantului, si in fiecari din nAvAlirile lor, mai bine de 100.000 de Romani
erau ucisi sau dusi in captivitate". In anul 548 Slavii
pradA Iliria pana la Dyrrachium si due in captivitate
Fara deosebire tot ce le iesi inainte". In 350 dup ce
Slavii fac inAceluri grozave in orasul Topenes de langA
Marea Egee, due in robie femeile, eopiii si nenumaratA
multime de robi" 47.
14:
apropierea mai mare a acestui graiu de acel al Romanilor dela. sud dealt de idiomurile latine apusene.
In sensul acesta se poate spime cA a admite cA Ro5i
7CAstcrcoV
kot7rbv o
v. T6Y)
Not./.1:Cov 6VZSC.
& TEVA-09.
49. 0. Densusianu, Pcistoritul Ia popoarele romanice, 1913. p. 21. AmiProlocului din V ia(a celor 15 martiri, vezi mai sus p. 241.
1 18
NTORIA ROMANILOR
nu se mai putn infaptui. Ele se desvoltara fiecare deosebit, i (Miura natere, in limbile ce le vorbiau, la
149
nici in sfarsil pretinsa identitate a limbilor macedosi daco-ronlane, identitate care nu exist, nu cer formarea nationalil atei romne la sudul Dundrei ; iar parsirea Daciei lui Traian de poporatia ei, la retragerea
lui Aurelian. este o povesleiscodith de un scriitor singarnic pentru a lingusi pe primul impArat roman care
puse pasul mdarapt fata cu barbarii, si care scriitor
a dat nastere unei intregi teorii rautacioase de care
aveau nevoie popoarele domnitoare ale Transilvaniei
spre a desbrAca pe RoimIuii de dincolo de piscuri ;i do
martirul tuturor oardelor barbare i toate nedreptdtile stapanirilor silnice, dar nu ne-am departat de pamantul pe care am fost zinisliti de energia dac
de Spada romanA
5.
se
sudul Dunfirei ; dar aceasta nu'l indreptateste de a conceda protivnicilor neamului roinfinesc alntuirea n4ionalit4ei romane la sudul Dunrei, pe baza mai
ales a unei pretinse identit50 intre limbile macedo si daco-romane idenlitale
rare an existd ; c5ci identitatea unci limbi cere nunlai decat intelegerea ei de
popoarele care o vorbesc. Cand intelegerea nu exista, nu se poate vorbi de identitate de grain. Popoarele nu fac filologie, iar filologii nu se pot substitui popoarelor
eand e vorba de a se hot5ri intelegerea unci limbi. Dar apoi d. Deususianu parilseste oare cum teoria d-sale clInd spune in Pdstoritul In Ilomeini, vorbele reproduse mai sus. p. 117.
apucase a trece in numar indestul de insemnat la religia lui Hristos. Astfel este cunoscut ca in armatele
bizantine se aflau Inca de timpuriu ofiteri i soldati
slavi cari mai mult cleat sigur nu vor fi ramas pagni in o incunjurime crestina. Astfel intalnim Inca
de pe la sfarsitul veacului al V-lea, si innainte chiar,
nume slave de comandanti bizantini ca Onogost, Ostrui,
Viljenica
1ZEsTINISMUL LA ROMANI
151
se
data la Bulgari, cum se crede de obiceiu, prin apostolii Slavilor, Metodiu i Ciril (cari tocmai pe atunci
predicau la Moravi, unde fusesera chernati de regele
acestei tari Rastislav) ; ci tot prin Greci cari introdusera' noua religie in sinul pAturilor supuse ale po-
15
ISTORIA BOMANILOR
dup care numai in cele trei limbi, intrebuMtate in biserica pana atunci : ebraica, greaca 5i
latina, ar fi lost invoit a se serba pe Dunmezeu.
Dupd moartea celor doi apostoli, Germanii izbu-
5i Anghelar devin episcopi in Bulgaria 5i astfel se urmeaza de acum innainte, in Bulgaria, inflorirea 5i intemeierea Cre5tinismului slavon care fusese incercat
in zadar in o tara a apusului Europei. De aceea cu toate
ci Cre5tinismul s'a introdus la Bulgari, neatarnat de
silintele lui Metodiu i Ciril, intru cat la poporul lor
Ciril.
C RESTINISMUL LA ROMANI
153
zantinii intind domnia lui panA sub zidurile Constantinopolei, i aceast dusmAnie cu Grecii sileste pe regele Simion sA iee coroana imperial dela Papa din
Roma, care era bucuros sA indatoriascd pe un principe atat de puternic. Fiindca, dupA ideile, de atunci,
un impdrat nu putea sA stee fAr un patriarh laugA
dansul, Simion radicA mitropolia Bulgariei la rangul
de patriarhat. Acest patriarhat schimba resedinta, impreuna cu capitalele regatului bulgar, cari furA pe rand
PreslavSolia, Moglena, Voden i Prespa. Dup cucerirea Bulgariei dunArene de care impratul grec Zimisces (969-976), regele bulgar Samuel, al cAruia putere se mArginea mai ales in Macedonia, alese drept
capitald a micsuratei sale PA, orasul Ohrida, asezat
langA lacul cu acela nume, care oras deveni in acelasi
timp reedinta pa triarhului bulgar. Patriarhatul ne-
foarte scurt. Numai doi patriarhi bulgari se schimbara pe scaunul Ohridei : Filip cdtre anul 1010 5i
David 1015-1018. In acest depe urmA an, cAzand si
Bulgaria Macedonian A sub Vasile al II-lea Bulgaroctonul,
Ohrida Bulgarilor 3.
Xe oprim de o camdatA aici cu istoria bisericei bul-
151
CRESTINISMUL LA komAxi
1.55
Wafachicis Moznopon, Oslaw In vetere Quadramene Silezia et plures alb". DI. Bogdan (Conn. M., XXIII, p. 314) ltnue5te autenticitatea acestui loc, spunfind
ca nu s'ar afla in nici una din Vielile apostdilor Slavi. D-sa aratil ea Stridowsky
ar fi imprumutat spusele sale din cronica lui Hirschmentzel, calugar moray din
manristirea Wellebrad cronicil intitulatA 011ieium de Ss. Cyrilli el Melhodi. Ne
posednd aceastit croniciL am intrebat prin scrisoare pe d. Pic, profesor la Universitatea din l'raga. care ini-a raspuns eit Hirschmentzel spune numai ca : Methodium ad sedem Wellebradensem reversus, pastoratus sui munus cum seplem
coepiscopis quos rex et Cyrillus diversis Sclavoniae et Sarmatiae regionibus prae-
fecerat, solerter obibat". Stridowsky a putut iiis sa'si in girea din altil scriere
a lui Hirschmentzel, cnci locul e prea preciz pentru a puten fi biThuit. El pare a
conlinea o Inmurire a citatului conumicat hide de Pic, de oare cc enumarn pe cei
7 episcopi pe care citatul lui Pic ii arata ca ar fi fost.
ts'enit[A. ROMAMLOR
136
mitropolitul Moldovei trecuse in partea Latinilor, urma,sul san Teoctist, diaconul lui Marcu Efesianul, de
neam Bulgar, pentru a desraddeina cu atat mai mult
din Moldo\ a samanta Catolicismului i sa ridice totdeauna tinerilor putinta de a eeti sofismele Latinilor,
a incredintat pe Alexandru cel Bun ea, nu nun ai sa
surguMasca din tara pe oatrenii de alt credinta, ci
sa scoata si literile latine din toate scrierile Si cartile,
si s introduca in loud lor pe acele slavone" 5.
Ca principele Cantemir raporteaza aici o traditie,
se vede de pe putina logica a cuprinsului ei. Pentru
a se impiedecit latirea credintei catolice in Moldova.
sa se ahtnge literile, adecei allabetul latin ! Dar daca
s'ar fi urmat innainte a se predica ereziile catolice si
prin mijlocirea alfabetului cirilic? Dac aceasta idee
ar fi iesit din mintea lui Cantemir, el ar fi avut eel
alt cale, ne va lumina ins si mai mult asupra adevaratului ei inteles. In o carte tiparit la Buda in
ItE:$TINISMUL LA 110311V1
157
6. Carslwenika iii istorila bolgarskaia, Biula, 1814. Ileprodus loeul de Mel ehisedeck in Uricarul III, p. 107. Asupra insetnniltati acestei legende bulgaresti
vezi si D. Onciul Originelr Pr. porn., p. 1013 si Pic, Zur rwniin. Streilfrage, p. 61.
158
ISTORIA ROMANILOR
povesti.
DesbrAcand indoita legendA de partea cea adaus
Paisie stirea despre starpirea Catolicismului in Valahia si introduccrea pravoslaviei"(Cono. iii. p. 305) si aid c tot:mai punctul interesant. Dacri d. Bogdan ar
ti dovedit c5 spusele lui Paisie sunt luate dintr'un izvor nevrcdnic de credin45,
demomtratia d-sale ar fi niers ; dar intru cat tocmai asupra acestui punct nu
se poate aduce nimic, este Invederat el) avem a face cu o traditie butOreased cu
atat mai vrednica de primit, cu cat Paisie nu a Imprumutat-o dela nimeni ci a
reprodUs numai o traditie poporanA. Versiunea bulgareascA este InsA cu taut
deosebitA de acea romfineascA ; ceeace se poate retinea din ele ea element istorie
tste siluirea Romanilor in primirea slavonismului.
159
supuse canoniceste tmui scaun hulgaresc. Cu toate aceste in randul episcopiilor bulgaresti enumerate de
hoparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul, dupa rsturnarea intaiului linperin Bulgaresc, in hrisovul prin care
recunoaste auto cefalia mitropohei din Ohrida, nu se vede
trecuta nici o episcopie cu resedinta dincoace de Dmiare ;
dar imparatul adauga in acest hrisov Ca las sub jurisdictia Ohridei si pe Valabli din loala Bulgaria 8, de
a caroi scaun trebuiau sa asculle en totii.
Se vede din aceast dispozitie speciala penlru V alahi, ea pentru (latish nu existau scatme episcopale
desoehite, si ca ei ascultau, dupa cam vom vedeel in
curand, direct de patriarhia bulgareasca.
Organizarea de n ai pe mina a scaunelor episcopale din tarile romane, lasa a se intrevedeA aceasta
stare de lucruii. Este cunoscut ea mitropolitul orto-
dox al Transilvaniei a fost hirotinisit, pada iii timpurile n ai none, de catre mitropolitul Valahiei, ce
poarta Inca astazi titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei i exarh al plainrilor, adeca al muntilor Transilvaniei 9. Apoi in timpurile mai vechi se vede ea
nici nu se aflan mitropoliti sau episcopi in Wile de
peste munti, de oare ce primul demnitar ce urea pe
aceasta treapta, amintit in Transilvania, apare ahii
in anul 1456, cand este pomenit in mai multe documente loan de Capha ca episcop romanesc IL. Pomenirea unor episcopi de. ritul grecesc prin episcopatul
Cumanilor, facuta In o hula papal prin 1234, se refera tot la niste episcopi din Valahia, de prin regiunea
Milcovului, precum vom Niedeet mai jos.
8. Vezi originalul hrisovului publicat in Golubinsky, .Kraskii ocerkza islorii
pravoslavnycha cerkvei bulgarskoi, serbskoi, rornynskoi, Moskva, 1871, p. 259-263.
La p. 263 : saw ivet rasa') BouA1apictv BXcjthv... ctv.13 at, itnav".
9. Saguna, Geschichle der griechisch-orientalischen Kirche in Oesterreich,
160
unni scaun shylin; cA de si nu se ean episcopi, poporul din Transilvania se tinea totusi de religia rdsritului i anume sub forma ei hulgAreascA, se vede
din faptul ca Ahtum prMcipele Banatului, de pe la
mil 1000 se inchina la aceastA religie 11
In Valahia insA n'au fost in decursul rAstimpului
innainte de descAlecare dealt Rornanii ca popor de religie crestinA ortodoxA ; prin urn-are numai la ei se
puteau InthlnI episcopi de aceastA religie, si deaceea aflAm pe episcopii, de cari pomeneste hula papal din 1234, la Valahii din episcopatul Cumanilor ;
iar mai tarziu cand prin coborarea din muntii Transilvaniei se intemeiaza Statele romane, atunci se organizaza si biserica romana sub mitropoliti i epi-
No. 1
sub Lhiguri.
CREVTINISMUL LA ROXIANT
161
gar este, CA din timpurile cele mai vechi gdsim biserica tArilor romane, de indat ce ea se constitue, supusA patriahiei bulgAreti din Ohrida, i aceasta anume
in timpuri chid aceastd patriarhie era en totul dnazuta din ceeace fusese mai inainte.
1869, I.
Vol. II.
11
162
IsTORIA itomArniort
Moldovei, ca trimete la Ohrida, spre a lud blagoslovenie, ca sa aseze in Moldova un mitropolit" 14.
Rezumand cercetarile de pana aci asupra bisericei bulgareti la Romanii din Dacia Traiana, incheiem :
o asemenea indicatie.
15. Alta ipoteza asupra felului introducerei slavonismului la Romni a fost
sustinut5 de Hasdeu, Limba slavied la Romdni In Traian, 1869, p. 168 ; Ghenadie
Enaceanu, Creslinismul in Dacia, 1871, p. 110. D. I. Bogdan, Cony. lit., XXIII,
CRE$TINISMUL LA ROMANI
163
lipsit de ()rice idee, apAsA ca un rpunte asupra cugetului poporului roman, fArA s'i aducA nici un folos,
ingrosind tot mereu intuterecul care'i cuprinsese mmtile,
gandirea romaneasca.
Deaceea pe capd in apusul Europei, intrebnintarut lin bei latine aduse si efecte pozitive i rodnice
asupra cugetArei omenesti, la RoP ant predoi inarea
164
ISTORIA ROMANILOR
1)0-
la
CRE5TINISMUL LA ROMANI
165
toare, Slavonii furA aproape singurii cc pusera In lucrare o mai statornicA inriurire asupra vietei poporuhti roman. Germanii nu avur aproape nici o atingere
linititA, urmat de vreun efect oarecare asupra caracterului su ; tot ai i cu numeroasele neamuri de
obfirie n ongola cari izbutira, chiar in Transilvania,
unde venira in o atingere indelungata cu poporul romfinesc, a introduce numai iii limba lui cateva cuvinte
de caracter romanic.
Deaceea ca rezultat al framantArei indeplinite in
timp de veacuri pe pamantul manos al Daciei Traiane,
t6o
ISTORIA ROMANILOR
besc i se inghit, ne insufl puternica credint5, intemeiatA pe prelungirea seriilor, CA soarta ii p5streazI
incA un viitor indelungat.
CARTEA II.
--
ISTORIA MEDIE
EP Oefl ShAVONI8PLUI1U1
In aceasta a doua carte a istoriei poporului roman \TOM desfasura soarta lui dela navalirea popo-
rului unguresc asupra Daciei, nAvAlire care cade impreund cu primele incercdri de viata de Stat si cu
predomnirea culturei slavone asupra Romanilor, panA
la surparea acestei forme de cultura care se intinsese
din biserica aslIpra intregei vieti culturale scris a liomanilor, surpare adusa de cAtre Grecismu dincoace de
Carpati si de Apuseni dincolo de ei.
Aceasta epoca este destul de intinsa, cuprinzand
aproape opt veacuri din viata poporului roman. Ea contine mai mult miscari politice si sociale decal- de acele
petrecute in minte. In ea se va desbate poporul roman din noianul veacurilor care'l innabasiserd pan a
a tunci si se va sill. dupa ce iesise ca o forma tie etnicd
deosebitA din framantarile lui incepatornice, sa injghebe o viata de Stat. Bine inteles C o asemenea incercare nu se putea infAptui -lard lupte duse mai in-
taiu pentru mantinerea neatarnarei, apoi (WO pierderea ei, pentru a ei redobandire. Dar sfortarile Homanilor fura zadarnice si ei cazurA tot mai adanc
sub puterile vecine. Poporul roman ajunse deci in Transilvania la peirea lui politica desavarsita, prin supunerea sub Unguri, iar la sfarsitul epocei Slavonismului,
rirea ceo d'Mtaiu a cugetarei nationale care indrumeaza inersul suitor al desvoltarei poporului roman.
CAPUL I
DACIA IN PERIOADA A 11-a A NAVALIREI BARBARE
INCEPUTUL STATELOR ROMANESTI
900-1290.
fiqta C4aa
0_0-0-0
0
0
10/
-0
ocipAr1-
EN
BARLADULlii
04.
LEGENDA
Ung ark'
Peceneghii
Cumana'
0--0-0 0
44444-4-44-4-t-
Mite
I/a&
ECNLE
Biscratrizi (1018-n8s)
ImperthKxlercho-Ralqar
.
ftt OfelliEttU
(ilas-13s6)(/.11191
UNGUKII
1. STABEA TUMOR DE PESTE WW1 L. VENIRE\ UNGUIDLOH.
Homilnii sub voevozii bu19ari. Dela stingerea pitterei Avarilor prin Carol cel Mare (797) panA la venirea Ungurilor in Panonia i de aici in Transilvania
Daia
Manhiar
Kerpenycs
Dalya
German
174
TSTORIA ROMA-NH.0R
Sacel (Saticel)
Te1i5ca
Valea
Mandra
Siirata
Buhl
Vladeni
Reese
Toporcza
Galysi
Szecsel
Telisca
Valya
Mundra
Teli schen
Wallendorf
Serata
Porcesti
Bolya
Vladeny
Resinar
Porcsesd
Gilunoasa
Vulcan
Kaynosza
Volkany
Rucar
Adrian
Rukur
Adorian
Buzeu
Bodza
Fteinar
Riitsch
Tschapertsch
Galisch
Bell
Vladein
Reschinar
Portsheschti
Bornbach
\Volkendorf
Rukendorf
Bodsau
utsiouRn
175
nate cu termini de origine bulgarA, dovedesc IncaodatA adanca vechime a acestei inriuriri Ia Romanii
din Dacia. Tot la acest timp primitiv, al intocmirei
vietei de Stat, ani raportat noi aezAmantul Imezulni
i termimd slay de bir intrebuintat la Romani pentru a insemnit darea pe cap a poporuhii de rand, ceeace
176
/STOMA ROMANILOR
nirea Ungurilor.
Cronica cea mai veche ungureascA, scris de Ano-
nimus Belae regis Notar, enumara trei : al lui emunorul, dintre Sonic si Mures, prin Criiana si nordul Transilvaniei, al lui Glad, prin Banatul Temisoarei si al lui Gelu, in Transilvania. Alte izvoare
posterioare mai adauga un al patrulea principat, acel
al hti Kean, in sudul Transilvaniei. S cercetAm dacA
UN GIIRII
177
nirnus amestecA aici ImpArAtia Greceasca cu cea BulgAreascA cAreia inteadevAr era supus ducatul lui Menumorut. Deaceea i cronicarul spune cA, atunci cand
Menurnorut fu somat de Arpad a'i ceda teritoriul Sta-
nu se va supune 7. Celelalte izvoare mai vechi ale istoriei maahiare confundA pe acest duce Menumorut cu
Sviatopluc ducele Moraviei care i el fu bAtut de
Unguri la cucerirea Panoniei de cAtre ei. Astfel Keza,
Thurocz pe cat i Cronica Budenth fac din Sviatopluc
12
178
ISTORIA ROMANILOR
dux vero Glad fuga lapsus castrum Kence ingressus est ; hinc euntes castrum
Ilrsova ceperunt".
UNG17R11
17Q
suprernatia acestora, dupA cum recunostea predecesorul sAu autoritatea Imperiului BulOresc. Despre Ahturn ne spune viata Sfantului Gerhardt, cd de si fusese botezat (WO ritul grecesc in Vidin, totusi !Astra,
probabil dupA vechiul obiceiu bulgAresc, poligamia,
avar.d sapte femei. El construeste in orasul Muresului
(Targul Muresului de astAzi) o manAstire in onoarea
Sfantului loan BotezAtorul, in oare asazA cAlugAri
greci. El se emancipase cu totul de domnia maghiark
uzurpand dreptul de a taxa sArile regesti care se coborau din Transilvania pe riul Mures. Teritoriul stA--
rum in civitate !huhu fuerat baptizatus. Habebat autem septem uxores, pro,
o quod in religione christiana perfectus non fuerat. Regi autem Stephano honorem minime impendebat, confitens in multitudine milituM et nobilium suorum.
Erant ei et pecora infinita, que omnia habebant pastores suos deputatos, et usurpabat sibi potestatem super saks regios descendentes in Morosio, constituens
in portibus eiusdein fluminis usque ad Ticiam tributarios et custodes, conchi-
sitque omnia sub tribute. Accepit autem potestatem a Grecis et contruxit itt
praedicta urbe Morisena monasterium in honore beati loannis Baptiste, constltuens in eodem abbatein cum monachis grecis. Serviebat namque eidem vino
terra a fluvio Keres usque ad partes Transilvanas et usque in Budin et Zeren".
Comp. Anonirnus, c. XL1V. Glad, a cuius progenie Oldum descendit". Idem:
;S:Incl ducem ex cuius etiam progenie, longo post tempore, descenderat Ohlunr
quern Sunad interfecit". Vezi i c. XI. Glad ex cuius progenie Ohtum fuit natue%
ISTORLL ROMANILOR
.180
adecA in Transilvania, unde s'ar aflA riuri din nAsipul cArora s'ar culege aur. Totu5i acest ducat pare
6 se fi intins mai ales in partile nordice ale tArei, cci
In cele de la sud era, dupA cum vorn vedeh, alt ducat,
pe care il aflAm mai tArziu Inca neatArnat, dupA ce
'ace! al lui Gelu cdzuse sub Unguri. De aceea vedem
capitala sau castelul ducatului lui Gelu
lAngA riul Sameu111. Ducatul acesta este arAtat de
Anonimus ca locuit de Romani i Slavoni cari ar fi
oamenii cei mai slabi de pe tot pArnntul, cAci n'ar
avea alte arme cleat arce si sAgeti, iar ducele lor
Gelu nu ar fi Qin de samA; nu ar aveA pe lngA sine
buni ostai i nu va indrAzni a se opune Ungurilor,
a5ezatA
essent totius mundi, quia essent Blasii et Sclavi, quia alia arma non haberent
nisi arcum et sagittas et dux eorum Gelou minus esset tenax, et non habent circa
se bonos milites nec auderent stare contra audaciam Hungarorum, quia a Cumanis
.
UNGURTI
181
astAzi se numete Ungaria, iar pe atunci se numi pasunele Romanilor, pe care i-o alesera spre a o locui,
dupA ce au supus popoarele ce trAiau atunci in ea" 14
SA se observe cA i Anonimus vorbete de cronici anterioare consultate de el, i amintete Analele
Cronice, cari nu par a fi fost altele decAt Gesta Hungarorum Christianorum pomenite de memoriul lui Ricardo, i dela care Anonimus se vede a fi imprumutat
titlul cronicei scrise de el, i numit tot Gesta Hupgarorum.
El spune apoi, ca i acea cronicA mentionatA de
Ricardo, cA pricina pentru care Ungurii pArAsiserA patria lor primordialA fusese prea marea sporire a popo13. Anonimus, c. IX : Quam terram habitarent Sclavi, Bulgari et Machi. ac pastores Romanorum, quia post mortem Athilae regis terram Pannonie
Romani dicebant pascua esse, eo quod greges eorum in terra Pannoniae pascebantur".
14. De lacto Ungariae Magnae in Endlicher Mon. Arpad., p. 248 : In
ventum est in gestis Ungarorum Christianorum, quod esset alma Ungaria Maimde qua VII duces cum populis suis egressi fuerant, ut habitandi quererent siblocum, eo quod terra ipsorum multitudinem inhabitantium sustinere non posse!,
qui tandem venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tune vero dicebalul
pascua Romanorum, quam inhabitandam prae terris ceteris elegerunt, subiectl,
sibi poputis qui tunc habitabant ibidem". Reprodus si In Fejer IV, 1, p. 50, anno
1236.
ISTORLL ROMANILOR
1132
gar sub tarul Simion, nici nu puteau fi pomeniti Bizantinii pe malul nordic al DunArei, 5i apoi ce aveau
sA caute pA5uni1e Grecilor din Bizant, prin aceste pArti,
ci cari nici nu aveau turme? Ace5ti pastores 1?ornanorurn nu erau decdt Rornanu, cari se coborau uneori
din muntii lor i pA5unau numeroasele lor turme in
pustia Avarilor, regiune aproape nelocuit dintre Tisa
si Dunre, Mesopotamia maghiarA. Deaceea se 5i numi
Atila ieir cetatenii romani din orawle Panoniei", retragandu-se ei in Apulia, iar Valahii, cari fuseserd pdstorii i colonii lor, rtimaserd de buna lor voie in Panonia" 17 ; acei Valahii adecA Romanii cari Intr'adevAr,
15. Anonimus. c. I : tamen multitudinein populorum inibi generator=
.rion Mere sufficiebat". Vezi si nota precedent5.
16. Hisloria Salondarum ponfilicum algae Spalalensium. Schwandlners
Scrip/ores return hungaricarum. Vindobonae, 1746 : Interfectis namque incoli
regionis illias, aliisque in servitudinem redactis. posuerunt se in planitie illa. I bee.
UN GURU
183
Ott istoriee in Chestinnea originilor romdne in An. Acad. rom., II, Tom. XXIX.
1907. Vezi 5i I. Gherghel Cronicile unguregi desprc Romdni In Revista Tinerimea
romand, I. 1898, p. 28 5i urm. Ambii sustin o origine mai veche comunh a acestor
texte.
18. Keza,l. e., p. 70 : Zaculi Hunnorum sunt residui qui cum Blackis In
tontibus confinii sortem habuerunt. Uncle Blakis commixti litteris eorum uti
perhibentur. Cf. 5i locurile paralele din altc cronici ungure5ti reproduse de
Onend 5i Gherghel /. c.
19. Chronique dile de Nestor
184
ISTORIA ROMANILOR
impgrat roman, poporul pe care el il stApania se numia Franci, i imperiul lui era cunoscut, nu atat sub
tithil sAu oficial-eclesiastic de Imperiu Roman, cat sub
acel real de Imperiu al Francilor, i este cunoscut cA
cel Mare, 962. El fusese inlocuit in partea sa rasari20. Rdsler, Romdnische Studien, p. 80. Asupra valoarei lui Anonimus ca
izvor istoric vezi : Pic, Der nationale Kampf gegen das ungarische Staalsrecht,
Leipzig, 1882, I, Anonimus Belae regis notarius". si a mea Teorie a lui Roster
p. 96 (Les Roumains au Moyen-dge p. 74) si D. Onciul Originele Pr. rom. p. 124.
Asupra timpului cand a trait acest cronicar si pe care adversarii continuitatei
se silesc a'l cobori cat se poate mai 1ncoace, sub Bela al IV-lea 1235-1270 pent ru
a slabl astfel marturisirile sale asupra timpului cucerirei maghiare (Rosier p.
183), aducem un document care a fost omis atilt din studiul d-lui Pic cat si din
al nosti u, si din care se vede cA cronicarul anonim a trai- sub Bela al III-lea 1173
1196 : ,Litterae Belae III conditionum praedii Zeles a domino Troa pro palatino Farkasio factam, ac Pauli regis antea notarii, tune episcopi transilvaniensi
chyrographo testimonique confirmantes". Din colectia comitelui Ioseph Kemeny
in Transilvania IV, 1871, p. 29. Dar ce nevoie au protivnicii staruintei a cohort
data unei cronici care nu merith nici o crezare?
21. Martin Grouter, De origine et rebus gestis Polonorum, c. XII : Polon orum atque Slavorum lingua non modo hi populi verum etiam omnes qui sunt
Italici generis Vlassi el Vlossi dicuntur, quod ipsum etiam argumento est Italicant hanc gentem esse".
22. A. Thierry, Ilistoire d'Altila et de ses successeurs. II, p. 215. Palacky,
UNGURII
185
186
ISTORIA ROMANILOR
UNGURII
187"
a Varegilor adeca a Scandinavilor spre apus, tara Englezilor, iar spre sud pe aceea a Valahilor 26 Apoi dacd
Vvlahii lui Nestor ar fi Italienii, iata Scandinavia
margininda-se cu Italia. Dar nu se potriveste aceasta
arAtare nici cu Rornanii? Este adevarat. Deaceea nici
nu trebue cerut dela calugarul rus alteeva decat numiri, nu asezari geografice, si am vazut ca numele de
Valahi nu se poate referi decat la Romani.
Alt izvor contimporan cu Nestor este si poema
germana a Nibelungenilor care, intre oaspetii veniti Ia
nunta lui Etzel (Atila) cu Krinihilda enumara pe
langa Rusi, Greci, i Pecenegtti si pe Vkihii cu ducele
lor Ramunc 27. Forma data numelui de Ramunc ne
lasa sa intrevedem in ei chiar pronuntarea nazalizata a numelui Roman, de oarece toate dictionarele
germane actuate indica pronuntarea cuvintelor naza-
o an intire veche a Bonalnilor, de oare ce este stramutata tocmai pe timpul lui Atila. Partile cele mai
vechi ale poemei fiind din veacul al XI-lea, povestca
188
IsTOEL& ROMAN1L0R
bulgare. Poporatia aldtuitoare a statelor era ins romaneascA, intru cast Slavii vechi conlocuitori ca Romanii i cu Ungurii dispAruserA in sinul acestora in
Transilvania pedeoparte, in Ungaria pe alta 28.
Romanii sunt ins adeveriti i documental aproape dela plima aparitie a documentelor ungure.5ti din Transilvania. Astfel gAsim intaiu mai mane
nume de caracter invederat romnesc, cu toatA investmantarea lor ungureascA, in mai multe documente
din veacul al XII-lea. A numele Cretu 1135, Mykula
(Micul) i vila Myroslov (mirislAu) 1219, udvornicii regali Cuzrna (Cozrna), Bessu, Bud, Bendu 1221, Mic,
Barbatus (BArbat) 1239 ; incola" Nugul, apoi servi",
Micou i Lazou, Buhtea (Buftea) i Ciobanul Tychu
1246, muntele Vecul i numele de persoanA Budul 1252
ITN GURU.
189
"E.
non suscepit, sed et ipso petivit ut non daret decimas, terra sua fuit planities
bubalorum et mera planities. Scecos sua silva Nepocor, vestem ferens et ipse
nepos Nerdino portat (lipsa) dextram apothecam portat non decimas (let, non
in exercitum vadat, non cum villa debitum persolvet Nerdinus. Nomina vero
supradictorum hominum sunt hec Tota filius Nerdini Vone, Dine Mills loan,
Stephan, Volcan, Poch, Bungi, Vich, Mic, quorum petitiones satisfacere volentes
etc.". Documentul este aproape.neinteligibil fiind foarte stricat.
31. Documentul c continut in manuscriptul bibliotecii muzeului din Pest a.
No. 274 intitulat Simonchich Noctium Marmatiarum vigiliae, la p. 19. Reproducem locul extras din el de Hasdeu in Istoria criticd a Romdnilor, p. 123, nota
17 : Hujus Urkund filii Negrila et Radomer dicuntur esse progenitores familiae Tomay-aga, nobiles Valachi in Borsa. In cuius probam authenticam adducimus prolocolarem comitatus Marmaros extractuna qui sic est : Familiae Tornayaga successores producunt anno 1733 coram legitimario comitatus pro nobilitatis
recognitione Kenderes de Malonivitze comitis comitatus ejusdem, anno 1445, in
collatio adhuc a St. Stephano Meta sit, pro fidelibus servitiis in Kenezatu de Vizo".
Documentul vorbeste anume de nobili valachi i apoi numele de Mdndru, Costea,
32. Fejer, X, p. 893 : universitatis regnicolarum Hugarorum et Valachorum, pro reacqirendis reobtinendis pristinis libertatibus, per sanctos reges
cunctis huius regni Hungarorum incolis datis et concessis... guod litteras Sancti
Stephani regis aut succesorum ejusdem, in quibus libertates et statuta habebantut,
ab imperiali majestate possent impetrare, censum annalem solvere, munera dire
et servitia exhibere hoc modo tencantur". Mai jos, Vol. V, Mihai Vileazul si
Romdnii Ardcalului.
190
ISTORIA ROMANTLOR
ajutorul dat de 001 lui Bela al IV-lea, regele Andreiu al II-lea, lui BorilA Asan impAratul RomanoBulgarilor cAruia Ii (l numele sAu adevArat romnesc
de Burul, contra rAsculatilor din Vidin, ajutor pus sub
comanda lui Ioachim care'i intovArAise pe Sai, pe
Romani, Secui i Peceneghi. Expeditia se intilmplA
la anul 1210 i urcA deci la aceastA data existenta Bomanilor in Transilvania 33.
prof. I. Ursu. Atte documente vezi mai jos In. acest volum, la capitolul Sturm
Romanilor sub Unguri.
34. Numele Kean redat de unele cronici prin Kan (Chron Posoniensc, p. 65)
este turanicul Chan set Principe. Vezi Onciul Originele Pr. rum., p. 128 si 330.
UNGURlI
191
ratie, de oare ce tocmai in regiunea pe unde se intiLdea el sudul Transilvaniei se intfilnesc cele mai
vechi urme documentale despre Romani in Tara Barsei,
35. Thurocz, II, c. XXX : Post haec autem movit exercitum super Kean
ducem Bulgarorum et Slavorum, quae gentes loca naturali situ munitissima inhabitant. Et locavit ibi unum proavum suum nomine Zoltan, qui postea hereditavit illas partes Transilvanas et ideo vulgariter dici solet Erdely Zoltan. Ex.
bac itaque gaza multiplici, Sanctum Hex Stephanus plurimum locupletatus.
Albensem Basile:1m quam ipse fundaverat aureis altaribus ditavit". Comp. Chron,
Budense, p. 66, si Simon Keza, p. 103 : post haec cum Kean Bulgarorum duce
el Sckworum praeliatus est, quo devieto de ipsius thesauro heati Virginis eccleslam de Alba ditare non omisit".
36. Vezi argumentele cari yin In favoarea existentei aeestui ducat la Onciul,
Critical Teoriei lui Rosier, In Convorbiri literare, XIX, 1885, p. 263.
Ilurada Romdnii din Moravia In Arhiva din Iasi VI. Hasdeu insS afribue tot
192
ISTORIA ROMANILOR
Cercetarea stArei Transilvaniei la venirea Ungurilor arafa CA Romnii in aceast tarA se aflau constituiti in mici state, sub nite voevozi vasali ImpArA.tiei
Bulgare, ceea ce corespunde intocmai curezultatele dobandite in capitolele anterioare. Am vAzut anurne CA
Bornnii nu se destAraserA nici odat din Dacia ; CA
efectiva a Romanilor i Slavilor in nite State sub suzeranitatea bulgAreasa s'a adeverit i din studiul izvoarelor ungureti. Astfel am dobandit, dill combinarev tuturor fantnelor istorice cercetate, un tot ar-
2. NAVALIREA MAGRIARA.
13
194
Is ToRrA ROMANI1OR
830, in regiunea numit Ateluzu, intre Nipru i Carpatii moldovenqti, unde aleg de rege al lor pe Arpad,
eful intaei lor dinastii. Ei se pun in legaturi cu hn-
multe imprejurari :
IINGIIRLI
195
Imprejurarea ca Secuii vorbesc tot limba maghiark dei ceva mai arhaizata decfit Ungurii proprii. Aceasta se explica dad luam in consideratie
ca Secuii se despktir de Maghiari cu vreo 60 de
ani innainte de aezarea acestora in Panonia, i ca
rainur de popor ce se desparte din massa lui, .1 se
desvolt mai departe, ramne totdeauna in limba cn
7. Aceasta este pArerea 5i a istoriografului i colectionarului ungur comitele Ioseph Kemeny. Intr'un articol publicat In Kurz, Magazin I, 1844, et
spune la p. 235 : Obwohl Sibenburgen schon frtiher durch die Maghiaren theftweise errobert wurde, so war es bis zur Regierung des Fiirsten Gyula von dem
ungarischem Mutterlande doch noch immer getrennt, und die gAnzliche EUverleibung mit Ungarn geschah erst nach der Besiegung des Ftirsten Gyula".
196
ISTORIA ROBIA.NILOR
nevoind chiar s mai cunoascA suprematia regelui maghiar, este b Rut de Sf. Stefan si inlocuit cu un nepot
IINGURII
197
ghiark iar in celelalte rAmAsese tot principatul romanese de mai inainte. Ducatul lui Kean c supus de catre
Sf. tefan, iar sudul Transilvaniei ramane mai malt
liotrire sub Sf. tefari i tine pan' la 1210 cand Ungurii o incheie cu supunerea t'arei Barsei 10
Caracterul iivlirei magliiare.NdvAlirea inaghiarilor asupra
transcarpa tine are deci cu total
vium Copus interfecerunt ; tunc habitatores terre videntes mortem domini stg,
sun propria voluntate dexteram dantes dominum sibi elegerunt Tuhutum; a
die illo terrain ilium obtinuit pacifice et feliciter sed posteritas eius usque ad tenapora sancti regis Stephani obtinuit." Vezi un rezumat al InnaintArei Ungurilor
.asupra Romnilor In Aug. Bunea (1. c. mai sus, nota 4), p. 3.
198
ISTORIA ROMANILOR
UN GURU
199
litori la sosirea lor, pAstrau Inca jurnatatea de neatdrnare, in care ii lAsase cucerirea. Deaceea vedem
pe Sf. tefan ca este nevoit sA lupte contra lui Ahtum,
puterea in stApanirea Ungurilor. Semi-neatarnarea partilor de dincoace de Tisa, cari intereseazA istoria Romanilor, se mantine in tot decursul istoriei ungureti,
adeverete astfel spusele anonimului notar. Astfel
pe la 1298 intalnim pe voevodul Lorandus care rapind
sub ocArmuirea lui toat regiunea dintre Tisa i Transilvania, i fAcAndu-se aproape cu totul neatarnat de
11. Kovachich, Sup!. I, p. 102, 1928 : Lorandus vcro, ocupato Scepusiensi castro, totam inde usque Transilvaniac limitcs regionem sub suam redegerat potestatem". Comp. Fefer VI, 2, P. 26, 1296 : Praeterea quani contra Itorandum Voyvodum et frates suos, filios Thomae, cum nostrae militae multitudine armatorum proccssimus".
12. Fejer, VIII, 2, P. 98, 1317 : Magistrc Dausa comes de Bihor et de
Zobolch ac in comitatibus de Zathmar, de Zonuk, de Krazna vice suae personae
ludex specialis deputatus". Idem, VIII, 2, p. 52, 1317 : per litteras Magistri
Dausa in congregacione quinque provinciarum per ipsum". Alte locuri vezi reproduse In Pic, Der nationale Kampf gegen das ungarische Staalsrechl, Leipzig,
1882, p. 111, nota 26.
13. Fejer, VII, 3, p. 70, 1309 : Contra saepedictum Ladislaurn tanquarn
contra Hareticorum fautorem et inimicum fidei procedendum et totam terram
sibi subiectam et adhacrentium faventium, obdientium vel dantium sibi quoque modo auxilium, consilium vel favorern ultra sylvas et citra sylvas. eclesiastic() supponimus interdicto". Ladislau este pomenit pentru prima oar5 ca voevod al Transilvaniei in 1288 (Fejer, V, 3, p. 434).
200
parte de loc alti voevoLi romani cari se revolt in contra coroanei. De o cam data am vrut sa arAtArn numai
cum caracterul cel slab al cucerirei ungureti se reflectA in urma in organizarea provinciilor alipite pe
langA coroana maghiarA, ceea ce poate totodatA fi inv ocat ca o puternicd dovadA a adev Arului raporturilor
lui Anonimus. Tot in sprijinul autonomiei indestul
vechiului timp, cAnd Ahtum percepeA vamA dela sArurile regeti ce treceau peste Tisa in Ungaria proprie 15.
vaniae nobili viro et honesto Nicolao Voeoodae, filio magnificl Mauritii, comite
de Ugocsa et Marmarusia".
15. Pic, Der nationale Kampf, p. 172-187. Comp. mai sus. p. 179, si mai
jos Vol. III, cap. desedlecarea.
Cercetarea starei in care cucerirea maghiara a lasat pe Romani, in cele dintaiu veacuri ale supunerei
tarilor lor de peste munti are o indoita insemntate :
intaiu fiindca ne arata ca aceast stare era mult mai
buna in vrernile mai vechi decat mai tarziu i ne
va lamuri asupra pricinilor decaderei Romanilor de
la starea de popor la acea de robi injositi ; al doilea
pentruca ne da la mana unul din cele mai puternice
argumente in sprijinul staruintei Romanilor in vechea
lor patrie.
De 51 documentele lipsesc asupra timpurilor hnediat urmatoare cucerirei 5i nu putem aduce dovezile
noastre decat din documente uneori cu mult posterioare, aceast imprejurare nu atinge intru nimic faptul
insusi de dovedit. Intr'ade'vr, poporul roman de peste
202
ISTORIA ROMANILOR
Proprietatea Romanilor asupra teritoriilor ocupate de ei se dovedete apoi in acela timp i pentru
tara Barsei i regiunile invecinate. E drept ca aceasta
persolvere. nee ineolae eorum, cum transierint per terrain Siculorum ant per (errant
UNGUR II
203
liii Stoia
(nume romanqti ba chiar articulate cu articolul postpus : ul i a), watt in tinutul Valahilor, dar declarA
innaintea capitolulni bisericei transilvane, cA consimte
a innapoi aceastA proprietate vechiului ei stApan
Trul 11121 lui Cioru, dela care prindse inddrAt band
ce'i dAduse, fiindcA Triil dovedise prin numerosi marluri th aceastii proprietate aparfinuse din timpuri imemorabile stramosilor ,,si reistreimoilor siii, i cei fusese
alipitei de _Ora Feigeirasului incei pe cand fara Ronuinilor
5. Ihidem, p. 24, 1221: Praeter vero supradicta. silvam Blacorum et 11issenorum cum aquis usus comunes exerCendo CUM praedietis Scilicet Black et
Bissenis eisdam eontutimus sit praefata gaudentes libertate nulli inde sem ire
tencantur.
6. Ihidem, p. 24, 1223 : Alonasterio de kertz confirmamus in presenti
privilegio lerram quam primo eidem monasterio contuleramus eremplam de Morris". In 1252 glsim pomenit pilmalitu1 acesta zd Vidahilor din (15r(a eu Ihnita
unci alte posesii. Ibidem, p. 70, 1252 : Terrain Zek inter terras Vlaehorum de
Kerz, Saxonum de Barasu (Brasov) et Sieulorum de Sebus existentem".
hos Wydh de ford, confessus est coram nobis, quod licet terrain Bole terre Zum-
204
1STORIA ROMANELOR
cari intreceau memoria oamenilor, cel putin de pe timpul cand tam Romanilor era sub Bulgari, adic in
vremile intaiului Imperiu Bulgresc (676-1018).
Mai tarziu gasim foarte adeseori amintite sta./A-
din 1341 gsim o moie impArtindu-se intre. mosIeniIorii romfini ai magistrului Neculai 8. In 1378 regele
Ludovic cel Mare al Ungariei dAruete fiilor lui Timan
Cu timpul insa Romanii furl deposedati de proprietatile lor i anume aceia ce nu voira sa'i lepede
religia i nationalitatea spre a trece la sthpanitori,
Unguri sau Sai, popoarele inzestrate cu mnoase privilegii ale Transilvaniei. Cei ce pAstrar dreptul lor
maiores, avos atavosque ipsius Trulh filili Choru possessa, et a temporibus lam
quibus ipsa terra Blacorum terra Bulgarorum extitisse fertur, ad ipsam terram
Fugros tenta fuerit, qualiter is dictus Truth filius Choru quamplurimum hominum elogiis affirmare adnisus fuerit, hinc ne iurgia temporum in processu enascerentur fraterne mutueque caritatis, dictam terram Boic eidem Trulh filio Choru,
accepta eius recompensa in pecuniarum solutione, remisit coram nobis". Asupra
referirei pe timpul stapanirii bulgare, vezi mai sus, P. 116 Ch In documentele .
maghiare se citeste ch, ci : Choru =Cioru, Chaac =Ciac. N. Iorga, Geschiclde des runt.
UN GURU
205
al trei, cum o fcn bunA oar mare parte din nobilimea cea mare a Ardealului, pe cand altA parte, voind
sA pAstreze cele douA paveze ale neamului ei, pArAsi
moii i sate i cAut dincolo de munti ap5rarea contiintei ei (cand intemeiarA principatele).
Din aceste imprejurAri se explicA cum de Romanii
ajunser la sfaritul veacului al XVIII-lea a nu mai
posed nici un pamant in proprietate, fapt ce se invoacA de advocatii cauzei maghiare spre a dovedi cA
206
IBTORIA ROMANILOR
Xobilimea romfin I. Cercetarea nobilimei romane,ti va indeplini tiintele asupra proprietatei, pe langa
de apoi.
Aflarea nobilimei la Romani sub stApfinirea ungara este constatata intr'un numAr nesfarit de docu-
IIN GIIRII
207
17. Mihaly, Diplome maramuresene, p. 6, 13, 17, 19, 42. Mai vezi un doc.
din 1381. Ibidem, p. 85 si unul din 1389, Ibidem, p. 96.
208
ISTORIA ROMANILOR
In 1409 Sigismund regele Ungariei dAruete domeniul Hunedoarei din Transilvania lui Voicu, militar
al curtei regale, fiul lui Sarbu, precum i fiului lui Voicu,
ITN GUR II
209
In 1411 se judecA Pypo de Ozora cii nobilii Romani Farca, tefan i Ladislau de Mutnuk aredafi
ca proprietari ai inoiilor Ruginoasa, Toplita, Leurdeni i Tincova 33 In 1422 se intalnesc Romanii magistrul Stanciul i DrAgan fiul lui Manciul Valahul,
din Comiat Ca proprietari ai moiei Vozesti din districtul
Caransebesului 24 Alt act din 1422 aminteste pe nobilul Roman ,tefan de Olachy. Unul din 1428 vorbeste
de nobilul Dan de Dobo. Albert regele Ungariei con-
24. Ibidem, I, 2, p. 519, 1422 : Quod egregii oiri magister Stanchu/ filius
Baab et Dragan filius Manchu/ Walahy de Komyath aule regis milites pro se
personaliter ac pro Belotha, Daan et Koztha, item Stanchu/ filio Daan et altero
Stanch/A filio Dragula similiter Walahis de dicta Komyath ab una parte, vero
ex altera Stephanus filius Bogdan de Muthnok". (0 transactie fntre douS familii
nobile romane).
25. Actul din 1422. Ibidem, I, p. 522 ; cel din 1428. Ibidem, p. 552 : Stefan
14
210
I8TORIA. ROMANILOR
slujbele pe cari ei le facusera nu numai lui ci i predecesorilor lui, regilor Ungariei, mai cu sama in apararea vadurilor Dunarei contra deselor nay 'Mini ale
Turcilor 27. Deasemenea se mai intalnete o nobilime
romana numit chiar in documentele maghiare boerones
(boieri) in tinutul Fagaraului 28.
28. Vezi colectia de doemnente a lui Aron Densusanu publicath in CoIumna lui Traian, IX, 1882, p. 10, 1556 : Nos memoriae commendarnus quod
nos una cum juratis hujus pertinentiae nostrae, boeronibus sedis nostre judiciarie
assessoribus pro faciendo judicio causantibus consedissemus, tune honorabili
Stan, Popa, Algye et Raduly filii quondam agilis Stanislav boeronis, item Man
et Macul filii agilis quondam Barsan boeronis, item (mai urrneaz5 alte nume de
boieri), tribus terminis sedium nostrorum ab consuetudine observatis, etc." Idem,
p. 161, 1630 : Nec non honestum virum Able Niegre norninatum genitorem seu
patron ejusdem de dicta Posorita, ab antiquo in numero verorum et indubitatorurn istius districtus terreque nostrae Fagaras nobilium boeronum existitisse".
29. Mihaly, I. c., p. 310, 314, 1439 si 1442 : more et ad instar caeterorum
Valahorurn in dicto comitatu Mararnorisieum possessiones habentium".
30. Mihaly, 1. c., p. 419, si 420 ; 1458 si 1459 : Nobilii romAni Grigore Goryo
si loan de Ieud din Maramures sunt reintrodusi in dominium quorumdam septern seniorum iobbagionalium ac duorum curiarum nobilitarum". Mai arnintim
si pe Sandrul Valahul care poseda mosia Feldul de Sus, Petru fiul lui Stan Valahul mosia Crimea, Ladislan put lui Sandu Valah din Bezere, rnai multe mosii
In Banat (Hurm., Doc., I, 2, p. 596 (1435); p. 693 (1443) si 732 (1447). Asupra
romAnitatei lui Bezere VCZi Idem, p. 562 (1439): Ladislai filii Lado Valacho
de Bezere". Foarte multe documente dovedesc prin numele persoanelor originea
lor roman5. Cateva au fost aduse ca text, altele ar fi acelea din Hurm., Doc.,
I, 2, p. 517 (1422), 519 (1422), 520 (1424), 528 (1420), 537 (1433), 561 (1430), 562
(1430), 565 (1431), 582 (1434), 591 (1435). Dar cAte nume romanesti au devenit
necunoscute sub schimonosita ortografie si transeriere maghiard I
UNGURIL
211
document din 1511 dat de Conte le de Thomor cApitanul FAgAra,ului, confirmA pe Vulcan si pe Vasile
si
sal
indepliniascA 33.
33. 1514 Hurm., Doc., II, 3, p. 292 ; 1519, Ibidem, p. 309 ; 1540, Ibidem.,
II, 4, p. 222 : Et hoc idem eciam de Valachis nobilibus est intelligendum atque
tuendum, ila tamen ut Valachus ipse nobilis cum Hungaris nobilibus etc.".
34. ConsultS Pesty, Szbriny Bansag es Szreny Varmegye Tbrtemete, 1878,
most& BostiNuort
212
sa se supuna acestei conditii erau despoiati de propriethtile lor. Despoierea deveni sistematicA dupA anul
1657, cand se institui un fel de comisie, Forum produetionale, chemat a revizul nioiile fiscale instrainate
35. Chestia religioas5 mai pe Iarg, mai jos In Vol. V, cap. Mihai Vi-
37. Paul Hunfalvy, Neuere Erscheinungen der rumanischen Geschichlsschreibung, 1886, p. 173, recunoaste ch historisch gewiss ist es also dass viele
rumfinische Familien in den ungarischcn Adelsstand erhoben wurden". Ccea cc el
uNGURII
213
Stoica voevozi in Caransebes, toate aceste timituri locuite de Romani ; pe Stoica care arata i prin numele
san obAria lui romand, apoi pe Bolia i pe tefan
voevozi in Zarand ; pe Jacob in Abrud ; pe Neagul,
Joan, Petru, Nicolai i Candea voevozi in Beius ; pc
Stanislau i Balc, Drag i Joan voevozi in Satu-Mare ;
:38. Lucius, De Regno dalmatino, 1, 0. 251 : Voyvoda vero exercitus ductorem siguificat ut apud Halos capitaneus". Diugosz, Hist. polonica, I, p. 58 :
\Voiewodas id est exercitum ductores". Glasnic, Statuta Valahorum de re mlMari. art. 2 : Vojvodae sunt viri militates" (citate luate din N. Densusanu, Rev.
-tut Huria, p. 40, nail 1); Registrum de Varad, 1201-1235 in Endlicher, Monumenta arpadiana, p. 718, art. 304 : Cum voevoda comes de Doboka perviderat
exereitum suum".
214
ISTORIA. RomAmmedt
doc. 1349 Revisla lui Gr. Tocilescu, V, p. 166 ; Theiner, Mon. Hung. hislorica,
I. P. 691, 1345 ; Hurm., Doc.. I, p. 304, 1263, (publicat a doua oarS sub data 1363_
Ibid., I, 2, p. 75); I, p. 598 (1324), I, 2, p. 166 (1370), I, 2, p. 761 si 764. Adaogri
5i Bogdan, Originele Voevodahdui la Romini In An. Acad. rom., II, tom. XXIV,
Valk vayvodae similiter comiles dicti comitalus". !dem X, 2. p. 63. 1392. Magnilicis Balk et Dragh waiwodis comilibus Marmarus el Ugocha". I him., Doc_ 1,
2. p. 72, 1363 : dilectum Olachum comilem filium Musat de Almas in districtu
Deva". Ibidem. p. 166. 1370 : Radul vayvoda comes de Kuesd", Ibidem, p. 231
1376 : Comes Iacobus Dragul de Scepus, judex curiae serenissimi et magnifiei
domiM Ludovici regis Hung.". Ibid., p. 333, 1390 : cum ipsis Valachis et Stephanus voevoda eorum in regis exercitu". Ibid., p. 313, 1388 : fideli aule noslre
juveni magisler Iohamd Olacho" (nu e vorba de loan Corvin care nu putea fi
IfimAr In 1388 ci de un alt Iohannes Olahus). Acest loan Romanul este aratat dealt document din acelasi an ca magister Agazonum" (corp de armatii regeasc),
I, 2, p. 312 (comp. p. 299).
UN GURU
213
42. Ibidern, I, r. p. 299, 1387 : inagnificoruin viroruni Balk et Drag wayvodae inter ceteros honores cornites Siculorum". Ibidem, p. 314, 1388 : Balk et.
Drag wayvodas comiles Siculorum".
43. Mai sus, p. preced.
44. Mai jos. Muntenia sI Moldova Innainte de descdlecare.
IS. Mihaly, Diplome, p. 127. Intr'un rAnd un nobil rornAn nearatat nici ca
knez, nici ea voevod, se opune la executarea unei sentinte. lbidem, p. 77, 1384 :
allul p. 229. 1144.
216
ISTORIA ROMINILOR
in contra liberttilor ei, regele ascult de tnguirile oamenilor i le (1 voie s'i aleag6 voevodul dupA plac 47.
cat un rol cu totul neinsemnat in viata Statului maghiar". Malta lor situatie,
ideo woywodam Wolacorum qui pro ipsi honestus et utilis videretur, de communi
voluntate eis preficere admitteremus, annuimus eisdem Wolacys nostris ut woy-
facultatem".
UN GURU
217
acela timp ca knez i Ca voevod ; alt dat gAsim un knezat dat unui voevod. Reies din aceast
imprejurare o asemAnare intre aezAmantul voevodului
i acel al knezului. A-rata nurnai cA acest din urrn este
de sigur inferior voevodului. S'ar p Area cA knezul care
50. Documentul din 1247 mai jos Cap. Muntenia fi Moldova innainte de
execpta terra Kenezalus Lythuon voevodae. Adaoge un doc. din
1383 cit. de Bogdan (1. c.).
51. Documentele In Bogdan (1. c.)p. 198 si 199.
52. Mihaly, Diplome, p. 362 : possesiones ruthenicales Kusnicza et Kereczke vocatas more et ad instar Keneziorum valachicorum damus". Despre eel
3 Knezi bulgari din ostirea lui Ahtum ducele bulgar din Banat vezi mai sus,
p. 178, nota 9. D. Bogdan In scrierea citatS, p. 214, spline asupra originei voevozilor : Ca si knezatul, voevodatul este una din aceste vechi institutii slave cari
Imprumutate de timpuriu de Romani, au primit la ei o desvoltare cu totul particular5, national5, rezultatS din Imprejurdri osebite ale vietei lor politice". D-sa
constata ca acest asezmant al voevodului, de si de origin5 slava, nu se tntfilneste
la nici un popor slay. Ibidem.
53. Bogdan (1. c.), p. 199.
desedlecare :
218
ISTORIA ROMANILOR
ruirea proprietatei unei moii, cand atunci erau numiti nobiles Kenezii m In starea lor ordinara erau niste
pristavi ai satelor i, in deosebire de nobili, platiau tri-
54. Fejer, IX, 3, p. 553, 1366 : Si vero communis Olachus aliquein nobilein hominern in publico maleficii inculpans non possit totaliter suam probare
actionem, tune probationem ipsam faciat prout potest, videlicet per nobiles aut
per Kenezios, aut per communes homines seu Olachos". Maniu, I. c., universorum
mbilium et Kencziorum nec non alium Valachorum". Fejer, XI, p. 504, 1435 :
ferioritatea knezilor fa5 cu VOCVOth se vede bunhoara din faptul c5. atunci cand
voevodul Iuga din Maramures este insarcinat a introduce in mosiile sale de care
fusese deposedat de I3ogdan rAsvrMitorul, intemeietorul statului moldovan,
in. Gyula fiul lui Dragos, luga convocase pe toti knezii Maramuresului s5 fie fata
Iii restituire. Doc. din 1349. Mai jos, Vol. III, cap. Desedlecarea Moldovei.
55. Kemeny, /. c., p. 304, 1387 : In festo beati Georgii quinquagesimam
prout de aliis liberis villis ipsorum kenezialibus solvere sunt consueti". !dem, p.
censuum et contributionum expositum est nostrae majestati in personis universorum Keneziorum nostrorum in pertinentiis castri Hunyad commorantium gravi
UNGURLI
219
56. Hurm., Doc., I. p. 291, anno 1260 : Krecz, Kupissa ct Haak" ; Mihaly.
Diplome, p. 6, 1326 ; Ilurm., Doc.. I, 2, p. 53, 1358. Pentru celelalte vezi textek
pSnS la 1420 citate dc N. Densulanu, Revoltilia liii Iloria. p. 18, nota 1. Pentru
eel din 1420 ; Hurm., Doc., I, 2, p. 511.
57. Hurm., Doc., II, 2, p. 270.
58. Vezi p. 210 $i mai jos, p. 237. Adaog5 doe. din 1147 : darul fAcut,
knezului Dan (lin Ciucil ; 1435, knezilor Dan. Surca yi Gortosan din SAcele ;
1405 lui Dinicu Cucca din MihMiuti. (Hurm., Doe., I. 2, 415 $i 721). Adaog5 I 2, p.
535, 1126 ; p. 541,1 427 i p. 683, 1442.
220
ISTORIA ROMANILOR
59. Mihaly Diplome, p. 332, 1388 ; Col. lui Traian, 1874, p. 126, 1376.
Alt nobil, de asta data Neculai de Bezere, Roman, fuge la Dan Voevod In 1433.
Hurni., Doc., I, 2, p. 583. Fejer, XI, p. 504, 1435.
60. Kemeny, Knezen und Knezale, p. 313 : quod nonnuli populi in districtibus olachalibus dicto castro existentes, malesanis ac frivolis keneziorum
corum suggestionibus et consiliis agitati ac inducti, variis sub coloribus se cum
conentur".
01. Hurm., Doc., I, 2, p. 457-459.
02. Asa patira knezii Ladislau i Ioan Neacsu. Hurm., Doc., I, 2, p. 166,
1372.
03. Doc. citat de Hunfalvy, Die Rumanen und ihre Anspruche, p. 111.
Un al doilea exemplu de uzurpare a nobilimei din partea unui knez este conjinut in un doc. din 1408 citat dupS Martinus Schwantner de Radu Rosetti, Pdmemlul, Sdlenii $i Sldpdnii, 1907, p. 26, nota 2. Un alt doc. din 1377, Hurm.,
Doc., 1, 2, p. 241, (Id mai multe amanunjimi asupra Incercarilor knezilor de a'si
IINGuRtt
221
decat asupra locuitorilor. exceptandu-se furtul, pradAciunile ;i dArile de foc. In afarA de acest drept dela
care trAgea foloase prin 14 din amenzi, mai erau setttiti de oarecari clan, precum de insemnata contributie
quinquagesini a. Aveau i oarecare privilegii in privinta p4unatu1ui ; dar dacA aveau i zile de clacA
ale taranilor, cum era in Galitia, nu se poate ;ti 67.
Knezii erau de obiceiu scutiti de contributii, cel putin
unii din ei, precum bunA oar acei din tinutul 1-Tune64. Hum., Doc.,
I,
222
isTORIA RomAbirLoR
detinuse cu titlul de knez, dndu'i anume toate drepturile de proprietate locurile cultivate si necultivate,
apele, cursul apelor, muntii, pAsunele. Tot asa face si
Ion Corvin de Huniade, cand darueste nobilului Dan,
68. Scutire 1482. Hurm., Doc., II, 2, p. 273.
69. Mihaly, Diplome, p. 186 : tarnen qui non solum Knezatum sed verum
ipsum dorniniurn praedictorum possessionum in perpetuum contulit". Cf. doc.
din 1350. Ibidern, p. 30. Pentru drepturile de folosinte ale knezilor vezi pagina
p ecedentS
70. Hum., Doc., I, 2, p. 300, 1387 : Quod nos pro fidelibus serviciis Bogflan Olahi filii Stephani de Mothnuk quandam possessionem nostram sub ipsius
Keneziatu et officiolatu hactenus habitam, Almafa vocatam, pleno iure dedimus
cum universis suis utilitatitms, terris cultis et incultis, pratis, silvis, etc.".
UNGuitu
223
terea knezatului, o punea acuma in lucrare in insu,sirea lui de proprietar nobil, rnduind pe alti knezi
in locul lui, pentru a se indeletnici cu trebile mArunte
ale ocdrmuirei satului. Knezii romni ridicati la starea
et omnibus aliis") cti acea a knezatului ordinar dat lui Roman si Ladislau
fiii lui Sturdza. (Hurm., Doc., I, 2, 0. 167, 1370 : Quod Roman et Ladislaus fily
Sturza fideles Olachi nostri poss. Muthnuk sub nomine Knezatus dudum locatam cum omnibus villarum utilitatibus, juribus, fructualitatibus et pertinenciis
universis donavirnus. Cf. formula identicA la darea knezatului lui Stan dictus
Fejer Olachus) Ibidem, I, 2, p. 68). Cnd se da proprietatea mosiei unui knez
Innobilat se pune formula cea referitoare la foloasele moiei. (Vezi mai sus).
Documentul din 1468 aratA, dacA nu ne InselAm, pe eel dintAi Sturza din care se
224
ISTORIA ROMANILOR
langA castele, la intretinerea acestora. Knezii insA cAzuserA impreun5 cu satele lor in stApanirea nobililor,
Concesia knezatului era san timpurarA sau ereditarA. Se vede cA ea era mArginitA la viata knezului
pe moiile particulare sau ale episcopilor, i eA era
dimpotrivA ereditarA pe domeniile regesti.
Un document citat mai sus care contine plange-
DNGURII
223
intre aceste uzurpri i incerdrile knezilor de a transmite foloasele teritoriale alipite de knezat copiilor
i motenitorilor ; regele insA adaogA cA se obinuete
asemenea transmitere pe motenire a knezatului, numai
in posesiile regeti 76 i se intelege de unde provine
76. Document din Hurmuzachi, citat mai sus : Alios (Kenezos) in aliis
districtibus olachalibus tanquam pertinenciis castrorum nostrorum regalium in
prehabitis eortnn Keneziatibus relinquere el in filios filiorum confirmare consuevimus".
77. Sunt foarte numeroase documentele prin care regii conferS knezate
ereditare : Kerneny, Magasin, II, p. 306, 1361 (Hurmuzachi, Doc., I, 2, P. 68):
Kneziatum medietatis eiusdem possessionis olachalis Ozon vocatae in Maramorisio quem Kneziatum prius Stan dictus Fejir Olachus conservare dignoscebatur,
filius Locoloi eorumque Mils et posteritatibus univeisis, sub eisdem utilitatibus
quibus Stan eundern conservare cognoscitur, donavimus". Alte documente vezi
in Hurmuzachi, Doc., I, 2, p. 167, 1370 (knezul Sturza), p. 196, 1372 (knezul
Neacsu); p. 300, 1387 (knezul Petru fiul lui Desu): ut etiam inantea ad ipsum
servicium eo magis animentur" ; p. 354, 1394 (knezul Dobre Olahus filium
loan de Lesnek"); P. 428: 1404 (knezii Kenderes, Bat bu si Costea), p. 436, 140t
(knezul Bogdan de Muthnuk), p. 461, 1408 (knezul Gheorghe), etc., etc.
78. Mihaly, Diplome, p. 30, 1350 : tanquam Knezios et seniores vestros
in medium vestro acceptando tanquam alios Kineziis predecessoribus ipsorum
obedivisti.
15
226
ISTORIA RONIANILOR
durile nobililor, disparurd impreund cu ei, fie in coborirea catre Muntenia i Moldova, fie in sinul natiei
ungurqti ; cei mici insa cari ramasera in mijlocul iohagilor pe cari ii ocannuisera, impart4ira vitriga lor
soarta, stangandu-se prin saracirea i decaderea material, morala iintelectuala a poporului, cum se stange
goerinovici care capata in dar satul (de asta data aezare locuit) Cosovo cu movilele, cu al-aurae, cu f a-
227
UNGUI:11
iar
acest sat sus numit are sA ne dee, dupd dreptul moldovenese, veniturile ce ni se dau dela plaiuri i anume :
de fiecare taran ate doi groi leeti MO in Cracovia,
pe fiecare an ; deasernenea mai sus numitul Vlad are
s ne slujascd pentru acest sat, cand vom ave nevoie,
cu o lance i cu doi arcai" 80 .
-0
vclah; atunci se inmultiau i indatoririle lor. Locuitorii sa telor romaneti colonizati in Galitia av eau in
sfarit dreptul de a fi judecati dupa obiceitd rornitnesc,
conform sistemului timpului, a respectului dreptului
personal, care facea ca i coloniile germane ssa fie judeeate dup dreptul german 81
80. Ambele documente publicate din nou de I. Bogdan, dupil otiginal
In chip corect In Indaloririle mililare ale knezilor i boierilor moldoveni fn AnaIdle Academiei romdne, II, Tom. XXIX, 1907, p. 614-616 (2-4).
81. Vezi am5runtimile In Radu Rosetti, Pdmdntul, Slenii i Sldpdnir,
1907, p. 56-70, unde sunt citate toate documentele.
228
ISTORIA ROMANILOR
Se naste acum intrebarea : dac toa Le aceste dispozitii apartineau dreptului obisnuelnic valah, sau
dispozitii speciale, luate nu numai in privinta Romnilor, ci in deobste in acea a tuturor colonistilor, i
atuncea ar fi de nevoie a se alege, din aceste dispozitii,
acele cari se tineau de dreptul romnesc si acele cari
erau strAine de el 82.
Deosebirea este aproape cu neputinta" de stabilit,
procedura care, ca si fondul dreptului. aplica tot normele valahe, se aduceau dovezile, se alegeau juratii 84,
se asteptau trei termeni de judecatg, cnd cel chemat
nu venia, innainte de a se hotAri pricina, si alte che82. Asupra acestei chestii 5i a altora multe, vezi lupta cea omcricii incins5
intre R. Rosetti 5i G. Panu (cel prea timpurin r5pit giintei), in G. Panu, Ccrceldri asupra third jaranilor, 1910. R. Rosetti ii r5spunde prin articolul 0 agrc.siane publicat In Vicda Rom. Panu replic5 prin volurnul s5u Incercare de
mistificare, s1fir5it cu putin timp inaintea mortei lui in 1910, iar Rosetti rifspunde
din nou in Vinla Romneascd, 1911, No. 6 5i 7 Penlru adevdr $i dreptale".
83. Duliscovits. 1. c., II, p. 21, 1493 : si aliguetn Keneziorurn sive Vainchorum mori contigeret, antiqua eorum lege et consuctudine vitulum... exigatis".
84. Pesty, I. c., III, p. 138, 1500 : iure volachiae coram nobis probare
potuerunt. Idem, p. 145, 1500 : certos probos nobiles vires iuxta ritum volachiaa
cli gant".
UN GURII
229
stii de procedura nespecificate mai de aproape 85. Reclamatiile de iobagi mai ales se judecau diva' dreptul
romanesc 86 Tot dupa dreptul valah se urmau in Transilvania i punerile in posesie ale mosiilor castigate
prin judecata. Mai multe documente spun Ca' confirmarea sau introducerea in stapanire s se fae sub
condithle i drepturile de posesie obisnuite in clistrietele Romanilor. i juratorii se dadeau tot dup veehiul
drept rornanesc 87
Congregapile.
Mult mai insemnata pentru caracterizarea situatiei politice a poporului roman, era
impartasirea lui la adunarile sau dietelenumite in docurnentele unguresti congregationes cari puteau fi sau
tinutale, chemate de comitii tinuturilor, sau obstesti
ale intregei tali sub presidentia regelui sau a voevodului Transilvaniei. Astfel de State generale sau de
convocari ale nobililor sau ale nobililor si knezilor se
indeletniceau cu felurite treburi ; caci despiirtirea ce
s'a pus astazi intre autoritatile ocarmuitoare si cele
judecatoresli nu exista pe acele vremuri. Se intelege
230
IBTORLA ROMINILOR
chemat nu nuinai pentru cercetarea procesului Magistrului Ugrinus care numai se folosise de.dansa spre
reclama rnoiile ;
2)' CA se convocase la. ea nu numai cele trei natii privilegiate ale Transilvaniei ci i a patra natie, aceea
spre folosul celorlalte. Si reprezentantii poporului Romanilor nu sunt chemati in aceastA congregatie numai
de formA ci ca elemente active ale adunrei, de oarece
ieau parte la hotArarea procesului hii Ugrinus. Documentul insA spune CA au fost convocati pe langd celelalte natii : Sa0i, Secuii i Valahii, nu Ungurii, ci
nobilii. Am vAzut ins cA in clasa nobihlor Transilvaniei erau i multi Romani, aa CA poporul romanesc
era reprezentat In congregatie prin dou din elementele sale : nobilii lui i Olahii de rand.
Se credea dc aparatorii situatiei mai infloritoare a
.'
UNGURIT
231
o turmA de robi.
ale tinerei
clone nostra speciali quam corarn venerabili patri domino Emmericho et coram
nobilibus et communis hominibns comitatum praedictorum causa justicia facienda,
celebravimus". Cornunes hornines nu erau decht Romfinii numiti totdeauna
Mehl, Walachi in docurnentele ungureti, In unul din ele chiar Olachi Romani
(I lurm., Doc., 1, 2. p. 97, 1345) ceeace nu poate Insemn4 altceva decat numele
lor national de lionuin.
232
UNGURLI
233
knezatele i fugiserd in Moldova, osandindu'i la pierderea acelor knezate, pe cari voevodul le daruete liii
Mihail i Joan Basarab (alti Romani) din comuna Riuorul, ca multamita pentru slujbele facute in contra
Turcilor i mai ales pentru moartea cu itejie a tatalui
lor in acele lupte 96. In anul 1439 gdsim o alt congregatie tinuta de comitii timieni cu universitatea nobilfior i a knezilor romani din tinutul Sebeului, care
reabiliteaza pe Romanul nobil Lado de Bizere de in-
vinuirea de tradare ce i se adusese. Parerea este inOHO cu pecetile nobililor tot Romani : Joan de Mutnuk,
Joan de Macica si Joan de Bizere 97.
Dupd ce am gdsit pe Romani luand parte la congregatiile tinutale, uncle din ele ingloband chiar mai multe
234
si Ladislav fii lui Petru i altii, pentru jiioiile Zab lanita i Zalyn. Dupa ce ascult pricina, regele spune
1ThGtR1I
235
guresti Kendefy) fiul popei Vlad din Siret i fratii lui 1"1.
Tot asA std lucrul cii numiren din 1464 a judecAtorului
Valahilor 102
nobililor, mnstirilor sau knezilor innobilati. Cei liberi tralau mai mult pe domeniile regesti, wai ales
pe langI castelele si cettile numeroase ale prilor de
peste munti, cari aveau pe langrt triria lor fireascrt
nevoie si de unele lucr'ari omenesti, pentru a se putea.
apara de necontenitele nAvAliri ce cAdeau asupra lor.
Frau insrt si sate de Omni liberi pe lang prop1'iet5t1le
101. Hurm., Doc., II, 3, p. 268.
102. flurin., Doc , XV, p, 60 : Mathaeum voluntate, (minium, seilice
Saxonurn HungarOrum et Volachorum duximus elikpndo tin tram in judicium".
236
I STOMA nOMANILOU
nobililor i ale mAnAstirilor. TAraiiii supui purtau numele de villici iar cei slobozi acel de iobbagiones, jobbagiones castri sau castrorum.
IncA din 1260 se pomenesc multi Valahi in otirea
dusA de Bela al IV-lea contra regelui Boemiei Ottocar 103
stelului Borsod voier sA oblige pe Castrenzii acelei cetAti a pAzi inchisorile, la care ei rAspunserA cA nu
prestarea unei astfel de slujbe" 105 Iobagioni ai castrelor sunt amintiti foarte des in documentele timpului care pomenesc despre indatoririle niilitare ale
Romnilor 106 AA un document din 1383, actul de
impAcare al Rornnilor cu Saii, indatorete pe cei
dintdiu a pAzi muntii dela TAlinaciu panti la SAcenii". Alte documente coboarA acest rol al Romnilor
garasch in cetuni et nuinerum liberum servientium et nobilium regni nostri accepimus". Ibidem, p. 130, 1287 : de iobbagionatu eximemus et nobilitaverimus
in medio baronum nostrorum". Mai vezi i p. 553, 1301.
105. Endlichei, Monument(' urpudiana, p. 642, art. 90, ad belligerandum,
IJNGUUII
237
intru ap6rarea vadurilor Dunrei contra deselor navaliri ale Turcilor 1O7. In 1456 gasim pe Episcopul
Matei al Transilvaniei ca d voevodului Romanilor
din satul Grbul o moie a man6stirei, en conditie ca
voevodul sa meargd in oastea Episcopului in expeditiile ce ar face. Se intelege Ca" voevodul comanda
otirea romaneasca ridicat din acel sat 109. Alt document din 1462 vorbete de datoriile knezilor i oamenilor de rand din satul Bereg de a face paza Care hotarul Moldovei precum si cercetari induntrul acelei
tari. Un al 5-lea document din 1452 invit pe Romani
a face slujbele la castelul Huniade dup cum a urmat
i pand atunci. Exist din 1554-1556 o lista a comunelor rom5neti care indephniau aceasta slujba mi-
288
ISTORIA ROMANILOR
toare robie !
Conditia de sarnA a iobagilor in vremile vechi
Ii f Aceau foarte indrAzneti. Ei cutezau sA ocupe p5-
112. Fejer, III, 1, p. 285, 1362 : ita quod ne ipse, nec aliquis succesorum
honorem iobbagionum possit adipisci".
113. Teutsch und Firnhaber, p. 28, 1223 : si rex vero in propria persona
iverit, si vero extra regnum iobbagionem miserit.
114. Hurm., Doc., I, p. 335, 1267.
UNGURII
239
pertinenfiile castrelor. Alt doc. din 1405 (Ibidem, I, 2, p. 441) arat pe mai multi
iobagi ai castelului regesc si care erau fugiti de pe mosia lui Stefan fiul lui Petru
facere debeant, nisi tales qui propria voluntate habita licentia iterum ad possessionem regales reverti vellent".
240
ISTORIA HOMANILOR
IINGURII
241
In sfarsit mai dobandird nobilii i dreptul de judecata asupra iobagilor lor, prin care caderea acestora
sub stapanii mosiilor deveni desavarsit.
Mai gAsim apoi ca Sash cautau ca oarecari sate
din scaunele lor sA fie scutite de taxele iobagiale ale iobagilor ce stateau pe moii1e nobililor. Adeseori inoiile
122. 1482, Hurm., Doc., II, 2, p. 274 ; 1568, Ibidem, II, 5, p. 655 ; 1571,
I bidem, p. 657 ; 1493, Ibidem, II, 2, p. 336.
123. lbidem, 1, p. 322, 1293 : universos Valachos in possessione nobilium"
124. Cum am vAzut mai sus p. 236 nota 105.
A. D. ReaopoL Istoria RomAnilor.Vol. a
16
212
ISTORLA uontAtithou
UNGURII
243
principate, apoi prin trecerea restului ei la religia catolicd .5i la nationalitatea maghiarA panA la stingerea
ei desAvar5it depe pAmantul tArilor trans-carpatine;
aduse cea mai grea 5tirbire ietei rornane5ti. Prin
aceasta clescApatanare a poporului roman, i s'a rapit
puterea lui cea mai de samA de improtivire i s'a
fAcut ca partea cea mai insernnat a avutiei lui teritoriale, marile moioi ale clasei sale nobiliare, s tread_
in mann cuceritorilor. OdatA cu nobleta romanA se
desfiintara 5i organele cele mai de samA ale puterei
militare a poporului bA5tina5, incepand cu voevozii,
cafi fiind nobili fur inghititi odata cu clasa din care
fAceau parte. Ace5ti capi militari incetand de a mai fi
Romani, nu mai constituiau pentru regii maghiari un
element care, dacd le stAtuse in ajutor in multe imprejura'ri, iu altele foarte grave pusesera in cumpAnA
autoritatea i puterea Statului unguresc.
Pentru a putea insA pAtrunde pe deplin alunecarea spre prapAstie a Romanilor pe calea veacurilor,
trebue cercetate i celelalte serii paralele ale cAderei bor.
Autoritatea supus voivozilor, knezii, pristavii satelor, cari le inchegau in unitati politice i dddeau masscion poporului roman insemnAtatea numarului orgat
nizat,.dispArura i ei, tra5i in dou parti : cei superion
innobilati prin trecerea lor in randul nobililor ai cAror
211
lor, atunci child nobilii isi intinser tot mai mult puterea asupra satelor depe mOile lor,*aa ca autoritatea
capilor comunali, adeca a knezilor, In inlocuita cu
acea a stapanilor moiilor. Knezul al carui mime incepe intaiu a se alipi de acel de iobag and na5tere vitregei impreunari de knez-iobag. cazit la sfarit in randul
acelora pe cari innaMte Ii ocarrnuia, devenind la randul
sdu un shnplu iobag care insa uneori pastra, in injosita
Knezii se coborasera intre iobagi ; iobagii se preracuser in erbi i peste tot se intinse giulgiul eel
negru al sclaviei care tindea sa inghita i ceea ce raThasese din poporul roman, dupa ce floarea lui, nobi-
IINGURIL
245
Toate drepturile netdgAduite ale natiei romaneti, pdstrate dupd cucerirea maghiard, dispar mai
tarziu, i poporul roman este redus intr'o adevdratA
robie. 0 asemenea stare de lucruri insd ne indreptdtqte
a trage urmAtoarele incheieri :
intelege cum el RI se bucure dela inceput de atfitea drepturi, pe cari le pierde in unnti.
246
ISTORIA R OMANILOR
Pozitia privilegiata a coloniilor germane din Transilvania este uor de inteles. Aceste colonii se aezard
in tug ca corpuri conslituitc, cdrora clinnainte trebui
cuceritorii an interes, a nu face s se simtd, dela inceput chiar, toat greuta tea jugului pe care il atdria
trei cucerite, in scopul de al face mai uor de primit. Mai tdrziu, cand elementul donmitor a prins eddacini in tar, el arunca masca i devine pe fiece zi
mai nesdlios, inai lacom.
127. Comp. Pic, Die Absiammung der Runidnen. care a atras Intiul ua
Tea aminte asupra aiestel Imprejuriiri.
II
PECENEG1-111,
CUMANIII SI TATAR!!
1. PECENEGIIII
I CUMANII.
Nistru i Dungre. Constantin Porfirogenitul descrie intr'un chip foarte lArnurit migratiile Peceneghilor. El
spune despre ei ca rAdicand armele contra Cazarilor,
au fost invini si siliti a'i pdr6si tara i a se trage In
regiunea locuith de Turci (Unguri). Fcndu-se o luptd
tar o tin ei pfm in zilele de astzi" 1 (952) PorfirogeMtul sftituete apoi pe fiul su. pentru care el
sei ie carlea lui, ea s triasc in pace cu Peceneghii
1. Const. l'orphyrog., De adm. imperii, c. 38.
248
ISTORIA ROMANILOR
TOt3
249
PECENEGHITCUMANIT SI TATAuti
cu
Ungurii 7.
Depe la 970 Pacinatii incep incursiile lor in Imparatia Bizantina, mai intAi in unire cu Ru0i i apoi
singuri. In acest timp un duce al Peceneghilor, Kegenes, se rscoald contra Chaganului celui mare, Tirachus, este batut de acesta i fuge inteo insula a Dunrei, de uncle trece in Imparatia Bizantina 0 botezndu-se, ajuta imparatului Zimisces contra lui Tirachus. Acesta, suparat pentru adapostul oferit de
Bizantini lui Kegenes, trece Dunarea cu 80.000 de
oameni, insa e batut, prins i primete Cretinismul.
Pe la 1013 ne spune Ana Comnena CA Tselgu
tlucele rnilitiei scitice, trecand strmtorile muntilor,
cari stau deasupra, Dundrei, cu o armata arnestecath
din deosebite neamuri, de aproape 80.000 de oameni,
parte de Sarmati i de Sciti, parte 0 de Daci (Unguri), caci i din aceasta ginte nu putini erau sub
conducerea lui Solomon, ataca cetatea Chariopolis" 8.
to
de la bibliotheque
i7CV.F1.-
950
ca trecand stramtorile muntilor care veniau deasupra Dundrei, adecd vreunul din pasurile Carpatilor.
Noi credem ins c scriitoarea bizantinA va fi raportat la intreaga armath, trecerea pasurilor Carpatilor,
aratd c numArul Ungurilor, sub generalul lor Solomon, era insemnat. In acelasi an, acelasi scriitor pomeneste i pe Cumani cari deacolo innainte sunt necontenit amintiti. Peceneghii insa putin dupd aceea
dispar din farile dela Dunre, intre 1083-1096, Hind
ostendimus."
PECENEGII1I, CUMANII
I T IT A /111
251
pozitia compromisd fata cu Bizantinii si poate nepu-Land suferi innAltarea Cumanilor in fruntea neamului
poporul Peceneghilor la nordul Durfa'rei i acel al Cumanilor care pare a fi fost un trib peceneg, venit, dup
252
I STOMA ROMANILOR
ne mai spune ca cele cloud fete ale lui Soronius fuseser botezate in Constantinopole, fr indoiald dup
ritul catolic ce predomnia pe atunci in acest ora, i
Falls des roanischen Retches, aus dem englischen uebersetzt, Wien, 1791, XII,
p. 339 si urm.
253
16. Obiceiul frMiei de\cruce s'a pastrat la Romani. Vezi Alexandri, Poesii populare ale Romdnilor, p. 13 ; Hasdeu, 011enestele, p. 79-91. El era cunoscut
17. Joinville, Memoires ou histoire et chronique de St. Louis, ed. Fr. Michel, Paris, 1859, p. 150-152.
18. Fejer, IV, I, p. 425.
254
ISTORIA itoidArithoR
numele unui riu i a districtului prin care curge. Etimologia acestui cuvant se aflA numai in limba cumanica. El insamnA pAdure nebuna, adica deasa, nestrabAtutA, dela doua cuvinte cumanice : teli=nebun
i orman =pAdure. Cinnamus ne spune cA pe la 1152
Scitii, adicA Cumanii, irump in Imperiul Bizantin. Im-
255
gerius : Kuthen regele Kumanilor trimise soli anumiti la regele Bela, spunfind cA el de multi ani s'ar
22. Hrisovul lui Dan Voevod din 1385 In 011enP51e1e lui Havleu, p. 54-55.
23. Rogerius, Carmen miscrabile, c. 2.
256
[STOMA ROMANILOR
a slavicului Kralieva sau Kraliova, formA ce se regsete ea insA5i Iii izvoarele echi 25, i nu inseamn
altceva cleat a craiului, format precum Bucova din
buc= fag, Sadova din sad planta, Rogova din rog
corn. etc. I)e uncle se poate scoate oare fondarea ei
de care craiul Jonas al Cumanilor, socrul lui Nariot
de Toucy ? 26 Tot cu atata dreptate sustineau Fotino
i Tunusli cA Craiova fusese intemeiatA de tarul Tonip al Valacho-Bulgarilor ; ba cu ceva mai mult temei,
intru cat acesta era imparatul unui popor (neza t ce putea deci sa intemeieze orae. Chiar acele localitAti cari
poart numele Peceneahilor sau ale Cumanilor, au lost
numite de Ronuini sau de Slav onii cei romanizati mai
tarziu, dup a numele acestor popoare, arAtand deci coexistenta lor pe pAmantul Daciei, nu insA CA acele locuri
ar fi fost intemeiate de niste popoare ce erau nomade.
Mai amintim in sfarit cA un trib din Peceneghi sau
Cumani se numeau Uzi 27, i cA dela danii au ramas
in gura Romanilor numirile riurilor Uzul i Oituzul,
25. Ash Banul Barbu Basarab din 1494 este numit jupano barbuld kralevski. Venelin, Vlacho-bolgarskaia gramala, p. 134, ap. Hasdeu, 011enestele, p. 30.
ginile Craiovei, ap5iute mai IntAiu in Columna lui Traian din 1876, p. 289 si urm.,
apoi reproduse in 011enestele, Craiova, 1884, p. 27 si urm. Toate cele spuse de Hasdeu
despre Craiul Ionas sunt adevrate ; dar in ce legAtur stS acest mare rege al
Cumanilor" cu orasul Craiova, iatS ceea ce nu reies4 din scrierea lui Hasdeu, si
de sigur cS acesta era punctul interesant in Originile Craiovei. D-sa singur combate
pe Fotino i Tunusli care deduc acest cuvant dela Craiul loan, artnd piirerea
admis5 si in text c Craiova contine In sine euvfintul Craiu nici and insa cuvfintul
2. TATAIIII.
Nava Brea in Ungaria. Teitarii sunt cel depe urma
neam de barbari ce incheie pentru Europa rasariteand
lunga perioda a navalirilor. Ei locuiau la inceput regiunea acea din Asia cunoscuta sub numele de Mon-
pe de alta cu
mentara.
Mongolii, desi n'au propriu vorbind o istorie, au
determinat prin navalirile lor o build parte din istoria
popoarelor civilizate, asemenea cataclismelor Omantului, care si ele au avut, prin provocarea stramutarei
neamurilor, urmari istorice din cele mai insemnate.
Pe la 1206 ajunge mai mare peste 'Mari Gengis
Khan care ii impinge in afar de regiunea locuit de
A. D. Xenopol. Istoria Romanitor. Vol. II.
17
!STOMA ROMANILOR
258
'Mull se impart in dou grupe, din care unul se indreapta mai care nord, rnergand asupra Sileziei i
a Germaniei, ieau Breslau i bat la Lignitz pe Germani,
insa cu pierderi a de mari, ca nu voesc s urmeze mai departe ratacirile lor, ci se intorc iarai in
Azia. Cealalt ramura, sub conducerea insui a lui
Batu Khan, se repede asupra Ungariei.
Tatarii sunt descrii astfel de un martor contimpuranTi chiar ocular : Infatiarea Tatarilor e ingrozitoare, cu mdularele scurte i trunchiurile mari,
PECENEGIIII,
UMANII ST TATAR1I
259
in ea cu mult timp innainte, precum se vestete furtuna prin tunetul cel surd i prin fulgerii scapardtori ce lumineazA orizontul. Cand ei sosira, sdlbateci
i neindurati, lumea pleca capul, caci Ii atepta ca
pe o boala molipsitoare, sau ca pe un nor cumplit
de ldcuste, care insA nu inghitia numai sernanAturile
ci i pe semanatori. Se zice c innainte de a pAtninde
in negrile pAduri ce acopereau Transilvania, ei ar fi
consultat oracolii, spre a ti daca sA le treacA sau ha 3.
si
Transilvania, i mai ales pasul din Bucovina cunoscut pe atunci sub numele de Poarta Rusiei 4, care
cari TAtarii ii indreptau oardele lor. Armata ungureascA rasturnd in calea Tatarilor pAduri intregi de
brazi seculari ; dar 'Mari trimisera innainte 40.000
de purttllori de securi, cari sa sparga drumul, i unde
isTou IA RomAxiLou
260
carti in numele regelui, pe cari le trimit in toate partile, indemnnd prin ele pe popor sa" nu se tearn,
aci de i a pierdut lupta, totui se pregatqte a lovi
din nou pe 'Mari ; aceasta, spre a retinea pe oameni
de la fug, a'i gAsi i prd. Astfel intrunind ei ire-
devincitur anno domini MCCXLI, WA fere tota regni milicia est delata, ipse Bela
coram eis ad mare fugiente." Thuroez, II, c. LXXIV. dil acelali an pentru Irma,
Gre5e5te deci Rogerius, c. II, care o pune dupri 1242. Mai compari 5i Arhid. Tho-
261
Niivrtlirea in Transilvania.Pe cand Batu innaint care Pesta, alte oarde sub capi mai mici entre-
Cand insA petreceau mai bine, Tatarii se intorc in cetate, si fac in popor un mAcel ingrozitor. Dup ce
pustiesc Rodna i Bistrita, se coboarA prin valea 01tului care Brasov, bAtand pe Sasii de aici in trei intalniri, i trimit pe un cApitan al lor Bugek, cari trecand peste munfii Brasovului, intr Ii Valahia, unde
bate pe Romanii ce'i ieir innainte, spre a se opune.
Alt toiu de 'Mari, sub Orda, aimed prin centrul
Transilvaniei, si se coboarA pada la tara Fagarasului,
peste muntii cAreia trec in Oltenia, unde sunt intampinati de banul Basarab care si el este batut.
262
ISTORIA ROMANILOR
Ungaria deci 5i mai ales Transilvania suferi onavalire din cele mai pustiitoare. Martorii oculari ai
cumplitelor scene intamplate atunci, ni le descriu in
chiar frumuseti de stil prin barbara latinitate ungureasca a Veacului de Mijloc. Intalnhn in scrierile lor
casele sau bisericele unde cautasera adapostire. Aceast nenorocire, aceasta pedeapsa i grozavie tineh
cale de dou zile, 5i tot pamantul era acoperit cu sange.
263
Datum in Zuyo anno regni nostri II." Din colectia comitelui Ioseph Kemeny,
reprodus in Transihronia, IV, 1871, p. 55.
17. Thurocz, II. c. LXXIV : Manserunt ipsi Talari
regno Hungariea
tribus annis".
26 1
isToitiA ItoM
de peste munti. Retragandu-se ei, Ungaria i cu regiunile anexe ii revenird in fire; oarnenii se intoarsera
la locuintele lor, se apucara de rezidit acolo pe unde
tiilor vechi. Pentru a intelege ins acest rezultat, trehue intaiu sa cercetam care era starea tarilor Munteniei i Moldovei la venirea Tatarilor.
III
MUNTENIA 51 MOLDOVA
INNAINTE DE DESCALECARE
multi cronicari i istorici au fost de pArere cA Muntenia i Moldova ar fi fost cu totul dearte de locuitori, atunci cAnd ele fur colonizate prin Rornnii
de peste munti. AA Canternir sustine cA Moldova,
de care el se ocupd, ar fi fost lipsit de locuitori la
descAlecarea lui Drago care ar fi impArtit'o toat la
tovarAii sAi de arme. Ei ins, tinnd CA este lucru
nevrednic, pentru oameni deprini cu armele, s se
apuce de lucrat pAmntul, flied siliti ca sA facA pradAciuni in Wile vecine, cu invoirea principelui lor,
i rApind deacolo cultivatori de parnnt sA"i aeze pe
ale lor proprietAti?" 1
DupA Cantemir, poporatia Moldovei ar fi fost datorit5 unei indoite colonizAri : acea de peste munti,
de origine rornanA i de rang nobiliar, i acea adusd
de nobili pe moiile lor, de origine ruteand sau polonA, popoare ce locuiau in apropierea Moldovei, i
can alcatuira stratul supus al poporului moldovenese.
1. Cantemir, Descr. Moldaviae, p. 121. Traducerea acestui loc de Hodos
266
n'ar poseda nici un hrisov domnesc de dAruire a pamntului stpanit de ei. RAzeii raspunser Ca' stpfmirea lor era mai v eche cleat infiintarea Moldovei,
2. Letopisefete, I, p. 88.
3. Ibidem, I, p. 31.
4. Ibidem, I, p. 97.
3. Thurocz, III, c. XLIX : Bogdan waywoda Olachorum de Marernorosio, coadunatis sibi Olachis ejusdem districtus, in terrain Moldaviae, coronae
regis Hungariae subiectam, sed a multo tempore propter vicinitatem Tartaro
rum habitaloribus destiMfam, clandestine recessit".
MUNTENIA SI MOLDOVA
967
aveau din mo0 i strAmo0", ceeace nu s'ar puteA intelege, dacA originea acelor proprietAti n'ar fi lost
mai veche decAt cu 50 de ani mai innainte, cAci atunci CUrfl s'ar fi putut zice, din mosi i stramosi"?
Anaforaua insA nu aduce nici un hrisov de ale lui Alexandru cel Bun in sprijinul acestei pAreri 7. Citeazd
numai n4te hrisoave dela Stefan cel Mare din 1487,
1494 i 1502 i dela Petru Vod din 1529, prin cari se
intresc vAnzAri i cumpArAturi de batini strAmoe5ti
i de imparteli bAtrAne a mo0na01or pAmAntului. Mai
invoacAanaforaua 0_irnprejurarea ca. obiceiul pAmn-
Un doc. din 1407 ne dA chiar rostirea mai caracteristicS : douii sate cu toale
hotarele lor cele vechi ca din veacut veciei". Melhisedek, Cron. Hu$itor, Apendice,
P. 3.
ism
268
ImLu ft
inteles in limba vorbit a poporului roman, prin urmare date invederat de o poporatie slavona ce acum
a disparut, dup cum s'a vAzut din nomenclatur
cercetat de noi mai sus, din cari acel al Ialomitei este adeverit documentul tocmai din veacul al
V II-lea 8.
MUNTENIA
I MOLDOVA
9E9
270
rsTORIA ROMAN1Lon
noastra ca partea sesd a Romaniei era locuita innainte de descalecare mai mult de popoare de vita slavoila cari au fost desnationalizate cu ineetul, potrivit cu latirea elementului romanesc tot mai jos
atre campie.
-Existenta Slav onilor in campia moldo-romana este
insa atestata, pentru vremile anterioare clecalecarei,
flu numai prin topografia tarei, ci si de alte izvoare.
Aa. Miron Costin, in poema polona, ne spune ea and
.c
I, 1, p. 166.
10. Vezi reproducerea acestui document, In textul original slavon, In stu,diul lui Hasdeu, Diploma bdrleideana, In Col. lui Traian, 1868. El a fost descoperit
MUNTENIA *1 MOLDOVA
271
Acest hrisov ne arata deci c prin sudul Moldovei se afla in veacul al XII-lea un principat, sub un
272
STOR I A R OM AN I LO R
Ivancu, numindu'l principe de MI-lad (kniaza berladskago). Cronica de Kiev iar4i aminte,te in mod
destul de lmurit aflarea oraplor pomenite in diploma
bArladeana, spunand la anul 1158 ca. Iaroslav, ducele
Galitiei, cautnd sa dobndiasca de la Muscali extradarea principelui Ivancu care i el ridicase pretentii
la tronul Galitiei, acesta cauta prin fuga un adapost
in orasele dunarene (v gorodiech po dunaiskich) 16
Ce soiu de popor locuia in acest principat al El'ar-
MUNTENIA SI MOLDOVA
273
(Neamt) in munti, Conojucnov, Kamen (Piatra ?), Sociava, Siret, Bania,Nipusa, Kolornija, Gorodok pe Ceremu i langa Nistru Chotin i acesta e un ora bulgaresc i valah". Este interesanta mai ales amintirea
targului Iai sub numele de Askii Torg din care Romanii au facut Iai cum au facut mwilet din musca,
Usifei din slavona liska i plopi din ploska, varsei
din verska. I final a dat forma plural, _lag. I inceptor, dup analogie iad din ad, ianot din enod 8
17. D-1 Radu Rosetti li identificS cu B5rladnicii principatului lui Rotislavovici, Revisla Romdrul, III, 1890, P. 55. D. Onciul, Originele Pr. rom., p. 239,
sustine cS Brodnicii erau Romani. Hunfalvy, Die Rumanen und ihre Ansprche,
p. 83, adaogii p. aceastS identificare faptul CS Brodnicii din diploma lui Andreiu
al II-lea, 1222, sunt redati In Bula papal5 din acelas an, Inthritoare a diplomei,
prin Walachi, Hurm., Doc., I, p. 75 si 77 ; dar noua editie a documentelor fAcuta
de Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, p. 23, pune In loc de Walachorum din
bula papala tot thodnicorum, Incht argumentul lui Hunfalvy si aJ Iui Onciul dispare.
18. Ceografia a fost publicatS In Polnoe sabranie rushich Lelopisei, vol.
VII. Voskresanskaia Lelopis merge pang la anul 1347, ceea ce ar inseinna cS geogralia este posterioara acestei date. DupS enumerarea oiasului Roman !titre orasele Moldovei, s'ar parea c5 este posterioarS chiar domniei lui Roman Vod5 care
a intemelat acest oras (Mai jos, vol. II, cap. Predecesorii lui Alex. cel Bun). D.
Pic, dupS os criosare plivatil, crede cA geografia este din veacul al XIII-lea. Hasdeu
bazandu-se pe doc. din 1392, Arh. isl., I, 1, p. 18, sustine ea e din al XIV-lea.
In orice caz numele de ora5e culese din aceasta geografie sunt din veacul al XIII-lea.
Asupra numelui Iasului vezi si Ghib5nescu, Originele Iasului fn Arhiva din Iasi
18
M t NT EN IA sE MOLDOVA
275
Regele concedeaza, prin documentul sk, cavalerilor, dreptul de a percepe jumAtate din veniturile,
foloasele i slujbele tuturor teritoriilor da'ruite, ;i anume a tarisoarelor din dreapta Oltului, precum ;i
din tara lui Seneslau din stanga acestui riu, pe juniatate, iar a restului Cumaniei in intregimea, lor, pentru terminul de 25 de ani. Dac5 regele incuviinteazg
110 si urm. Noi datdm documentul din 1247, cea de 1251 admisa de editorul
vol. I din Hurm., N. Densusanu, i primit5 si de N. Torga, Studii ;i doc., I, p.
XVIII este aceea a confirmiirei lui de papri. Nu putem InsA primi cetirea terra
Lytua in loc de tera Lytira cum vra d. Onciul, Radu Negru, In Corm lit. XXIV
1892 p. 540 si Istoricul rus Pryzsanowski lbidem XXIV 1892 p. 536; cAci
Terra Lytua ar Insemni tot terra lui Lytuon, pe cAnd documentul face o deosebire anumita Intre knezatul lui Lytuon Idsat Valachilor ;i terra Lytira dald
cavalerilor loani(i.
276
'STOMA ROMANILOR
nevoie sA incurajeze infiintarea lor. Regele mai concede cavalerilor i veniturile pescAriilor, afar de acele
din DunAre, din care ii oprete jumAtate.
Valahii din tara Lytira mai sant indatoriti a, face
slujba militarA, ajutand cavalerilor cu pregillirea lor
riizboinicil, de Cate ori ar fi a se resphige vre un atac
exterior, i cavalerii sunt la randul lor indatoriti sa
dee sprijinul lor acestor Valahi In aceetii imprejurare. In sfarit mai contine documental, dispozitia,
CA de cate ori vreun mai mare (nobil) al Wei Lytira
ar fi osandit la, moarte, el sA poat apela la curia regeasc
3.
terram de Zevrino... pariter cum Kenezatibus Ioannis et Farcassil usque ad fluvium Olth, excepta terra Kenazatus Lytuan voiavodae quern Olachis relinquirnus
prim( iidem hactcnus tenuerunt ; ita tamen quod medietatem ornnium utilitatum.
MUNTENIA *I MOLDOVA
277
numAra in randurile sale o clasA de nobili ; Ca in tarisoarele supuse regelui unguresc, Romanii erau indatoriti, ca si in regiunile de peste munti, la apararea granitelor de nAvalirile straine ; bucurandu-se deci in totul
de orga,nizarea si de privilegiile pe cari am constatat
non sententias quas tulerit in eosdem ratas halwbintus atquc firmas, hoc addito
prod si contra maiores terrae aliqua sentenlia de sanguinis effusione piolata fuerit,
in qua senserint se gravari, ad nostram curiam valeant appelare. Ad haec contu-
limus praeceptori ante dicto a fluvio Oltae et Alpibus ultrasilvanis totam Cumaniam sub eisdem conditionibus quae de terra Zevrini sunt expressae, excepla
terra Senestai voiavodar Olachorum, quam cisdem relinquimus, prout iidem hactenus
lenutrunt, sub eisdem etiam conditionibus per omnia quae de terra Lytira sunt
superius ordinate. Hoc autem nolumus praeterire quod a prilno introitu saepe
dictorum fratrum usque ad viginti quinque annos omnes reditus Cumanie terre
integraliter domus praecipiat iam praetata praeterquom de terra Sencslai ante
278
isTult IA ROMANILnn
anul 1300 o cronicA a evenementelor istoriei popoarelor mongolice, dup actele oficiale ce se aflau in archivele hanului mongol din Persia. Asupra redactArei acestei cronici, iata ce spune autorul ei : Se aflau
in arhivele hanului Mongolilor din Persia 11i5te fragmente istorice de o autenticitate recunoscutA, scrise
in limba i cu literile rnongole ; dar putine persoane
puteau s le cetiascA. Pentru a pune aceste materialuri la dispozitia publicului, sultanul Mahmud Gazan
Khan vol sA fie redactate in un corp de istorie i incredint aceasta lucrare In 702 (1303) celui mai umilit
dintre servitorii sAi, Fazel Ullah fiul liii Abu-l-Kair
supranurnit Raschid, medicul din Hamadan, care primi
ordinul de a consultk pentru a orandul aceste materialuri, pe Invtatii chinezi, indiani, uiguri, kiptahi
si altii, cari se aflau la curtea sa" 4. AceastA pretioasa
scriere redactat putin timp dupa evenemente, pe temeiul unor documente oficiale, iat ce contine relativ
la intrebarea ce ne preocup : In primAvara anului
1240, principii mongoli trecur muntii Galitiei pentru
MUNTENIA 31 MOLDOVA
279
Galitiei, iar Rogerius in Carmen miserabile i archidiaconul Thomas in Isloria pontificilor din Salona,
aratA ambii, ca. TAtarii au intrat prin poarta Rusiei,
aezat precum am vAzut intre Galitia i Cumania,
in ziva de 12 Martie 7. Intre efii mongoli citati de
Raschid aflAm i pe Cadan, arAtat ca mergand spre
stanga de Orda, care apucand spre dreapta, ajunge
280
JSTflItIA IMM
[LW?
navalirei Mare arata ca ele dispuneau de puteri insemnate, spre a indrAzni s se opuna unei navaliri,
acela cu Lytuon din 1247 din Oltenia i cu BazaramBain a lui Raschid, care se revolt irnpreund cu fratele
su Barbat contra regelui Ungariei, Vladislav Cumanul (1272 1290), pe cand era Inca minor, la ince-
311.:NTEN1A
I MOLDON A
2S1
Mergand mai departe pe coastele muntilor Carpati, intalnim alta grupA insemnat de Romani, lo-
unguresc, atat Unguri cat i Sai i lti drept credincioi, zabovind printre ei, tree la credinta lor,
fAcandu-se una cu acei Valahi, primesc dupA felul
lor sfin tele sacramente, in dispretul episcopului Cuman ilor"
10. Fejer, V, 3, p. 271, 1285 : Cum nos in aetate puerili regnare coeoissemus, Lythen waiwoda una cum fratribus suis per suam infidelitatem nliguam
parlem de regzio nostra ultra alpes existentern pro se occuparat et proventus illius
partis nullis admonitionibus redire curabat ; saepe dictum M. Georgium contra
ipsum mishnus qui cunt summa fidelitatis opera circumpugnando cum eodem,
ipsum interfecit et fratrem suum nomine Barbath captivavit et nobis addwcit
et sic per eundem M. Georgii servicium, tributum nostrum in eisdem pal tibus
nobis fuit restitutum." Acest document este intarit prin un altul. in care magishul
Gheorghe an
282
tit in un document din 1096 care ne aratA pc Laurentiu episcopul ei cerand ajutorul Secuilor pentru
a repara biserica intemeiatA de strAbunii lor si care
pc atuncea era ruinatA 14.
tiani, Rornanani ecclesiam conteninentes, non a venerabili fratre nostro episcopo Cumanorum, sed a quibusdam pseudoepiscopis, graecorum ritu tenentibus
universa recipiunt saeramenta. Nonnulli de regno Ungariae, tarn Ungari quarn
Teutonici et alli ortodoxi morandi causa cum ipsis transeunt ad eosdem et sic
cum eis quasi populus unus factus, cum eisdem Valachis, co contempto, praemissa recipiunt sacramenta." Theiner, Mon. Hung. sacra, I, p. 131, dil varianta
Walathi, dupd originalul bulei din arhivele Vaticanului.
12. Pic, Abstammung, p. 114, nota 26 : Dass hier eine zahlreiche valachische I3eviilkerung gemeint ist, erhellt scion daraus dass selbe eigene Bischfe
hatte und fremde Plemente in religibser Hinsicht amalgarniren konnte". Asemenea episcopi trebuiau sh se afie si In voevodatele. lui Lytuon i Seneslau, de
oarece doc. din 1217 vorbeste de bisericile din acele voevodate. Erau deei si cler
si ehrti si cunostinta scrisului si a celitului.
13. Bulele papale din 1218 in Hurni., Doc., I, p. 65. Bula p. infiintarea
episcopiei Cumanilor din 1227. Theiner, Mon. Hung. sacra, 1, p. 86, citath si mai
MUNTBNLA sf MOLDOVA
283
Deci prin bula din 1227 papa nu infiintase o episcopie noua, ci schimbase numai numele vechei episcopii a Milcovului in acea a Cumanilor. Ca aceast
episcopie a Cumanilor se intinde tot in coltul sudapusean al Moldovei prin Vrancea, se vede din o seri-
28 I
tazi se numesle Muntenia mare : Cumania vero dicitur terra Valachiae quae
inhabitatur a Cumanis nigris, quae est sita a fluvio 01111 inter alpes et Danubium,
MUNTENIA 81 :MOLDOVA
285
Acesti Romani pe cari'i aflam in episcopatul Cumanilor, constituiau o massa compact si in inutul Secuilor, incat se vede c era o continuitate in asezarile
lor, din muntele care era in stdpanirea Secuilor, pada'
Astazi scaunele Secuilor sunt aproape In totalitatea lor locuite numai de poporatie maghiara. Cea
rornana in sinul careia Secuii se asezara, a fost cii
totul desnationalizat de ei i a deprins limba ungureasca. Odat cu maghiarizarea poporului roman, s'a
Vladislav, din 1301, prin care Roindnii din salele valahe ce se afki in mijlocul Secuilor de langd Odorheiu,
sunt aparate de nvlirile Secuilor" 22 Romanii isi
pierdura nationalitatea dupa Un timp indelungat de
convietuire alaturea cu Secuii, anume tocmai pe hi
sfaritul veacului al XVII-lea. De aceea intalnim Inca
multe sate in scaunele Secuilor, a,cele care alt data'
erau locuite de Romani, in cari se slujeste Inca astazi
21. Simon Keza, Endlicher, p. 100 : Isti enim Zatuli Hunnorum sunt
residui, qui dum Hungaros in Pannoniam iterato cognoverunt remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus occurerunt, insimulque Panonia conquesta, partim in
ea sunt adepti, non tamen in piano Panonie, sed cum Blackis in montibus con
finii sortem habuerunt, unde, Blackis commixti, litteris ipsorum uti perhibentur." Cron. Marcus raportat de Hunfalvy, Ethnographic Ungarns nota 310, nu
intilreste. ci numai reproduce pe Keza. Litcrile erau probabil cele latine, nu cele
cirilice. Vezi loan Puscariu Allabetul secuilor.
22. Document din colectia lui Kemeny, Transilvania, IV, 1871, p. 95 :
286
derea nationalitatei romOneti s'a f tent dupd introducerea limbei romAne in bisericA, adecA spre sfaritul
veacului al XVII-lea. i astazi cand intrebi pe locuitorii acelor sate ce sunt ? Ei rAspund Olahi, adicA
Romani ; dar atAta le-a lamas din nationalitatea lor
originar.
Aflarea unei poporatii romAnqti in scaunele secuieti intarete insA mult existenta ei pe acelai timp
dela nAvAlirea Secuilor, peste ea, in adAposturile toemai unde ea se retrAsese, se coborAse i mai spre -vale,
in locurile unde mai tArziu se infiinta episcopatul Cumanilor.
Din organizarea Vrancei, anterioarA descalecarei,
se explicA cum se face de ea pAstreazA mai intAiu in
sinul Statului muntean, apoi dela tefan cel Mare, dup A
deslipirea ei din corpul Munteniei, in acel al Mol-
dovei, o pozitie deosebit. Cantemir ne spune c aceast republicA ar cuprinde 12 sate i vreo 2000
de case, a cAreia locuitori trAiesc cu 'Astoria i nu
practicA agricultura. Ei plAtesc principelui pe an un
tribut hotArat, iar in celelalte se ocarnmesc dup A legile lor, neprimind dela, domni ordine, nici judecAtori" 23. j Vrancea deci p Astreaz, la descAlecarea
Munteniei o autonomie respectatA de intemeietorul
unitAtei Statului, ca i de cealalt parte a farei, banatul Olteniei.
Pada" aici deci am stabilit c intreaga coastA nieridional a Carpatilor Transilvaniei era incins, innain te de intemeierea domniei muntene, de mai multe
mici State care aveau nobleta, episcopii i voevozii,
cari se cunotea scrisoarea, i care erau indestul de or-
-__
MUNTENIA
I MOLDOVA
287
....
btXiv
BXeczons iroXbv 61.11Xov, o Tthv i4! ITCCMCIC aZotx01. 2riXat sEvca, X6yoyccu".
288
rate rAnduri gsim pe Bizantini rdzboindu-se cu Ungurii 25 Tauro-Scitia, nu este altceva decat Galitia 26.
facd intre aceste dou punte extreme i, fiindca Cinnamus spune, ca lovirea, lui Batatze trebuia. sA vinA
din spre Marea Neagrti, este invederat ca el aveh in
vedere Moldova i trecdtorile Carpatilor din aceste
parti, (buna oara pasul Oituzului), cu atdta mai nmlt
ea' Cinnamus adauga ca, prin aceste parti, niciodat
Ungurii nu fusesera vreodata atacati, ceea ce este adev arat, pentru regiunea aratata. Tocmai In acest scop
al unei neateptate loviri, apucase Batatze peste pasurile rasaritene ale Carpatilor. Valahii sunt aratati
2h9
MUNTENIA $1 MOLDOVA
dronic Comnen, fiind inchis pentruca uneltise o rascoala contra nepotalui Sali, ajunse a scap. din inchisoare i, trecand Dunarea, voia s fugA care ducatul Galitiei ; el inaintase panA la hotarele acestei
t sari i se credeA ajuns in un loc de scapare, cand fu
apucat de cAtre nite Valahi cari prinsesera limbd
despre fuga lui, .1 ii innapoiarA impAratului 27. Slujba,
c`oc -'4671
0%)
rve vth
cptrij
dyro) cp4icsacyx Frrip Upriripsvco ic
oic
V
cs:V.7. Treaty ix-iiyeto".
19
290
31, Bulla din 1232 In Theiner, Mon. Hung. I, P. 106 : Sed licet idem
rex eis terram abstulisset, eandem ipsam tandem restituit ut debebat, quin etiam
pro recompensatione damnorum, ultra monies in viam, partem contulit Cumailiac, in qua dial magister et 'mitres castrum munitissimusm construxerunt."
MtNTENJA
:.1
MOLDOVA
29 t
Este invederat insa ca nurnele de cetatea Neamtului nu a fost data acestei aezari de care intemeietorii ei, ci de acel popor in sinul ceiruia ea fusese ridicafe!, adicA de Romanii lui Cinamus i ai lui Choniates,
Cantemir ne-a mai pastrat o relatie din care putem deduce, ea .1 mai la nord, prin muntii Bucovinei, se afla o grupa de poporatie romaneasca constituitA ca, i Vrancea, ia un soiu de republicA ce exista
Inca cu oarecare drepturi i privilegii pe timpul sau.
Aceasta era republica Cdmpulungului care cuprinde
vreo 15 sate, toate cu legile i judecatorii lor proprii.
Locuitorii ei nu se pricep la lucrul pamantului i toatt
ocupatia lor e pastoritul oilor. Tribut anual platesc
i ei Care domnii de mai innainte, i aceasta legatura
intaritA ei o innoesc de cate ori se pune domn nou,
trimitand anume delegati spre aceasta la curte". Cantemir adauga ca locuitorii Campulungului nu sunt
boieri, dar nici supui boierilor ; cd au un obiceiu al
pamantului care nu e acel de pretutindeni. Ciobani
XXX. 1907, sustine cS aceasta ar fi cetatea amintith In bula din 1232. Nimic
nu impiedec insS sS fi fost dou5 cetilti ridicate de Nemli. Dar despre cetatea.
Aintfliu bula papci spune cii s'a ridicat fn Cumania.
33. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 125.
292
ISTOR IA ROMANILOR
cum indrzniser sa o facA, In regiunile mai joase aletarilor romane, cele bantuite de barbari. Aici intalnim ni5te knezi Bolohoveni sau Valahi, intre principatele de Haliciu, Volhynia 5i Kiev, panA in apro-
Prima lor pomenire se face in anul 1231, in luptele regelui Ungariei Andrei al 11-lea pentru Haliciu,
cu principele volhynian Dann Aici apar intre trupele auxiliare i knezii Bolochoveni ca aliati ai Ungu-
rilor. Este de notat c Romanii ortodoxi ajut Ungurilor catolici contra Volhyniei ce era 5i ea ortodox,
ceea ce dovede5te mai stransa legaturA politicd intre
Bolohoveni i Unguri. FiindcA Ungaria nu s'a intins
niciodat panA la obar5ii1e Bugului, apoi nu putein
interpreta acel ajutor dat de Bolhoveni Ungurilor decat
c acest grup de Romani pAstrase legaturile cu. Ungaria i dupd ce emigrar din cuprinsul ei, cum vom
vcdea Ca' le-a pstrat i Drago5, dup intaiul desclecat al Moldovei 34. Din aceste ernigrAri ale Romanilor peste Carpatii mo1dovene5ti f Ara' a rupe leaturile
cu Ungaria, trAgea aceast tara dreptul ei de suprematie asupra Moldovei, drept famas f Ara' temelie de
34. Mai jos, vol. III, cap. Desedlecarea Moldovei.
MUNTENIA SI MOLDOVA
'193
Din cercetarea. de panA aici s'a dovedit ca. Romann ocupau laturile exterioare ale Carpatilor, i aflume pe tot intinsul lor percurs, dela cataractele DunArei, pada' in nordul Moldovei. Era firesc lucru ca
Romanii, deprinzandu-se dela o vreme cu greuttile
traiului, sA fi incercat a se cobori pe ambele laturi ale
muntilor ce'i adApostiser atAta timp. Pe cand deci
pedeoparte ei se lAsau care vAile Transilvaniei, unde
se constituiau in mai multe voevodate, ei se coborau
cdtre acele deschise in spre Dunare i Marea NeagrA,
organizandu-se i aici sub aceeai formA de ocarmuire
si
Slavonilor, ca unii ce veniser dinspre es, partea muntoas a. farei era mai ales locuitA de Romani. Deosebi-
tA-
rilor romne se oglindete i in terminologia geograficA, inult mai bogat in numiri de originA slavonA la
Campie dealt la munte 36
35. Onciul. Drago$ 0 Bogdan In Conv. lit., XVIII, p. 261 care rezuma
cercelArile lui Kaluzmacki.
191
)STOR1A ROMANILOR
phaeon). La 1288 Genovezii incheie Un tratat cu Armenii, apoi cu Ttarii 5i fondeazA Caffa in Crimeea.
Marea Neagr devine curand dup aceea un lac genovez. Afard de pe5ti, piei lucrate i carne sArat, Ge-
San Georgio
/ afore
patronul Venetiei 5i
Ca 1(11(11111
dela
Cala-
Ele infali5au nu numai o poporatie indestul de numeroasa", dar aceasta era chiar inchegat in o organizare rudimentar de viat de Stat. NvAlirea ttar, speriind i zguduind pand in temelia lor aceste
inceputuri de viata oranduit, Wit pe locuitori a priml, ca o aprare mantuitoare, coborarea de peste munti
pe Basarabeni, pe Litvani, pe Ruteni si pe alte neamuri, an hint cetatea Sandoinirului", ap. Ha5deu, 1st. Crit., p. 67 : Thartari suhiugatis Bessarabenis, nthyank, Huthenis, Sandomirg castrum capiunt."
37. Dup6 Hasdeu. combiltut de N. Iorga, China si Celalea Alba, p. 43-47.
MUNTENIA SE MOLDOVA
295
se plecd innaintea lui. Din aceastd amestecare a ambelor pdturi se explicd singure urnadrile desaleedrei,
cum vom veded la locul sdu.
Aici insd, innainte de a pdi la expunerea evenementului insemnat care procurd Romdnilor viata neatarnatd, i fdcii cu putintd o istorie proprie i o de-
IV.
IMPER1UL VALANO-BULGAR
1. LOCUINTELE ROMANILOR IN PENINSULA BALCANICA
lui irnperiu.
este greit pada' in rklacina, i cercetarea care urmeaza va dovedi intr'un chip neindoelnic, ea' Imperiul Asnetilor, de1 poate s fi avut pretentii de suprematie i asupra t drilor dela nordul Dundrei i anume
asupra Valahiei, ca unele ce fuseserd stpanite de yechiul Imperiu Bulgresc, aceste pretentii erau numai
platonice ; ea apoi poporul Valahilor pe care se baza
I. D. Onciul in Critica Teoriei lui Roster din Convorbiri literare, XIX
1885, p. 317. Voln. explicit in vol. al III-lea, la cercetarea vechilor aezAminte ale
si
Bulgarilor.
IMPERIUL VALAILO-BULGAR
297
in mare parte tdria i puterea de improtivire a Imparatiei Asanetilor, era acel din muntii Hernului i ai
Pindului, nici &lid insa Romanii din Dacia Traiana.
Am aratat mai sus, ea poporatia romana fusese,
in tirnpul Imperiului Roman, un corp intins i neintrerupt, dela Marea Adriatica pada la Marea Neagra, i
din nordul Transilvaniei pand dincolo de Heirms ; insa
ca in aceasta continuitate a poporatiei romane se introduse, ca un cuiu despartitor, navalirea slavo-bul-
bina trupul poporului roman din rasarit in trei trunchiuri deosebite : Daco-Romanii in Dacia Traiand, Macedo-Romanii la sudul Balcanului i Istro-Romanii in
peninsula Istriei 2
1.98
Is TIP Id
I num 1N11.()It
pArtat de prototipul din 579 : intoarce-te sau intoarnd-te". In daco-romana, bourne" din a turna are
altA insenmare Nu este decal in totul firesc de a gsi
in veacul al VI-lea limba Macedo-liomimilor mai apropiat de cea latinA decAt mai tArziu ; a iiu gAsim,
in cuvintele raportate de scriitorii bizantini, diftongarea lui o in oa in torna, nici pierderea lui r din si-
cuvinte, cu altele raportate de Procopius scriitor hizantin mort la 558, &in' aceea.5i apropiere mai mare
de latina, ce se constatA i in cuvintele de mai sus.
AA aflin, pentru unele localitAti, numiri de caracter
1MPE1tIUL VALAIIO-BULGAR
299
Tija
loJ.cwy,
E1Xaf36iv v.cd.
u.thv ikarirmv,
300
hail Paleologul din 1272 In Golubinsky, Ocerk ist. pravosl. Moscva, 1871, P. 263 :
7.7). Tthy avec 'rimy Bo,)XiotpEav Bkixcov... Tt.p.6.v & evyc6v v.t a6paaav.t.
:LsritXor: zoti iv.Costy 505 X6-09 tx;yrrA".
301
cum Cumanii ar fi fost calkziti de Valahi peste trecAtorile muntilor Balcani ", ceeace dovedete c Valahii erau in aceti munti acasA la ei, de oarece fAceau
pe cAlAuzii.
Care anul 1170 cAlAtorul evreu Veniamin din Tudela pomenete despre Valahii din Tesalia in descrierea
cglAtoriei sale care Palestina. El spune despre dnsii :
Dincolo de riul Sperchios se incepe Valahia, a cAreia
302
ISTORIA ROMANILOR
face Nicetas Choniates, alt martor ocular despre caracterul i obiceiurHe acestui popor : ImpAratul gsi
cetAtuile i satele lor intArite prin noue metereze, iar
apArAtorii lor acAtati pe Inaitimi dupA chipul cerbilor,
sAriau ca i caprele peste prApAstii i nu primiau nici
numele de Valahia in sudul Balcanilor, i toate aceste regiuni se intind in pArtile muntoase ale peninsulei.
A5A Nicetas Choniates amintete despre Valahia mare, care se intindeet in Tesalia 18, denumire cunoscut i hii Villeharclouin, cronicarul Imperiului Latin
din Constantinopole, sub numele de Blaquie sau Bla(hie la grant 19 Tot la dnsa se rapoartA i arAtarea
lui CantacuzeR (1341 1355), care vorbete despre o
regiune intinsA din ImpArAtia BizantinA numit Blaehia, plinA de castele intArite, i asupra cAreia impratul scriitor ar fi numit pe fratele sAu loan Anghelul
prefect, purtnd el insui pe langA titlul de impArat
al rAsAritului i acela de rege al Blachiei 2. Chalcocondilas in sfarit, de i nu mai numqte regiunea Blachia, amintete despre Romnii ce locuiau pe timpul
16. Nicetas Choniates, Bonn, p. 561.
17. Kekavmenos, ed. Wassiliewsky, p. 68. Murnu, Ifekainnenos i Ronuinii In veacul al XI-lea In Cony. lit., XXXIX, 1905, p. 591.
18. N. Choniates, p. 841 : Tex ffevraMac xat6rov tLsvitopcc v6v ve7c'xX1 11Xx-nct v.txX-imeTar.",
19. Geoffroy de Villehardouin, De la conquete de Constantinople, Ed. Nathalis de Wailly, Paris, 1874, p. 117, (Vezi citapile mai jos, p. 330, nota 11).
20. Cantacuzenus, ed. Bonn, p. 320, anno 1342 : ,,I0a1Artiv .thY -Ave-
LMPERFUL VLAAHO-BULGAR
303
mai multe documente yechi vorbesc de familii valahe, druite de care regii sArbi unor mAnAstiri. S'a
cercat a se scoate din ele aflarea de Valahi dincoacc
de Balcani. AA Stefan Nemania (1158-1199) d manAstirei Chilandarului din muntele Athos 170 de familii valahe din Radovo i Giurgeyo sudostyo. Stefan
Uro I adaug cAtre aceast danie alte 30 de familii
valahe de lAngA riul Drin ; Stefan Uro al II-lea dAruete mai mult de 800 de Valahi din regiunea Skopiei. Aproape tot a de mare donatie de 320 familii,
se face de Stefan Duan manastirei Sf. Archanghel,
dela Bistrita 24.
Toate aceste familii de Valahi erau aezate in regiunea Kosovo in Albania nordicA i pe platoul Sko-
I3anska i ctlte un cal de grau i unul de yin" (trailsporturile se fAceau pe cai). 25 Este deci invederat
ISTORIA ROMANILOR
301
Din toate aceste aratari rezult cu siguranta, ca Romanii dela sudul Dunarei, pe timpul cand se infiintaza
Imperiul Valaho-Bulgar nu locuiau in campia ce se intindea intre acest fluviu i rnuntii Balcani, ci mai ales
in partea muntoasa a peninsulei, la sudul acestor munti,
in numeroasele lor ramificari cari se intind ca o bogata retea in Tracia, Macedonia, Epir, Tesalia i alte
provincii, toate muntoase, ale peninsulei Balcanului.
Ei veniserd aici din regiunile Moesiei uncle am vdzut
ca, pe timpul stapanirei romane, locuia o panzd hatuta de poporatie romanica. De aceea i Nicetas Choniates ne spune, c Valahii de acum in vechime se
numiau Misi" 26.
IMPERIUL VALAHO-BULGAII
305
poporatie romanA a Moesiei trebuie cAutat in adapbsturile ei, prin Balcani si ceilalti munti ce se ramificA din ei. Aici a locuit ea in tot decursul Veacului
de Mijloc ; aici s'a desvoltat si istoria ei.
Poporatia rornanA din peninsula Balcanului, cea
pe care o vom vedea cA intemeiazA Imperiul RomanoBulgarilor, era deci despArtit deaceea din Dacia Tra-
20
300
ISTORIA noxt.i.NfLon
Imperiul inthiu BulgAresc, i pAstraserd numele de Bulgaria ca arnintire a. acestei vechi stApaniri 29.
Expunerea istoriei imp ArAtiei Romno-Bulgare, i
mai ales acea a intemeierei sale, la care Romnii luarA
29. Mai sus, p. 117. Titulatura imparatului loan Caliman Asan (12411245) de autocrat al Tarnovei, al Bulgarilor, Grecilor, pesle Moldo-Valahia si
tam Ungureasca al Budei pan5 la Viena". (Apriloi, Bolgarskaia gramota, Odesa
1841, P. 31), nu are nici o valoare. Docuraentul intreg e fall invederat, cum a dovedit'o loan Bogdan in studiul sSu asupra Diplomei lui loan Caliman i Asan In
Cone. lit., XXIII, p. 449 si urm. Onciul, partizanul infiintarei Statului muntean
prin desfacerea lui din ImpArAtia As5nestilor, sustine (Originile, p. 280), ca Vlahii din titulatura 1mp5ratilor Valaho-bulgari se refer5, nu la Vlahiile din sudul
Balcanilor ci la Valahia nord-dunareanSMuntenia. Vezi critica acestei parer!
308
ISTORIA ROMANILOR
impAratul care se allA in lagArul de la Kgpsella. Deputatii pAstorilor, oameni simpli i neciopliti, sustinnd
tnguirile lor cam cu iuteal i amArAciune, Asan cel
mai infocat din ei, fu lovit peste obraz, din ordinul sebastocratorului Than. Respinsi In cererile i atinsi in
lor contra asupritoarei domnii a Grecilor din Constantinopole. Scump trebui sA plAtiascA decAzuta
In-
indoelnicA. Lupta cu o impArAtie mare, a careia putrejune erau departe de a o cunoaste, speri chiar .i
pe acei mai inirnosi. Petru i Asan recurser la un
mestesug pentru a hotAri massele ei ridicar o biserica in Remus, in ,care adunarA mai multi oameni
pe cari poporul Ii crede posedati de spirite necurate, i acestia furd invAtati, cA dupA accesele cele ingrozitoare la care erau expusi, sA spunk.
ca. Sfntul Dhnitrie, fAcAtorul de minuni din TesaIdnic, s'ar fi strAmutat aici la ei, spre a'i scApA din
jugul in care se aflau. Astfel ajunser fratii Petru si
Asan a convinge pe poporul 1or, CA numai sA indrAzniascA, i indrAzneala lor va fi incununat de o deplind
izbandA. Revolutia proclainndu-se, Asan fratele mai
mare i pune o coaronA pe cap si .coturni de purpurA
.Va-:
IMPERIL], VALAHO-BULGAR
309
lahilor in lung si in larg, cilnd cu acel prilej d foc.cirezilor de grini ce le intAlnete in cale 2
De abi ajunsse impAratul in capitalA, cand Petru
i Asan trecand imlapoi Dun Area, ajutati de un puternic corp de Cumani deschid iarAi lupta contra
Imperiului Bizantin, hotArti de asid datA a reinfiint
lmperiul Misienilor i al Bulgarilor dupA cum fusese
mai innainte" 3. Generalul bizantin Cantacuzen, insArcinat de imp Arat cu conducerea operatiilor, este
310
isTORIA ROMANILOR
ne5tii din momentul ce se resculasera, luasera o masura foarte inteleapt, aceea de a intari cetatuile 0
castelele ce se aflau in muntele Hemus, Inca de pe
timpul lui Iustinian care le radicase aici contra navalirilor barbare. Valahii se inchiserd in ele la venirea imparatului, sau se ascunsera in vagaunele cele
mai neumblate ale muntilor i gteptau momentul
favorabil pentru a cadeA asupra armatei imparate5ti.
Anghelul vazand ca nu le poate face nimica, se ho-
IMPERIUL VALAHO-BULGAR
311
ajutat ins de fratele sau cel mai tariar, Ionitei, constrange pe rasvratitorul Ivancu fn cetatea Tarnova,
unde el chiama pe Greci in ajutor, dovada cea mai
buna despre intelegerea lui cu danii. Armata bizantina refuza a merge contra Valahilor, i Ivancu este
nevoit sA iasd din Tarnova i s fuga la Constantinopole,
312
ROM X.NILOR
riul Axios (Vardarul) rostogolia spumegoasele lui valuri 6. Aceasta cetate este Inca intarit de Hrisos, cu
ajutorul unui arhitect i inecanic grec smomit din lagrul bizantin, i imparatul atacand-o lard pregtirile
trebuincioase, este batut cumplit i se retrage la Constantinopole. Alta nenorocire his trebuia sa loviasc
in Imperiul Bizan tin. Ivancu, acel Valah renegat, care
dup ce ucisese pe Asan, ii cautase scapare la Greci,
i ajunsese acolo la cele mai mari onoruri, nu se tie
teni. Ivancu, organizand o armata dupd sistemul bizantin, devine pentru Greci cel mai periculos duman.
ralul grec de'l stange i1 iea chiar prins. Grecii izbutesc totui mai tarziu a scap prin tradare de acest
nou duman, ucigand pe Ivancu i trimitand pe fratele sdu Mito in surgun 9.
In anul 1199 Nicetas Choniates raporteaza ca,
Scitii (Cumanii) cu o ceata de Valahi trecand Istrul
au 'Avant in Grecia. Valahii de cari e vorba aici locuiau
la nordul Dunarei, sldluinta Cumanilor ". Imparatul
Alexios, pentru a scapa de pradaciunile acestor barbari, trimite dup ajutor la principele Galitiei, Ro6. Choniates, p. 644 (Strumnitza) i p. 665 (Prosaeon).
xxa' firafixatv Opopc iv Tory v.pczCtp.q)
7. Choniates, p. 678 :
'Asiov.ivo; i6ov.illaTo 6 A)4to" (ttpvcCttmo=cravutt).
8. Choniates. p. 679 : Tqi arizovtc. T171:7; ZSCropot 'hoiyni".
9. Choniates, p. 687 : zat TOY 6c(3EXcpbv aino5 (To& 'Ipavzo0) IVIETov
Frii?;7. si060:".
10. ctioniate.s, p. 663 : I,460,7 7..
IL0=1,/
13?,:i7thy 'thy "Iltriov
(3vtsr
TO:":
7,../j:/..0
7COV.11p1:`1".
DIP1:11117L VALA110-13CL
it
313
man, care atacand locuintele Cumanilor, Ii sileste sA pirsasca expeditia Intreprins i sa se intoarcar a'si apara
propria lor tara. Putin dupd aceea, incepand incurcaturile cu Latinii din cruciata a IV-a, Bizantinii lasa
deplina libertate Imperiului Valaho-Bulgar de a se con-
11. Theiner, Monuments Stavorum merid., I, p. 11 : audito quod de nobill urbis Romae prospaia progenitores tui originem traxerint".
12. lbidern., p. 15 : Et reduxit nos in memoriam sanguinis et patriae
nostrue a qua descendimus".
314
ISTORIA ROMANILOR
anurne ca tiindu'l ca se trage din nobila stirpe a Romanilor, se ateapta a'l vedea primind credinta cea
a tot mantuitoare. Papa ii spune ea' a, cercetat regi-
ta, ca sa prinieti pe legatul nostru ca pe insu0 persoana noastra i sal tratezi cu cinste, primind i tu
insuti sfaturile lui cele mantuitoare si ingrijind ca sa
se primiasca i sa se tie de catre tot neamul Valahilor
i al Bulgarilor, caci se cuvine tie atat spre gloria
timpurard cat i spre mantuirea venica, ca precum
eti cu sangele Roman aa trebuie sa fii i cu urmarea,
IMPERIUL VALAHOBULGAlt
315
Than Capelanul oranduete un arhiepiscop in Tarnova i doi episcopi in Belesbolna i Prestlava care cu
totii prirnesc pe papa de capul bisericei, i Ionitd recunoate aceste oranduiri prin un hrisov din anul 1204,
chile scrisori i documente din care a vazut ca predecesorii sal Simion, Petru i Samuel primisera coroamt
de la papa ; c i el a cerut aceeai favoare dela Ino-
catolica i hotarand s o tuna precum au tinut-o i predecesorii sat, imparatii Bulgariei i ai Valahiei, fA-
gaduind aceasta cu o nestramutata tarie si (land delegatului papei, ca dovada a intoarcerei sale, hrisovul
salt intrit cu pecetea de aur" 14
Acest hrisov, insotit cu cateva pretioase daruri, ii
trimite papei prin Ioan Capeleanul intovarait de ea"lugarul Vlasie.
Papa, primind actul formal al supunerei bisericei
romano-bulgare sub autoritalea lui, se grabete a raspunde la, dorinta lui Ionita, trimitindu'i in ace14
an Inca pe cardinalul Leon de Santa-Croce care sa (hied
imp aratului Valahilor i Bulgarilor diadema regala,
316
ISTURIA ROMANILOR
Relatiile liii IonitA eu Imperiul latin din Constantinopole. In timp ce aceste tratri insemnate ocupau
tot timpul lui Ionita, in Constantinopole se petreceau
mari schimb sari. Imp aratia bizantina era rsturnata i In
locul ei, feodalismul croi o noua ocarmuire pe malurile calde ale Bosforului (12 Aprilie 1204).
Ionit, tiinclu-se ridicat de papa in randul principilor catolici, cari acam ii intemeiau domnia In
Constantinopole, se grabete a le trimite o solie in
care ii feliciteaza pentru izbanda repurtata i se ofera
ca ajutor in contra Grecilor. El primete Ind:drat -raspunsul cel pe cat de necuviincios pe atata i de nepolitic, ea' s'ar cuveni ca dansul s nu se poarte ca
un rege cu egalii si, ci ca un rob ce este el s arate
tot respectul Care motenitorii stapanilor sal La din
contra, Latinii vor lua armele in contra lui i'l vor
face sa platiasca scump indrazneala i obraznicia lui".
Adanc jicnit prin aceasta desconsiderare nemeritat,
Ionit se hotarate sa'i razbune. El se pune in intelegere cu Grecii cei rasturnati de Latini, i provoaca
mai multe rascoale ale lor in Didymotichon, Adrianopole, Vizia, Tzurulus i Arcadiopole. Latinii, dup
ce inneaca in sange revolta celorlalte cetati, ataca
Adrianopole care cere ajutor de la Ionita. Acesta pleac
indata in contra Latinilor, le zmulge intr'un asalt sangeros oraul Filipopole i trece dup aceea la despre-
chisoare ".
DIPLIUUL VALAI-10-BULGAR
317
tiieze provinciile supuse Imparkiei Latine, cari fusesera cu cava timp mai innainte aspru pedepsite
de acetia pentru incercarea lor de rascoald, incat
bietii Greci, loviti de Latini i de Romani, nu tieau
uncle sa mai gasasca scapare. Oraul Adrianopole care
i se opune cu izbAnd, flu poate ins sal iee 18 Ionit
se arunca atunci asupra oraului Series, bate pe Latinii ce alergard In ajutorul cetatei, patrunde in ea, da
foc oraului, iea cetatuia i prinde garnizoana latin
ce o pazia. Dup aceast izbanda, Ionit ataca Tesalonicul, capitala ducatului lui Bonifacius de Montferrat
care izbutete insa s respinga pe Valahi. Ionit cade
atunci asupra celorlalte orae ale ducatului lui Montferrat, Berrhoe, Filipopole, Aros, Rhaedestos, Perinthus,
Arcadiopole, care sunt toate pradate i ruinate in chipul
cel mai ingrozitor. Raspin5i din toate partile, Latinii
mai stapaniau numai Adrianopole i Constantinopole,
nefiind in siguranta nici in dosul puternicilor lor in-
318
1STORIA ROMAN1Lo1 t
Ionita, pentru a rdzbuna pierderea suferita, asediaza din nou Tesalonicul, cand o manA ucigaa rApete i lui viata, ea i fratilor sAi. Astfel se stingeh
in floarea varstei i a puterei in 1207, acest cumplit
product al unui popor voinic. Neobosit, energic i viteaz, unia cu insuirile unui mare capitan, cruzimea
cea mai rafinata i instinctul destrugerei, pe care se
parea ca i'l comunicase aliatii sai Cumanii, cu fata
regelui carora el chiar se insotise.
Dupa moartea lui Ionita, care nu rasa copii, tronul Romano-Bulgarilor trebuia sa villa in mainile lui
Ioan, fiul lui Asan celui mort la 1196. Acesta fiind
insa copil, un uzurpator Borilei, fiul surorei lui Iopune maim pe coroana, casatorindu-se, spre a'i
7ta1cv,61,Auc
Bo9X-rezpord. 'A,-Jav (36 zataa zaiascrortc Tlc Xaapct Wiov 7.0r813, rcepccAm6y) tho
In1ER1UL VALA.110-BULGA1 .
319
320
ISTORIA ROMANILOR
stapanirea Latinilor, se intelege cum exarhul RomanoBulgarilor dobandi neatarnarea i autocefalia care erau
tenos. Totui din titlul dat de marele pontifice capului Romano-Bulgarilor, de domnul Bulgarilor i Valahilor 26 i nu imparat sau rege al lor, precum numia
bulgara, trimite in acelai an, odata cu a doua serisoare catre Asan, o enciclica catre toti prelatii din
Bulgaria i din Valahia, prin care ii indeamnd la in-
IMPERIUL VALARO-BULGAR
321
Cu dansul se stinge dinastia Asanilor i, ramanand tronul vacant, se intrunir marii demnitari ai
imparatiei, pentru a alege un nou rnonarh. Alegerea
tpoo,e6iwro".
21
322
ISTORIA ROMANILOR
i in deobte noua imparatie desfaura intreaga ei putere la sudul Balcanilor, patria poporului roman. Bine
inteles ca, intemeindu-se Statul Valaho-Bulgar, organele lui ocArmuitoare trebuira sa se coboare din creerii
muntilor, i dea,ceea vedem pe Asaneti alegAndu'i
clrept ora de reedinta Trnova, aezat pe coastele
Hemului spre campia dunareanA. Odata insa cu aceasta
coborire a Statului Valaho-Bulgar, dela munte la campie, se petreca in intregul lui organism o transfor-
mare insemnata, a carui stadiu va lumina multe intrebAri rAmase 'Ana acuma lard un raspuns multamitor.
ce, in sfarit, el dispare cu totul, fiind inlocuit pretudindeni cu acel al Bulgarilor ; i cand imp aratia in-
324
dul ei, unde nu'i intalnim 'Ana atunci, i unde dimpotriva incep a se arata, indata ce ei dispar de pe
scena peninsulei ; ca din aceasta pricina, dela inceputul
IMPE11UL VALAHO-BULGAR
325
Romano-Bulgar (WA a mai determina de astdatA regiunea de uncle : dela nordul sau dela sudul Balca-
Anspruche,
p. 81.
326
ISTORLA ROMANILOR
de pret ?
Fara indoiald ca nici acest motiv nu era indestulator. Cala deci a i se mai adaogi Inca un sprijill, i
schimbrile etnografice cari se indeplinira in urma latirei puterei otomane, nici una nu ar fi mai insemna-
sula (unde?), adus prin absobire i emigrare" 4. NAvlirea. Turcilor ar puteh fi un motiv serioz pentru
ThiPERTITL VALATIO-BULGAR
327
_
adevar, a acestui fapt netaga'cluit, trebuie s cercetam rolul pe care elementul romanesc i acel bulgar
l'au avut in constituirea i desvoltarea impartiei intemeiate de ele. Vom vedea apoi daca acel romdnese
s'a starts din istorie, din pricina disparitiei sale fizice
din viata peninsulei, sau din alte motive. Am vazut
ea el i astazi existh, i intr'un numar insemnat, ins
nu in Moesia, uncle nu au existat niciodat dela ICAvalirea bulgar innaMte, ci in aceleai regiimi, unde
el se afla i pe timpul constituirei Imperiului Romano-
numelui s'au, celui alt data atat de vestit, era neaparata, fiind date rolurile indeplinite de el i de Billgari in imparatia lor cornuna.
328
nu se mai Mai nici o greutate de a se recunoate oficial numele altd data atat de uricios al Bulgarilor" 5.
Autorii aceia ce tagaduiesc Romnilor continuitatea pe teritoriul vechei Dacii, sustin, dimprotiva,
ea Valahii ar fi avid. rolul precumpenitor la intemeierea i sprijinirea Statului Valaho-bulgar, aceasta pen-
istoria peninsulei Balcanului, sal poata strmut dincoace de Dunare, spre reimpoporarea cu ei a Daciei
Traiane ! Slavii deci tagaduiesc rolul precumpenitor
al Valahilor in constituirea Statului sud-dunarean, i
trag tot rolul cel mare al Imparatiei Valahe-Bulgare
pe sama Bulgarilor. Saii i Ungurii sprijind din
contra rolul mai de sama a,1 Roramilor in acea im-
p. 225.
IMPEREUL VALA1IO-B1LCI11:
329
Cumani, se hotarate a restatornici imp aratia Valahilor i a Bulgarilor, astfel cum ea fusese mai innainte 6 Aiurea tot Nicetas pomenete un episcop bulgar 7. Inteun alt loc acelai scriitor spune ea demoniacii pe cari Petru i Asan Ii inchisese in biserica
Sf. Dimitrie, profetizau c Dumnezeu voi ca gintea
Bulgarilor i a Valahilor, scuturand jugul cel invechit,
s dobandiasca libertatea" 8, i aceeai pomenire a
Bulgarilor se intalnete i in alti autori bizantini, cari
Astfel deci, baza chiar pe care se intemeiaza interpretarea S1av4tilor, ascunderea intentionat a numelui
Bulgarilor de care scriitorii bizantini, cade dela sine.
Ins nu numai scriitorii bizantini vorbesc despre
Valahi,
488.
330
'STOMA ROMANILOR
mult s primeasca religia catolicd 9. Slavitii potrivesc indatA i aceastA mArturisire cu p Arerile lor. Ei
considerd spusele papei, asupra originei romane a lui
Ionita, ca un compliment pe care papa Ii f Acea Billgarului, spre a'l dispune mai curand la primirea Catolicismului, compliment pe care vicleanul Bulgar i'l
insui indatA i'l luA la serioz 10 Noi credem c o ase-
11. Geofiroy de Villehardouin, Conquele de Constantinople avec la continuation de Henri Valenciennes, edit& par Nathalis de Wailly, Pal is 1874, p.
117 : lohannis qui lait roi de Blaquic el de Bogrie. et ce Iohannis tait un Blaque
qui s'tait rvolt contre son pele". p. 164 contine in nota 76 o versiune a altor
manuscripte, care scrie numele lui Ionitl .,Iohanice le Bloc", p. 209 : Iolzannis
le roi de Blaquie venait secourir ceux d'Andi inople avec une bien grande armee,
car il amennit Blaques et Bogres et bien 14.000 Cumains qui n'taient pas baptises", p. 219 : Les Grecs qui taient enti s dans la cite se rendirent a lui et lui
A l'instant les fit prendre et les fit mener en Blaquie, a une ville qui avait no
Enlui (alte manuscrise dau : Enlin, Aulin, Alin) qui siet au pied de la niontagne
de Blaquie". Henri de Valenciennes, Idem, p. 309 : Alors ils isolurent qu'ils
iraient vers la Blaquie pour requerir l'aide et l'appui d'un haut homme qui avai
dnom Esclas et tait en guerre avec Burila, qui tait son cousin germain. Alor
l'empereur commanda que l'armee chevauchfit, vu qu'il avait grand &sir de trou-
IMPERIUL VALAHO-BULGAR
331
Bulgari, Sarbi,
Valahii i pomeneste pe un oarecare Calopetru Valahul i pe fratele sau Crasianus (Asan) cu supusi lor
Valahi" 14.
ea' in una din numeroasele lupte intAmplate intre Valahi i Bizantini, unul dintre preotii pniiii, pe cand
vpiau sal duca prizonier In Hemus, fiindca cunostea
limba Valabilor se rugd de Asan, ca iziiizl ce era de
ver Burila son ennemi, car lohannis l'oncle dc Burila lui avait occis son pire,
rempereur Baudouin". p. 333 : Esclas, je vous donne ma flute et puis je vous
octroie avec la grande Blaquic, dont je vous feral seigneur etc".
12. Theiner, Mon. Mayor= merid.. I, p. 40 : Irruit subito Blaehus ille
lohannitius in nostros cum Blachis et. Commanis et aliis".
13. Robert de Clavy, La prise de Constantinople in Chroniques rcro-romanes, iitdilcs on pcu counties, publies par Charles lIopf, Berlin. 1873 p. 51.
52, 82-84.
14. Ansbertus, Historia de expeditione Fridcrici imperatoris, eurante los.
34.
3:12
IN rub t
EOM k ILUlt
i al
facd a primi
cumva a fost ash cum spunea Ionit, adicd dacd Romanii nu jucaserd un rol insemnat si in prima impdratie bulgard.
Cat despre imprejurarea ea' monumentele slave
nu aratd pe Asnesti ca Romani, ci ca Bulgari 17, ea
Ii &este usor explicarea in stransa legAturd in cari
se aflau Romdnii cu Bulgarii, intr'un timp cand deosebirile etnice nu aveau incd nici o valoare ; apoi in
15. Choniales, p. 617 : Ta'rs as y.sti. ttoV optxxX6.nori 'rtC ispitov EE':
'rbv A;:p.ov cetzliaXwtoc: &Itaiv.svot asizz tbv 'Acckv 6tcps4-iivat t 155Iccovi c it4 epc.: Tfic Tthv MaZor/ p'fiac EiC EXECOSI CC6TOY TxxX06 s.svoc".
131PER I LL VALAIIO-BULGA
333
arare ori.
Cu toate acestea imperiul intemeiat de Asanesti
dincolo de Dui-Care pe temelia mai ales a nationalitatei valahe, devine cu timpul o imparatie curat bulgareasca si iatA cum se explicd aceasta prefacere :
, die Rumnen mehr der Kopf, die Bulgaren dagegen den Arm reprsentirten''
lrebue 1ntoarsA pe dos.
I STOMA nomANILot:
33 t
INIPERLUL VALABO-I3rLGAR
335
21. George Acropolita, Bonn, p. 20, 22, 24 : Tby PaatXga Tthv 130ok-
cronicei lui Choniates. Vezi bunaoara edilia din Bonn, p. 237, vers. 5764-66 :
du.t; x&pty Mucci)" imeepcxzev roc gOvoc
parafraza pusa In versuri a locului din Nicetas, dela p. 452 : TO6c 7tata TO"
Aktov cO Opoc Pappipot4, oE %cot 7rpozepov Wvo/thaovro, yovi Se BX6c-
zot znaliazovrce.
336
au devenit Romanii, cari alt data intem.eiaserA ImparAtia Valaho-Bulgar ? Pentru a rAspunde la ea, trehuie sA cercet Am regiunile unde ei locuesc i an locuit totdeauna in peninsula Balcanului, i mi cumva Moesia,
zEac E(x)3:
7.21.
XEEmc met";
lXi
v.eideXT; Kg,
tic
BXazi.co aTy..ev.
23. Nicephorus Gregoras, Bonn, p. 14, 28, 60, 132 etc. Si Nicephorus Gre-
satorie de un rege al Sarbiei ; aceast Valahie Irish nu mai insamn Valahia Mare
dela sudul Balcanului, ci Muntenia, dela nordul Dunalei, care pe timpul lui Gre-
goras era acum constituith. (Vezi mai jos vol. III, cap. I, No. II).
IMPERIUL VALARO-DULGAR
337
22
338
1 STOMA ROMANILOR
care o vorbesc, insA numai pe ascuns, i in sinul familiilor lor, i atunci se va arAth adevAratul caracter
al poporatiei lor romne, acoperite de valul grecesc 25
Prin urmare Romfmii din Macedonia, Epir, Tesalia, Elada, Peloponez (i chiar Creta) locuiesc i
astAzi acolo unde totdeauna au locuit, in muntii sudului peninsulei Balcanului. Ei nu s'au strAmutat deaici la nordul DunArei ; iar Romnii din Dacia TraianA
Deosebirile indeletnieirilor eeonomiee ; Starea re25. Colegul nieu DI. I. Caraginni n intreprins Intr'o lucrare milenstrA,
desinormantarea Intregului popor al lionifinilor din penisula l3alcanului In Sludii
islorice asupi a Ronuinilor din peninsula Balcanicd, r5nias5 din nefelicire nepublicat5 incn.
339
ligioasil a Roniiinilor.
340
ISTORIA ROMANILOR
IMPERIIIL VALA110-BULGAR
341
agricultori? Pentru ce o parte din Romnii Macedoniei i ai Pindului, coboriti din munti, sA se ocupe
numai cu industria i altii tot din ei numai cu agricultura, i anume aceti din urmA" s fie tocmai acei
ce au emigrat mai departe, elementele deci mai dispuse a colinda, cele mai putin statornice, mai putin
Mijloc, tocmai pentru a explicA prezenta la ei a bisericei bulgare, i cAnd cAtArn la acel popor ce r-
nu cu o bisericd bulgarA, ci cu una greceascA, i aceasta din timpurile cele mai vechi, de prin Veacul
Cat despre presupunerea cA Romnii transdunAreni s'ar fi strAmutat clincoace de fluviu din vrernuri
mai vechi, In timpul furiei nAvAlirilor hunice, avarice
26. Alai intai ii, nici una din numeroasele biserici, uncle din ele foarte vechi,
ce existil in sudul peninsulei baleanice, nu se intalneipte \Teo inscriptie slavona.
Toate farii exceplie sunt grecesti. Una din acele bisei lei, din satul ronlanesc Cos-
laniani, trei ceasuri departe de Janina, lfingii ruinile oracolului dela Dodona,
contine o inscriplie greceased din veacul al XI-lea. (Dupii inipfirtil}irea (1-lui loan
Caragiani).
342
JSTORIA. ROMARLLOR
rintii Mr.
TABLA DE MATE11E
Pagina
Introducere
N..
Avarii
Slavii
2. Inriurirea slavona.
Nomenclatura geografica
Terminologia agricola i pastorala
13
13
23
Gepizii
9
11
31
35
42
45
48
54
57
57
60
71
84
89
95
95
97
103
106
109
119
119
129
130
134
139
145
150
153
158
164
167
169
171
173
II
Pagina
Dreptul obisnuelnic
Congregatiile
Cumanii
2. Tat arii
Navalirea in Transilvania
III. Muntenia i Moldova innizinte de descdlecare
173
180
190
193
197
201
206
212
217
226
229
235
212
247
247
251
257
261
265
287
296
296
304
307
313
316
319
323
330
333
338