www.dacoromanica.

ro

Itinerarii
medievale

www.dacoromanica.ro

Coperta si supracoperta:
IOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE

Desene:
CATALIN GEORGESCU

Redactor:
PETRE LUPAN

Tehnoredactor:
F.T.ENA DINULESCU

www.dacoromanica.ro

Itin,erarii
m,edievale
RA' ZVAN THEODORESCU

EDITURA MERIDIANE
1979
www.dacoromanica.ro

Cuprins

Lamurire

ARTA SI SOCIETATE IN EVUL DE MIJLOC

Monumentum princeps" i geneze statale medievale in Europa
rgsgriteang

Citiva oameni noi", ctitori medievali

CONTINUITATI ARTISTICE SUD-EST EUROPENE

Pe marginea unor piese de argintgrie si de podoabg din primul ev
mediu balcano-dungrean
Despre planul triconc n arhitectura medieval g timpurie a sud-estului european
.

MONUMENTE $1 INTELESURI UITATE

In jurul despotiei" lui Mircea cel Bgtrin sau despre un insemn
sculptat i pictat de la Cozia
.
Portrete brodate i interferente stilistice in Moldova epocii lui
Ieremia Movilg si a lui Vasile Lupu .
Un monument medieval din Muntenia dungreang: Cgtgluiul
Prescurtari bibliografice
lndici

37

96
114

134

155
168

180
181

www.dacoromanica.ro

LAmurire
Cititorului ce-li va fi dat osteneala sa
ra'sfoiasca doua' dintre lucrarile noastre de
pina acum
Bizant, Balcani, Occident la
inceputurile culturii medievale romnesti (se-

colele XXIV) fi Un mileniu de arta la Dudrea de Jos (400-1400) , o parte a paginilor acestui volum ii va aduce imaginea a

ceea ce a insemnat, de-a bmgui a mai bine de

un deceniu, prin studii partiale raspindite in
citeva reviste de specialitate, pregatirea sau,

dimpotriva, prelungirea unora dintre incheierile la care ajungeam in abia ami ntitele
carti. Apa'rute in limba romclna sau in versiune franceza in Studii si cercetri de istoria
artei, seria ara plastia (211967, 2/1968,
2/1969, 2/1973, 1977), in Revue Roumaine
d'Histoire (211978) fi in Revue des ttudes
Sud-Est Europennes (211968, 411978), aceste studii marturisesc, prin tematica lor,
citeva constante ale preocuparilor mai vechi
sau mai recente ale celui ce le-a scris nevrind
sa uite nici formatia sa de istoric fi arheolog,
nici convertirea-i timpurie la istoria de arta'
i nici interesul sau pentru ceea ce se numege indeobge istoria culturii. Adunarea acestor citeva studii sub un sin gur titlu nu

va fi, poate, de prisos in ma sura in care

itinerariul medieval" va putea reilmaci ceva,

foarte putin, din drumul cercetarii insafi in
preajma sau chiar inlauntrul unor asemenea
domenii atit de ingemrznate, pe drept cuvint,
la noi fi aiurea.
AIJTORUL

www.dacoromanica.ro

Artei
societate

in
evul de midloc

www.dacoromanica.ro

MONUMENTUM PRINCEPS
1 GENEZE STATALE MEDIEVALE
IN EUROPA RASARITEANA

cum a fost denumita In istoriografiel, cu un cuvtnt nu

lipsit de unele temeiuri, o anume epoca de la inceputurile evului mediu
a cunoscut scrutari numeroase si din perspective felurite, indeobste in ultimele
decenii, revelind geneza unor structliri politice si economice, sociale si mentale carora le-au fost conturate tot mai precis etapele si mecanismele, Mrsiile si posteritatea. Nu mai putin, o anume cercetare istorica comparatista,
Cu priviri, deopotriva, catre Occidentul merovingian, carolingian si romanic,
catre Bizant, catre lumea scandinava sau aceea islamica, a putut, pe multiple planuri ale vietii societatilor dinainte si de dupa anul 1000, sa indice,
uneori neasteptat, legaturile si imprumuturile reciproce, originile nu o data
comune, clasice sau chiar protoistorice, ale unor evolutii paralele si, in mare
Formarea Europei

masura, interdependente.

De la integrarile sau, dimpotriva, de la dezintegrarile statale la felurite aspecte ale cuceririlor militare din primul mileniu, de la feudalizarea
progresiva a societatii la circulatia monetar, de la structurile ecleziastice
de felul celor parohiale
precum
ping la probleme de ideologie feudal a

cultul suveranului , gama chestiunilor pe care istoricii le-au dezbatut in

legatura cu evolutia Europei in jumatatea de mileniu scursa Intre 800 si 1300

-- pentru a ne opri la doug repere cronologice din epoci ce incepeau o relaviva stabilitate, dupa doug teribile seisme care au coincis cu tot atttea pustiiri, cea arab In veacul al VIII-lea, cea mongola In secolul al XIII-lea

a fost extrem de variata; ea ingloba in discutie, mai de fiecare data, atit

Apusul cit si Rasaritul, chiar daca accentele cele mai numeroase au fost puse

asupra celui dintii macar si numai pentru faptul ca principalii exegeti ai

epocii au fost In primul rind buni cunoscatori ai istoriei medievale vest- si
central-europene. Ratiune In plus, in ceca ce ne priveste, a aborda aici, In
aceeasi perspectiva' comparatista, un capitol al genezelor feudale europene va-

zute din unghiul creatiilor statale, limitindu-ne la mai putin cercetata

In acest mod
Europa rsaritean si la un anume raport precis ce poate
fi stabilit intre, pe de o parte, genezele statale din spatiul bulgar-balcanic
si maghiar, rusesc $i sirbesc, legate de imprejurarea capital a a convertirii unor
triburi la crestinism sau a nasterii statului sub pavaza unei biserici de recenta

data si, pe de ale parte, aparitia aici a unor monumente de exceptie, prin
dimensiuni, prin nobletea materialelor puse In opera, prin functia politic
si prin ecoul cultural In civilizatia primului stat bulgar si a Ungariei arpadiene, a marelui cnezat de Kiev si a regatului din Ragka Nemanizilor, din
secolul al IX-lea ping In cel de-al XIII-lea.

8
www.dacoromanica.ro

Cit despre sensul unor asemenea monumente exceptionale ridicate in

chiar centrele politice si spirituale ale unor state aprute in Europa rsritean in rstimpul abia evocat
la Pliska si la Preslav in secolele IX si X,
la Szkesfehrvr in secolele X si XI, la Kiev si Cernigov in secolul al
XI-lea, la Studenica In veacurile XII si XIII2 , el ne apare limpede de la
bun inceput. Fiecare dintre lcasurile de cult, despre care va fi vorba mai jos
din variate puncte de vedere, a constituit un simbol in piatr sau in marmur, in fresa sau in mozaic, al unui moment, si el de exceptie, din viata
tinutului unde a fost inltat, fiecare a fost gindit ca un instrument impresionant, maiestuos si convingtor in opera de evanghelizare, de misionarism cres-

tin intreprins din Panonia ping la Nipru, de la Marea Adriatia la Marea

Neagr, de curia papal din Roma si de patriarhatul din Constantinopol in

veacurile de cumpn dintre primul mileniu si mileniul nostru, atunci and, end
pe rind, bulgarii la sfirsitul secolului al IX-lea, maghiarii si rusii atre finele
secolului al X-lea treceau de la viata tribal pging la o viat crestin organizat, sau atunci dud strbii, in jurul anului 1200, pseau spre o organizare ecleziastia proprie si autonom, indisolubil legat de nasterea statului lor medieval.

Chiar dac precedate de alte lcasuri, mult mai modeste, astzi disprute in cea mai mare parte, durate la vremea lor 'in lemn sau in pitatr,
mareind in limbajul artei unele prime tentative de crestinare din aceleasi
regiuni, vom constata nu mai putin c marea bazilia de la Pliska sau biserica rotund" de la Preslav, bazilica de la Alba Regia, biserica Sf. Sofia
din Kiev sau cea cu hramul Spas Preobrajenski din Cernigov, in fine,
biserica Maicii Domnului de la Studenica stilt toate, fr exceptie, monumentele-simbol ale momentului genezelor statale, cele mai importante ale statu-

lui feudal; a au oglindit toate, in chip fidel Fi adesea strlucit, autrile si

optiunile noilor formatiuni statale in materie nu numai de art, ci chiar de
model cultural; a au fost inltate in preajma imediat a unor ani In care
istoria spiritual a Bulgariei si a Ungariei, a Rusiei si a Serbiei a cunoscut o
cotitur decisiv pentru viitorul ei; a au fost deopotriv., majoritatea, necropole ale neamului feudal intemeietor de stat, lcasuri de ingropciune
ale suveranilor celor dintii, prototipuri stilistice pentru arta secolelor urmtoare, receptacole de bogtie, de fast si de pretiozitate ca atare descrise in

cronici contemporane ridicrii lor. Prin toate aceste trsturi comune pe care
am nutut a le stabili, fiecare dintre amintitele edificii inceptoare de serie cultural, purttoare ale unei ideologii pe care o vom comenta la locul cuvenit
si ilustratoare ale unor origini statale, rspunde. credem, la ceca ce am incercat s. denumim, cu un termen ce ni se pare indeajuns de elocvent, monumentum princeps".

Dar a pune discutia pe asemenea fgasuri echivaleaz cu a acorda vizualului, in spet monumentului de arhitectur si podoabei sale parietale,
odoarelor de tot felul ce-1 imnodobeau, un rol covirsitor in mentalitatea
medieval de inceput, fcind din ele deopotriv obiect al interesului istoricului si sociologului, al istoricului bisericii si al celui al artei. Nu mai putin, in
termeni teoretici pus problema, se ajunge pentru epoca amintit si la o cert,

plin de interes, particularitate a raportului artei, al culturii plastice, cu

ideologia, particularitate pe care istoricul nu poate s nu o releve atunci
dud se apleac asupra unui capitol anume, cu adinci semnificatii in istoria
civilizatiei, cel al genezelor culturale, al celor emice chiar, mai apoi nationale", din evul mediu european. Ne gindim la imprejurarea a' putintatea datelor istorice referitoare la mentalithile, la ideile, la gusturile si la
conceptiile epocii
fie ele chiar la nivelul aulic feudal, reflectat in restul
9

www.dacoromanica.ro

timpurilor medievale n cronici, in documente diplomatice sau in poeme

epice
cu greu ne lasa s ntrevedem in Apusul, dar mai ales In Rasaritul continentului european, din veacul al IX-lea pina in cel de al
XII-lea, altceva decit crImpeie ale unei ideologii contemporane fenomenului creatiilor statale si celui al convertitilor la crestinism prin acte de

autoritate imperial, princiara sau cneziala, conjugate cu opera de misionarism latin si bizantin, din Scandinavia ylna la Volga; si ne gindim din
nou la faptul c n aceasta sfera istorica
intr-o vreme de accentuata
oralitate literara, de restriste pentru opera scris tn ntreaga Europa
in
primul rind si intr-o proportie covirsitoare elementul vizual, pasibil a impresiona prin valorile4 senzoriale i, in mare parte, prin acelea simbolice,
documentul plastic, faptele de arta, de arta a zidirii In materiale durabile
si nobile, de arta a mozaicului, a frescei, a sculpturii in piatr i marmura,
a prelucrarii metalului pretios
fapte tot mereu aflate in orizontul fastului, simbolizInd puterea, autoritatea acum constituita intr-o ierarhie
simbolizInd, nu mai putin, o rasunatoare impunere de noua credinfa maselor

rurale pina atunci, In cea mai mare a lor parte, ',aerie , sInt acelea
care arunca cele mai clare si mai neasteptate lumini tocmai asupra modului

de a gIndi, asupra a ceea ce numim astazi ideologia" unei Intregi epoci

de geneze politice si sociale, ideologic ce ar ramlne complet criptica, nedeslusita, fara ajutorul operei de arta.

Cel ce isi apleaca privirea asupra Inceputurilor statale medievale din

cu o sinEuropa rasariteana va fi adus sa constate ca pretutindeni aici
gura i notabila. exceptie, pe care o reprezinta spatiul romanesc
aceste
noi Intocmiri politice, fie ca erau contemporane cu si in buna parte legate
structural de procesul creginarii misionare a unor triburi turanice sau slave,
In migratie sau sedentarizate (cazul Bulgariei, al Ungariei si al Rusiei), fie
ca se aflau Intr-un raport steins cu intemeierea unei biserici independente intr-un mediu mai demult crestinat (cazul Serbiei), isi instaurau autoritatea
Insotind-o de una sau mai multe spectaculoase edificari de monumente ce reflectau foarte precis ideologia momentului, simbolizau puterea unei monarhii
recent Intemeiate i intrate in posesia unor titluri sau coroane trimise de la
Constantinopol sau de la Roma, monumente menite ca atare a se Malta in
chiar mima noului stat, a fi impodobite cu cele mai scumpe materiale
In tehnici curente in Europa medieval a timpurie, mozaicuri, marmura, odoare
de aur i argint, a fi deci ceea ce am numi astazi frumoase"
in ideea
exprimata intr-o scrisoare a patriarhului bizantin Fotios catre proaspat convertitul cirmuitor bulgar Boris-Mihail, anume c frumosul, unitatea armo$.1

nioas

i perfectiunea formei sInt caracteristici ale credintei cre$tine ea insasi3

, a deveni autentice prototipuri in arta si in mentalitatea artistica, ba

chiar, am spune, In ideologia posterittii imediate, ajungind a fi descrise cu

admiratie, uneori cu lux de amanunte, in cronici ce glorificau pe suveranii
ctitori, intemeietori i crestinatori de tal, sprijinitori de nadejde ai bisericii
si ea nou intemeiate.
De la marii feudali laici i ecleziastici pina la oamenii de rind ai Europei rasaritene, in epoca scursa intre secolul al IX-lea $i cel de al XII-lea,
un asemenea tip de monumentum" ce intruchipa, unite, puterea i boglia
dota institutii ivite acum pe scena istorica
anume regnum"
sacerdotium" trebuia s'a impresioneze printr-un fast si prin dimensiuni ce
deveneau insolite intr-un peisaj de civilizatie mult ruralizata", obisnuita mai
curind cu constructille de lemn, intr-o lume care de eiteva secole
de la
sfir$itul antichitatii clasice europene, mai precis spus
era lipsita de edi10
www.dacoromanica.ro

ficii monumentale aulice, inaltate in materiale nobile i durabile. In acest

sens trebuie inteles, credem, rolul cu totul exceptional al vizualului la cumpana dintre cele doua milenii i vom adauga de indata ca el era propriu nu
numai partilor orientale ale continentului, ci intregii Europe in care atit
intemeierile de state coincizind cu crestinarile, cit st cele nelegate direct de
asemenea convertiri se conjugau cu ctitorirea unor monumente facute sa dureze, cu semnificatii mai mult sau mai putin limpezi ale unor planuri de
arhitectura, ale unor scene iconografice zugravite sau redate in mozaic, in
cuprinsul cite unui asemenea monumentum princeps" datator de masura
pentru conceptia au1ic, pentru ideologia feudala a timpului.
Pilduitor intre toate i suficient de cunoscut pentru a nu insista asu-

pra-i este cazul capelei palatine de la Aachen care, dei inaltata intr-un

mediu franc crestinat de mai multa vrenie, ramine monumentul principal, mai
mult chiar, simbolul unui imperiu in care intrau treptat, inainte i dupa 800,
gratie actiunii militare si misionare patronate de Carol cel Mare, tot mai
multe neamuri germanice i slave aduse acum la credinta crestina. Ridicarea, la sfirsitul extrem al secolului al VIII-lea, a unei basilica Sanctae
Dei genitricis Aquisgrani opere mirabili constructa"4, asadar purtind un hram
pe care il va avea aproape fiecare monumentum princeps" din Europa rasariteana
i bazilica regala de la Alba Regia in Ungarta, i biserica Maicii
Domnului de la Studenica in Serbia (in timp ce in biserica Sf. Sofii din
Kievul Rusiei stim c altarul principal era dominat de mozaicul inchipuind
tot Fecioara)
avea loc intr-o atmosfera de istorism", am spune astazi,
imbibata de traditii romane crestine, intr-o resedinta imperial a ce era o

Nova Roma" si pentru un suveran ce se voia el insusi si care era socotit

in documentele vremii drept un Novus Constantinus", ca o referire precisa
la primul imparat crestin, simbol al Imperiului roman in viziunea carolingiana, modelul de predilectie al celui dintii cirmuitor feudal din Europa
apuseana ce intelegea misiunea sa politic i cultural a fata de disparutul imperiu antic in sensul unei renovatio" ilustrate in primul rind prin monumente ridicate romano morea6. C modelul capelei octogonale ridicate de
catre Eudes de Metz se gasea intr-un venerabil lacas ierosolimitan al seco-

lului al IV-lea si ca, pe de alta parte, ctitoria italica a unui alt model

al suveranilor intregului ev mediu care a fost imparatul Justinian

ne referim la biserica ravennata San Vitale
nu lipsise din inspiratia arhitectului carolingian, lucrul este bine stiut, .dupa cum iarasi stiut este prestigiul
de care avea &I se bucure biserica imperial a din Aachen in ochii celor dintli
cirmuitori feudali crestini s ai clericilor, misionari sau locali, din unele regna" central-europene ale secolului al X-lea, la Praga, la Poznari, la Cracovia.
Ceca ce merita Irma a fi notat in acest context este faptul c abia amintitul
prestigiu tinea de cel putin trei factori ce vor reveni in discutia privitoare
la monumentele nu mult ulterioare ale Europei rasaritene. Cel dmti ar fi
caracterul de necropola imperial a al capelei din Aachen, de lacas de veci
al fondatorului6 unei dinastii de importana europeana a celei carolingiene;
cel de al doilea este imprejurarea c aici aveau sa se savirseasca multa vreme
toate incoronarile suveranilor unicului imperium" al Europei apusene;
este faptul ca aici
fine, cel de al treilea
situat In orizontul vizualului
nici o bogatie nu fusese indeajuns pentru impodobirea acestui monumentum princeps" al statului lui Carol cel Mare, si din aceasta perspectiva este
suficient s ne reamintim ca. Eginhard
cel ce se va fi voit un nou Suetonius cu a sa Vita Caroli Magni"
simtise nevoia s consacre rinduri intregi
ce ornau capela sau din care erau cizelate vasele liturgice
aurului i argmtului
11
www.dacoromanica.ro

diruite de Carol , portilor, balustradelor si candelabrelor de bronz, coloanelor

de marmuri nu intimlitor aduse, cu invoirea papei Adrian I, tocmai de la

Roma si de la Ravenna?.

Monumentele cele mai reprezentative din cele doui principale arii politice si culturale ale Europei dinainte de si dup anul 1000, aceea carolingiani
fie ci este vorba de
si ottoniani pe de o parte, aceea bizantini pe de alta
Aachen, de Lorsch, de Fulda, de Saint-Denis, de Cluny sau de Reichenau, fie
c avem in minte pe cele din Constantinopol, din SaIonic sau de la Muntele
Athos , aveau si constituie, incontestabil, inspiratoare directe sau mijlocite
ale acelor licasuri
in deobste mai modeste, uneori ins foarte bogate si rape care misiunile latine si cele orientale, grijulii pentru
finate la rindu-le
ceca ce am denumi astizi propaganda vizual" a ideologiei lor8, le vor ris-

pindi in vasta opera de evanghelizare a secolelor IXXI din nordul Ger-

maniei pini In Balcani si din Boemia pini in Rusia.

Daci, asa cum s-a subliniat foarte nuantat9, misiunile latine pornite indeobste din regiunile mirginase ale imperiului german, de la Salzburg sau
Magdeburg, de pildi, si nu din centrele culturale cele mai moderne" si mai
infloritoare ale epocii de felul celor de pe Rin, erau mai putin apte s rspindeasci in pirtile boemo-morave sau panonice o arta de foarte buni calitate
care s reflecte fidel ideologia si estetica vremii, monumentele lor fiind de obicei
fie de lemn, fie de piatri, dar iniltate cu dimensiuni si mijloace constructive mai
curind modeste
exceptie ficind aici doar ampla bazilici de la Szkesfehr-

vr a lui Stefan I al Ungariei, rod insi al unei misiuni pontificale si nu imperiale 18 , situatia misiunilor bisericii din Bizant era cu totul alta. Pomit
de fiecare dati din capitala bazileilor de pe Bosfor, la initiativ patriarhali si

imperial i conjugat, misionarismul bizantin, incheiat cu convertiri importante

in Bulgaria secolului al IX-lea si In Rusia celui de al X-lea, cu intemeieri de
biserici aduse in obedienti ierarhici fati de Constantinopol (excluzind, asadar, acel complex episod ce s-a consumat in Europa central i prin actiunea

chirilo-metodiani dintr-a doua jumtate a secolului al IX-lea), a oferit de

fiecare data, pe planul artei, modele de cea mai inalti calitate, copiate intocmai sau prelucrate in monumente ale locului ce se constituiau in tot atitea
reflexe fidele ale licasurilor aulice bizantine din vremea impiratilor Macedoneni si Comneni
de la podoaba parietal i si planul de arhitecturi, pin
la hramuri precum cel al Sf. Sofii sau ce! al Adormirii Maicii Domnuluill ,
6 aceasta intr-o Europa risiriteani incomparabil mai bogati. in resurse materiale decit Occidentul, daci ar fi si ne &dim macar si numai la cazul Rusiei
din timpul lui Vladimir12.
Misionarismul latin si cel bizantin ajungeau in secolele IX, X si XI la

o amploare nemaivzut pini atunci

este epoca crestinirilor din Boemia si
din Ungaria, din Polonia si din Scandinavia, din Rusia si din Bulgaria13

intr-un moment de desivirsiri de geneze emice, de aparitii de state noi, cu

institutii proprii, Cu monedi proprie14, cu o politici adecvat pozitiei lor culturale si geografice, intr-un context de viati spirituali si de expansiuni teritoriale legate in buni parte de tot mai accentuata demarcare a Occidentului de Orientul continentului, tradus in reforme si in schisme bisericesti,
in expeditii militare ce au imbricat curind haina cruciadelor slujite deopotrivi de laici, de clerici mireni si de o cilugirime aflat acum intr-un moment
de deosebiti inflorire, fie ci era )vroba de ordinul benedictin in Apus, fie ci
ne gindim la monahii basilieni din Rsirit. Aceste doui misionarisme aveau si

se intilneasci in epoca in Europa de sud-est, est-centrali si oriental, mai

exact spus in Bulgaria, in Ungaria si in Rusia, intr-o concurent semnifica12
www.dacoromanica.ro

tiv in primul rind pentru pendulrile i optiunile' culturale ale celor pentru
a cror convertire la crestinism se infruntau Roma si Constantinopolul. Cci
una dintre trsturile ce trebuie retinute pentru fenomenul in cauz, pentru
consecintele sale pe trimul civilizatiei materiale i spirituale nu mai putin,
este imprejurarea c, in msuri diferite, cirmuitorii de la Pliska i cnejii de
pe Nipru, ca i primii conductori arpaclieni din Panonia, au transformat actiunea de crestinare a lor si a supusilor lor intr-o diplomatic pendulare intre
cele dou arii principale, politice si bisericesti, ale Europei
cea dominat
de pap si de impratii germani i cea supus initiativelor impratilor bizantini si ale patriarhilor ecumenici , mai mult, intr-o limpede actiune politica
de cistigare a unei efective autonomii statale i ecleziastice prin orientri alternative ctre fiecare dintre ariile mentionate i apoi prin acceptarea crestinrii din acea directie ce prea mai avantajoas pturii feudale pe cale
de constituire din fiecare regiune amintia18.

In ciuda traditiilor puternice, in substratul local, ale unui crestinism roman tirziu din secolul al IV-lea, ale unor crestinri
prin Constantinopol
de sefi nomazi cutriguri inca din secolul al VI-lea, ca si a datelor despre
un misionarism bizantin la nordul Mrii Negre inc inaintea plecrii de
acolo a protobulgarilor lui Asparuh la sfirsitul secolului al VII-lea16, in
ciuda, nu mai putin, a supozitiei lpgice
chiar i in lips de date
despre
o crestinare treptat a slavilor balcanici intre secolele VII si IX17, este sigur
c acest din urm veac gsea statul comunitar tribal conturat in actuala Bulgarie, dup 681, cu dou religii pgine dominante
cea a slavilor mai
demult coboriti dinspre nord i cea a turanicilor asiatici18
abia actul
crestinrii in masa din cel de al saptelea deceniu al secolului al IX-lea
cel ce explic nu numai intreaga pozitie international" a Bulgariei acelui
timp in Europa rsritean, ci i unele prefaceri interne19
ducind la o
unificare spiritual, la o centralizare statal si la o feudalizare accelerat pe
plan socia128. Dorinta bulgarilor de a avea in paralel cu i in completarea
unei certe independente politice fat de Bizant
pe care de-a lungul seco-

lelor VIII si IX o obtinuser, uneori in mod rsuntor, hani de felul lui

Krum si al lui Presian, sau precum Tervel, Kormesios i Omurtag, cei numiti in inscriptiile din centrul cultural pgin de la Madara cu titlul de arhonti", datorat cancelariei imperiale din acel Constantinopol pe care tocmai
ei Il ajutaser sau 1'1 amenintaser in momente dificile21 , si o autonomic
bisericeasc, o dat cu convertirea din 864-866, este evident in intreaga
politic a hanului Boris, cel botezat sub numele imperial bizantin de Mihail,

In toat jumtatea de deceniu scurs Ora la 870, atit fa; de patriarhia

Birantului, cit si La de curia roman. Dac sint mai neclare imprejurrile
militare ce par a fi contrapus in 863 pe bizantini bulgarilor, pregtind nemijlocit terenul crestinrii22, sint bine cunoscute in schimb, in sensul care

ne intereseaz aici, atit corespondenta cirmuitorului bulgar cu patriarhul Fotios, cit i faimoasa Responsa" a papei Nicolae I23, ezitrile bizantine
subordonarea direct fat de scaunul patriarhal bizantin a clerului grecesc abia
pe linia unora mai vechi,
venit in Bulgaria convertit, tratativele din 866
cu Ludovic Germanicul24
ale aceluiasi Boris-Mihail cu o Rom ce avea

aici traditionale pretentii de preeminent ecleziastic, dar care nici ea nu

dorea acordarea unei antonomii bisericii bulgare nou create, In fine, pertrac-

trile cu Constantinopolul in vremea in care avea loc in capitala impe-

rial, in 869-870, un conciliu de oarecare importanfl din lunga viat a bise13

www.dacoromanica.ro

ricii bizantine, la capatul carora patriarhul Ignatie avea s numeasca in Bulgaria, cu asentimentul lui Boris-Mihail si cel al imparatului bizantin25, un
arhiepiscop28; ierarh care in toate textele de sfirsit de seco! IX si inceput de
secol X va apare cu un rang foarte inalt in ierarhia ecleziastica bizantina
cu o autocefalie comparabila, se pare, cu cea a bisericii cipriote si a celei de
la Ohridav, intr-o diocezi noua pe care papii romani nu vor inceta o vreme
sa si-o doreasca alipita28. Daca am amintit aceste evenimente i daci mai
amintim i imprejurarea ca un temei al politicii bisericesti si al pretentiilor
Bizantului in Bulgaria era si cuprinderea in noul stat a unor teritorii aflate
cindva, printr-o celebra novela justinianee, sub jurisdictia Justinianei Prima
cea la care se vor face referiri si mai tirziu, in secolele XI si XII, cind
provincia bizantina a Bulgariei va face parte ea insasi, din punct de vedere
ecleziastic, din dioceza ohridiana ce ingloba i amintitul venerabil scaun
este pentru ratiunea c intr-al doilea
bisericesc din secolul al VI-lea 29
caz pe care 11 avem de cercetat, cel al Rusiei, constatam intrucitva acelasi
tip de tratative ale cirmuitorilor feudali autohtoni cu Bizantul si o aceeasi
dainuire, In preajma noii dioceze nascute printr-o spectaculoasa convertire,
a unui centru bisericesc bizantin preexistent, cel al Chersonesului.

Evanghelizarea acestui vast tinut de la nordul Marii Negre si a unui

popor la care in veacurile IXX procesul genezei etnice nu pare a fi fost
intru totul incheiat
&id ceea ce va fi russkaia zemlia" a textelor medievale cunostea inca, de la Ladoga la Kiev, un amestec de neamuri in care,
desi triburile slave erau de departe predominante, nu trebuie total neglijate elemente finice i varego-scandinave ce vor fi topite in masa slava abia
la inceputul secolului al XI-1ea38 , a cunoscut si ea etapele unor tratative
cu acelasi Bizant de unde veneau in anii 988-989, pentru Vladimir Crestinatorul", titlul de basileus" i sotia porfirogeneta31. Faptul c inc inaintea
convertirii prin filier bizantina existasera in tinuturile acestea de miaza.-noap-

te unele elemente de viata cretina pare a fi certificat, dei destul de vag, de

calatoriile unor monahi rusi la Muntele Athos in cursul secolului al X-1ea32
asadar cu mai
si de mentionarea unor manastiri in timpul lui Vladimir33
bine de o jumatate de secol inaintea inceperii oficiale" a unei vieti monastice de aspect bizantin in Rusia, prin intemeierea Pecerskai Lavra din Kiev
sub Iaroslav Vladimirovici34
manastiri care pot sa fi fost inca mai vechi,
raspindind in lumea slavilor de rasarit, desigur nu straine de unele relatii cu
biserica orientala
in a care.' lege se botezase la Constantinopol, dupa 950,
cneaghina rusa Olga, bunica lui Vladimir Sviatoslavici
rinduieli ale noii
credinte, de vreme ce in legaturile lor cu bizantinii, negutatorii rusi din secolul al X-lea sinnisera nevoia unei biserici a lor, cu hramul Sf. Ilie, chiar la
Constantinopol35. Trecind peste mult dezbatuta chestiune a raporturilor Rusiei cu biserica bizantina' balcanica Inca tnainte de crestinare i mentionind
numai imprejurarea ca Roma pontificala nu a voit s lipseasca nici aici, la
nasterea acestei noi dioceze catre care Ii trimitea in anii 990-991
intr-o
efemera incercare de captare
consacrarea i ambasadorii38, trebuie reamintit ca din Crimeea cea cu vechi trecut crestin i bizantin, din cetatea
Chersonesului menita a face cultural legatura intre Kiev si Constantinopol,

aducea Vladimir in cnezatul sau, exact in acei ani (989-990),o data cu

bizantina printesa Ana, ierarhii, calugarii i preotii ce vor boteza pe rusi37,

ca un episcop de Novgorod, anume Ioachim, pastorind intre 990 si 1000,
era el insusi chersonesit i ca tot din Chersones, hirotonisiti de arhiepiscopul

de aici, par a fi venit clericii ce slujeau in acea biserica a Decimei" din

Kiev38, construita de mesteri greci. chemati de primul cneaz crestin, tocmai
14

www.dacoromanica.ro

in jurul lui 990, pe malurile Niprului. In acel context, dar in imprejurri

concrete de tot neclare, aprea o arhiepiscopie a Kievului
relativ auto-

nom si ea, ca alt dat, la sfirsitul secolului al IX-lea, arhiepiscopia bulgar,

si tot precum aceasta cu o situatie intrucitva comparabil, in acest sens, cu

cea a bisericilor de la Ohrida si din Cipru39 , arhiepiscopie ruseasc ce

avea s dinuie aproape o jumtate de veac ca un compromis intre rigoarea ierarhic, atotstpinitoare, a Bizantului si aspiratia local
probabil determinat de Vladimir el insusi
catre autocefalie48; drmuitorii ei sint amintiti
de citeva ori intre anii 989 i. 103741, moment in care, sub domnia cu mult
mai bizantin "a lui Iaroslav ce! Intelept, dioceza kievian are rangul, acum

sczut, de mitropolie a patriarhului din Constantinopol, cu un ierarh grec

de origine, Theopemptos
amintit deopotriv de cronica rusa si de actele

sinodale bizantine42 , nu mai putin Cu un lcas metropolitan ce avea

hramul, podoaba si structura inspirate, stilistic si ideologic", direct din lumea

constantinopolitara43.

In vremea in care Kievul, putin inainte si nu mult dup anul 1000, trecea asadar printr-o fail in care crestinarea prin Bizant avea s aduc dup
sine un moment, nu foarte lung, de bizantinizare" a principalelor structuri
culturale, in vechea Panonie convertirea la crestinism a triburilor maghiare
poposite aici cu un secol in urm ducea, dimpotriv, la inaugurarea procesului de rapid latinizare" a civilizatiei Ungariei. Dei in aceast regiune
est- central-european
ca o consecint a unor prime misiuni crestine venite aici, ca si in Moravia, prin centrele de propagand care erau arhiepiscopia de Salzburg si episcopia de Passau
biserici crestine existaser inc
in secolul al IX-lea, in resedinta de la Zalavr a unor sefi militari, precum
Pribina si Kocel, dominind peste o lume slav, amestecat cu resturi avarice
si cu infiltratii de colonizare franco-bavarez si dei, fcut de papa Adrian
al II-lea episcop al unei dioceze panoniene ce reinvia traditia celei antice de
Sirmium, faimosul misionar Metodiu poposise tot atunci in aceste tinuturi,
rind pe rind stpinite in primul mileniu de migratori asiatici pgini", abia
venirea la finele extrem al veacului amintit a crretilor nomazi ai lui Arpad,
definitiv instpiniti aici, avea s pun problema evanghelizrii totale a acestor

teritorii, a pturii conductoare si militare a uniunii de triburi din cimpia

panonic in primul rind, actiune in care, deopotriv i direct interesate, Roma

6 Constantinopolul se gseau din nou fat in fat. Insemnind o epoc de

feudalizare a structurilor sociale gsite de unguri la venirea lor in Pano-

nia43, veacul al X-lea este in istoria Ungariei vremea coexistentei unor conductori politici si militari regionali46, relativ autonomi WI de clanul arpadian, preeminent, in relatii directe, unii dintre ei, cu imperiul 6 cu bise-

rica bizantin (cazul cel mai cunoscut este, desigur, cel al lui Gyula, stpinind undeva spre rsrit, probabil in sudul Transilvaniei, la Alba Iulia,
botezat la Bizant, ca si amintita cneaghin de la Kiev Olga si in aceleasi
vremuri, primind spre mijlocul veacului pe acel episcop al Turciei", Ierotei,
trimis de Constantinopol dup mrturia cronicarului bizantin47). Embrionar
In timpul ducelui" Geza, desvinsit sub fiul si urmasul acestuia, Stefan, regele-evanghelizator48 care avea s apeleze la biserica roman si in virtutea legturilor sale de familie, occidentale, statul ungar primea catre anul
1000, o dat cu crestinismul oficial de nuant latin" s'i atributul de regat
apostolic", slujitor al papalittii in aceste prti europene, iar principalele
centre ecleziastice, arhiepiscopale si episcopale, ale noului regat Esztergom,
Veszprem, Kalocsa si deja vechea posesiune a neamului lui Arpad de la Alba
Regia (Szkesfehrvir)49, deveniti resedinta principal a nrni regalitti

15
www.dacoromanica.ro

aveau sg reflecte, de la inceputul veacului al XI-lea incg, precumpinirea

netg aci a civilizatiei apusene, catolice, ai cgrei principali emisari spirituali
erau benedictinii, f.rs a putea fi neglijate, desigur, ping catre secolul al

cu osebire puternice in Ungaria

i la curtea unor Andrei I si Geza I
ale Bizantului.
0 situatie intrucitva deosebit de cele ping aici amintite, din Bulgaria,
Rusia si Ungaria, ne intimping in cazul Serbiei, in sensul unei lipse de strictg
coinciden; g cronologicg intre, pe de o parte, convertirea la crestinism a pgturii conducgtoare locale si aparitia unei ierarhii ecleziastice unice sprijinite
de aceasta, pe de altg parte, intre crestinarea propriu-zisg si afirmarea impetuoasg pe plan politic international" a statului abia creat. Dacg la bulgari,
la rusi si la unguri, intre aparitia propriu-zisg a statului lor si crestinare trecuse relativ foarte puling. vreme, iar procesul feudalizgrii societgtii fusese
trict contemporan cu cel al convertirii, cazul sirbesc este intrucitva diferit:
sedentarizavi definitiv incg inainte de 80050, slavii din pgrvile apusene ale
Peninsulei Balcanice vor cunoaste evanghelizarea, ca s'i bulgarii din zonele
rgsgritene, keg in cursul secolului al IX-lea
asadar cu patru veacuri
inaintea aparitiei unui stat feudal sirbesc , fie cea intreprinsg de Roma,
prin filieri francg, printre croati, la inceputul secolului51
resuscitindu-se
astfel viata cresting si episcopal de pe tgrmul adriatic, cu nu puvine
XIII-lea, ecourile confesionale si artistice
meridional

monumente de facturg preromanicg52 , fie cea a Bizantului, la finele

aceluiasi veac, intre 867 si 874 mai exact spus53, cu episcopate in Ragka si in
Bosnia, in Macedonia si spre Dungrem. Firgmitgrii bisericesti avea sg-i co-

respundg, din secolul al IX-lea ping in cel de al XII-lea, si una de natura

care o si explicg pe cea dintii si care nu era strging de conditiile
geografice particulare ale acestor pgrti sud-est europene , regi" s't duci",
arhonti" si jupani ereditari fiind numerosi si autonomi, cu dinastii locale
independente, in Zahlumja si in Ragka, in Bosnia si in acea Duklja de la
care se vor reclama
pentru mai buna legitimare istoricg" a leggturilor
lor cu Roma
insisi Nemanizii55. Abia coroana regalg trimisg de papa in
1217 lui Stefan Nemanja, devenit astfel PrvovenCani" (Primul Incoronat"), avea sg fie cea care venea sg consacre, in ordinea statalg medieval,
existenta statului feudal pe care tatgl primului rege sirb, celglalt Stefan

politicg

marele jupan din Ragka, mort in 119956 la Hilandarul Athosului

Nemanja
sub numele de monahul Simion
11 intemeiase, independent fa; de Bizany,

incg dintr-al saptelea deceniu al secolului al XII-lea. Mai mult, si ca o

consecint fireascg a acestei recunoasteri politice din partea unui Apus catolic de care extrem de curind Serbia se va indepgrta, in 121.9 imperiul si
patriarhatul bizantin de la Niceea
traversind cunoscuta si plurala crizg a
Imperiului si a bisericii de rgsgrit declansatg de cea de a patra cruciadg
erau aduse a recunoaste, ca un pandant al regatului de sine stgtgtor al Nemanzilor, un arhiepiscopat sirbesc autocefal, desprins din acela bizantin al
Ohridei, avind in fruntea sa pe insusi egumenul de la Studenica, Saya Nemanja, frate al regelui sirb si fiu al marelui jupan intemeietor de stat.
In nu putinele si mult orgolioasele manifestgri ale independentei, exprimind si rolul major pe care era chematg sa-1 joace in Europa de sud-est dinastia nationalg" sirbeascg
in afirmarea de cgtre Stefan Nentanja, incg
de la inceputul extrem al secolului al XIII-lea, a egalitgtii sale depline cu
impgratul bizantin si cu regele Ungariei57, In folosirea in titulaturg a epitetului imperial de autocrator", ce va fi inriurit si asupra textelor sirbesti
de epocg unde se intrebuinteaz pentru domnia suveranilor sirbi verbul menit

sg indice caracterul ei imperial (tarevati")58 , ca si in adoptarea unor

16

www.dacoromanica.ro

modele bizantine pentru unele institutii si practici feudale laice si ecleziastice59, dar si in limpedea subliniere a temeiurilor autohtone foarte vechi si
adinci ale acestui stat feudal sud-slav si ale bisericii sale (mergind de la originea sirbeasci a episcopilor, la liturghia slavg folositg si la inscriptille slavone
de pe frescele monumentelor de secol XIII68), este sigur cg va fi insemnat
foarte mult colaborarea strinsi a primului rege nemanid cu cel dintii arhiefratele su chiar, cilitorit prin Bizant si impregnat de civilizatia
piscop sirb
acestuia, dar constient totodatg de misiunea istoricg a neamului feudal din
care ficea parte , iar aceastg imprejurare, la rindul ei, explicg intrucitva,
prin puterea traditiei, permanenta apropiere dintre autoritatea laici si aceea
religioasg intr-o Serbie medievali care ping tirziu, in veacul al XV-lea, de la
Nemanizi la Brankovki, va avea tendinta, singular g in Europa, a canonizrii
tuturor suveranilor ei61.
.,_
It

Dupg cum li.sam si se inteleag undeva mai sus, unor evenimente de

insemditate fundamental, precum cele pe care le-au reprezentat crestingrile si intemeierile de biserici locale la popoarele slave si turano-slave din

risiritul european, le-au corespuns, in acelasi moment istoric, ctitoriri de monumente repa-ezentative pentru ideologia, scopurile si politicile unor state si ele

de abia niscute. Imprejurarea ci aceste monumente apar in chiar nucleele

genetice ale formatiunilor statale respective, in repdintele de electie

auten-

tice sedes regiae" sau sedes 'regni principales"62 . ale cirmuitorilor lor fi
chiar in preajma anilor in care s-a produs convertirea la cre)ctinism fi intemeierea oficial", recunoscutg de una sau de alta dintre cele doug autoBizantul si Roma ,
rititi spirituale supranationale" ale evului mediu
este o primi trgsituri comuna, pe cit de fireascg, pe atit de usor de dovedit
printr-o simpli aliturare de date.
Cel ce va fi fost monumentul reprezentativ, in once caz grandios pe
scarg europeadi, al primului stat bulgar, uriasa bazilicg regalg", trinavatg,
de la Pliska, aflati desigur in fruntea celor sapte splendide catedrale" ridica
dupg mirturia mai tirzie a lui Teofilact din Ohrida
cate de Boris
si cum ar fi aprins un candelabru cu sapte lumingri"63, era iniltati, intr-un
cu zipeisaj de arhitecturg foarte specific, de sintezg bizantino-orientalim
diri masive, de piatrg ingrijit lucratg, severe si extrem de monotone dacg
judecgm dupg urmele lor, ce puteau fi si palate" ale hanilor pggini de

felul lui Krum" , in insusi centrul nord-est bulgar al acestei autorifiti

politice balcanice de datg recentg, cindva in vremea lui Boris-Mihail sau

a fiului su Simion, intr-a doua jumitate a secolului al IX-lea cind are loc
crestinarea bulgarilor de care vor fi fost direct legate atit baptisteriul cit si
atriumul cu doug portice de aci (si unul si celglalt necesare botezirii noilor credinciosi)", cu refaceri dupg secolul al X-lea67, cronologia ab-

soluta a fazelor sale constructive fiind Inca incertg; sigur este insi -faptul cg Fig. 1

monumentul reproducea un tip arhitectonic antic ce nu mai era la modg

in Bizantul epocii68, dar care era nu mai putin foarte grgitor, aici in nordul
Peninsulei Balcanice, pentru continuitatea pe care o reprezenta, fie, poate, in
sensul cel mai propriu al cuvintului
pain folosirea strucmrii unei bazilici
paleocrestine justinianee aflate pe aceleasi locuri69

, fie in mod ideal

numai,

trimitind spre epoci ilustre ale antichititii, cea elenistici, cea romana sau
cea bizanting timpurie, de care politic si spiritual vor fi vrut sg fie legati con-

ducgtorii unui tingr stat format prin conglomerarea unor triburi ping de
curind pgine si migratoare78. Epoci ce cunoscuserg, adgugim, tot pe aceste

17
www.dacoromanica.ro

meleaguri, cu mai bine de trei veacuri in urmg mai cu seamg, inflorirea

aceluiasi tip arhitectonic care, in mai multe exemplare identice, apgrea la
Pliska, algturi de abia pomenita mare bazilicg, in vremea imediat urmg-

toare crestingrii, mgrturisind pe plan monumental, cum foarte judicios s-a sugerat, obisnuitul zel al convertirilor specific unui asemenea moment din

viata spiritualg a unui poporn. In aceeasi epocg, spre 900 sau, mai curind,

In primii ani ai veacului al X-lea, tic= in vremea lui Simion, in noua

resedintg de la Preslav legatg de etapa cresting si slavg a vechii culturi bulgare

tot mai mult contrapusg celei pgine i turanice intruchipate de

invecinata Pliska , era ingltat cel de al doilea monument reprezentativ

al epocii, asa-numita bisericg rotundg" sau auritg". Edificiu somptuos
singular al unei epoci in care conducgtorul feudal bulgar crescut la Constantinopol, protector al misionarilor bizantini Clement i Naum, era incoronat ca basileu" sub zidurile Bizantului de catre insusi patriarhul acesFig. 2 tuia72, in timp ce succesorul su imediat i vedea recunoscutg o calitate
imperial g pe care Bizantul nu o acceptase ping atunci decit in cazul lui

Carol cel Mare73, biserica circular de la Preslav era, foarte probabil, capela
princiarg a capitalei Bulgariei; cit despre reluarea, la inceputul secolului al
X-lea, in vremea maximei puteri a primului stat bulgar, a unui plan si el
de traditii romano-bizantine74
plin de cunoscute semnificatii in privinta
spatiului central, ggsit algdatg la Ravenna secolului al VI-lea i, mai recent, in

Aachenul sfirsitului de secol VIII, spatiu corelat de medievali cu ideea

unei puteri centrale atotstgpinitoare i impZriale" , ea a fcut posibilg

ingltarea unui lgcas de exceptie, cu linii si volume miscate, cu o decoralie
i strglucitoare, reprezentatg mai ales de incrustatiile
bogat
cu
ceramicg i piatrg coloratg
ale unor coloane i cornise de marmurg, dar
si de o sculpturi precumpgnitor zoomorfg, ca repertoriu, i in relief Malt,
Fig. 3 ca tehnicg a cioplirii75, situatg asadar la o distantg apreciabilg de clasicismul" constantinopolitan al vremii, dar foarte aproape de ceea ce va fi fost
sensibilitatea i estetica unor slavo-bulgari ce nu uitau, la citeva decenii de
la crestinare si la nu prea multg vreme de la sedentarizare, unele elemente
specifice fastului policrom din arta nomazilor de stepg.
Aceeasi tendintg vditg. spre un decorativism colorat si exuberant,
corespunzind unei sensibilitgti slave si contrastind cu mai sobrele canoane ale
i ea pgtrunsg treptat, nu mai putin, in vremea bazileilor
artei bizantine

Macedoneni, de un decorativism de sorginte oriental , intilnim, ceva

mai bine de un veac dupg ctitorirea celor doug monumente bulgare, in
Rusia primei jumgtiti a secolului al XI-lea, la biserica Sf. Sofii din Kiev.
Urmind cronologic i foarte indeaproape unui prim vast monument de zidm

din aceeasi cetate de pe malul Niprului, mentionat pentru anul 989 in cronica rusa, strict contemporan asadar cu anii convertirii rusesti i ai cgsgtoriei cneazului Vladimir Sviatoslavici cu sora bazileului bizantin Vasile al
II-lea
avem in minte biserica kieviang trinavatg' a Maicii Domnului, sau
Desiatinnaia", ingltatg de mesteri din Imperiun, cea care acrpostea si o parte
a mult veneratelor moaste ale martirului-episcop de Roma, Clement, aduse
din bizantinul Chersones, desigur in mod simbolic i in scopuri de propagandg
legate de crestinarea supusilor si si de ideea continuittii spirituale kieviene
fatg de Bizant, de catre Vladimir el insusim
lgcasul cu hramul bizantin
al Sf. Sofii, cel mai mare monument religios al Rusiei vechi, incepea sg fie
construit in 1037, exact in timpul intemeierii mitropoliei bizantine de Kiev,
cea de care edificiul se va lega nemjlocit. Cu planul su cruciform, maiesmos

18
www.dacoromanica.ro

amplificat cu cele cinci nave incheiate cu tot atitea abside si incununate de

numeroase cupole, cu galeria deschisa initial pe trei parti, aceasta biserica
ce constituia podoaba domniei lui Iaroslav Vladimirovici, fiul i urmasul Fig. 4
crestinatorului Rusiei, ti gasea modelul precis in ceea ce priveste arhitecnu mai putin, partial, pentru mozaicuri i pentru fresce
tura
in Constantinopolu179 unde, cu cirva timp inainte, solii lui Vladimir i marturisisera admiratia pentru bogatia neobisnuita a bisericilor88; asadar in chiar
Bizantul legaturilor imperiale ale unui mare cneaz de Kiev a carui domnie
insemna aici trivanful definitiv al crestinismului, al organizarii oficiale a
bisericii locale si al puterii princiare ce adusese in jurul scaunului cnezial paminturile ruse si zdrobise
cu doar un an inaintea ridicrii lacasului Sf.
Sofii si pe chiar locul tnlrii ei81
invadatoarele hoarde pecenege carora
le cazuse jertfa, sase decenii mai devreme, la capatul campaniei sale din
Bulgaria, bunicul lui Iaroslav, cneazul Sviatoslav.

Cu o decoratie n mozaic in partea-i central, datorata unui atelier

bizantin i datata intre 1043 si momenrul primei sfintiri din 1046, cu o alta,

in fresca, legata de un atelier bizantino-rus si apartinind aceleiasi epoci, in

ceea ce priveste nava principal, si anilor dinaintea celei de a doua sfintiri din 1061 sau 1067 pentru navele laterale82
insa cu un program hotalit tot in timpul lui Iaroslav cel Intelept , nu mai putin dominata de o
adevarata si, am spune, neofita obsesie" a simbolului crucii
vizibil in
decoratia parietal a interioara, ui mozaic si fresca, in aceea, de caramida, a
Tatadelor sau in cea, in maxmura, a sarcofagului ctitorului
biserica Sf.
Sofia vorbeste de la sine parca despre semnificatia sa de lacas, reprezentativ prin excelenta, al unei epoci de adinci preschimbari pe planul civilizaiei
si pentru locul istoric al intemeietorului su in aceasta
faz a esentiala a vechii culturi rusesti. Frescele cu limpezi aluzii iconografice la foarte recenta crestinare a Rusiei kieviene83, cele din nava centrar
Cu reprezentarea, atit de bizantina, a marelui cneaz si a familiei sale"
legate matrimonial de importanti suverani feudali din acea Europa central, apuseana si de miazanoapte spre care si din care Kievul trimitea si
primea soli si calugari, negustori si poate chiar arti5ti85 , cele din navele
laterale extreme inchinate unor cunoscuti sfinti militari sau cele
tinind
de ciclul protoevanghelic
ale diaconiconului, referitoare iari, aluziv,
la personalitatea lui Iaroslav Vladimirovici86, marturiseau, ca si somptuoasele mozaicuri de aici, nu numai nuantate cunostinte teologice care vor fi
fost specif ice unui der cultivat87 ce slujea in impunatoarea biserica (qi in
primul rind, se pare, presbiterului Ilarion, sfetnicul lui Iaroslav i primul
mitropolit kievian de origine rusa88), ci 5i vointa acestui cneaz pravoslavnic
si "data= de legi dupa model bizantin
si care acceptind suprematia crestina a imparatului din Constantinopol se considera nu mai pupil pe sine un
suveran absolut independent89
di a marca prin ctitoria sa, deopotriva,
legatura ecleziastica si artistica cu Bizantul ce oferise modelul ideologic"

al Sf. Sofii kieviene", dar si autonomia sa deplina, caracterul slay, rusesc,

al civilizatiei pe care o patrona, tradat dealtminteri si de o serie de trasaturi particulare, nebizantine, ale monumentului in discutie, mergind de la
combinarea mozaicului cu fresca, pina la bogtia ornamentala neobisnuita a
interiorului si a exteriorului lcasului91.

ridicarea unui asemenea tip de monument, inspirat din prototipuri

vestite, din Bizantul imperial, aducea cu sine pentru ctitod si un soi de
legitimare" politica in mentalitatea medieval a a acestor parti de lume, o
confirma, tot in Rusia primei jumatati a secolului al XI-lea, cazul unei alte
19
www.dacoromanica.ro

biserici ce a precedat cu putin in1rii celei a lui Taroslav din Kiev. Ne referim la lcasul cu hramul Spas Preobrajenski din invecinatul Cernigov
mentionat in cronica rusa ca existent in anul 1036, dar sigur ceva mai vechi
decit aceast dat, riclicat, se pare, prin. 1030-103192 , la care regsim
jocurile de ctimid pe fatade, cu numeroase cruci astfel compuse, pavimentele cu mozaic in medalioane sau galeria dominind spatiul interior, aceleasi elemente ce puteau fi intilnite la biserica kievian a Sf. Sofii dup
1037. Venind dintr-un acelasi model bizantin aulic pe care il prelua
aceasta din urm, biserica din orasul de pe malul Desnei era ctitoria unui
cneaz d Tmutarakan i Cernigov, Mstislav Vladimirovici93, pe care cronicile l-au consemnat nu numai ca frate al lui Iaroslav cel Intelept, ci
ca un rival politic al acestuia, lui datorindu-i-se dup 1024, deci tocmai
prin vremea cind bnuim c se ridica monumentul din Cernigov, temporara rupere in dou a tinuturilor kieviene, de o parte si de alta a Niprului, pe al crui trm sting se intindea cirmuirea lui Mstislav Oda* la 1036,
anul mortii si al ingroprii sale in biserica Spas Preobrajenski, mentionat
intii, tocmai cu acest prilej, de Povestea vremurilor de demult". Dincolo
de inrudirile stilistice evidente
rspunzind parc, foarte plastic, chiar
apropiatei inrudiri de singe a ctitorilor
ale acestor cloui monumente rusesti din secolul al XI-lea, cele mai vechi pstrate in prtile Kievului
Cernigovului, sensul lor in conturarea unor suprematii politice locale ne
apare evident, dup cum, vom vedea, ecoul lor in arta ruseasc a epocii
imediat urmtoare trebuie s fi tinut de un prestigiu cultural si de unul politic
deosebit, pe care le-au pstrat in Rusia premongol deceniile . scurse intre
crestinarea din timpul lui Vladimir Sviatoslavici i sfirsitul domniei lui
Iaroslav cel Intelept.

In exact aceleasi decenii, imediat premergtoare i urmtoare inceputului mileniului nostru, in tinuturile panonice unde triburile nomade maghiare, mnc preocupate de incursiuni in teritorii vecine $i mai indeprtate,
merseser nu mai putin de-a lungul veacului al X-lea spre o anume cristalizare stata1. desvirsit abia sub domnia lui Stefan cel Sfint, opera de
evanghelizare patronat de papalitate si de acest energic suveran apostolic"
a fost intovrsit, in chiar centrul geografic al puterii acestuia, la Szkesfehrvr
ce nu era decit strvechiul Aquincum roman asezat la incrucisarea unor importante drumuri europene, dinspre centrul continentului
spre Balcani i Constantinopol, de la Kiev spre Italia94 , de ridicarea unei
impuntoare bazilici cu hramul Fecioarei Maria, lcas ce inaugura programatic in chiar epoca crestinrii ungurilor, in prima treime a secolului al
XI-1ea95, sirul marilor edificii religioase 'de zid ale regatului arpadian. Monument de prestigiu ce va fi el insusi in secolul ctitoririi sale, ca i in cel
urmtor, izvorul principal al prosperittii si al privilegiilor cettii ce-1 adpostea98, bazilica de la Alba Regia
inc comentat in ceca ce priveste
structura-in, dar oricum tinind de un orizont de arhitectur occidental, romanic, rspindir aci mai ales prin clugrii ordinului benedictin
chemat, tocmai prin originea sa venerabil, prin legtura cu un ctitot de
la care se vor revendica toti regii urmitori, s aib in istoria primelor secol
de existent ale regatului maghiar o insemntate cultural, ideologic mai
ales, de prim ordin, nici trecerea noii resedinte de la Esztergom, catre
1100, pe cel dintli loc al asezrilor urbane ale Ungariei98 neputind-o umbri,
mult vreme, asa cum vom vedea mai departe. Dup cum iarsi un rol
eminent, de data aceasta intr-o alt istorie medieval est-european, aceea a
joace monumentul cel mai reprezentativ al unei vechi
Serbiei, era menit

, era

20
www.dacoromanica.ro

anume din Ragka, insasi mima geografica si politica a te-,

civilizatii de aici
ritoriului slavilor rneridonali din partile apusene ale Peninsulei Balcanice99
care este biserica, iarasi cu hramul Maicii Domnului (Bogorodica) de la Studenicam, inaltata in ultimele doua decenii ale secolului al XII-lea, intre 1183

1196, de catre cei ce aveau sa fie foarte curind principalii eroi" ai in-

temeierii regatului independent si bisericii autonome a Serbiei, Stefan

Saya, anume cel dintii suveran incoronat al acesteia i primul ei arhiepiscop.;

Chiar daca din timpul cirmuirii tatlui celor doi frati Nemanja, marele
jupan Stefan, lacasuri precum cele de la Kurgumlja si de la Djurdjevi Stupovi

putusera marturisi, in deceniile al saptelea si al optulea ale secolului al

Xrl-lea, insotirea imei independente efective obtinute de sirbi fa; de Bizanv cu ctitorirea unor monumente proprii, abia biserica manastirii Studenica
de tipul unei nave cu cupol in a carei arhitectur i sculptur
ecourile romanicului italo-dalmatiol, cultivat de benedictini indeosebi, se Fig. 5
intilneau, chiva ani inainte de 1200, cu cele ale iconografiei bizantine i k
a carel pictura mural, monumental hieratic, inceputa catre 1208-1209,
se resimteau nouttile faya de intreaga traditie a artei Bizantului comnen102
marca asa cum se cuvenea intrarea Serbiei intr-o ordine ideologica si politica a sud-estului european, printr-un rege unit matrimonial cu Anghelii
Comneni imparatesti, dar si cu dogii venetieni din neamul Dandolo, printr-un inalt prelat aflat in contacte, deopotriva, cu monahii de la Athos, cu
clerul patriarhal ortodox de la Niceea, dar si cu cel catolic de la Salonic
si din Constantinopolul latin.
legtura acestor dou personaje politice si
culturale de exceptie din cea de a doua generatie a Nemanizilor cu monumentul de la Studenica a fost programatic i determinana pentru rolul celui
cel atit
din urna, o dovedeste intreaga influena pe care a avut-o Saya
de apropiat prin singe i ideologie de persoana suveranului
asupra programului iconografic al bisericii principale de aici, influenta \radia, intre alcu
tele, in rolul acordat Sf. $tefan103, cel ce dadea nu numai numele
semnificatie de maiestate bizantin
care avea a fie adoptat de catre toti
suveranii din Serbia propriu-zis, din Bosnia si de pe valea Moravei pita
in secolul al XV-lea, dar si cel ce era patronul statului si al puterii regale
din Serbia nemanidlm.

Dac ar fi a incercam acum, dup ce am constatat o prim. tasatur

comuna fieareia dintre ctitoriile amintite ale rsritului european din secolele IXXII
armme aceea a contemporaneitatii si a raporturilor lor
directe cu monumente i personaliati majore ale inceputurilor vietii statale
si ecleziastice ale popoarelor de aici
deslusim o ala, o a doua, trasatura
de .unire intre ele, cea mai legar de rolul precurnpanitor al vizualului, intr-o epoca precum aceea a evului mediu timpuriu cind se plaseaza Itoate
aceste monumente, ne apare, desigur, cea a fastului. Un fast care gaia de la
sine despre rolul i locul, despre puterea si bogtia unor ctitori ce se voiau
adesea aproape egali cu imparatii bizantini
cirmuitori ai unei lumi de fabuloase somptuoziati i bogatii, a carei pecete a fost fundamentar, si in
aceasta directie, asupra slavilor est- si sud-est europeni
ca i cu purtatorii
coroanei imperiale a Occidentului, a unor crestinatori" de popoare ce trebuiau s marcheze, prin nobletea materialelor, prin acuratetea deosebia a
realizrii artistice i tehnice a lcasurilor de cult, ridicate a doua zi dup convertire si catre care priveau, ca la un simbol stralucitor al noii credinte, toti
supusii, ascrucea pe care ei
intrati in familia" suveranilor medievali ai
21
www.dacoromanica.ro

i monumentele lor veneau a o reprezinte in istoria tinuturilor

respective, fapt consemnat de contemporani si de urmasi intr-un mod ce ne
face a fim siguri c era o realitate de toti sim;it i impra'sit, c tit=

Europei

de chiar mentalitatea colectiv a acelei epoci din jurul anului 1000.

Dac nu stim mai nimic astzi despre cum va fi artat marea bazilic,
dar pe care avem motive s o bnuim bogat
decoraa de vreme ce palatele invecinate erau, se ;tie, impodobite la ceremarmura cokarea lui Boris-Mihail cu fresce precum cele din Bizant105
nelor si a placajului paramentului interior, incrustatiile Cu ceramic pictat,
sticla i pietrele colorate aktuind cindva mozaicuri, detaliile sculptate, mai
ales la cornise, ale bisericii rotunde" de la Preslav
aceeasi, foarte probabil, cu asa-numita de contemporani biseric auritr, ridicat de Simion, ele
care vorbea in 908 o insemnare olluareasc106, ne indrepatesc cu
credem c ele se integrau intru totul unui aceluiasi peisai ce va fi fost impregnat de un anume fast usor barbar, foarte colorat i oricum purtind o
pecete de bizantinism, pe care-I evoca tot la inceputul secolului al X-lea,
in Sestodnev-ul su, cart-urarul bulgaa- loan Exarhul, atunci cind varbea de
mretia edificillor din orasul exterior, decorate, intre altele, cu zugrveli
cu lemn sculptat", dar mai ales
i in nota hiperbolic obisnuia a cro-

zis regalr, de la Pliska

nicarului medieval , de sentimentele cltorului venit de departe (even-

tual, cum s-a incercat o interpretare a textului, un necrestin), ptruns in incinta interioar a resedintei de pe riul Tioea i uimit de frumusetea vzut
asociat de indat cu mretia noii credinte ce cuprinsese Bulgaria: ....dud
inta in orasul interior si cind vede palatele Make si bisericile bogat Impodobite pe dinafar cu piatr, lemn i zugrveal, iar pe dinuntru cu marmur, aram, argint i aur, el nu stie Cu ce a le asemuiasc fiindc n-a vzut
niciodaa asemenea lucruri in tara saa 1".
precum cel de auIn cazul biserkii rotunde de la Preslav, un epitet
ritr dat de un contemporan, asociat cu descoperirile arheologice ce ne-au
adus In fat, in ultima jumtate de veac, imaginea une reale bogtii a ornamentrii edificiului, ne ingduie s refacem cu ochiul mintii fastul acestei
princinale ctitorii a cirmuitorului bulgar in vremea cruia statul slay din nordestul Peninsulei Balcanice ajunsese la maxima inflorire.

Privind acum ctre cealalt lume slav, rsriteang., a Rusiei din secolul imediat urmtor, vom constata c, mai ample si mai precise decit cel din
Bulgaria secolului al X-lea, textele ce se refea la edificiul cu mult cel mai
insemnat al Kievului veacului al XI-lea, biserica Sf. Sofia, cer si ele o asociere neanrat cu realitatea pe care pin azi istoricul de art o poate surprinde. Cronica bine stiut sub numele de Povest vremennih let" ne informeaz laconic c, in anul 1037, Iaroslav Vladimirovici a imnodobit (biserica Sf. Sofia
n.n.) cu aur, cu argint s cu vase bisericesti"108
in timp
ce pentru contemporana biserk Spas Preobrajenski din Cemigovul invecinat,
desi o mentioneaz, nu face decit
evoce anecdotic dimensiunilelo
dar
abia cercetarea nemijlocit a monumentului kievian
ca si in c-azul de la

Preslav, ba chiar cu mult mai mult, mai precis dectt acolo

ar putea
sugera atmosfera somptuoas a principalului lcas de cult al Rusiei indat
dup anul 1000.

Aidoma disparutei biserici a Decimeia, decorat cu marmur, norfir,

mozaic i fresce de inspiratie constantinopolitan inainte de amintita datllo,

cea pstrat

i purttoare a hramului Sf. Sofii aducea in scinteierile multicolore, cu tonuri intense si cu nuante subtile, ale mozaicurilor, dominate de fon-

22
www.dacoromanica.ro

dul de aur pe care se contureaza Fecioara orant din absida centrala.

mozaicuri la care a trudit un intreg atelier condus, se pare, de un artist venit
din chiar capitala Imperiului si alcatuit din mesteri stiutori ai artei provinciale bizantine, cu unele arhaisme regasite pia in Beotia veacului al XI-lea
si care putean fi mai usor receptate de un mediu nou, precum acela rusesc
abia crestinatill , ca si in frescele ce continua logic, iconografic si estetic,
pe cele dintii sau in admirabilul decor in marmura, atit cel parietal astemut
in fisii verticale alterninde cu zone de mozaic, cit si cel al balustradelor si mai
ales

cel

al

sarcofagului ctitorului

pies a

de inspiratie

antica, con-

sunind cu atmosfera de clasicism" macedonean, decorar a cu motive animaHere cu sens simbolic crestin si cu altele, vegetale, regasite in sculptura parapetelor si in benzile decorative ale frescelor112 , tot fastul unui Bizant aulic
si imperial; un Bizant a carui mostenire fusese hotaritoare, politic si ideologic, si tot timpul manifesta vizual in timpul unor Vladimir Sviatoslavici si
Iaroslav Vladimirovici
fondatori ai celor doua monumente kieviene de
exceptie, ridicate de-a lungul citorva decenii indata dupa crestinarea rusilor

, mostenire care tot mai mult, in secolul al XII-lea, se va preschimba in

sens local, pierzind din eleganta si rafinament ceea ce dobindea in vitalitate

si, pe alocuri, in folclorica. spontaneitate113.

Daca fastul celor doua monumente rusesti ale primei jumatati a secolului
al XI-lea era remarcabil
Lar ce!, exceptional, al bisericii Sf. Sofia este
evident pina. astazi , ilustrind amplu si stralucit ceca ce laconismul cronicii kieviene din secolul al XII-lea nu facea decit sa sugereze, cazul unui
avem in end marea bazialt monument est-european al acelorasi vremi
lica de la Alba Regia Inaltata in timpul convertirii maghiarilor
se prezinta exact invers, doar zidurile descoperite de arheologi stind marturie pentru amploarea unui edificiu de cult pe care, in schimb, ne lasa sa-1 intregim
cu imaginatia un izvor iarasi din veacul al XII-lea, Vita Sancti Stephani
regis", redactat in vremea si din ordinul lui Coloman I de episcopul Hartvic.
Biograful regelui crestina.tor" al Ungariei arpadiene
autor demn de incredere, intemeiat pe cercetari proprii privind momentul canonizarii, din
1083, a primului suveran apostolic" maghiar, dar si pe felurite izvoare dintre
care legenda majora" si aceea minora" a lua, $tefan cel Sfint114
ne vorbeste pe larg in cel de al doilea deceniu al veacului de dupa 1100, intr-un
intreg capitol al lucrarii sale, de edificiul inaltat de fiul ducelui" Geza
in ipsa regalis sedis civitate qUae dicitur Alba, sub laude et tytulo Virginis",
anume o famosam et grandem basilicam, opere mirifico", cu podea de marmura (pavimento tabulis marmoreis strato"), cu innumerabilia palliorum,
paramentoruan et aliorum ornamentorum,", cu un ciborium arte mirabili supra Christi mensam erectum", cu piese liturgice in aur b'atute cu
pietre pretioase (tabulas circa altaria plures, auro yurissimo fabricatas, lapidum series preciosissimorum in se continentes"), adapostind totodata vase de
cristal, de aur si argint (omni genere vasorum cristallinorum, onichinorum aureormn, argentorum pleniter refertam") ca si
unic exemplar
de arta Oda astazi pastrat ad
acel celebru sarcofago candidi marmoris"115
asezat in bazilica si menit trupului regelui ctitor116 ingropt in anul 1038 in
centrul monumentului su (in medio domus")117.

Desigur, nimic nu ne poate impiedica, fie cloar si in treacat, a face o legatura intre sirul de atribute sompruoase si de epitete rasunatoare pe care
episcopul-cronicar le gaseste dupa aproape un secol pentru a sublinia, potrivit
canoanelor medievale ale scrierilor de acest fe!, splendoarea ctitoriei eroului

23
www.dacoromanica.ro

intr-un text amintind el insusi,

stgpinitor de succesiune carolingiang
parcg, de cel al lui Eginhard inchinat capelei de la Aachen , i ceea ce stim
din izvoare, dar mai ales gratie pieselor de argintgrie maghiarg (podoabe i arme investigate pe cale arheologicg), despre preferinta de inteles in lumina
unei estetici nomade orientale
argtatg de cglgretii unguri, abia veniti din
stepele nord-pontice, pentru culorile scinteietoare, pentru bijuteriile i stofele
de prey, de-a lungul intregului veac ce a precedat ingltrii bazilicii de la Alba
Regia, veac plin de incursiuni maghiare in Europa de apus i meridional, dar
si marcat de rgsungtoarea victorie din 955 a lui Otto I asupra acelorasi maghiari, urmatg, la citeva decenii numai, de crestinarea in sens latin a descendentilor migratorilor lui Arpadiik

Din pgcate, din tot ceea ce este amintit de Hartvic ca putind s fi

contribuit la fastul orbitor al bazilicii lui Stefan I s-a pgstrat o singurg
pies, deja amintitul sarcofag din calcar de Buda, evocind un prototio antic
Fig. 6 roman, ca i acela, abia mentionat i cvasi-contemporan, din biserica Sf. Sofia
din Kiev, cu care cel de la Alba Regia se inrudeste stilistic intrucitva, ceca ce
a putut chiar conduce la presupunerea unei anume inriuriri a exemplarului din
Ungarla asupra celui din Rusia119 in deceniile in care una din fiicele lui Iaros-

lav cel Intelept, Anastasia, devenea sotia regelui maghiar Andrei 1, apropiat
succesor al lui Stefan ce! Sfint. Cu o iconografie i cu o ornamenticg ce vorbese
din plin despre ambianta fastuoasg, veneto-bizanting120, a atelierului ungar
in care a fost cioplit acest exemplar de artg funerarg medieval, cgtre 1040
se pare, pentru mormintul crestingtorului" ungurilor, impodobitul sarcofag de la Szkesfehrvr
firesc de conceput intr-o ctitorie regalg arpadiang ingltat in chiar timpul activitgtii misionare a benedictinilor sositi

direct din sau numai orientati cultural catre o Italie in care Bizantul era
incg. atit de prezent In jurul anului 1000 si catre o arta romanicg ce avea
sg cuprindg treptat, in secolul al XI-lea, tinuturile stpinite de suveranul de
la Alba Regia, ping la cealaltg Alba, cea din sudul Ardealului
venea
incununeazg aevea senzatia de noblete si de boggtie pe care bazilica lui Stefan

cel Sfint o va fi trezit in cei ce o admirau in chiar secolul taltrli ei, ca

in cel in care Hartvic ii dedica un intreg capitol al scrierii sale.

Aurul ce va fi poleit cupola bisericii de la Preslav si pe care-I amintea

si loan Exarhul, acel aur evocat, pentru strglucirea podoabei parietale si a
vaselor liturgice, in cronica ruseasc si in textul episcopului din Ungaria in
leggturg cu bisericile de la Kiev si Szkesfehrvr, marmura care stim
iargsi din tete, dar si din mgrturii materiale
c a ornat fiecare dintre
aceste Ig.casuri din Bulgaria, Rusia si Ungaria secolelor X si XI
acelasi
aur i aceeasi marmurg care vor stgrui obsedant, probabil si pentru valoarea
lor simbolicg, in amintirea unui Gavriil Protul atunci eind va lau pana
scrie despre ctitoria din Arges a lui Neagoe Basarab, o jumgtate de mileniu mai tirziu
reapar, i faptul nu este deloc tntimplgtor, in ceca ce
a fost prin excelentg monumentul princeps" al Serbiei secolelor XII si XIII,
biserica Maicii Domnului de la Studenica.

Prescele initiale, datate 1208-1209

deschizind aici istoria picturii
medievale sirbesti, la fel cum viata ctitorului Studenicgi, scrisg de primul
egumen de aici, inaugura vechea literaturg sirbg121
picturi murale asternute pe un fond de galben-aur, datorate unui artist grec sau chiar din Constantinopol adus de Savia Nemanja122, ce voia si in acest fel s imite pentru
stpinitorul din Ragka strglucirea i aspectul unor mozaicuri bizantine venerabile si celebre de la Constantinopol, Salonic si Ravenna, printr-un procedeu

24
www.dacoromanica.ro

1,,

r.

Lu

A'

..-.
-....--.
.

-,c,,,,,k-ri44.-- -

'F.

4-' Q....k1

=IF

'

'''

.
6

p.,,

-....r. ."
o

,.-

'*".

v5,414

, ,

"

V". Nr11:41X
-72*.i, .,.. 4. r

.... 411, ,

'

tb.4110...
..17

II,:

alloo ,-.
re.
.1;14'

'

s,
.1

;0! 7.

- -.

4,'7Iftr

-Ofr4W

4-

41149,7

\--r"

46.

N. ISKA. Marea bazilicA. Vedere generala a ruinelor.

PRESLAV. Biserica rotundA. Naos. Vedere generala.

t.

'

,
.

-:-

,t

A.

..
www.dacoromanica.ro

P..

'
_

t- t,-;

;d
rt,

IL.,

L:

c-'
^

yob,

iv-2-71/444

3. PRESI.AV. Biserica rotundit. Vedere exterioarrx spre atrium.

I. 1:IF.V. Biserica Sf. Sofia. Vedere exterioara clinspre est.

www.dacoromanica.ro

<

STL'DENICA. Biserica Maicil Domnului. Vedere a portalulul

eti ace1a0 nume.
SZEKESFEHERV.A.R.

Vedere laterald.

Sareofagul

zis

al

www.dacoromanica.ro

regelui

Stefan".

7. CURTEA DE ARGES.
Biserica SI. Nicolac.
Vedcre exterioara.

iroill{1,111111111t111.1110:!t

S. RADAUTI. Biscrica SI. Nicolac.

Vedere exterinarti.

www.dacoromanica.ro

ce avea sa fie preluat

aplicarea de foaie de aur
la multe biserici inahate in secolul al XIII-1ea123, capatau in chip evi-:
dent si un sens extra-estetic. Ca si marmura alb ce innobila
intr-o
Serbie ce construise pina atunci, si ce avea s construiasca precumpanitor
aceasta biserica ctitorie code atunci inainte, doar n piatr i caramida
lectiva a primilor Nemanizi (sa nu uitam ca peste nu multa vreme acelasi
Sava avea s aduca din Constantinopolul cu care intretinuse numeroase relatii ecleziastice, mesteri taietori in marmura, alaturi de zugravi, in ctitoria
si el foarte costisitor

sa de la 2i6a124), ele veneau in fapt sa confirme, prin stralucirea i continutul lor, o imprejurare ctitoriceasca particular: aceea c atit marele jupan
Nemanja, cel ce a zidit Studenica unde avea s se calugareasca, daruind-o
cu icoane si vase de prey, cu carti i odajdii luxoase despre care
foarte

laconic din nou, dar mai putin expresiv pentru o anume psihologie participativa" a autorului125
ne vorbeste biografia-i scrisa de chiar fiul sau,

egumenul aceleiasi Studenica si arhiepiscopul Serbiei, Sava126, cit i acesta

din urma, el insusi, alaturi de regalul su frate $tefan, marcind In propria

lor tarsi' un moment cultural extrem de bizantina, am spune chiar aulic constantinopolitan
ca un fel de ilustr justificare de care par a fi avut nevoie
toate inceputurile politice medievale din Europa rsriteana
tntelegeau,
exact asa cum o facusera la timpul si la locul lor un Boris-Mihail, dar mai
ales un Simion, in Bulgaria, un Vladimir, dar mai ales un Iaroslav, la Kiev,
sa invaluie in splendoarea materialelor pretioase si a culorilor scinteietoare
monumentul ce trebuia s. le perpetueze amintirea i la a carui imiiodobire
ei, plini de munificent aproape imperial, puteau convoca mesteri din Constantinopolul cel datator de masura artistica si de legitimitate

*
Era In ordinea fireasca a lucrurilor ca fiecare dintre aceste monumente
ale caror moment de inaltare, amplasare in spatiu i bogat podoab se aflau
intr-o legatur atit de strinsa cu triumful, aici, al crestinismului, cu intemeierea statului feudal si a bisericii sale, s aib, in calitatea de cel mai insemnat
laca s al aceluiasi stat, functii bine precizate i cu un caracter eminent, ceea

ce ar constitui cea de a treia trstur care le leag Inca o data: cele de

locuri de incoronare, de charismaticg ungere" a suveranilor ctitori fi a urma-

silor lor, locuri de ingropgciune pentru membrii dinastier abia inchegaie,

uneori sedii ale celui mai inalt ierarh al rgrii fi, implicit, ale institutiei de el
reprezentate fi legitimate, o data mai mult, in ochii credinciosilor, de relicve,
adgpostite in asemenea lgcasuri, ale unor episcopi sau suverani glorificati prin
texte fi imagini artistice.

Din nou cele mai indevrvate, In timp, ctitorii din, seria ndastr, cele din
centrele politice si culturale ale primului stat bulgar, ne ofera datele cele mai
putin sigure in acest sens; ele permit totusi sa se banuiasca faptul c in marea
bazilica de la Pliska se vor fi savirsit, cu un fast aulic potrivit dimensiunilor
monumentului, toate importantele ceremonii ale curtii unui
monument a carui insemnatate era
sau c biserica rotunda de la Preslav
subliniat i de faptul c ridicarea sa a stat sub privigherea unui demnitar,
fusese un lacas al curtii lui Simion unde va fi slujit in
un cartophy/ax128
secolul al X-lea, pentru suveranii bulgari, patriarhul a crui biserica se esea
in aceeasi oficial resedinta129. La Kiev, unde o ctitorie a noului Constantin"
al cronicii ruse care era Vladimir Sviatoslavici130 adapostise multa vreme parte
din relicvele sfintului Clement Romanu1131, biserica Sf. Sofia avea

25
www.dacoromanica.ro

posteasca in schimb mormintul ctitorului ei, Iaroslav Vladimirovici

cel numit
in chiar secolul al XI-lea, intr-un grafit de aici, cu imperialul titlu de lar" 132
ca si pe cele ale unor urma5i i mari cneji ce i-au succedat Oda la mijlocul secolului
al XII-lea de la Vsevolod Iaroslavici j Rostislav Vsevolodovici, la Vladimir
Monomahul 5i la Viaceslav Vladimirovici
dupa cum la Cernigov, bise-

rica Spas Preobrajenski era necropola fondatorului ei, Mstislav Vladimirovici, ca 5i cea a nepotului su de frate, Sviatoslav al II-lea Iaroslavici133
fiul ctitorului bisericii Sf. Sofii din Kiev , precum $i a multor cneji locali
din veacul al XII-lea; revenind la abia mentionata biserica kievianO, trebuie spus
ca ea era in chip sigur i sediul inaltului ierarh ecleziastic a carui apartie fusese

strict contemporana cu ridicarea bisericii, fapt pe care-I 5tim gratie cronicii

ruse ale carei mentiuni pentru anii 1036-1037 numeau chiar rica5u1
tropolia" 134.

primul monument in piatra al

In cazul bazilicii de la Alba Regia
Ungariei medievale, marcind un moment cu totul nou, fara legatura directa
cu cel reprezentat, un secol 5i jumatate inainte, n Panonia, de laca5uri de zid
datele izvoarelor,
precum cel de la Zalavr din epoca unui Pribina135
mult mai abundente, ne ingaduie s aflarn c edificiul unde intre 1038 5i inceputul secolului al XVI-lea au fost savtr5ite nu mai putin de treizeci si
5ase de incoronari regale136, i5i datorase aceasta cinste, rangul de autentic
centru sacral, faptului c aici fusese ingropt insu5i cre5tinatorul" ungurilor,
Stefan cel Sfint; 5i chiar daca laca5u1 de la Szkesfehrvr nu avea s devina
oficial" necropola regala decit in timpul lui Coloman I, patronul amintitului episcop Hartvic, a5adar la sfir5itul secolului al XI-lea 5i la inceputul
celui urmator, adapostind ca atare mormintele a cincisprezece regi ai Ungariei137, stim ca Inca in 1031 clerul de aici avea in pastrare, nu intimplator,
mantia de incoronare138 5i, probabil, insemnele regale ale suveranitkii.
In sfir5it, la Studenica, acol unde erau pastrate moa5tele ctitorului a-$ezarnin-

tului i intemeietorului statului sirb medieval maxele jupan Stefan Nemanja,

sub inriudevenit calugarul Simion
scenele pictate veneau s glorifice
riri literare datorate ostenelilar de hagiograf 5i autor de liturghie ale lui Sava
Nemanja
atit ceremonia aducerii relicvelor, in 1207-1208, de la Hilandar,
devecit 5i, in general, personalitatea acestui fondator politic 5i cultural

nit protector al Serbei

5i

intercesor, in mentalitatea medieval a locala, a

a5a cum alte

tuturor suveranilor ei pina la sfir5itul secolului al XIII-1ea139
mnistiri sirbe5ti ulterioare (Milegeva, DeCani, Sopo6ani) aveau s comemoreze in chip special pe ctitorii de neam regal ale caror morminte sau ale caror
relicve le adaposteaulo.

Un atare monumentum princeps", fastuoasa necropol a tarilor 5i cnejilor, a regilor 5i jupanilor incepatori de tarsi, loc de incoronare a acestora
ba chiar, poate, in unele cazuri, precum cel al bazilicil miari de la Pliska, al

bisericii Decimei" din Kiev, al bazilicii din Alba Regia, $i loc de botez al
unor proaspar creqtinati dintre supu5ii lui Boris-Mihail, ai lui Vladimir
Sviatoslavici sau ai lui $tefan, fiul lui Geza
trebuia sa fie 5i a fost, prin
creator de
prestigiul su
5i aceasta e cea de a patra trasatura comuna
posteritate, imitat in sfera arhitecturii 5i a podoabei parietale, de arhitecti,
cioplitori 5i zugravi din generatille urmkoare, in acelegi locuri sau in centre

mai indepartate, de fiecare data ostenind pentru succesori ai suveranilor

cre5tinatori" 5i intemeietori de stat qi de biserica, ce se puteau socoti 5i in

26

www.dacoromanica.ro

acest fel continuatori politici, ideologici i ctitoricesti ai operei marilor lor

inaintasi. Fara doar i poate, numarul mare al bisericilor de plan bazilical
trinavat inaltate la Pliska (peste zece, dintre care citeva de dimensiuni apreconveciabile), datate la sfirsitul secolului al IX-lea si in secolul al
nabile, cum s-a observat, nevoilor de cult ale unor abia convertiti'm _9 ca qi
edificiile de acelasi plan ridicate curind dupa aceea la Preslav142, se explici
prin influenta avuta asupra constructorilor de prezenta marii bazilici regale"
din aceeasi Pliska
exprimind ea insasi o intreaga ideologie de sorginte
bizantina imperial a , la fel cum sigur este ca luxoasa biserica rotunda de la
Preslav a clat, in jurul lui 900, moda decorului ceramic policrom pictatl", a
placajelor de anarmura, 'a pavajelor multicolore, a corniselor sculptate regasite
la alte monumente din secolul al X-lea, chiar dac de planuri arhitectonice diferite, din aceeasi resedinta a tarilor bulgaril". La fe!, in secolul al XI-lea,
sfintirea in 1050, la Novgoroc1145, a unei biserici ridicate aici curind dupa
1045 s't purtind hramul Sf. Sofii
de doua ori celebru in ochii credinciosilor din Rusia de miazanoapte datorita precedentului omonim constantinopolitan si celui kievian
ctitorita de Vladimir Iaroslavicil", fiul stralucitului
ctitor al bisericii Sf. Sofii din Kiev pe care biserica Sf. Sofii din Novgorod
o relua ca plan si structura, dupa un deceniu, simplificind-o147, dar adoprind elemente similaxe de decor, de la mozaicul pavimentar la pictura
murala plina de eleganfi ce orna galeria de sudl", era un evident semn al
prestigiului cistigat in lumea ruseasca de biserica-necropola a lui Iaroslav
ce! Intelept; dup cum asijderea un semn in acest sens erau, chiar in Kiev

de data aceasta, perpetuarile programului iconografic si ale decorului bisericii

Sf. Sofii pina la sfirsitul secolului al XI-lea si la inceputul celui de al XII-lea,
in interiorul bisericii Adormirii din manastirea Pecerska Lavra i in tel al
bisericii Arhanghelului Mihaill49, aceasta din urma adapostind ctre 1108
ultimele mozaicuri bizantine lucrate in Rusia de anesteri de formatie i poate
chiar de origine greco-constantinopolitan1150.

- Chiar data putinatatea si nesiguranta datelor legate de monumentele de

arhitectur in pima' ale proaspat intemeiatului i crestinatului stat maghiar
din veacul al XI-lea nu permit nici pe departe afirmatii categorice, pare sigur
faptul c edificiul-simbol ce era bazilica din Alba Regala nu va fi amas
far influenta asupra altor monumente majore ulterioare din cuprinsul regatului arpadian, datorate tot unor eforturi benedictine, anume prima baziliccatedrala a scaunului arhiepiscopal de la Kalocsa151 sau bazilica trinavat de
la Alba Iulia atribuita celei de a doua jumatati a secolului al XI-lea si episcopatului consolidat aici in epoca lui Ladislau cel Sfint152; tit despre ultimul
monumentum princeps" din seria de noi propusa, cel de la Studenica, posteritatea sa este foarte sigma si remarcabila, el devenind un autentic model
k arta sirbeasca a veacului al
si in timpul domniei lui Milutin153
mai ales in ceea ce priveste iconografia i cu osebire, fapt semnificativ, cea
referitoare la ciclul inchinat fondatorului statului sirbesc, marele jupan
tefan-Simion
insusi momentul bizantin" marcat pe plan artistic de autorul primelor fresce din principala ctitorie a Nemanizilor avind o posteritate
a sa proprie, inainte i dupa 1250, la Milegeva si la PeC, reprezentat prin
alti artisti greci" ce strabateau Serbia unui veac in care si mesterii sirbi flceau, in epoca dintre 1230 si 1260, dovada stiintei lor de a picta, drumul

27
www.dacoromanica.ro

fiindu-le pregtit incontestabil de momentul Studenica", din jurill lui

1200154, intr-un chip care ne duce cu &dui, ca fenomen similar, la tot ceca

ce pictura murali rusa a secolului al XII-lea datora unui alt moment bizantin", cel al bisericii Sf. Sofii a lui Iaroslav din Kiev.

Simboluri in piatra i in cal-amid:4 ale crestinarii, ale inceputurilor statale si ecleziastice, monumentele ce ne-au star pina acum inainte apartin unor
arii de civilizatie est-europene foarte active, unor lumi care prin contactul
culturii slave sau slavo-turanice a anigratorilor de plia ieri
treptat sedentarizati intre Dunare, Marea Neagra si Stara Planina bulgara sau pe malurile
Niprulti, in pusta ungara sau in Ragka
Cu Bizantul i cu Apusul carolingian, preromanic i romanic, din secolul al IX-lea ping. in cel de al XIII-lea,

au dus aceste parti ale continentului la infloriri notabile la inceputurile

evului mediu. Nu i-a fost greu insa nimanui, desigur, s constate ca in

turul de orizont facut i in incercarea de studiu comparat, cu revelarea unor

trasaturi comune, aplicat de noi fiecarui asemenea monumentum princeps"
al Europei orientale, am ocolit pina aici un singur spatiu geografic: cel al romanilor. Ratiunea acestui demers devine mai limpede, ni se pare, dupl. ce
marile i bogar impodobitele monumente de la Pliska i Preslav, de la Kiev
Cernigov, de la Alba Regia si Studenica, au fost de atitea ori evocate.
Pa.minturile de la Carpati i Dunare erau cele care au cunoscut genezele
etnice si culturale ale singurului popor est-european de descendenta latina
unde crestinismul se raspindise treptat Inca' din antichitatea ttrzie, la unul
dintre hotarele de miazanoapte ale lumii clasice", inglobind tinuturile carpato-danubiene n salba acelora unde Roma, provinciile ei, misionarismul bisericii orientale raspindisera cuvintul noii credinte, din Spania pina in Caucaz. Nu mai putin, marcate de imprejurarea istorica de exceptie a in veaspre deosebire de
curile premedievale ale marilor miscari de neamuri
Peninsula Balcanic sau de Panonia
nu au cunoscut stabilirea definitiva
si masiva, peste vechea populatie rural a romanizata si crestinata, a unor
triburi de rzboinici, carareti 6 pstori, de migraron i pagini abia mai tirziu
sedentarizati i crestinati, precum slavii meridionali, bulgarii i maghiarii,
aceste paminturi sint totodata singurele
constata istoricul culturii
care
nu au vazut, la inceputurile evului mediu, inaltarea cu ostentatie, cu fast si
bogatie apte a impresiona masele155, a unor monumente de exceptie graitoare
pentru o noua ideologie si o noua mentalitate, radical deosebita de aceea a
unei virste nomade i pagine; comparativ, constata acelasi istoric, acele
casuri ce si-au legat originile de debuturile vietii de stat romanesti nu vin,
nici unul, s marcheze in chip brusc i spectaculos o noua, o cu totul noua
pagina de istorie, ceca ce i-a i facut pe cronicarii medievali romni
nu simta nici ei, in textele lor, nevoia unor sublinieri ale momentelor de
aparitie ale lacasurilor celor mai insemnate inltate de feudalitatea laica
eclezitastica din Tara Romaneasca si Moldova.

Monumentele romInesti care puncteaza hotaritor aparitia celor douI

abia amintite state feudale, biserica domneasca din Cimpulungul Muscelu-

lui, biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arge i biserica Sf. Nicalae din Radauti,
toate trei necropole domnesti ale Basarabilor, Bogdanestilor i Musatinilor, ctitorii
cu semnificatii artistice i general-culturale pe care le-am comentar in alta parte156
si care apartin, citesitrei, aceluiasi veac al XIV-lea ce scoate oricum lacasurile
noastre de cult din seria ripologica est-europeana pe care am cercetat-o pina

28

www.dacoromanica.ro

dupa cum insesi inceputurile statale i bisericesti-metropolitane de

la Arges i Suceava se plaseaza in acelasi veac, cu unele caractere net deoaici

sebitoare de cele, anterioare, din lumea ortodoxa a Bulgariei, a Rusiei sit a

Serbiei157 , nu i gasesc oglindirea in cele mai vechi cronici medievale romanesti atit cit le cunoastem, i faptul este foarte semnificativ pentru imprejurarea ca ele nu insemnasera pentru romanii contemporani ridicrii lor
vechi crestini i cu obisrminta veche a unor monumente de cult
ceva
iesit din comun i inaugurind o noua epoca. Abia in cel de al XVII-lea secol
Letopiietul cantacuzinesc" va spune c legendarul Radu Negru ridicase la
sint singurele
Cimpulung si la Arges che o biserica mare si frumoasa"158
epitete pe care le gseste cronicarul i sint atit de obisnuite, de simple, de
si
echilibrate, daca le comparam cu unele din textele pmn aici citate
aceeasi informatie o da, la inceputul veacului urmator, marele vornic Radu
Popescu159, dupa cum in aceeasi epoc medievala tirzie primul autor care
mentioneaz o ctitorie a celeilalte figuri voievodale de legenda, Dragos
Voda din Moldova, a fost, pare-se, Nicolae Costin160, inaintea sa Letopisetul
anonim al Moldovei"161 sau cel al lui Grigore Ureche162 legind abia de numele lui Alexandru cel Bun unele intiative ctitoricesti. Si chiar daca se constata c un monument al veacului al XIV-lea romanesc precum biserica argeseana a Sf. Nicolae
apropiat de situatia Studenicai sirbesti prin aceea
ca, intruchva, corespunde unei intemeieri, pe linie bizantina, a bisericii ofiintrtmeste aparent conditiile esentiale
ciale din statul feudal recent aparut
ale unui monumentum princeps" est-european (in sensul ridicarii sale cvasiconcomitente cu nasterea Tarn Romanesti, a asezrii aici a unor moaste
mult venerate in ortodoxia balcanica, a ingroparn citorva dintre voievozii
dinastiei Basarabilor, a unei bnuite i efemere functii metropolitane i, ca
atare, a unei vagi posteritati avute in secolul al XVI-lea in cealalt cetate
domneasca din Muntenia, cea de la Tirgoviste), trebuie s remarcam
imprejurarea ca absenta altor trasaturi esentiale mai sus stabilite, lipsa unui
fast ostentativ al decorului interior si exterior, ca si, consecutiv, lipsa unei
zaboviri a cronicarilor medievali a.supra-i, a.saza edificiul de cult de la
poalele Carpatilor Intr-o alta ordine estetic, intr-o tipologie cultural i istoric alta.

Departe de a izvori dintr-o modestie de mijloace a ctitorilor-intemeitori

de tara din spatiul romanesc
ce dispuneau, in anume imprejurari istorice

stiute, de uriase sume de bani, de felul oelor oferite de catre Basarab I

Ungariei in 1330 sau imprumutate de Petru I Musat regelui

regelui

Poloniei in 1388 , aceasta situatie specific a primelor noastre monumente

voievodale

din evul de mijloc, in

ans-amblul Europei

ra'saritene,

are

radacini vechi i consonanve precise Cu pozitia, aici, a singurei romanitati

medievale.

Spre deosebire de ceca ce se intimpla, din acest punct de vedere, in spaeuropene nou crestinate" din Europa de Est
fie ele de mostenire

carolingiana, ca Ungaria, fie de influenta bizantina, ca Rusia,

pentru a lua doar aceste doua exemple dintre cele aflate in imediata vecinatate teritorial a romanicilor Orientului"163
prin populatiile turanice si slave mult vreme nomade si tirziu sedentarizate, in preajma inchegarii statului feudal, data' cu crestinarea de sus in jos" si, uneori, oclat
cu importante cuceriri teritoriale ce au antrenat in chip programatic ample
occidental

29
www.dacoromanica.ro

fastuoase realizri artistice care veneau in felul lor s legitimeze un nou

i s aib rsunet printre contemporani i in posteritate, romanii,
integrati
i rmasi intr-o perfect continuitate de civilizatie intr-o arie de
vechi crestinism" de traditie greco-romana, erau singurul popor din aceste
'Atli ale continentului care si-a pstrat, fr eclipse si de la sfirsitul Antichittii inc, structurile vievii sale crestine de obirsie 1atin i cu caracter folcloric precumpnitor
pe cit putem s ne dm seama pe temeiul izvoarelor
arheologice, n primul rind, referitoare la unele forme de artizanat, dar si
al celor scrise ce fac trimiteri la unele mentalitti colective164 , de-a lungul
intregii epoci premedievale pia la incheierea etnogenezei catre secolele VIII
IX, corespunzind spiritului unei populatii sedentare care si-a avut i struccu tri" transformate in Tara"
turile sale economice i politice proprii
sau voievodatul secolului al XIV-lea de la miazzi i rsrit de Carpati
ca i structuri artistice specifice nu mai putin. Acestea din urm ni se inftiseaz impregnate de simplitate, este foarte adevrat, dar de o simpliFig. 7 tate armonioas, de descendent clasic" pe care o regsim i in aproape
Fig. 8 severele dar atit de elegantele paramente si volume arhitectonice de la Arge i ItduO, si in eleganta discret a Coziei
unele dintre monumentele
amintite nefiind lipsite, totusi, de insemnate i aulice" sugestii arhitectonice,
iconografice sau heraldice din chiar Bizantul imperia1165
biserici ale unor
regnum"

ctitori crora le erau familiare costumele aulice, de ceremonie, ce se

puteau compara cu tot ce era mai modern" in acea vreme in Europal66, dar
care nu aveau nevoie pentru ctitoriile lor nici de marmura, nici de aurul,
nici de pietrele scumpe sau de esentele rare de lemn (pe care mult mai tirziu,
cu o alt mentalitate i intr-un cu totul alt moment istoric ce nu avea de ce
s se mai refere la sobra maiestate a inceputurilor de tali", un Neagoe Basarab, un Vasile Lupu sau un Constantin Bracoveanu le vor folosi din belsug
si Cu art in monumentele lor cele mai reprezentative). Asemenea structuri
artistice traditionale cunoscuser din etap in etap, din veacul al IV-lea ping
in cel de al XIV-lea, o remarcabil continuitate in care nu intilnim nici un
monument unde fastul orbitor s aib. un sens programatic, vorbind despre o
convertire spectaculoas la crestinism sau despre o intemeiere de stat cu supusi pia atunci nomazi. Un asemenea monumentum princeps" nu era deloc
necesar in cazul romanilor, crestinismul fiind cunoscut aici cu secole inaintea
,,intemeierii de tar", iar aceasta din urm era ea inssi, o stim acum prea
bine, rodul unor prefaceri din sinul unei populavii locale ce cunoscuse obstile ca si formatiunile politice prestatale din Dobrogea, din Banat, sau din
Transilvania si care, cu strvechi rdcini etnice antice, daco-romane, ajunsese s-si configureze structuri ideologice, mentale si estetice, transant deosebite de cele ale popoarelor invecinate spatiului carpato-dunrean. Popoare
cu care, impreudi si arturi, de-a lungul intregului ev de mijloc, hot"ritor
pentru formarea fizionomiilor nationale moderne, romanii au stibitut, spre
conturarea unor remarcabile sinteze de civilizatie
fiecare cu ritmuri proprii, cu etape si directii felurite, pe care veacul caderii Bizantului si cele, mai

tirzii, ale Turcocratiei le-au deosebit si mai mult , un acelasi drum. Un

drum inaugurat tot lmereu la etnogenezele si la originile culturale si politice
medievale ale Estului continentului, cele care vin, fiecare in parte si toate
laolalt% s introduei in acea formare a Europei" cu care incepusem rindurile de fa;, multiple, necesare si, pe alocuri, nebnuite nuante.

30
www.dacoromanica.ro

Note
1 Avern in minte, In primul rind, cunoscuta carte a lul Cristopher DAWSON,
The Making of Europe. An Introduction
lo the History of European Unity, Londra,

extruxit auroque et argento et lurninaribus

atque ex aere solido cancellis et januis adornavit. Ad cujus structuram cum columnas

1932, mai ritspirditi, sub Rite titluri, In

Roma atque Ravenna devehenda curavit";

editille sale franceze: Les origines de l'Europe

et de la civilisation europenne, Paris, 1934,
sau Le Mogen Age et les origines de l'Europe

,,sacrorum vasorum ex auro et argento vesti-

mentorumque sacerdotallum tantam in ea

copiam procuravit"; Karl der Grosse. Werk

et marmora aliunde habere non posset,

und W irkung, Aachen, 1965, p. 19-32;

pentru legAturile, filtrate sau directe, ale

des invasions d l'an 1000, Paris, 1960.

2 Cu acertsta am enumerat principalele
monumente la care ne vom referi in studiul
de fat si pe care le-am cercetat in cursul
unor cdlAtorfi de studil efectuate In /Art ale
Europel rAstlritene I est-centrale (Ungaria

capelei palatine din Anchen cu monumente

romane i ravennate, vezi G. BANDMANN,
Die Vorbilder der Aachener Pfalzka pelle,
in Karl der Grosse. Lebenswerk und Nachleben. ill. Karolingische Kunst, Diissel-

si Bulgaria in 1969, Iugoslavia In 1971,

URSS in 1975). Condltii deosebite l specifice ale ecourilor artistice avute de crestimIrile din secolele IXX In Moravia si
in Boemia, In Cehia l In Polonia (vezi

dorf, 1965, p. 428-429, p. 439-442.

8 A. GRABAR, op. cit., p. 1108.
9 Ibidem, p. 1111 st urm.
10
11
12
13

infra nota 9), numalrul mare de monumente,

rotonde l bazilici, legate de evanghelizarea

slavilor de apus
la Mlkuldice, la Star
Msto si la Praga, la Cracovia, la Poznait
si la Gniezno (pentru ele vez! A. MERHAUTOVA, Bazilika so. Jill na Praisknt
hrad, Praga, 1966; idem, Einfache mittelcuropaische Rundkirchen (extras), Praga,
1970; idem, Rani sttedovka arhitektura
Cechdch, Praga, 1971, p. 85, p. 218-224;
J. ZACHWATOWICZ, L'Architecture po-

Ibidem, p. 1109.
Loc. cit.

Ibidem, p. 1110.
J. KLOCZOWSKI, Les structures ec-

clsiastiques et les structures sociales et

tatigues en Europe du IX' au XI'
slcle, In L'Europe aux IX'XI' sicles.

Aux origines des Etats nationaux, Varsovia,

1968, p. 445.

14 Interesante slid, in acest sens, observatille filcute de L. KIERSNOWSKI

(Coins in the Economic and Political Structure of the States between the 9-1h and the
11-th Centuries, In acelasi volum, p. 459

lonaise, Varsovia, 1967, p. 11-13) , ca

si absenta unui monument de referintii" de

felul celor able amintite din spallul balcanic, din cel panonic 01 din ce l rusesc, ne-au

460).
15

determinat a restringe discutia la zona

Intr-un fel asemenea pendulirl se vor

indicatA, legati direct, istoric I geografc,

repeta, vom vedea, intr-un cu totul alt

grafille reproduse la fig. 1-5 ne-au lost

atunci clad se punea pentru Asenizi

pentru Nemanizi problema reconstituirli

context politic si spiritual, curind dupg

1200, din nou In Bulgaria ca $i In Serbia,

de pitmintul romtinesc. Mentionim cA foto-

oferite cu amabilitate de: arh. t. Boiadjiev

(Sofia), dr. E. Azernikova (Moscova)

sau numal ces a Intemelerii unui stat feudal

unitar sl a unei biserici autonome, prIn tra-

Insttutul republican pentru protecta monumentelor culturale (Belgrad).

3 Apud A. GRABAR, La corwersion de
la Russie en histoire de Part, in L'Art de la

tative alternative cu curia papalii

fin de l'Antiquit et du Mogen Age, II,

Paris, 1968, p. 1111-1112.

4 EGINHARD,

Vie de

Cu

carest, III, Bucurest, 1976, p. 369-370.

Charlemagne

17 P. CHARANIS, The Slaves, Byzantium and ihe Historical Significance of the

First Bulgarian Kingdom, in Balkan Stu-

(ed. L. Halphen), Paris, 1947, cap. 17.

5 R. KRAUTHELMER, The Carolin-

gian Revival of Early Clwistian Architecture,

dies, 17, 1976, p. 18.

In W. E. Kleinbauer, Modern Perspectives

in Western Art History. An Anthology of
20-1h

curten bizantinil de la Nicee,a.

16 St. MICHAILOV, Nouvelles fouilles
d la grande basiligue de Pliska, tu Actes Bu-

18 P. PETROV, La politique trangre

de la Bulgarie au milieu du IX6 sitcle el la

Century Writings on the Visual Arts,

conversion des Bulgares, In Byzantinobulga-

New-York, 1971, p. 377; cf. idem, Intro-

rica, II, 1966, p. 41; pentru caracterui fu-

to an Iconography of Medieval
Architecture", In JWCI, V, 1942, p. 2 si
duction

ziunii celor douA etnii, vez! si I. DUJCEV,

urm.

Protobulgctres et slaves (Sur le problIme de la

Ibidem, cap. 26: ac propter hoc plurimae pulchrtudinis basilicam Aquisgrani

Hum Kondalcovianum, X, 1938, p. 152-153.

formation de l'Etat bulgare), in Semina-

6 EGINHARD, op. cit., cap. 31.

7

19

P. PETROV, op. cit., p. 42.

31

www.dacoromanica.ro

20

I. DUJCEV, La formation de l'Etat

Ibidem, p. 231.
R. THEODORESCU, Bizanf, Bakant.
Occident la inceputurtie culturli medievale
romdnesti (secolele X XIV), Bucurestl,
1974, p. 75-77; idem, Un mtlentu de arld
la Dundrea de Jos (400-1400), Bucurestl,
46

47

buigare el de la nation bulgare, In L'Europe

au 'Xs Xis sicles..., p. 223; vezi si D.

ANGELOV, Quelques problmes de la nationalit bulgare au 1)03 Xi sicles. La

langue et la prise de conscience, in Byzanltnobulgarica. IV, 1973, p. 9-20.
21 V. BESEVLIEV, Die Kaiseridee bei
den Protobulgaren, in Byzantina, 3, 1971,
p. 90-91; idem, Die protobulgarischen In-

1976, p. 94, p. 108-110.

48
49
50

schriften, Berlin, 1963, p. 99, p. 108-123.

22 P. PETROV, op. cit., p. 46-50.
23 V. SWOBODA, L'origine de Porganisation de PEglise en Bulgarie el ses rapports

p. 136.
51
52
53

avec le Patriarcal de Constantinople (8 70

919), in Byzantinobulgarica, II, 1966, p. 68.
24 P. PETROV, op. cit., p. 44-45; cf. G.
CANKOVA-PETKO VA, Contribution au

MAN, Studies in Slavic Church History. A.

The Foundation of the Russian Metropolitan

Congrs Athnes. Rapports IV, P. 5.

56 Pentru aceastil data vez! M. ZIVOJINOVIC, On the Sava's sojourns in Salonika,
In Congrs Athenes. Rsums I.
57 B. FERJANCIC, op. cit., p. 4-5.
58 Ibidem, p. 9.
59 Ibidem, p. 5-6, p. 11.

Church according to Greek Sources, in Byzan-

lion, XVII, 1944-1945, p. 136-137.

28 V. SWOBODA, op. cit., p. 74.
29 Ibidem, p. 80-81.

30 A. V. SOLOVIEV, L'organisation de
l'Elat russe au Xis sicle, in L'Europe aux

60 V. J. DJURIC, La peinture murale

byzantine. XII' et XIII' sicles, in Congrs
Athnes. Rapports III, p. 82.
61 K. GORSKI, La naissance des Etats et

sicles..., p. 267.

31 D. OBOLENSKY,`Byzance ella Russie

de Kiev, In Byzantium and the Slaves: Col-

Londra, 1071, p. 28 si urm.,

le ,,roi-saint". Problme de I' idologie fodale,

431.
in L'Europe aux IX' X.16 sicles ...,p.
62 Pentru asemenea centre situate in

autorul plasind Ina inceputurile crestinismuini rus neoficial" catre a doua parte a veacu-

lui al IX-lea chiar (ibidem, p. 25).

nucleele teritoriale ce au stat la originen

unor state din Europa rasaritearill si estcentrala, vezi J. BARDOCH, L'Etat polo-

R. P. CASEY, Early Russian Monasticism, in Orientalla Christiana Periodlca,

32

nais au Xe et xl. sicle, In L'Europe aux

1,01 XI6 stecles ..., p. 281-282, p. 291.

XIX, 1953, p. 407.

Ibidem, p. 403.
Ibidem, p. 372-373,

34
p. 414.
35 V. LAURENT, Aux origines de l'Eg Use
russe. L'tablissement de la hirarchie byzantine, in Echos d'Orient, XXXVIII, 1939,

63 Apud D. STRICEVIC, La renovation

du type basilical dans Parchitecture ecclstastique des pays centrals des Balkans au

sicles, in Actes Ochride, I,

p. 186-187; pentru aceste monumente
bazilicale, ca si pentru cele ce 11 s-au adaugat

I Xi, XII,

p. 279 si urm.
36
37
38
89
40
41

lbidem, p. 279-283.
E. HONIGMAN, op. cit., p. 134.
V. LAURENT, op. cit., p. 291.

intre secolul al IX-lea si cel de al XI-lea,

ibidem, p. 187-205.
64 Pentru unele sugestii ale esteticil
orientale la Pliska, vez! sl G. FEHRR,

Ibidem, p. 295.
Ibidem, p. 292.

Ibtdem, p. 284, p. 292-294; cf. E.

HONIGMAN, op. cit., p. 148-149.
42 V. LAURENT, op. cit., p. 287; cf. E.
HONIGMAN, op. cit., p. 128 si urm.
43

la

55 Ibidem, p. 147; cf. D. Sp. RADOJCIC,

Die politischen Bestrebungen in der serbischen mittelalterlichen Geschichtschreibung,
in Siidost-Forschungen, XIX, 1960, p. 87
89; B. FERJANCIC, Rayonnement de la
culture et de la civilisation byzantine, in

25 V. SWOBODA, op. cit., p. 77-78.

26 Ibidem, p. 71.
27 Ibidem, p. 76-77; cf. E. HONIG-

33

G. Sp. RADOJCIC, La date de

1952, p. 2554
54 I. BO2IC, op. cit., p. 141-142.

21-39.

lected Studies,

Ibidem, p. 139.
Loc. cit., nota 128.

conversion des Serbes, in Byzantton, XXII,

sujet de la convers ion des Bulgares au christianisme, in Byzantinobulgarica, IV, 1973, p.

IXe X le,

G. SZEKELY, op. cit., p. 236-237.

Ibidem, p. 238.
I. BOZIC, La formation de VEtat
serbe aux I X6 X le stcles, in acelasl volum,

Les monuments de la culture protobulgare

et tears relations hongroises (extras), Buda-

pesta, 1931, p. 83-84, p. 159.

65 K. MIATEV, Arhitekturata o srednoSofia, 1965, p. 48-53.

66 St. MICHAILOV, op. cit., p. 568.

A. GRABAR, op. cit., p. 1109.

vekovna Bdlgaria,

44 H. BULIN, Aux origines des formations tatiques des slaves du Mogen Danube

67 Ibidem, p. 371.
68 M. TSONTCHEVA, Les traditions de
Part anclen bulgare, In La culture mdtvale
bulgare, Sofia, 1964, p. 127.
69 D. STRICEVIC, op. cit., p. 186, p.205;

au I.701 Mete, in L'Europe aux 1)01 Xle

sticks ..., p. 156-159, p. 164-166, p. 191.
45 G. SZKELY, Le Me de I' lment
magyar et slave dans la formation de l'Etathongrois, in acelasi volum, p. 226.

S, MIHAILOW, La grande basiligue de

32

www.dacoromanica.ro

Die Ausstrahlung der byzantinischen Kunst

Pliska el la tradition paleobyzantine de

batir dans la Pninsule Balkanique, in
Actes Sofia, II, p. 595.
70 Pentru acest din urmA sens: M.

auf die slawischen Lander in der Zeit vom 11.

Jahrhundert bis zum Jahre 1453, in Kunst

und Geschichie in Sadosteuropa (ed. K.
Wessel), Recklinghausen, 1973, p. 37.
84 V. LAZAREV, op. cit., p. 48, p..236;

TSONTGHEVA, loc. cit.; D. STRICEVIC,

op. cit., p. 208-210.

cf. idem, Novte dannte o mozaikah i freskah

Softi Kievskot. Gruppovqi portret semeistva

71 St. MICHAILOV, Nouvelles fouilles

..., p. 371, nota 15.

72 V. BESEVLIEV, op. cit., p. 91-92;

cf. D. ANGUELOV,

Affermissement

Iaroslava, in Vizantitski Vremennik, XV,

1959, p. 148-169.
85 A. GRABAR, op. cit., p. 1113-1114.
86 V. LAZAREV, Old Russian..., p. 48,

et

fondements idologiques du pouvoir royal

en Bulgarie mdivale, tn acelasi volum,p. 20.

p. 52-53.
87 Ibidem, p. 36.
88 'Mimi, p. 20.

73 V. TAPKOVA-ZAIMOVA, L'ide im-

priale d Byzance et la tradition itatique

bulgare, in acelasi volum, p. 292.

89 F. DVORNIK, Byzantine Political

Idea in Elevan Russia, in Dumbarton Oaks

74 Pentru unii autori, dealtf el, monumen-

tul ar fi de origine paleobizatitinA (D.

Papers, 9-10, 1955, p. 95.

STRICEVIC, L'glise ronde de Preslav et le

problme des traditions paleob yzantirws dans

90 A. GRABAR, op. cit., p. 1109.

91 V. LAZAREV, op. cit., p. 60.
92 N. N. WORONIN, Die Baukunst der
kiewer Rus.. in Geschichte der russischen
Kunst, I, Dresda, 1957, p. 73-75; N. V.
HOLOSTENKO, Moscenija Spasa Cerra-

l'architecture balkanique du Mogen Age, in

Actes Ochride, I, p. 212-223.
75
V. IVANOVA-MAVRODINOVA,
Preslav, ancienne capitale de la Bulgarie, in
La culture medivale..., p. 40; alte consideratii similare la aceeasi autoare, in La civilisation de Preslav, In Actes Ochride, III, p.

govskogo, in Kultura srednevekovoi

141-149.
76 Faptul ch arhitectura in plated apare

rus de feint celui de la Kiev, s-a pAstrat

si intr-o stare
drept singurA mArturie

In Rusia in leaturit cu momentul crestinAril

e mentionat de A. GRABAR, op. cit., p.

un fragment de frescA din jurul

mediocrd
itnului 1040 (V. LAZAREV, op. cit., p. 216,

1107.

p. 243, p. 244, fig. 40).

93 Pentru aceasta: N. de BAUMGAR-

77 V. LAZAREV, 0/d Russian Murals

and Mosaics from the XI to the XVI Century,

TEN, Genealogies et mariages occidentaux

Londra, 1966, p. 13.

78 Ibidem, p. 227; o parte a moastelor

acestul episcop roman exilat de linpAratul
Traian in Chersonesul Crimeii a fost dusd

des Rurikides russes du r au XIII' sicle,

in Orientalia Christiana, IX, 1, 1927, p. 8,
tabel I. Cneazul Mstislav Vladimirovici,
legat prin Tmutarakan de sfera bizantind
a Crimeli, fusese ctitor al unei biserlci, in

la Roma, in 867-868, de dire celebrul

misionar Constantin-Chiril, filnd depusa in

bazilica San Clemente uncle insusi aducato-

aceste pArti, meridionale ale Rusiei, in 1022

rul el a fost ingropat. Cealaltft parte a

relicvelor

(N. V. HOLOSTENKO, op. cit., p. 202);

pdstrata de clerul chersonesit

pentru legatura monumentului din Cernigov

cu traditia arhitecturii din Constantinopol,
vezi Repertoire d' Art et d'Archologie, 2,

avea s ajunga la Kiev dupd 988, chid

preotii din aceasta veche cetate romanobizantin o aduc lui Vladimir, cel patin
capul sfintului pastrindu-se Ina in Rusia
dare mijlocul veacului al XII-lea (P.

1978, nr. 4729, p. 34.

94 K. BAKAY, Beitrage zu. der Frage der

ungarischen Farstresidenz nach der Landnahmezeit. Die Enstehung der Stadt Szkesfeher-

DUTHILLEUL, Les reliques de Clement de

Rome, In REB, XVI, 1958, p. 85-98).

oar, in Alba Regia, VIIIIX, 1967, p. 77.

95 Ibidem, loc. cit.; cf. V. VAT4IANU,

79 V. LAZAREV, op. cit., p. 44.

80 A. GRABAR, op. cit., p. 1111.
81 Pentru legAtura simbolicd a eveni-

mentului cu insi ridicarea

Rusi,

Leningrad, 1974, p. 201; pentru pictura de

aici, poate datorat unui atelier bizantino-

Arhitectura ;I sculptura romanica In Panonia

medieval& Bticuresti, 1966, p. 10-11; A.

lAcasului,

NAGY, Origine et iconographie du sarcopha-

idem, Les fresques des escaliers d Sainte-

ge de Szkesfehrodr, in Alba Regia, XIII,

1974, p. 170.

Sophie de Kiev et l' iconographie

impriale
byzantine, in L' Art de la fin de l' Antiquit..

96 K. BAKAY, op. cit., p. 77-78.

97 Trinavatd, potrivit literaturil tradi-

I, Paris, 1968, p. 262.

82 V. LAZAREV, op. cit., p. 32, p. 48,

intemeiatit pe cercetari arheolotionale

gice din veacul trecut si din secolul nostru,

p. 61, p. 64-65.

simpld, cu o singurl navet si de inspiratie

benedictina italianA, dup unele opinii mai
recente (K. KOZAK, Felkartves szentlya

83 Ibidem, p. 45, p. 222. Asemenea imagini, referltoare indeobste la evanghelizAri

apostolice", sint predilecte in lumea bizantina a puternicului curent misionar din seoolele IXXI (Sv. RADOJCIC, Werdendes

iemplomaink a XI. szdzadban, in Archaeolog Jai Artesita, I, 1966, p. 56-58,11g. 14-16).

98 K. BAKAY, op. cit., p. 80.

Europa im frahen und hohen Mittelalter.

33

www.dacoromanica.ro

99

Raportul foarte strins intre monu-

108

Povest oremennih let, I (ed. D. S. Liha-

109
110
111
112

Ibidem, p. 101, p. 301.

V. LAZAREV, op. cit., p..31.

cev), Moscova, 1950, p. 103, p. 303.

mentele sirbeati I asemenea centre de viatA

statallt
mereu altele in istorla medievalA
a Balcanflor de apus
e surprins de K. H.
ZEHM, Serbischen Ktrchenbau in seiner

Ibidem, p. 18-19, p. 60-61.

Pentru sareofagul kievian, idem, Die

Malerei und die Skulptur der kiever Rus,
In Geschichte der russisthen ..., p. 110-111.
Analogii, in ceea ce priveate decorul piesel, gusete A. Grabar In alte exemplare de
artii a renaaterll macedonene" (L' Art du
Mogen Age en Europe Orientate, Paris,
1968, p. 132).
113 V. LAZAREV, Old Russian ..., p. 74.
114 A. KRALOVANSZKY, Contribution

Beztehungen zu den territortalen Veriinderungen des mittelalterlichen Serbien, I3erlin,

1972, p. 59.
100 Sv. RADOJCIC, Geschichte der serbt-

schen Kunst. Von den Anftingen bis zum Ende

des Mille(alters, Berlin, 1969, p. 21-25.

101 Asemenea ecourl sint vAdite in prim'
rind in faimosul portal dedicat Maicii Domnului
la al eArei eult pare a fi fost foarte

sensibil ctitorul lAcuaului , nu lipsit, in

eluda iconograilei bizantine, de unele elemente eu sens simbolic venite din aria romanieului (I. MAKSIMOVIC, Studije o
studenicikoj plastift In ZRV I, V, 1958, p.

d la question du sarcophage de Szkesfehrodr

Bogenschillze in der serbischen Plastik des

12. Jahrhunderts, in Sildost-Forschungen, XXII, 1963, p. 184-191); acest
fenomen de oecIdentalizare" propriu secolului al XII-lea, partial evident in arhitecturA, foarte lImpede in sculpturA (vez! I.
NIKOLAJEVIC, La sculpture ornementate
au Xlle sitcle en Bosnie et en Herzgovine,
In ZRV I, VIII, 2, 1964, p. 295-309),
atinge I domeniul manuseriselor (I. MAK-

monumenta arpadiana, Sangalli, 1849,p. 175

dit de Saint Etienne, in Alba Regia, VIII

IX, 1967, p. 86.
115 HARTVIC, Vita S. Stephani regis,
In S. L. Endlicher, Rerum Hungaricartun

137-148; S. RADOJCIC, Der Kentaur-

176.

spdten

116 AceastA atribuire, indeobate admisA

In istoriografig, a fost amplu probatil de

G. ENTZ ai E. SZAKAL (La rconstitution

du sarcophage du roi Etienne, In ARA,

3-4, 164, p. 215-228). Pentru alte opinii,
vezi nota urmAtoare. Cit despre insematatea bazilicii de la Alba Regia ca necropolA

a celui mai venerat rege arpadian, vezi

SIMOVIC, Studije o Mirostavljevom jeuand-

A. F. GOMBOS, Saint Etienne dans Phistortographte europenne du Moyen Age,

Budapesta, 1938, p. 20-21.

fella In Zbornik Radova Narodnog Muzeja,

IV, 1964, 201-217), explicindu-se prin

relalile pAminturilor slrbeati cu lumea eatolicA a litoralului adriatic, cu Italia meridionahl l cu Roma, relatii foarte sustinute
In secolul al XII-lea al la 1nceputul celui
de al XIII-lea.
102 G. BABIC, Les plus anciennes fresques de $tudenica (120811200), in Congrs
Athenes. Rsums III.
103 Ibidem; cf. D. OBOLENSKY, Thc
Byzantine Commonwealth. Eastern Europe.
500 1453, Londra. 1971, p. 346-347.

117

A. NAGY, op. cit., p. 170, autorul

inclinind insA sA atribule sarcofagul In

cauzA printului Emeric, Hui lui $tefan I,

1ngropat in anul 1031 in aceeag bazilicA

(ibidem, p. 171). 0 altA opinie privind acelaai sareofag de la Alba Regla este cea care
11 atribule tatAlui lui Stefan cel Sfint, Geza,

datind implicit acest monument de artA

funerarA in veacul al X-lea (A. KRALOVANSZKY, op. cit., p. 90).

umetnosti, in Starinar, XII, 1961, p. 45-62;

Sv. MANDIC, The V irgin's Church al Stu-

denica, Belgrad, 1966, p. IX.

105 M. CONCEVA, Sur les origines de la

G. FASOLI, Le incursion( ungare in

Europa net secolo X, Florenta, 1945, p. 7,
p. 29-30. Pentru element ele orientale din
portul ungurilor in epoca venir! In Panonia
ul pentru persistenta lor In secolele imediat
urmAtoare, vez! Z. LOVAG, A magyar

peinture monumentale en Bulgarie, ses particularits et son dveloppement, In Actes Sofia,

Hungarica, 2, 1974-1975, p. 381 al urm.

104 M. CORO V IC-LJUB INK OV IC, Odraz

kulta suctog Sterana u srpskoi srednjovekovnot

118

viselet

II, p. 809.

a XIXIII. szzadban,

in Ars

119 G. ENTZ, E. SZAKAL, op. cit., p. 227.

120 Ibidem, p. 225. Despre o posibilli lnriurire a venetianului Gerardus de Sagredo,
episcop de Cenad, asupra iconografiei sarcofagului, vezi A. NAGY, op. cit., p. 183.
LegAturile artistice i, in sens mai larg,

106 V. IVANOVA-MAVRODINOVA, Pres-

lao, ancienne capitale..., p. 39.

107 Apud I. AKRABOVA-JANDOVA,

La ceramique peinte de Preslav, in La culture

mdivale..., p. 45; cf. I. DUJCEV, Quelques traits spcifiques de la civilisation bul-

culturale, ea al cele politice sau chiar matrimeniale ale virfurilor feudale din Unga-

gare aux 1X6X' sicles, in RESEE, 1,

1977, p. 66-67; pentru interpretarea textului ca referitor la impresia falcutil de monu-

ria secolului al XI-lea cu Venetia sint numeroase (J. L. CS(5KA, I benedittini e l'inizio
dei rapporti letterari italo-ungherest, tn Ita-

mentele acestei capItale creatine asupra

lia ed Ungheria. Died secoli di rapporti

letterart, Budapesta, 1967, p. 13-14; G.

unui pAgln, vezi D. STRICEVIC, La reno-

vation..., p. 209-210.

34

www.dacoromanica.ro

Ungarn, In MIA, 1-2, 1974, p. 4, fig. 4).

K. BAKAY, op. cit., p. 79.
Ibidem; de remarcat este faptul c in
decentile secolului al XI-lea scurse intre

MORAVCSIK, Byzance et le christianisme

hongrois du Mogen Age, in XVI Corso di

cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1969, p. 329 si urm.).
121 SV. MANDIC, op. cit., p. XIII.
122 V. J. DJURIC, Vizantiiske freske u
Jugoslaviji, Belgrad, 1974, p. 31-33; cf.
Idem, La peinture !nitrate serbc au XIIIe
siecle, In L'Art byzantin du XIII e siecle.
Symposium de Sopoeani,
1967, P. 155.

1965,

135
137

domnille lui $tetan I ;1 Coleman I, suvera-

nil maghtari s-au ingropat In alte ctitorii

din cuprinsul regatului, la Pcs, la Tihany,
la Oradea etc. (A. NAGY, op. cit., p. 169).
1,38 Ibdem, p. 170.
Uz
139 M. COROVIC-LJUBINKOVIC,

Belgrad,

problem tkonograftje srpskih svelitelja Simeo-

na i Save, In Starinar, VIIVIII, 1956

lbidem, p. 153.
Idem, La peinture murale ..., p. 44.
Ajutat, desigur, de contemporaneitatea cu evertimentul cultural deserts, de
participarea" sa directA la epocd, venind
sa ilustreze o observatie a lui G. Duby
despre valoarea unei astfel de mArturii
(Histoire des mentalits, in L'Histotre el
ses mlhodes, Paris, 1961, p. 937-938).
123
124
125

1957, p. 77-90.

140 V. J. DJURIC, Istorijske kompozifije

u srpskom slikarstou srednjega elm i njthove

kniajeone paralele, in ZRVI, XI, 1968,

p. 115.
141 St. STANTCHEV, op. cit., p. 32.
142 K. MIATEV, op. cit., p. 392-393.
143

I. AKRABOVA-JANDOVA, op, cit.,

144

St. BOJADLEV, Nouvelles consi-

126

p. 51-52.

I, Novi Sad-Belgrad, 1966, p. 30; in biografia aceluiasi personaj, redactatA de ceMalt fiu, regele Stefan, Studerilea este
amintitA (Jivot Stefana Nemanje od kralja
Stefana Prvovencianog, in acelasi volum,
p. 62) WA comentariile pe care le lace

derations sur une egllse Preslav, 1n Ades

Jivot Stefana Nemanje (So. Simeona)

od Su. Save, In Stara srpska knijevnost,

Sofia, II, p. 612 0 urm.

V. G. BRIUSOVA, O vrement sviascentia noogorodskoi Softi, in Kultura sred145

p. 111-113.
ac,ost personaj, vezi N. de
BAUMGARTEN, op. cit., p. 8, tabel I;
p. 15, tabel III.
147 M. K. KARGER, Die nowgoroder

.nevekovni
146 Pentru

In .scrierea sa Saya, mult mal Jegat de

mlniistirea pe care a condus-o i la a cdrei
Impodobire a participat, in chip firesc, cu

Baukunst, in Geschichte der russtschen

mult mai mull.

127 K. MIATEV, in coreferatul la tema:

II, Dresda, 1958, p. 14-16.

148
149
150

L'Architecture de la Basse-Antiquit et du
Haut Mogen Age dans les Balkans, in Actes
Oehride, I, p. 395, p. 405; cf. St. STANT-

CHEV, Pliska et Madara dans l'histoire

Ibidem, p. 65-68.
Ibidem, p. 72-74.

in secolul
151 BazilicA datattt diferit
al XI-lea sau in prima jumAtate a caul di+

culturelle bulgare, In La culture trzdievale .. P. 30.

si discutatA in ceea ce prial XII-lea

VATASIANU, op. cit.,
veste planul
p. 15; X. KOZAK, op. cit., p. 53, fig. 8;
p. 55, fig. 13).
152 Este vorba de asa-numita bazillcA
Alba 'title I B (R. THEODORESCU, op.

128v. IVANOVA-MAVROD 'NOVA, loe. cit.

M. VOJNOV, Preslav, Sredee, Ochritrots anclennes capitales des tzars el

patriarches bulgares, in Etudes htstoriques,
IV, 1968, p. 167 sl urm.; St. BOJADZIEV,
Une Iglise cruciforme d any nefs Preslau,
129
de

cit., p. 108; -cf. 1. KOZAK, op. cit., p. 69,

fig. 17).
p. 25;
153 Sv. RADOJCIC, Geschichte
V. J. DJURIC, La peinture murale serbe
P. 161; idem, Istorljske ..., in ZRVI,

Byzantinobulgarica, IV, 1973, p. 63,

p. 71-73; cf. M. SPINKA, A History of
In

Christianity in the Balkans. A Study in the

Spread of Byzantine Culture among the

Slays, Chicago, 1933, p. 53, p. 57.
130 F. DVORNIK, op. cit., p. 96.
131
132
133

V. LAZAREV, op. cit., p. 94-95.

VIII, 2,
154

Vez! nota 78.

V. LAZAREV, op. cit., p. 48, p. 215.
N. de BAUMGARTEN, op. cit., p.18,

1964,

p. 72-90.

Idem, La peinture murale byzantine

p. 83.
155 In acest sens, despre sensibilltatea

tabel IV.

maselor slave in fata ceremonillor legate de

crestinare, a botezului in special, vezi
consideratille lui M. SP INKA, op. cll., p.34.
156 R. THEODORESCU, op. cit., p. 165

134 V. LAZAREV, op. cit., p. 31, p. 215.

135 V. VATASIANU, op, cit., p. 8; des-

pre biserIcile inAltate din materiale peri-

sabile (chirpicl, nuiele) ce au existat in

167, p. 175-186, p. 167-168; remacram

totodatA aid (Ibtdein, p. 224, nota 46) o
analogie de situatii alta decit cea arhitectonicA
intre cele doul lAcasuri ortodoxe d plan bazilical, occidentalizat, din
Cimpulungul muntean si de la RAdAnti:

Lingerie secolului al XI-lea ca 0 mai tirziu,

dupA cum o dovedeste toponimia, vezt

dem, p. 104. Cit despre veacul al IX-lea

chiar, existA dovezi arheologice precise ale
unor bazilici in Panonia (D. DERCSENYI, Vorromantsche Kirchentypen in

aceea de a fi adApostit

35

www.dacoromanica.ro

unul in mod pro-

babil, cellalt In chip sigur

mormintele
celor doi tntelneietori" de tara din voievodatele romnesti extra-carpatice,Basarab I

si Bogdan din Maramures, In cea dintli

biserla gilsindu-se 1st mormIntul intemeietorului" mitropoliel muntene care a

fost fiul lui Basarab, Nicolae I Alexandru.

157 R. THEODORESCU, Rizan', Balcani,
Occident

p. 204-219.

158 Cronicart muntcni, ed. M. Gregorian,

I. Bucuresti, 1961, p. 83-81

159 Ibidem, p. 228.

160 Pentru accasta, vez! D. IO.NESCU,
Images du prince Dragos dans les manuserits
de Moldavie au XVLII6 sicle, In RESEE,

4, 1976, p. 616, nota 97.

161 Cronicile slavo-romane din sec. XV

.XV I, publicate de Ion Bogdan (ed. revAzutil

completat5 de P. P. Panaitescu), Bucuresti, 1959, p. 14.

162 Grigore URECHE, Letopiselul rarii
Moldooei (ed. L.Onu), Bucuresti,1967, p. 77.

163 Le regisim, aceste exemple, la J.

KLOCZOINSKI, op. cit., p. 448-441i si
la K. GCIRSKI, op. cit., p. 427.

164 Avem in minte exemplare de artizanat

carpato-dunArean cu caracter crestin
opaite, bijuterii, ceramicii din secolele V
VII din Moldova, Dobrogea, Muntenia (R.
THEODORESCU, Un milentu de artd
p. 24-25, p. 27)
sau unele aspecte de
ideologie" populara crestin5 (Idem, Bizanj,

Balcani, Occident ..., p. 201-203, p. 219

220).

165 Ne gindim la planul si slructura arhiteclonica sau la iconografia frescelor din

biserica Sf. Nicolae din Curlea de Arges
(Ibidem, p. 288-289), la iconografia Imnului Acatist" din pronaosul bisericii
Cozia
vezi G. BABIC, L'Iconographie constanlinopolitaine de l'Acathisic
de lck. Vierge Cozia (Valachie), In ZRVI,

XIVXV, 1973, p. 173-189

sau la
Insemnul despotiei bizantine, zugrvit si
cioplit In aceeasi ctitorie-necropold a lui
Mircea cel Btrin (R. THEODOBESCU,
jurul despotiei" lui Mircea cel Bdirtnsau
despre un Inseinn sculptat si pietat de la
Cozia, in acest volum).
166 Idem, Un milen,iu de aria ..., p. 254
260, p. 269-273.

www.dacoromanica.ro

CiTIVA OAMENI NOI",

CTITORI MEDIEVALI

Mostenire a secolului trecut, cu rdcinile in scrierile unor Taine i Guyau,

dar si in unele dintre paginile lui Burckhardt, interesul invtatilor pentru aspectele sociale ale fenomenului artistic, pentru ceea ce este denutnit indeobste
metod de abordare a raporturilor dintre strucistoria social a artei"
turile sociale si cele artistice, alta decit sociologia artet cu un caracter mult
mai generalizantl , a cptat in deceniile postbelice un statut mai limpede
si o pondere remarcabil in istoriografia de arta de pretutindeni, din pricini
usor de inteles, intre care sporul de nuante i lrgimea de orizont oferite de
cercetarea marxista autentica se numr in primul rind.
Arta interpretat ca un domeniu esential al cercetrii istorice i nicidecum
ca epifenomen istoric2; socialul si culturalul privite ca elemente componente ale actului analizei istoric-artistice i nicidecutn drept corpuri strtne,
asa cum le-a socotit mult vreme un anume monism de sorginte estetic neoidealist; ba chair considerarea operei de arta drept un sistem de semne ce
colectiv, care poate lmuri
poate exprima o anume psihologie individual
constituie tot atitea cistiguri ale acelei generoase
unele resorturi sociale3
conceperi a istoriei artei drept o eteronom stiint a spiritului", o Geisteswissenschaft" pe care traditia studiilor lu Max Dvoiak a extins-o si pe linia
in limite, e drept, criticabile
investigrii artei asa cum au practicat-o
un
criticate aspru pentru rigiditatea i, uneori, pentru schematismul lor
Frederik Antal sau, mai cu seam, un Arnold Hauser, pentru a mentiona
numele cele mai ilustre in acest sens4.

Alturi de tipurile de cercetare a fenomenului artistic din perspectiva sociofatal mai generale si mai putin aplicate deopotriva faptelor din sfelogic
rele propriu-zise ale istoriei social si ale Istoriei artistice , acolo unde. au
interesat fie chipul in care un anume grup social, o anume clas social a putut determina aparitia unor opere de art, fie cel in care aceeasi oper,
de arta poate reflecta unii factori sociali, fie, in sfirsit, 'Linde paralelisme
intre dezvoltarea artistic I dezvoltarea social5, struie o Intreag problematic cu mult mai complex a istoriei sociale a artei, unde sint cercetate
contextul general de cultur, de spiritualitate in care o arta se dezvolt, inchestiune care
cidenta unor fenomene social-politice asupra artisticului i
patronajul
ne va preocupa aici intru cu mult cea mai mare msur

De la Warburg si pin la cele mai recente cercetri In aceast directie

trecind prin srudiile unor Gombtich i Hartg,--ipre a re limita numai la

37
www.dacoromanica.ro

unele investigatii ce au marcat o dat n istoriografie i numai la cele acopatronajul de

perind sfirsitul epocii medivale i nceputurile Renasterii
toate felurile
papal, imperial sau regal, nobiliar, comunal si de breasl
a fost pus in lumin in cele mai multe dintre detaliile revelatoare pentru
climatul artistic al Europei occidentale.

Problema patronajului artistic medieval a preocupat pe specialisti intr-o

Cu mult mai mica msur in ceea ce priveste prtile centrale ale continentului
avem in vedere cele scrise despre unele cazuri particulare din
Boemia, din Ungaria si mai ales din Polonia
i aproape deloc pentiu cele
rsritene si de sud-est, ratiune in plus, pentru noi, dup o cercetare a ace1uia4i capitol prin referiri exclusive la inceputurile evului mediu romanesc,
de a aborda aceast chestiune, de a urmri modul in care uncle noutti notabile din sfera istoriei sociale romanesti s-au reflectat precis, nuantat i cu
rezultate estetice remarcabile In sfera istoriei de arta.
De la Inceput trebuie s spunem c spatiul geografico-politic la care
ne vom referi de-a lungul acestei prime incercri de istorie social a vechii

noastre arte este cel al Trii Romanesti si al Moldovei, iar epoca pe care
o avem in vedere este aceea a secolelor XVII si XVIII, cu unele incursiuni
In veacul imediat anterior lui 1600. Alegerea acestui rstimp nu este, evident, intimpltoare
dup ce in alte locuri am avut prilejul a ne rosti
in legtur cu raporturile domniei si ale feudalittii laice sau ecleziastice cu
unele realitti artistice romanesti .de la cealalt extrem, de inceput, a evului
iar circumscrierea teritorial pe care am amintit-o se impune de
Ja sine, avind in vedere regimul politic autonom al romanilor mentinut de-a
lungul tuturor vicisitudinilor istoriei din evul mediu tirziu (situatie ce nu mai
era similar cu aceea a principatului si apoi a provinciei imperiale a Tranmedius

silvaniei).

Fr doar i poate ins c once cercetare a unui asemenea capitol de

istorie social-cultural precum patronajul artistic din evul mediu tirziu implic luir marea unui peisaj de istorie social mai larg, un asemenea tip de
incursiune In arta feudal a tinuturilor romanesti cerind o prealabil fixare
a contextului est-european in care amintita art evolua.

Problema in discute este legat in primul r'ind, trebuia spus din capul
locului, de evolutia mentalittii diferitelor grupuri sociale, evolutie care dup
1500 indeosebi s-a petrecut in intreaga Europ intr-un chip extrem de diversificat, dup regiuni si nivele sociale. Tinind, in cele din urm, de o istorie a

asa cum este ea exemplar ilustrat in deceniile din urm

de scrierile unor Dupront sau Duby9, pe mai vechile drumuri deschise de un
Marc Bloch si Lucien Febvre
raportul unui anume individ sau al unei
anumite colectivitti cu operele de art i cu creatorii acestora cere
rnentalittilor

tea, pe de o parte, a contextului cultural, a intereselor politice, a altor

forme de manifestare spiritual a primului grup de factori, iar pe de alta,
a chipului in care cel de-al doilea grup rspunde prin anume, explicite sau
implicite, continuturi i aptitudini, estetice tnainte de toate, dar si culturale
intr-un sens mai larg.

Daca individul ca atare

in spet feudalul, seniorul interesat, din pricini felurite, de opera de arfa' si patron al artistilor totodat
poate atrage
atentia celui ce practic o istorie social a artei, prin gusturile i tendintele
pe care primul le manifest in actiunea sa de patronaj, schimbarea de la
cum bine s-a spus; in Wile
erfoc la epoc a nzuintelor individuale
romane un boier su un tirgovet de la 1600 nu este deloc acelasi Cu cei de

38
www.dacoromanica.ro

la 170010 , variatia de parametri psihologici, diversitatea comportamente-

Ior sociale ale indivizilor fac mai fertile, indeobste, cercetrile sociale asupra
artei pornite de la sci-utarea unor grupuri sociale, a unor indivizi integran
grupului social, cu toate schimbrile de interese social-politice, dar si de gust,

de la o generatie la alta, nu mai putin cu schimbrile de limbaj pe care le

revel o atenta cercetare de semantic istoric prilejuit de parcurgerea textelor de tot felul ale unei epoci.

$tiind c once structur de imagine figureaz o structur sufleteasc

si ne gindim cit de mult si de adinc exprim mentalitatea epocii si a indivicilor, in Tara Romaneasc de pila, in acord cu scrierile si cu folclorul
vremii, intre sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XIX-lea,
ghidus, deloc terifiant ca altdat, a diavolului reimaginea familiar
prezentat In pridvoarele unor ctitorii din Vilcea, Gorj i Mehedinti, in scena
Judecni de apoi1' , perspectiva cercetrii noastre asupra imaginilor artistice, a monumentelor romanesti din evul mediu tirziu nu se poate lipsi de
cunoasterea structurilor mentale ale epocii s't zonei respective, iar acestea din
urm nu pot fi evidentiate fr o cunoastere a peisajului social, local si international, dintre, s spunem, 1600 si 1800.

Sintem In aceast vreme, nu trebuie uitat, In intreaga Europ, in fata

ascensiunilor sociale, unCori vertiginoase, mai lente alteori, ale noii clase

burgheze compuse din negustori, mestesugari, bancheri, ale unei noi pturi
nobilitare, nobilime .mic In special, tot tnai mult ostil unei nobilitas
major", i aceea de rob", intelectual
administrativ, aristocratie a literelor i legilor" cum a fost denumit12; este, prin excelent, epoca unor oa-

meni noi", a unor homines novi", newcomers" sau parvenus", care in

ambianta celor dou secole amintite, de declin general al feudalittii traditionale, gseau rapide posibilitn de ascensiune in ierarhia societtii13 din
Apusul, dar si din Rsritul continentului. Asemenea Innoiri sint vizibile, In
fond, de la schimbrile cele Mai imperceptibile, dar sigure si pline de nuante,
din lumea tirgurilor balcanice i romanesti, a oraselor central-europene,
la spectaculoasele aparitii i fulgertoarele impuneri politice ale unor noi dinastii europene, printre cele mai cunoscute fiind cazurile Romanovilor sat
Stuartilor i cel al casei de Hanovra.
Concret vorbind i privind ctre toate orizonturile europene
dintre
care cele ale Rsritului rusesc i polonez, ca si cele ale lumii germane, boeme

ungare au atras, poate, mai mult atentia specialistilor, ca fiind extrem de

revelatoare , se observ, de pila, intre sfirsitul secolului al XVI-lea

mijlocul celui de al XVII-lea, in ceea ce a fost denurnit, prin raeortare la

uncle metafore ale textelor de epoc, secolul de fier"14, citeva trasturi pe

care atenta cercetare a structurilor sociale i culturale, contemporane sau
putin ulterioare, din trile romane le d de asemenea la iveal.
Ne gsim in epoca in care un fenomen istoric caracteristic este srcirea
diminuarea vechii nobilimi feudale din Franta i Spania, de la Neapole
Venetia15, spre profitul celei noi, moderne" am spune, care in acele timpuri
ne aflm atunci cind si trile romane inaugurau
eminamente aristocratice
dezvoltau regimul nobiliar
copia normele de comportament social si

cultural ale pturii deposedate de putere

i bunuri, imprejurare extrem de

elocvent in Prusia noii nobilimi formate din iunkeri, in Rusia boierimii create

de Ivan al IV-lea, ca i in republica de nobili" ce era Polonia sleahticilor

si a marilor magnati16, dintre care unii, precum Radziwill sau Potocki, Corecki i Wisnowiecki, se aflau in stiutele raporturi cu Movilestii sau cu Vasile
Lupu.

39
www.dacoromanica.ro

Asistam, pe de alta parte, in Europa secolelor XVI si XVII

si nu
numai in partile sale orientale, acolo unde dominatia acuzata, politica, soeconomica, a nobilimii si-a avut ecoul direct in cea de a doua iobagie"
revelata de marxism
la o marcata preferinta, din partea noilor imbogatiti si a recentilor innobilati, pentru cautarea unor legaturi cu traditia nobiliar
pentru insemnele exterioare ale reu.sitei lor sociale, pentru fastul aiuns la excese, pentru lux si pentru extravaganta chiar, pentru ornamente
cial a

exterioare intilnite de la costumul catidian sau de aparat" pina la arhitectura civil i religioasa pe care o ctitoreau
indeosebi in resedintele somptuoase ce izolau tot mai mult, catre 1600, nobilimea de restul gruparilor sociale17
pentru constanta aplecare, regasita in literatur si in plastica,
spre afirmari si glorificari de reusite sociale, de parveniri, in limbajul feudal
al heraldicei si al genealogiei, spre titluri i spre onoruri ajunse la o autentica inflatie"18 deopotriva in rile catolice mediteraneene, intre protestantii
Angliei i ai Suediei sau in mediile ortodoxe din Rusia si din varile romane.
In sfirsit, ca un semn al realitatilor sociale in care noi paturi dominante
luau locul celor vechi, in care rinduielile burgheze se impun tot mai accelerat in ciuda vesmintului aristocrat-feudal ce cauta s acopere, programatic,
unele suprastructuri ale timpului, negotul, ca si industria" incipienta
in
fapt, mestesugurile complexe ce vor ajunge curind la stadiul manufacturier

devin indeletniciri de la care nu s-au dat ihdarat nici

nobilii epocii

elisabetane, de nilda, nici, in secolul al XVII-lea, cei din oartile nordice si

rasaritene ale Germaniei sau din cele centrale si central-orientale ale continentului19, dupa cum nu le vor ocoli, din veacul al XVIII-lea mai ales, nici
unii boieri de la Dun.re i Carpati.

Din punctul nostru de vedere, revine a spune c acesti oameni noi"

ai Europei dintre 1600 si 1800 erau purtatorii unei ideologii pe care nu aici
este locul de a o evoca si care exprima, deopotriva, izbinzile economice si poli-

tice moderne", dar si nostalgiile culturale medievale ale noilor paturi reprezentate de acesti homines novi"; ideologie ce avea s corespunda de la loc
la loc si de la epoca la epoca, in cursul amintitelor doua veacuri, unor anume
expresii stilistice relativ unitare (precum barocul, rococoul sau neoclasicismul)
ce oglindeau mentalitatea timpului20, unor anume realitati culturale i chiar
sociale, unitare initial, dar devenite treptat eterogene (acesta este, spre

cazul stilului brincovenesc" din Tara Romlneasca, In ultima parte a rastimpului alms- aid in vedere pe plan european), ca si unor anume mode"
chiar, evidente mai ales in artele aplicate
de la elemente de costum la tapiserii sau broderii lifurgice, de la bijuterii la) ceramicile de lux , exprimind
si ele, fara doar si poate, efemere fenomene de diferentiere sociala21.

Afirmarea reusitei sociale, a bogatiei, a locului conductor In societate, ca

si aceea a unei ideologii in care continuitatea simbolica fata de marile momente
ale trecutului, imitarea actiunii unor personalitti ce au marcat istoria veacu-

rilor precedente si a operei lor culturale erau subintelese, slut, toate, dethente ale chestiunii centrale pe care o cerceta'm aici, aceea a patronajului, a
mecenatismului" din tarile romne in evul mediu tirziu.
Asa cum aratam undeva mai sus, cercetarea istorica a patronajului medieval si renascentist in Europa occidental central a are de acum o traditie
ce a inceput a data cu secolul nostru; bibliografia problemei amplificindu-se
neincetat in ultimul timp.

40
www.dacoromanica.ro

Dac ar fi s" ne referim la secolele medievale

atunci chid, oricum,
numrul oamenilor noi", al parvenitilor sociali, este totusi limitat fa t de
epoca modern22
putem mentiona aici, drept reprezentative, citeva notabile momente de patronaj legate de numele unor papi, ale unor suverani sau
ale unor orase care in diferite momente
cu felurite scopuri si-au subliniat
prin monumente de arta, uneori numai prin detalii ale acestora, sensurile
unei anume politici i ideologii.

Din prima categorie avem in minte cazul papei Pascal al II-lea, care la
inceputul secolului al XII-lea determina, de pild, folosirea unor anume tipuri
de pavimente in ctitoriile sale, cu culori simbolice si materiale nobile anume
alese spre a evoca ideea imperial venerabil traditie constantinian23 in-

tr-una dintre aprigele inclestri ale Romei cu impratii germani in lupta

pentru investitur, sau cel al faimosului pontif din neamul Orsini cara a
fost Nicolae al 111-lea, ce impunea, intr-a doua jumtate a secolului al
XIII-lea, intr-o actiune de afirmare a primatului orasului eterna, o intreag
politic artistic i bisericeasc in care refacerea atent a monumentelor cres-

tine timpurii din Roma, ca i inspiratia artistilor de el patronati din iconografii i formule stilistice ale frescelor i mozaicurilor vechilor 15casuri romane

se alia cu tendintele de intrire economic a familiilor nobile din orasul papal,

precum si a cardinalilor de origine roman24.

Din cea de-a doua categorie evocatoare ni se par a fi actiunile de patronaj artistic ale unui rege precum Henric al III-lea din Anglia secolului
al XIII-lea, ale crui predilectii personale se reflectau in operele ctitorite de
el si care ajuta, nu mai putin, la realizare monumentelor ahora, care scutea
mesteri i artrsti de obligatii feudale si determina aparitia unor autentici
agenti" ai patronajului su25, dup cum interesante i deloc deprtate de
exemplul englez sint, in veacul urmtor, protectiile i initiativele artistice
ale unei suverane de felul Elisabetei, in Ungaria angevin26.

Cit despre patronajul colectiv, al unor comune" medievale, unele cazuri

franceze precum ce! al Amiens-uluiy sint pilduitoare pentru ideologia urban
a evului mediu, prima virst a renasterii italiene
in Florenta inceputului de Quattrocento
prelungind i imbogtind nespus, prin patronajul
breslelor tradus intr-un anume spirit civic, republican, al sculpturii exterioare
a monumentelor orasului28, de pild, sensurile medievale ale raportului dintre monumente si comunitatea orIseneasa ale cror ctitorii erau.
Evident ins c o dar cu Renasterea i cu barocul
deci cu cele dou
momente de vaste experiente stilistice i culturale .traversate de societatea
european intr-o vreme care este aceeasi, cronologic, Cu cea pe care o cer-

cetm aici in cazul special al trilor romne , forma social de patronaj

cea mai curent mntulnit rrnine, din ratiuni istorice limpezi, aceea nobiliar,
princiar-aristocratic.
Asemenea mecenati sint nurnerosi si celebri in Italia veacului al XV-lea,
desigur, si se numesc C,osimo de Medici29 sau Federico di Montefeltro30,
Ludovico Gonzaga sau Francesco Sforza31
fiecare un autentic patronum

artis", dar si un om nou" al epocii32, toti avind veleitti politice internationale, fiind umanisti cu mari biblioteci, cu gusturi precise, cu sugestii
slujeasc pe
pentru artisti, atrasi mai ales spre arhitectura ce trebuia
fiecare more suo" , dar ei nu lipseau nici in Franta inceputului de secol
unde putea fi intilnit un Charles d'Amboise, cu gusturi conservaXVI
toare, goticizante, si totusi sprijinitorul artei celei mai moderne" a timpului
dup cum erau numerosi in alte prti ale Europei secolelor XVI,
Sd33
Italia fiind, fireste, exceptat
dintre cele mai
XVII si XVIII unde
41
www.dacoromanica.ro

interesante si penbine cercetate forme de patronaj ale epocii barocului

tru investigatiile romanesti de acelasi tip, din multe motive usor de inteles
titan cele din Polonia34.
Dac aminteam mai sus exceptia italian, faptul se datoreaz si imprejurrii c in acest caz beneficiem de o cercetare monografic. plin de deschideri i sugestii pentru chestiunea intregului patronaj european din secolele Renasterii tirzii si ale baroculti, precum cea a lui Francis Haske1135. Eviculese din contracte
dent, abundenta extraordinar a datelor de tot felul
intre artisti i mecenati sau din texte ale scriitorilor epocii
usureaz.mult
sarcina celui ce abordeaz o asemenea problem, de istorie si de istoria artei
totodat, in cazul tinuturilor de la sud de Alpi, acolo ande pot fi invocate
pentru secolele XVII si XVIII situatii cu totul exemplare in sensul ce ne
preocup. !rare acestea, extrem de caracteristic pentru mentalitatea oa-

menilor noi" ai epocii, a parvenitilor" aflati pe treapta cea mai de sus a

scrii ierarhiei sociale, este cea a cardinalului Maffeo Barberini devenit papa
Urban al VIII-lea si care, iesit dintr-un neam de negustori36, cauta inrudiri
cu strvechile familii aristocratice ale Romei, e.rora nu ezita a le cumpra
propriettile in acelasi timp37
exact asa cum procedau la Genova si in
Venetia, cea cu atitea ecouri artistice in sud-estul european al evului mediu
tirziu38, bancheri i negustori precum un Giustiniani sau un Rezzonico, recent

innobilati39 , se inconjura de oarneni de cultur

el insusi, ca si toti
membrii familiei sale, fiind un mare pretuitor al acesteia si un rafinat. amator de art40
sau punea s-i fie ornate ctitoriile cu armele si simbolurile heraldice ale neamului su41, toate trsturi specifice ale patrona-

jului oamenilor noi", pe care le vom intilni in epoc si in alte parti ale

Europei, intre care, foarte limpezi, in Moldova si Tara Romaneasc. Sintem

intr-o vreme, dealtfel, in care vedem c papii cu origini mai putin nobile,

anume pentru a nu fi acuzati ftis de mentalitatea unor noi imbogtiti",

i traditionalist, de lcasurile. venerabile ale

capitalei crestinttti catolice42, in care unele familii patriciene din Italia
barocului Isi manifest gustul pentru strluciri i fasturi cromatice la decorarea propriilor ctitorii43, ceca ce ne aminteste nu putin de preferinta aproape
excesiv a evului mediu tirziu romanesc pentru somptuoase.si incrcate com-

isi leag numele, programatic

binatii de rosu, aur i argint, cu osebire in arta patronat de voievozi si de

boieri a cror calitate de oameni noi" se alia cu o anume ostentatie pe care
o vom cerceta mai jos.

Consideratille Oda' aici acute le putem socoti preliminare in msura felului cum ele lumineaz unele realitti romanesti care, lime 1500 si 1700
cu un accent marcart asupra ultimei prti a amintitului rstimp
indeosebi
--, au fcut posibil un anume tip de patronaj voievodal sa.0 boieresc, anume

cel legat de unii h.omines novia ai secolelor XVI, XVII si XVIII.

ce ne-a
Interesul nostru pentru aceste situatii izvorste din observatia
fost dat a o face, cu mai multe prilejuri, in scrutarea vechii civilizatii plastice romanesti

c o bun parte dintre monumentele cele mai spectaculoase,

sub raportul proportiilor si al decorului, sub cel al evidentei rtnduiri intr-o

traditie artistic medieval sad, dimpotriv, sub cel al ruperii cu once fel
de asemenea traditie, se leag invariabil de ctitori ce coincid cu unele personalitti ale trecutului romanesc, unite rare ele prin mai multe trsturi, dintre
care cea dintli poate fi amintit din capul locului: calitatea de oameni noi",
de intemeietori ai unor dinastii voievodale sau de inceptori ai unor ascen-

42
www.dacoromanica.ro

siuni de neamuri boieresti ce si-au legat numele de istoria social, politic

cultural a evului nostru mediu. Au fost acestia tati, fie ei domni
din stirpe boiereasc5, de obicei inrudit, efectiv sau fictiv, mai indeaproape
sau mai Indeprtat, cu vechi voievozi ai Moldovei i Trii Romnesti
de la Neagoe Basarab la Ieremia Movil, de la Vasile Lupu la $erba.n
Cantacuzino, de la Constantin Brincoveanu la Nicolae Mavrocordat
fie doar boieri, Ins dintre cei mari insemnati, si ei inruditi, pe ci felurite, cu
domnii sau cu familii aflate imediat in preajma domniei
i intre ei s-au
prenumrat Craiovestii i Buzestii in cel de-al XVI-lea secol, Nsturel
ctitori ai unor
Udriste, Anastasie Crimca sau Stroicii in cel de-al XVII-lea
monumente cel mai adesea cu caracter de exceptie, uniti
in planul unei
prin citeva alte trsturi comune
istorii a mentalittii medievale romneri
pe care le vom schita in paginile ce urmeaz. Ele merg, aceste trsturi, de
la o imprtsire autentica din cultura contemporan si de la un orizont cultural la care participan, in preajm-le, cei mai interesanti exponenti ai civilizatiei medievale tirzii romftnesti, pin la o orgolioas conceptie de patronaj artistic si cultural pe un plan mai vast, sud-est european si oriental-crestin, de la unele trufase si ades cutate exprimri plastice de legturi genealogice sau spirituale cu vechile dinastii ale Basarabilor i Musatinilor, sau

de la unele evidente Incercri de impunere a ideii si a realittii unor noi

dinastii de ei incepute
atunci cind este vorba de boieri urcati in scaun
reale sau imadomnesc
ping la afirmri heraldice ale unor ilustre
ginare
descendente voievodale si chiar imperiale.
Nu incap intr-un studiu ca acesta nici categorisiri rigide nici deslusiri
de reguli generale prezidInd mentalitti ce ar putea fi inseriate intr-un chip
anume, o abordare de tipul celei pe care o incercm acum, impunind mcar
o parte din nuantele pe care le-a implicat procesul istoric-social sit istoric-artistic avut de noi in vedere.
Faptul c oamenii noi" ai evului mediu romanesc apar dup 1500 este

o imprejurare ce-si are explicatii precise asupra drora nu este aici locul a

strui. Amintim numai c dac in epoca scurs intre intemeierea statelor feusi inceputul
dale
asadar inceputul si mijlocul secolului al XIV-lea
celui de-al XVI-lea veac, rolul domniei, al domniei creatoare de tail fusese

hotritor, etapa urmtoare, cea a secolelor XVI si XVII, este, in schimb, in

opozitie cu prima, cea a unui rol crescind al boierimii, ce ajunge a-si trimite
reprezentantii pin in scaunul domnesc. Lucrurile se petreceau astfel in
noile conditii sociale ale unei accelerate stratificri a boierimii si ale crerii
unei noi oligarhii nobiliare ce controla toate prghiile statului feudal,. ale
slbinii puterii centralizate, nu fr legtur si cm o anume, bine stiut, crestere a denendentei politice fat de Poart de-a lungul vremii asa-numite a
Turcocratiei.
Traduse in limbaj cultural, aceste realitti romnesti ale evolui mediu tirziu au
cu premise Mel inainte
dus la o snorire sensibil a rolului boierilor ca ctitori

de 1500 si in primele decenii dup acest inceput de veac, cu o larg rspindire

a fenomenului in cea de-a doua jumtate a secolului al XVI-lea , al

unor boieri care puteau fi aliati, dar puteau fi $i vajnici potrivnici uneia sau
alteia dintre domniile ce se succedau tot mai frecvent acum, precum Craiovestii la un moment dat, spre a da un singur exemplu legat, cum vom vedea,
de chiar primele inceputuri ale faptelor sociale si artistice pe care le cercetIn aici. Aceast sporire a implicat 'MA si o direct reflectare In art, in
monumentele de ei ctitorite, a gustului sau a gusturilor marilor feudali
co atit mai mult al celor deveniti voievozi
care, pornind mai mult sau
43
www.dacoromanica.ro

in materie de arhitectur
de pictura sau de arte minore", la' sud si la rsrit de Carpati
impuneau
mesterilor ce trudeau pentru ei anume programe arhitectonice sau iconografice in functie de dazuintele lor politice, intru marcarea unei ascensiuni,
a unei traditii si a unei posteritti, de imprejurarile speciale ale istoriei lor
personale, ale istoriei neamului lor sau ale istoriei intregului vioevodat pe

mai putin de la aspecte stilistice comune in epoc

care-1 slujeau sau pe care ajungeau chiar

stpineasea.

Fiind tot mai mult, catre 1600 si de-a lungul intregului seco! al XVII-lea,
oameni cltoriti spre diferite orizonturi cultiural-geografice:
precum se-

menii lor din Occidentul european, chiar dac in tr-o msur cu mult mai
mica

marii feudali romani, dintre care unii vor ajunge s urce in

scaunul domnesc, vor aduce prin patronajul lor artistic ce implica re flectarea
gustului si a culturii lor in gustul i in cultura mesterilor zugravi i arhitecti,
ale oamenilor invatati din cancelaria boiereasc sau domneasc, ale clericilor
tot mai
din jurul lor, unele noutti culturale, unele sugestii stilistice
din Orientul turco-persan si din Occidentul Renasterii i banumeroase

rocului. In aceast ordine de idei, nu' va fi abuziv, credem, teza potrivit

creia in secolele XVII si XVIII, cultural-artistic vorbind, lumea romaneasc

intr-o vreme in care sentimentul
se innoia mult, pstrind unele traditii
istoriei" incepe sa' apara' drept o trstur caracteristic a mentalittii romanesti
la toate nivelele, de la cel aulic la ce! popular" , spre deosebire de secolele
XIV, XV si XVI chid aceeasi lume romaneasc era
fat de marea lectie
adinc traditionalist in ciuda admiterii a nu
bizantina si postbizantin
putine innoiri.
Veacurile finale ale evului mediu romanesc, al XVII-lea si al XVIII-lea,
au fost, incontestabil, cele ale ctitoriilor celor mai numeroase din istoria artei
noastre medievale in Moldova, in Muntenia si in Oltenia; unele resedinte voievodale, precum Iasii primului dintre veacurile amintite, cunosc prin aproape
fiecare monument cite o nou propunere stilistic45, in timp ce secolul urmtor, cel zis al fanariotilor", coincide cu vremea in care efemerii domni,

toti oameni de aleas. cultur, vor fi adesea mari constructori, restauratori

de monumente vechi, adic noi ctitorii", mecenati46, infauntrul unei forme de

arta nobiliar, a unei Adelskunst" remarcate deja de cercettori47.
Evident, toate aceste eforturi ctitoricesti aveau drept scop fundamental
afirmarea unui prestigiu social
aceasta nu numai in evul mediu, fireste
deosebit48 de care mai mult ca oricine aveau nevoie, In ierarhia feudal, tocmai oamenii nor, fr trecut prestigios si ascendente ilustre; situatia de
ctitor era socotit in epoca feudal, la noi i aiurea, o distinctie publica'49,

ca i, de altminteri, cea de nou ctitor" in cazul restaurrii, refacerii, inzestrrii cu danii a unui edificiu religios sau a unui asezmint monastic50,
iar reprezentarea plastic
in fresca tablourilor votive, de pild
a unor
personaje notabile era menit s perpetueze orgolios amintirea iunor asemenea acte de munificient, la ea avind drept doax oei care voievozi, mitropoliti, episcopi sau boieri
fuseser efectiv, intr-un fel sau altul, la originea

unei ctitoriri initiale sau doar a unei noi ctitoriri51.

Stiind toate aceste lucruri, vom intelege mai bine, poate, trsturile comune de care vorbeam undeva mai sus si pe care le regsim, rind pe rind, la
toti marii ctitori din evul mediu romanesc ce s-au aflat in situatia social de
oameni noi", O situatie pe care ni se pare a nu gresi prea mult dac. o vom
vedea, in propunerea noastr de tipologie, inaugurat in fapt de acel exemplar
ctitor si patron cultural care a fost Neagoe Bsarab. Fara a insista asupra-i
o bibliografie intinsa si o problematic larg, azi mai bine stiut, a as-

44

www.dacoromanica.ro

pectelor culturale ale domniei sale ne dispenseaz de aceasta

vom aminti numai c Neagoe este, indiferent de chipul in care poate fi transat chestiunea originii sale, un om nou" in domnia
rii Romnesti. Fie membru
al puternicului clan al Craiovestilor, deci al unei familii feudale de vlastelini, foarte puternic la sfirsitul secolului al XV-lea si aflat in preajma
scaunului domnesc la care nu putea s nu tinteasc, fie urmas nelegaim
crescut, ins, exclusiv in mediul boieresc
al unui voievod legiuit din

i cu numele Basarabilor, Neagoe rmine oricum un intreruptor

ilustru al traditiei succesiunii voievodale in Tara dintre Carpati i Dunre.
In aceast lumin vom intelege desigur, in bun parte, politica sa ctitoriceasc pe trimul artei i, mai ales, inltarea in cel de-al doilea deceniu al
secolului al XVI-lea a ctitoriei ce a putut fi considerat pe drept cuvint cel
mai somptuos monument al crestinttii rsritene in vremea dominatiei otoneamul

mane"52.

Un al doilea caz de om nou"

chiar dac, pe cit se pare dup ulti-

mele cercetri, descinzind direct din vechiul neam domnesc al celuilalt voievodat romnesc, din Moldova
este cel al lui Ieremia Movil. La mai putin
de un veac distan fl de Neagoe Basarab, primul dintre membrii puternicei
familii a Movilestilor utcat in scaunul domnesc era fiu de mare logoft, dintr-un neam a crui ascensiune pare a fi inceput inc din cadnd noii boierimi
din timpul lui Stefan ce! Mare53, ea accelerindu-se intr-a doua parte a veacului al XVI-lea, cind viitorul Ieremia-vod este dregtor si diplomat al lui
Petru Schiopul. Succesiunea sa direct avea s fie dintre cele mai ilustre chiar
in contextul feudal si nobiliar al Europei
prin cstoriile polone ale

fiicelor salem , el insusi, ca

i unii dintre bmerii trii ridicati mai ales

catre 1600 (Balica, Stroici, Ureche), va cpta indigenatul polon
fiind
dealtfel proprietar de domenii in regatul invecinat i jucind rolul unei figruri
aproape internationale" , in timp ce citiva membri ai familiei sale, frati,
i nepoti, vor ajunge la treapta voievodal in ambele tri romane in prifu
mele decenii ale secolului al XVII-lea, ca i la cele mai inalte ranguri ecleziastice ale voievodatului si ale unor regiuni din .jur, drept o mrturie eclatant a posibilittilor de parvenire a unor mari bmeri.
Nimic nu era mai firesc, in aceast imprejurare, decit traducerea in
limbajul fastului, al artei
in arhitectur, pictur i broderie , a marii
reu$ite sociale a Movilestilor; or, tocmai in acest sens, socotirea ctitoririi
ce incepe s fie amintit exact in epoca ce precede imediat apoSucevitei
geului neamului Movil, in penultimul deceniu al secollului al XVI-lea
drept un act colectiv, drept o actiune a intregii familii feudale ce o inzestreaz cu danii55, este singurul punct de vedere convenabil asupra originii
acestui asezmint mnstiresc a crui biseric centran."
devenit si prima
era, prin
necropol voievodal, in Moldova, a unei noi i efemere dinastii
pictura sa exterioar mai cu seam
si din ratiuni pe care argumentul
genealogic le limpezeste astzi definitiv , o dovad peremptorie a pstrrii unor traditii artistice Musatine de ditre neamul domnesc al fostilor

boieri Movilesti, cel al orui Inceptor rimine si un prototip al amului

nou", asa cum Il inftiseaz, tot la Sucevita, o broderie vestit, asupra
creia vom reveni.
Inrudit indeaproape ca mentalitate cu abia amintitul voievod, ctitorind monumente de exceptie i patronind o arta ce cuta mai putin, de
data aceasta, fgasurile traditiei, evidentiind in primul rind sincronizarea
cu o atmosfer cultural european a timpului, avind, in sfirsit, origini

45

www.dacoromanica.ro

mult mai putin inalte decit fiul marelui boier Ion Movil din Hudesti, cel
ce avea s ilustreze cel mai bne la noi tipul de om nou", protector al culturii, impregnat in toate acviunile sale importante de trufia unei extraordinare ascensiuni sociale, in Moldova secolului pe care Ieremia-vod 1 deschisese, a fost Vasile Lupu. De origine sud-dunirean58, fiul balcanicului
Nicolae Coci i va pregiti cariera de viitor voievod cu prenume i cu veleitki imperiale, trecind, inainte de 1634, ca i Ieremia Movili la timpul
plin de ambitii, dar si de simtul
prin multe si deosebite slujbe
demnitki ale domniei Moldovei, pentru ca, odati urcat in scaun, ctitoriile
sale din ministirile iesene de la Trei Ierarhi i Golia s reprezinte, prin noblevea materialului folosit i prin bogkia decorului, prin noutatea pe care o
aduceau in peisajul artei Moldovei, semnul distinctiv al unui ctitor- om nou"
ce a vrut i in acest chip si-0 impresioneze contemporanii, pe cei din tara
.peste care a stpinit doui decenii, ca si pe cei veniti de la mari deprtiri,
care ne-au lisat descrieri semnificative ale bisericilor Lupului.

Un caz aparte al tipologiei oaanenilor noi" din trile romne in evul

mediu tirziu Il constituie, fr mndoial, ce! al Cantacuzinilor. Ajuns la o

pozitie eminenti in Tara Romaneasci,

inainte de 1678
cind incepe
deceniul domniei lui erban Cantacuzino
prin actiunile politice ale postelnicului Constantin
nepotul de fiu al celebrului $aitanoglu, cel din
spita Cantacuzinilor negustori"57, sotul unei fiice de voievod pmintean
mid' a sase fii ajunsi cu totii mari dregtori i importanti ctitori58
aceast

familie purtitoare de nume imperial bizantin pare si fi fost mult mai

adecvati decit se crede indeobste realitkilor locale din secolul al XVII-lea

muntean; chiar dac cochetind pe alocuri, precum Serban-vodi, cu ideea unei
intr-o atmosferi de ideologie, de
restauriri imperiale" a neamului su59
utopii politice si de planuri diplomatice europene pe care le alimentau Habsburgiio, exact asa cum o va face Rusia in cel de-al XVIII-lea veac , Cantacuzinii romani ti aminteau, dupi. vorba lui Iorga81, mai mult de singele
lor bsribesc decit de cellalt, nobil, dar strin"..
Ctitoria ministireasei de la Cotroceni a voievodului erban
reluincl aidoma planul, din secolul al XVI-lea, al bisericii manistiresti a lui
Neagoe Basarab de la Arges si pe cel, de la mijlocul veacului al XVII-lea,
al li'casului mitropoliei bucurestene, zidit de Constantin-vod Serban
ca i ctitoriile de la Coltea i Fundeni sau cele din nordul Munteniei
plipe de noutki decorative, orientale i apusene, in stuc si in piatri, dar
foarte traditionale in ceca ce priveste planul i structura
ale celuilalt fiu
al postelnicului Constantin, anume marele sptar Mihai Cantacuzino, ca si,
am adiuga, opera scrisi a unui alt frate al lui $erban Cantacuzino, vestitul
stolnic Constantin, cel ce studiase la Padova., sau ca i portretele cantacuzinesti datorate, in unele biserici ale familiei din Prahova, lui Pirvu Murul
zugravul situ, toate, fapte de cultur pe unja unei anume traditii locale,
artistice i istoriografice, asupra crora ne vom opri in cuprinsul acestor
pagini.

Dup cum, iarsi pe unja traditiei artistice medievale

i nealterat de
ale epocii
s-a rinduit principalul edificiu de cult al mnstirii oltene de la Hurezi, ctitoria cea
mai de seam i cu mult cea mai reprezentativi pentru un intreg stil si o
numeroasele noutki intru decoratie i arhitecturcivil

intreagi ideologie voievodali legate de numele unui alt om nou" al veacului al XVII-lea, ajuns domn al Tirii Romanesti, nepotul de fiic al postelnicului Constantin Cantacuzino i neptul de sor al abia amintitilor fondatori de monumente traditionale, voda Constantin Brincoveanu.

46

www.dacoromanica.ro

$irul ctitorilor de origine nobil ajunsi n scaunele domnesti ale Trilor

romne 6 cunoscuti pirintr-o acviune cultural marcant era flcheiat la inceputul a ceea ce se socoteste indeobste a fi fost ultimul veac al evului nostru
mediu de catre cei doi intemeietori i cei mai ilustri reprezentanti
ai dinastiei fanariote a Mavrocordatilor, Nicolae si Constantin, fiul
,

nepotul unei personalitfi

de

dimensiuni

europene

in

timpul

su,

Alexandru Exaporitul. Urmasii pzitorului de taine" al sultanului din

Stambul26,

diplomatului

de

origine chiot

care

in

calitate

de

dragoman al Partii a fost i artiza.nul unei pci de importanta celei de la

Karlowitz si care, dincolo de incuscririle cu Brincoveanu si cu Grigore I
Ghica63, ajunsese s aib in lumea feudal romaneasci legturi ilustre si
semnificative prin cstoria sa cu o descendent a Musatinilor -64, aveau s fie
nu numai cirmuitori luminati i oameni cultivati ai epocii lor, crturari poligloti, scriitori de %inut i reformatori in spirit iluminist, ci i fideli

trtori ai unei traditii ce se revendica de la vechii voievozi, dar si de la

unul mai recent
cerlalt om nou" care fusese Constantin Brinccveanu
traditie pe care arhitectura i sculptura decorativ a bisericii mnstirii Vcresti o ilustreaz pe deplin.

De la medievalul Neagoe Basarab la aceste personalitti aproape moderne care au fost Mavrocordatii, de la nowtatea pe care o aducea in arta
romaneasc a inceputului de seco! XVI biserioa mnstirii Argesului pin la
traditia pe care o pstra la inceputul secolului al XVIII-lea rcasul asezmintului mnstiresc i domnesc
ultimul de anvergur in vechea noastr
arta
de la Vcresti, este sigur c intelesul conceptului de ctitor-om
nou" evoluase in societatea feudal romneasc, fr a se schimba ins ceva
din atit de omeneasca i foarte sociala nzuint a celui dintli de a-si afirma
ale arhitecturii i decoratiei in primul rind, ale picturii
pe calle artei
triumfurile personale si pe .cele ale famimurale i broderiei mai apoi
liei ce o reprezenta.
atunci cind nu
Proveni0 indeobste din rindurile boierimii locale

veneau, precum Vasile Lupu sau Nicolae Mavrocordat, din lurnea balcacei mai Teprezentativi oameni
noi" din evul mediu tirziu rmin, desigur, acesti voievozi cu o vast i. inteligent oper de patronaj cultural. Din diferite unghiuri privit, mentalitatea lor tradus in forme plastice in ctitoriile de care si-au legat numele
va constitui preocuparea noastr principal in rindurile ce urmeai., fr a
sigur mai putin elocvente
putea ins elimina referirile la cazuri analoge
pentru c neajunse la o desfsurare ampl, in cel mai inalt loc al ierarhiei
caracteristice si ele pentru ansamblul chestiunii patronajului arfeudale
tistic medieval romnesc prin aceea c reprezint actiunea cultural a unei
nic atit de Cosmopolita' in aceste secole

intregi clase de o insemntate fundamental, anume boierimea.

Istoricului culturii noastre medievale ti este evident faptul c in secoajunse in preajlele XVI si XVII au existat citeva familii boieresti care
ma domniei, inrudite cu voievozi din dinastiile traditionale sau ou oameni
noi" nrcati in scaun, ba chiar avindu-si de citeva ori reprezentantii ajunsi
la demnitatea suprem
ce incepea
si-au celebrat ascensiunea social
de (reg-ul, chiar dada', stirpea boieresc a celor in cauz era foarte veche,
abia cu obtinerea unui rol politic, a unor mari dregtorii
si-au afirmat
pe o aceeasi cale ctitoriceasc orgoliile i bogtia, cultura si sentimentul unei
anume pozitii preeminente, morale i materiale, in statele feudale ale Trii
Romnesti

i Moldovei.

47
www.dacoromanica.ro

La inceputul sinilui de asemenea neamuri feudale stau, desigur, Craio-

vestii olteni, care Inca inainte de 1500. aveau o situatie de prim rang in
Tara Romaneasca, inruditi fiind, poate, chiar cu Basarabii veacului al
XV-lea65, ca i, prin femei, cu unele familii nobiliase ale Serbiei66, intr-o epoca

a frecventelor prezente sirbesti la nord de Dunare, in timpul unor Vlad Calugarul i Radu cel Mare, adica la citeva decenii de la caderea tinutului mora-

vian sub turci. Puternicii Craiovesti ai sfirsitului de seco! XV si ai triceputului de seco! XVI, fiii marelui feudal Neagoe de la Craiova anume marele
vornic Pirvu, marele ban garbu i fratii lor Radu i Danciu sau sucesorii lor, marii bani Pirvu II si Preda67 slut mostenitorii unei importante averi i detinatorii unei insemnate autoritati in stat, anterioare momentului in care ruda lor Neagoe Basarab urca in scaunul tarii68, apogeul Craiovestilor plasindu-se cindva
si poate nu intimplator, tinind seam a de legaturile lor cu acest domn
in epoca
lui Basarab Tepelus, a carui politica proturceascaa coincis Cu aceea a neamului lor69; in acest context nu va mira faptul c ctitoria craioveasca de la Bistrita vilceana a reprezentat
pe cit ne lasa s-o stim toate izvoarele
imaginea unei bogatii si a unei puteri ce rivalizau cu cele ale domniei basarabesti,
ca i imprejurarea, bine stiuta, ca. aci a fiintat incepind cu deceniul dinainte de

1500 un centru major decultura si de arta al voievodatului, acest din urinal

aspect fiindu-ne din pacate mai putin bine ilustrat astazi, daca' exceptam unele
piese de broderie si de argintarie, uncle manuscrise si, mai ales, pictura mural
din bisericuta bolnitei manastitesti de aicim.
Aflati i ei, de data aceasta in mod sigur, in legatiuri de rudenie, fie

i indepartate, cu neamul Basarabilor

prin Dragoestii cu care se
Buzestii
inrudea nepotul de tiu al lui Radu cel Mare, Patrascu cel Bun71
sint o alta familie boiereasca a carei ascensiune s-a asociat cu gustul ctitoririi
si care pare a fi continuat peste timp prestigiul i autoritatea Craiovestilor,
apogeul puterii lor in aceeasi Tara' Romaneasca situindu-se la exact un veac
dupa cel al ctitorilor Bistritei, catre 1600. Radu marele clucer, Preda marele
ban si Stroe marele stolnic slut descendenti ai unor insemnati boieri de la
inceputul secolului al XVI-lea, ctitori initiali, pe cit se pare, la biserica manastirii Caluiu din Oltenia72, unde fratii Buzesti vor fi preluat, catre sfirsitul aceluiasi veac, traditia inaintasilor lor
asa cum au facut, intr-o oare-

ele

marcind
care masura, inlcea, in ctitoria boiereasca de la Stanestim
mai cu seama prin picttura din naosul i pronaosul acestui mult discuta lacas

oltean strinsa legatura, de familie, dar si politic', a neamului lor cui _Ntracu cel Bun si cu celebrii si fii, Petru Cercel i Mihai Viteazul; acesua
sint infatisati in fresca de aici74, rudenia Buzestilor cu cel din urma, marele
voievod in a carui preajma au stat, fiind postulata pe mai multe liniim (atit
prin doamna Stanca, sotia Viteazului, cit i prin casatoria fiicei acestuia, Florica, eu un nepot al Buzestilorm).

Daca vorn trece in veacul urmator, al XVII-lea, in voievodatul invedei mai difuz, mai putin ostencinat, ce! al Moldovei, vom constata c

tativ poate, In lipsa unei familii al carei nume si ale carei actiuni sa se
confunde aproape, in judecata posteritatii, cu cele ale domnului contemporan
prezenta neamurilor boieresti in patronajul cultural-artistic al tarii
este de asemenea o trasatura specifica deceniilor din jurul lui 1600, dupa cum
autoritatea politica a oligarhiei boieresti este acum un fapt incontestabil77.
Familiile Balica, Ureche i Stroici, inrudite, intre ele, bogate i in plina ascensiune, ca i Movilestii deveniti voievozi
Movilesti cu care Stroicii se aflau
dealtfel in legaturi de rudeniem, descinzind 6 ei, pe eh se pare, din venerabilul neam domnesc al Musatini1or79 , beneficiare si ale unor recunoasteri
48
www.dacoromanica.ro

F1L1PE$TII DE PADURE. Biserica curtit Cantacuz1nBor.

Pronaos. Tabloul votiv cu mernbrit familiei Cantacuzino. DataHu.

FILIPESTII DE PADURE. Biserica curtli Cantacuzlnilor.

Pronaos. Tabloul votiv cu membrii familiei Cantacuzino. Detal in.

www.dacoromanica.ro

.1*-.;;IA.Yft

I!,

4.

I, ,
.

;4.

L...,

i .1

,.

f.kfT1
-

1,

'

CtrA., %
I

..

,r

II_ NIAGURENI
Biscrica clIrB
CalitacaZinilor.

'O

.." .

Pro naos.

'

Tabloul votiv
membrii familiei

"1)2

o9

Cantaeuzino.

12. I IUREZ1.

Biserica mnstirii.
Pronaos.

Tabloul voliv
Cu familia liii Constantin PrIneoveanu.

lJ,.
L

'

,1,1,

r gd a
I

5ftVII
,41!5 4..
I.

7,

-5
.-,

'

,..5 .4.:-=- ...., > .-7.- __..,,

EdrigccijatruipiTkPi:it'
t G CE-60. EFLI(ORNt..-,

minal rit5,

Mira ,011,44,

t Hi trrota We.

NAM*

CT511Ci.

'rink Xi
gt

otTiot.&.'

to;

111

'
/

7,51

1--i 1

.1

'

44';
.7;
55

%
2

MP

--

4- 7,-,

'

'

-,5A,

OA

i'.414*

.r

I's'

13. IIUREZI. Biserica rnnisLirii.

www.dacoromanica.ro

Pronaos. Laiot Basarab.

14. BRASOV. Arhivele Stahl

Pecete cu numele boterultd
Neagoe.

:"

15. SUCEVITA. Acoper5mintul

de mormtnt al lut Ierernia NoviIA.
Detaliu. Muzeul mnAstirii.

www.dacoromanica.ro

'A

1G. SUCEV1TA. Biserica miinfistirii. Detaliu eu sterna Movilestilor

sI stema Moldovei.

www.dacoromanica.ro

17. 1Atil. Hiserica foslei iiiuii5.sti,iTrcj Icrarlil. Falatla. Detaliti et! sterna Nloltloyci.

7...
rrT

r1
r

,
v.

,'.*:

,.

'

,.,,,-;

,,. '

1,...

,.., :

...

..

,.

Lt.

,144P-.

'

`t,

;-- .:.4....r

;._,...

#
...

4,

.130!:

r,'

4",

.,

.
ro.

'

'

're

"::-.44.

-,.
,

_?,

'''''` - :.:-....,_ ,pl ,

'

..

1.;-'

..% ..

I
e
L.-

..

. -I ,- .,.;,..'--,,"4' -1,- ge.

; :..,-,- 2:" . i

I ..*

-%

a
. ..

'

4;r:

-rff

.*

'

''.

'...:1....

...";,:-.5f.s.

-,

ti -/^..,- ..- -.

- :,..1.2"1"........t..,

!,' ,;

www.dacoromanica.ro

'

bgfir

11:

EV/MAIM P74,1F.,

41yditailan

-e

-all

t %%VFW &NMI II
irm urn .

i'llIf

ifl

IF

iLaxaMtili

t.,..iNkr,410111,a-rtEr'
1"

"-er

"AID

*.4110,1

Mir11773T6
^0.

-.'

.e.b!.-p't

18. COT OCEN I. Biserica fosl ei miirVistiri. Portal en pisanie si stenai.

www.dacoromanica.ro

4,11.4011.16;;I

K!

7`247q
1st 4.12

SU 144' 44:

1.0'

4.?

f.
:"{MI

144

,.N..

'"*"'"

,N;,,

'

19, FIUREZI. Biserica mAndstirli. Portal. Detaliu eu sterna Lanlacuzinilor.

20. HUREZI. BlserIca mAnAstirii. Portal. Detaliu cu stema TAril Romilnesti.
,-

,r

11

.'41,77Z "'"?

_
4,

116:

a-

<
.

rr.'"

1/4

tt

tk.
2.<
.

gle

10''

44",

"--,.., '

t,

... _

i.

'

1.
.,1

'r.

'.1

NO

k,*\,%

e
....

...,

't

,-,

Nir

www.dacoromanica.ro

'

oficiale externe ale poziOei lor sociale in Moldova, daca ar fi sa judecam

dupi obtinerea, de catre unli dintre membrii lor, a indigenatului polon cipitat in ultimul deceniu l secolului al XVI-lea si de catre Ieremia Movila89,
51-au legat numele de unele monumente, dar mai ales de remarcabile acte de
cultura scrisa, fiind de prisos sa mai insistim aici asupra profilului cultural
al unui Ureche vornicul sau asupra amprentei umaniste .a educatiei lui Luca
(Lupu) Stroici, bunul stiutor de latina
apropiatul colaborator al lui Ieremia-voda81,

Dar exponentul cel mai interesant al patronajului cultural nobiliar din

precumpinitor activ in sfera ce ne intereseaza aici,
mtegrat atmosferei culturale a ;aril
din
aceea a artei si a arhitecturii
care latura eananista, posibil i prin frecventarea inaltelor scoli catolice ale
Poloniei, nu este dintre cele mat puvin insemnate r 'mine firamndoial acel
tipic om nou" al evului mediu romanese, plin de gust, rafinat i cu o cultura artistica nuantati care a fost Anastasie Crimca. Fiul de neguvitor sucevean
inrudita, poate, 1 rindu-i cu Stroicii, cu marele losi de cneaghina"82
gofit Luca, cu marele vistiernic Sirnion, cei care au colaborat cu Crimca
avea sa reflecte, foarte
la ridicarea primei biserici de la Dragomirna"
plastic, dobindirea treptat dar sigura a unei pozitii eminente in ierarhia
feudal-ecleziastica a taa-li
in
ca egumen, episcop 5i, in sfirsit, mitropplit
liniile semeve 5i fra precedent in vechea arta a Moldovei, in originalitatea
voit, decorativi i constructiva, a bisericii celei mari din manisnrea Dragomirna, in primul deceniu al secolului al XVII-lea, clupa cum priceperea in
ale artei i orizontul cultural al acestui contemporan i .omolog, spiritual al
celuilalr om nou", care era voievodul Ieremia Movil, aveau sa se tra,ducii,
dincolo de arhitectura ctitoriei sale, in scoala de zugravi, miniaturisti 5i argintari pe care i-a adunat, i-a protejat 5i
rasplatit in manastirea sa de lingo
Moldova acestei epoci

Suceava84.

Mai mult insa decit toti marii bojen 5i ierarhi pina aici amintivi, ce
qi-au marcat prin ctitorii i prin patronaj cultural locul de frunte pe 'care-1
cistigasera in ierarhia statala feudal O din tarile romane
oameni noi" cu
totii intrucit originile lor nobile erau oricum mai marmite fati de rangul
dobindit in cele din urma85
ne pare a fi exemplar cazul feudalului ituna,
nistului muntean Udri5te (Oreste) Nasturei, cel care, in ciuda cinului mai
putin stralucit de al doilea logofat"88, a fost cumnatul domnului Trii Romane5ti, Matei Basarab. Boierul care a tradus din latina in slavona mult celebra opera medieval a Occidentului Imitatio Christi; care in predosloviile
cktilor tiparite sub cirmuirea rudei domne5ti a dat din plin masura culturii
sale clasice, filosofice si literare; autenticul reprezentant, la mijlocul veacului
al XVIITlea
ca 5i prietenul sau, mitropolitul Varlaam din Moldova lui
Vasile Lupu" , al unei Contrareforme ortodoxe pomite in acel timp din
Kievul lui Petru Movil i introducatorul clasicismului greco-latin, prin fiHera slavona, in cultura veche romaneasca88; in fine,. sfetnicul ce a exprima;,
intr-un chip ce ne apare to mai limped; legitura simbolica dintre cci doi
voievozi care, la un veac 5i mai bine departare, 5i-au adaugat, fiecare, numele
basarabesc

Neagoe cel crescut de Craiove5ti i Matei aga din Brincoveni

a fost, nu trebuie uitat, si ctitorul, inainte sau dupa 1650, al unor pn azi
pastrate case de piatra", cum le numesc, cu luare aminte, documentele80.
Ne aflarn de fapt in fata unei re5edinte de var, 'ca nu ptqine in Apusul Rena5terii 5i al barocului, dar neintilnite pina atunci in vechea noastr arhitecturam in care au continuar s ramina un unicat prin neobisnuitul, ad, parament din piatra de talle, cu grill lucrar in calcarul alb-galbui de Vrata,

49
www.dacoromanica.ro

prin portalurile cu modenatur clasica de renastere transilvan491, prin profilurile de factura occidental de la ancadramente, ce au irnpresionat calatorii acelui timp, precum un Paul din Alep, si care aduceau in cim,ia muntean, deasupra luncii Argesului, o imagine de arta ce consuna parca cu prenumele de rezonanta greceasca si de maniera renascentista al fiului postelnicului Radu din Fierasti, cu pretiozitatea frazelor sale construite dupa regulile retoricii, cu amintiri antichizante92, si care se potrivea aievea cu spiritul
culitera unor carti scrise in iubita, de fratele Elinei doamna, limba rim-

leneascia, carti de felul celei pe tare el insusi ne spune ca a g;isit-a din

anii copilriei mele, aruncat i prafuiti i'n casa noastra"93. Autor moral, in
mare parte, al pastrarii obstinate, . uneori chiar impotriva noutatilor veacului94, a unei anume traditii medievale In cultura Tarii Romanesti din timpu1
traditie regasita de la slavonismul literar la unele tilui Matei Basarab

pologii arhitectonice, de la protectia asupra unor asezaminte de cult ale

Rasaritu1ui95 pini la conturarea unui model ideal al -domnului in persona-

litatea ilustrului antecesor care fusese Neagoe Basarab

Udriste
desigur, steins legat de un patronaj cultural-artistic al domniei muntene, insemnat nu prin realizari de exceptie, ci printr-o larga, extrem de larga
difuziune a culturii in straturi sociale mai diverse decit pima acum. Dar el

ne apare, nu mai putin, prin opera sa literar si de traductor, prin legaturile sale cu virfurile feudale ale celor doui voievodate romanesti, prin
traditia pe care o pastreaza, prin unele expresii heraldice ale ascensiunii sale
sociale, ca i prin gustul i experienta in ale artei, deslusite din plin in casele"

sale de la Hierasti, drept un ctitor-,om nou" care face o semnificativi

punte inue ctitorii-boieri i ctitorii-voievozi ai evului mediu tirziu din tarile

cei ajunsi in situatii eminente nu prin traditii dinastice, ci prin

propria lor actiune
asupra acestora din urma. raminind a ne apleca aproape exclusiv in &duffle ce urmeaza.
romane

Nu va mira prea mult faptul c toti oamenii noi" ajunsi la domnie in

Tara Romaneast si in Moldova In cea de-a doua parte a evului mediu, cei
ce si-au justificat i afirmar mai de fiecare data intrarea pe scena istorita prin
cutarea unor rasunatoare legaturi cu traditia voievodali a secolelor precedente, a unor descendente ilustre i, inainte de toate, prin ctitorirea unor
monumente menite a deveni un simbol al neamului lor feudal pe care-1 doreau preschimbat intr-o autentica dinastie noua, au aparut in ochii contemporanilor
cronicari ai ;aril, panegiristi, scriitori i istorici, calatori i ierarhi
strini
la dimensiunile unor personalitati de exceptie, steivirea
flatarea
acestor voievozi devenind o constanta a izvoarelor ce se refera la ei intr-un
spirit care parea a fi cel al milenarului Bizant. at despre arta romaneasca a
epocii, infloritoare pe ling ctitoriile fiecaruia dintre ei, ea exalta de asemenea
figura patronului cel plin de &amide, a voievodului care trebuia s apari
semenilor, supusilor, ca i urmasilor
intr-un tablou votiv din fresca uneia
dintre incaperile bisericii sau Intr-o broderie asezata pe lacasu-i funerar
drept un model demn de urmat, in toata puterea i bogatia pe care le cistigase de-a lungul unei vieti ce trebuia sa devina un exemplu.

Asa stind lucrurile, vom intelege ca nu tntimplator referirile la marea

traditie bizantina slut, in texte mai ales, evidente in astfel de cazuri, dupi
cum iarasi nu hazardului se datoreazi faptul c unele inovatii in materie de
portret medieval romanest
in sensul sublinierii realiste, al unei adevarate
5_0

www.dacoromanica.ro

sint legate ,tocmai

apologii a individului, in secolul al XVII-lea de pilda
de mediile culturale patronate de astfel de oameni noi".
Neagoe Basarab, crescut in spiritul nobiliar al Craiovestilor, avea
poarte costumul de origine bizantin, cu acvila bicefal4 4 despotilor st a imparatilor din Orientul crestin, in portretul su pictat in fresca bisericii
nastirii Argesului i avea sa afirme in Invataturile catre urmasul su o idee
central a ce venea din Bizant si care era cea a originii divine a puterii domnesti96, chiar dac toate teoretizarile sale despre domn i rolul sau, in amintita scriere, stilt cele ale unui mare feudal *xis la domnie97; el pare a fi avut
pe
ca atitia alti suverani din evul mediu european
drept model
primul imparat crestin, Constantin cel Mare98, iar la, rindu-le, scriitori ai
vremii, precum Gavriil Protul, Il compara, intre altii si indirect, in legatura cu somptuoasa ctitorie de la Arges, cu celalalt mare imparat al primului Bizant, Justinian, ctitorul Sf. Sofii", in timp ce, nu intimplator desigur, in acest climat al traditiei imperiale", fiul i succesorul lui Neagoe
poarta numele unui alt bazileu bizantin, Theodosie ce! Mare188.
Rare sint in vechea cultura romneasca probe atit de evidente ale exaltarii, in mediul aulic, a unui personaj domnesc precum in cazul lui Ieremia
Movi
cu trufie intitulat, intr-un document din 1597, Dei gratia
princeps et perpetuus heres Moldaviae"181
cel ce ne apare in foarte
cunoscutul acoperamint de mormint din 1606, voievodul copartas cu fratii
si la ctitorirea Sucevitei, acolo unde el s-a ingropat i mide broderia se
culoarea de
pastreaza Oda astazi. Pe fondul de .catifea rosu-visinie
pretentie, cum bine se ;tie
cu o mina pe sabia fin cizelata si du cealalta

In sold, purtind mantle de brocart de aur, haina de argint cu 'cordon de

aur, hermina si cusma cu egretalu, marele boier ajuns in scaun i intemeietor

de dinastie noua este inchipuit aici
intr-un portret ce aminteste de lumea
apuseana si de Polonia sleahticilor
ca un print medieval cu alura de
condotier"183, asadar ca un autentic am nou" al oricarui meridian european din Renastere i baroc, cu o intentiohalitate aulica" pe drept cuvint
legata de cea care va fi caracterizat altadata pe un Neagoe Basarab' sau de
aceea ce va fi proprie, mai tirziu, unui Constantin Brincoveanulm, alti doi
crameni nor ai evului mediu romnesc.
Reprezentat cindva si el intr-un acoperamint de mormint din etitoria

necropola sa iesana de la Trei Ierarhilo

ca i in fresca de aici 'ande
aprea in costumul bogat, de aparat, din brocart rosulo
asadar aidoma
intru totul inaintasului salt din neamul Movila, fiul de arnaut ajuns aga, care
a fost Vasile upu, devenit Malt dregator
mare vornic al Trii de Sus
apoi domn in Moldova secolului al XVII-lea, purtator al unui nume
nou ce robora direct din cel, generic, al bazileilor Bizantului de care in atitea
privinte a incercat s aduca aminte187
si mai ales al numelui unui alt
incepator de dinastie i datator de legi, ca i Vasile Lupu prin cunoscuta-i
Pravit, anume Vasile I Macedoneanullo
nu-si putea gasi, in ordinea
amintitei proslaviri, o mai exacta definire decit aceea ce apartine echilibratului Miron Costin. Pentru boierul aronicar al carui erou principal era tocmai Vasile Lupu109, voievodul fusese, se stie, un omu cu hire kola" si
imparateasca, mai multu decit domneasca"it ; s chiar daca ideea unei traditii imperiale bizantine in Moldova veacului al XVII-lea a fost mutt
amendata i nuantatam
In sensul mentinerii ei, nc limitata, intr-o
sfera mai restrinsa, aceea cultural-bisericeasca
chiar daca stim c tidul
de Imparat"112, apelativul de al doilea Ahile"113 sau comparatia cu
njan114

altdata facuta, am vazut, cu omul nou" care fusese Neagoe

51
www.dacoromanica.ro

tin toate de un spirit encomiastic si de flaterie retoric, curente

In lumea greceasca a Turcocratiei, fie in mediul patriarhatului ecumenic,
fie in cel al unei comunitati ortodoxe precum aceea din Liovul obisnuit,
desigur, cu hiperbola literara baroca, nu mai putin opera sa cultural a de larga
respiratie intre hotarele Orientului ortodox, patronajul su artistic din Moldova
exprimat in primul rind in ctitariile sale din primul oras al ;aril
II situeaza pe Vasile Lupu, fiu al prea sfintei Marii Biserici rasaritene a lui
Hristos"115, protector al Patriarhiei postbizantine, printre acei voievozi romani ce si-au inteles misiunea de a prelungi si salvgarda, simbolic macar,
traditia imperiului disparut; actiune cu atit mai semnificativa, in ceca ce
priveste subiectul nostru, cu cit o atare atitudine si o asemenea munificenta veneau sa sublinieze o data mai mult stralucita cariera a unui om
nou", plecat din Balcani spre a deveni bogatul si influentul arbitru, la Iasi,
In scaunul domnesc, al complicatelor confruntari confesionale si politice din
Basarab

Europa rasariteana' a primei jurnatiati a secolului al XVII-lea.

Cochetind la &dui lor cu elemente disparate a ceea ce se putea conk

stitui intr-o autentica doctrina a prelungirii Bizantului imparatesc, Cantacuzinii cei cu nume de familie bizantina si, in parte macar, cu prenume imperiale116, cu pretentii de strveche si ilustra descendenta antica si medicvari117, ridicati la o pozitie insemnata in Tara Romaneasca in timpul unui
alt voievod de temperament imperial" precum Radu Mihnea118, au fost
poate si din pricina mai redusei anverguri, in patronajul ortodox international, a primului domn din familia lor, ca si a tatalui si a fratilor acestuia
mai putin implicati pe unja amintitei exaltari a personalitatii lor de ctitori si de proteguitori ai culturii, abia nepotul cantacuzinesc, Constantin
Brincoveanu, egalind in acest sens opera si meritele unui Vasile Lupu.
$i totusi nu credem a gresi vazind in ping atunci neintilnitele, in arta romaneasca, portrete de grup de familie
ample si foarte expresive tablouri
votive cuprinzind citeva zeci de personaje
din bisericile ridicate si impodobite
cu cheltuiala boierilor Cantacuzini
descendenti ai postelnicului si rude apropiate ale voievodului erban , la Filipesti de Padure si la Magureni119,
intruchiparea plastica cea mai graitoare a unui sentiment social, cel de orgoliu
Fig. 9 nobiliar, de trufie si de constiinta a locului cupat de aceasta familie relativ
Fig. 10 noua" de boieri munteni in ierarhia feudal l a statului caruia aveau sa-i
Fig. 11 dea voievozi si carturari de prim rang, biserici si palate de mare interes
artistic, la sfirsitul secolului al XVII-lea si in primele decenii ale celui de-al
XVIII-lea. Acestea din urma, inaugurind ultimul veac medieval romanesc, inregistrau si

ultima prezenta a unor ctitori-oameni noi", anume a celor

doi Mavrocordati, dintre care primul, Nicolae-voda, nu a neglijat debe, din

cite stim, traditia unui mare inaintas al slu, Brincoveanu cel inrudit cu
Cantacuzinii. In sirul flatarilor domnesti pink' aci amintite slut palide, desigur,
slovele grecesti de pe piatra sa de mormint, pus a in 1730 in biserica de el
inaltata la manastirea Vciresti si care il maguleau postum
prin stiuta
pietate a fiului su Constantin Mavrocordat reformatoru1120 si in spiritul
panegiricelor qi al retoricii grecesti de epoca
drept cel preaintelept si scaun
al cuminteniei, oglinda a inteleptilor cit priveste studiile" 121, preaintelepciunea" celui dintli domn al regimului fanariot in tarile romane revenind ca
un atribut de neuitat, citiva ani mai tirziu, intr-o alta inscriptie de la Vacaresti, pisania paraclisului122. Lauda omului nou", ctitor medieval, depa$ea aici, in inscriptiile Mavrocordatilor, orizontul socialului, al meritului unei

52
www.dacoromanica.ro

ascensiuni in ierarhia feudal, ptrunzind in sfera unui merit cu mult mai

durabil, cel al culturii, ca un semn sigur al timpurilor moderne ce stteau
rasara.

Pretutindeni n evul mediu afirmarea unei pozitii sociale, a unei autorinti dobindite de oamenii noi", imbogtiti i parveniti, fie ei nobili sau
orseni, a fost intovrsin, incepind ind din secolele XI si XII in Occidentul european123, de cutarea unor ascendente ilustre, a unor strmosi de
mare prestann social, de o evident i obstinati pretenrie genealogicg ce
se voia in primul rind o legaturg cu traditia124, afirmate pe toate
acte publice i in imagini de asemenea publice", fictiunea, legturii de f amilie proclamate de dtre omul nou" fiind un fapt de catre unii subinteles,
dar de foarte multi nestiut.
In trile romane apartenenta la vechile neamuri domnesti

Basarabii

a constituit in ultimele veacuri ale evului mediu temeiul firesc, aproape legal", unanim acceptat sau macar dorit in constiinta public,
al aspiratiei catre scaunul domnesc si de aceea vom constata c, direct sau
mascat, implicit sau explicit, aproape fiecare dintre noii veniti in fruntea ierarhiei feudale romanesti, aproape fiecare dintre noii inceptori de dinastii
mai mult sau mai putin efemere va asocia ambitiile si reusita sa social, tradun in dobindirea tronului 'voievodal, cu afirmarea unei obirsii asijderea
afirmare sonora in cazul unor Neagoe Basarab, Serban Canvoievodale
tacuzino si Constantin Brincoveanu , a unei scoboriri din neamul domnesc
ce dduse atitia antecesori de faim si a drui noblete era si mai mult sporit
de aura genezelor", de urcarea in timp pin la veacul Intemeietorilor de
Musatinii

tan".

Vom constata pe de aln parte c, de cele mai multe ori, pretentiile genealogice se fceau evidente exact in epoca in care, prin actul ctitoririi unuia
prin planul
sau mai multor monumente de exceptie, foarte semnificative
pentru o anume legtun
de arhitectur adoptat sau prin decoratia pictat
cu traditia (este cazul principalelor ctitorii ale Movilestilor si Mavrocordatilor) sau, dimpotriv, pentru o desprindere de traditie, respectivul nou voievod
voia s marcheze si pe planul culturii fie descinderea dintr-un neam ce dduse nrii ctitorii similare, fie intemeierea unei noi dinastii care prin nountile

ce le aducea in sfera, cultural, in cea artistic in primul rind, binemerita

admiratia contemporanilor.

Cazul cu care am putea deschide acest sir de pretendenti" la genea-

logii ilustre este si unul dintre cele mai dezbtute in istoriografia noastr,
totodat extrem de discret sub raportul textelor, dar extrem de evident sub
a
cel al faptelor plastice. Neagoe Basarab
cci despre el e vorba
fost i rmine inc un domn mult discutat in ceca ce priveste originea sa

fiu nelegitim al unui voievod din neamul si cu numele Basarabilor, anume

Tepelus125, sau fiu bun al vornicului Pirvu Craiovescu126, din bogatul neam de
vlastelini olteni
disput care, insemnat fiind sub aspectul istoriei politice
interne, nu are pentru noi cea mai mare importan;; oricum ar fi
5i in
ambele ipoteze
stim bine c Neagoe a fost crescut de Craiovesti,

boiarii miei cei mari si cinstiti"

cum slat numiti marii feudali ai trii in
chiar lnvaraturile lui ctre Theodosieln
au fost un efectiv si constant sprijin pentru noul purttor al numelui de Basarab128, c mentalitatea social a lui
Neagoe, cel ce admitea c Dumnezeu poate s aleag pe domn 5i dintre boierii

53

www.dacoromanica.ro

mari sau mici129, era aceea deschisg, a unui om nou" i cg, la &dui. lor,
oamenii noi" care erau Craiovestii (in ciuda originii lor boieresti din veacul al XV-lea) 1-au ajutat mult pe Neagoe, incepind cu formarea sa intr-un
mediu intelectual si de mari ambitii i rigzuinte domnesti, ping la luarea tronului, insusi pasa de Nicopole, protectorul din acel moment al viitorului
domn, fiind, pe cit se pare, o rudi a Craiovestilorm. Mai mult, pentru a-1
indiferent de ,descendenta sa ilegitim dintr-un voievod
privi pe Neagoe
drept un reprezentant al mentalitgtii unor
sau legitimg dintr-un mare boier
mari feudali ajuns in scaunul domnesc si ca atare, oricum, un om nou", pledeazg, socotim, si considerarea sa de catre unii strgini ai timpului, fie raguzamult mai
nul Bocignoli131, fie beilerbeiul de Rumelia Hasan pasa 132
putin interesati, desi implicavi, in nemultumirile interne iscate de moua domnie decit, de pildg, unii boieri munteni dusmani ai Craiovestilor, pentru care,
intr-un memoriu catre Poartg, Neagoe nu era fiu de domni. ci sipahi" (cavaler")133

drept un domn ajuns la rangul acesta pornit fiind

prin

dintr-un punct al ierarhiei sociale care

na.stere sau numai prin educatie
nu era cel mai inalt in Tara Romaneascg. In acest context, afirmarea caliintr-un document din februarie, 1512134, la numai
ttii sale de Basarab"
ne apare ca o imediat i necesarg subo lung de la venirea la domnie
liniere a unei leggturi acute cu dinastia istoricg" a voievodatului, exact in

mgsura in care inceperea, foarte curind dupg urcarea in scaun, a bisericii

mngstirii Argesului, sfintitg in august 1517135, lingg vechea reedintg a
in piatr de talle de asemenea, cu
acelorasi Basarabi constituia o replicg
a unei alte biserici
un si mai bogat i somptuos decor cioplit pes,fatade
nignstiresti, eea de la Dealu, de ling o alta resedintg voievodalg a T.rii
Romanesti, ctitoritg cu mai putin de doug decenii inainte de .catre Radu cel
Mare. Era de fapt, biserica argeseang, mai mult dedt o replici; era sublifie el boier
nierea unei continuitgti ctitoricesti din partea unui om nou"

devenit domn, fie vastar domnesc nelegitim, crescut de bojen i devenit domn
care voia sg imite, dar s i depgseascg opera, deja singular g in peisajul

artei romane,sti de la 1500, a succesorului lui (Vlad Cgluggrul, voievodul

Radu cel cu o atit de bogatg actiune cultruralg, de la care coboar, genealogic vorbind, n secolul al XVI-lea, multi dintre voievozii muntem ai
nastiei traditionale (cu ramurile ei diferite incepgtoare din diferiti voievozi
secolului al XV-lea), de la Radu de la Afunnati, la Radu Paisie, Pgtrascu cel
Bun, Petru Cercel i Mihai Viteazul, intr-o descendent care se va stinge
abia la inceputul secolului al XVII-lea136.

Aceastg atit dine a lui Neagoe apare amplu probat de mgrturii artistice, de texte epigrafice, de pasaje ale unor acte de cancelarie domneascg. In
chip evident, pentru noul voievod biserica mgngstirii Argesului trebuia sg. fie
In acela.si timp o replic sau mai curind un pandant al celeilalte ctitorii de
seamg din vechea resedintg bgsgrgbeascg, anumd al bisericii Sf. Nicolae, cea
din secolul al XIV-lea, unii dintre voievozii inceputurilor statului ce-si legaser
numele de intemeierea mitropoliei Trii Romanesti, de decorarea sobru-majestuosului edificiu biiantin sau care se ingropaserg acolo este cazul lui Nicolae
Atexandru, fiul lui Basarab Tntemeietorul", ca i cel al lui Vladislav

fiind. zugrviti programatic"? in cursul secolului al XVI-lea, de ctre UTmaw lui Neagoe in pronaosul ctitoKiei acestuia137. Voievodul care &Idea'
documente subliniind cl se aflg in scaunul vechilor domni, irr Curtea cle
Arges"138, care in prima pisanie a bisericii mgngstirii de el aici intemeiate isi

argta leggtura cu toti inaintasii, ctitori de monumente, ce s-au perindat in

54
www.dacoromanica.ro

scaunul Trii RomAnesti (cu dorin; i osirdie am poftit catre sfintele

dumnezeistile biserici a le zidi si a le inilta si a le infrumseta, cum le-au
ficut si le-au iniltat i infrumsetat sfint-riposatii nostril mosi si strimosi
si s-au ficut ctitori, cinstite biserici au ridicat si au infrumsetata 1", voia
in chip firesc
i cu atit mal mult pentru con temporanii si ce-i stiau obirsia
cariera politic si care cunoscuser, de asemenea, in mod nemijlocit, momentul

de glorie cultural marcat de inaintasul su aproape imediat, Radu cel Mare

apari nu numai la Arges, ci chiar in biserica de la Dealu a Raduluivocli., drept continuator si pirtas intru ctitorire: gisind neterminat biserica
ministirii de ling:S. Tirgoviste, cea anumit Dealul, ce a ridicat-o din temelie
ne Iasi A. o stim
Io Radul voievod, care a fost) inaintea noastri...."
Neagoe Basarab intr-un document din decembrie 1514140, asadar foarte curind de la luarea domniei i, fapt semnificativ, inaintea zidirii propriei sale
ctitorii
am-am striduit cu toat dorinta i osirdia i 1-am impodobit cu
cici, de va fi cu
sfinta scripturi si 1-am sfirsit intru slava lui Dumnezeu
putinfi lui Dumnezeu, s ne numim si noi ctitori cu mai sus numitul Radul
voievod, ctItor i cliditor al acestui hram".
Ne aflim indiscutabil, prim asemenea probe, inaintea unui tip de genealogie cultural" care, inceputi. cu oanul nou" Neagoe Basarab, avea

si fie implicit sau explicit prezenti de-a lungul urmitoarelor veacuri ale

evului mediu romanesc.

Desigur, vorbind in termeni genealogici foarte strict; de data aceasta,

cisitoria lui Neagoe Basarab cu o fiici. de despot"
Despina adici
din neamul desootilor sirbil41, nepoat de fill. pe cit se pare, a lui Stefan
BrankoviC
descendentul direct, prin femei, din Cantacuzinii imperiali
ai veacului al XIV-1ea142 1--- si care numira printre strimosii ei si pe unul

dintre eroii ortodoxiei balcanice, cneazul Lazir al Serbiei aceluiasi seco/ al

XIV-1ea143, repreze.ntat si el in pictura de la Arges144, constituia o confirmare in .plus, intrucitva international", de anverguri sud-est europeani, a
locului eminent dobindit de acest mare feudal, devenit domn, in ierarhia sociali a timpului, &pi cum ctitoria-necropoli de la Arges insemna cel mai
vestit lacas al ortodoxiei acestor pirti de lume in vremea stpInirii turcesti.
lata de ce, in veacul al XVII-lea mai Cu seami
atunci dud aoainenii noia se vor succeda, cu o notabili activitate cultural, in scaunele de
la Bucuresti si Tirgoviste
posteritatea" lui Neagoe Basarab si a bisericii mnstirii Argesului va deveni foarte actual si -va fi un punct de referinti. de ce voievozii-ctitori Isi vor lua drept model
precum Matei
Basarab (secondat, in acest sens, de invkatul su cumnat Udriste Nsture1)145
pe marele inaintas de la inceputul secolului al XVI-lea, in timp ce mesterii
constructori de la Cotroceni si de la Hurezi, la porunca unui Serban Cantacuzino si a unui Constantin Brincoveanu, vor copia planul
investit cu
un anume sens dinastic, asa cum s-a demonstrat exemplar146
ctitorii a aceluiasi Neagoe Basarab.

al principalei

Al doilea caz, cu niult mai limpede, de ciutare si subliniere Cu once

pre; a unei descendente ilustre, din dinastia traditionali, a unor aoameni noi"
de data 'aceasta o subliniere precumpinitor pe calea artei, iar faptul e cu
atit mai semnificativ pentru cercetarea noastr
s-a consumat in Moldova,
la aproape un secol de la domnia lui Neagoe, Orin fapta politic si de culturi a Movilestilor.

Probabilitatea foarte mare a unei inrudiri intre acest neam de boieri

i voievozii musatini a fost 'mai demult admisi147, iar de
curind a fost amplu si precis documentati ipoteza potrivit cireia fratii
deveniti domni

55
www.dacoromanica.ro

Ieremia si Simion Movil, viitorii domnii ca si Gheorghe Movila, ce avea

sg fie mitropolitul Tarii Moldovei, tustrei fii ai marelui logofat Ion Movila
din Hudesti

descinzind din vechiul neam boieresc Hudici145

ai Mariei

Movila Sint foarte legai, prin aceasta din urmg, de Petru Rares el Insusi:
cum
axneaghina Maria" ,sau Maria, cneaghina lui pan Moghilg logoat"
este amintita in documentele sfirsitului de secol XVI si ale inceputlului de
secol XV11149
nu este alta, se pare, decit Maria, fiica lui Petru Rares,
dintr-o prima casatorie150. In acest fel tie aflam pentru intiia oara, in cazul
venirii n scaun in 1595 a marelui vomic Ieremia Movil, in fata unei succesiuni de dinastii pe linie de femei, de la Musatini la Movilesti, aminticul
al Moldovei, dovedindu-se astfel dad, nu de ,,od
domnesc", cel putin de singe voievoda1151
singele lui Stefan cel Mare si

om nou", voievod
al lui Petru Rares

fapt pe care 11 stiau atit urmasii lui Ieremia-vda,

11 afirm, de pilda,
Movilestii primelor decenii ale secolului al XVII-lea
cit si strinii, dupg
Constantin i Alexandru Movila in documentele lor152

dt ne lasa sa o aflarn un raport francez din 1596 pentru care Jeremie

Moglie este un vayvode ou gospodar, se disant du sang des antiens vayvo-

des" 153 sau, in acelasi an, un text al curiei romane care 11 cunoaste pe voievod

ca fiind di casa reale"154 (pentru a nu mai vorbi de si mai ilustra, dar atit
de fantezista descendenta roman amid. a Movilestilor
gasita mai tirziu
pentru Cantacuzini
atribuita lar, In spirit umanist, de catre un teolog
polon155).

In acest context genealogic, imprejurarea ca biserica principal a mgnstirii Sucevita, ctitoria celar .trei Movil ajunsi la supremele demnitati

laice i ecleziastice in stat era, dup o intrerupere de citeva decenii

cursul celei de-a doua jurnatati a secolului al XVI-lea, unicul laca$ religios al

Moldovei pe ale carui favade apare, pentru ultima oara in istoria ei, vestita pictura exterioara, ce decorase principalele ctitorii ale lui Petru Rares
sau altele inaltate si decorate in timpul domniilor acestuia
la Probota si
la Suceiva, la Moldovita, la Humor $i la Arbure156

capat o semnificatie

neasteptata, nebanuita de cercetatorii de Oda' acunt, in duda faptului ca a

fost observat
fireasca filiacu toate deosebirile stilistice dintre ele157
tie a picturii exterioare Sucevitei din aceea a vremii lui Rares158: exact in
anii in care izvoare exteme afirma' explicit descendenta lui Ieremia Movil
deci si a fratilor si
din voievozii musatini, in care tntreaga suflare
moldoveneascg stia, desigur, din ce neam ilustru si din ce tata vestit cobora
mama celor trei boied, oameni noi" ajunsi, nu intimulator, la cele mai

'Mahe locuri din ierarhia feudal a a tarii, nepotii de fiica ai lui Petru Rares
si fin unuia dintre cei mai mari boieri ai trii
si Maria Movil si monahul
Ioanichie, fostul mare logofaC Ion Movila159, fiind infatisati. ca

6 Ieremia Movil, in interiorul Suceviteilo

Gheorghe

Mahan d ctitorie ce incepea

a fie mentionata din 1586 si tot mereu in ultimii ani ai secolului al XVI-1ea161,
al carei exterior neobisnuit de amplu pentru acea vreme trebuia s atragg

cel dintli privirile tuturor celor ce paseau tn incinta manastiriiC un exterior ce trebuia s aminteasca totodata si instantaneu, ca un act genealogic
sui-generis, de ctitoriile din timpul marelui si domnescului bunic al Movilestilor, cel ai carui mostenitori de familie si continuatori spirituali ei tritelegeau sa fie in pofida unui nou climat istoric r0 politic, social si cultural:
ce deosebea radical Moldova anilor 1600 de cea a primei jumitati de veac
dupg 1500.

Neputindu-se reclama de la vreo descendenta ilustra precum marii boieri Movilesti ce 1-au precedat cu citeva decenii In scaunul Moldovei, celalalt
5 6.

www.dacoromanica.ro

boier, de mult mai modesta nastere, dar cu o ascensiune si mai spectacui.

loas, care a fost Vasile Lupu
omul nou" cel mai tipic, poate, al evului
mediu romanesc dintre cei ajunsi voievozi, probabil tocmai i prin singularitatea situatiei sale, lipsit de orisice legaturi, cit de departate, cu dinastiile"
traditionale
nu a cautat sa-si ascunda in vreun fel originea, reamintita
In mod expres in pisania pe care o punea in 1646 la ctitoria sa tirgovisteana
de la Stelea unde, va spune voievodul, zace i trupul raposatului parintelul meu Nicolae vel aga" 162. Chiat dac, pe cit se pare, fiui balcanicului
Coci a fcut sa circule si zvonul cl ar fi urmasul unui voievod al Moldovei
de la sfirsitul secolului al XVI-lea
anume al lui Aron Tiranul", fiul natucare in
ral al lui Alexandru Lapusneanu163 , nu pretentia genealogica
cazul acestui om nou" nu s-ar fi putut sprijini decit pe o purl si frapanta
fictiune
caracterizeaza pe somptuosul cirmuitor ce va fi fost mult prea
constient de puterea si bogatia, de prestigiul su in intreaga Europa. rasariteana, pentru a mai incerca
uimeasca contemporanir altfel decit cu
drnicia sau cu faptele 'de cultura de el patronate, intre care ctitoriile iesene
de la inceputul si sfirsitul donmiei, bisericile de la Trei Ierarhi i Golia,

stau pe primul loc.

Alta era, desigur, situatia Cantacuzinilor si a nepotu/ui lar, Constantiri

cu exBrincoveanu, in Tara Romneasc. La nici un voievod roman
ceptia, poate, a lui Stefan cel Mare legat la un moment dat, printr-una
constiinta inrutre datoriile sale, de neamurile imperrale ale Bizantului
dirii cu cea mai inalta si mai veche aristocratie feudal a din aceste Ord ale
continentului nu ar fi fost atit de indreptatita ca la Serban Cantacuzino si,
prin acesta, la fiul surorii sale Stanca.
Este adevarat
o stim astazi mai bine decit In trecut, gratie unor
minutioase cercetari de prosopografie bizantina si postbizantin
c in ceca
ce-i priveste pe Cantacuzinii romni, inrudirea lor cu cei din Bizantul secolelor XIV si XV este nesigur.164, ncera fiind in primul rind rudenia. In

secolul al XVI-lea, a atotputernicul sra'tuitor al lui Selim al II-lea, Mihail

Cantacuzino fiul Satanei", cu bazileii ce cIrmuisera einclva in Constantinolui166, speranta neamului grecesc", cum il numeau contemporanil crestini din aria
otoman
succesor al celui bizantin in atitea privinte
de cave acest

primo huomo, et 11 pii stimato che fosse tra tutti i Greci di Constantinopoli
et anco fra tutti i franchi", cum il caracter1zeaza un raport venetian al timpu1ui166, speranta neamului grecesc", cum 11 numeau contemporanii crestini din aria
Turcocratrei,167; unele legaturi banuite tntre el si Cantacuzinir din Peloponez168, ca
si rudeniile levantine si balcanice, cu case domnitoare, ale acelor Cantacuzini ce

coborau prin femei din impratii secolului al XIV-lea

l la care am ficut
deja aluzie in alt loc
vor fi dat acestui inteligent si voluntat om politic,
purator al unui nume -de rezonant, sentimentul, iluzia macar a unei anume
continuitati ,simperialeu, vizibile, de pila, n numele dat fiului su Andronic169, tatal postelnicului Constantin Cantacuzino
cel cu .prenurne,
din nou, imperial
bunicul primului voievod roman din acest neam.
domnescul stranepot de la 13ucuresti al $aitanoglului din Constantinopol, om
politic realist, chiar daca strbatut de tmele idei de restaurare bizantina
ce

tineau, mai curind, de climatul secolului al XVII-lea in Europa orientala

si de pozitia Trii Romnesti in complicata politica dusa de Habsburgi,
de Romanovi si de otomani
pretuia, in fapt si nu in embleme, cu mult
mal mult decit rasunetul imparatesc al numelui sau, descendenta sa din

57
www.dacoromanica.ro

stim c, dincolo de recent bnuita

domni si din mari boieri autohtoni
oricum, mai indeprtata eventual rudenie cu Mihai Viteazu1170, $erban-vodi
Cantacuzino era, prin mama sa Elina, nepotul lui Radu-vod Serban, la rino arat limpede, ni se pare, tocmai arcoboritor din Craiovestim
gumentul de ordin artistic: in 1679, la numai un an de la inscunare,
fiul postelnicului Constantin Cantacuzino
purttor al unui prenume care
nu era adus din Constantinopolul bizantin i postbizantin, ci era unul al
boierilor de tar din care el cobora prin mam172
inlta in preajma Bucurestilor principala sa ctitorie, menit a deveni i locul de inmormintare al
su i al1 unora dintre rudele sale, biserica mnstirii Cotroceni, al crei plan
prelua aidoma pe cel, mai vechi cn dou decenii, asezat asijderea catre
marginea capitalei Trii Romanesti, cel al lcasului mitropoliei voievodatuluilm (ctitorie a lui Constantin Serban, fiul natural al lui Radu Serban, asadar al unei rude apropiate a Cantacuzinului, dintr-o descendent boiereasa
voievodal ajuns la un binemeritat renume in epoc).
Acest plan, cu unele particularitti ale pronaosului
supralrgit si cu
coloane
Fig.
Fig.

Fig.

era, o stimm, rodul unei traditii si ea semnificative, pornitla

inceputul secolului al XVI-lea din biserica mnstirii Argesului a lui Neagoe

Basarab: nu intimpltor intilnim acelasi plan la biserica metropolitan a

Trii Romanesti la mijlocul secolului al XVII-lea
in ctitoria vlstarului
nelegitim al unui mare boier cu Mahe inrudiri, ajuns domn, si care o data
mai mult se plasa astfel intr-o ilustr traditie de familie" si de ctitoriri
dup cum reluarea pla.nului amintit la Cotroceni primea dubla semnificatie

Fig. 2. CURTEA DE ARGE. Biserica fostel mAnAstirt. Pronaos. Plan.

58
www.dacoromanica.ro

Fig. 2. BUGURE*TI. Blserica festal mitropolil. Pronao*. Plan.

a legiturii lui Serban Cantacuzino atit cu stirpea lui Radu-vod Serban, cit si cu
aceea, inc mai glorioas, a Basarabilor secolelor XV si XVI; in sfirsit, aparitia
din nou a aceluiasi plan, intr-o alt variana, la principala otitorie a lui Constan- Fig. 4.
tin Brincoveanu, biserica cea mare a mnstirii Hurezim, dup 1690
asa-

dar de indat dup inselunarea fostului mare logoft , era investia,

deopotriv, cu intelesul legturii de neam a fiului lui Paya Brincoveanu Cu

Neagoe Basarab din care stim c descindea cu adevarat , cu strbumosul" lui Preda Brinconicul su Radu Serban, cu Matei Basarab
veanu, bunicul domnului176
si cu unchiul su Serban Cantacuzino, in
tipul arhitectonic al lcasului vilcean, gindit a deveni necropol brin-

coveneasc, putind citi, in filigran parc, intreitul si sonorul apelativ al

omului nou" ce era Constantin-vod si pe care i-1 comenta, deloc cu simpatie, contemporanul Cantemir, anume cel de Basarab Cantacuzino Brin-

coveanu"in; nu rhai putin, constiinta multiplelor sale legturi de familie

cu inaintasii, de la' cei, mai indeprtati pin la cei mai apropiati in timp
si in spit
Craiovestii, Basarabii, Cantacuzinii , 1-a determinat pe
Constantin Brincoveanu a se ingrijeasc, ca mare boier si mai ales ca domn,
de ctitoriile acestora, la Cozia, 14 Tirgoviste, la Bistrita, la Govora si In multe,
multe alte locurim.
Si din nou argtunentul artistic, mai exact spus cel oferit de monumentul
religios croit exact la fel ca marile lcasuri de cult exprimind un anume pro4
gram, prin pronaosul amplu inaugurat la biserica lui Neagoe de la Curtea

de Arges, dar intr-o variana care fusese specifid Hurezilor lui Brincoeste vorba de biserica mnstirii Vcresti, de ling Bucuresti,
veanu
59
www.dacoromanica.ro

Fig. 3. BUGUREM. BIserica fostel rnanlistirl tolrocenl. Pronaos. Plan.

inahati de Nicolae Mavrocordat

india limpede autarea unei tradiIii,

a unei traditii voievodale in primul rind, a uneia artistice in subsidiar, de catre

un om nou", ultimul dintre cei urcati in epoca medieval a In scaunul Tarii

Romanesti. Faptul c biserica mnastireasa de la Vcaresti, necropola a
Mavrocordatilor, era inceputa in primvara anului 1716, la numai citeva
luni dupa inscaunarea lui Nicolae-voda, interpretind tifsul principalei ctid
toril a lui Constantin Brincoveanu, cea de la Hurezi179, cu putin mai veche,
arara eaultiml mare edifieiu al .arhitecturii medievale muntene
construit
in mai multe etape narate in ampla pisanie din 17229", admirat de-a lungul
secolului al XVIII-lea de alatori te Il socoteau o izbinda a artei din Orientul
ortodox"1
exprima vointa ctitorului de a fi rintr-o epoca nou, care nu=
mai paz-vial mai era a evului mediu, pregtind etapa moderna a civilizotiet

60
www.dacoromanica.ro

continuatorul unei politici medievale din care patronajul, artistic

era parte integrantg, de a prelungi o tradivie182 ce incepea Cu Basarab Neagoe si ajungea pria la celalalt Basarab", Brincoveanu. Daca pretentia genealoglca nu se putea exprima aici direct, printr-o
cautare a legaturii de rudenie a Mavrocordatilor Cu vechiul neam domnesc
al voievodatulut unde era ridicata biserica Vacarestilor, si daci oamenii
amindoi, de fapt, ctitori la
noi" care eran fiul si nepotul Exaporitului
vor fi avut, desigur, o mentalitate in consens cu noile condivii
Vaciresti
politice ale veacului fanariot, complet diferite de cele din secolul precedent
o mentalitate in care trebuie a admitem un loc Cu mult mai mic acordat menoastre

dievalului principiu al dreptului la scaun in virtutea singelui" si a osului"

domnesc , un anume ecou al acestuia, chiar si in cazul de fata, nu poate
fi exclus dupa opinia noastra.
Mavrocordavii, dincolo de Incuscririle cu voievozi romni de 14 sfirsitul
imprejurare cunoscuta in istoriografia noastra
descendenvi pe linie femining din celalalt strvechi neam voievodal romanesc, cel al Musatinilor, prin casgtoria lui Alexandru Exaporitul cu Sultana Hrisoscoleu, nepoata de fiica a lui Alexandru Ilias al Moldovei184, cel
secolului al XVII-1ea183, drau

inrudit cu si inconjurat de greci. In calitatea sa de stranepot al unur domn

roman din secolul al XVII-lea ce cobora din .voievozi moldoveni ai secolului al XVI-1ea138, mai mult, in situatia-i de descendent al unui voievod
care, ca si el, domnise cu aproape un veac in urma deopotriva in Tara Itomaneascg si in Moldova188, Nicolae-voda Mavrocordat, omul de cultura si

Fig. 4. HUREZI. Blserlca mlnastirIl. Pronaos. Plan.

61
www.dacoromanica.ro

Fig. .5. BUCURESTI. Biserlea fostel miintistirf ViicAresti. Pronaos'. Plan.

omul politic, avea toate temeiurile si tot interesul a se socoti la inceputul

secolului al XVIII-lea, in egal msurg, drept urmas al domnilor de la
Bucuresti si de la Iasi din secolul anterior, numai i'n acest fel trebuind
s lntelegem autocaracterizarea sa de la inceputul pisaniei puse la paraclisul mitropoliei bucurestene in 1723, drept madi;g a stgpinitorilor din
vechime ai vestitelor domnii ale Moldovei. si Trii Romanesti"187; iar modelele pe care si le va fi fcut primul Mavrocordat din activitatea culi-tirar a
Beincoveanului sau a Cantacuzinilor puteau foarte bine sg se 'calchieze pe
altele, si mai venerabile, care vor fi putut merge chiar pira* la Basarabii

evului mediu muntean, dad ne gindim, de pildg, la faptul cg prin unele

Fig. 6 detalii ale sale planul pronaosului de la Vicgresti are, din techea resedintg

blsrgbeasc a Argesului, deopoi-rivg sugestisi ale bisericii lui Neagoe Basarab s'i ale bisericii Sf. Nicolae188, necropola voievozilor ce t deschiseser in
Tara Romaneasc o istorie medievali pe care Mavrocordatii, la aproape patru
sccole distantg, o incheiau la rIndul lor,

*
Dacg perman' enta clutare a leggturii Cu o traditie de prestilu cire sg legitimeze, sg confere o aurg istoricg" fiecrei ascensiuni 1,-- exprimat de
obicei, in cazul trilor romane, in sublinirea unor descendente reale chiar
dacg, uneori, colaterale, din neamurile voievodale cele vechi ce reprezentasea, intr-un fel, dinastiile istorice" medievale ale Trii Romanesti si Moldovei , fusese o trgsgturg comung a. oamenilor noi" ajunsi in scaunul voie-

vodal dupg f500 si ping curind dupg 1700, tendinta compkmentarg si

fireascg, si ea dar exprimatg In mgrturiile de artg, a fost, pe acelasi
raga, aceea de afirmare a unei noi idei dinastice intruchipate In neamul
62
www.dacoromanica.ro

proaspltului voievod, neam sortit a prelua in conceptia intemeietorului su

,,oficial"
obligatille i strglucirea celui sau ale celor traditionale.

- Familia, clanul nobiliar al omului nou", de multe ori adunate, ca in

Italia Renasterii, in jurul patricienei case a unei famiglia"189, depgsea acum

hotarul unei bogate resedinte feudale, punind stgpinire pe resedinta striveche
a voievozilor bgsgrgbesti sau musatini, inconjurindu-se la rindu-i de o adevgratg clientelg, rudele, chiar i cele mai putin apropiare, ale noului domn
beneficiind, mai cu seamng o datg cu veacul al XVII-lea, de unele promoviri
sociale si avantaje materiale insemnate.

Patronind ridicarea unor edificii, de obicel cP. rosturi cultuale

pentru
a nu ne mai referi la casele" domnesti si boieresti care apar tot alai frecvent
acum si din care in Tara Romneascg ni s-au pgstrat citeva exemplare, fie si
In stare de ruina, case care adgposteau neamurile Cantacuzinilor, Bgjestilor
sau NIstureilor, de pildg
ctitorii feudali i in primul rind cei domnesti
intelegeau s vegheze ping in detalii asupra decorului, a structurii unor
indice liMpede mesterilor, direct sau prin ispravnicii de ctitorii,
ce apar tot mai pumerosi in aceastg epocg, ceea ce vorau a exprime contemporanilor i posteriatti in limbajul arhitecturii i al picturii, sg ilustreze, cu
alte cuvinte, ceca ce in Italia barocului era foarte concis cuprins intr-unul
dintre principalele demersuri ctitoricesti, cel de ideare la decorazione". Si,

mai de fiecare datg, vom constata, in aceastg ordine de idei, cg un ;el al

voievozilor romani, oameni noi" ai secolelor XVI si XVII, ba chiar si la
inoeputul yeacului al XVIII-lea ,a fost cel de afirmare
prin arta de as

construi sau impodobi intr-un anume fel principala lor ctitorie

unei noi dinastii, aceea de ei inceputg.

a existentei

Observgm astfel, in aceste cazuri, cg de fiecare daig amintitele ctitorii slut concepute drept edificii menite a adgposti si perpetua amintirea
ctitorilor i a urmasilor acestora, prin aceea c sint necropolele neamului intemeietorului si ale binefgatorilor lor, locuri de inmormintare ale unei f amilii domnitoare ce trebuiau s. fie pentru toti supusii repere limpezi ale
veneratiei 5i respectului datorate unui aceluiasi neam domnesc din tata in fiu,
un soi de autontate feudal g intnrmuritg in piatrg, rivalizind cu autoritatea

pe care o puteau avea, pe acest plan figurar, unele mai vechi ctitorii ale
dinastiilor intemeleTare dpr-1, ale unor gloriosi voievozi, inaintasi ai
oarnenilor noi",
dormeau acolo somnul de veci.
Biserici de mgngstiri fiecare dintre ele
la Arges si la Sucevita,
la Trei Ierarhi si la Cotroceni, la Hurezi si la Vgcgresti
ctitoriile pe care
domnii cei noi i le doreau drept lgcasuri de ,,;pogribanie" pentru ei i membrii familiilor lor
putind fi contrapuse astfel, in mentalitatea simbolicg
medievalg, necropolelor ilustre din vechea bisericg argeseang a Sf. Nicolae,

de la Cozia si de la Puma, de la Dealu si de la Probotal" ., au avut, in

acest sens, programe bine precizate, dintre care sigur cel mai elocvent 5i mai
bine cercetat este cel al principalului lgoas al lui Neagoe Basarab. Nu
vom insista, evident, asupra chestiunii supradimensiongrii pronaosului bisericii mIngstirii Argesului macar si 'numai pentru faptul c specialistii din
astgzi,. credem, convinsi de justetea nuantatelor concluzii ce au fost Arase191
pe inarginea raportului dintre solutia arhitectonicg a sporirii si organizgrii

anume a spatiului acestei prime inaperi de cult din bisericg si dorinta

pretutindeni -manifestg -A lui Neagoe, cel ce prin Invataturi" of crea,
fiului i urmasului su un soi de legitimare spiritualg, de a avea aici ,un
mausoleu pentru sine si familia sa"192. Deslusirea unui program dinastic

63
www.dacoromanica.ro

propriu ctitorului in aflarea aici, in pronaosul unde fusesera zugravivi -Inaintasii si intru singe sau numai intru glorie193, alaturi de piatra de morcu un decor geometric cuprinzind cruci
mint a lui Neagoe el insusi
din impletituri, si rozete, decor transmis si. altor lespezi funerare de la Arges
si din Tara Romaneasca a secolului al XVI-lea , a lespezilor pe care
sau citit numele sotiei de Tie= sirbesc a voievodului-cti,tor, Despina, deveniti monahia Platonida", ale fiicelor sale ajunse doamne ale Moldovei si
'Ilrii Romanesti, Stana si Ruxandra, in fine, ale copiilor nevirstnici Petru,
pentru a nu mai socoti si faimoasa liana funerara,
loan 4i Anghelina194
Tinincl de un grup stilistic aparte, in Tara Romaneasca a secolului al XVI-lea,
cu decor anuopomorf si ampla inscriptie, a ginerelui su Radu-vocla de la
Afumati, ctitorul pentru pictura , constituie consecinta fireasca a descifrarii
unei ipostaze esentiale a lui Neagoe: cea de continuator al Basarabilor cei
batrini", indeosebi al ctitondui de la Dealu, al carui frate, Vlad cel Mar,
fgsese,., silnic inlocuit de chiar ctitorul Argesului. Asa cum la Dealu
se gasea, dupa 1506, necropola voievodala a stirpei lui Vlad Clugru11951 cea inlocuita sau numai intrerupta de Neagoe in ceca ce priveste
dobindirea tronului, la fel in monumentul cel nou de la 1517, ce prelua in
schema sa decorativa exterioara o suma de noi formule initiate in arhitectura
mimteana la biserica de gnga Tirgoviste196, trebuia sl-si afle locul necropola

Basarabilor cei noi" care erau membrii familiei omului nou" Neagoe,
marele feudal ajuns voievod.

Ctitoriile unor domni din secolul al XVII-lea ce au voit, ca si Neagoe,

sa inaugureze prin domnia lor o mai lunga epoca de cirmuire a familiei din
care faceau parte
este cazul lui Serban Cantacuzino, ale carui planuri dinastice erau foarte limpezi, care ceruse Habsburgilor, pentru neamul sau, domnia ereditara asupra Tarii R.omanesti si asupra Moldovei197, si al carui urmas
trebuia sl fie fiul su Gheorghe198, dupa cum este si cazul succesorului su

Brincoveanu care capatase de la turci domnia pe viatal" sau cel al lui

Nicolae Mavrocordat al carui urmas in Tara Romaneasca a fost, la un moment dat, fratele su loan si, de mai multe ori, pina dincolo de mijlocul secolului al XVIII-lea, fiul su Constantin200
sint, toate, i nu intimplator
desigur, replici fidele, precum Cotrocenii, sau variante, precum Hurezii si
Vacirestii, ale planului Argesului cu acel pronaos dezvoltat in care Neagoe
el insusi va fi dorit sa odihneasca toti cei ce reprezentau noua familie domneasca; tot asa, la Cotroceni se afla mormintul ctitorului ce cobora, tocmai
prin acelasi Neagoe, din Basarabi
o spune pisania lespezii pus i pentru
lo Sarban Cantacuzino Voievodu, nepotul raposatului Sarban Basarab
Voievodu"201 , ca si cele ale unor frati si nepoti ai sai.
marele aga
Matei, marele spatar Iordache, ca si un fiu al stolnicului Constantin bogatul
intru minte"032 , dupa cum la Hurezi, in pronaos sub galeria zugravita de portrete, de ostentatie monarhica"333, ale membrilor noii familii
Fig. 12 domnesti a Brincovenilor, dar si ale stramosilor" ce-i puteau legitima o
Fig. 13 data mai mult pe acestia, de la Laiota Basarab si Neagoe Basarab la celalalt
Basarab, Matei, de la Radu Serban la Serban Cantacuzino334
ar fi odihnit
Cu siguranta Constantin-voca si coconii" sai, fr singeroasa drama din 1714
de la Stambul205, asa cum la Vaaresti, in sfirsit, s-a ingropat Nicolae-vod
Mavrocordat, incepatorul de dinastie" fanariota236, cel pentru care Brin-

o pilda.
Daca Tara Romaneasca ofera in secolele XVIXVIII cele mai clare
argumente artistice pentru afirmarea, de catre ,,oamenii noi" ajunsi in
scaunul domnesc, a vointei de a intemeia o noua dinastie care sl continue
coveanu fusese, desigur,

64
www.dacoromanica.ro

1,1

4rx Iry '"1..1,

kigt.,C111Niir

4'r
*0,41 Ua.

1,1

r.""
i

21. CURTEA DE AR GE$. Biserica fostel mAndstlrl. Fatada. Detaliu.

www.dacoromanica.ro

Ivy

uT dry Ly dry ,
+.1.

,,,j1g AVM

-.

VA, "Ail

3.1, Nit

'117:

22. IASI. Biscrica fostei

Trei lerarlii.

Fatada.talk!.

23. 1.A$I. Biserica fostei

mAnAstiri Golia.

www.dacoromanica.ro

- 4

.
.

ra..

gi

r-

-3

iv.

444

-"Frt

'

--4

r=4

"

'
ht.

---,a, A

" 433,-

yfY

*ED

Sn

r
p-

Lo 4*

'_

,.

"t.'4; ';''
N....

.T
i ,a

:.

1-

,..'

',..,

k/.4

t-,,,

'

'

'

4, , A

tv

Aarr

. 4.

.t1,.,:,,.

.1..
,c...,

.,

,4-.-

Ai

...--....

.,..,...-

-"&Lt'fii.,
. \ I V
i-..4:!4.
?,-

....4 r

'

, ..k..

''''

'

1.

,..-4

,..

'

r,.

,....., , in

t:

ei

...:Al-e-1

s'1r

63 A v 4104
-Pt-

.0...,. .
--;-:-.-- "-----------7:-.-:...."."'....._4_...=
4:1',-',"-'
'
-',. ',oz...--,.--,--P,-.-r7...,,,,
,
____,
-

, ,fr - it . .
:jr,

.r

.m

P.,1/4.74
.

...,', ...

--.4,.,

_.

". . .

-..

71111

4.:"''

'

'-'1",,1

Ikv
1l ..

S i'

ti.,....
,

-- 4'

..,,

'

-----

.. 1.

(i

.i,,,,i t ::.

...;,-.-:_,...:_-_ --.. i:

.1.,

-"--Nzi-., -

..-,',,,:,.,--__,

..`

-....,,,,-;,-

tt,

24. VACAREM. Biserica fostel mAnAstiri. Pridvor. Detaliu cu portal.

www.dacoromanica.ro

_.
'k.....A:rx......ti.',....'._:.

.- .

,-

- .,.,1-,

--:"W.--,1::

.., -,ir._
. .
-..

'..-.. --.

ts;,,,,

't 2

;1F

4:47.- ---

' ,r

1".

. 4- ,i,,,i,,-','
1;,,

,-

c .

.2--,' '. ;

'

V. r

'' 3 4r1

.;',

Irti

'' ''
i.
:',.-r
;...:, r--:
,,,E.,

IN , ..

1,444 ,

II 'A

...,

.?
P _7

'''''

r4u

hr

At/36

r.,

li

v.._

s
7,4f

ifl',

._

,,,e,,,,,.. - f ;r1

..

...r...:
,

.,........

.._ ._!

' '%.-f,.-1/4

t,"

v.

Y,
I.Ar

4:

44.

')

'

..

k ',

.A

c-; -

;.

'

i ,,,

r' ,.

/ VP.
re '
'

-....

irl.,

....

'

50

..
.

"

,. E . -

.1,

,,..' ..,4.;;;"Set..-t

.....
,
..-

,.

4 .
urn

:1'1 --'-- '''

,2.
...-..r6,-__.

...
%.1

____.....---... .

>

.
-`,

rp

).

.,

--

r.

f.
.;,te,r-7.,

."
';.-

'.

-... - * r

7-

'. rl

.4

L.,....

o,

' :..T.'

. - '

rr.

"

-. -(...

.....

4.

ro".

---

'''".

4,
-"'
_

.; .-

..'

'

' ' o,

......._

'

".

Va

rr

- 7,:,fl

,i.4;, .
,

za.

'

2,

".

OW."

...

--

.,..-

--7-7",.._<
,--.

rro- - ,

no

, I, r-

V_,,
t

- r.,,

,..,..........
.

- ..

.P.r'.,-,
_...,,_::e '' rs

, ..,

In '

,..

....:

.,

...,

..........,

-ro

t',,

i -',

'-,

.".,

- ...

T.

----'----.-.

'

'Ns --

,.,

""--.. ''.',.......... '/S1,71 .., ' ,......."'"' ""........;(..-

.4"........._

__;. -,,,

.....

... , ,.. .`77---::."4...,

.
,..:

.44;
, '''.. . ,r .

.........:......:.,
111,- ,...........
,..,
....
..,./..:.,..7.,
.. ., , -,'
V,';., -'

,,, ... ____

: '.
9,7.: 7 tv.:,.._,z,..7,,,,,iv.,\;

,' '.

fr,....., g,-

'15?":..--.7";-"";:".-..,.....

'

1-0_,'

*"..?.111e.

- .'"'
T. VIRIk
V 't,, ...7 ''''11,4
;471744

\q

1
A

ore

'A
To.,

'

tiTI

;7'

...

www.dacoromanica.ro

..;....,_.

,,,,,,,,,,,, ,

.,

GI

v
'I,

..
0

.,

'...'-'..L.L:

,f 1,1',

-;,,,,,...

;El- t k

'

i.

,.,

'4

, ,

..11,--'; -.Op '.,

''''

....

.,

',.,i
..

t. :
t_it. 17,.,

g..-.1

.--14,

..

,,-

P",44- ,, e

r kg
,&.-

a
.,1,1'

'

yavir.

-,

.71i. i41.*,j '..47*!..7

+ 71j, a r _

...f"

"

... :'

,..:1; ' '

'' --,..:
%-r% i. ',.,
;', - '''.,---F..: .p
4..i. ' h ,,!kt ,-1,4,_
... .,
-0-,
4;

_ / 'N.N.

lit

, A.,

'

4,.

'

Z'.,.,.-W
AP'
PAP' '

,,

4'1+ l',44-;,Vr/i.lt 7

2If
.....

J.

;-,

-- s ro

V,

L.F.,...0.,,S:4''

,---4"-"Ilk.,....,,..,,:.).'7.*..,a 4.

26. GOGOSU. Vas de argint. Vederc spre interior. Nirricid dc

Istoric al R.S. RomAnia din Buctiresti.

www.dacoromanica.ro

;''''
.14,

...i -

4-

iv.;

h,

'.;:.

21.....

,.,
,,,,
P

'

27. GOGO$U. Vas de argint. Vedere spre exterior.

Muzeul de istorie al H. S. Romdnia din Bucuresti.

28. SiNN1COLAU NIARE. Vasul nr. 10. Vedere interioarii.

Muzeul de istoria artel din Viena.

www.dacoromanica.ro

r,

29. SlisINICOLAU MARE. Vasul nr. 8. Vedere exterioarli.

Muzeul de istoria artei din Viena.

www.dacoromanica.ro

pe aceea traditionala, Moldova inregistreaza, numai doua momente dinastice"

intrucitva deosebite intre ele, pe care izvoarele scrise le lumineaza din plin
care 10 gasesc ecou de asemenea
chiar daca mai putin evident in ceea ce
ctitoriile ce le corespund.
privege soluviile adecvate acestei idei

In cazul Movile;tilor, unde legatura cu Muptinii era directi, aqa cum

se banuie;te astzi cu firie, ;tim ca turcii acordasera lui Ieremia-voda de
la bun inceput, din 1595 adica, domnia pe viata257
doi ani mai tirziu,
Sigismund al III-lea al Poloniei dind acela0 privilegiu voievodului moldovean
aliat i descendentilor skim
domnia ereditara oferit familiei feudale a

Movile;tilor fiind evocata chiar de catre unii diplomati acreditavi pe linga

Sublima Poarta, precum acel ambasador francez care in 1617 scria suveranului sau, in termeni nespus de clari, despre aceasta: et fut mesme promis
au dit Hieremie que ses enfants lui succederoyent a toujours de Pere en
fils"49.

Confirmarea foarte concreta a acestor privilegii ce incununaser ainbi-

marelui logorit din Hude;ti o constituie domniile succesive, in

Moldova inceputului de secol XVII, ale urmaqilor sai direcvi, Constantin
Alexandru Movil
cei pe care Miron Costin ii vede, semnificativ, ca
alcatuind casa lui Ieremia-voda"215
ca 0 cele ale unor tMihail
ia

Moise Movia211, descendentii fratelui i succesorului sau imediat, Sitnion, ce!

Fare odihne;te alaturi de Ieremia in gropnita de la Sucevita212.

In cellalt caz, al marelui vomic Coci Lupu, ajuns voievodul Vasile,

acolo unde nici o legatura genealogica nu se putea face, fiind prea cunoscut

de toata lumea originea straina a fiului de dregator, de neam balcanic,

din Tara Romaneasci

i aici rezida deosebirea dintre cele doua momente
dinastice" moldovene din secolul al XVII-lea, despre care vorbeam undeva

mai sus , mn primul rind ambitia de om nou" a domnului de la Ia0,

ajutata, e drept, de un anume context politic romanesc i international de

citeva ori favorabil, a fost cea care a stat la originea planurilor lui Vasile
Lupu nu numai de
asigura domnia ereditara, ci 0 de a pune in scaunul
muntean pe fiul sau Ioan213, ajung,ind chiar s semneze cu trulie de citeva ori
domnul Moldovei 0 al Tarii Romane;ti.214; i, daca mai intii contracararea,

in 1639, a planurilor sale de catre Matei Basarab, apoi, in anul urmator,

moartea vlastarului domnesc vor impiedica aceste planuri politice ale lui
Vasile-vodi sau daca imprejurarile interne au facut ca odata domnul risturnat, in 1653215, succesiunea sa imediata sa nu revina celuilalt fiu, Stefiniti, o

umbra de realizare a nazuintelor dinastice ale lui Vasile Lupu a insemnat

totu0 scurta drmuire in Moldova, din 1659 pia,* in 1661, a acestui al

doilea urma; al Lupului, familia sa stingindu-se curind dupa aceea216. lar

din ceca ce va fi fost idee dinastica ce a calauzit actiuni ale damicului i luminatului patron de cultura din Orientul ortodox al secolului al XVII-lea
nu a rimas marturie vie decit pronaosul bisericii manastirii Trei Ierarhi
gijderea necropola a unei efemere familii domne;ti
unde au fost pregatite mormintele (cu lespezile originare astazi pierdute) ale lui Vasile Lupu
domnei Tudosca, ale abia amintitilor loan i $tefanita217, in ni;e croite
dupa vechea traditie din gropnitele i nartexurile bisericilor ctitorite in
secolele XV ;i XVI de catre voievozii mwatini sau de cave marii boieri
din juru-le.

Daca titulaturile oamenilor noi", ca i ctitoriile lor, puteau indica, de

cele mai multe ori, legaturi cu un trecut ce putea legitima cel mai bine pro-

65
www.dacoromanica.ro

movarile sociale pin pe treptele scaunului domnesc, daca i calitatea de

intemeietori de dinasne" a acelorasi se putea deslusi, iarasi, in unele particularitati ale mentionatelor ctitorii
dintre care aceea de necropol a
familiei celei noi era cea mai frecventa
si pretentille genealogice, i nazuinTele dinastice si, in genere, once cautare a singularizarii, a sublinierii unei
situavii sociale eminente, cu to-tul distinctive, se reflectan, poate in modul cel

mai imediat sesizabil, intr-un capitol anume, regasit in variate aspecte ale
culturii plastice
ba chiar i literare
patronate de acesti oameni noi",
care este cel al gustului heraldic.

Sternele indicind anume stari socialec,218, mai cu seama de la Re-

nastere incoace
cind ele se inmulvesc nespus i la alte nivele decit la
cele Malt nobiliare i cavaleresti care gustasera atit de mult emblemele in
Occidentul pragului dintre evul mediu si Renastere219
deveneau in in-

treaga Europa, tot mai evident dominata de vizual, o data cu barocul, in

cadrele cu mult mai largi ale unei arte de aparat" de la nivelul aulic la
cel mic nobiliar, semnele evidente ale unor stradanii de afirmare a individualitatii unor famili, a unor familii c origini mai vechi, ca si a unora
imbogatite, parvenite acum pe scena istorica, a unor marunvi suverani, a
unor inalti feudali, a unor cirmuitori bisericesti220 si a unor proaspat innobilati. Asemenea embleme de pretenvie", blazoane personale cu i fra devize, combinate cu stemele oficiale" ale unor anume suveranitavi atunci
cind posesorii unor astfel de embleme ajungeau pe tronuri, intemeind noi
dinastii, erau intilnite din secolele XV si XVI mai ales, cu o notabila raspindire in veacurile XVII si XVIII, de la decorgia arnitectonica pima' la
cele mai marunte insemne ale luxului cotidian al celor din paturile de sus,
In bipterii, in tapiserii, in mobilier, dar si in carvi tiparite sub obladuirea
lor, intovarasite de complicate descrieri cu sens cripnc 0 aspect alegoric.
riffle romane, stiutoare prin lumea transilvana indeosebi
la nivel
urban si seniorial , dar 0 prin aceea a Munteniei si a Moldovei secolelor
XIV qi XV, a unor asemenea steme venite pe filiera occidental a

insemne ale

dommilor recent intemeiate, ca si ale dtorva tirguri , nu ati lipsit, in secolele XVI, XVII 0 XVIII, a cultiva pe mai departe asemenea simboluri plastice ale unor gretentii i aspiratii sociale, si nu poate fi rodul hazardului
imprejurarea ca, exceptind stemele oficiale
pasarea cu cruce a rarii Romanesti i capul de bour al Moldovei , de fiecare data cei ce s-au ilustrat
prin blazoane personale au fost, intr-un spirit foarte modem", tocmai

oamenii noi" pe care-i cercetam aici in ipostazele lor ctitoncesti.

Toti acestia
sau, mai exact spus, toti in afara de unul, in afara de
acel fost vornic Lupul, devenit Vasile-voda, care nid pretentii genealogice nu

putea emite, dar care s-a manifestat, nu mai putin, pe lima afirmarilor sonore i fastuoase ale parvenirilor domnesti
au avut, pe cit se pare, stemele
lor, alaturate stemei varii cu o precis finalitate politica si dinastica., Iar aceast notia trastura comuna, adaugata celorlalte, nu face decit s sublinieze
caracterul aparte 0 specificul acestui grup de ctitori-voievozi avut de noi
in vedere.
Neagoe Basarab

i aici inceptor al acestei serii de oameni noi"

are, de pilda, inca in august 1511, ca mare boier, cu citeva luni inaintea venirii la domnie, o pecete proprie cu o personal a emblema heraldica de preFig. 14 tentiea221: este vorba de un sigiliu octogonal cu corb pe scut, strajuit de luna
si de soare, cu numele posesorului deasupra scutului222. Acest simbol vizual al
unei ambitii si al unei situatii eminente in ierarhia
apartinind unui boier

66
www.dacoromanica.ro

scaun n locui voievodului al egrui aet

t are foarte curind avea s urce
extern, pentru Ungaria si pentru brasoveni, Il cosigila acum cu amintita pecete, impreuna cu alti mari feudali, va fi mentinut, cu aceeasi iconografie,
si de Neagoe ajuns doma, respectiva mobili heraldica fiind introdusi in sigiliul cel mare; asile!, in martie 1517, si din nou intr-un act extern, corbul
apare pe sigiliu, purrind de data aceasta o cruce in cioc, ca un atribut al
domniei intre timp dobindita de posesorul Sit1223. Plini de interes pentru
noi este opinia specialistilor in materie, potrivit careia sintem in acest caz,
mai curind, in fata unui tip de sterna personal tatusi
nu a stemei ;aril
indicind poate o schimbare de dinastie", de vreme ce din timpul lni
Mircea cel Batrin i pina la Vlad ce! Tinar, predecesorul imediat al lui Neagoe, aparuse in sterna doar acvila oficiala" a Tara Romanesti224. Concluzia
de ordin sfragistic nu ar veni in acest fel decit si confirme observatiile
cute mai demult asupra arhitecturii bisericii de la Arge i asupra functiei
pronaosului de aici ca necropol, a unei noi dinastii", tinind de aceeasi maniera, mai curind discreta, dar foarte fermi, a noului Basarab" de a-si arata,
deopotriva, continuitatea
ruptura fati de trecutul reprezentat de neamul

domnesc ce intemeiase" tara.

Daca, gustul pentru simbolica heraldica, pare a se citi i in admirabilul
acoperamint de mormint din 1606 cu chipul lui Ieremia Movia
unde in
dreapta, sus, &tut cusute cu fir stema Moldovei si o coroana
existenta unei Fig. 15
embleme personale a ,oamenilor noi" care erau Movilestii este limpede indi-

cati de cizelarea in metalul clopotelor de la Sucevita, de siparea in piatra

lespezilor funerare din gropnita bisericii

insotite aici si de stema Moldovei,
ping atunci nepus tnc vreodata pe mormintele unor domni225
a doua
spade incrucisate; ele apar, de asemenea, zugrvite de data Aceasta, i iargsi

insotind bourul oficiar al Moldovei

din nou, credem, ca o subliniere
a legiturii, dar si a deosebirii dintre tara", confundata cu dinastia traditio- Fig. 16
nala, i noua familie domnitoare
in partea dinspre naos a uij de aeces
In gropnita unde ele omeaza lespezile celor doi primi voievozi din neamul
Movilestilor226. Venite, probabil, din recuzita heraldica a nobiliarei Polonii
de care acesti inalti feudali au fost ailt de legati politic si matrimonial, cele
doug spade par a avea un inteles simbolic precis in sensul c aratg cutezanta
In treburile cavaleresti"227, dupa cum ne asigura un vers din stihurile la
sterna" redactate in Ucraina veacului al XVII-lea
dupa gustul atit de
raspindit al literaturii barotului
descriind emblema faimosului mitsopolit al Kievului, Petru Movilg, descendentul fratelui lui Ieremia-voda. Dealtfel,

tot prin acest inalt ierarh din neamul Movilestilor, de data aceasta datorind-o chiar talentului de scriitor al acestuia, tim o data mai inult un fapt
pe care g marturiile artistice ni-1 indica; anume ca, celalalt om nou" al
Moldovei secolului al XVII-lea, Vasile Lupu, nu a avut o emblema personal g de vreme ce in referirile, pline de baroce jocuri de cuvinte, la stema
voievodului moldovean si la cea a hatmanului Lituaniei Janusz Radziwill,
din stihurile polone ce insoteau publicarea cuvintarii duhovnicesti" a mitropolitului la casatoria celui, din urma cu fiica celui dintii, nu este vorba decit
de capul de bour al Moldovei228 (acelasi care, el singur, apare, incadrat sau
nu de scut, in splendidul decor cioplit in piatra al ctitoriei-necropola. voie- Fig. 17
vodului, biserica Trei? Ierarhi din Iasi).

Pentru toti istoricii artei romanesti si pentru toti medievistii romani,

acvila bicefala purtata ca insemn, in secolele XIV, XV si XVI, Cu indreptatiri felurite, de Mircea ce! Batrin, de Una dintre fiii sai, ca i, mai apoi,

67

www.dacoromanica.ro

de Neagoe Basarab, rmine totusi, In heraldica noastr, emblema distinctivi

a famihei cu nume imperial bizantin a Cantacuzinilor. Trimitind in chip

precis la heraldica Bizantului paleolog, aceasti acvir cu infitisare fabuioasi ficea parte, pare-se, din herbul Saitanoglului inci229, iar strinepotul
su ajuns in scaunul Tirii Rominesti, Serban-vodi, avea si fie cel care,
cu indreptitirea traditiei, avea si o foloseasci drept emblemi personali, decorind indeobste doar obiectele legate de persoana domnului
sau de
din vremea lui $erban Cantacuin stema
membrii familiei sale23
zino ea combinindu-se cu corbul asezat uneori In chiar centrul fa.ntasticei
pisri heraldice, precum in pisania, de la inceputul domniei, de la Cotrorig. 18 ceni, ca un semn al existentei unei dinastii noi, cu emblema sa specifici (com-

binatia va reveni, in alti formuli compozitionali insi, in timpul scurtei

domnii a celuilalt Cantacuzin din Tara Romineasci, Stefan, fiul stolnicti

lui231). Socotindu-se, prin mama sa, un urmas direct al Cantacuzinilor, asa

cum am vizut, Constantin Brincoveanu, cel ce si-a luat dreptul
vestejit
la timpul su de Cantemir
de a folosi i numele imperial al unchilor
Fig. 19 a purtat de asemenea acvila Olor bicefali ce apare in cutoria-i de inceput de
asa ctun apiruse i in aceea a unchiului siu, la
domnie, de la Hurezi
Fig. 20 Cotroceni, tot la inceput de domnie232
ca intre emblema oficiali" i aceea de famine" si se produci combinatia folosit, desigur cu
mai multi justificare, micar teoretici, de Cantacuzini; imprejurarea a fost
socotiti233 ca o dovadi a realistei lipse de veleititi imperiale" din panca
fiului lui Papa din Brincoveni (veleititi care, in chip serios, nu pot fi atribuite nici mai curind realistilor si unchi i veri Cantacuzini ce pretuiseri,
cum am vizut, in primul rind ascendenta lor craiovesc-basarabeasci, locar

evidentiati si de Brincoveanu in galeria de portrete din pronaosul Hurezilor

si nu pe aceea, ce se dovedeste incerti, din omonimii feudali
Impirati ai Bizantului).
Ceca ce
intrucitva in ordine heraldia de asemenea

au avut din
plin atit Serban Cantacuzino, cit i, mai ales, Constantin Brincoveanu, au
fost asa-numitele stihuri la stemi"234, speti literati frecventi in barocul
Europei risiritene
ivit aici indeosebi dupi modele din aria ucraino-polegat de elogiul personalititii tutor mecenati, din secolul al XVI-lea
Ine235 , un tip de poezie emblematici236 constind in explicarea, in versuri tiprite, a unor combinatii heraldice intovirisitoare, insotite de asemenea, adesea, de exercitii etimologice si ele versificate237. Asemenea versuri
au fost inchinate celor doi voievozi inruditi care s-au voit, fiecare, incepitori

de dinastie in Tara Romineasci a sfirsitului secolului al XVII-lea, fie ci ele

priveau stema
corbul cu cruce, fie ci erau legate numai de emblema personali cantacuzineasc, acvila bicefali238, ca in versurile la stemi
din timpul domniei Cantacuzinilor, unchiul Serban, cel inlocuit de Brincoveanu, i nepotul Stefan, inlocuitorul Brincoveanului, versuri vorbind despre
gripsorul" cu doui capete, Cu seas imprtesca, deosebit de cel dornnesc
(Gripsorii i Stemele, semne-s inpirtiei / Precurn i Corbul vede-se, a fi
semnul Domniei"239), amintind indeaproape pare, in cadrul unei aceleiasi
mentalititi romanesti ce pare a fi dominat ctre 1700, de o deja mentionati
distinctie ficuti cindva de Miron Costin in legituri Cu hirea" lui Vasilevod Lupu.

Epigrame la nume
ce nu lipseau a face chiar relatia onomastici
'hive romano-bizantinul impirat crest-in Constantin ce! Mare si Constantin
Brincoveanu 240
aluzii heraldice la legturile domnului cu vechi Bsrbesti: crora odrasli Miria sa iaste..."241, sau la lupta impotriva duma-

68
www.dacoromanica.ro

nilor242

compuneri datorate unor minuitori abili ai verbului, oameni ai

bisericii sau laici (un Antim Ivireanul sau un Mitrofan al Buzului, un

Mihail Stefanovici sau un Radu Greceanu)

completeazg, in spritul incgrcat, previos i metaforizant al literaturii epocii, imaginea plasticI a unor
asemenea steme spate in pisaniile, cusute in broderiile, cizelate in argintul
unor monumente cantacuzinesti si brincovenesti de-a lungul a patru decenii,
la sfirsitul secolului al XVII-lea si la inceputul celui de-al XVIII-lea. Asemenea stihuri la herburile domnesti ale oamenilor noi" Serban Cantacuzino
$i Constantin Brincoveanu indicau cu sigurant un gust pentru embleme si
blazoane, care era cel al epocii pe plan european si care nu fcea dedt
sublinieze faptul c cei doi patroni de cultur i ctitori gseau in asemenea
compozitii plastice, cu sens simbolic si social totodat, ce uneau dinastiile
pe care ei au dorit s le intemeieze cu vechea dinastie a Basarabilor, mijloace
eficiente de propagan& politic i cultural243.

Era in aceast indiscutabil aplecare emblematic a epocii ce ne preocup si un semn sigur al unui nivel cultural inalt, mai precis spus al unei
culturi livresti cgreia ti plcea s asocieze cuvintul Cu imaginea
i unul
cealalt baroc compuse, cu sensuri criptice adesea, trezind imaginatia, reclamind
cunostinte j lecturi , un semn care a fost, de asemenea, o trstur de unire

a oamenilor noi" din ultima parte a evului nostru mediu; iar faptul

unele dintre cele mai strlucite figuri culturale, direct sau mijlocit legate
de civilizatia romneasc a secolului al XVII-lea, aflate in preajma scaunului domnesc sau pregtind obtinerea acestuia de catre urmaqii lor imediati din secolul al XVIII-lea, oameni noi" ca logoftul Udriste Nsturel sau
ca Alexandru Mavrocordat Exaporitul, tatl voievodului Nicolae Mavrocordat, si-au avut blazoane, trecute plastic si in ctitoriile sau in documentele
lor, blazoane care ti individualizau o dat mai mult si al cror sens militant
si increztor era limpede
leu cu cruce lovind un sarpe, insotit de alte ele- Fig. 6
mente heraldice, in primul caz244, fenixul rensdnd, ce va fi fost sugerat, cu
limpezi intelesuri politice, de cultura clasic i renascentist a purttorului
su, in cel de-al doilea245
arat cu prisosin; c gustul heraldic era
aceast civilizatie a timpului si un semn al distincliei intelectuale, al noului,
inteles deopotriv, acesta din urm, In acceptiunea sa social si in aceea cultural.

Era in ordinea fireasc a lucrurilor ca toti ctitorii domnesti oameni

noi", ce voiau s aparg in ochii supusilor peste care cirmuiau drept legiuiti
continuatori
de sin ge cel mai adesea, sau numai de fapt
ai vechilor
domni, ce-si doreau familia, purttoare de steme anume, devenit dinastie
nou a voievodatului prin domnii ereditare, s-si ridice principalele ctitorii,
lcasuri religioase ce erau menite a le fi si necropole
lor si celor din neamul
lor , in asa chip incit ele s uimeasc pe contemporani si s se invredniceasc de perpetua admiratie a urmasilor ca niste opere iesite din obisnuit.
Din acest punct de vedere, scrutind opera ctitoriceasc a oamenilor noi", vom
constata c tendinta spre vastitate, spre elegang chiar spre fast va fi o alt
trstur comun lor, de la inceputul secolului al XVI-lea pira la inceputul
secolului al XVIII-lea, ei si numai ei, acesti oameni noi", gindindu-si in
aceast epoc monumentele sau ansamblurile de monumente de care voiau
cu osebire s-si lege numele drept semne inconfundabile, prin dimensiuni sau
prin materialele scumpe folosite, ale bogtiei dobindite si ale rsunetului
ascensiunii lor sociale.

69
www.dacoromanica.ro

Dacol Suceviva Movilestilor, Hurezii Brincoveanului sau Vacarestii Mavrocordavilor slut, fiecare dintre ele, cele mai ample ansambluri monastice
impresionind prin aceasta chiar si pe viziale varii in epoca inalvarii lor
Argesul lui Neagoe
tatorii obisnuivi cu monumente din alte parvi de lume
Basarab i Trei Ierarhii lui Vasile Lupu adauga monumentalitavii ansambluOra'
rilor manstiresti din care faceau parte noblevea 6 somptuozitatea
a pietrei sculptate
atunci nemaivazute in Tara Romaneasca si in Moldova

Fig. 6. Imitarea lui Hrisios (tra-

ducere slavond). Mandstirea Dealu.

Sterna lut Udriste Ndsturel.

impodobite cu policromii de pe favade. Mai mult decit atit, i cele dintli

cele din urma adaposteau inlauntrul lor insemnate odoare de metal previos,
broderii liturgice din catifele, fir de matase, de aur si de argint, icoane
strane in care cromatica stralucitoare, ferecaturi bogate i lemnuri scumpe
concurau intru crearea unei atmosfere demne de ctitoria de excepvie a unui
mecenat domnesc.

Nu intimplator, credem, chiar gustul pentru culorile scinteietoare, unele

cu o veche simbolica i raspindire bizantina ce se potriveau cu nazuinvele
oamenilor noi", precum rosul i verdele, albastrul i auru1246
culori de
pretenvie", am spune, intr-o anume mentalitate nobiliara fie ea tnc s neconfigurat precis , va caracteriza picturi i broderii de la Suceviva si de la
Trei Ierarhi, din vremea lui Constantin Brincoveanu sau Mavrocordatilor.
Si iarasi, nu intimplator, senzorialul, tactilul sint tot mai mult solicitate privitorului medieval in fava unor paramente de arhitecturi cu zeci de ornamente cizelate ca in uriase ceaprazarii in piatra, precum la Trei Ierarhi
mai inainte inca, la biserica manastirii Argesului, sau a unor vase de metal

70

www.dacoromanica.ro

pretios, a unor piese de mobilier mgrunt si bogat sculptate, a unor costume si

a unor bijuterii cu filigran si incrustatii din Tara Romaneascg si din Moldova

secolelor XVII si XVIII, ornamentica barocg sau numai barocizatg, de

sorginte apuseang sau turceascg, fiind apreciatg tocmai in numele senzoriasi al luxuriantei, al fastului si al concretetei iubitoare de detalii care
caracterizeazg, n plasticg si in literaturg, civilizatia romaneascg, gustul individual

tot mai hotritor , dar si cel colectiv, la nivelul marii bo-

ierimi si al domniei, mai ales dupg 1600 si ping dincolo de 1700247.

Dac, inturnindu-ne la inceputul secolului al XVI-lea, vom lua cazul

lui Neagoe Basarab

i aici deschizgtor de capitol de mentalitate social-cul-

tural g romaneasa in evul mediu , al lui Neagoe cel ce va fi mostenit de

la Craiovesti i aprecierea boggtiei traduse in opere de arta, in odoare

broderii sau argintrii liturgice de felul celor ce se lucrau la Bistrita

vom

constata cg inclinatia sa spre fast rgzbate ping in textul lnvriturilor ce

vorbeau despre cadrul ales si fastuos al primirii solilor248, dar este mai ales
evident-a' in boggtiile adunate in interiorul si pe fatadele bisericii mgngstirii
Argesului. In contrast cu daniile modeste acute la lgcasuri din restul Tgrii
Romanesti249, cele fcute bisericii Argesului numai pentru impodobirea sa
vointa
ca in nici o altg ctitorie de veche arta romaneasc
reflectau

exemplar a ctitorului de a se impune pe sine si pe ai si, noii Basarabi",

prin pretiozitatea materialelor alese intru durarea bisericii ce avea
fie lui si alor si loc de odihng de veci, aceasta intr-o tali ce fusese obis-

nuitg de peste doug sute de ani cu biserici sobre, adesea elegante, dar inltate
diii materiale foarte simple, in primul rind din cgrmid.

Nimeni nu a tradus atit de precis in cuvinte uimirea omului 'din evul

mediu ce a stat sg admire ctitoria-necropolg a lui Neagoe in vremea
ei a balcanicul Gavriil, protos al mgastirilor de la Muntele Athos, cel
care, putem bgnui lesne, avea o anume experientg vizualg" in materie de
Igcasuri de arhitecturg, zugrgvite pe dinguntru i dgruite cu odoare de pre;
traditia Bizantului nu demult apus. Autorul Vie ii sf. Nifon este cel
tare, impresionat de fastul bisericii de lingg cetatea de resedint voievodalg,
cum o fgcuse, intr-o oarecare msurg, si cu ctitoria de la Dealu
a insistat
asura sfintei biserici" a lui Neagoe251, tot
a lui Radu ce! Mare250
de piatrg cioplit si netezit si sapatg cu flori", incinsg de un briu tmpletit Fig. 21
in trei vite i cioplit cu flori i poliit", Incununata de turbe tot cioplite
cu flori i unele fcute sucite", ca 5i cei doisprezece stilpi de piatil din
ades invocatul pronaos, invirtiti foarte frumos si minunati". Dar privirea cirmuitorului athonit fusese retinut cu uimire nu numai de florile"
nemaivzute ping atunci in Tara Romneasc n sculptura decorativg a
bisericilor, ci si de pretiozitatea materialelor ce alcgtuiau ctitoria de la
Arges, de la pardoseala de marmurg albg. la cerdacula ... de marmurg pestritg" din fata bisericii si la culorile strglucitoare, altdat de mare pre; in
arta bizanting, asternute pe favadele lgcasului fra seamgn in toatg ortodoxia
(si toate scobiturile pietrelor dinafar le vopsi cu lazur albastru i florile
le polei cu aur"). lar dacg vom adguga acestor strglucitoare 5i nobile fatade
icoanele despre care iargsi Protul ne spune c eran inpodobite tot cu aun
cu pietri scumpe" sau ferecate cu argint curat i poleite cu aur"252, dintre
care stim unele exemplare de familie", cu portretele donatorilor voievodali Neagoe i Despina253, sau altele, de foarte mari dimensiuni, destinate
spatiului dintre coloanele pronaosului254, ca si broderiile liturgice cindva aici
adgpostite, dintre care cel putin una ne este cunoscutg si ale cgrei culori

71
www.dacoromanica.ro

fundamentale slut, din nou, albastrul, rosul i verdele firelor de mtase

asezate pe fondul de aur255, vom intelege mai bine ci omul nou" Neagoe, cel
ce urmatise in mod direct ingltarea i decorarea ctitoriei sale256, trecuse in
podoaba interioar i exterioarg a bisericii mngstirii Argesului ceva din
gusturile sale
am spune chiar, din programatica sa dorintg, de a se distinge
de toti inaintasii
in acele somptuoase strluciri ale marmurei, ale aurului

ale culorilor de pretentie" din lumea bizanting, care puteau, toate impreung, sg-1 desemneze o datg mai mult pe el, patronul unui fapt de arti
frg precedent ping atunci intre hotarele Tgrii Romanesti, drept vrednic
si

cel mai legitim urmas al Basarabilor.

Dac Sucevita celorlalti oameni noi" ai evului de mijloc romanesc, care

au fost Movilestii, aduce si ea o notg de grandoare, prin dimensiunile foarte
mari ale ansamblului monastic si ale ricasului su principal
iesit totusi din
scarg fatg de nortnele clasice ale artei evului mediu din Moldova, dupg cum
iesitg din scarg, ;in alt chip, avea sg fie, in aceeasi vreme, zvelta i eleganta
Dragomirng a omului nou" Crimca, total noug prin elansarea-i vertical, prin
spatiul interior, prin decorul de la turlg cioplit intr-o viziune orientalizanti
ce va reveni citeva decenii mai ttrziu pe fatadele unei ctitorii domnesti, de
data aceasta257
purtind, mai mult incg, si o notg de strglucire prin programatic reluata picturg exterioarg la modg in epoca strgmosului matern al
ctitorilor, ba chiar o aur de somptuozitate grin acopermintul de mormint al
unuia dintre acestia, unde Intilnim, dominantg, culoarea de pretentie"
rosul visiniu din catifeaua fondurilor unei remarcabile broderii liturgice ce
degaj o atmosferg deopotrivg apusean i orientalg258, abia epoca de cirmuire
a omului nou" prin excelent ce ne apare a fi fost Vasile Lupu reina fastul
de sorginte bizanting pe care ctitoria lui Neagoe 11 inviase. La doug veacuri
dupg cgderea Constantinopolului si la mai bine de un secol dupg opera noului Basarab" din Tara Romaneasc, Moldovei ii era menit sg vad inltindu-se,
Fig. 22 in 1639, in traditia cea mai bung a arhitecturii de epocg musating, dar cu

o decoratie de exceptie, extrem de noug in acea vreme i in nici un fel

aderentg traditiei decorative moldovenesti
decoratie pe care doar turla

Dragomirnei o putuse anunta cu treizeci de ani inainte

lgcasul din Iasi,
Cu hramul celor Trei Ierarhi, unde Vasile Lupu
voit necropola si pe
care nimic nu a fost indeajuns spre a-1 impodobi.

Doug mgrturii insemnate avem din chiar veacul ridicrii Trei Ierarhilor
ambele Ant datorate unor vizitatori strgini de targ, Paul din Alep si Evlia
Celebi, amindoi
si aceasta face mrturia lor admirativg cu atit mai pretioasg in intelegerea locului bisericii lui Vasile-vodg, in contextul artei epocii
veniti dintr-un somptuos Orient in care veacul al XVII-lea atingea
unele culmi ale artei turco-persane, unde culoarea strglucitoare, decorul zugrvit sau cioplit in infinite stilizgri si arabescuri ajunseserg la exuberante
rar tntilnite.
Pe pietrele poleite din peretii de dinafarg ai acestei biserici slut, ca impodobiri, niste figuri florale, ba chiar i infloriturile de pe una si aceeasi
piatrg sint incadrate in niste ornamentatii spate, ca discuri de soare, impletituri de linii, dantele de piatrg "259, cu aceste cuvinte si cu comparatii
care urmeaz in textul memorialului su de cglgtorie, mult umblatul prin
Europa, Asia si Africa Evlia Celebi evocg mngstirea lui Lupu Bei", cea

pe care nu-i chip s-o descrii cu

sau pana", a cgrei pereche nu se

...

ggseste nicgieri pe fata pgmintului", cu

pietrele de marmurg poleitg"
care strlucesc i scinteie de parcg ar fi frunzele ... de pe un pergament
72
www.dacoromanica.ro

iluminat"260. Daca, putini ani inaintea calatorului turc, diaconul sirian al patriarhului Macarie al Antiohiei fusese si el uimit de aspectul exterior al edificiului fail asemanare, pentru el, in lumea ortodoxa, pe fatadele caruia nu
era loc cit de mic care SI nu fie sculptat
ne-o spune un atent vizitator
ce va fi fost indeajuns de obisnuit, de la el de acasa, cu acel autentic ,,horror vacui" al decoraviei musulmane , el nu era mai putin sensibil la fastul
interiorului Trei Ierarhilor, ce va fi aratat, poate, chiar ca in momentul tit.nosirii, Paul din Alep vizitind Iasii in 1653; el afl aici jiltul domnesc acoperit cu catifea rosie, placat cu foita de aur, dominat de o mica cupola si
de doi vulturi auritj261, toate aceste elemente, de la culoare Ora' la probabilul baldachin si la pasarea heraldica avind
o semnilucrul este stiut
ficatie precisa de suveranitate ce amintea de simbolurile care inconjurau pe
imparatii Bizantului si de recuzita monarhilor europeni care in acelasi veac
al XVII-lea, ca si in secolul urmator, s-au voit urmasii si restauratorii"
acestuia.

Mobilierul bisericii, din abanos si chiparos, Cu incrustatii de fildes, vasele liturgice de aur i de argint, batute cu nestemate262
pe care le va
admira si Evlia Celebi , epitafele, poalele de icoane 5i dverele cu fonduri
de catifea verde sau visinie, cu fir de metal previos 5i cu somptuoase chenare florale263, tn fine, broderiile cu potrete voievodale precum cel al Tudoscai si cel al lui loan, menitul intru domnie muntean, cu imaginile acestora
purtind fastuoase costume de aparat", stralucind in fir de aur 5i argint pe
fondul rosu al catifelei264, adaugate celeilalte straluciri, exterioare, a broderiei
din piatr. aurit cu impletiruri, zigzaguri, arcuri in acolada, decor geo-

metric si ornamente vegetale separate de briul torsada deslusit pe o banda

de marmur cenusie265, vor fi creat exact impresia de bogatie, de depasire
in ordinea fastului
a tot ceca ce se facuse pina atunci in Moldova,
impresie pe care sigur o voise ctitorul acestei biserici necropol de noua

dinastie , fostul mare vornic devenit domn, singurul dintre oamenii nor
ai evului mediu romanesc ajuns la suprema demnitate feudal WI a fi,
intr-un fel sau altul, scoboritor din vechiul neam domnesc.

Dar acest semn de fast aulic fara precedent in evul nostru mediu

si care isi gaseste corespondenve in multe directii ale activitatii interne si ortodox-ecumenice a lui Vasile Lupu
era si un semn de cultura, de gust, de

cunoastere precis de catre ctitor a ceca ce era realizare mai caracteristica

in arta Orientului vremii, anume in sfera decoratiei artistice, la fel cum

pare a fi fost stiuta si pretuit de cave acelaqi ctitor si arta apuseana a

Renasterii tirzii gi a barocului ce dominasera, la milocul secolului al XVIIlea, provinciile" stilistice ale Occidentului din Europa est-centrala. Marturie
sta in acest sens cea de-a doua ctitorie a voievodului, biserica manastirii
Golia, rezidita de Vasile-vod si sfirsit de singurul su fiu ajuns in scaun,
Stefanita Lupu.
Ordonanva clasica a fatadelor de piatra

nimeni in lume n-a excelat

In arta de a construi biserici si mnastiri din piatra de tale si sculptat
ca voievodul Vasile", scria Paul din Alep266 preruind, nu intimplator, tocmai

nobletea materialului din care erau inalvate ctitoriile acestui domn , cu

pilastri incununavi de capiteluri corintice, cu frontoane triunghiulare la ferestre
si unele 5i celelalte datorate, desigur, unor ecouri italiene, venite
poate si prin Polonia267 , este cea care pune pecetea hotaritor occidentv
lizant pe aceasta ctitorie a lui Vasile Lupu si a fiului sau, fara ca relieful Fig. 23
plat, orientalizant, cu ornamente vegetal-florale si heraldice, de la ancadramentele de marmura ale intrarilor In biserica265 sa o altereze intructtva; mai

73
www.dacoromanica.ro

mult, ea sporeste convingerea noastra ca un voievod care a putut patrona

inaltarea a dota monumente atit de total diferite ca viziune sti1istic, principe
care a stiut folosi arhitecti i pietrari atit de deosebiti ca formatie, in
aidoma acelui
ambiante diametral opuse, precum Trisfetitele" si Golia
mare spatar din neamul Cantacuzinestilor care, citeva decenii mai tirziu, in
Tara Romneasca, avea si ridice si el, intr-un acelasi moment ctitoricesc,

In anii din jurul lui 1700, la Coltea si la Fundeni, lacasuri cu portaluri de

renastere tirzie italiana 6 altele cu fatade ritmate de structuri exotice, de
indeprtate origini musulmane, colorate cu rosu-cinabru, cu albastru-cobalt,
era un spirit avizat i extrem de larg, innoitor pe
cu verde si aurm269
multe planuri, doritor de frumusete, de o frumusete sonora si care sa imprei deschida orizonturi sensibile, asadar un nom nou" in sensul
si mai precis al notiunii.
cantitativ vorbind
In ciuda operei sale cntoricesti cu mult mai vaste

sioneze, dar s

cel mai adinc

cu izvoare 6 consecinte cu mult mai profunde in evolutia artei locale, cu

un acelasi gust sigur si cultivat, Constantin Brincoveanu, celalalt om note`
ilustru al secolului al XVII-lea, nu a atins, in sfera fastului, a pretiozitatii
operelor, realizarile artistice patronate de Vasile Lupu. Asa cum am vazut,
legaturile cu traditia voievodala anterioara din Tara Romaneasca erau o
constanta pe care Constantin-voda a inteles sa o urmareasca, insotind-o de
un realism lucid ce a caracterizat, se pare, mentalitatea si actiunile marelui
logofat din Brincoveni, urcat in 1688 in scaun. Si totusi, cum era firesc,
data devenit domn, ctitoriile sale se deosebesc sensibil de simplitatea unor
biserici, precum cele de la Potlogi i Mogosoaia, 16:hate de Brincoveanu
ca boier inca
la cea din urin lucrri1e s-an incheiat cu numai o luna
chiar bogat impodobitele si nmo1naintea neasteptatei sale inscaunarim
dernelea case domnesti pe care le va adauga amintitelor doul biserici boierest; traditionale, tel.:NO la unul i acelasi ctitor o 'impede schimbare de
conceptie asupra rolului si a demnitatii unui patron incoronat al artei si
culturii.

Ca si Sucevita in cazul Movilestilor, mnastirea de la Hurezi, princitpala ctitorie brincoveneasa, impresioneaza inainte de toate prin vastitatea andealtfel extrem de armonios si admirabil implantat in peisaj
samblului

iar calitatea pe care asezmintul o cp'ta, nu mult dupa incheierea lucrarilor de aici, din partea Patriarhiei de la Constantinopol, aceea de stavroindica limpede rangul pe care voia s i-1 dea, intre toate manstirile faxii, ctitorul ce se reprezentase cu toata ndinastiaa in fresca de aici
si care dorea sa-si alb tot aici mormintul. Intr-o vreme in care, ca niciodat
pin atunci in Tara Romaneasca, gustul ctitorului-voievod si al celor din
asa cum 11 impusese
jurul su, cultivatii Cantacuzini in primul rind272
in sculptura decorativa si in pictura mural a biserica principal de la Hurezi , se rsfringea in absolut toate constructiile, religioase sau laice, ale
aceluiasi voievod si ale marilor boieri si ierarhi ai tarn; intr-o eroca in
care noutatea cea mare in art era, desigur, bogatia, exuberanta decorului
vegetal, floral si animalier cioplit in piatr si in lemn, ca si conceptia asupra
aducind, mitre altele, in aceast directie, ecouri
locuintei marilor potentati
ale artelor tiparului273 sau ale arhitecturii de ambiant renascentist i barocl,

dintr-o Intilnire a traditiilor decorative si constructive autohtone cu o probabila surs italian, intr-un timp in care arta Italiei, Indeosebi cea. a
locul
Venetiei, cunostea momentul decisiv al difuziunii sale europenem
unui nom noua inca medieval, bogat, cult, nespus de atasat traditiei si
foarte deschis, totodata, catre tot ce era de ultima' ora In arta Orienrului

74

www.dacoromanica.ro

turcescos i in aceea a Occidentului barocului, apare cu atit mai mult drept

hotritor pentru destinele culturii de el patronate.

Celui din urmi om nou"-ctitor medieval in trile romane care a

fost Nicolae Mavrocordat, urmas al Brincoveanului si in ordinea cronologiei

si in aceea a mentalittii, nu ti rminea decit &I se conformeze canoanelor

artistice cu atita autoritate instpinite in timpul domniei acestuia, biserica

de la Vcresti, aflat in mijlocul celui mai amplu ansamblu mnstiresc
din Tara Romneasc, integrindu-se din plin, stilistic, epocii brincovenesti
a artei noastre vechi. Iubitor
intr-o msur pe care nu o vom mai
regsi la cu mult mai modemul" su fiu si succesor, Constantinos
al
unui anume fast aulic de care se inconjurase $i Constantin Brincoveanu,
fast intilnit, de pila, in sculptura luxuriant de la portalul din pridvorul Fig. 24
si de la coloanele din interiorul bisericii de la Vcresti
la plus belle Fig. 25
que je conoisse aux Grecs"277, avea s comenteze, in acelasi veac in care
ea fusese ctitorit, Jean Claude Flachat, cltor, artist si negustor" francez
cu o anume experient a Levantului ortodoxos

Nicolae-vod Mavrocordat

incheia medievalul sir al voievozilor-oameni nor pentru care dimensiunile

monumentelor i Impodobirea lor de exceptie
in deplin consens sau in
total ruptur cu traditia
trebuiau si ele s reflecte un program politic
unde omologarea unanim a reusitei lor sociale era cheie de bolt.
Au slujit i aici, la Vdresti
intr-o mnstire inchinat San tului

Mormtntos , la tirnosirea vastei biserici In 1722, arhierei strinim, asa

cum
in 1707, la sfintirea bisericii bucurestene a Sf. Gheorghe cel Nou
.
si ea inchinat Locurilor Sfinte281
slujba fusese condus, la cererea lui
Constantin Brincoveanu, de insusi patriarhul Hrisant al Ierusalimului, inconjurat de mitropoliti balcanici282, cum in 1641, la aducerea de ctre Vasile

Lupu, la Trei Ierarhi, a unor relicve vestite in intreaga Europ oriental,

slujiser, trimisi fiind de patriarhul ecumenic Partenie, trei mitropnliti

de
Heracleea, de Adrianopol si de Paleopatra283
sau cum, in fine, in 1517,

la sfintirea bisericii-necropol a ighimonului" Neagoe fusese prezent, ne-6

spne iarsi Gavriil Protul, Teolipt Tarigrdeanul care este patirarh a toall
lumea", cu patru mitropoliti balcanici
de la Seres, Melnic, Sardica
1VEdia
Cu toti egumenii Sfetagorei, in fruiste cu cei de la Lavra i Hilandar, de la Vatopedi i Cutlumuz284. Dad am readus in minte toate aceste
exemple de strlucite adunri, soboruri de ierarhi cu odjdii bogate si titluri

pline de pomp, chemati

cu scopuri politice $i culturale programatice

sau veniti dup mil domneasc la serbri fastuoase si in imprejurri deosebite, legate de viata unuia sau altuia dintre lcasurile cititorite de oamenii

noi" ai evului mediu romnesc, este pentru a oferi 'Ina' o dovad a menaulice, de bun traditie bizantin, pe care asemenea ctitori de, la
Dunre si Carpati au imprtsit-o de-a lungul a trei veacuri, intr-o impresionant si plina de rezonante actiune de patronaj.
Strlucitele soboruri de arhierei si clugri strini, veniti in trile rom'ane
la initiativa lor sau la aceea a voievozilor din secolele XVI, XVII

si XVIII, menite a ridica in ochii crestinttii ortodoxe ctitoriile acestora

din urtn, erau posibile in primul rind gratie faptului cultural ce constituie
un capitol important al istoriei noastre medievale, anurne abia mentionata
oper de patronaj de dimensiuni geografice si de insemntate moral l si material foarte vaste. cu un rsunet particular in intreaga istorie a Orientului
creqtin in evul mediu. Ne referim la acea patronare a ortodoxiei sud-est eu-

75

www.dacoromanica.ro

ropene i orientale ce a conferit indeosebi

sau, mai bine spus, aproape
numai
amintitilor oameni noi" ai trecutului romanesc calitatea de protectori ai uneia dintre cele mai interesante i creatoare arii de cultura din
Europa rasariteana si din Orientul Apropiat la sfirsitul evului mediu, protectori care, precum altadata vechii voievozi Basarabi i Musatini, de la

Vladislav I pina la Stefan cel Mare si Vlad Calugrul, au fost daruitori

plini de munificienta la marile asezaminte de la Athos $i sprijinitori ai patriarhilor de la Constantinopol.

Caderea Imperiului bizantin si a statelor feudale balcanice sub stpinirea

Semilunei, situatia nu o data precar, in timpul Turcocratiei, a Patriarhatului ecumenic $i a celorlalte patriarhate ortodoxe ale Rasaritului otoman, de
la Alexandria, Antiohia 6 Ierusalim, au facut din singurii cirmuitori ortodoc$i ai sud-estului european aflati intr-o demnitate suverana
voievozii
Moldovei $i ai Trii Romanesti
dup 1500 si pin catre 1700, firestii
principali protectori ai bisericii rsaritene, continuatori nu nunni ai voievozilor romani din secolele XIV si XV, dar si ai disprutilor imparati
mari dregtori bizantini, ai tarilor, cnejilor i despotilor bulgari $i sirbi,
intr-o actiune de patronaj ce venea s aduc o glorie cu attt mai mare, o
pozitie ,,international" cu atit mai eminenta domnilor de la Argos, Tirgoviste i Bucuresti, de la Suceava $ilasi n ochii bisericii ortodoxe, ai tuturor
celor ce ascultau de ea in imperiul sultanilor, o recunostinta cu atit mai
efectiva
tradus in laude si multumiri, in hiperbolice comparatii ale voievozilor romani cu vestiti protectori ai crestintatii de la inceputurile acesteia Inca
cu cit sprijinul lor era mai substantial. Si cum o asemenea
recunowere, lauda si preamrire ecumenica" erau cu atit mai Altos necesare acelora care prin ctitorii si prin alte acte cautau sl dobindeasc recunoasteri morale $i legitimri dinastice chiar inlatuntrul hotarelor voievodatelor romnesti peste care cirmuiau, era in ordinea fireasca a lucrurilcir ca
oamenii noi", urmasi in scaun ai voievozilor din neamurile basarabesc
musatin, sl devin si cei mai ferventi $i mai insemnati patroni ai intregii
ortodoxii rasritene prin raca$uri i daruri pretutindeni facute.

Mostenitor, din acest punct de vedere, si al Basarabilor cei vechia, dar

si, nu mai putin, al Craiovestilor ce au fost ctitori la Athos285, Neagoe s-a
ilustrat, o stim, prin numeroase danii $i ctitorii oferite aici, ca si la Meteore,
la Constantinopol, la Sinai $i la lerusalim
cel ce ne-o spune era $i cel
mai autorizat a le cunoaste, ca mai mare peste Sf. Munte286
mult mai
multe decit in interiorul rrii Romanesti287, ceca ce este simptomatic pentru mentalitatea noului Basarab". Ele veneau s intregeasca, in fapt, actul
etitoricesc de excel:4e de la biserica Argeplui, cea pe care acelasi Gavriil
Protul, comparind-o cu bizantina Sf. Sofia $i cu strvechiul templu din Ierusalim288, o punea, in spiritul hiperbolic al vremii, Intr-o perspectiva istoric
si geografic ce
revendica pe Neagoe
gasindu-i inaintasi ilustri ping

la impratul Justinian si la regele Solomon al Vechiului Testament , in

programul de propaganda intern $i extern al darnicului voievod pentru
legitimarea propriei domnii si a dinastiei careia i se voia inceptor.

Daca prin danii

e drept, mult mai modeste
la Muntele Athosm,
Ieremia-vod s-a artat un demn continuator al bunicului prezumtiv si al
strabunicului pe linie matern, i daca neamul boieresc al Movilestilor, devenit familie domneasc, si-a manifestat protectia asupra crestinilor din Orient
prin ajutoarele date importantei biserici ortodoxe din Liovul Poloniei298, vom

constata cum comunitatea acesteia din urm avea sa fie cea care, precum
alta data Gavriil Protul in cazul Neagoe, ii va compara, pentru darnicia sa,

76

www.dacoromanica.ro

pe omul nou" Vasile Lupu, ce urmase peste ani in scaunul moldovenesc

Itu Ieremia Movil, cu magnificul protector al bisericii din vechime, Justinian291, marcind prin aceasta nu numai un moment de flaterie domneasc
prilejuit de ajuparele date, obisnuit in cele din urm in mentalitatea epocii,
ci si o efectiva recunoastere mternational" a meritelor pe care, inc mai
risunkor, i-o vor acorda ctitorului Trei ierarhilor conducitorii supremi ai
bisericilor Orientului ortodox. Patron si protector al acestora intr-o msuri
pe care nimeni nu o va implini intre toti voievozii oameni noi" ai evului
mediu romanesc
asa cum fastul Trei Ierarhilor nu avea s fie egalat de
Vasile Lupu isi cistigase, prin danii i ajunici una dintre ctitoriile lor
toare, dreptul suveran de a se amesteca imperial" in afacerile Patriarhiei
de a dojeni pe mitropolitii din jurul acesteia293, fcea
si fieConstantinopol292'
alesi egumeni din mnstiri din voievodatul su in scaunul patriarhal
al Ierusalimului294, primea in Moldova vizite ale unor patriarhi ai Orientu1ui295, isi avea numele su si cele ale membrilor familiei ludate in toate
bisericile ortodoxiei, drept multumire pentru ajutorul insemnat dat in momente critice Patriarhatului ecumenic296, se inconjura cu invtati teologi si
mari demnitari ai aceleiast otrodoxii, precum Meletie Sirigul2Y7, i ajungea
un
ca altdat bazileii celei de a doua Romea
patroneze in 1642
sinod in chiar resedinta sa iesean, ling zidurile inflorate in piatr
scinteierile somptuoase ale principalei sale ctitorii de curind incheiate, druite cu relicve vestite in toat crestintatea risriteani.
de sprijinitori ai intregii acestei crestiFr a atinge aura
ntti ortodoxe, pe care obizantin"'
cptase Vasile Lupu, in veacul ce a urmat domniei acestuia votevozii cei mai insemnati intru fapt ctitoriceasc au fost
ei, in msuri diferite, patroni ai Orientului crestin, continuind i aici,
asa cum nu putuse s o fac,
odat ajunsi in scaunul Trii Romanesti
lipsit de antecedente genealogice ilustre, amintitul domn al Moldovei
de la Stambul, din Antiohia, din
o traditie de familie. Vizite de patriarhi
va primi, astfel, ca si inaintasul i unchiul sttSerban-vocri29 ,8
Alexa.ndria
din

Constantin Brincoveanu299, si tot acest nepot al Cantacuzinilor va arbitra unele

precum intre clugrii de la Sinai
neintelegeri interne ale bisericii orientale

si patriarhia Terusalimului30 , va strui pentru numiri de inalvi ierarhi la

Constantinopol301 si va sprijini cultural pe ortodocsii din indepirtatul A1ep3132;

dup cum cellalt om nou" al anilor 1700, Nicolae Mavrocordat, va ajuta

Sfintul Mormint, inchinindu-i propria sa ctitorie-necropol3133, urmind aici,
desigur pilda inaintasilor din scaunul "Drift Romanesti, dar si pilda tatlui
cum
su Exaporitul, ce fusese nu numai un protector al patriarhilor"
Il socoteau diplomati occidentali acreditatt pe MI6 Sublima Poart304
ci i unul al Locurilor Sfinte305.
Ib

Acesti ctitori-oameni noi" ai evului mediu tirziu romanesc, crora

prin opera zugravilor,
izvoarele timpului si montunentele de ei ridicate
a pietrarilor, a argintarilor si a arhitectilor rmasi in unele cazuri anonimi
le-au subliniat in fel si chip, le-au exaltat chiar, pe alocuri, personalitatea,
care si-au afirmat pe ci felurite, deschis sau discret, legitura cu o traditie
cea a epocilor de glorie si de inde,
voievodal de la care se revendicau
pendenti ale Moldovei i Trii Romanesti , care au dorit s fie intemeietorii unor noi dinastii" menite a deveni pentru viitor, la rindu-le, traditie
si ale at-or simboluri nepieritoare trebuiau s fie lcasurile de exceptie pe
care le-au Malta, purtind pecetea heraldia a unei singularitti sociale emi-

77

www.dacoromanica.ro

de e1egant:4
si nu nutnai aici
riente, inconjurindu-se in ctitorille lor
si fast, voind a-si arata bogatia i puterea nu numai prin opera ctitoriceasca
din ;ail, ci i printr-o vasta actiune de patronal asupra crestinitatii rasari-

i aceasta este o noua

tene aflate sub tutti, au fost cu totii
trisatura ce-i uneste si care le explici mai adinc rostul in istoria vechii
noastre arte

oameni de cultura ei mn,ci,ci sass inconjurati de cei mai aleli

oameni de cultura ai farii din vremea lor, aidoma tuturor importantilor

mecenavi ai Europe; medievale, renascentiste i moderne.

Intr-un peisaj de umanism cultural specific evului mediu tirziu, ajuns la

expresii ale unui autentic rationalism ortodox" catre 1700306, cu deschideri
spre cultura apusea.na a Renasterii, a clasicismului si a iluminismului, dar
inahrte de toate cu adinci legaturi spirituale cu traditia cea mare a Bizantului307 ce conferea un plus de unitate culturii romanesti a secolelor XVI,
al marilor boieri
XVII si XVIII306, atit la nivelul feudal si aulic
ierarhi cultivati, al mediului curtilor domnesti
cit si, in forme specifice,
la acela popular
al micilor clerici, al boiernasilor i dregatorilor marunti,

de plaiuri" si de vii", al taranilor chiar309 , tot mai bine stiut pentru

secolul al XVIII-lea i pentru primele decenii de dupa 1800, profilul spiritual

al acestor ctitori-oameni noi` se defineste i mai limpede.

Stim astfel c fiecare dintre ei era, prin forva lucrurilor, calatorit in

centre de culturi prestigioase ale Orientului musulman in frunte cu Constantinopolul, unde a umblat, probabil, i deschizatorul tipologiei pe care o pro-,
punem, Neagoe Basarab 310, 6 unde se formase integral cel ce o inchidea,

Nicolae Mavrocordat, in timp ce Movilestii, cu atitea legaturi in Polonia

acolo unde invkasera carturarii moldoveni de fnmte ai veacului, ca
Grigore Ureche j Miron Costin
ca j Cantacuzinii cei cu studii in Italia,
i lumea renascentist-tirzie a Europei centrale i apusene,
pe care nu o ignora nici Vasile Lupu, daca judecar" n dupa fatadele Goliei,
cunosteau deopotriv

nici Brincoveanu.
Erau, fiecare dintre ace.,stia

i numai in acest fel se poate explica

gustul lor atit de personal in calitate de ctitori , nu numai oameni noi",

oameni cultivati, mai mult decit supusii lor 6 decit nivelul obisnuit al
feudalitatii romanesti, erau inconjurati de cei mai alesi carturari ai voievodatului i in legituri cu personalitati ilustre ale culturii Orientului i Occidentului: asa Neagoe Basarab
mostenitor al Craiovestilor, cei al caror
nivel cultural s-a tradus in ctitorirea Bistritei
care *vorbea i scria in slayona sirbeasca, stiind poate i greaca (invatate prin indrumatorul su spiritual, balcanicul Nifon, fostul patriarh ecumenic311), care purta coresponden0
cu marele retor" al Patriarhiei ecumenice, Manud din Corint312, i ai carui
boieri erais, multi, gramatici", deci oameni cu mai multa carte, ceea ce nu
era foarte frecvent in epoca313; asa Ieremia Movila, al carui sfetnic apropiat
era Luca Stroici, ctitor si el, la Dragomirna, primul care folosea, scriind,
caractere alfabetice latine in Moldova timpului314, sau Vasile Lupu care ca
boier iscalea au slove grecesti315 si al carui mitropolit i apropiat colaborator
era vestitul carturar Varlaam, intemeietor al tipografiei si al scolii ada.-postite
lng zidurile ctitoriei domnesti de la Trei Ierarhi316; asa, in sfirsit, Constanun Brincoveanu
in jurul caruia statusera cultivatii unchi Constantin
stolnicul i Mihai spatarul Cantacuzino sau logofatul cronicar R,adu Greceanu
sau Nicolae Mavrocordat
fiul poliglotului Exaporit cu studii
la Roma si Bologna , de departe una dintre cele mai luminoase i europene figuri Intru cultura din trecutul romanesc, vorbitorul de limbi orientale
occidentale ce adnota pe Erasmus si pe Montaigne, care se afla in legatura

78
www.dacoromanica.ro

cu scriitori francezi i prelati anglicani, se preocupa de arheologie si de

numismatic, de epigrafie si de botanic si care, inainte de toate, era el
insusi un creator317, asa cum fusese, pe cit se pare, la celnalt capt al sirului
de oameni noi" de care ne-am ocupat, autorul nvturi1or, Neagoe Basarab.
Ptrunsi de insemntatea culturii, de noblevea, dar si de eficacitatea ei
atunci dad trebuia s justifice o aka' nobleve, social, s accentueze, o dat
mai mult, locul eminent al posesorului ei intre contemporani, asemenea voievozi cultivati au legat aievea slova manuscriselor si a tomurilor tiprite, adunate treptat in colectii mnstiresti si in importante biblioteci, de chiar ctitoriile lor ce ajungeau s le adposteasc pe cele din urm si asupra crora,
in acest fel, se reflecta inca o dat semnul culturii.
Manuscrise importante se pstrau la Arges si la Sucevita, la Trei Ierarhi
vedeau lumina tiparului crti romnesti dintre cele mai importante, ornate cu
gravuri 318, Cantacuzinii posedau in ctitoriile lor biblioteci bine stiute astzi,
precum aceea de la Marginenii Prahovei a crturarului stolnic Constantin319,
erau
unde deslusim pin astzi pisania zugrivit a bibliotecii
la Hurezi
aduse faimoase editii greco-latine de cronici bizantine, publicate in acelasi
veac la Paris320, in sfirsit, la Veresti se ea'seau manuscrise rare din Orient,
medalii i crti adunate intr-o biblioteca unia in Rsritul european, a ciirei
remarcabil istorie si al crei rsunet pin in Franta si in Anglia veacului
luminilor" au fost amplu cercetate321, ca un moment de referint al culturii
romnesti de la sfirsitul extrem al evului mediu.

Cu imaginea aceasta, a unor siruri tcute de volume i pergamente adunate In incperi anume, nu departe de locul unde se inha biserica-necropol
a domnului din Tara Romaneasc sau din Moldova, domn a crui ascensiune
politic si chiar social fuseser spectaculoase, care se voise urmas al vechilor
voievozi Basarabi sau Musatini, i afirmase o strlucit genealogie, furise
o stem care s. insoteasc, alturi de herbul
viitoarele drmuiri ale
membrilor unei dinastii" de el intemeiate sau care, fr a pretinde la obirsii
ilustre i armoarii nobiliare, se inconjurase cu atit mai mult si mai sonor de
fastul aurului si al argintului, al vesturilor de prey si al marmurii, al lemnurilor scumpe si al culorilor strlucitoare, sau se voise proteguitor al ortodoxiei

ca altdat bazileii de pe Bosfor

fr a pierde ins nicidnd din ochi
realittile romanesti crora li se consacrase cu rivn, mai ales in cele ale
culturii, prsim acest sir de oameni noi"-ctitori medievali. O facem cu
ndejdea de a fi propus, prin luminarea unor fire care-i leag pe acestia
din urm unii de alvii, de-a lungul a mai bine de doui veacuri, o tipologie
de cultur ce merit osteneala de a fi adincit si in care deslusirea faptului
social prin faptul de arta, dar si a artei prin personalitatea care a inveles
o patroneze i s se slujeasc de ea, caet dimensiuni umane ce se inscriu,
poate, intr-o viitoare istorie a mentalitavii, mai mult, a civilizatiei noastre
vechi.

Note
2 R. BONNOT, Sur les modes et

1 E. CASTELNUOVO, Per una. storta

soctale dell'arte. I. in Paragone (Arte), 313,
1976, p. 8.

les

styles, in L'Anne sociologlgue, 1949-1950,

p. 4.

79
www.dacoromanica.ro

3 P. FRANGASTEL, Pictura i societale, Bucureti, 1970, p. 75.

4 W. E. KLEINBAUER, Modern Per-

spectives in Western Art History: An Anthology of 20th Century Writings on the Visual

Arts, New York, 1971, p. 76-82. InterpretArile sociale ale fenomenului artistic medieval
cele ce ne intereseazA in cercetarea de fatA
au atins chiar, 13e un tArim
esentialmente speculativ, zona foarte delicatA a raportului dintre structuri pur formale, cum stint cele ale romanicului 0 goticuiul occidental, i structuri dintre cele
mai diverse ale societAtii feudale apusene,
precum in cartea lui A. SCOBELTZINE,
L' Art fodal et son enjeu social, Paris, 1973.

5 W. E. KLEINBAUER, op. cit., p.

77-78. Paralele de acest fel pot fi gdsite
In cele mai variate sfere, identificarea lor

constituind o metodA curentA astAzi (vezi,

In general, A. TENENTI, Art, histoire soelate et mthode sociologique, in Annales,
1957, 3, p. 474-481, cu o aplicatie, in ace-

Iasi numr al revistei, datorith lui R. Barthes, despre Histoire et sociologie du atement, p. 430-441; o cercetare de acest tip,
aplicatA la realitAtile noastre din secolui
intemeieril statelor feudale, am incercat nol

insine in Arta fi societate in Tara Romdneasal a veaculut al XIV-lea, in SCIA, 1,

1972, p. 3-35).
6 W. E. KLEINBAUER, op. cit., p. 82
urm.; R. BASTIDE, Art et socit, Paris,
1977, p. 101, p. 127.
'7 A. WARBURG, Arte del ritratto e
borghesia ftorentina, in La Rinascild del

paganestmo antico, Florenta, 1966, p. 109

146; E. H. GOMBRICH, The Early Medici
as Patrons of Art, in Norm and Form. Studies in the Art of the Renaissance, Londra,
1966, p. 35-57; F. HARTT, Art and Free-

dom in Quattrocento Florence, in W. E.

KLEINBAUER, op. cit., p. 293-313.

8 R. THEODORESCU, Bizanj,- Balcant, Occident la inceputurile culturii medicvale romdnegi (secolele X XIV), Bucuregi,
1974, p. 268-312; idem, Un milentu de arid
la Dunarea de Jos (400-1400), Bucuregi,
1976, p. 153-232.
9

A. DUPRONT, "rune histoire

des

mentalits, in Revue Roumaine d'Histoire,

3, 1970, p. 381-403; G. DUBY, Histoire

et sociologie de l'Occident mdival: rsultats

et recherches, in acela0 volum, p. 451-458;

cf. idem, Histoire des mentalits, in L'Histotre et ses mithodes, Paris, 1961, p. 937-966.
10 F. CONSTANTINIU, Aspecte ale mentalului colectiv salesc in societatea medievald

romdneascd, In SMIM, VII, 1974, p. 80.

11 Un tip similar de imagine, in alt context cultural 0 din altA epocA, cerceteazii,
spre pildl, Francastel (La
Ralit

figurative. Elements structurels de soctologie

de l'art, Paris, 1965, p. 331-336).

12

H. KAMEN, The Iron Century. Social

Change in Europe. 1550 1660, Londra,

1971, p. 131.
13 Pentru secolul al XVIII-lea occidental, vezi J. STAROBINSKI, Li Invention

de la libert. 1700-1789, Geneva, 1964,

p. 15-16.
14
15
16
17
18
19

H. KAMEN, op. cit., p. XII.

Ibidem, p. 152-154.
Ibidem, p. 155-157.
Ibidem, p. 144-145.
Ibidem, p. 163-164.
Ibidem, p. 136-138.

20 R. BONNOT, op. cit., p. 24-25.

21 Ibidem, p. 5 0 urm.
22 W. SYPHER. Rococo to Cubism in
Art and Literature, New York, 1960, p. 104.
23

D. GLASS, Papal Patronage in the

Early Twelfth Century: Notes on the Iconography of Cosmatesque Pavements, in JWCI,

XXII, 1969, p. 386-390.

24 P. HETHERINGTON, Pietro Cavallint, Artistic Style and Patronage in Late

Medieval Rome, in The Burlington Magazine, 826, January 1972, p. 4-10; cf. J.

GARDNER, S. Paolo fuori le mura, Nicho-

las III and Pietro Cavallint, in Zeitschrift

far Kunstgeschtchte, 3, 1971, p. 240-248.
25 R. K. LANCASTER, Artists, Suppliers and Clerks: the Human Factors in the
Art Patronage of King Henri III, in JWCI,
XXXV, 1972, p. 81-107. Pentru mai vechiul patronaj al unui suveran, cel al
ratului german Hemic al II-lea, la inceputul secolului al XI-lea
in aceea0 epoch
In care inregistrAm i patronajul artistic
exercitat de figuri proeminente ale ierarhiei ecleziastice printre care Egbert, arhiepiscop de Trier, sau Bernward de Hildesheim
vezi P. LASKO, Ars sacra 800

1200, Londra, 1972, p. 95-106, p. 111

122, p. 123-133; patronajul acestor din

urmA lerarhi germani 10 va gasi o replica

In veacul al XII-lea, in regatul de dincolo
de Rin, prin activitatea acelui tipic homo
novus"

ajuns de la o natere foarte umilA

la pozitia unui adevArat ghici spiritual

politic al lumii feudale franceze i europene
a timpului care a fost abatele Suger de la

Saint-Denis (E. PANOFSKY, L'Abb Suger

de Saint-Dents, in Architecture gothique et
pens& scolastique, Paris, 1967, p. 9-65).
26 E. SNIEZYNSICA-STOLOT, Queen
Elisabeth as aPairon of Architecture, in AH A,

1-2, 1974, p. 13-36.

27 H. KRAUS, The Medieval Commune

at Amiens as Patron of Art and Architecture.

In Gazette des Beaux-Arts, LXXVIII, 1971,

p. 317-330.
28 F. HARTT, op. cit., p. 300 0 urm.
29 E. H. GOMBRICH, loc. cit.,; cf.

A. D. FRASER JENKINS, Cosimo de' Me-

dici's Patronage of Architecture and the

Theory of Magnificence, in JWCI, XXXIII,

1970, p. 162-170.

80
www.dacoromanica.ro

30 C. H. CLOUGH, Federigo di Montefeltro's Patronage of the Arts 1468-1482.

In JTVCI, XXXVI, 1973, p. 129-147.
31 A. D. FRASER JENKINS, op. cit., p.
167-168.

titului sentiment istoric" pe care, la nivel

voievodal, vom cAuta a le deslusi in studiul
de fatA.

Ibidem, p. 74.

47
48

Idem, Autour des notions ..., p. 75.

Gh. CRONT, Dreptul de ctitorie in

Idem, Y a-t- 11 un art phanariote dans

les pays roumains? Quelques considerations
prliminaires, in Symposium L'Epoque phanartote", Salonic, 1974, p. 260-261.

Pentru cazul lui Federico di Montefeltro, tiple nouveau riche" al celei de-a doua
jumAtAti a secolului al XV-lea, vez! C. H.
CLOUGH, op. cit., p. 142. Pentru toti acesti
32

mecenati italieni din Quattrocento, a cheltui Cu InAltarea monumentelor era

45
46

Tara Romdneascd si In Moidova.Constituirea

o spun

si natura juridicd a fundalitlor din eoul

mediu, In SMIM. IV, 1960, p. 78.

o
chiar teoreticieni i artist' din epocA
adevAratii virtute (ibidem, p. 140), cel boga0 trebuind di se ilustreze in cose amplissime e nobilissime con molta larghezza e
magnificenza" (apud A. D. FRASER JENKINS, op. cit., p. 163).
33 F. GIRARD-PIPAU, Le Mcnal de
Charles d'Amboise (1500-1511), in L' Infor-

49
50
51

Ibidem, p. 107.
Ibidem, p. 108.
Revelatoare in acest sens este situatia

din Tara RomAneascA a secolului al XVI-lea,

unde s-a constatat, ca o regulA aproape

generalA, cd domnii apar in tablouri votive

manor: histoire de I' art, 4,1972, p.176-181:

doar In asemenea situatii elective (C. L.

34 Aci cazurile de patronaj stilt foarte

diferite, de la cal al episcopilor din jurul

DUMITRESCU, Deux iglises vaiaques decores au XVII sicle: Snagov et Tismana,

anului 1500 (T. CHRZANOWSKI, M. KORNECK', Mecenat artystyczny biskupa Chet-

Revue Roumaine d'Histoire de I' Art, Srie

Beaux-Arts, 2, 1973, p. 156).

52 M. A. MUSICESCU, Etapes du langage ..., p. 176.
53 A. MESROBEANU, Rolul politic al

mittskiego Milcolaja III Crapitza, in Btuletyn Historti Sztuky, 1,1972, p. 7-22),

pinA la cele ale nobililor colectionari

Movilestilor pInd la dornnia tut I eremia Vodd,

cAlAtori in preajma lui 1800 (T. ZIEL

KA, Archiwum prywatne Stanislawa Kostici
Potockiego jako Irddlo informacji o jego
mecenacie kulturalno-artystycznym, in Biuletyn .Historii Sztuky, 2, 1972, p. 117-121);
ele se situeazii mereu in orizontul social al
unei nobilimi extrem de influente in ceea ce
priveste mentalitatea I gustul polonez al

In Cercetdri istorice, 1, 1925, p. 179.

54 S. de ZOTTA, Principti Romdniei des..
cendenji din Movilesti, In Arhiva genealogicd,

II, 1913, p. 102-103.

55 M. A. MUSICESCU, M. BERZA,

MAndstirea Suceolla, Bucuresti, 1958, p. 14;

S. 'ULEA, Portretul until ctitor uitat al mdndstirli Sucevija: Teodosie Barbovski, mitropolit al Moldovei, In SCIA, 2, 1959, p. 247,

acestor epoci: M. BOGUCKA, L'attrait"

de la culture nobiliare? ( Sarmatisation de la

56 F. BABINGER, Originea i sftrsitui

in ARM SI, s. III,

bourgeoisie polonaise au XVIII siecle), in

Jut Vasile Lupu,

Acta Poloniae Historica, 33, 1976, p. 23-41.

35 Mecenati e pittori. Studio sui rapporti

t. XVIII, 1936-1937, p. 73; ibidem, t.

tra, arte e societd italiana nelretd barocca,

Florenta, 1966.
36 Ibidem, p. 55.
37 Ibidem, p. 66.
38 M. A. MUSICESCU, Atapes du lan-

XIX, X937, p. 137 si urm.

57 N. IOR GA, Despre Cantacuzini. Stu-

Rflexions sur la relation entre la forme

artistique et Poeuvre temoin", in RESEE,
2, 1972 p. 176, p. 180.
39 F. HASKELL, op. cit., p. 159, p. 390.
40 Ibidem, p. 65.

la Constantinopol, mArturisit de izvoare

contemporane, vez! idem, Byzance aprs

dii istortce basate In parte pe documente ine-

di& din archiva dlui G. Gr. Cantacuzino,

Bucuresti, 1902, p. XXXXXXI. Pentru

fastul neobisnuit de care acesta se inconjura

gage pictural aux XVIXVIII stacks.

41
42
43
44

Byzance, ed. a II-a, Bucuresti, 1971, p. 121.

58 N. STOICESCU, Dicjionar al marilor

dregdtori din Tara Romaneasc6 ;I Moldova.

Sec. XIVXVII, Bucuresti, 1971, p. 136.

Intre acesti fii, cei mat insemnati patron'

Ibidem, p. 71.
Ibidem, p. 28.
Ibidem, p. 57.

de artA 1 culturA au fost, desigur, marele

spAtar Mihai Cantacuzino MArgineanu"

S-a remarcat cA in intregul sud-est

marele stolnic Constantin Cantacuzino

MAgureanu" (ibidem, p. 137-141); tar

si nu mai putin in Wile romAeuropean

ne secolele XVII Si XVIII sint cele ale
intensificArli cultului neomartirilor, de

dintre nepotii de flu al postelnicului, la

sfirsitul secolului al XVII-lea st la inceputul celui de-al XVIII-lea, meritA a fi amin-

pildA (M. A. MUSICESCU, Autour des

notions de tradition, d'innovation et de Renaisscuwe dans la peinture du Sud-est euro-

titi in acest sees marele vornic $erban II

Cantacuzino, marele stolnic Pirvu Ceuta-

pen aux XVI XIX. stacks, in RE SEE,

cuzino I marele spAtar Toma Cantacuzino

1, 1976, p. 73), pentru a nu ne mal referi la

alte forme de manifestare artisticA a amin-

(ibidem, p. 143-145).

81

www.dacoromanica.ro

59 Pentru asemenea aspecte ale domniei

acestui fiu incoronat al posteinicului Cons-

tin ;I problemele regimului boteresc),

Otnagiu tut P. Constantinescu-lasi ca prilejul

tantin, vez! D. IONESCU, Ideal and Representation. The Ideal of the Restattration
of he Byzantine Empire during the Reign
of Serban Cantacuzino (1618-1688), in
RESEE, 4, 1974, p. 523-535.
60 V. Al. GEORGESCU, La Structura-

implinitii a 70 de ani, Bucuresti, 1965,

p. 315. Este epoca aristocratici" a evuiui
mediu rominesc, de care vorbea P. P. PA-

NAITESCU (De ce au fost Tara Romtlneascd

ft Moldova fd ri separate) (extras), Bucuresti,

1938, p. 13).

lion du poutroir d'Etal dans les Principautes

Roumaines ( XIVe XV II le stecles). Son
originalit. Le Me des modeles byzantins,
In Association internationale des Etudes SudEst Europennes, Bulletin, 1-2, 1973, p. 114

78

1909-1910. P. 1031-1040; S. de ZOTTA,

Flirt noui des pre Movilesti, In Arhiva genea-

logic& II, 1913, p. 237.

N. IORGA, op. cit., p. LXXXVIII.

62 A. A. C. STOURDZA, L'Europe
61

79 I. MICLESCU-PRAJESCU, New Data

Regarding the Installation of Movild Princes,
In The Slavonic and East-European Review,

orientate et le rdle historique des Mauroordato, 1660-1830, Paris, 1913, p. 46;

N. CAMARIANO, Alexandre Mavrocordato,
le grand dragoman. Son activit diplomatique

115, 1971, p. 234; oricum, Stroicil coboard

din boieri membri ai sfatului domnesc in

secolul al XV-lea (N. STOICESCU, op. cit.,

( 1673 1709), Saionic, 1970, p. 31.

63 A. A. C. STOURDZA, loc. cit.;
N. IORGA, Viafa ye domnia tut Constantin-Vodd Brancoueanu, Bucuresti, 1914,
p. 116.
64 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 30,
p. 37.
65

M. NEAGOE, Neagoe Basarab, Bucu-

66

D. PLE$ IA, Neagoe Basara b. OrIginea,

N. IORGA, Doamna lut Ieremta

In ARMSI, s. II, t. XXXII,

Voda",

p. 326-328).

80 S. de ZOTTA, op. cit., p. 220; M. A.

MUSICESCU, M. BERZA, op. cit., p. 12,
nota 7. in 1599, franciscanul Bernardino
Quinn!i stia cii Ieremia Moviii este nobil

polon" (Caldtori straini despre fdr(le romdne,

IV, Bucuresti, 1972, p. 35).

81 D. CIUREA, Despre Ieremta Movila

ft sitar:11a pointed a Moldovet la sflmitul
sec. XVI pi Inceptttul sec. XVII, In Studit
fi cercetart fain/trice. Istorie, VIII , 1957,
p. 334, nota 87.
82 E. A. KOZAK, Die Inschriften aus der
Bukovina, Viena, 1903, p. 59.

resti, 1971, p. 28, p. 30.

familia pi o multi privire asupra politicit

Tdrit Romdnesti la Inceputul veaculut al
XVI-lea (I), In Valahica, I, 1969, p. 59.
67 N. STOICESCU, op. cit., p. 17-19,
p. 46-47.
68 D. ZAMFIRESCU, Neagoe Basarab
;i Inodfdturile calm fiul sdu Theodosie.

rest!, 1967, p. 9-10.

p. 123-124.

84 T. VOINESCU, Contribufit la studiul

manuscriselor ilustrate din mdndstirile Sucevila ft Dragomirrut, in SCIA, 1-2, 1955,

83 T. VOINESCU, R. THEODORESCU,

Manastirea Dragomirna, ed. a II-a, Bucu-

Problemele controversate, Bucuresti, 1973,

105, p. 182; D. PLE$IA, Neagoe Basarab.
Ortginea (II), In Studia Valahica, II, 1970,
69
70

p. 89-114.

M. NEAGOE, op. cit., ro. 36-39.

Istoria artelor plastice In Romdnia, I,

85 in aceasti ordlne de Wei trebuie spus

cit au existat in veacul al XVII-lea
veac

Bucuresti, 1968, p. 231, p. 239, p. 248,

nobiliar prin excelenti

p. 278, p. 285-286; C. L. DUMITRESCU,

Pictura din secolul al XVI-lea de la bolnifa

totusi foarte

departe, in Virile routine, de un imobilism,

de o rigidltate a ierarhiei sedate

cazuri
de ascensfurd spectaculoase, de la origini
mirunte pinli la marl dregitorii I chiar la
rangurl domnesti. Ar fi suficient si aminUm, in acest sens, cazul marelui ban mun-

mdrulstirii Bistrifa-Vilcea, In SCIA, 2, 1972,

p. 179-194.

71 Idem, Mandstirea Calutu ;I cueva precizart despre clitorti et ft despre Mthat Vitea-

zul, in Mihai Vtteazul, Culegere de studit,

Bucuresti, 1975, p. 253, nota 26.

tean Mares Bijescu, cunoscut ctitor la

72 Ibdem, p. 245; pentru cel trel fratt

Cornetul si la Bijesti (N. Stoicescu, op. cit.,

p. 110; cf. St. D. GRECIANU, Genealo-

Buzesti, 111 ai tul Radu Buzea mare armas,

cu o origine debe noui" citre 1600, vez!

gtile documentate ale famtlitlor boleroti,

Bucuresti, 1913, p. 81), ce! al Cantemirestilor in Moldova (N. STOICESCU, op. cit.,

N, STOICESCU, op. cit., I), 34-39, p. 60,

p. 81.

C. L. DUMITRESCU, O reconsiderare

p. 367) sau cel al sotlei lui $erban-vodi

Pagint de veche aria romdneascd, II, Bucw.

Doamnel din Bucuresti , al dire tati,

73

CantacuzIno, Maria

picturit Medal din Startesti-Vticea,

Gheorghe Ghetea, fusese un simplu negus-

resti, 1972, p. 165-166.

74 Idem, Manlistirea Mau ..., p. 253.
75
76

fondatoare la biserica

tor venit de la sud de Dunire (lbidem,

p. 138, p. 184).

Ibidem, p. 257.
Ibtdem, p. 254.

86 P. V. NASTUREL, Genealogia Nasturellort In Revista pentru istorie, ctrcheologie ft filologie, XI, 1910, p. 312.

77 E. STANESCU, Din istoria idellor

politice In evul media romdnesc (Miron Cos-

82

www.dacoromanica.ro

87

P. P. PANAITESCU, L'Influence de

l'oeuvre de Pierre Mogila archevique de

Kiev dans les Principauts Roumaines,

Bifithori

la Sebastian Lubomirski si Leon

ne-am oprit in stu-

Sapleha, spre pildii

diul publicat in acest volum sub titlul

Paris, 1926, p. 55; D. H. MAZILU, Barocul

in literatura romdmi din secolul al XV II-lea,

Portrete brodate fi interferente stilistice in

Moldova epocit lut leremla Movild fi a lui

V. CANDEA, L'Humanisme d'UdriVe

Ntisturel et l'agonie des lettres slavonnes

104

263.

106
107

Bucuresti, 1976, p. 91, p. 162-163.

88

en Valachte, in RESEE, 2, 1968, p. 261

89 R.
Herd.gti.

GRECEANU, Casa de plain] din

Istoric, in Monumente ;I muzee,
I, 1958, p. 123-124. Recent, P. CHIHAIA
(Udrifte Mature( fi casele de la Herti#1, in
Revista muzeelor ;I monumentelor. Monamente (storice ot de artd, 2, 1976, p. 25) a
propus ca datA a constructiei caselor" anii
1641-1643.
90 E. GRECEANU, Casa de piatrd din

Studiu arhitectonic, in lifonumente

fi muzee, p. 132.
91 0. BAZU, Restaurarea easel lut Udrifte
Ndsturel din Herefti, in BMI, 4, 1971, p. 55
92 D. H. MAZILU, op. cit., p. 93, p. 102.
93. I. BIANU, D. SIMONESCU, Bibliografia romdneascd veche 1508-1830, IV,

Bucuregi, 1944, p. 195, p. 197.

V. CANDEA, op. cit., p. 248.

Ibidem, p. 251.
D. ZAMFIRESCU, op. cit., pi 290.
97 M. NEAGOE, Conceplia lui Neagoe
94
95
96

Basarab despre domnie, in Neagoe Basarab,

1512-1521. La 460 de ani de la urcarea

sa pe tronul Tdrit Romdnefti, Bucureti,
1972, p. 48.
98 Idem, Neagoe Basarab, p. 139.
99 Vtala fi tratul sfintulut Nifon paidarhul Constantinopolului (ed. T. Simedrea),

Bucuregi, 1937, p. 27-28.

Pentru ace-asta, vezi M. GAZACU, De

ce a clddit Neagoe Basarab biserica mdndstirit
100

Argepului, In GB, 7-8, 1967, p. 783.

101 Hurmuzakt, XII, nr. 444 p. 297.

102 Un asemenea somptuos costum de
aparat" era cum nu se poate mai potrivit

unul voievod iubitor de fast precum Ieremia MovIlA, cel intre odoarele crula stim
c se prenumArau o coroank lucratA din
plAci de diamant", un soare de dlamant",
perle din Indille Orientale, un briu domnesc acoperit cu diamante i rubine", harnasamente 0 sable de aur cu diamante 0 alte

pietre pretioase, luele, brine, coliere cu

diamante, vase de aur 0 de argint (I.

CORFUS, Odoarele Movile4t(lor rdmase trt

Polonia. Contribuitt la istorta artel .0 a

preturilor, in Studii, 1, 1972, p. 38-39);
pentxu portretul brodat al lui Ieremia
-vodA, vezi M. A. MUSIGESGU, Broderia
medieuald romdneascd, Bucureti, 1969, cat.

42, p. 41, fig. 70-72.

Ibidem, p. 17. Asupra acestei imagini

voievodale brodate i asupra prototipurilor
sale pictate in jur de 1600 in humea
103

InftlInd suverani l magnati, de la stefan

Vasile Lupu.

M. A. MUSICESCU, loc. cit.

105 N. GRIGORA, Biserica Tret Ierwht,
ed. a II-a, Bucuregi, 1968, p. 21.
Ibidem, p. 14.
N. IORGA, Vasile Lupu ca w mdtor al
tmpdratilor de Rdsarit in tutelarea patriarhiet
de Constanttnopole fi a bisericti ortodoxei in

ARMSI, s. II, t. XXXVI, 1913-1914,

p. 207-235. Prenumele de Vasile este cel

purtat o datA cu venirea la domnie, In locul

celui boieresc de Lupu (I. ZABOROVSCHL
Vasile Lupu ca dregdtor Inainte de domnie, in

RI R, XV, 1945, Pam, II, p. 157).

108 N. IORGA, op. cit., p 211; F. BABINGER, op. cit., p. 63 0 urm.
109 E. NEGRICI, Narattunea in cronlcile
lui Grigore Ureche fi M iron Costin, Bucurestl,

1972, p. 241-257.1

110 Letopisetul Tdrit

Moldovel,

in M.

COSTIN, Opere (ed. P. P. Panaitegcu),

Bucuresti, 1958, p. 113. Este sigut cA putean

aplica 0 lui Vasile Lupu
ca mai tirziu,

In parte, lui Constantin Brincoveanu

observatia fAcutA in legAturA cu unit volevozi romAni al inceputului de secol XVII 0

ai inceputului de secol XVIII (Radu Mihnea t Nicolae Mavrocordat, de pildAy,

anume aceea cA existA un raport direct

Intro unele atitudini regale" ale unor

domni din Tara RomfineascA sau din Mol-

dova 0 bunele lar relatii

un spor de autorltate

dAtAtoare de

cu Poarta (F.

CONSTANTINIU, De la Mihat Viteazul la

fanartott: observatii asupra polit(cit externe

romanagt, in SM IM, VIII, 1975, p. 117-

118).
111 V.Al. GEORGESGU op. cit., p. 113-115.
112 N. IORGA, op. cit., p. 230.
113 Ibidem, p. 225.
114 P. P. PANAITESCU, op. cit., P. 85

86. Compararea unor suverani cu Justinian,

ca I aceea cu Constantin cel Mare cele,
douA personalitilti devenite cu timpul
aproape legendare, constituind In evul
mediu european expresia supremA a spirltuaMAUI bizantine
crestine, ImpArati
1

ctitori, protector! ai bisericii, dAtittori de

-e regAsitA in civilizatia
norme 0 leg
veche romAnea,scA 0 in alte imprejurAri:
aqa de pildA
lAsind la o parte momentul
Neagoe Basarab

este cazul exaltArli pert-

sonalitAtii lui Constantin Brincoveanu in

predoslovla lui Radii! logof At Greceanul",

unde voievodul e comparat, indirect, Cu

cei doi bazilei amintiti (in Cronicart mun-

tent, ed. M. Gregorian), II, Bucuresti, 1961

in
p. 10), comparatie reluatit partial
sensul apropierii Brincoveanului de primul
ImpArat crqtin intr-o tipAriturii din

83
www.dacoromanica.ro

Alepul Sirlei la Inceputul secolulut al

XVIII-lea (vezi infra nota 302).

115 Apud N. IORGA. op. cit., p. 220.

Idem, Les grandes families byzanttnes

et l' ide byzantine en Roumanie, In BSH,
116

XVIII, 1931, p. 11.

117 D. M. NICOL, The Byzantine Family

of Kantakouzenos (Cantacuzenus) ca. 1100f
1460. A Genealogical and Prosopographical
Study, Dumbarton Oaks, 1968, p. VII,
p. 24; Banul Mihail CANTACUZINO,
Genealogia Cantacu:inilor, publicatit i adno-

tata de N. Jorge, Bucuresti, 1902, p. 1.

118 N. IORGA, op. cit., p. 20.
119 T. VOINESCU, Sur le portrait de

groupe de famille", dans la peinture de la

Valachte au XV Vi le stcle: Part des Cantacu-

mixings, In Me Congas international d' tu-

des du Sud-est europen, Bucarest, 4-10

septembre 1974. Rsums des communicati-

ons, II, Bucuresti, 1974, p. 489; cf. Went,

Zugraoul Plrvul Matta si scoala sa, In SCIA,

3-4, 1955, p. 144-145. Melia a fi subli-

niat faptul ca, aidoma rudelor lor din Tara

Romftneasca, cel dol Gantacuzini din Moldova secolului al XVII-lea, frati ai postelnicului Constantin Cantacuzino anume

marele vornic Toma # marele vistiernic

lordache , au fost de asemenea ctitori de

biserici # curti boieresti (N. STOICESCU,

op. cit., p. 361-363).

120 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p.
382 # urm.
Inscriplitie medieuale ale Romdniei. I.
Orasul Bucurestl, Bucure*ti, 1965, nr. 489,
121

p. 436-437.

122 Ibidem, nr. 498, p. 440-441. Cit despre lunge pisanie a bisericil celei marl a

mitnastirti

mai veche declt paraclisul

ea constitute, dui:4 remarca lui Iorga, o

adevarata pagina de mania" legatit de

domnia lui Nicolae-voda (Inscriplit din
blsericile Romdniet,

I, Bucuresti, 1905,

p. 74).
123 A. SCOBELTZINE, op. cit., p. 71,
p. 139.
124 DesIgur, chestiunea legaturil cu traditia nu doar a unor oameni not" el, In
general, a unor epoci noi", apetitul istorlst" al unor vremi de mart transformart
ce se
sociale, politice sau culturale
reclami de la trecnt spre a justifica prezentul i vittorul asa cum erau ele concepute
sint Inuit mal
In Ideologia timpului
nuantate # mat complexe, depasind simplele

genealogil de famine" spre a patrude In

sfera mai vasta a genealogiilor culturale".

Tit istoria culturala a Europe' medievale
# foarte mult In istoria artistica a acesteialucrul este evident la tot pasul, putInd lua
aici exemplul, deja mentionat, al papilor
romani din secolut al XIII-lea care apeleaza
la traditille apostolice" refacInd chiar
monumente paleocrestine in momentul luptet impotriva expansiunilor straine, mai

ales a celel angevine (vezi nota 24) .

cazul Ruslei secolelor

unde
vechile traditil bizantine, patristice, reinvie in lupia bisericil ruse impotriva
pretenlillor Constantinopolului # Romei
(I. DUJ(EV, Byzance aprs Byzance elles
Slaves, In Medioevo bizantino-slavo, II,
Roma, 1968, pe 299), sau cel al Serbiel
veacului al XVIII-lea mide din anume
ratiuni politice Wasi biserIca este purtatoare a traditillor medievale atunci clnd,
la mijlocul secolului luminilor", slnt zugravite in Wapiti monastice slrbesti chipurile
unor clrmuitori al trecutului, de la Nemanizi la ultimii despoti al epocil independentel (D. MEDAKOVIC, Die National-

geschichte der Serben im Lichte der neuzeitlichen sakralen Kunst, In Kunst und Geschichte in Sildost-Europa, Recklinghausen,

1973, p. 145-156).
125 D. PLEVA, Neagoe Basarab, Originea, familia ..., p. 50; D. ZAMFIRESCU,

op. cit., p. 89-90.

126 M. NEAGOE, Neagoe Basarab, p. 27;

M. A. MEHMET, Doud documente turce4ti
despre Neagoe Basarab, In Studit, 5, 1968,

p. 923.
127

Inaileiturile Jul Neagoe Basarab c.dtre

ftui sdu

Theodoste (ed.

F. WW1, D.

Zamfirescu, G AMMO, Bucuresti, 1970,

p. 253.
128 D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 168.
129 lnadfdturile ..., p. 322.

130 M. A. MEHMET, op. cit., p. 921

923. Dealtminterl, generalizind, sprijinul

Portil poate fi socotit pe drept cuvint, #
Indeosebi pentru veacul urmator, al XVII-lea
(Al. DUTU, Umanistii romdni t cultura

europearul, Bucuresti, 1974, p. 146), una

dintre calla de parvenire politicA a mor
asemenea oameni noi" (este cazul, total

sau partial, al flecitruia dintre ei, de la

Ieremia Movilit la Nicolae Mavroeordat).

131

Cdldtori strdini despre Artie romdne, I,

Bucuresti, 1968, p. 178.

132 M. A. MEHMET, op. cii., IL 926

927.
133 Ibident, p, 928.
134 Documente privind istoria Romdniet.

Veacul XVI. B. Tara Romdneascd, vol. I

(1501 1525), Bucuresti, 1951, nr. 75, p. 75.

135 E. LA.ZARESCU, Biserica mtinti.stirit
Argepului, Bucuresti, 1967, p. 8.
136 D. PLES1A, ilfdrulstirea Dealu

;1 cepa despre frdmintdrile interne din Tara Romdneascli In

veacul al XVI-lea, in Acta Valachica,
1972, p. 152-153.
137 P. CHIHAIA, Semnificalia portretelor
din biserica mdndstirti Arm, In GB, 7-8,
1967, p. 788-789, p. 793, p. 796, p. 797.
138 Documente privind
nr. 129, p. 130.
139 Apud P. S. NASTUREL,, Inadfdturtie
tut Neagoe Basarab In lumina pisantilor de
pe biserica mlintistirit de la Arge.g, In MO,
necropold domneascd

84
www.dacoromanica.ro

1960, 1-2, p. 16; cf. Literatura ronnind veche

ce din vara lui Neagoe, Marla, yin Radu

erban, Constantin $erban Cirnul"

( 1402- 1647), I, Bucuresti 1969, p. 160.

140

Documente privind

nr. 103, p. 104.

erban Cantacuzino (M. NEAGOE, op. cit.,

p. 235). In ceca ce-1 priveste pe erban din
Golan', devenit domnul Radu erban, el
era in mod direct descendentul Craiovestilor

D. PLEIA, Neagoe Basarab. OHOnea (II), p. 130. Rudele Despinel, Brankovidi, dincolo de legAturile de familie in
141

prin bunica sa Anca din Coiani, flicA a

sfera bizantinA ce vor fi amintite, erau inrudite i au regli Ungariei (I. R. MIRCEA,
Relations culturelles roumano-serbes au
XVIe sicle, in RESEE, 3-4, 1963, p. 387,
nota 43), ceca ce-1 plasa pe Neagoe intr-o
vecinfitate genealogicA pretioasA.
142 D. M. NICOL, op. cit., tabel II,
p. 220-221 ; p e linie femininA, Despina, pro-

marelui ban erban din Izvorani $i a Martel,

luca lui Radu Craiovescu (D. PLE$IA,

Neagoe Basarab. Ortginea, familia ..., p. 51;

idem, Neagoe Basura b. Originea (II) ...,

p. 118, nota 118; p. 129, nota 177; N.

STOICESCU, op. M., p. 73-74, p. 94);
o datA cu domnia lui Radu erban s-a
nAscut - dupA cum s-a demonstrat nu

babilA flicA a lui Iovan Brankovie (I. C.

FILITTI, Despina, Princesse de Valachte,
fille prsume de Jean Brankovitch, in
RIR, I, 1931, p. 241-250) pi a une Donka
(I. R. MIRCEA, P. S. NASTUREL, De

demult - confuzia dintre Basarabi i Cra-

iovesti, preluatA ca atarasle Mate Basarab,

fostul agA din Brincoveni - si el, colateral,
urmap.al Craioveptilor - care vorbea despre

neamul nostru blisArAbesc". Numele de

Basarab devenea, dealtminteri, intr-a dons

Pascendance de Despina, pouse du voivode

Neagoe Basarab. A propos d'une inscription
slavonne indite, in Romanoslavica, X,1964,
p. 436), era coboritoare, la a sasea generatie,

jumAtate a secolului al XVII-lea, un patronim al lui $erban Cantacuzino, nepotul de

ficA al lui Radu erban, ca si al nepotului
de sorA al Cantacuzinului domnesc, Cons-

din Ioan al VI-lea Cantacuzno impAratui

Bizantului, prin Irina Cantacuzino, sotia
lui Gheorghe BranIcovi6, tatAl celor dol
despoti, LazAr (1456-1458) si stefan (1458
-1459).

tantin Bripcoveanu (D. PLEVA, op. cit.,

p. 141).

146 E. LAZARESCU, O icoand pujin

143 D. PLEIA, loc. cit.

144 E. LAZARESCU, op. cit., p. 10;
M. A. MUSICESCU, Etapes de langage
p. 177.
145 Capitolul amintitel posteritAti" a

curzosculd din secolul al XVI-lea si problema

pronaosulut bisericit mandstirti Arges, in

SCIA, 2, 1967, p. 187-199.

147 A. MESROBEANU, op. cit., p. 183,

nota 3; p. 189; D. CIUREA, op. cit., p. 324,
nota 3; cf. O. G. LECCA, Genealogia a 100
de case din Tara-Romdneasca pi Moldova,

lui Neagoe Basarab, in timpul domniei lui

Matei Basarab, este foarte important e

Bucuresti, 1911, tabelele 3 si 4.

148 N. STOICESCL4 op. cit., p. 317. Ion
MoghilA (MovilA) era urmasul lui Iatco
Hudici, membru al sfatului domnesc, fArA
dregAtorie, in timpul lui stefan cel Mare
(ibidem, p. 275).
149 In 1589, 1606 si 1607 (Documente

semnificativ, mergind, ca amploare, de la

restaurarea ctitoriilor celui dintii de cAtre
cel de-al doilea, pinA la traducerea in roma-

neste a lnadititurtlor sau la sublinierea de

cAtre abia amintitul Udriste NAsturel

In dedicatia predosloviei la A ntologhlon-ul

tipArit la CImpulung in 1643 - a descen-

Veacul XVI. A. Moldova( 1671privind

1590), III, Bucuresti, 1951, nr. 519, p. 430;
Veacul XVII. A.
Documente privind
Mo ldova ( 1606- 1610), II, Bucuresti, 1953,

dental lui Matei-vodA din Preabunul Basarab Neagoe de odinioarA" (I. BIANU, N.
HODO$, Bibliografta romdneascd veche
1508- 1830, I, Bucuresti, 1903, p. 123,
p. 132; Literatura romdrul veche ..., II,
Bucuresti, 1969, p. 276). Descendente astfel
exprimatA - in legAturA cu un alt important

nr. 45, p. 41; nr. 119, p. 100).

150 I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit.,
p.228; prudent, mai recent, t. S. GOROVEI (Note istorice t genealogice cu pr(vire
la urmasti lui te fan cel Mare, in SMIM,
VIII, 1975, p. 196) noteazA: identitatea
Maria Bares - Maria MovilA e probabill,
dar pinA acum nu a fost deplin doveditA".
151 Voievodul moldovean care in secolul
al XVI-lea s-a intImplat a nu fi de neam
domnesc - anume Despot-vodA - a incercat si el o inrudire fictivA cu o ilustrA
dinastie sud-est europeanA, legatA la rindu-I de familiiie voievodale rominesti (I.
MICLESCU-PRJESCU, op. cit., p. 216).

ctitor, foarte traditionalist in patronajul

sAu cultural, rAmas cu o mentalitate de

mare boier de tad chiar i atunci cind urcase

In scaunul domnesc al Wail RomAnesti pe
care l-a ilustrat prin fapte de culturA
sprijinite de domnie ca pupal in veacul sAu,
voievod care nu se integreazA tipologiel ce
o propunem alci, acee,a a unor
noi"

cu ctitorii de exceptie, iubitori de fast pi

Cu o aleasA culturA el 1nti - este perfect
autenticA: din sora lui Neagoe Basarab,
Marga, cAsAtoritA cu Marcea postelnicul,
coboarA - prin Vilsan din Caracal pi Dan-

152

du din BrIncoveni - Meal Basarab (N.

Ibidem, p. 232; Documente privind

nr. 380, p. 287. In acest sens, al retell/1i la

traditia voievodalA moldoveneascA, nu este
lipsit de interes nici faptul, deja remarcat,

STOICESCU, op. cit., p. 49, p. 50-51,

P. 70) si Constantin Brincoveanu, in timp

85

www.dacoromanica.ro

ca doi dintre fill

lui Ieremla Movila

In Scrtpla Va(achtca, IV, 1973,p. 131-161)

poartii prenumele lui Bogdan ,Intemeietorul' si al lui Alexandru cel Bun, unul
dintre cei mai ilutri musatini (N. IORGA,
Doamna ...", p. 1030).
153 Hurmuzaki
nr. 350, p. 237.

170 Vezi note precedenta.

171 Vezi supra nota 145.
172 Detaliul este semnificativ, ni Se pare,
4

legind o data mai mult tntr-o perfectli

wdescendentil onomastia -r- pe 5erban
Cantacuzino de $erban marele ban din lzvo-

154 I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit.,

p. 221, p. 230.
155
156

rani, clislitorit cu o Craloveasa, de erban

din Coiani
devenit domnul Tarn Romanestt Radu *erban si de flul acestula,

Ibidem, p. 222.

S. ULEA, in paragraful Pictura exteHoard din capitolul Arta in Moldova de la

mijlocut setolulut al XV-lea pind la sfirgitul
secolulut al XVI-lea, in Istorta artelor
*plastice ..., p. 367.
157 Idem, In paragraful Pictura din capitolul Arta tn Moldova de la Inceputul secolUlut al XVII-lea Mild in primele decenit
ale secolulut al XIX-lea, In Istorta artelor
plastice in Romdnia, II, Bucuresti, 1970,
p. 135-137.
158 Ibtelem, p. 134.
159 Pentru aceastil identitate: V. BRATULESCU, Pictura Suctettet gi datarea et,
In MMS, 5-6, 194, p4.218 ; idem, Portretul

Constantin erban Cirnur stiut si sub

numele voievodal l Basarabilor.
173 Gh. I. CANTACUZINO, Melndstirea
Cotrocent, Bucuresti, 1968, p. 20.
174 E. LAZARESCU, Biserica mdndstirti

p. 41.

Pentru arhitectura Hurezilor, vezi Gr.

IONESCU, aorta arhitecturit In Romdnia,
175

II, Bucuresti, 1965, p. 96, p. 99. Este de

remarcat cd intr-o MU mare ctitorie a sa,
de data aceasta chlar in Bucuresti, la biserica Si. Gheorghe Nou, Constantin Brinco-

veanu Wee sa fie adaptat, in primul

decenlu al secolului al XVIII-lea, planul

Hurezilor, intr-o varlanta care coincidea

logofdtulut loan MoeiM (monahut Ioan(chte)

cu col de la biserica mitropoliei bucurestene

in tabloul voile de la Suceotja, in MMS,

1-2, 1966, p. 52.

si de la biserica man stirli Cotroeenilor

(ibidem, p. 99; E. LAZARESCU, to& cit.).

160 M. A. MUSICESCU, Mifnelstirea Su-

176 Mama lui Preda Brincoveanu deci

striibunica lui Constantin-voda
era vara
primara cu Mate! Basarab (N. Iorga, Viaja
;I domnta ..., p. 7-8; N. STOICESCU, op.
cit., p. 125), contemporanii stiind astfel

cevila, ed. a II-a, Bucuresti, 1967, p. 24.

161 Ibtdem, p. 8; semnificativ ne apare

faptul cd slmbolul Musatinilor care va fi

lost, in intregul voievodat, cetatea domneassea de la Suceava a cunoscut de asemenea,
in aceeasi epoca, grija urmasului vechiului

marele ctitor si patron de cultura de la

sfirsitul secolului al XVII-lea este neam

neam boieresc care a fost Ieremia

(M. D. MATE!, Al. ANDRONIC, Cetatea

de a lui Matei Vodtl" (apud N. IORGA, op.

cit., p. 30); in ceca ce priveste inrudirile

Brincoveanului cu alti voievozi munteni
al seco/ului al XV/I-lea nu frebule ultat
faptul ca sotia sa Maria, like lul Neagu
postelnicul, era nepoata lui Antonie-vodli

de scaun a Sucevet, Bucuresti, 1965, p. 39).

Astfel, contrar unor opinil (A. MESROBEANU, op. cit., p. 189), putem spune
Ieremia-vodil nu numai
arata limpede
legatura Cu voievozil musatini, dar o Mee

din Popesti (tbidem, p. 152; N.STOICESCU,

abler cli mijloace foarte subtile, capabile

ed impresioneze i sa convingli o data mai
Mult, tinind de limbajul monumentelor
ctitorite care putean merge de la o pictura
exterioarli pia la o fortificatie-resedinta

op. cit., p. 126).

177 Este destul de cunoscut pasajul din
Istorta impertulut otoman in care Dimitrie
Cantemir Ii cleated lui Brincoveanu citeva
pagini savuroase al caror obiect este tocmal
lipsa de indreptatire a volevodului neprie-

domneascii.

162 N. IORGA, Inscr

..., p. 113.
163 Idem, Vasile Lupa ca urmdtor
13.
212; C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor,
III, ed. a III-a revazuta i adaugita, Bucurest', 1940, p. 247.
164 D. M. NICOL, op. cit., p. V.
165 Ibidem, p. VI.
166 Hurmuzakt, IV, 2, nr. 18, p. 103.
167 N. IORGA, Despre Cantacuzint

ten din Tara Romaneasa de a purta doufi

dintre cele trei nume pe care le arbora, cel

de Cantacuzino i cel de Basarab. Aflam

prin intermediul clasicei traducen franceze

a celebrului op, realizata la douazeci de

ant de la moartea autorului (Histoire de

l'empire othoman oa se uogent les causes de

son aggrandtssement et de sa decaden-

p. XXXII.
168
169

ce, IV. Paris, 1743) q ca Brincoveanu era

un voievod preocupat de genealogia nea-

Ibidem, p. XXXI.

Dupli o ipotea recenta, Andronic

mului sau, ceca ce, dealtfel, fresca Hurezilor

o atestii cu prisosinta (ce Prince a employe

Cantacuzino ar fl lost o ruda apropiata a

lut Mihai Viteazul, acesta din urmli filnd
legat astfel direct, genealogic, de Ceutacuzinil munteni at secolului al XVII-lea
(G. D. FLORESCU, D. PLE$1A, Mihat
V tteazul
urmag al impdrajilor bizantint

la plume de quelques savans l'histoire

de sa vie et de sa gnalogie", ibidem,

p. 107), ca genealogistii" sal au incercat
sA-1 coboare din despotli sirbl Brankovid
(tbidem, p. 109), dupd cum luam cunostintli

86

www.dacoromanica.ro

a de faptul cA vocl Constantin t1 semna

scrisorile cu numele de Cantacuzino (ibidem,

p. 110), ceea ce a provocat o lutreagA disputA
in care erau implicati, deopotrivA, imperialii

de la Viena, Iordache Cantacuzino, fratele

rAposatului $erban vodA, ca i fratil acestuia unchi totodatA, din partea mame!,
ai Brincoveanului
caret' reprosau domnescului lor nepot ne informeazA, evi,
dent rAuvoitor din pricini de toat lumea
ftlute, Cantemir folosirea numelui

al cArel porSultana Mavrocordat

tret, alAturi de cel al Exaporitului, se vede
pinA astAzi in pictura muralA de la VAcAera film lui loan Hrisoscoleu si a
resti
Casandrel, tuca ultimului musatin care a
185

domnit mai indelung, anume Alexandru

Dias, volevodul TArii Romitnesti si al Moldovei de la inceputul secolului al XVII-lea
(G. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, III ,

penal" la care nu-1 putea indreptAti pe

Bucuresti, 1942, p. 26), fiu al until mutt

discutat Ilias-vodA dintr-a doua jumAtate
a secolului al XV I-lea, urmas al lui Petra

mam, Cu ilustrul neam (qu'll pouvolt

dad oricum un musatin (pentru el, idem,

Rare sau fiu al lui Alexandru LApusneanu,

Constantin Brincoveanu legAtura sa, prin

chercher ses anatres paternels par tout co

il voudroit, mats que pour le nom des
Cantacuznes chez gut il avoit eu une mre,
c'toit un nom Royal et sacr pour lui ...",
ibidem, p. 111). PrAsind in cele din urmA
numele de Cantacuzino
o spune tot sa-

Istorta ronbIntlor, II , p. 218; cf. N. IOR GA,

Pretendenit domnesci In secolul al XVI-lea,

In ARMSI, s. II, t. XIX, 1898, p. 243-

244 si A- A. C. STOURDZA, op. cit., p.

418-419). In ceea ce priveste

fie ele sl indirecte f ale
genealogice

vantul principe molcittv, dusmAnitorul volevodului muntean COT cemporan , Constantin Brincoveanu I-a luat ( I) pe ce! de Basa-

Mavrocordatilor cu vechil cirmuitori romAni,

meritti amintit faptul cA mama Exaporitului

p. 112). Ceea ce nu mal spune insA Cantemir

op. cit., p. 9, p. 12 si urm.) , era vAduva

unuia dintre ultimil Basarabi directi
(O. G. LECCA, op. cit., tabeia I), Alexan-

si bunica ctitorului VAcArestilor, Roxanda

sotia tut Nicolae Mavrocordat
Scarlatti

rab, dar fireste, nil n'tolt pas mieux fond

dans cette nouvelle prtention", tbidem,

din Chios (ibidem, p. 409; N. CAMARIANO,

este faptul cA viitorul voievod al TArii

Romitnesti obisnuia sA-si afirme ilustrele

descendente cu ani Inaintea doblndirii
scaunului, precum in 1683 cind, ca mare
spAtar, punea la Bistrita olteanA ctitoria

dru Coconut, voievod al TArii RomAnesti,

dar sl al Moldovel la inceputul secolului

al XVII-lea, fiu al acelui Radu Mlhnea
care, aidoma lui Alexandru Ilia$ si, mai

unor marl feudal!, vestiti in istorla cea

venerabilA a t rii, de la care bolerul din

tirziu, Mavrocordatilcir, domnise deopotriv

in Tara RomAneascA si in Moldova. De la

o inscriptie amintitoare a unor binefaceri ce i se datorau Si

ce cApAtau pentru Constantin Brincoveanu,
carele, d spre tata trAgindu-se dAn ve,achia
dungA a Cralovestilor, cart i BAsArAbesti
s chlarnA, $1, dA spre muff* si mal dAn
biltrAna I inpArAt3asca Cas a Cantacuze-

Brincoveni se reclama

aceastii Roxanda (pentru ea vez! E. LE-

GRAND, Gnalogie des Maurocordato. de

Constantinople rdige d'aprs des documents
indits, Paris, 1900, p. 47-55) si-au adAugat

Mavrocordatil si numele de Scarlatti ce-1

intovArseste in secolul al XVIII-lea (A.
A. C. STOURDZA, op. cit., p. 427).
186 Vezi ultima parte a note! precedente;
G. C. GIURESCU, op. cit., III , p. 26,

tailor" (N. IORGA Inscriplit ..., p. 194),

semnificatil precise de continuitate ctitoriceascA

i genealog;cA.

p. 30, p. 39, p. 49-50.

178 Pentru opera de ctitor a lui Constantin

Brincoveanu se gsesc unele date in cronica
lui Radu Greceanu (Cronicari muntent,
II, p. 209-210); N. IORGA, Viala fi
domnia ..., p. 160, p. 162-170). Pentru

nr. 237, 1).

Inscriplitle medievale
300-301; cf. A. A. G. STOURDZA, op.
187

cit., p. 406. Preocuparen lui Nicolae-vodA

Mavrocordat pentru genealogia neamului sAu

pentru de-scendenta sa din vechile dinastii
o
I nu numal romnesti
romnesti

ilustrind ceea ce Al.

Dutu numeste factorii de traditie", de
aceleasi exemple,

stabilitate" in cultura romAneasc a secolu-

aratA limpede un izvor comunicat la sfirsitul secolului trecut (pentru aceasta vezi

lui al XVII-lea, vezi lucraren abia numi-

tului specialist Uman4i1i rorndni ..., p. 138.

179

ibidem, p. 429 430): este vorba de un

Gr. IONESCU, op. cit., p. 102; V.

foarte ingrijit decorat, ce va

fi apartinut fie primului domn din familia
Mavrocordat, fie unel rude apropiate
manuscrIs

DRAGUT, Mlinlf.stirea Vdcdresti ;I local ei

In contextul arid din Tara Romdnectscd,

In BMI, 2, 1971, p. 36, p. 38

180
181

Inscripliile medievale

format din trei pArti distincte datorate

fostului mare logofAt moldovean Nicolae

Rosetti, tnarelui vistier muntean Constantin VAcArescu (Cu data 1727, decl curad
dupA sparea pisanlei de la paraclisul mitropoliel din Bucuresti) si Smarandel
Doamna" (ce ar putea fi, eventual, primul
posesor al manuscrisului l totodatA ces
care figureazA in genealogia mavrocordA-

nr. 487, p.435.

V. DRAGUT, op. cit., p. 35.

Ibidem, p. 39.
183 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 46;
182,

N. IORGA, op. cit., p. 116.

184 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 30.

p. 37.

87

www.dacoromanica.ro

teasel( drept a treia sotie a lui Nicolae-vodA,

cultivata i energica Smaranda Stavropo-I

leos, zugrAvitA si la VAcAresti
ved

tbidem, p. 430, nota 2 , fiind extrem de

putin probabil ca aceasta Smaranda sA fi
fost o alta, care apare in aceeasi genealogle,
anume prima i efemera soiea lui Constantin

Mavrocordat). Citesitrel aceste pArt1 sint

dedicate exclusiv tocmal genealoglei lui
Nicolae Mavrocordat, cel ce a domnit peste
ambele tAri romfine Si care s-ar fi tras, deo-

potrivA, din despot' sirbi, din Iagellonil

Poloni ei i, prn $tefan cel Mare, din Al exan-

dru ce! Bun. In &mat fie spus, se pare cA

personalitatea acestuia din urmA conta
mult pentru urmasil celuilalt Alexandru,
Exaporitul, de vreme ce Constantin (Chessrie) Dapontes, secretarul lui Constantin
Mavrocordat, va specifica In cronica sa din
secolul al XVIII-lea, In ceca ce o priveste
pa Sultana Hrisoscoleu, cif o avea drept

mang pe Casandra, Mee lu AlexandruvodA Bias, din strAlucit neam, care se trage

din Alexandru-vodA cel Mare" (C. ERBICEANU, Cronicarit greet carti au serfs
despre romdnt in epoca fanartotd, Bucuresti,

de secol XIV de la Curtes de Arges

a fost

fAcutA de Gr. IONESCU (loc. cit.).

189 P. FRANCASTEL, op. cit., p. 297
298.

190 Remarcifm cA in cazul Basarabilor

al Musatinilor, neamuri domnesti legiuite,
de toti tiute i acceptate, nevoia unel sngure necropole a dinastiei", a principalilor

el reprezentanti mAcar, nu se resimtea.

DimpotrivA, in cursul secolelor XV si XVI,
ma fiecare dintre voievozii cu domnii mai
fungi i creatoare din punct de vedere cultu-

ral erau ingropati in principala lor ctitorie,

impreunA cu citeva rude apropiate ce ajunseseril, uneori, in scaunul domnesc ; semnifleetly din acest punct de vedere ni se pare
exemplul principalflor Musatini, Alexandru
cel Bun flind ingropat la Bistrita, nepotul
sAu tefan cel Mare la Putna, lar fiul acestuia, Petru Rares, la Probota, pildele putind
fi inmultite pentru ambele tifri romAne.
Cit despre IngropArile domnesti din cele
dou bserici cu hramul SI. Nicolae
cea
de la RAdAuti i ces de la Curtes de Arges
(cArela i se adaugA 1 fosta bsericA domneascA" din Cimpulungul muntean)
ne
aflAm acolo, dacA exceptAm mormintele
ctitorilor tiutI - Bogdan I 51 Vladislav
I , in situatil speciale, tintnd de climatul

1888 (1890), p. 18). Ar mai fi de adifugat,

nesigur si de precaritatea unor ctitorli in

poate, imprejurarea cAs in medfile occidentale cu care Mavrocordatii intretine,au legitturi culturale foarte vii, aceastif de,scendentA
veche i ilustr a neamului lor era un fapt

Idem, O tcoand ..., p. 194-195.

192 Idem, Biserica mdndstirti ..., p. 24.

bine stiut de vreme ce, pentru abatele

Desfontaines, Constantin Mavrocordat

cArula ti dedicase o anume traducere clasicA

putea fi, dincolo de unele inevitabile

confuzli genealogice ale invAtatului francez,

un prcieux rejeton de Mpogdan et de Dragus, Princes de Valachies et de Moldavie

dans le milieu du quatorzime slele, dont

la glorieuse postrt a toujours rgi ces

grandes provinces sans aucune interruption

(apud A. A. C. STROUDZA, op.

p. 186). Desigur, in lumina acestor

din urmA cuvinte al a une asemenea traditii

de familie, ne apare si mai grAitor gestul

acelulasi

Constantin Mavrocordat care,

domn la Iasi flind, comanda prn 1743

pictorului genevez de faimA europeanA care
era Liotard portretele volevozilor Moldovel
ce 11 precedaserA in scaun: G. OPRESCU,
Tdrile romdne vdzute de artisti francezt (sec.

XVIII st XIX), Bucureati, 1926, p. 12;

In aceeai chestiune, mal recent, vezi

comunicaren lui R. NICULESCU, In legdturd Cu activita tea lui Jean Etienne Ltotard
la WI, prezentatii la sesiunea Institutului

de istoria artei din 12-14 iunie 1969.

Observatla referitoare la dispozitia

InterloarA # la boltirile din naosul lAcasului
188

veacul intemeierii statelor feudale.

191 E. LAZARESCU, op. cit., p. 22-29;

193

Ibidem, p. 9-10, p. 16-17.

194 N. IORGA. Inscripfit ...,p. 146-151;

cit despre local unde se aflA piatra de mormint a nefericitului Theodose, cel ce trebuia sA continue dinastia" lui Neagoe, dar
dupli o foarte scurtA si mal
pe care turcii
I-au trimis
mult simbolic domnie
dincolo de Duniire, In ImplirAtia unde I s-a
pierdut una si unde stim numai cA a murit

in chiar orasul sultanilor (letona Tdrii

Romdnesti de end au descdlecat pravoslaonicit crestint (Letopiseful cantacuzinesc), in

Cronicart muntent ed. M. Gregorian, I,
Bucureati, 1961, p. 113), nici o informatie
nu a rAzbAtut pinA la noi.
195

D. PLEIA, Mdndstirea Dealu

p. 144 si urm.
196 E. LAZARESCU, op. cit., p. 32.
197 Banal Mihai CANTACUZINO, Genea-

logia ..., p. 219, p. 293; cf. letona Romaniel, III, Bucuresti, 1964, p. 203.
198 Ibtdem, p. 206; cf. D. IONESCU, op.
cit., p. 524.
199 Ibidem, p. 208-209; cf. N. IORGA,
Viaja i domnia ..., p. 141.
200 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 91.
201

Inscriplitle medievale

nr. 85, p. 235.

Trebuie adAugat cif un aft descendent al

88
www.dacoromanica.ro

culascA, drept necropolA de famine, mAnAsi

Basarabllor, Constantin-vodA 8erban, a

fost asijderea ingropat intr-o ctitorie a sa ce
reproducea planul bisericii Argesului fl
care va fi insemnat de asemenea un model
pentru Cotrocenii rude' sale *erban Canta-

tirea boiereascl de la Brincoveni, acolo

uncle, OM la unicul voievod dat de acest
neam, se aflaserA mormintele predecesorilor

lui Constantin, bunicul sAu Preda si tatAl

silt' Papa (vez! N. IORGA, Viaja si domnta ..., p. 2, p. 24).
206 Inscripjille medievale ..., I, nr. 489,
p. 436-437, inscriptia gAsindu-se in naosul
bisericii (cel de-al doilea clitor, Constantin-vodA, avea sA fie ingropat in 1769, la
capAtul ultimei sale domnii din Moldova,
in biserica metropolitanA a Iasilor, vez!
A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 217;
cf. E. LEGRAND, op. cit., p. 16). Dintre
apropiatii ctitorului, la VAcAresti a fost

cuzino: este vorba de biserica mitropoliei

din Bucuresti (N. STOICESCU, Repertortul

bibliografic al monumentelor feudale din

Bucuresti, Bucnresti, 1961, p. 245). Tot in

legAturA cu prestiglul Argesului in ochil
descendentilor basarabesti ai celui de-al
XVII-lea veac, nu va fi de prisos de reasi lucrul nu este Intimpldtor
mintit cA
cel trei voievozi ce au dorit sA-si lege numele

de refacerea ctitoriei-necropolA a lui Basarab Neagoe au fost urmasii si prin Craiovest', anume Radu erban, Mate! Basarab
mai ales, erban Cantacuzino.
nr. 84, nr. 86,
202 Inscrlpf tile medtevale

IngropatA o Mel a sa, Maria (ibidem, p. 15);

cit despre fiul lui Mavrocordat, Scarlat,

al lui Nicolae, domn al Daciei si al Moldovei stApin preaintelept", piatra sa funerarA

se afla la biserica mitropoliei din Bucuresti
nr. 232, p. 298;
(Inscriplit medievale
cf. N. IORGA, Zece inscriplit de mormtnt
ale Mavrocordajilor, in ARMSI, s. III, t.
XX, 1939, p. 7), ca cea a doamnei Pulcheuna dintre sotiile interia Mavrocordat
meietorului VAcArestilor, moartA incl Inai cea a
inte de a se inchea lucrArile aici
fiului ei nevirstnic, Toma. Tot inaintea
incheieril, in 1722, a constructlei VficArestilor era ingropat la Bucuresti, in 1719, de
data aceasta in biseric.a Sf. Gheorghe Nou,
celAlalt voievod fiu al Exaporitului, loan I
nr.
Mavrocordat (Inscrtpflile medlevale
383, p. 379-380), cel a cArui efemeril dom-

nr. 87, p. 234-237.

203 Al. DUTU, Vie des oeuvres et vie des

hommes dans la socit roumaine (1650
1848). Contacts culturels et structures menta-

les, In RESES 2, 1972, p. 401.

I. D. TEFiNESCU, Contribution
l'tude des peintures murales valaques,
Paris, 1928. p. 43-44.
Reprezentarea, in pronaosul Hurezilor, a
strAmosilor direct', materni fi paterni, ai
204

Brincoveanului, ca i cea a strimosilor"

sill voievodali sint in chip liimurit evidentiate si de inscriptia afiatA in aceastA Inca-

pare, deasupra usii de intrare, pomenind

dorinta voievodului-ctitor: vrut-au si pre
dn Illuntru a o inpodobi $i a o infrumuseta
zugrAvindu-o ca nu alta asecu de toate
menea, mai vrut-au, intre alte, ca dunga
cea mare, bAtrinA fi blagorodnA a rodului
neamului sAu, atfita despre tatA, cAt
despre mumi, sit sA zugrilveascA ... cum sfi
veade, Intr-aceastA desfAtatil, frumoasil
iscusitA tindA" (N. IORGA, Inseriptii
p. 185). *i intx-adevAr, nicAieri ca aici, in
pictura de la Hurezi, nu ne apar mai elocvent
InfAtisate plastic sentimentele genealogice"
foarte acute ale lui Constantin-vodA, Inchipuit Cu sotia 51 cu toti numerosii sAi copii
intr-un tablou votiv striijuit de imagini ale
de la David
strAmosilor din Brincoveni
postelnicul, cel pe care si Cantemir Il tia

nie intrerupsese, dealtminteri, activitatea

ctitoriceascil a fratelui sAu la aceeasi
nistire a VAcArestilor, inauguratA in primA-

vara anului 1716, la inceputul primei sale

domnii muntenesti. Asupra acestor evenimanta oprindu-se cronicarul Radu Popescu,

el pare a traduce in cuvinte ideea Portii

de a pAstra, in cazul Mavrocordatilor, o
anume continuitate dinasticA" (au socotit si trimitA domnu in taril lar dintr-acea
casi, adecA pfi Ion, fratele lui Nicolae-

VodA", in Istoritle domnilor Tdrit Romdnesti, in Cronicart muntent, I, p. 510), continuitate pe care istoricii moderni o afirmA
in legAturi ca alegerea" din 1730 a lui Constantin Mavrocordat, ca succesor al tatAlui
sAu Nicolae, in scaunul TArii Romilnesti

incepiltorul spite! brincovenesti (Htstoire

de l'empire ..., p. 107) , ale rudelor canta-

(A. A. C. STROUDZA, op. cit., p. 135, p. 139

in frunte Cu celAlalt postelnic,

cuzinesti
Constantin, si Cu sotia sa de neam domnesc

140, p. 214,p. 221).Revenind la prima parte

a notei de fati, trebuie spus cfi faptul neaWait restului membrilor famine' lui Nico-

, in fine de firul domnilor cu care volevodul se voia inrudit sau en care era real-

lae-vodA In necropola ce trebuia sit fie bise-

mente, de la ce! trei Basarabi ai veacurilor

LaiotA, Neagoe
XV, XVI si XVII
pin& la Radu $erban, ConstanMatei
tin $erban si *erban Cantacuzino (A. LAPEDATU, Portretele morale de la Burnt,

rica intemeiatA de acesta se explicA lesne

prin imprejurarea cA soarta i-a purtat in

ceasul din urmA, pe acesti fanarioti cu grinca
se legAturi romine-sti, fie In Moldova

In BCMI, 1908, p. 56-57, p. 73-78).

pe Constantin-vodA , fie in Rusia, fie la

205 Semnificativ este faptul cA mAnAstirea domneascA a Hurezilor venea sA inlo-

LEGRAND, op. cit., p. 18-19). Reamito

Constantinopol pece! mai multi dintxe ei (E.

89

www.dacoromanica.ro

Ibidem, p. 44-45.

Um tot aid cA din Nicolae-vodil Mavrocordat au denim In prima al Intr-a doua jumdtate a secolului al XVIII-lea, in Tara Romit-

226

II-lea Mavrocordat, Alexandru I Mavrocordat Delibey 1 Alexandru al II-lea Mavrocordat Firm.Is.

P. 6.
230 D. IONESCU, op. cit., p. 530-532.
231 Ibidem, p. 533-534.
232 Simllitudine observatA de D. /0-

neascd, ca si in Moldova, patru

anume Constantin Mavrocordat, loan al

207 N. IORGA, Doamna ...", p. 1030,

I. MICLESCU-PRAJESCU, op. cit.,
p. 217.
209 Hurmuzaki, I, supl. I, nr. 266, P. 175.
208

210 M. COSTIN, O. cit., p. 57, cronicarul deosebInd g o casii a lul Simion-vocid".

211 C. G. GIURESCU, op. cit., p, 13-19.

212 M. A. MUSICESCU, op. cit., p. 28;

M. A. MUSICESCU, M. BERZA, op. cit.,

p. 41-42; in aceeasl incApere se mal afld

lespedea funerard purtind numele unel flice

a lui Ieremia, Zainfira, dupd cum in pronaos
se gAseste aceea a unel nice a lul Simion-

vodd, Teodosia (E. A. KOZAK, op. cit.,

p. 165-174).
213 Pentru detalli, vez! M. COSTIN, op.
cit., p. 113-118.
214 Istoria Romdniet, III, P. 169.
Ibidem, p. 167-175.
216 F. BABINGER, op. cit., P. 82.
215

217 N. GRIGORA*, op. cit., p. 10.

218 R. MOUSNIER, Le gerarchie sociali
dal 1450, al nostri giorni, Milano, 1971,
p. 15.
219 J. HUIZINGA, Amurgul evului
Studiu despre formele de plaid ft de gindire din secolele al XIV-lea t al XV-lea in

Franja i In Tdrile de Jos, Bucuresti, 1970,

p. 8, p. 335, p. 401.
220 Cazurl de compozitil heraldice ca
insemne ale unor lerarhl din secolele XVII
si XVIII
puternic influentate de ornamentica i spirltul barocului
sint nu
putIne in Orientul european, constituind

armoarii ale patriarhatului sirbesc (inspirate din Stemmatographia lul Hrlstofor

2efarovid), ale mitropoliel de Kiev, in
vremea pdstoriril until Petru MovilA, sau
chlar ale mitropoliel Ungrovlahlel.
221 A. SACERDOTEANU, Contribulit la

studiul diplomaticii slaoo-romdne. Sfatul

donuzesc fi sigilitle din timpul lui Neagoe
Basarab (1512-1521), in Romanoslauica X,
1964, p. 406.
222

Ibidem, p. 412-413, fig. 2; cf. M.

NEAGOE, op. cit., p. 48; D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 88.

223 A. SACERDOTEANU, op. cit., p.

413-414, fig. 3.
224

Ibidem, p. 413.

227 Apud D. H. MAZILU, op. cit., p. 132.

228 Ibidem, p. 134.
229 N. IORGA, Les grandes families

NESCU, op. cit., p. 529.

Ibidem, p. 531-532.
D. H. MAZILU, op. cll., p. 140.
Ibidem, p. 128 l urm.
Ibidem, p. 121-156.
Ibidem, p. 108.
Ibidem, p. 143-144.
Ibidem, p. 150.
Ibidem, p. 155; pentru alte comparatil
fAcute intre acestia, vezi infra nota 302.
241 Apud ibidem, p. 149. Trebuie spus cd
versuri la prealuminata stemd a milostinu
vilor domnl Basarabi", coincizind
intimplAtor, din pricird ce ne sint mal limpezi prin cele spuse undeva mai sus
cu o
glorificare a dinastlei traditionaie a Tarn
233
234
235
236
237
238
239
240

RomAnesti, se intilnesc Incultura munteand

a secolului al XVII-lea incil din epoca lui

Mate! Basarab, in climatul cultural cu care
asociem numele unui Udriste Ndsturel
(ibidem, p. 123, p. 125), el insust purtdtor
de blazon personal (vezi Infra nota 244),

creator de traditie in aceasta dlrectie a

vechil literaturl romAnesti, cea de descriere

laudd a herbulul volevodal.
242 Ibidem, p. 135, nota 1.

Stihurl la stemd", la capul de 'mar",

la lurninatul gherb al tdrii Moldovel" erau
243

pretuite, in volevodatul inveclnat, in ele

ilustrindu-se princlpalii ierarhi-cArturarl al

veaculul al XVII-lea moldovenesc, Variaam si Dosoftei (ibidem, p. 136, p. 143).

244 Acesta este ..semnul smeritulut traducAtor Udriste NAsturel ot Fierdsti" asa
cum apare el intr- tipAriturd din 1647,
anume tAlmAcirea slavond a cunoscutei
scrierl medievale apusene Imitatlo ChrIsti"

(I. BIANU, D. SIMONESCU, op. cit., p.

199-200, fig. 37); dupd unele opinli, el ar fl

apirut de asemenea, ca emblemi a lui

Udrlste, si in incdperi ale caselor de platrd" de la Hierdsti (R. GRECEANU, op.

cit., p. 122;0. BAZU, op. cit., p. 55); pentru

insemnele heraldice de aici, vez! sl P.

CHIHAIA, Udrifte Ntisturel ..., p. 24-25.

245 Emblema personald a Exaporitului

apare la sfirsitul extrem al veacului al

XVII-lea, pe sigiliul acestei personalitAti

de talle europeand, cu prilejul unor insemnate tratative dIplomatice (A. A. C. STO-

225 M. A. MUSICESCU, M. BERZA,

URDZA, op. cit., p. 277-278, fig. 13);

op. cit., P4 42.

o regAsim

90
www.dacoromanica.ro

fapt intre toate semnIfIcativ

in blazonul efemerului voievod al Moldove' celei de a douA jumAtAil a secolului

ARMSI, s. II, t. XXXVI, 1913-1914,

p. 752), Gavilil Protul remara paramentul

II-lea Mavrocordat Firaris

strAnepot al
Exaporitului l nepot de fiu al ctitorulul
WicArestilor
premergAtor, prin sentimente i idei, al miscArii de renastere"

Mare care o zidise den temelie in domnlia

sa tot de piatill cloplitA i stilpii usilor
ferestrile tot de marmurA, cum sA vede si

al XVIII-lea, care a fost Alexandru al

si decoratia bisericil-necropoll a lul Radu ce!

minunati; lar
a o zugrAvi el n-au apucat, ce apoi s-au
zugrAvit cu porunca lul Neagoe Vodil cu
vApsele I cu aur" (Viaja i traiul ..., p. 14,
acum blsericA frumoasA

inchipultd si de fenixul heraldic

(ibidem, p. 254, p. 266, p. 289, p. 411, fig. 69,

fig. 79), acelasi simbol care
rAmas defi-

nitiv blazon al Mavrocordatilor (ibidem,

p. 409, fig. 128)

cu folosirea unui manuscris romAnese de la

sfirsitul secolului al XVII-lea).
251 Ibidem, p. 27. DacA descrierea Protului a fost cuprinsA, cum stim, si in Letopiseful cantacuzinesc (Istorita Plat Romanesti de clnd au descalecat ..., p. 107-108),
trebuie amintit cA o altA cronicl munteanA,
aceea a lui Radu Popescu, zAboveste si ea
asupra ciltorlei luf Neagoe pe care, in spf-

avea sA devinA emblema

eteristilor I a Greciel independente, unde

im rol conducAtor fi avea un alt membru al
aceleiasi familii, al treilea eu acelasi nume,
celebrul corespondent al lui Byron, Alexandru Mavrocordat Missolonghl, el insusi
descendent direct al Exaporitului la a
cfncea generatie (4bidem, p. 254, p. 317
318, p. 331). Drept imagine simbolizind,
deopotrivA, durata 1 renasterea
este
prin excelentA o ,figura re,surectionis"
virtutea l speranta, eternitatea 51 unicitatea (G. de TERVARENT, Attributs et
symboles dans Part profane, 1450-1600.
Dictionnaire d'un langage perdu, Geneva,
1958, col. 304-306), fenixul apare indeosebi in arta Renasterif europene ca o emblemA mult pretuitfi pentru sensul el, regAsindu-1, in forme heraldice, pinA tirziu, in
aceeasl lume mediteraneanA de care erau
legati prin obirsie Mavrocordatil, pe monedele regatului Celor Dona Slcilii, in veacul
al XVIII-lea (Enciclopedia Italiana di

ritul lui Gavriil Protul, autorul o admirl:

care potrivA nu avea in toati lumea, mi sA

pare, in mestesugul lucruillor ce sA vAd, pe
den afarA de piatrA cioplitA peste tot, sl cu
florl sfipate peste toate pietrile l toatA bi-

serica ; ce sint atitea sute dA nor' WO nu

sA all doao florl sA se asmene una cu alta"

(Istorille domnilor ..., p. 265).

252
253

Istoria artelor plastice ..., p. 273.

254 E. LAZARESCU, O tcoand pulin atnosculd ,..,

Scienze, Lettere ed Arti, XIV,1 Roma, 1951,

p. 83, p. 88-90, p. 147.

natulut, 7-9, 1967, p. 535.

la legAturA cu iota pre,cedentA vom

remarca faptuil cA in epoci i in zone unde
gustul pentru concret, pentru detaliu,
pentru somptuozitatea materiel, si-a pus
pecetea asupra intregii evolutii stilistice a
clvillzatlei contemporane, intr-un chip nu
lipsit de paralele cu ceea ce s-a petrecut in
tArile romAne in secolul al XVII-lea
ne
247

257 T. VOINESCU, R. THEODORESCU,

op. cit., p. 14.

258 M. A. MUSIC.ESCU, op. cit. ,p . 41-42.

259 A. ANTALFFY, Callitoria tut Evlia

Celebi prin Moldova In anul 1659 (traducere

din textul turcesc), in Buletinul Comisiet

istorice a Romania, XII, 1933, p. 46-47;
o traducere mai recentA in Calatort strain(
despre !dale romane, VI, Bucurestl, 1976,
p. 481.

gindim la cultura burgundo-flamandA a

secolelor XIV si XV, de pildA

culoarea
srosie era dominantA in cromatica artei, in
ambianta ceremonillor (pentru al doilea
termen al comparatiei noastre, vezi J. HUI-

260 A. ANTALFFY, op. cit., p. 43-44;

Calatort ..., p. 479.

ZINGA, op. cit., p. 435); de asemenea, in

Italia barocului, famillile patriciene
corespunzind social oligarhiel boleresti din
Moldova, si Tara RomAneascA a acelor
vremuri
pretuiau milt, in etitoriile lor,

261

Voyage du Pairtarche Macaire d'Antio-

che (ed. B. Radu) (in Patrologia Orientalis,

t. XXII, fase. 1, Paris, 1930), p. 187;

descrierea Trei Ierarhilor in ibidem, p. 182

l Maori ... (ed. M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru), p. 49.

262 Voyage ..., p. 188-189 (pentru cA, in p4ile rAsAritene ale
ltorul
Europei nu existi un llicas care si egaleze
pe cel de la Trei Ierarhi, tbidem, p. 190);
191 ; vezi

pulorile puternice (vezi supra nota 43).

Thal'valuate

p. 196-199.

255 M. A. MUSICESCU, O broderie necunosculd din oremea lui Neagoe Basarab,

In SCIA, 2, 1958, p. 43; idem, Broderia
nr. 30, p. 36-37.
rnedievald
256 P. S. NASTUREL, M. CAZACU,
Date not despre Neagoe Basarab fi ctitoria
sa de la Cunee de Argq, in Mitropolia Ba-

p. 996).
246 Pentru ele vezi G. MATHEW, Byzantine Aesthetics, Londra, 1963, p. 19,

248

Viala ft tralul ..., p. 29.

p. 266, p. 270.

249 M. NEAGOE, op. cit., p. 220-221;

D. ZAMFIRESCUs op, cit., p. 103.

250 Vorblnd despre fapte pe care le cunostea in chip direct (N. M. POPESCU,
Nifon II patriarhul Constantinopolului, in

A. ANTALFFY, op. cit., p. 46; Calatort

p. 50, p. 481.

91

www.dacoromanica.ro

263 M. A. MUSICESCU, op. cit., cat.

nr. 48-54; P. 43-44.

279 0 aflarn de la secretarui lui Constan-

tIn-vodii Mavrocordat, grecul Dapontes (C.

ERBICEANU, op. cit., P. 182).

280 Ne-o spune Radu Popescu in cronica
sa (Istortile domnilor ..., p. 546).
281 Inscriptille medievale
nr. 382,
p. 379.
282 N. IORGA, Vtaja domnia ...,p. 170;
cu amanunte este istorisit episodul de catre
Radu Greceanu (Cronicari =Went, II,

Ibidem, cat. 56-57, p. 44-45.

265 N. GRIGORA, op. cit., p. 12.
264

266 Voyage , p. 170, cillatorul oriental

remarcind faptul di in Moldova, in Tara

Romaneasca si in Rusia monumentele erau

indltate indeobste din piatra bruta

adaugam, din caramida; CdIdtort ..., p.
39).

p. 151-153).
283 0 spunea, la Trei Ierarhi, inscriptla

Vezi si R. POPA, Mdndstirea Gotta,

Bucuresti, 1966, p. 11, P. 13.
267

268
269

pus linga moastele sf. Paraschiva In zilele

mitropolitului-carturar Varlaam ;1 ale vole-

Ibidern, P. 26.

C. POPA, D. NASTASE, Biserica

vodului Vasile Lupo: si a trimes aceasta

bun?) comoara Cu trei fericiti mitropoliti:
cur Ioanichle de Heracleea, chir Partenie

Fundenti Doamnet, Bucuresti, 1969, P. 28

30 ; C. NICOLESCU, Le Proche-Ortent
et la conception decorative de Part roumain
et de Part balkanique, In RESEE, 1, 1976,

de Adrianopol i chit- Teofan al Palalopetrei" (N. IOR GA, Inscriplli din bisericile ..., II, Bucuresti, 1908, P. 52).
284 Viaja fi traiul ..., P. 29. La capAtul
cercetarii acestui aspect ctitoricesc tinind
de o conceptie fastuoasi a inaltarli si a

p. 21.

N. IORGA, Viaja fi domnia ..., p. 158

urm.

270
271
272

Ibidem, p. 162.
Despre rolul de mecenati al acestora

decorarii monumentelor, a celebraril lor cu

anumite ocazii solemne, abia daca mal este
nevoie sa adaugam ca ea nu trebuie in niel
un caz socotitii ca o eventualli propensiune

sL al lui Brincoveanu are refiectii interesante

T. VOINESCU (Observant asupra sttlulut

brtncovenesc. Portalul, in SCIA, 1, 1968,
p. 8, p. 17). Este de remarcat faptul ca la
unele importante ctitoril ale lui Constantin
Brincoveanu, investite I cu un sens istoric" mat adinc, precum cele de la Hurezi
TIrgoviste, ispravnicii ce au supravegheat
direct activitatea de pe santierele de ad au
fost niste Cantacuzini, anume Pirvu Can-

permanenti a culturil noastre plastice, be

chiar a mentalitatil romanesti de-a lungul
evolui mediu, I mal ales in secolul al
XVII-lea cind se plaseaza cele citeva momente caracterlstice din acest punct de
vedere, de la Movilesti la Vasile Lupu

de la Cantacuzini la Brincoveanu. Profund

traditionalista ca spirit
in ciuda atitor
notabile innoiri
echilibrata t sobra,
arta medievall romaneascii, mentalitatea
romanilor erau mal curind straine unor
exagerar de acest tip (vezi remarcile foarte

tacuzino i Mihai Cantacuzino (vezi cronica

lui Radu GRECEANU, in Cronicart muntent,

II, p. 32, p. 55).

T. VOINESCU, op. cit., p. 10 si urm.

274 F. HASKELL, op. cit., p. 283, p. 375
273

juste, in acest sens, ale lui Al. DUTU,

urm., p. 422 si urm., p. 506 i urm.

Umanistit romdni ..., p. 119), exagerfiri

de care aveau nevoie Iasi), mal mult ca

In aceasta perspectiva ar merita sa.

fie cercetata intr-o zi legatura dintre arta

275

brincoveneasca 1 acel

oricine, tocmal oamenii not" de care a fost

laid" (al la-

vorba ale!.
285 M. NEAGOE, op. cit., p. 31, P 97.
286 V tafa st traiul , p. 23-25,p. 29-33;

care a dominat arta otomana, In-

cepind cu aceea a curtii sultanului Ahmed

al III-lea, in primele trei decenii ale secolului al XVIII-lea (C. E. ARSEVEN,
L'Art turc deputs son origine jusqu'd nos

pentru daniile lui Neagoe Basarab la Athos

Meteore, vezi M. BEZA, firme romdnestt
in Rdsdritul ortodox, ed. a II-a, Bucuresti,
1937, p. 41, p. 44, p. 47, p. 53, p. 56, p. 82.

fours, Istanbul, 1939, p. 90, fig. 166;

p. 175), stil din care regasim multe elemente

decorative, aidoma tratate, in ctitorlile

voievodului din Tara Romaneascii.

287 M. NEAGOE, op. cit., p. 220-221;

276 N. IORGA, Le Despolisme clair dans

les pays roumains au XVIII sleek, in Bulletin des Sciences Histortques en Europe
orientate, fa., p. 107.

Cu adevarat ca nu este asa mare si sobornicit

ca Sionul, canela 11 flex' Solomon, nice ca
sfinta Sofia, careo (au) facia marele imparat

D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 103.

288 Vezi nota 99 ($i asa vom putea spune

Justiniian, Jeri cu framsetea este mal predeasupra acelora"). In Inodidturile lui Neasuccesorul situ Theodosie,
goe catre
istoria zidirli templului din Ierusalim este
amintitil (inviiidturile ..., p. 150-151; vezi
si D. ZAMFIRESCU, op. cit., p. 299),

277 Apud idem, CdIdloria lut Flachat, in

tiri non& despre biblioteca Mavrocordanlor

;it des pre oteala munteneasca in timpul lut

Constantin Vodd Maorocordat, in ARM SI,

a. III, t. VI, 1927, p. 166.

278 Idem, &IN noud ..., p. 146-148.

92

www.dacoromanica.ro

1nfAt1stndu-1 cu atribute heraldice el de

aparat" amintind de portretul brodat al lui
Ieremia MovIlA , mArturiiie ant numeroase la Athos, In Patmos si in alte pArt1
(M. BEZA, op. cit., p. 12, p. 46, p. 186).
In general, pentru prezenta ierarhilor, a
clerictlor, a invAtatilor balcanici si oriental la curtea din Bucuroti
ca 41 in Moldova, dealtfel la sfirsitul secolului al
XVII-lea si la inceputul celui urmAtor,
vezi N. IORGA, Byzance aprs Byzance,

compararea acestuia cu monumentul de la

Argo in scrlerea lui Gavrill Protul indicind
aici, desigur, un ,,topos" al literaturli epocii,
289 N. IORGA, Doamna" ..., ii. 1030;
adAugilin cA Ja Sinai se gAsea un evangbellar

cu miniaturi, din 1598-1599, dAruit de

cAtre Ieremia Movlti (M. BEZA, op. cit.,

p. 10).
N. IORGA, op. cit., p. 1024; D. CIUREA, op. cit., p. 328.
290

291 Vez1 nota 114.

292 N. IORGA, Vasile Lupu ,ca urmlitor ...,

p. 189-199.
Vezi nota 279; Nleolae-vodA 11 are,
dealtfel, drept oaspete pe patrlarhul Ierusalimului, Hrisant (Istoritle domnilor. .,
p. 557, p. 574); pentru alte &mil ale lui Nicolae Mavrocordat in Orientul ortodox,
acute inainte de a deveni domn, ca si in
timpul drmuirilor sale romAnesti, vezi
M. BEZA, op. cit., p. 186, p. 196).
304 N. CAMARIANO, op. cit., p 67.
305 Ibidem, p. 57 sl urm.
306 Al. DUTU, op. cit., p. 123.
307 Ibidem, p. 36.
308 Ibidem, p. 89. Ne aflAm, 1n aceste
41. irnprejurarea este esenpArtl de lume
303

p. 219.
293 Ibidem, p. 231-232.
294 Ibidem, p. 299; pentru danille lui Va-

sile Lupu la Ierusalm, vezi M. BEZA,

op. cit., p. 26-27.
295 N. IORGA, op. cit., p. 228.
296 Ibidem, p. 218.
297 lbidem, p. 215.
298 Istorita Tart' Rizmangli de

and au

descalecat ..., p. 220; Serban-vodA Cantacuzino 41-a legat nurnele si de unele ctitorii
de la mAnfistirea athonitil Iviron (M. BEZA, op. cit., p. 52). Tot el a patronat, cu
iimpezi interese politice, pentru intreaga
suflare elenA din Imperlui otoman, editia
greceascA a Bibliel tipAritA de Glylds la
Venetia, in 1687, Cu un an tnaintea apaMid cunoscutei versiun romAne4t1 a ace-

tialA pentru aspectul alai discutat , in

chiar epoca triumfului ideii innobilAril
prin culturA" a omulu: V. CANDEA,

Les intellectuels du Sud-est europen au

XVII(' Mole (II), in RESEE, 4, 1970,

p. 656-657.
309 Sugestiv In acest sens este studlul

lelasi scrieri, la Bucuresti, in 1688, sub

acelasi patronaj cantacuzinesc (V. CANDEA

Semnificalia politicd a unui act de cultura

feudal& in Studit, 3, 1963, p. 654-655).

semnat de T. VOINESCU si intitulat Contribujii la o istorie a artet paturilor mijlocit:

299 N. IORGA, V iala si domnia ..., p. 178,

clitorit de Olaf( de plat din Tara Romaneasca, in SCIA, 2, 1973, p. 297-320.

Pentru alte aspecte culturale, in special

p. 192.
300 Ibidem, p. 184.
301
302

Ibidern.

pentru cele tinind de soarta chili, din

Ibidern, p. 182 Si urm.; in afarA de

aceeasi epocA, vezi Al. DUTU, Coordonate

liturghiere 41 ceasioave greco-arabe tipArite

ale culturit romanegit in secolul XVIII,

Ja Snagov si Bucurestl, in 1701 41 1702,

pentru folosinta crestinilor din pArtile p As
torite de patriarhul Antiohlei (I. BIANU,
N. HODOS, op. cit., nr. 130, p. 423-433;

Bucuresti, 1968.

310 M. NEAGOE, op. cit., p. 42.

311 Ibidem, p. 43; D. ZAMFIRESCU,
op. cit., p. 87, p. 91, p. 390; G. mmAILA,
Originalul slaoon al Invajilturilor" fi formalia culturala a lui Neagoe Basarab, in

nr. 137, p. 442-447; p. 539-540), avem

in vedere cunoscuta psaltire arabA tiparita
la Alep in 1706 cu ajutorul lu ConstantinvodA, cel comparat in prefatA cu ilustrul
sAu omonim, primul impArat cregin, Cons-

inviitaturile ..., p. '78, p. 80-81; pentru

tantin ce! Mare (tbidem, nr. 154, p. 469

rolul cultural al Bistrilei, ibidem, p. 68-75.

312 Invtifaturile ..., p. 17; D. ZAMFI-

477). Cit despre alte actiunl de munificent

patronaj artistic si cultural, in lumen ortodoxa, datorate celul pe care inscriptia unui

sulut tn ambianla uremii, in MO, 7-8,

RESCU, op. cit., p. 220, p. 279, p. 384.

313

St. ANDREESCU, Mdnastirea Arge-

portret al situ din 1692 aflat la Sinai 11

numeste Constantinus Brankovan Supra-

1967, p. 511-512.
314 B. P. HASDEU, Studit critice asopra

mus Valachiae Transalpinae Princeps"

istoriei romilne. Luca Stroici, parintele ((lo-

93
www.dacoromanica.ro

logiel latino-romdne, Bucuresti, 1864, P. 26

Rsums des communications, I. Bucuresti,

In 1861, la Universitatea din Lvov, catalogul

cArtilor lui Luca Stroici dAruite mAnAstiril

Tara Romdneascd In prima jumdtate a secolu-

urm.; tot aid Hasdeu afirmA a fi vAzut

1974, p. 123; Noi date privind cultura din

DragomIrna (ibidem, p. 14-15, p. 52-53),

lui XVIII, In Academia de .tiinfe Sociale

pi Politice..Ftitniele Sociale pi Politice In

la ctitorire.

p. 23-25.

unde acesta din urmA era, cu Crimea, pArtas

315 N. IOR GA, Vasile Lupu ca urzndlor

p. 208.
316 Pe larg despre Varlaam, autorul unel
lucrAn teologic-doginatice de rAsunet in
Europa rAsAriteanA a secolului al XVII-lea,

prletenul munteanului Udriste NAsturel,

celAlalt invAtat si feudal al vremii, vorbitorul de slavonA, latinA i elinA care

adresa mItropolitului moldovean precuvIntarea la tAlmAcirea celebrei Imitatio, vezi

recent D. MAZILU, op. cit., p. 157-189.

317 A. A. C. STOURDZA, op. cit., p. 33

35, p. 93-94, p. 184, p. 199 si urm.;

J. BOUCHARD, Les Relations pistolaires
du prince Nico las Mavrocordatos avec le
polygraphe Jean Leclerc et le Rv. William

Wake archevgue de Cantorbry, In HP

Congrs international d' etudes du Sud-est
europen, Bucarest, 4-10 septembre 1974.

Romania. Sintezd
318

informativd,

q,

1976,

I. BIANU, N. TIODOS, op. cit., p. 119,

p. 143.
319 C. DIMA-DRAGAN, Biblioteca unui
umanist roman Constantin Cantacuztno

nicul, Bucurestl, 1967.

320 C. DIMA-DRAGAN, M. CARATASU,

Les ouvrages d'histoire byzantine de la bibliothegue du prince Constantin Brancovan,

In RESEE, 3-4, 1967, P. 435-445.

321 V. MIHORDEA, Biblioteca domnectscd

a Mavrocordafilor. Contribufli la istoricul

cl, In ARMS', s. III, t. XXII, 1939-1940,
p. 359-419; senanificatIv ni se pare, pentru
o legAturk culturalit plinA de interes t in

cercetarea noastrA, cA unele cArti din biblio,

teca de la MArgineni a stolnicului Constan-

tin Cantacuzino au trecut in biblioteca de

la VficAresti a MavrocordatIlor (G. DIMA-

DRAGAN, op. cit., p. 11).

www.dacoromanica.ro

Continuitd,ti
artistice
sud%rst eurafiene

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA UNOR PIESE

DE ARGINTARIE I DE PODOABA
DIN PRIMUL EV MEDIU
BALCANO-DUNAREAN

Moment crucial in evolutia destinelor istorice ale evului mediu romanesc

punct de hotar intre doua epoci de cultura, veacul afirmarii politice a pamintului de la sud si de la rasarit de Carpati in forme statal-feudale constituite

si in lupta pentru neatirnare este, asa cum prea bine se stie, inca putin
cunoscut din punct de vedere artistic, daca nu sub aspectul cantitatry al
foarte redusulm material, cel putin sub acela al sensulm si al implicatiilor
mai profunde ale acestuia in procesul configurarii unei viziuni estetice
autohtone.
In ansamblul complex al intrepatrunderilor de ecouri artistice din Bizantul

Paleologilor, din Balcani si din Occident, formele de arta cunoscute i adaptate de catre societatea romaneasca a veacului al XIV-lea unui fond cultural
local deja inchegat nu puteau fi decit cele familiare unei mai largi zone din
sud-estul si din partile iasritene i est-centrale ale continentului. Departe

insa de a reprezenta, asa cum se credea cu decenii in urmal, epoca pnmei

luari de contact cu arta medieval europeana, veacul al XIV-lea incheia vremea feudalismului timpuriu in care tentoriul romanesc se familiarizase, cu
intensitati i in modun diferite, cu felurite elemente ale artei bizantine si ale
prin
de la planuri i sisteme de zidire pina la podoabe
celei apusene
contactele diverse ale feudalitatii romanesti de dincoace si de dincolo de munti
tocmai cu ariile artistice in care Bizantul i Occidentul se interferau cu mai

multa rodnicie: Serbia, cel de-al doilea prat bulgar, cnezatele Rusiei de

sud-vest si Ungaria.
Daca in ceca ce priveste arhitectura i pictura, evolutia artistica a veacurilor XXIV pe plan sud-est european este inca destul de anevoie de urmarit
prin referiri la monumente de pe teritoriul tarii noastre, prin simplul fapt al
extremei lor raritati, domeniul podoabelor si, partial, cel al argintariei ramin,
credem, a fi cele mai apte prin insasi natura lor s arunce noi lumini privind
locul zonei nord-dunarene in difuzarea unor forme de arta recunoscute pentru
larga lor expansiune in evul mediu timpuriu.
Cele ctteva observatii cuprinse in rindurile ce urmeaza hi au obirsia in
cercetarea intreprinsaIn ultimul timp in legatura cu unele piese de argintarie
de podoaba medievale descoperite pe teritoriul ;aril noastre si pe cele
imediat invecinate, marginindu-ne aici a lua in discutie numai citeva exemplare din prima categorie i numai dintr-o anumita zona, cea de sud-vest
a Romanieb cu legaturile lor stilistice i cu paralelele pe care le implica
secolele IXXIV
i intr-unul geointr-un spatiu cronologic mai intins
grafic mai larg, partile de miazanoapte si de apus ale Peninsulei Balcanice.

96
www.dacoromanica.ro

Putin timp inaintea celui de-al doilea rzboi mondial, in *tile Dunrii
oltene, la Gogosu (Mehedinti), era descoperit un tezaur de obiecte de argint
insotite de peste 200 de monede emise sub
brtri, pandantive, un vas
si sub voievozii munteni Dan I
tarul vid mean Stratimir intre 1371 si 1396
si Mircea cel Btrin, toate aflate pin nu demult in colectiile Muzeului Portilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin. Procedind la o analiz a continutului
tezaurului publicat in 1939 ca un tot unitar2, ultimii cercettori ce s-au referit,
sumar si in trecere numai, la descoperirea mehedintean au fcut ipoteza c, de
f apt, partea monetar constituie un grup aparte, ascuns intre 1393 si 1418 de
catre un fugar alungat de urgia turceasca din partile Bulgariei, in timp ce piesele

de argintrie si de podoab, anterioare ca dat monedelor, vor fi format

probabil inventarul unui mormint, fiind ingropate nu . .. mai tirziu dedt
la inceputul celei de-a doua jumtti a secolului al XIV-lea"3.
Dintre obiectele ce alctuiesc descoperirea de la Gogosu ne vom indrepta

atentia numai asupra exemplarului cel mai interesant, dar in acelasi timp
cel mai putin cercetat pia: in prezent: este vorba de vasul in form de tvit
oval, lucrat din plac de argint, cu marginea ondulat in 12 lobi, aurit in
interiorul care este decorat in tehnica au repouss, avind reprezentati pe
fund, in relief, doi grifoni afrontati, cu chipuri masculinizate, purtind brbi; Fig. 26
restul suprafetei interioare, pe care slut gravate pe fat mici cerculete, este
ornamentat cu motive vegetale stilizate, in meandrele crora recunoastem un
chip de animal
poate dine , o femeie si dou capete, intre care unul
sigur, si

altul probabil, de pasre. Stergerea stratului de aur in mai multe

locuri, ca si zgirieturile intenoare si exterioare fcute ulterior confectionrii, Fig. 27

pe lobii vasului, inchipuind probabil monograme si nume de persoane (poate
chiar ale unor poseson), indic cu certitudine c la inceputul celei de-a doua

jumtti a veacului al XIV-lea, cind tvita era ingropat o dat cu podoabele, ea suferise deja o intrebuintare de mai lung durat.

Dac relativ putinele referiri fcute la tezaurul de la Gogosu au stabilit

pentru piesele de podoab analogii cu exemplare din spatiul sud-dunrean4,
In ceea ce priveste vasul nu s-au intrevzut decit la prima publicare unele
vagi apropien i ale decorului su de motivele orientale" ale unor alte vase

mai timpurii din centrul Peninsulei Balcanice5, fr a i se incerca ins o

incadrare intre piesele de argintrie tipol9gic similare si pasibile de apropieni

cronologice sau geografice. 0 asemenea abordare a materialului se impune,
credem, tinind seama de existenta intr-o zon relativ restrins si intr-un inter-

val de timp de dsemenea intrucitva restrins a unui numr de piese intre

care se pot stabili legturi menite a explica unele relatii stilistice, ca 4i o

continuitate cultural insemnat." pentru o perioad a crei cunoastere prezint

Inca numroase lacune din punctul de vedere al istoricului de arta.
Printre piesele Muzeului etnografic din Belgrad, de pild, se numr un

vas de argint, de form eliptic, mai demult publicat6 si atribuit celei de-a
doul jumtti a secolului al XIV-lea7, avind piciorul prevzut cu opt umfl- Fig. 7
turi semisferice, corpul cu 18 caneluri, iar interiorul ornamentat cu un medalion lucrat aparte, reprezentind o pantera gravat si decorat in jur cu smalt.
Prin forma oval si prin marginea lobat acest exemplar, descoperit
la Temska, ofer o apropiat analogie cu cel de la Gogosu, ca si cu un vas
gsit intr-un mormint al bazilicii cu baptisteriu de la Stobi (Macedonia),
datat de asemenea in secolul al XIV-lea8, caracterizat prin caneluri intrerupte,

ecou tardiv al unui procedeu antic bizantinizat, si printr-o ornamentatie

vegetar amintind ca stil de cea de la Gogosu.

97
www.dacoromanica.ro

Pe acelasi teritoriu macedonean si atribuit aceluiasi veac, la Gorno

Orizari, lIng KoCani, s-a descoperit o cup plat de argint aurit, de form
circular9, compus din zece ovoide concave desprvite prin puncte lucrate
nu repouss, cu un picior foarte Malt, purtind o inscripvie ilizibil si cu un
medalion reprezeneind un leu, fondul fiind completat cu smalv negru. Prin
Fig. 8 citeva dintre elementele de form si decor enumerate, ca si prin vremea in

Fig. 7. TEMSKA. Vas de argint. Vedere interloari (desen).

care este datat, cupa de la Gorno Orizari se inrudeste partial cu aceea de

la Temska, putind fi citat in acest sens in discuvia noastr.

Ne slat cunoscute astfel in regiunea reprezentat de partea central-apusean a Balcanilor si de aceea de sud-vest a vrii noastre trei vase de argint
datate in secolul al XIV-lea, prezentind analogii intre ele, ca si asemnri cu
alte exemplare ce vor fi amintite la locul potrivit, constituind in acest chip
un mic grup stilistic
foarte expresiv pentru climatul artistic al epocii
si al zonelor de descoperire, ca si pentru legkurile ce se pot stabili cu perioada anterioar , grup ce n-a fost considerat ca atare in referirile la arta
balcanic si la aceea de pe teritoriul Romaniei in secolul al XIV-lea.
Forma, modelarea si ornamentica recipientelor de metal previos la care
am trimis mai sus nu constituie in nici un chip inovavii ale acestui din urm
seco!, simpla analiz a stilului lor dovedind justeyea remarcii unui cunoscator
al problemelor de art a metalelor pe intreaga arie balcanic, anume c
acestea (este vorba de vasele medievale de metal din Peninsul
n.n.)
evoc prin tipurile lor
cel puvin pin la mijlocul secolului al XIV-lea
tradivia antica cu preponderent. Decorul lor, dimpotriv, cuprinde, in afar
de clemente locale, reminiscenve sas anide, bizantine si islamice".

Astfel, vase de metal din prvile centrale ale Balcanilor

altele decit
cele citate de noi, ins nu fr legturi stilistice cu ele
se apropie de tipuri

98
www.dacoromanica.ro

ale antichittii si de derivate bizantine ale acestora, cum ar fi, de pildg,

patera de a cgrei formg aminteste un recipient de argint cu numele gravat

Fig. 8. GORNO ORIZARI. Vas de argint. Vedere Interloarit (desen).

al tarului Dusan sau patera paleocresting si bizanting timpurie de care

nu este departe, ca aspect, vasul, tot de argint, asa-numit al lui

Cuzmen", dupg numele unui inalt demnitar al vestitului suveran sirb abia
amintitil.
Aceste reminiscente antice in plin secol al XIV-Iea nu constituie, evident,

surprize, dacg ne gindim la una din coordonatele principale pe care evolua

arta bizanting si aceea a tgrilor balcanice in acest timp in care intreaga culturg sud-est europeang trecea printr-o adevgratg renastere", una dintre cele
citeva perioade de reevaluare creatoare a mostenirii clasice greco-romane a
cgrei pondere in gustul, ca si in conceptiile estetice ale evului mediu bizantin, nu poate fi niciodatg indeajuns de mult spusi.
Pe de altg parte, leggturile contemporane tot mai intense ale Constantinopolului si ale statelor din Balcani cu Occidentul secolelor al XIII-lea si
al XIV-lea si-au lgsat amprenta complex si asupra capitolului artei prelucrrii metalelor, frecventa unor elemente romanico-gotice, asupra cgrora nu
este locul a zgbovi aici, vgdindu-se In decorul (motive vegetale realist concepute, medalioine heraldice) si formele (calicii cu nod la picior) unor vase

din Macedonia si din Serbia, cum este acela, amintit deja, de la Gorno

Orizari, ca acela indeaproape inrudit cu descoperirile de la Gogosu si Temska,

de la Stobi sau, in sfirsit, clun sint cupa de la Vrgac si vasul de la Dobri DoI2,

99
www.dacoromanica.ro

putin mai tirzii dccit grupul celor trei recipiente pe care le avem Aici in
inceputul celui de al XV-lea).
vedere (sfirsitul secolului al XIV-lea
C. vasele de metal previos din Balcanii secolului al XIV-lea se incadreaz

intr-o mai larg evoluvie stilisticL cu legturi multiple atit in Orient, cit
In Occident sau in antichitatea greco-roman o poate dovedi simpla remar-

care a unor trsturi specifice intilnite la piesele de aceast categorie din

ariile culturale citate. Astfel, forma si canelurile vaselor de la Gogosu,
.fernska i Stobi amintesc de cele ale recipientelor de metal ale an tichiavii,
a cror tradivie s-a continuat in arta Persiei sasanide si in aceea bizantin
timpurie, in secolele IVIX, asa cum o ilustreaz o serie de tezaure curioscute din vremea migraviunii popoarelor, cum ar fi cel de la Sinnicolaul Mare.

Dealtfel, canelerile anticizante ale unoc vase cu marginea lobat au fost

imitate, in forme deja degenerate, si in secolele urmtoare, in Bizanv ca si
in Occident, mrturie stind pentru aceasta unele exemplare datate in veacul
al XII-lea din tezaurele de la San Marco si de la Saint-Denis, sau frescele
de epoc paleolog din Macedonia13.

Si mai expresive pentni climatul de art al secolului al XIV-lea sint

motivele decorative zoomorfe i vegetale ale vaselor de argint pe care le avem

in vedere. Grifoni, pasre, dine la Gogosu, panter la Temska, leu la Gorno

Orizari sint reprezentri ce se incadreaz intr-un ample repertoriu decorativ
pe care Orientul il transmisese artei bizantino-balcanice i europene in general,
prin mai multe filiere, a cror cercetare iritrece cu melt limitele prezentei
analize. Direct, prin provinciile orientale ale Imperiului bizantin, indirect,
prin intermediul Iranului sasanid i prin acela al populaviilor migratoare ale
Rsritului, de la arabi i avari la bulgari i unguri, animalele reale sau fantastice, inconjurate de vrejuri sau integrate in complicavia meandrelor unei
abundente vegetavii, uneori foarte 4'realist concepute, alteori stilizate pin la
arabesc, si nu o dat ele insele terminate in cele mai diverse interpreeri ale
palmetei, invadeaz arta medieval timpurie in secolele IXXII, in Bizanv, in Balcani, itt Occidentul carolingian i romanic, in gama de motive a
orfurarilor, a ceramistilor, a pictorilor de manuscrise, a sculptorilor
piatr.
Ajtinsi aici, se pune in mod firesc intrebarea dac, sintetizind in acest
restrins domeniu al argintriei o atit de complex mostenire, vasele citate ale
veacului al XIV-lea nu se afl ele insele pe scara unei evoluvii locale
invedac nu sint precedate si, eventual, urmate de
legem, balcano-dunrene
alte exemplare ce ar putea constitui impreun Cu ele, stilistic, o serie
ctt de eh continua, implicind o continuitate de tehnic, de gust si de viziune, In general greu de urmrit 1=5., intre evul mediu timpuriu i cel
dezvoltat.

In anul 1903, erau descoperite, de data aceasta in partea de sud-vest

a Bulgariei, la Izgherli, mai multe vase de argint14, dintre care s-au

pstrat numai trei, datate inivial in yeacurile IXX si atribuite, dato-

it compoziviei decorului vegetal si zoomorf, unei influenve pur orientale", piesele

cauz fiind socotite drept un import din Rsrit in mediul

balcanic15. Dou dintre vasele de la Izgherli, prevzute cu un mic picior,

au pe margine o frizI circular interioar cu ogari fugrind ur} grifon,

Fig. 9 alvernavi c4 fleuroane in dubl acplad, iar in centru medalioane gravate
cupripzind grifoni si feline inatipate pe un fond striat i decorat ct vrejuri
Semipalmete, al cror contur creeaz patru compartimente pentru motivele
zoomorfe; un al treilea vas, fr
cu urme de aurire, poart un mare

100
www.dacoromanica.ro

Fig. 9. IZGHERLI. Motive ornamentale de pe vasele de argint.

medalion central impodobit cu Impletituri, motive vegetal-florale

pesti,

marginea interioar fiind decorat Cu o friz cuprinzind, pe un fond de

vrej continuu, o felin, un grifon, un sfinx si un iepure, pe partea exterioarti

a vasului aceeasi dispozitie a decorului mnchiznd, ntre altele, imaginea unei
femei Intinse.
J stunta
Cea mai larg referire la descoperirile de la Izgherli este, dupa
noastr, aceea a lui ]4avrodinov'6 care, f.n monumentala sa lucrare inchinat tezaurului de la, Sinnicolaul Mare, discutind analogiile formale si de
motive ale faimoaselor vase, se preste i asupra acestor recipiente de argint.
Nuarqind interpretarea dat lor pin atunci cal rezultante ale unc arte orien,
tale 6 combtind ideea importrii, Mayrodinov le consider, in chip judicios,
credem, produse locale realizate sub puternic inriurire bizantin st le dateaz.
secolul al X-lea. Din analogia fcut intre vasele de la Izgherli 1st unele
dintre cele de la Sinnicolaul Mare reinem, pentru problema ce ne intereseaZ
.101

www.dacoromanica.ro

acum, numai tratarea in relief plat, amintind de un procedeu al artei postavarice din Europa est-centrar in cea de-a doua jumtate a secolulm al
de fapt, o palme1X-lea, a vrejului ce incadreaz din trei prti palmeta
vrej
tizare a foii de vi t din motivul similar paleocrestin i bizantin
a crui imagine ofer cea mai bun asemnare cu motivul ce inconjur medaFig. 28

lioanele centrale de pe piesele nr. 9 i nr. 10 din tezaurul bntean, ca

fondul punctat, frecvent in aceeasi arta postavaric a secolului al IX-lea
grupul Blatnica) si mai tirziu in arta metalului din Balcani, ca un ecou
indeprtat al Orientului Mijlociun.
In ceca ce priveste bogtia de reprezentri zoomorfe de la Izgherli, amintind para repertoriul unor sculpturi decorative bizantine cvasiconternporanele,
nu putem s nu remarcm de pe acum corespondentele de imagini (griforu,

femei) cu cele de pe vasele veacului al XIV-lea, de la Gogosu de pild, corespon-

dente citate, insa

nici un mod explicate, la prima publicare a descoperirii
din Mehedinti 19. intr-adevr, decorul vaselor de la Izgherli, ca i acela, mai

complex, al tezaurului de la Sinnicolaul Mare, se leag snins nu numai de

repertoriul decorativ propriu Peninsulei Balcanice in secolele IXXI, fie c
ne referim la podoabele de metal, fie c avem in vedere sculptura in
si in lemn a Macedoniei si a Greciei contemporane, ci si de acela al unei
epoci ulterioare, cea mai bun ilustrare a acestei teze constituind-o, credem,
tocmai grupul stilistic pe care 1-am avut aici in vedere, al vaselor de argint

din secolul al XIV-lea. Astfel, pentru a ne referi doar la tezaurul de la

Sinnicolaul Mare, ne gindim, de pild, la perpetuarea formelor cupelor nr. 22

si nr. 23, originare in forme ale antichittii greco-romane, devenite calicii in
evul mediu tunpuriu si de care se apropie intrucitva cupele de la Temska
Gorno Orizari; la procedeul imitrii de caneluri dup vase antice si bizantine
Fig. 29 la recipientele nr. 8, nr. 15 i nr. 16
ajungindu-se pin la o total aplatizare a acestor caneluri la piesele nr. 9 i nr. 10 , proceden reintilnit la

Gogosu, la Temska, la Gorno Orizari si la alte vase de metal din veacul

al XIV-lea; la sistemul punctrii fondului vaselor, ajungindu-se In secolul al

XIV-lea, la Gogosu de pild, la o gravare de mici cercuri lucrate pe fata

metalului; in sfirsit, la repertoriul zoomorf
panter i grifon pe vasul
nr. 8, grifon inconjurat de motive vegetale pe vasul nr. 20, grifon cu coada
terminata In semipalmet la vasul nr. 2 sau leu atacind la vasul nr. 21, imagini ce se repet, evident, in redactri plastice schimbate, pe vasele din Serbia
si pe cel descoperit pe malul oltean al Dunrii. Obiceiul transpunerii in cera-

mica a unor medalioane centrale de tipul celor de la Sinnicolaul Mare (la

vasele nr. 9 i nr. 10), inconiurate de frize florale
in vasele de lut -bizantino-balcanice din secolele XIXIV20
tratarea motivelor vegetale la
unele ferecturi de icoane, din aceeasi vreme i din acelasi spatiu, foarte asemntoare celei de la Sinnicolaul Mare si Izgherli21, se adauga dovedirii unei
transmiten; de tehnici si de motive din arta atit de complex a secolelor

IXXI, din Balcani si din Europa est-central, in arta acelorasi regiuni

secolele XIIXIV. Insemntatea deosebit a tezaurului de la Sinnicolaul Mare

ca adevrat sintez a aproape tuturor elementelor de art cunoscute de
lumea bizantin i balcania in perioada premedieval. si In aceea medievall

timpurie nu mai este nevoie a fi subliniat, literatura de specialitate care

ti este inchinat, impresionant prin dimensiuni, dovedind-o cu prisosint.

Indiferent de populatia &rela i s-ar atribui crearea sa, indiferent de opiniile

diferite privind datarea celor 23 de vase de aur in limitele veacurilor

IXX122, ceca ce ne intereseaz in primul rind actun este probabilitatea
deja postulat a executrii unora dintre ele undeva in zona Dunrii de Jos,
102
www.dacoromanica.ro

intr-unul sau mai multe ateliere dintr-unul sau mai multe centre nord-balcanice23,
ca i posibilitatea continuitkii forrnelor i decorului unor vase ale tezaurului in
aceste regiuni i in etapa urmtoare, aceea a secolelor XIIXIV24. Din acest

punct de vedere, credem c lucrurile spuse mai sus in legtur cu ceca ce am

considerat a fi grupul stilistic al vaselor de argint de la Gogosu, Temska

Gorno Orizari vin s umple un spaviu tipologic 6 cronologic inc necercetat
intr-un anumit capitol al artei din zona balcano-dunrean In evul mediu
timpuriu. Intre vasele de metal pretios ale antichitvii 6 ale perioadei paleobizantine 6 cele ale veacului al XIV-lea din aceast zona nu a existat un
hiatus, iar formele i motivele remarcare de catre unii cercettori pentru
vasele de argint din Macedonia, din Serbia- 6 din Oltenia nu se datoresc,
credem, unei inspiravii directe, dealtfel greu de explicar in ceca ce priveste
modalitatea sa, din prototipuri greco-romane. In aceast transmitere a mostenirii antice in domeniul furirii vaselor de metal previos in zona balcano-dudirean, rolul cel mai important trebuie s-1 fi jucat exemplarele, unele dintre

ele azi descoperite 6 celebre, din veacurile IXXI, ce sintetizau intreaga

experienv din acest domeniu, pe atunci de o insemntate estetic major, a

Orientului, a lumii migratorilor 6 a Bizanvului, toate inriurite in intensitki
diferite de arta clasic. Existenva neintrerupt, in aceast perioad ce coincide
cu constituirea principalelor arii attistice din Peninsula Balcanic, precum
6 in etapa ulterioar, aceea ce secolelor XIIXIV, a unor centre de furari
cu repertorii decorative 6 cu principii estetice tributare, in chip firesc, vremii

de inflorire a artei metalelor care a fost perioada secolelor IXXI in tot

spaviul bizantino-balcanic poate fi, pe aceste baze, afirmat.

Mai mult decit atIt, plasarea geografic a majoritkii descoperirilor la

central-apusean 6 de
care ne-am referit intr-o zona aproximativ aceeasi
miaznoapte a Peninsulei
pare a indica faptul c aici, din pragul mileniului al doilea al erei noastre pin la inceputurile evului mediu dezvoltat,
evoluvia in aceast ramur de arta a fost continua, urmind de fapt pe aceea,
Inc lacunar cunoscut, a ansamblului culturii medievale timpurii.
Ajunsi astfel in secolul al XIV-lea, momentul apogeului Serbiei, al
ultimei perioade din istoria celui de-al doilea tarat bulgar 6 totodat al apariviei pe scena politic i cultural sud-est european a statului feudal al
Trii Romanesti, constatm c legturile dintre cele trei state, pe de o parte,

dintre acestea si Imperiul bizantin, pe de alta, rodesc in arta in chipul

cel mai fericit. In larga luare de contact a feudalitkii dintre Carpavi
fluviu cu realitkile artistice sud-dunrene, a cror prelucrare pe un fond

propriu de simvire 6 de gust avea s marcheze cea dintli etap a artei muntene, locul relaviilor cu partea central 6 de apus a regiunii balcanice
cu
aratul sirb i cu coasta dalmatin, In spev
este dintre cele mai pline de
consecinve. Pe drumul mesterilor ziditori de biserici, plecati mir-a doua jumtare a secolului al XIV-lea din aceste vinuturi spre a ajunge la Vodiva, la
Cozia 6 mai departe, al unor zugravi care vor poposi puvin mai tirziu peste
munte, in mediul ortodox din Havegul Transilvaniei, au circulat in veacul
intemeierii Trii Romnesti si unele opere de arta a metalelor ca vasul de
la Gogosu, furite in atelierele balcanice a cror localizare exacta nu o putem
face, dar care poate fi bnuit, din motivele expuse, in zonele central-apusene
sau de nord ale Peninsulei25, acolo unde poate nu intimpltor in plin ev
mediu dezvoltat argintria va cunoaste o particular inflorire (in Serbia, in
Banat, in Bulgaria de vest).
asemenea piese aveau s fie folosite de feudalitatea laic si ecleziastic
a prvilor apusene, de vdit preeminenv cultural, ale lrii Romanesti

103
www.dacoromanica.ro

intr-o vreme ulterioara, o dovedeste, in pragul veacului al XVI-lea, una

dintre cele doua patene descoperite tot in Oltenia, la Covei (Dolj)26, impodobita, intre altele, cu o friza de animale
liliac cu cap de rata, barza cu
sarpe, ame, balen, bufnita, paun (toate al un banuit sens simbolic) , ce
aminteste de unele produse contemporane ale atelierelor sud-dunarene (tamlierul de la Smederevo din 1523)27, respectiva patena constituind un import din

aceste parti, intrata, se pare, in tezaurul uneia dintre cele mai insemnate
rnanastiri oltene, ctitoria lui Nicodim de la Tismana.

In acest fel se poate sfirsi, socotim, urmarirea succinta a premiselor,

Inceputurilor si ecourilor unui grup stilistic din domeniul argintariei veacului
al XIV-lea balcano-dunarean.
Cercetarea de faya, inceputa si incheiata cu citarea a doua piese medievale descoperite pe acela.si mal al Dunarii oltene, propunindu-si a schita
numai o evolutie neurmarita pina actun intr-un anumit domeniu al artei,
din evul mediu timpuriu pina in pragul aceluia dezvoltat, a cautat mai
degraba sa acrediteze, o data mai mult si pentru un domeniu mai putin
cercetat la noi, ideea ca dincolo de transmiterea decorului, a tehnicii si
a formelor, pe care am relevat-o de fiecare data, a existat in argintaria, dupa
cum in intreaga arta a unei destul de intinse regiuni, din vremea premedievara' pina in secolele caderii Peninsulei Balcanice sub stapinirea turceasca, o
continuitate stilistica, de climat, de conceptie si de viziune in care se ingloba,
din punctul de vedere al formelor artistice balcano-dunarene, si teritoriul abia
constituitului stat feudal al Tarii Romanesti, aflat la inceputul unui drum de
cautari laborioase, de rodnice experienve si de, pe alocuri, remarcabile
realizari.

';'
Vom incerca mai departe a sublinia ceea ce, dupa opinia noastra, reprezinta,
din nou, unul dintre elementele de continuitate stilistica intr-un anume capitol

al aceleiasi arte a metalelor, acela al pieselor de podoaba, raportindu-ne la

exemplare de vechi artizanat

mai recent gasite sau descoperite acum citeva

provenind din partile de miazazi si de rasarit ale Romaniei, ca

si din tinuturile invecinate. Va fi suficienta, probabil, pentru aceasta, studierea unui singur grup, cel al bratarilor impletite in mai multe variante, condecenii

turat in amintita zona de-a lungul evului mediu.

In veacurile X, XI si XII, in capitala Imperiului, in provinciile acestuia
si in teritoriile invecinate lumii bizantine, orfauraria cunostea o remarcabil

inflorire in acelasi timp cu reeditarea tipurilor antice, stimulata foarte probabil de un gust mai marcat pentru moda si arta antichitatii greco-romane,
specifice acestei epoci de stralucire a vietii aulice, aristocratice si orasenesti
In Bizant.
Printre bijuteriile vremii
in afara de cercei, pandantive si coliere
pot fi remarcate bratarile grupate mai ales in doua categorii: simple, din
platbanda si impletite din mai multe fire, purtind chiar pe corpul piesei elemente decorative adaugite (cel mai adesea cu fir subtire impletit) sau, pe
extremitatile aplatisate ovoidal si triunghiular, cu butoni, granule, filigran.
Acest ultim tip de bratara, ca si aproape toate categoriile de podoabe bizantine ale timpului, apare deopotriva in Peninsula Balcanica, la nordul Mari
Negre si in Europa centrara.
Intr-o discutie mai ampla, veche de citeva decenii, asupra unei descoperiri

sileziene de acest tip, lierbert Jankuhn gasise prilejul de a face o trecere in

revista a tuturor exemplarelor similare si inrudite, pe atunci cunoscute, din

104
www.dacoromanica.ro

regiunile est-centrale si sud-est europene28. Bratara de aur gasita. in Silezia

datata larg intre mijlocul secolului al XI-lea i sfirsitul secolului al XII-lea,

prin analogie cu exemplare descoperite in sudul Uniunii Sovietice, este o

pies a lucrata din trei fire groase si unul mai subtire impletit, din metal pre;Jos, cu butoni aplicati la intilnirea impletiturii cu placa terminala aplatizata
ce
dintre care unul pseudogranulat
prin ciocanire si decorati cu fire
'au forma placii ornamentate in centrul sau cu motive unghiulare.

Jankuhn, care are meritul de a fi schitat pentru india oara dezvoltarea

acestui tip, a fost silit, cautind analogli pentru aceasta bratara, de a recurge
aproape exclusiv la piese contemporane sau mai tirzii din regiunile dunarene,
balcanice si rusesti datate, in marea lor majoritate, din secolele XIIXIV,
ca si la supravietuirile lor formale si decorative din evul mediu sud-est
european.

Faptul ci in veacul al X-lea tehnica torsionarii firului era cunoscuta

asijderea in Scandinavia, intr-un context artistic si arheologic pe care nu
aici este locul a-I evoca, nu are nimic surprinzator, iar supozitia, fie ea si
indirecta, a lui Jankuhn29, c asemenea tipuri din regiunea baltica, din aceea
sileziana si din cnezatele rusesti ar descinde din prototipuri nord-germanice,
implica apelul la teorii fara solide temeiuri documentare si istorice, explicabile prin contextul in care savantul german scria acum aproape o jumatate
de veac.

Este dovedit astazi faptul c bratarile impletite cu extremitatile aplatizate dupa chipul exemplarelor antice larg raspindite in lumea romana,

dacic i germanica din pnmele secole ale erei noastre, erau pretuite in veacurile XXII in provinciile Bizantului in timpul Macedonenilor i Comnenilor;
unele exemplare de lux de acest fel, din metal nobil, pot fi gasite chiar

la Dunarea de Jos bizantina, asa cum o dovedesc doua exemplare din

argint pastrate in tezaurul dobrogean de la Garvan, datat in secolele XX130.

Aceste piese lucrate din sase fire groase de metal, rasucite doua cite doua in

forma de snur" si impletite apoi, impreuna cu un alt snur" obtinut din

doua fire rasucite in intervalul care le separa i cu extremitatile aplatizate

relevate chiar
prin ciocanire avind, sudate, capacele turnate, au analogii
pina' in Rusia kieviana, in Crimeea, in Bulgaria
de cei ce le-au publicat
In Ungaria.

Fara a impartasi ipoteza unei eventuale origini kieviene a bijuteriilor

ca si
de la Garvan, vom remarca faptul c prin aceasta descoperire
analogiile sale dintre care, tipologic vorbind, cea mai apropiata se afla in Fig. 10
ne gasim in plina zona
directa. vecinatate a Dobrogei, la Ghiurghedjik31
de iradiere a civilizatiei bizantine in Europa de sud-est.

Tmprejurarea ca in aceeasi epoca, exemplare similare sau foarte aproi stilistic, ajungeau spre miazanoapte pina in Letonia, iar
spre apus pina in Silezia, nu poate fi explicata, desigur, decit prin marea
reputatie artizanala a atelierelor bizantine in care asemenea piese erau faurite.
Acelasi fenomen nu a putut sa. aiba loc pe o cale, dealtminteri
ce va fi pornit din Nordul germanic, el insusi nutrit cu traditii romane
bizantine, dar care se caracteriza din punct de vedere artistic prin forme
aproape niciodata intilnite in partile centrale si meridionale ale continentului
la originile evului mediu.
Daca nu admitem deci, de la bun inceput, ca. tipul de bratara impletita
despre care este vorba aici va fi putut deriva din exemplare nord-europene,
dac harta unor asemenea descoperiri indica originea balcano-bizantina a
bijuteriei i daca, in sfirsit, raportului istoric si geografic prea vag propus de
piate, tipologic

105
www.dacoromanica.ro

Silezia

Rusia meridionala

Rusia meridionala

Garvan

Ghiurghedfik

Fig. 10. Tipuri de brfitari torsionate din secolele XXII.

www.dacoromanica.ro

Jankuhn sintem in msura a-i opune astazi un altul, mai conform acestei
epoci de influenta bizantina si care presupune mai curind o dezvoltare pornita de la un prototip creat in provinciile sud-est europene ale Imperiului,
ne pare cu mult mai interesant a urmari evolutia tipului de-a lungul epocii
medievale in zona balcano-dunareana, aceea pentru care socotim drept caracteristica dezvoltarea tipologica a podoabei in cauza'.
Piesele citate, cele din Silezia si din nordul Dobrogei, cele scoase la
iveala pe teritoriul vechilor cnezate rusesti, la Volga si in Crimeea32, ca si

exemplarele, apropiate stilistic dar mai curind modeste, din fir de bronz
impletit cu extremitatile cu cirlig si inel sau animaliere, gasite in Banat, in

Transilvania33, in Ungaria si in Peninsula Balcanica sint datate in veacurile

XXII, reprezentind aproape o caracteristica si o constanta a descoperirilor
din aceasta vreme cuprinzind piese de podoaba.
Discutiile privind aceasta categorie de bratari torsionate au incercat sa
le atribuie o descendenta din tipul dacic de torques" ale carui stil si tehnic
ar fi supravietuit epocii premedievale conform ipotezei lui J. Hampel 6,

ulterior, celei a lui N. Fettich; ipoteza, dealtfel, pe cit de atragatoare pe

ark de dificil de sustinut, tinind seama de stadiul actual al cunostintelor

noastre asupra verigilor intermediare reprezentate de productia artistica local'a

in epoca migratiilor34.

Podoabe provenind din atelierele provinciale ale Imperiului, datorate

mai curind noului val de influenta bizantina a secolelor XXII, dar purtind
insemnate reminiscente ale antichitatii clasice, s-au raspindit in intreaga
Europa oriental si, est-central, in lumea slav si neslava deopotriva, fiind
imitate in noile medii culturale, ceca ce a dat nastere, pe un vast teritoriu,
unei adevrate unitati a acestui capitol de arta35, poate cel mai universal'
in timpurile premedievale 6 in evul de mijloc.

In secolul al XII-lea deja, ca si in prima parte a celui de la XIII-lea,

inaintea invaziei tatare, se observa la piesele de podoaba in discutie o tendinta din ce 'in ce mai accentuata a aplatizarii terminale spre forme ovoidale
si triunghiular-trapezoidale; socotim acest fapt, dovedit, intre altele, de exemplarele de provenienta sud-dunareana din tezaurul de la Voinesti36, drept o
trasatura caracteristica a celei de a doua etape din dezvoltarea tipului.
Se stie ca in acest abia amintit tezaur moldovenesc cu podoabe din metal
pretios
lsind la o parte cele sapte bratari torsionate, de aspect masiv,
realizate din doua benzi rasucite si impletite, cu extremitatile impodobite cu
granule dispuse cruciform sau triunghiular, avind un mare buton la intilnirea
impletiturii cu placa
apare de asemenea un tip caracterizat prin impletirea
firelor (in acest caz, in numar de sapte), cu spatii libere intre ele, ceca ce
confera piesei in discutie un aspect aerat si mai Woe in once caz. Notarn
aparitia acestei variante, cu unele analogii

daca' nu chiar antecedente

in

bratarile din secolele XIXII de la Kiev, de la nordul Marii Negre si din

Bulgaria37, caci, asa cum vom vedea mai departe, ea va persista pina. in
veacul al XIV-lea, cnd va dispare, in timp ce varianta masiva" isi va
continua evolutia.

Ceca ce mai trebuie remarcat inca pentru aceasta etapa tipologica este
persistenta, pe corpul brtarii, a firului torsionat din epoca anterioara, ca
si cea a butonilor mari pe extremitatile aplatizate; acestia din urma vor
ramine un motiv decorativ al tipului in cauza 'Ana' la sfirsitul evului mediu,
combinindu-se Cu granulele nou-aparute a caror dispozitie cruciforma si triunghiulara, In cea de a doua jumatate a secolului al XII-lea si in Drima jumtate a celui de al XIII-lea, se va preschimba in secolul al XIV-lea, pastrin-

107
www.dacoromanica.ro

du-se ins. procedeul tehnic i decorativ prin care baza acestor granule
ce
vor eleveni cu timpul mici butoni
este inconjurat cu un fir rsucit dublu

sau triplu, procedeu regsit, in aceeasi epee& la alte tipuri de podoabe (cer-1
cei, spre exemplu).
Al cincilea deceniu al secolului al XIII-lea, marcat de nvlirea mongola (1241-1242), a insernnat i pe planul artei, al mestesugului artistic, momentul unei crize resimtite in schimburile de experiente tehnice i stilistice

au chiar in circulatia unor piese in aria mai larg a Europei rsritene si

de sud-est. Exemplare bizantino-balcanice, similare celor de la Garvn
$iute in toat Europa orientar si est-centrar
sau chiar asernntoare
celor de' la Voinesti, nu se mai intilnesc in etapa imediat ulterioar. Daca
vom lua in consideratie, de asemenea, alte descoperiri din zona balcanodunrean, vom fi indrepttiti s credem c atelierele mesterilor riurari si-au
reinceput activitatea abia dup un anume rstimp, citeva decenii dup 1241
1242 probabil, spre sfirsitul veacului. De data aceasta ins, evenimente bine
stiute, ce au condus in cele din urm la inssi dezmembrarea Imperiului
bitantin, au contribuit la mutarea ariei de activitate a unor asemenea atHere in zonele balcanice acum in plin inflorire. Cele din Serbia, din Macedonia si din Bulgaria reiau acum motive, tehnici si forme bizantine, din
vechime stiute in aceste prti de lume, spre a le transmite tinuturilor norddunrene, pin in regiunea de miatzi a Transilvaniei (Amnas) i in Moldova unde sint adoptate de moda feudal
Brtrile impletite, cu terminatii aplatizate, slut piesele de podoab cele mai caracteristice ale acestei
categorii, imprejurare ce ilustreaz, o data mai mult, unitatea cultural a
sudului si a nordului dunrean in veacurile XIIIXIV, unitate evident,
mai putin, in arhitectur, in pictur, in ceramid.
O descoperire plin de interes prin pozitia sa cronologic este tezaurul
de la Oteleni, studiat de Dan Gh. Teodor38, acelasi specialist ce a I5ublicat
piesele de la Voinesti. Tezaurul, ingropat la sfirsitul secolului al XIII-lea
sau la inceputul celui de al XIV-lea, contine podoabe de argint datate dup

invazia ttreasc i asezate tipologic tnaintea celor din secolul al XIV-lea. Br-

una pstrat in intregime, o a doua fragmentar'

lucrate prin impletirea a trei benzi de metal, cu extremittile ovoidale, oiriforme, sint mai apt-opiate de una dintre variantele aceluiasi tip de la Voinesti, nu atit prin butonul mare specific tuturot brtrilor rsucite din secolele XIIXIV, cit orin dispozitia cruciform a butonilor mici. Dad se accept una dintre ipotezele celui ce a publicat tezaurul, in ceea ce priveste
mai putin finisate, mi rudiposibila atribuire a brtrilor de la Oteleni
mentare
unor mestesugari locali ce vor fi imitat, dup invazia mongol,
mai greu de
piese sud-dunrene de felul celor de la Voinesti, spre pilsr
procurat
varianta de la Oteleni s-ar putea incadra mult mai usor, din
punct de vedere tipologic, in cea de a doua etap, dinaInte de 1240, etap
pe care o socotim prelungit prin imitatii autohtone sau printr-o explicabil
rutin tehnic si stilistica, pin ctre 1300.
Un exemplar ins care, dupa prerea noastr, reprezint efectiv, din
punct de vedere tipologic, trecerea de la forme ale sfirsitului de secol XII
si ale inceputului secolului al XIII-lea, la cele ale primei jumtti a secolului al XIV-lea, este cel descoperit In nordul Dobrogei, la Mihail Koglniceanu, ingropat, dup descoperitqrii si comentatorii sai, inainte de 133539.
Brtara in cauz, datat la finele veacului al XIII-lea sau la inceptn-urile celui urrntor, este aldtuit dintr-o impletitur de fir de argint, avind
extremittile aplatizate ovoidal, cu treisprezece butoni inconjurati de un fir
trile torsionate deschise

.108

www.dacoromanica.ro

subvire, precurn la Voineti, asezavi in jurul unei impletituri duble, dispuse,

de asernenea, ovoidal. Piesa de la Mihail Kogalniceanu are un buton mare
aflat, la fel ca in faza Voineti, in chiar locul de intilnire al extremittilor
cu impletitura propriu-zisa; ceca ce o particularizeaz ins, comparat cu
de la Voinesti si Oveleni, este deja
cronologic mi apropiate
brvrile
menvionata dispozivie 9voidara a butonilor.

In veacul al XIII-lea si mai cu seam in cele de al XIV-lea, aria atit

de larg a raspindirii acestui tip de podoab pe care am indicat-o pentru
secolele XXII se limiteaz, in mod evident, doar la zona imecliat invecinat Dunrii, la rsrit si la apus. Piesele despre care va fi vorba de aici
inainte sint datorate unor ateliere locale, in noile condivii ale controlului direct

al Hoardei de Nur asupra prvilor de nord-est ale vechii arii amintite, in

timp ce Sudur bizantin parcurgea ultimele etape ale declinului su.
descoperit
Nu ne vom ocupa, desigur, de fiecare brvara impletit
facind parte din cea
pe pmintul romanesc sau in regiunile invecinate
de a treia etap a evoluvidi tipului. Ne vom mulvumi ssa." citm numai citeva
exemplare gsite mai ales in prtile apusene ale Dunrii romanesti, in Oltenia (Gogosu40, Susiva41) si in Banat42, sau in Bulgaria434 in Ungaria si in
in prima ca i intr-a doua jumtate a
Serbia45, pentru a constata difuziunea
a dou variante ce continu, de fapt, pe cele anterioare
secolului al XIV-lea
cu mai bine de un secol, de la Voinesti: este vorba de varianta nemasiv, cu
spavii libere intre firele impletite, de la Gogosu, Susiva, Sliveni (in sudul
si de varianta brface va dispare la sfirsitul acestei etape
Bulgariei)46
rilor rsucite masive ce va evolua, mai ales o dat cu veacul al XIV-lea,
In forme caracteristice unei zone mult mai largi, cuprinzind Asia Mica, Peninsula Balcanic, prvile meridionale ale Romaniei.

Cele dou variante din veacul al XIV-lea, impletite din mai multe fire
cu numr i dimensiuni variabile, au de asemenea caracteristic placa terminar triunghiular-teapdoidara pe care am remarcat-o deja, in cea de a doua

dtai, in tezaurul de la Voinesti. Pe aceste prci terminale ale pieselor din

veadul al XIV-lea inai ales, se regseste butonul mare in locul jonctiunii
impletiturii cu placa, pe ling alctuiri de nou-zece butoni mai mici dispusi
dup un procedeu aprut timid inc in veacul al XIII-lea
descrescind
(Voinesti, Amnas)
ceea ce duce la o dispozivie oarecum triunghiular a
acestora din urm (picsa de la Gogosu, cele de la Draghidsevo, Sliveni, Popoyo).

Butonii mari, ca i cei mai mici, s'int inconjura.vi de obisnuitul fir sub;ire rsucit care inconjur i rnarginile pracii terminale, ceca ce sporeste mult
efectur decorativ al brfarilor.

Dac piesele din prima jumtate a veacului al XIII-lea

cele de la

Voigesti in spev
reprezint prototipuri in ceca ce priveste asezarea butonilor, dezvcltarea decoraviei
din ce in ce mai incrcat
a plcilor ter-

minal e pe exemplarele din prima jumtate a secolului al XIV-lea poate fi

socotita drept amplificarea unei mosteniri a epocii anterioare47. Imprejurarea
este dovedit de un exemplar provenit din Bulgaria dunrean, de la Ruse,
larg datat in secolele XIXIII si care
dup arheologii din vara vecin
are antecedente decorative in orfaurria protobulgar, ca i, adugm noi,

in aceea bizantina a secolelor VIVII. In acest caz, brvara decorat cu

vechinl motiv greco-roman al triunghiurilor granulate adiacente formind romburi, Cu fire rsucite i cu o nervur median, reprezint un antecedent tipo-

logic al citorva dintre exemplarele primei jumtvi a secolului al XIV-lea

109
www.dacoromanica.ro

descoperite tot in nordul Bulgariei (Nicopole, Arar), ceca ce conduce in

chip firesc la concluzia c a existat o eventual continuitate de ateliere
aceast zon.

Cea de a patra si ultima etap a dezvoltrii tipologice a brtrilor im-

pletite din evul mediu, amintit dealtminteri si de Jankuhn, depseste cu mult

epoca statelor medievale independente din Europa de sud-est. In regiunile
balcano-dunrene, nemijlocit sau indirect controlate de turci, atelierele ftirarilor aveau s continue activitatea lor pe noi cdi, mbogtind decorul 6
formele unor anume piese de podoab mostenite din epoca de inceputuri ale
evului mediu, fenomen artistic cum nu se poate mai evident in cazul brfirilor rsucite.

In paralel cu inclinatia generar spre o supraincrcare a decorului

determinat mai cu seam de un autentic horror vacui caracteristic artelor
minore medievale din Orientul otoman si din Peninsula Balcanic
tipul
de bijuterie n discutie manifest de asemenea o accentuat tendint spre
masivitate: pricile terminale devin mai mici, rotunjite spre interior, corpui
podoabei el insusi este de dimensiuni mai mici, dar mai proeminent, adeseori sudat de restul brtrii, rsucirea fiind sugerat de data aceasta prin
tieturi in metalul piesei ce prezint "de asemenea butoni marginali de o
mrime exagerat in raport cu celelalte elemente decorative. Aceast variant
evoluat a bijuteriei, intulnit in tinuturile nord-dunrene (mai ales in Oltenia), sud-dunrene (Goma Bela Redska, Vasilovce ling Lom, Pesakovo,
Sofia)o, ca i in unele regiuni mai deprtate ale Imperiului otomano, este
indeobste turnat i incepe s vdeasc pe plcile terminale o decoratie cu
arabescuri, cu incrustatii, cu smalturi, specific artei metalelor din secolele
XVIXVIII in aceste I:al-0 de lume. Asemenea forme hibride tirzii, ce vor
fi treptat asimilate de arta popular a zonelor amintite, .incheie
stilistic
o evolutie ce incepuse citeva secole inainte.
Debutind prin simplitatea i sobrietatea exemplarelor din secolele XXII,

tipologic

trednd, in veacurile XIIIXIV, la o tendint incipient spre masivitatea

Fig. 11

corpului podoabei 6 spre aglomerarea decorului, ajungind, in sfirsit, la exagerrile baroce de forme si de ornamente in evul mediu tirziu, brtara torsionat a urmat o cale specific pentru evolutia orfurriei ca 6 pentru aceea
a altor capitole de arta medival din tinuturile balcano-dunrene. Aceasti
cale nu numai c indicI o evolutie tipologic, dar ofer intr-un chip limpede
6 dovada dezvoltrii mestesugurilor artistice medie vale din aceste regiuni.
Atelierele artizanilor ce fureau, intre altele, acest tip de podoab, se gseau
initial, pin in veacul al XIII-lea, in intreaga arie bizantin sau de influent
bizantin dincolo de hotarele Imperiului, pentru ca, drept urmare a socului
provocat de invazia mongol i, poate, de evenimentele stiute din istoria Bizantului ultimelor sale veacuri de existent, zona rspindirii lor s se limiteze la unja Dunrii. Statele balcanice, Dobrogea i dteva tinuturi de la
Moldova de miazzi i central, Oltenia si Banamiaznoapte de fluviu

tul , direct legate de lumea sud-dunrean prin negot, prin politic

prin art, vor continua s cunoasc si s fureasc, la sfirsitul secolului al

XIII-lea si in cursul celui de-al XIV-lea, asemenea podoabe corespunzind
gustului feudal sud- si nord-dunrean. Veacurile dominatiei turcesti

ultima

etap a dezvoltrii tipului in chestiune

vor favoriza o nou inflorire
o larg arie de difuzare a aceleiasi bijuterii, de data aceasta ins intr-un alt
context si potrivit unui alt gust, puternic indurit de Orient, cu corespondente
formale si stilistice din decorul monumentelor pin in costum, din sculptura
decorativ pin in ceramica de pret.

110
www.dacoromanica.ro

Secofete X-XII

Sfirsitul
secolului XII

41-41/Zo_
..

Inceputul
secolului XIII

Mijlocul
secolului XIII

Inceputul
secolului XIV

SecWI XIV

Seckite XVI-

Fig. 11. Tablou al evolutiei tipologiee a briltiirilor torsionate.

VARSAND (Transilvania), GARVAN (Dobrogea), VOINESTI (Moldova), MIHAIL KOGALNICEANU (Dobrogea), BANAT (localitate necunoseutA), USITA (Oltenia), SLIVENI (Bulgaria),
GORNA BELA REDSCA (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro

Arta orrurarilor
cercetat de noi aici pe temeiul unui singur tip de
podoab dintre cele numeroase ce o alctuiesc
ca i argintria discutat
in prima parte a studiului de fat, ca i arhitectura, ca i pictura, ca si
arta cioplitului in lemn i n piatr sau cea a impodobirii lutului, pstreaz
in aceste tinuturi, pin tirziu, ca un reflex al continuitkii culturale ea inssi,
forme, structuri i decoruri inspirate dintr-un fond comun, bizantino-balcanic, conferindu-le noi nfiri, dincolo de care trebuie tot mereu recunoscute filiatiile si mostenirea.

Note
1

N. IORGA, G. BAI4 Histoire de

relese cA interiorul cupel, in jurul medallonului l intre foile concave, este lucrat in
tehnica punctArii.
10 V. HAN, op. cif, p. 112.

rut roumain anclen, Paris, 1922; in Introducere (p. 3-11) Si in prima parte a lucrArli
(p. 15 si urm.) se considerA cA formarea artei
romeinesti incepe o datA cu secolul al XIVlea.
2 Al. BARCACILA, Tezaurul medieval de la Gogosi-Mehedinf I, in Cronica numis-

11

12

genterie de Dobri Do prs Pirot, in Recuell

de travaux
Muse National, III, 1962,
p. 187-205, fig. 23.
13 De pildA, in frescele de la Sr. Nlkita

matted si arheologicti, 113-114, 1939, p.

125-134.
3 D. BERCIU, E. COMA. Sdpii turtle

(reglunea Skoplje) din 1309-1320 (vezi

V. R. PETKOVIC, La peinture serbe du

de la Balta Verde si Gogosu (1949 si 1950),

In MCA, II, 1956, p. 489.
Ibidem, p. 488-489. De curind,
4
un inventar foarte apropiat, stilistic I cro-

Mogen-Age, Belgrad, 1930, pl. 35 a).

14 G. MIGEON, Orrvrerie d'argent de

style oriental trouve en Bulgarie, In Syria,
1922, p. 141-144.
15 Ibidem, p. 143.
16 N. MAVRODINOV, Le trsor proto-

nologic, de podoabele sl de vasul de la

desi putin ulterior, credem, in
Gogosu
ceca ce priveste fragmentele de vase de argint ea un decor ceva mal incArcat decit
exemplarul mehedintean

In

bulgare de Naggszentmik16.:, In Archaeologia

Hungarica, XXIX, 1943, p. 70 sl urm.

ne-a fost

semnalat in comunicarea muzeografei D.

Pirvulescu, Tezaurul de podoabe de la Ba-

17 Ibidem, p. 213; procedeul nu e necunoscut ferectiturilor de icoane din secolele

XIIXIII, in Georgia, de

natski-Despolovac (R.S.F.I.) secolele XIV

XV, la Sesiunea de comunicAri a Muzeului

I. AMIRANASVILL Istoria gruztnskovo iskusstva,

Banatului, Timisoara, 5 mai 1979.

5 Al. BARCACILA, op. cit., p. 132.
6

I, Moscova, 1950, pl. 124-127).

18 Ch. DIEHL, Manuel d'art byzantin,
1910, p. 387, p. 429.
19 Al. BARCACILA, op. cit., p. 132.
20 N. MAVRODINOV, op. cit., p. 73;
dealtfel, medalioane cu cruel, inconjurate
de vrejuri de vitA, apar in secolele VIVII
sI la vasele de argInt din Cipru (E. CRUIKSHANK DODD, Byzantine Silver Stamps,
Dumbarton Oaks, 1961, nr. 28 a, nr. 38 a,
nr. 54 a), in reglunea nord-ponticA (ibidem,
nr. 73 a), in zona Viatka (ibidem, nr. 76 a),
lar medalionul simplu cu cruce, in Occident
(ibidem, nr. 92 a).
21 Vezi nota 16.
22 Aceste opinii stilt dintre cele mal diferite. CitAm aici pe aceea a lui N. MAVRODINOV (op. cit., p. 208), care 11 atribule

V. HAN, Une coupe d'argent de la

Serble mdivale, In Actes Ochride, III, p.

111-119.
7
8

Ibidem.
G. TOMIC-TRIVOUNAC, Dp6t d'ar-

Mimi, p. 118.

J. PETROVIC, in Umetnicki pregled,

4-5, 1940, p. 108-109 (apud V. HAN,

op. cit., p. 113, nota 9). V. Han bAnuieste

chiar cA vasul de la Gogosu ar fi fost executat in acelasi atelier ca cel de la Stobi, datat
prin monede la sfirsitul secolului al XIV-lea
(autoarea necunoscind in acel moment noua
datare a cupei de la Gogosu la mijlocul seco-

lului al XIV-lea).
9 R. POLENAKOVIC-STEJIC, Une
rare dcouverte du Moyen-Age faite dans le
village de Gorno Orizari, prs de Kaani,
en Macdoine, in Actes Ochride, III, p.

321-325; din fotografia ce e reprodusii

Ingroparea ultimei treimi a secolului al

.112

www.dacoromanica.ro

IX-lea, ca al G. Fehr (B. SZOICE, Spuren

des Heidentums in den frdlunittelalterlichen
Grdberfeldern Ungarns, in Studia Slavica,
II, 1956, p. 141), pe aceea a tut D. Csallany,

(Dobrogea), in SCN, III, 1961, p. 223-224,

rische Zierscheiben aus dem X. Jahrhundert,

In Acta archaeologica, X, 1957, p. 323) fi pe

fig. 5-10; cf. Kunst der Spdtantike im

gie de l' poque des migrations, in Acta archae-

Transilvania, in MCA, II, 1956, p. 132,

care-I dateazA in secolul al X-lea (Ungaaceea a lui Gy. LASZLO care 11 dateazA
Inainte de 1028 (Contributions d l'archioloologica, VIII, 1957, p. 186-198).

Ipoteza o face N. MAVRODINOV

(op. cit., p. 222-224), Incercind a sugera,
pentru IntArirea tezei sale privind apartenenta bulgarti a tezaurului, fAurirea unel
23

pArti a acestua intr-un ore; duniirean devenit bulgar, a altel pArti in capitala bulgarif
Pliska el, in sftrit, a unel a tree In regiunea
Stnnicolaul Mare chlar.

24 N. MAVRODINOV (op. cit., p. 223)

stabilefte o asemenea continuitate, insii
numai pentru Bulgaria (I).
25 V. HAN (op. cit., p. 118-119) bAnulewte cA autorul cupei de la Temska putea fi

din Serbia sau, eventual, din Macedonia.

26 M. ROMANESCU, Tezaurul de la
Covet-Dolf, in RIR, XVI, 1946, p. 19-39;
cf. V. VATA$IANU, Istoria artei feudale
In fdrile romdne, 1959, p. 903-904, autorul
combAtind pe bunii dreptate pArerea lui M.

Romanescu asupra originii sAsegi a patenelor.

27 M. ROMANESCU, Argintdria la bdndlent yi rorndnil balcanict in veacurile

XVI-XVIII, Bucure01, 1943, p. 101-

102 ; tAmilerul este decorat Cu inorog, matmute, pAsarl, gifon, leu, lepuri, cAprioare,
balaur i elefant, combnate Cu motive ve-

getate stillzate. El se IncadreazA unei arii

mat largi, cuprinzind Banatul fi zona invecinatA de la sudul DunArii, ce constitute,
in secolul al XVI-'ea i mai tirzin chiar,
terenul unor interferente stilistice occidentale - prn dubla filierA, raguzanA I ardeleanA - 1 balcanice, tu centre ca Beciche-

recut Mare sau Lipova (nu IntimplAtor

tocmai in zestrea unei mAnAstiri bAnAtene,
la Hodos-Bodrog, s-a pAstrat din amintitul

veac al XVI-lea, un vas de argint aurit Cu

analogli cu patena olteanA de la Covei: V.
VLADUCEANU, Vechiu monument Istoricoreliglos: mdnitstirea Bodrog, Timigoara, 1939

p. 67).
28 H. JANKUHN, Ein mittelalterlicher
Goldring aus Schlesien, in Praehistortsche
Zeitschrift, 24, 1933, p. 174-201.
29 Ibidem, p. 198-201.
30

E. COMA, Gh. BICHIR, O noud

descoperire de monede yt obiecte de podoabd

din secolele X- XI In ayezarea de la Garvdn

fig. 3-4.
31

Ibidem, p. 231; cf. H. JANKUHN,

op. cit., p. 185, fig. 17.

32

Ibidem, p. 175, fig. 1-2, p. 179-180,

Mittelmeerraum, Berlin, 1939, pl. 9151,

pl. 10/47-50.
33

D. POPESCU, Cerceldri arheologice in

fig. 88, p. 133, fig. 90/1.

34 Ibidem, p. 137-138.
35 M. COROVIC-LJUBINKOVIO, Les
influences de l'orfvrerie byzantine sur la
parure de luxe slave du IX' au XIII
In Actes Ochride, III, p. 39; V. LAHTOV,
Les bijoux des habitats archologigues datant
du Haut Moyen-Age dans la rgion d'Ochrid,

in Recueil de travaux, Ohrida, 1961, p. 45.

36 D. Gh. TEODOR, Tezaurul feudal

timpurtu de obiecte de podoabd descopertt

Voineyti-layi, in Arheologia Moldovet, I,

1961, p. 245-269, fig. 2/1-4.

37 H. JANKUHN, op. cit., p. 180, fig. 7,

fig. 10, p. 185, fig. 17.
38 Oblectele de podoabd din tezaurul feudal timpuriu descoperit la Ofeleni (rn. Hui,
reg. Iayi), in Arheologia Moldovet, II-III,

1964, p. 343-361, fig. 3/2-3.

39 0. ILIESCU, G. SIMION, Le grand
trsor de monnaies et lingo& des XIII' et
XIV' sicles trouvs en Dobroudja septentrionale, in RE SEE , 1-2, 1964, p.219, fig. 2 b.
40

D. BERCIU, E. COMA, op. cit.,

p. 464, fig. 189/1-3.

41 L. ROW, G. POPILIAN, Tezaurul
medieval de la $uyija, in Revista Muzeelor, 4,

1964, p. 328, fig. 1 a-I-b.

42 H. JANKUHN, op. cit., p. 185-186,

fig. 18-20 (exemplar OW In 1933 In Muzeul de Stat din Berlin), fig. 21-23 (exemplar aflat in 1933 in Muzeul Britanic din
Londra); vez! K. GUBITZA. A Zombort (sd-

ponya-pusz(ai) bronzleletral is a kladov61

kincsrdl, in Archeologiat Ertesitd, XXVIII,
1908, p. 265, fig. 4.
43 H. JANKUHN, op. cit., p. 189, fig.

27-30; cf. St. STANCEV, Stara tradifila

o edin naroden nakit, in Arheologhta, 2,
1962, p. 5-11.
44 H. JANKUHN, op. cit., p. 189, fig.
24-26.
Ibidem, p. 191.
Ibtdem, p. 192, fig. 30.
47 St. STANCEV, op. cit., p. 9.
45

48 H. JANKUHN, op. cit., p. 193, fig.

31-36; cf. S. GHEORGHIEVA, Bifigarskite srednovekovnt nakitt, in Arheologhta,

1, 1961, p. 8, fig. 6/6-7.

49 H. JANKUHN, op. cit., p. 194-195,
fig. 37-39.

www.dacoromanica.ro

DESPRE PLANUL TRICONC

IN ARHITECTURA MEDIEVALA TIMPURIE
A SUD-ESTULUI EUROPEAN

Pentru oricine s-a apropiat mai mult de studiul inceputurilor culturii noastre
medievale, nu este o noutate faptul c alaturi de desavirsirea unor cristalizari
sociale si politice ce aduceau definitiv pe romani in sfera civilizatiei contemporane a Sud-Estului european, veacului al XIV-lea nu i-au fost straine, in
cimpul artei, cu deosebire intre Carpati i Dunare, aparitiile unor forme s't
structuri
in primul rind arhitectonice
a caror semnificatie am consemnat-o1. Litre ele se prenumara, cum stim astazi mai limpede decit cu
ceea ce este cu mult mai important
ani in urma, aparitia i
inceputul
raspindirii propriu-zise in tarile romane, pentru bisericile manastiresti, a
planului triconc de veche origine si destul de mare frecventa in Orientul

crestin, plan a carui certa prezenfa la Dunarea de Jos apuseana, imediat

dupi 1370, in codrii de la Vodita, este din aceeasi vreme Cu si strict legata
de sosirea aci a greco-sirbului Nicodim si a tovarasilor si de probabila
obirsie sau numai ucenicie sirbeasca2; sosire incheiata cu ctitorirea unei prime
manastiri in Oltenia
intr-un voievodat de recenta creatie caruia nu par a-i

fi fost necunoscute unele nuclee de trai monahal3 constituite la nivelul mai

curind popular si patriarhal al intregii vieti religioase romanesti de dincoace de Carpati in epoca ce a precedat mijlocului veacului al XIV-lea
si care insemna totodata aducerea i impamintenirea in tara Basarabilor a unor
norme de organizare obteasc i traire spiritualg intrucitva internationale",
de secole specifice intregii lumi bizantine, din Tebaidele Risaritului ping; la

Athos si de aici, mai departe, in salbaticiunile muntoase ale Balcanilor. A

unor norme a caror transmitere de la Vodita la Tismana, de aici la Cotmeana
si la Cozia, mai apoi la toate manastirile Tarii Romanesti in secolele ce
aveau s vina
alaturi de lupta, de noi banuita, a lui Nicodim pentru
raspindirea dreptei credinte" printre locuitorii Dunarii de Jos romanesti ce
lesne ar fi putut fi cistigati de ereziile atit de virulente ale timpului, intr-un
context de cultura popular, de civilizatie folclorica imbibata de credinte
de o literatura crestina apocrife, la pragul heterodoxiei4, alaturi, de asemenea, de lupta, mai demult cercetata, a aceluiasi Nicodim impotriva zelului
dovedit tocmai in partile Banatului de Severin de catre cleiicii Romei sub
angevina3
obladuirea papal a
devenea, cu alte cuvinte, opera de pionierat, de autentic misionarism in spiritul ortodoxei bizantino-balcanice, amintirea caracterului misionar al activitatii intemeietorului primelor doua manastiri romanesti cunoscute struind pina tirziu in traditia oral a si in aceea
scrisa a tinuturilor dunarene i carpatice in care acesta a ostenit acum
fase veacuri.

114
www.dacoromanica.ro

Dar oriqicine rosteste cuvIntul misionarism n legtur Cu sud-estul euro-

pean medieval, la ale crui nordice fruntarii activase Nicodim, n legtur

cu istoria ecleziastic i cultural a acestei vaste zone In general, cu aceea
a mediilor balcanice de civilizavie slav In special, este adus s evoce, fie qi in
treact numai, momentul de inceput, de imens prestigiu i venerabil traditie

pentru tot evul mediu rsritean, al actiunii de prozelitism religios, de pro-

pagand cultural in care Bizantul i lumea slav si-au dat mina, de misionarism medieval
ce insemna deopotriv introducerea intr-un tinut anume
a rinduielilor materiale 6 spirituale ale bisericii organizate, a feluritelor ierarhii ale acesteia, a edificiilor, a crtilor de cult purttoare

ale unor invtturi $i ale unei morale noi, generatoare deci de noi mentali-

tti , moment reprezentat cu aproape o jumtate de mileniu inainte de

intemeierea Voditei, in tinuturile centrale ale Peninsulei Balcanice, de activita-

tea acelor ctitori de cultura slav sud-est european care au fost Clement si
Naum de la Ohrida. Nefiind aici locul a strui yrea mult asupra multiplelor
sensuri i a istoricului atit de complex al preocuparilor culturale i confesionale

ale acestor urmasi, din Bulgaria si Macedonia anilor din jurul lui 900, ai

actiunii chirilo-metodiene incepute in cea de-a doua parte a veacului al IX-lea

In mediul slay din Moravia $i Panonia, ne vom multumi a aminti doar

faptele ce au un interes particular pentru ceca ce ne preocupa acum. Stim
in conditiile precare propagandei ortodoxe din Europa
astfel c, sositi
central $i de la Dunrea de Mijloc, agravate mai ales dup disparitia lui
impreun Cu alti cltiva ucenici ai invtatului arhiepiscop
Metodiu (885)
misionar6, intr-o Bulgarie abia convertitg la cre$tinism de numai dou decenii, In vremea de mare actiune evanghelizatoare $i misionar a bisericii

bizantine posticonoclaste cirmuite de faimosul Fotios

moment $i coincident ce sporesc, dealtfel, in semnificatii sensul misionar al actiunii lor

viitoare , Clement $i Naum vor gsi tot sprijinul cirmuitorilor bulgari

contemporani ce preluau tocmai acum, pentru centrul i rsritul Peninsulei

Balcanice, misiunea evanghelizatoare abandonat de Constantinopol7, cel de-al
doilea zbovind un timp mai indelungat la Preslav, cel dindi pornind curInd
intru predicare spre prtile de sud-vest ale vastei stpiniri a lui Boris, adic
tocmai spre acele regiuni macedonene ping nu demult avute de Bizant, cu un
puternic mediu greco-slav din care Chiril i Metodiu plecaser cu decenii
in urm In opera lor misionar la Cazan i moravi $i din care nu este deloc
exclus ca insusi Clement s fi fost originar. Atarkcnca7tog i cleric cu foarte
numero$i discipoli in prtile Kutmi&vicei8, mai apoi Inltat de Simion la
rangul de episcop al unei dioceze macedonene anume create9, Clement va
Intemeia la Ohrida, Ind Inaintea ajungerii sale la episcopat, o mnstire,
aceea a Sf. Pantelimonlo, menitg a deveni centrul spintual, cultural $i literar" cel mai insemnat al Macedoniei sfigitului de seco! IX qi a Inceputului
de seco! X, acolo unde i atunci cind, ni se spune, locuitorii asteptau s afle
cuvintul lui Dumnezeu" (in sensul de a avea, in limba slav a locului, acele
texte religioase pe care Clement, ca un autentic misionar, le va pune la indemina

lor)11. Intemeierea unui rica$ mnstiresc de catre succesorul unor misionari ce apartinused cinului clugresc
precum Metodiu, clndva egumen
de mngstire i cu o recunoscut vocatie monastic ce purta chiar amprenta
unui anume ascetism12
totodatg contemporanul unor suverani bulgari
steins legati de rinduielile monahale
ca Simion, fost cluggr la Constantinopol i dominat intreaga viat de formatia-i monastic13, sau ca Boris, cel
ce-si incheia existenta Intr-o obste monahal14
nu va surprinde pe nimeni,
dar faptuf cel mai important din punctul nostru de vedere este acela cg bise115
www.dacoromanica.ro

rica mnstirii ohridiene a celui pe care izvoarele IL indic drept BouXy&pcp

yXdrrrn

7cpc7yro

g7CLOXOTCK 15 era construit, putin timp inainte de 892-893,

dup un plan triconc pe care stim c-1 adoptaser trei secole mai devreme

poate si dup modele contemporane orientale legate de destinatii cultuale

amintite in texte18

Fig. 22

unele lcasuri paleobizantine ale Balcanilor17. Reluat,

dintr-un fond de arhitectur europeana ce cuprindea in secolele IXX inuturi din Extremul Occident pin la Athos, anume, credem, in cazul bisericii
primului centru mnstiresc si misionar din Macedonia, pentru simbolica
sa trinitar precis
atit de evocatoare intr-o trud dus sub semnul crucii
de curind abia triumftoare in lupta cu iconoclasta si sub acela al invtturilor dogmaticii crestine , ca si pentru funcvionalitatea sa legat de slujbele liturgice
cu atit mai adinci de semnificatie tocmai in teritoriile evanghelizate , slujbe in care absidele laterale, ce subliniau in fond unitatea
prtii centrale a edificiului, adposteau cintkile de stran (in timp ce alte
maperi, narthexul sau exonarthexul, cptau stiutele rosturi funerare), triconcul
cu usoare tendinte spre planul, si el simbolic si vechi in aceste
locuri, al tetraconcului
descoperit in vechiul centru ecleziastic de la Lichnidos, sub moscheea din punctul Imaret, nu departe de citadela Ohridei medievale, cercetat in mai multe etape de-a lungul ultimilor treizeci de ani18,
a constituit in chip limpede din clipa ridicrii sale, cindva la sfirsitul penultimului sau la inceputul ultimului deceniu al secolului al IX-lea, in mnstirea aici intemeiat de catre Clement pentru propagand confesional si
cultural slav, modelul prin excelent al bisericii monahale din Macedonia
epocii de stpinire a primului stat bulgar19 (exact asa cum, peste secole,

Fig. 12. OHRIDA. BiserIca mitnistlril de la Imaret Djaml. Plan.

prima biseric de la Vodita va fi exemplul urmat in ridicarea bisericilor

mnstiresti din Oltenia si Muntenia medieval); model preluat, citiva ani
aflat pe malul
Fig. 13 mai tirziu, in preajma lui 900, si tot pentru o mnstire
sudic al lacului Ohrida , de ckre tovarsul intru misionarism al episcopului de Drembica, cellalt discipol al lui Metodiu ajuns in mima Balcanilor,
Naum28. Fr a zbovi asupra nenumratelor discutii duse in legtur Cu

116
www.dacoromanica.ro

etayele evolutiei planului bisericii manastirii Sf. Pantelimon din Ohrida, vom

arata numai ca. acest edificiu pare a fi cel ce ascunde

rod a doua momente istorice diferite
acele doua boOmatca. aici zidite de Clement21,
despre care Viata" sfintului ne asigura ca, dei mai mici, intreceau in frumusete, prin forma lor rotunda si sferica" (nepolylivcp xoct swxXoteper.),
biserica-catedrala a orasului22.

tot(oAll

\Ith

evvol

.m od

1616-613-00 1ItItIthjj.WJISKOMISiiiittew

Fig. 13. OHRIDA. Biserlca mAnAstlrli Sf. Naum. Plan.

Sugerarea astfel a aspectului acestor lacasuri", de fapt unul singur a

crui forma era admirata de redactorul amintitei Vieti" grecesti a lui Clement
datorate, se pare, nu arhiepiscopului Teofilact ci unui autor mai
tirziu, poate celuilalt vestit pastor bizantin al arhiepiscopiei macedonine care
a fost in secolul al XIII-lea Demetrios Chomatianos23 ce se va fi inspirat
dintr-o mult mai veche Viata" slav a misionarului din Ohrida24
reprezenta pima la urma efectul inregistririi de catre autor a volumelor unui triconc de felul celui descoyerit in sapaturile arheologice de la Imaret, a unor
volume rotunde, mai placute, se vede, unui ochi pentru care ele contrastau
intrucitva cu liniile prea simple, prea sobre, mai obisnuite
din pricini
felurite25
in Macedonia evului mediu de inceput, a ceca ce se banuieste
ca. va fi fost biserica-catedral a Ohridei, de foarte probabil plan bazilical (poate chiar Sf. Sofia, atribuita de unii autori tocmai epocii lui Boris)26.
cea care
In aceasta biserica manastireasca de plan triconc a Sf. Pantelimon
avea s devina, prin faima intemeietorului ei, prototipul bisericii manastiresti
a acestor locuri i timpuri
ne spune aceeasi Viata" greceasc c isi

pregatise Clement, in pronoas, mormintu127, la fel cum in aceiasi ani din

jurul lui 900, in abia mentionatul su lacas de asemenea de plan triconc
descoyerit sub actuala biserica a Sf. Arhangheli, nu departe de Ohrida, isi
pregatea locul odihnei de veci, cu putin timp inainte de a se calugari, Naum28,

la fel cum, dui:4 un secol, la Lavra Athosului i va gasi mormintul, in biserica sa de plan asijderea triconc, Atanasie, si cum, peste veacuri, avea

117
www.dacoromanica.ro

aibg lespedea funeral-4' lingg zidurile ctitoriei sale

mai mult ca sigur tot
de plan triconc
de la Tismana, intemeietorul vietii monahale romnesti,
Nicodim29.

Noutatea pe care o reprezentau centrele de misionarism si de cultur in

limbg slavong care erau mgngstirile de la Ohrida pentru civilizatia secolelor
IXX in pgrtile centrale ale Balcanilor a fcut, implicit, ca si planul triconic
al lgcasurilor acestor mngstiri sg deving o mode contemporadi
dup ce, cu

Fig. 14. CASTORIA. RiserIca Panaghla Coubelitissa. Plan.

dteva secole tnainte, acelasi plan cunoscuse deja o carierg notabil in aceleasi

locuri , reintilnindu-1 ca atare, nu intimplgtor tot in prtile Ohridei, la

Gorica, la Zlesti, la Zglavenica30.

Dac triconcul in forma si structura sa cele mai simple, mostenite pe

diferite cgi din vreme paleobizanting, avea s cunoascg o evolutie sud-est
europeang pe care nu aici e locul a o urmgri31 , din Macedonia, unde in
preajma secolului al XI-lea ggsim, cu acest plan, biserica Panaghia CoubeliF. 14 tissa din Castoria32, ping in nord-estul balcanic si la gurile Dungrii romnesti
unde, cu plan trilobat, intilnim 'in secolele XXI 6 XII lgcasurile despre care
vom vorbi mai jos, de la Pliska si Niculite133 , este demn de retinut cg
la sfirsitul veacului la ale crui inceputuri isi incheiaserg activitatea misionarii

Naum si Clement, in aceea.si lume macedonean in care acestia par a fi

determinat adoptarea triconcului pentru bisericile mgngstiresti, se desgvirsea, in asezmintul de la Lavra Sfintului Munte, prin grija direct a unui
alt mare campion al ortodoxiei si al vietii monahale, amintitul Atanasie, prea
bine cunoscutul catolicon mgnstiresc ce primise de asemenea planul triconc34,

dar in varianta sa zis g dezvoltatg", rezultatg din stiuta contaminare a structurii trilobate cu aceea bizantin contemporan in cruce greacg inscrisg", ce

118

www.dacoromanica.ro

permitea, prin mijlocirea stilpilor sau a coloanelor din naos, un anume circuit
cu prilejul marilor ceremonii liturgice i funerar-comemorative din slujbele
mnstiresti (ceea ce, in treack fie spus, bnuim
pe temeiul unor observavii personale
ea* s-a petrecut cam in aceea$i vreme $i la deja vechea

biseric a mnstirii Sf. Pantelimon din Ohrida, in incperea cu patru co-

loane in spatiul central, adosat triconcului clementin tocmai pe locul unde se

afla mormintul tot mai mult venerat al vestitului misionar $i episcop)35. Incepind a$adar cu anii din jurul lui 1000, stim deja ca triconcul dezvoltat atho-

nit avea s joace un rol fundamental in arhitectura sud-estului european,

prestigiul centrului monastic de la Marea Egee umbrind intrucitva
fr
ins a-1 face s fie uitat
pe cel, mai timpuriu cu un secol, al nucleului
monahal din jurul lacului Ohrida si al bisericilor sale de plan triconc simplu.
Toate bisericile cenobiilor Athosului in secolele XXII, unele biserici
tire$ti ale aceleia$i epoci, din Bulgaria
cum ar fi primul lcas, de la sfir$itul secolului al XI-leai de la BaZkovo36
sau din Grecia
in Atica $i Peloponezul veacurilor
unele edificii din secolul al XIV-lea de
la Salonic
cum ar fi Sf. Ilie (Eski Serai)3a
si mai ales din Serbia aceluia$i veac, ultimul de inflorire a arhitecturii medievale de aici, aveau
adopte de-a lungul timpului triconcul ctitoriei atanasiene de la Lavra, in

aceeasi lume clerical $i in aceleasi secole in care constatm ins c, in aceeasi

zona macedo-sirbeasc, faima lui Clement nu sczuse deloc $i in care chipul
acestui intemeietor de viat clugreasci slavo-balcamci apare zugrvit
poate dup un prototip disprut din biserica manastirii Sf. Pantelimon de la
Ohrida
in frescele i icoanele unor ctitorii din tinutul in care cindva
el pstorise

$i, cum vom vedea de indat, nu numai acolo39. Cel de-al

XIV-lea veac
epoc prin excelent a infloririi monahismului balcanic
avea sa insemne de fapt continuarea $i, intr-un fel, intilnirea celar dou, traditii misionare $i clugresti din Macedonia secolelor IX si X
cea clementini si cea athonit
intr-un chip care subliniai cum nu se poate mai

gritor eh de mult a contat in civilizatia sud-estului european din evul mediu timpuriu factorul de traditie cultural-artistic reprezentat de oNtile de
via0 Monahan, cit de firesc mo$tenirea balcano-bizantin din epoca de inceput a mileniului nostru a fost preluat sub aspect cultural, intr-o etap mai
nou 5i mai complex, de catre Serbia $i mai apoi de catre Odle romane.
Uti loc cu totul preeminent in istoricul chestiunii ce ne intereseaz
1-a ocupat in prima parte $i spre mijlocul secolului al XIV-lea, in pirtile
de miaznoapte ale Macedoniei
intr-o continuitate geografia remarcabil
fat de locurile unde isi desfi$uraser cindva activitatea misionar Clement
si Naum
acel crturar, om politic al bisericii i ctitor de mnstiri, legat
indirect $i de inceputurile culturii romanesti, care a fost Isaia de la Hilandar. Reprezentant al marii feudalitki sirbesti
prin obirsia-i wT6 Enemy
R4arIMICTHR01( pOP,HTM143
Amoy H
(ne-o spune chiar Viata" lui Isaia, ea inssi
scris la Hilandar)40
ie$it dintr-un neam aflat catre 1300 in jurul tronului lui Milutin $i, se pare, cu nu putine apropien i de cultura grecease a Bizantului contemporan41, reprezentant, totodat, al monahismului atit de infloritor

in Serbia $i la Athosul celui de-al XIV-lea veac

ca ucenic la asezimintul
Sf. Ioachim Sarandaporski din prtile Krivei Palanka, iar mai apoi ca membru al obstei faimosului centru nemanid de la Sfetagora, pepiniera de inalti
ierarhi 51 monahi sirbi care era Hilandarul
in sfirsit, reprezentant marcant al expansiunii politice a lui Stefan Dusan in inssi republica monahal"
din Peninsula Calcidic
staret, pentru un timp, incepind din 1349, la

mnstirea athonit a Sf. Pantelimon, veche ctitorie ruseasc, reficut de

119

www.dacoromanica.ro

cel ce se intitula tar al Strbilor si Grecilor' , Isaia nu va pregeta, de-a

lungul unei cariere cum nu se poate mai caracteristice pentru conditia sa social 5i intelectual, pentru locurile si timpurile in care a tr.'it, sa rispindeasca
si si apere regulile vietii cIlugaresti, sa puna la indemina fratilor intru chi-.

novie, pe limba lor, scrieri ale unor mari figuri ale spiritualitatii ortodoxe,
sa negocieze pacea intre doui mari biserici ale aceleiasi ortodoxii, aflate in
dihonie. Ceea ce s-a shut mai putin, pina nu prea demult42, este insa faptul
ca Isaia
cel ce va manifesta, ca altadata Clement din Ohrida, un anume
interes pentru preschimbarea din greceste in slavoneste a unor texte bisericesti pen tru nevoile celor din juru-i , traducatorul in limba sirba, dupi
septembrie 1371, in asezamintul de la Hilandar, a operei unuia dintre parintii misticii medievale care a fost Pseudo Dionisie Areopagitu143, conducatorul

misiunii sirbesti trimise de cneazul Lazar la Constantinopol in 1375 pentru

impacarea bisericii Serbiei cu Patriarhia ecumenica
misiune din care nu
lipsea Nicodim de la Vodita, a carui formatie intelectual a se resimtise, intr-un
chip de noi presupus, prin apropierea de fostul stare; de la vechiul Rossicon" , a fost si cel ce a contribuit la impamintenirea pe sol strbesc a tipului
de biserica manastireasc devenit cindva traditional, canonic" am spune, in
lumea Macedoniei si a Athosului cu citeva secole inainte, in vremea lui Clement, a lui Naum si a lui Atanasie de la Lavra, anume a tipului triconc; a
unui tip pe care insa
lucru cu osebire graitor
nu-1 intilnim inainte
de sau in preajma venirii aici a lui Isaia, la nici una dintre bisericile manastiresti ale primei jumtti si ale mijlocului secolului al XIV-lea din Macedonia sirbeasc (Lesnovo, Matejce, Zaum, Markovo), ce primisera, dupa moda
constantinopolitana si tesalonician a timpului, edificii concepute in buna
traditie bizantina a planului in cruce greaca inscrisi"45. Plecat de la Sfetagora In vremurile de tensiune sirbo-bizantina. ce au urmat inceputului cunoscutului conflict al pariarhiei sirbe cu aceea de Constantinopol, stim ca
Isaia va porni cu fratti" si spre tinutul de apus" ( Ha &mamma sininto )46,
aflindu-se inainte de 1371 in teritoriile despotului din Seres47 si contribuind
la inltarea a doui biserici minastiresti, in Skopska Crna Gora
lacasul
Fig. 25 minastirii Sf. Arhangheli din KuCevigte48
si in partile Kossovo-Metohiei
biserica mnastirii Rdjavac (sau Ubojac?)49 , si una si cealalta apartinind,

dupa datrile ce le sint atribuite indeobste, deceniilor de mijloc sau dintr-a

doua jumtate ale secolului al XIV-lea, si triconcului complex, cu stilpi in
spatiul centra150, amindoua facind o fireasc legItuti stilistic, tipologici, cronologic 5i, intrucitva, geografica, intre monumentele 5colii sirbo-bizantine

din prima parte a veacului 5i cele ale vaii Moravei, imediat ulterioare. Evident, nu va mira pe nimeni faptul ca. un monah de insemnatatea si prestigiul
lui Isaia, tgit de tinar in cinul calugresc
cel in care 5i parintii si au
intrat spre sfirsitul vietii , cunoscator la Sf. Munte al unor vestite
biserici croite dupa planul triconc dezvoltat, cum era lacasul nemanid
integral refacut in 1303 de ctre Milutin
al insusi Hilandarului51 sau cum
sum, gratie marturiei unui vechi calator, ca se Infatisa chiar edificiul principal
reconstruit pe la 1349 de c.tre Stefan Dusan si astazi pierdut
al
ministirii, de Isaia cirmuita, a Sf. Pantelimon52, prin drumurile sale in
ttnuturile sirbesti ale despotului Ugliesa sau in cele ale cneazului Lazar pe
care Isaia 1-a slujit intr-o imprejurare crucial pentru istoria cultural si poli-

tica a trii sale, a putut nu numai rispindi norme de viata athonita, ci

si

determina in troducerea tipului triconc de la Athos, prin Macedonia sirbeasca,

spre Serbia propriu-zis, asa cum il vom intilni

nu strain cu totul de
prestigiul lui Isaia de la Hilandar
intr-un intreg ir de monumente mo120
www.dacoromanica.ro

raviene incepind cu biserica manastirii Ravanica (1375-1377)53, ctitoria monahar cea mai insemnata si necropola ultimului mare conductor al Serbiei
medievale, inaltata tocmai k epoca impacarii bisericesti negociate pe malurile Bosforului de catre acelasi Isaia.
Exista desigur temeiuri pentru a putea banui ca indeosebi In mediul calugaresc din Macedonia si din sfera de autoritate a arhiepiscopului de Ohrida
(sau chiar a patriarhiei din Pee), acolo unde, dealtfel, amintirea primilor mi-

Ftg. 15. KUCEVISTE. Biserica Sf. Arhanghell. Plan.

sionari de limb-a slavon nu se stinsese k cel de-al XIV-lea secol, acolo unde

incl k vremea lui Milutin si mai tirziu, spre mijlocul veacului, portretele
lui Clement erau zugrvite spre aducere aminte la Studenica (1314), la Stara
Nagoricino (1317-1318), la- Matejce (1355)54, unde conducatorii bisericesti
se considerau drept misionan, succesori ai operei clementine55, acolo unde,
de asemenea, stim sigur ca in vremurile tulburi de dupa moartea lui Stefan
Dusan si inainte de nasterea scolii" de pe valea Moravei
deci intre 1355

si anii din jurul lui 1375 , impotriva tendintelor bizantinizante si novatoare ale curtii sirbesti k materie de arta (si kdeosebi, de pictura, mural),

se pastrau cu rigoare si k chip conservator unele norme estetice, unele forme

si structuri artistice ale epocilor anterioare56, acolo, asadar, adoptarea planu-

lui triconc k arhitectura ecleziastica a unor manastiri, cu antecedente de

seama in lumea caluggreasca mai veche a aceleiasi Macedonii, fie la Ohrida

chiar, fie la Adios, se kscria
credem Cu tarie
in aceeasi opera de
pioas, pastrare a unor traditionale, necesare si reprezentative forme de arta
monahala. Ca' acestui univers cultural i se subsumeaza fenomenul la care am
fcut aluzie este dovedit si de capitolul
ceva mai nuantat decit se presupune
,

al relatiilor lui Isaia de la Hilandar cu Nicodim cel venit din

Craina Serbiei si din Vidinul bulgar, cel caruia i se datoreaza, cum $11111,
indeobste

121
www.dacoromanica.ro

inceputurile raspindirii nord-dunarene a planului triconc reprezentat in Oltenia si Muntenia apuseana, in primele doui decenii dupa 1370, prin nu mai

puin de patru, pini azi pastrate, biserici mnstiresti, dintre care in chip
sigur Vodita si Tismana sint acele Aga KIAHK4 H (14CTIld 410H4rTHOd
ridicate
o subliniaza in mod expres Viata" faimosuH4 OVIVOHAdUICKOH SIMAH
ClaiiTOM6 H HOMOWTTIO 110(10,40RH4TO WT1146
lui monah de la Hilandar

ilaunro Heat57, una dintre aceste manastiri, cea din muntii Gorjului, fiind zidita, pare-se, cu sprijinul acordat lui Nicodim de catre cneazul Lazar al Serbiei58, acelasi care, nu intimplitor, avea sa ajute si manastirea de la Athos
a Sf. Pantelimon de care isi legase numele tocmai Isaia de la Hilandar59.
Daca se evoca de obicei participarea lui Nicodim la acea, atit de athoniti",

solie din 1375 a patriarhiei din Pee pe linga Marea Biserica, alaturi de un
fost protos al Sfintului Munte, de ucenicii lui Isaia si de acesta insusi, lucrul
se face in chip indreptatit pentru a se atrage atentia asupra integrarii personalitatii sale intr-o spiritualitate monastici mai vasta, balcanica, si nadajduim
ca din acest punct de vedere interpretarile aduse de noi insine cu alt prilej
In legatura Cu ecourile invataturii pseudo-dionisiene, prin intermediul lui
Isaia, in formatia lui Nicodim au putut completa in mod hotaritor profilul
in acelasi ump tare in eir%i" (mina sk
de calugar drept credincios"
al staretului de
ICHFIrdr6) 60, cum 11 caracterizeaz" un izvor abia amintit
la Vodita. Desigur ca interesul lui Nicodim
vadit in cea de-a patra intrebare din prima sa scrisoare catre vestitul carturar isihast care era patriarhul
Eftimie al Tirnovei, cel ce-i raspundea dupa 1375-1376 si inainte de 1393
pentru afirmatia lui Pseudo Dionisie Areopagitul in legatura cu revelarea
tainei intruparii unei anumite trepte ingeresti61 (ca si cu rolul, infatisarea,
istoria si pozitia ingerilor fati de oameni, chestiuni aprins dezbatute in rindurile tuturor isihastilor palamhi ai timpului)62, descindea direct din cunoasterea Invataturii acestui autor oriental care in vreme romano-bizantin, sub
in fluente neoplatoniciene tirzii, imagina, aidoma altor autori crestini
intr-una din lucrarile sale cele mai cunoscute, tratatul mistico-teologic
Despre ierarhia cereasca"
fantastica succesiune de ordine celeste, rinduite
in abstracte si rigide ierarhii intre lume 4i divinitate63, subtilitavile textului lui
Pseudo Dionisie referitoare la chestiuni de stricti angelologie fiind desigur,
in bung parte, asimilate de calugarii balcanici cu oarecare instructie, calugari
care, ca si Nicodim prin intrebarile sale, vor fi dovedit o anume familiarizare

cu opera misticului ce influentase gindirea teologica a evului de mijloc si

pentru care, nu mai putin, stim ca insisi primii misionan i ai bisericii rasaritene In lumea slava a secolului al IX-lea avusesera o particulara pretuire64.
In fata intrebarii pe care cai conducatorul principalelor asezaminte monahale
oltene va fi avut acces la opera lui Pseudo Dionisie stau, evident, mai multe
raspunsuri; atit mediul slavo-bizantin de la Hilandar
unde e foarte verosimil ca Nicodim sa fi ucenicit in trecerea-i pe la acea manastire sloveneasca" de la Athos despre care vorbesc unele izvoare tirzii65 , cit si Constantinopolul unde adeptii lui Palamas citeau scrierile vechiului mistic din
Rasarit, puteau fi, desigur, locurile intllnirii lui Nicodim cu opera pseudodionisiani, desi marturisim ca mult mai fireasca ni se pare ipoteza ca adincirca de catre staretul Voditei a textelor lui Pseudo Dionisie s-a facut In
vremea contactului mai prelungit cu Isaia, in 1375, chiva ani numai de la
incheierea talmacirii slavone la care ostenise fostul egumen athonit si viitorul
conducator al soliei bisericii sirbesti. Este adevarat, nu mai putin, ca privind
ceva mai larg lucrurile, pentru formatia lui Nicodim, pentru contactul sau
cu o anume arhitectura si arta manastireasca de veche obirsie, pentru legatu-.
122
www.dacoromanica.ro

rile sale cu traditia monaharg sud-est europeang coboritoare

de ce nu
ping la Clement din Ohrida, pentru cunoasterea scrierilor ce au inriurit in
mod hotaritor aceastg traditie, faptul
banuit de unii cercetatori ai vechii
culturi romanesti 66 carora ne raliem, spre deosebire de alte opinii mai
recenteo
cg Nicodim a putut trece, in peregrinarea sa la Sf. Munte,
tocmai pe la manastirea sirbeasca a Hilandarului (de unde, dealtfel, a putut
aduce
s-a opinat nu fara temei68
i prototipul acelui atit de singular, in
cultura romaneasca a epocii, tetraevangheliar scris prin 1404-1405, probabil
la Vodita, in slava bisericeasca de redactie sirbeasca) poate fi, din punctul
nostru de vedere, esential. Caci asa cum se aminteste mai rar i ceca ce de
fapt intereseaza in primul rind un aspect central al preocupgrilor noastre aici
cel al leggturilor cultural-artistice dintre lumea sirbo-athonita a veacului
al XIV-lea si aceea macedoneana a secolelor IXX, al raportului, peste
timp, intre unii reprezentanti ai bisericii sirbesti ai anilor 1300 (printre care
Isaia) cu momentul marcat de Clement din Ohrida
rolul Hilandarului
ne pare a fi fost notabil. Amanuntul revelator ca un fost egumen al aceluiasi
Hilandar, arhiepiscopul Danilo al II-lea al Serbiei, a fost Inriurit, in prima
jumatate a secolului al XIV-lea, in redactarea unei parti din cea mai imporVietile regilor
tanta culegere strbeasca de biografii din evul mediu
arhiepiscopilor strbia
de textul Laudei Sfintului Chiril" datorat tocmai
lui Clement din Ohrida69 i c acelasi Danilo
un vainic aparator al ideii
plin de interes fata de inainde traditie i continuitate a bisericii sirbesti
tasul su peste veacuri, Clement, ii hotara zugravirea chipului, pe la 1330,
In frescele bisericii cu hramul
Bogorodica
identic cu al Hilandarului
Hodighitria din chiar centrul de la Peem (biserica In care inaltul ierarh sirb
avea sa-si aiba
ne poate sugera
si inca extrem de semnificativ, credem mormintul)71'
la rindul su, nu mult timp dupg cirmuirea la Hilandar
a lui Danilo i, intr-un fel, pe urmele acestuia, Isaia putea gasi in asezamintul athonit o vie pastrare a traditiei clementine; o traditie din care, banuim,

cave acelasi mijloc de veac XIV, poate la Pe 6 dar mai probabil inca

la Hilandar
tinind seama de ceca ce se s tie despre originea sa
greco-slavan, de chemarea-i intr-o solie condusa tocmai de un fost membru
putea sa se adape, nu stim nici cum, nici cit. Nicodim,
al lavrei nemanide

cel ce peste ani va poposi In partile de apus ale stapinirii basarabesti, intemeind aseilminte monahale i croind
biserici
ca altadat Isaia in Serbia
de plan triconc. $i de ce n-am adguga
fgra a ne teme de prea putinul
trebuie
datelor fragmentare ce se cer adunate coerent intr-un intreg
recunoastem ca in acest fel, dincolo de marginile ipotezei, legatura spirituala
intre cele trei momentea
Clement din Ohrida, Isaia de la 1-Elandar, Nicodim de la Vodita i Tismana , cele carora le dedicam aceste rinduri privitoare la un aspect al raspindirii planului triconc in Balcani, si-ar putea gsi,
pentru Intlia oar, prin numitorul comun care este unul din cele mai vestite
asezminte de cultur si de arta de la Athos, o limpede justificare.
am fcut-o altdat 73 - asupra semnificatiei artistice
Nu vom zabovi
si culturale a zidirii la inceputul celui de-al optulea deceniu al secolului al
XIV-lea, in rartile Banatului de Severin, a monumentului de plan triconc Fig. 16
care este Vodita I, asupra rolului direct jucat de Nicodim si de calugarii
In insasi opera de constructie a foarte modestului Meg de aici, asupra sensului acestet participri
atit de caracteristice regulilor unor mai mici sau
mai mari grupuri calugaresti ce comuniau in acelasi veac intr-o aceeasi spiritualitate isihastO
urmind a spune doar citeva cuvinte despre unele, pre-

123
www.dacoromanica.ro

Fig. 16. vorirrA. Prima blserld a mAnilstiril. Plan.

supuse, premise autohtone i mai indepartate ale acestui plan triconc in pgrtile
Dungrii romaneti. Stim astfel cg, pornindu-se de la ideea justa a dezvoltgrii
la un nivel superior, faya' de restul pgminturilor locuite de romni, a Dobrogei
secolelor XXIV, s-a ajuns i pentru domeniul artei la incheierea cg monumentele de influentg bizanting din veacurile XIXII de aici
in cazul ce
ne intereseazg acum, modesta, rudimentara bisericg mangstireascg din cea de-a
Fig. 17 doua parte a secolului al XII-lea de la Niculitelm
au constituit prima

Fig. 17. NICULITEL. Fundatille blsericil treflate" (desen)

124
www.dacoromanica.ro

etap a dezvoltrii unor tipuri arhitectonice medievale pe teritoriul actual al

Romaniei75; nu mai putin mns, nimic neputind schimba pin acum interpre-

tarea traditional potrivit 6reia apatitia triconcului in Oltenia, o datLU

prima biserici de la Vodita, mai apoi cu aceea de la Cozia
atit de
asernntoare unor biserici de curte feudal sirbesti (bastinske trkve" sau
no:momo 76, precum cele de pe valea Moravei, de la Veluee" i Lazarica-Krugevac", de la Neupara", Rudenica 80, Kalenie81, sau mai departe, in prtile

Skadarului, la Starcevo-Gorica82), asemntoare de asemenea unor mai modeste

biserici de mdstiri vest-bulgare (Sf. Nicolae din Orehovo83, Sf. Arhangheli ling

/
/
/

...

III
I

...
%

I
II
I'
II

I
1
%

Fig. 18. PLISKA. Blserica nr. 28. Plan.

Trin84, Sf. Ioan Bogoslov ling Poganovo85)

ar reprezenta o inriurire direct a
arhitecturii din Serbia, sintem adusi a socoti in continuare c Vodia I, legat

exclusiv de contextul cultural propriu prtilor apusene ale Dudrii de Jos

intr-a doua jumtate a secolului al XIV-lea, nu sti in nici o relatie plauzibil
cu o construcyie de acelasi plan, in varianta sa treflat, aprut in Dobrogea

cu mai bine de dou veacuri inainte. Dimpotriv, la Niculitel ne aflm,

de fapt, in fata unui ecou direct al unui plan din arhitectura balcano-bizantini a secolelor XXII, intilnit in provinciile din aceste prti ale Imperiului
cum o dovedeste 5i biserica nr. 28, din secolele XXI, din cetatea

Fig. 18
exterioar" de la Pliska86
i caracteristic mai indeprtatei Macedonii
cum o arati monumentele amintite din p'rtile Ohridei i Castoriei , dar
si

a unui ecou singular care nu vedem in ce mod ar fi putut influenta

zona nord-dunreani, aceea oltean, unde de indat ce vor incepe construciile religioase de zid, pe la sfirsitul secolului al XIII-lea, se va recurge la
alte planuri arhitectonice (biserica-sal, in spe) ce corespundeau nevoilor
locale ale celor ce le ridicau, ca unei anume mode" contemporane despre
care am scris cite ceva87. Iat de ce, o dat mai mult, credem c aparitia

125
www.dacoromanica.ro

triconcului In secolul al XIV-lea in Banatul de Severin nu sta in nici un

fel de legatura directa cu modesta biserica treflata din secolul al XII-lea din
nordul Dobrogei
aa cum se sugerase cindva88 , aceste doua fapte de
arta tinind fiecare de un alt stadiu de dezvoltare 0 rasiiindire a planurilor
triconc 0 treflat: cel de-al doilea ilustreaza extinderea planului trilobat, intil-

nit in Balcanii secolelor IXXII, 'Ana in Paristrionul bizantin de rasarit,

iar cel dintii, o prezenta
sub indurirea monahismului athonit 0 a lumii

calugareti central- 0 vest-balcanice

a unor realitati artistice deosebite din
partile apusene ale Dunarii de Jos 0 ale sud-estului european, a unui tip de
monument frecvent in Serbia 0 pe valea Moravei in secolul al XIV-lea, tip
care deriva, evident, din acela precedent, al secolelor IXXII, aa cum putea
fi intilnit de la Ohrida 0 Athos, prin fosta capital a a hanilor 0 tarilor bulgari din Pliska, pina la gurile Dunarii. Oricum, cercetind chipul in care
Oltenia celui de-al treilea sfert al secolului al XIV-lea a ajuns sa cunoasca,

prin prima biserica a manastirii de la Vodita, tipul de laca ce va face

cariera cunoscuta in vechea arhitectura romaneasca, ne apare limpede faptul

ca, tiutori ai unui plan consacrat de biserica manastireasca de la marile
lavre, cu numeroi calugari, din Serbia 0 de la Athos
anume planul tricenc
dezvoltat , putinii calugari ai lui Nicodim89, aidoma celor din aezamintele
contemporane de mai mica insemnatate ale Bulgariei apusene, au adoptat un
plan mai putin pretentios, triconcul simplu, conceput adesea, in Serbia aceluiai secol al XIV-lea, de aceiai meteri ce inaltasera, in aceleai tinuturi,
0 biserici de plan triconc dezvoltat98; tip triconc simplu care, trebuie adaugat,

convenind unor mai mici comunitati ce vor fi fost mai putin stinjenite de
lipsa coloanelor sau a stilpilor din naosul biserici principale a manastirii, in
timpul frecventelor ceremonii monahale, a pelerinajelor la moate, sau de

absenta unei clare fractionari a spatiilor necesare diferitelor categorii 0 trepte

de calugari, in functie de prescriptiile din tipicoane91, fusese consacrat cindva

In chip evident pentru manastirile mai putin vaste intemeiate de primii

misionan i in mediul slavo-bizantin al Macedoniei, misionan i al caror prestigiu

era inca mare in veacul al XIV-lea atit in taratul sirbesc, cit 0 la Athos
unde viata 0 faptele lor erau indreptar, unde fusesera 0 erau inca copiate
cu grija manuscrise ale operei chirilo-metodiene 0 clementine92.

Aruncind astfel o privire asupra principalelor etape geografice ale evolutiei triconcului balcanic, marcate de principalele momente de misionarism
monahal sud-est european in evul mediu timpuriu, vom observa inca o data
ca ajungerea sa in secolul al XIV-lea in tinuturile romneti
din mai
indepartate surse athonite filtrate prin Serbia aceluiai veac93, cea care pre-

lungea in timp, cum am vazut (i nu numai in arta), deopotriva traditiile

lui Clement din Ohrida 0 citigurile culturale ale Sf. Munte
constituia un capitol nu numai in propagarea spre miazanoapte a unui tip
arhitectonic consacrat in lumea calugareasca a Balcanilor, dar 0 in cristalizarea structurilor monahale din sud-estul european, la limita nordica a acesepocii

tuia, in chiar secolul in care intrarea tinuturilor romaneti intr-o anume ordine
statala conferea aceluiai sud-est european o anume, efemera, unitate institutionala pe glanul vietii feudale laice 0 ecleziastice.
Prin legaturile directe ale lui Nicodim de la Vodita 0 Tismana
ras-

pinditorul triconcului la Dunarea de Jos in varianta sa simpla , cu Isaia

de la Hilandar
cel ce tim azi ca a contribuit nu putin la impamintenirea
aceluiai plan, in varianta sa dezvoltata, in Serbia secolului al XIV-lea
prin cu tarie presupusa 0 dealtfel fireasca legatura a aceluiai Isaia cu atmosfera in care, la Athos 0 Pee, se perpetua fnainte de 0 mai ales dup 1300

126
www.dacoromanica.ro

amintirea operei cultural-misionare a lui Clement din Ohrida

cel a crui
faimi fcuse altdat ca planul triconc al bisericii principalei sale mnstiri
s' cunoasc o anume difuziune in Macedonia anilor 900 , un sir de fapte
de arti i cultur medieval sud-est european, pin acum disparate, se configureaz intr-un chip plin de interes, credem, pentru istoric. lar pentru acel
istoric care se apleaci cu struint asupra artei vechi romanesti, constiinta
evolutia unui plan arhitectonic de oarecare prestigiu, semnificatie i rspindire la Carpati i Dunre nu constituie, la inceputurile sale pe pmint romain timp i spatiu
al unei dezvoltri incepute
nesc, altceva decit sfirsitul
cu un si mai mare prestigiu, cu aceeasi semnificatie, chiar dac cu o mai
cu mai multe secole inainte intre Marea Egee
putin larg rspindire

Marea Adriatic, nu face decit s incadreze, o dat mai mult, originile

noastre cultural-artistice intr-o mai vasti evolutie, sud-est european.
tocmai sub semnul acestui sud-est european, atit Vodita i Tismana

primele

centre monahale de la Dunrea de Jos, cu biserici de plan triconc, de unde

stim c Nicodim i urmasii si imediati au condus o autentic actiune misionar in spirit isihast, antieretic i antischismatic94
cit i Cotmeana
Cozia
primele mnstiri domnesti din aceleasi prti, cu biserici mai bogat
impodobite decit primele, croite dup acelasi plan, chiar dac suferind mai
vizibil influentele modei" artistice locale sau ale celor contemporane din
arii imediat invecinate
erau in fapt, cum am subliniat-o cu alt prilej95,
asezminte alctuite
desigur gratie unui model fcut cunoscut aici de ctre
Nicodim
pe privilegiul fundamental al mnstirilor de la Athos, cel al
autodespotiei"; privilegiu care
trebuie adugat de indat, pentru a nu se
mai perpetua 6 mai veche i curent confuzie
era necunoscut de mnstirile cvasi-contemporane ale Moldovei, acolo unde, din pricini asupra crora
nu e locul a insista, statutul Neamtului si al Bistritei se asemna celui,
sensibil diferit de cel de la Sfintul Munte, al mnstirilor din Serbia, fiind
foarte posibil dealtfel ca insusi triconcul de la Siret
in cazul datrii sale
intre 1370 si 137596
s-si gsease leeturi cu aria sirbeasc in care varianta extrem de simpl a planului (de felul Voditei I) nu lipsea exact in acei
ani ai veacului al XIV-lea, si unde biserica moldoveneasc pare a fi intretinut, in sfera patriarhiei din Pee
in chiar epoca nerecunoasterii amindurora de ctre patriarhatul constantinopolitan
relatii Cu mult mai importante dedt se crede indeobste, in vremea premergtoare domniei lui Alexandru

cel Bunn. Oricum, triconcul de dinainte de 1400, dintr-o Moldov al crei

cler pare a fi privit mai curind spre Serbia decit spre Athos, ca 5i triconcul
putin anterior sau chiar contemporan
dintr-o Oltenie a crei clugrime, apropiat de Craina sirbeasc, nu era mai putin marcaf de rinduielile
athonite, constituiau etapa finar a unui proces de intilnire i contopire a celor
dou mari traditii balcanice ale triconcului de la inceputul mileniului nostru; era

un proces ce se petrecuse nu cu mult timp inainte, la mijlocul secolului al

XIV-lea, in tinuturile centrale ale Peninsulei, in prtile de sud ale stpinirii
lui Milutin si a lui Stefan Dusan, ca si in Macedonia cucerit de ctre acestia,
acolo unde, deopotriv, transformarea triconcului in monumentul bisericesc
tipic de la Sf.
celuilalt triconc

Munte de-a lungul secolelor XIXIV, dar

si prestigiul

impus cindva, in pragul secolului al X-lea, tocmai aici,

prin misionarismul unui Clement si al unui Naum
fceau ca lcasul cu
abside laterale la miazzi si la miaznoapte in naos, cu sau fr stilpi sau
coloane in spatiul central al aceluiasi naos, s devin, de obicei, monumentul
reprezentativ al unei mnstiri, cldit de indat ce o obste clugreasc se
aseza, cu hrisoave de la tari, krali, cneji si voievozi, k pminntri unde ade127
www.dacoromanica.ro

vrata ortodoxie" trebuia rspindit cu fapta 5i Cu slova. lar in opera lor

misionar cu rezonant cultural vast, de rspinditori ai unor norme ae
viat monahal pin la ei prea putin sau deloc stiute, in Macedonia sfirsitului
de secol IX si a inceputului de veac al X-lea, in Serbia si Oltenia celei de-a
doua prvi a secolului al XIV-lea
deci exact in vinuturile si exact in veacurile pentru care am putut stabili i pentru o alt ramur de arta decit aceea
a arhitecturii, o impresionant continuitate balcano-dunrean de-a lungul
epocii medievale timpurii98
intemeietorul mnstirii Sf. Pantelimon cfin

Ohrida, staretul de la cealalt mnstire a Sf. Pantelimon

cea de la
i, in sfirsit, egumenul mdistirii Sf. Antonie din pustkttile de la
Athos
Vodita, marcheaz tot atitea momente
legate intre ele prin fire mai putin

;flute sau de tot ascunse

in evoluvia unei forme de arhitectur medieval,
poate cea mai caracteristic i sigur cea mai indelung vietuitoare in prtile
de sud-est ale Europei, nu mai puvin in evoluvia unui raport de istorie cultural pe care ndjduim a-1 putea retine de acum definitiv pentru inceputurile
evului mediu in Peninsula Balcanic: acela intre misionarismul monastic de
propagand ortodox in grai slavon 5i planul arhitectonic al triconcului.

Note
1 R. THEODORESCU, Artdgi societate
in Tara Romdneascd a veaculut al XIV-lea,

existau IncA grupuri de slayi pAgini cAtre

900 (ibidem, p. 244-245).
8 Asezatc de istorld In sud-vestul Macedoniei (ibidem, p. 315, nota 1), dupii unit
centrul Hind la Devol (P. GAUT IER,
Clement d'Ohrid, vOgue de Draguista, In

In SCIA, 1, 1972, p. 3-35.

2 E. LAZARESCU, Nicodim

de la
Tismana ;I rolul sdu in cultura oeche
neascd. I (ptnit In 1385), In Romanoslavica,

XI, 1965, p. 237-285.

RE B XXII. 1964. p. 213).

T. SIMEDREA, Vtafa mdzilistireased

In Tara Romdneascd Inatnte de anul 1370,
3

Terito9 1,1
rifle episcoplei de Drembica sau Velica par
a fi fost In apropiere de Ohrida (F. DVORNIK, op. cit.. p. 316. nota 1); intr-un codex
din veacul al,X111-lea. Clement apare ca

In BOR, 7-8, 1962, p. 673-687.

4 R. THEODORESCU, Quelques remarques sur le Me des Wiles et des monastlres

dans la civilisation valaque du XIV e sticie,
In Actes du He Congas international des
itudes du sud-est europen. Athlnes, 7-13

'ers,"..bv.orol 1.4t.t.% (P. GAUTIER,

op. cit., p. 199-200).

10 F. DVORNIK. op. cit., p. 315.
11 P. GAUTIER, op. cit., p. 201-204.
12 F. DVORNIK. op. cll., p. 178-179.

mat, 1970, H, Atena, 1972, p. 488-490.

5 E. LAZARESCU, op. cit., p. 264

267, p. 277, nota 2.

6 F. DVORNIK, Les Slaves, Byzance

13
14
15

Ibidgm, p. 303.

de necesare erau inel actiunile de evanghe-

Ibidem, p. 302-303.
Teofilakt OHRIDSKI, Jitie na 1{11merit Ohridski, ed. Al. Miley, Sofia, 1955,
p. 74 (XX, 62).
16 5tim astfel cfi In complexul mAngstiresc al SI. Simion Stilitul cc! TinAr de

arati unele contraofensiva ale pAginisinului, ca acee,a din epoca scurtei armuiri a
'lulu! lui Boris, Vladimir (888/889-892/
893) (ibidem, p. 302-303); trebuie amintit,
dealtfel, cA in unele zone ale sud-estului
mal
In Peloponez, de pildfi
european

secolului al VI-lea, un sanctuar ce adapostea trupul Sf. Marta, sanctuar ce cApAtase1n ImprejurAri deoseblte narate de hagloun plan triconc (G. BABIC, Les
graf
chapelles annexes des glises byzantines,
Paris, 1969, p. 22, fig. 8).

et Rome au IX e Weis, Paris, 1926, p. 297,

p. 313; I. SNEGAROV, Les sources sur la

vie et l'activiti de Clment d'Ochrida, In

Byzantinobulgartca, I, 1962, p. 89.

7 F. DVORNIK, op. cit., p. 282. Cit

Antiohia se afla, spre sfirsitul extrem al

lizare In Bulgaria secolului al IX-lea o

128
www.dacoromanica.ro

17 Di. STRI6EVId, Eglises ittconques

midlivales en Serbia et en Macidolne et la
tradition de Parchitecture palobyzantine.
in Actes Ochride, I, p. 227-228. Despre o
legaturil directa intre monumentele de plan
triconc din secolele VVII (Doljani, Ca4ri6in Grad, Ohrida etc.) ;1 cele din secolele

IXX din partile Ohridei, pare a nu se

putea vorbi (ibidem, p. 238-239), dupa

cum pare a nu se putea stabili nici o legturli, pentru Dobrogea, intre baptisteriul
triconc justinianeu al bazilicii de marmurli" de la Tropaeum Traiani (Gr. IO-

NESCU, Istoria arhitecturit In Romania, I,

Bucureti, 1963, p. 46, fig. 19) qi biserica
treflatft din secolul al XII-lea de la Niculltel (R. THEODORESCU, Echos byzantins
et lments balkantques dans Part du Bas

Danube du Xe au XIV' sack, in Actes du

XXII' Congas International d'Histoire de

In Akten des X1. Internationalen Byzantinisten- Konyress. Manchen, 1958, Milnchen,

1960. p 243-247.
21 l'entrii faptul ca uncle adaosuri la un
monument ecleziastic
precum cel al lul
Clement (vezi nota 19)
puteau crea impresia existentei a cloud biserici separate,
amintiin o analogie de situatii din veacul

al IX-lea din Wilma occidental6 carolinglan6 uncle, la Fulda. aililugarea until transept

Ja veslul bisericii flicea un iivor sh vorbeasca despre construirea inlet biserici la

apus- (R. KRAUTHEIMER. The Caro-

lingian Revival of Early Christian Architecture, in W. E. Kleinbauer, Modern Perspectives in Western Art History. An Anthology
of 20-1h
Century Writings on the Visual
Arls, New York, 1971, p. 355).
22 XXIII, 67:
xal Gym; ipetv kv Axatdi nag boar,a(at.

l' Art, Budapest, 1869, I, Budapesta, 1972,

pJ

207-208.

18

pL

D. KOCO, Klimentoviot manastir So.

Pantelejmore i raskopkata pri amaret" vo

Ohrid, in Godiqen Zbornik Filozofski FakulSkopje, I, 1948, p.
tet na Univerziteot

129-182.
19 Idem. Trikonhalnite frkvi vo KamenMoot vreme, In Slovenska pismenost. 1050-

godimina na Kliment Ohridskt, Ohrida,

1966, p. 93; cf. K. MIATEV, Arhttekturata

o srednovekoona Balgaria, Sofia, 1965, p.

105. Biserica manastirii Sf. Pantelimon

(pentru unele detall' in legatura cu identificarea bisericii cercetate cu aceea a manastirii amintite, fAr posibilitatea limpede
a respingerli aceleiasi identificari, vezi Dj.

STRICEVIC, op. cit., p. 230, p. 235) a

cunoscut unele adaosuri de-a lungul secole-

lor XIIXIV, ca de Oda pronaosul (?) cu

patru coloane construit (in secolul al XII-t

lea?) pe locul incaperil ce adapostea din

lay non4, 'r* xa5oXixiiG flPeXuTiPci.aXti4CITI 84 7,4POITIA1vY

XUXXOTtpia Tet6T1A inssipacaspa

(Teofilakt OHRIDSKI, op. cit., p. 78); in

traducerea bulgarfi moderna a textului grecesc medieval, forma bisericilor la care facem aluzie e redata prin cuvintele
23
24

anume circuit tocmai in legiitura cli mor-

mintul sfintului , un exonartheac (?)

unele paraclise (?); dupa unii
triconcul de la sfiritul secolului al IX-lea
de la Ohrida luase locul unui triconc preclementin tinind de o manastire existenta
ipoteza respinsa de
In epoca lui Boris
Dj. STRICEVIC (op. cit., p. 228, nota 21)
pentru care primul triconc de aici e din perioada lui Clement (ibidem, p. 235) qi care

propune o anume periodizare a etapelor

constructive ce nu intereseaza in contextul
triconc asezat la rindu-i peste o
de fatli

constructie paleobizantini din veacul al

(ibidem, p. 79).
I. SNEGAROV, op. cit., p. 92. p. 100.

Pentru aceasta presupusa Viata- slavoila a lui Clement, vezi F. DVORNIK,

op. cit., p. 297; 1. SNEGAROV, op. cll.,
p. 115-117.
25 Dj. STRICEVIC. La Rnovation du
type basilica/ dans Parchitecture ecelsiastique des pays centrales des Balkans aux I XeX le sicles, in Actes Ochride ..., p. 208-209.
26 lbidem, p. 189.

27 XXVII, 75:

tnep CVITIK CatXCEClt; zcpaI xassoxellaac

ixipo4

sh igthr rcnnpovioo

916 incepind, in coltul sau sud-estic, mormintul lui Clement rolul coloanelor,

nulas noi, fiind acela de a determine un

v i xaBoXixil, 8443 81 Trii [spoil niwxvsog, imam

(Teofilakt OHRIDSKI, op. cit., p. 84). Clement moare in iulie 916. Pentru imaginea
mormintului banuit a fi fost al lid Clement.
vezi D. KOCO, Klimentoviot manastir
p. 154, p. 159, fig. 8, fig. 13.
28 Idem, Prouciavanja ..., p. 76, fig. 15;

idem, L'Eglise du monastre ..., p. 247,

pl. XXXVI, 2 (este de rcmarcat faptul
In biserica mAnAstIrll lul Naum, pozitia
mormIntului acestula este asemaniitoare

celei a mormintulul WI Clement din biserica

manfistiril SI. Pantellmon din Ohrida,
vezi Dj. STRICEVIC, Eglises triconques

p. 237). Naum, care moare in decembrie

910, riclicase biserica mnstirii dupit ven!-

VI-lea (D. KOCO, loc. cit.).

20 Idem, Prouciavanja I arheoloski apttuvanja na frkvata na manastirot Sf. Naum,
in Zbornik (1957 1958). Izdanija na arheoSkopje, II, 1958, p. 56-80;
loqiciot Muzej

rea sa de la Presley la Ohrida, o data cu

inaltarea la episcopat a tovarasului silu

idemi L'Eglise du rnonastare de Saint Naourn,

57).

Clement (I. IVANOV, Slavtansko jitte

So. Nauma Oluldski ot X viek, In Balgarskt
starini (z Makedonija, Sofia, 1908, p. 56--

129
www.dacoromanica.ro

29 R. TEODORU, Pridoorul Tismanet,

In SCIA, 2, 1967, p. 169-171.
30 D. STRICEvIC, op. cit., P. 228, nota
19 si P. 237; cf. D. BoSRvie, L'Archtlecture de la Basse Antiquit et du Mogen

Age dans les rgions centrales des Balkans,

In Ades Ochride ..., p. 160, nota 14; D.

KOGO, Trikonlialnite Wad ..., p. 93.

31 in afara de monumentele $i de zonele

balcanice pe care le avem aici in vedere,

trebuie amIntit cii in categoria bisericilor
trilobate simple WWI si unele edificii religioase din secolele X X11 din partile
Lei, in regiunea, Cu o puternica viata mona-

hala, a laculni Skadar i in tinuturile inconjuratoare

cum ar fi Bogorociica Kra-

jinska (A. DEROKO, Monumentalna

dekorativna arhilektura

u srednjevekovnoj

Srbiji, Be'grad, 1962, p. 34, fig. 33) si

Zaton pe Lim (ibidem, p. 38, fig. 32)

unde triconcul are vech1 tradnii, din seco-

lele VII VIII Inca, perpetuate pina in

Paleologan Architecture, In ZRVI, XIII,

1971, p. 334, fig. 1/B).

39 T. GRO2DANOV, Portrettie na XII-

ment Ohridski vo srednovekovnata UrneillOSI,

in Slovenska pismenost. 1060godisnina

p. 101-109.
40 N. DUCIC, &wine .Hilandarske. V.

Jivotopts starlet Isaije, koji je jivio u XIV

vtjeku, in Glasnik, 56, 1884, P. 70.
41 Despre ipoteticele legaturi directe
ale tatalul lui 'sale, Djurdje, cu Theodor
Metochites, vez! M. A. PURKOVIC, Der
Vater des Starez Isaias, in Byzantintsche
Zeitschrift, 1-2, 1951, p. 462.
42 Dj. STRICEV1C, Uloga starja Isatje
u prenosenju svetogorskih tradijija u moravsku arhitektonsku fko lu, in Z RV I, 3, 1955,

p. 221-232.

43 N. DUCIC, op. cit., p. 66; M. A. PURKOV1C, op. cit., p. 461.

44 R. THEODURESCU, Arid fl sociekite ..., p. 21, nota 77 (ultima parte); pe

larg, In iucrarea noastra Bizanj, Balcani,

veacul al XIV-lea (vezi mal jos nota 82),

ca l biserica mangstirii Bogorodica
Kurtumlija, refacuta intr-a aoua jumatate
a secolulul al XII-lea pe local anal mult
mal vechl laces paleobizantin (ibidem,
p. 50, fig. 151; cf. Di. sTRIC.Evi(, op. cit.,
p. 224).
32 G. MILLET, L'Ecole grecque dans
l'archttecture byzantine, Paris, 1916, P. 94,
fig. 47-48; K. M1ATEV, op. cit., p. 191;

48 A. DEROKO, op. cit., p. 148, p. 155,

fig. 242, fig. 268.
49 Ibidem, P. 125-126, fig. 222.

Milano, 1969, p. 84-86.

ambele monumente, legate de autorul cltat,

A. ALPAGO NOVELLO, Grecia bizantina,

33

Este de remarcat faptul c planul

triconc apare in prima jumatate a secolulul

al XI-lea
sub inriurirea arid bizantine

mult mal spre nord de gurile Dunarii,

putind fi intllnit, de pildi, in central de

cultura slava al Poloniei primilor Piasti,

anume la Plock, in hlazovia, pentru o biserica de mangstire aid existenti in epoca conflictulai dintre cele doaa elemente de misionarism confesional din aceste par' ale Europe', clerul latln l clerul slay (W. SZAFRASISKI, Wczesnaredniowieczna arhitektura kamienna w Plocku, in Archaeologia
Polski, I, 1966, p. 225, fig. 7).
34 A. ALPAGO NOVELLO, op. cit., p.
100-103.
35 Vez! nota 19 (ultitra parte).

36 K. MIATEV, Edna vajna nahodka

Badkovskiia manastir, in lzvesiiia na arheo-

loghiceskita Institut, XXI, 1957, p. 316

321, fig. 1; idem, Arhitekturata

p. 192

193.
37 G. MILLET, loc. cit.
38 Ch. DIEHL, M. Le TOURNEAU, H.

SAL'ADIN, Les Monuments chrtiens de

Salonique, Paris, 1918, P. 203-211. Monumental este datat la mijlocul secolului al
XIV-lea sau curind dupa acest moment (A
ALPAGO NO VELLO, op. cit., p. 103-108;
S. CURCIC, The Twin-Domed Narthex in.

Occident la inceputurile culturti medtevale

romdnesti (secolele X XIV), Bucurestl,
1974, p. 255.

A. DEROKO, op. cit., p. 147-148.

46 N. DUCIC, op. cit., p. 74.
47 D. STRICEV IC, op. cit., P. 226.
45

50

STRICEVIC, op. cit., fig. 1 A;

de activitatea lui Isala in parle de sud ale

Serbiei, slut cuprinse in grupul ziciirilor de

seco! XIV (A. DEROKO, loc. cit.; G. MILLET, L'Ancien art serbe. Les Eglises, Paris,
1919, p. 32), cu observatla c biserica din

KutevAte e reflicuta in perioada turd!,

respectindu-se stilul initial (A. DEROKO,

op. cit., p. 155).
51 Ibidem, p. 167, fig. 269; cf. G. MILLET, L'Acole grecque ..., p. 62, fig. 28-29.
52 Dj. STRICEVIC, op. cit., p. 224;

cf. G. MILLET, L'Ancien art .., p. 33,

P. 140, fig. 151.

53 D. STRICEVIC, op. cit., p. 231; A.
DEROKO, op. cit., fig. 373; triconcul dezvoltat este intllnit, dap"' Ravanica, la alte
biserici miimistiresti din Serbia secolelor

XIVXV: Dre&a, 1379-1382 (ibidem,

fig. 377); Nova Pavlica, 1379-1381 (Ibidem, fig. 379); Ljubostinja, dupli 1387
(ibidem, fig. 386); Resava-Manasija, 1407

1418 (ibidem, fig. 393) , precum 01 la

unele din veacul al XV1-lea (ibidem,
fig. 419, 423, 425, 426).

54 T. GRO2DANOV, op. cit., p. 103

104; V. J. DJURIC, L'Art des Palologues

el l'Atat serbe. Rdie de la cour et de l'Eglise

serbes dans la premire milli du XIV,'

sicle, in Art et socit d Byzance sous les

Palologues. Actes du Colloque organts
par l'Assoctation Internationale des etudes

110
www.dacoromanica.ro

byzantines A Venise en septembre 1968,

Venetia, 1971, p. 187.
55 T. GRO2DANOV, Prilozi proucia-

74 Vezi mai recent, P. DIACONU, Despre dataren circumoalaitei ;f a bisericit ireflate" de la Niculijel, in Studii fi cerceldri
de Atone veche, 2, 1972, p. 312-315.
75 C. NICOLESCU, Inceputurile artei
feudale din Jara noastrA In lumina ultimelor

vanju So. So fije Ohridske u XIV veku, in

Zbornik za likoune umetnosti (Novi Sad),

5, 1969, p. 40-41.

56 V. J. DJURIC, op. cit., p. 188-189,

p. 191.
57 N. DUCIC, op. cit., p. 75; pentru

p. 52.

op. cit., p. 227.

tektonske skole, in Z RV I , 3,1955,p. 216-217:

descoperirt arheologice,

76 Pentru aceste biserici existente pe latifundii feudale, vez! Di. STRICEVIC,

Dva varijeteta plana frkava moravske arht-

sugestia preluArii planului triconc de cAtre

Nicodim prin Isaia, vez! Dj. STRICEVIC,

58 DRH, nr. 31, P. 67-70; vez!

77 A. DEROKO, op. cit., fig. 376 (datarea bisericil este circa 1377-1378); pentru
monumentul de aici ca bisericA de curte,
vez! DJ. STRICEVIC, op. cit., p. 217.
78 A. DEROKO, op. cit., fig. 375 (datarea bisericil este circa 1377-1378).
79 Ibidem, fig. 378 (dataren bisericii este
cAtre 1382); Dj. STRICEVIC (loc. cit.)
aratA cA aceastA bisericA apare in texte ca

si

E. LAZARESCU, op. cit., p. 269.

59 Di. STRICEVIC, op. cit., p. 231.
60 N. DUCIC, loc. cit.
61 E. KALUNIACKI, Werke des Patriarchen von Bulgarten Euthymius (1375
1393), Viena, 1901, p. 211.
62

J. MEYENDORFF, Introduction d

P etude de Grgoire Pulamos, Paris, 1959,

p. 205.
63 J. DULAC, Oeuvres de Saint Denys
l'Aropagite, Paris, 1865, p. 317-394.
64 F. DVORNIK, op. cit., p. 199.
65 Este vorba de Stefan Ieromonatml,
autorul bisericesc din prima jumAtate a
secolului al XIX-lea (Viafa preacuviosului

pridvorna trkva".

80 A. DEROKO, op. cit., fig. 388 (datarea bisericii este circa 1409-1410); pentru
monumentul de aici ca bisericA de curte,
vezi Dj. STRICEVIC, loc. cit.

81 A. DEROKO, op. cit., fig. 382 (da-

tarea bisericii este 1413-1417); monu-

mentul este ctitoria until mare feudal,

sfinjttul arhimandritul fl intemeetorul sfintel

mAndstirt Tismana, Craiova
Rimnicul

Bogdan (ibidem, p. 177), si apare in documente ea bisericA mArdistireasci abia in

secolul al XVIII-lea (Di. STRICEVIC,
loc. cit.).
82 A. DEROKO, op. cit., fig. 397;

1935, p. 21-23. Pentru aceastit

editie, vez! E. LAZARESCU, op. cit.,
Vilcea,

p. 239, nota 9; cit despre valoarea informa-

tiilor acestui leromonah de la Tismana,

vezi ibidem, p. 239-253).
66 E. TURDEANU, La Littgature bulgare du X IVe stecle et sa diffusion dans

in SCIA, 1,1959,

P. MIJOVIC, Za sistematizaciju zetske sredn-

les pays roumains, Paris, 1947, p. 44, nota 3.

joujekovne arhitekture, In Tragom drevnth

kultura Crne Gore, Titograd, 1970, p. 187;
biserica din Starcevo-Gorica, legatit de

68 I. R. MIRCEA, Cel mai vechi manuscris mintat din Tara Ronbineascd. Tetraevcuzghelul popit Nicodim (1404-1405), in
Romanoslavica, XIII, 1966, p. 219.
69 D. PAVLOVIC, Jedna pozajmica ar-

avea o functie monahalA, dupit cum aceastit

functie nu era proprie aid altor monumente
de plan triconc din aceste pfirti occidentale
ale Ba/canilor, ridicate in legAturA Cu episcopi si feudali din regiunlle sirbo-albaneze

67 E. LAZARESCU, op. cit., p. 256,

nota 7.

numele staretului Macarie, duhovnic al

familiei domnitoare din Zeta, Banal', nu

(ibidem, p. 189).
83 K. MIATEV, op. cit., p. 193, fig. 220

hieptskopa Dantla II iz Klimenta Ohridskog,

in Prilozi za knijeonost, jezik, istoriju
i

(cu dataren in secolul al XIII-lea sau in

prima jumAtate a secolului al XIV-lea).

folklor, 3-4, 1954, p. 260-263 (cf.

H. POLENAKOVIC, Klimentovata tradt-

84 Ibtdem, p. 193-194, fig. 221, fig. 223

(cu dataren in secolul al XIV-lea).
85 Ibidem, p. 194, fig. 222, fig. 224 (cu
dataren in secolul al XIV-lea, in vremea
WI Constantin Dragas cirmuitorul din
Velbujd, in ciuda inscriptiei din 1499).
Prezenta acestor minl.stiri intx-o regiune
de mal intens monahism organizat, cum
mai
pare a fl fost apusul Bulgariei
apropiat de Athos si de Serbia , explicit

fija vo knijeurwsta, in Slovenska pismenost.

1050-godignina ..., p. 77).
70

T. GRO2DANOV, Portret Klimenta

Olwidskog u jrkvi Bogorodife Odighttrije u

PIA in Zograf, 3, 1969, p. 13-15 (cu relevarea curiozitAtii iconografice a atribuirii ha
Clement din Ohrida a trAsAturilor fizionomice ale celuilalt Clement, Romanul 1).
71

Mormintul lui Danilo al U-lea este

notat ca atare pe planul bisericii Bogorodica

si existenta aici a hisericilor de plan triconc

debe caracteristice pArtilor centxale ;I rA-

din secolul al XIV-lea, publicat de A. DE-

ROKO, op. cit., fig. 221.

72
73

sAritene
derne"

E. L AZARESCII, op. cit., p.253-254.

R. THEODORESCU, Arid 0 socie-

mal bizantinizate, mai mo-

ale Bulgariel (Mesembria, Timo-

yo chiar), regiuni fatit de care in secolele XIII-XIV, in domeniul picturil mu-

(ate ..., p. 22-25.

131

www.dacoromanica.ro

rale de pildL vestul bulgar prezenta anume

arhaisme (A. GRABAR, La Peinture reltgieuse en Bulgarte, Paris, 1928, p. 185) ce

94 R. THEODORESCU, op. cit., p. 29

30; actiunea antiereticA a lui Nicodim se
adAuga, la Vodita # Tismana, celeilalte

trAdau o rezistentli, un conservatorlsm

actluni, mal demult pusA lu lumina de

alta citeva biserici medievale timpurii din

tolicA.
95 Idem, Quelques remarques
492.

artistic tit, poate, spiritual In genere (pentru

regiunile bulgare mat legate geografic de cele

sirbesti 0 de Sfintul Munte, fie monumente

la nutnitstirile
de plan triconc simplu
Sf. Die de la Teteven, Sf. Nicolae Mradld

din Peitera-RadomIr , fie edificii de

Krdfalt, Sf. Treiplan triconc complex
vezl N. CANEVA-DEme din Razlog

E. LAzArescu (vea nota 5), aceea entice-

p. 490-

'96 Amintint cli In jurul structurii triconcului de la Sf. Treime din Siret s-au emis
diverse ipoteze privitoare la prezenta unor
baze de pilasta (2) descoperite la restau-

ce flancau spre rAsArit fi

apus absdele laterale # care, in chip curios,

CEVSKA, Trikonhalnitelead ot XXIV v. Po bdIgarskite zemi, in Arheologhta,

raren modernA

la centrele monahale din Bulgaria apuseanii.

remarcAm cd i in Serbia primel jumAtAti a
secolulu al XV-lea se intilneste planul tri-

mdne, I, Bucuresti, 1959, p. 304), ceea ce

a dus la concluzia renuntArli la ella timpul
constructiel, eventual pentru a impiedica

4, 1970, p. 8-21). Incheind nota privitoare

cone in varianta sa simplA, folosit pentru

biserici mAnAstiresti, cum o aratA relativ
recenta descoperire, in pArtile Obrenovacului, a urnielor lAcasului mAnAstirli Sf. Cris-

nu au fost continuati in sus (V. VATA*IANU, Istoria arid feudale In Pirtle ro-

micsorarea spatiului naosulu (H. TEODORU. Contribuyi la studiul originii

evolujtei planului triconc In Moldova, in

BMI, 1, 1970, p. 31, fig. 1-2, autorul

tofor din Mislodjin (M. BIRTASEVM.

Manastir Sf. Hristofora u Mislodjinu, in
Startnar, XIX, 1968, p. 273-275).

respIngind ipoteza lu V. VAtAsianu potrivit cAreia aceste picloare de zidArie ar fi

idem, Aspecte ale relaiiilor culturale cu

fArA pilastri laterali, asemAnAtor modului

in care se prezenta, mal rudimentar trasat,

86 K. MIATEV, op. cit., p. 103, fig. 100.

87 R. THEODOFtESCU, op. cit., p. 7-12.
88 C. NMOLESCU, op. cit., p. 56;

Bizanjul la Dundrea de Jos In secolele X-

XIV, in SMIM, V, 1962, p. 43, p. 47.

89 Pentru cifra de aproximativ 12 cAlugArl trAltori in asezAmintul de la Vodta,

vez! T. SIMEDREA, Mdrulstirea Voclija.
Glosii pe marginea unizi document trzedit,

In BOR, 1-3, 1947, p. 64-65, nota 5.

90 Dj. STRICEVIC, op. cit., p. 214.
91

lbidem, p. 219. Interesant de remar-

cat este faptul cA In lumen feudalA sirbeascA,

mai puternic inriuritli de Athos # de Macecu

donia, biserica de tip triconc simplu
vechl antecedente in pArtlle central-meria putut deven
dlonale ale Balcanilor
modelul bisericil de curte feudalA, functie
pe care la nord de DunAre au pAstrat-o bisericile de plan dreptunghiular atunci cind,
In jurul lid 1300, influenta Bulgaria tirnovene, ce cunoscuse acest plan pentru capelele feudalllor local!, era precumpAnitoare
(vez! nota 87).
92 T. GROZDANOV, op. cit., p. 14.
93

G. BAL, Influence du plan serbe

sur le plan des glises roumaines, in Recueil

ddi d la mmoire de Thodore Uspenskij.

L'Art bgzantin chez les Slaves, 1, Paris,

1930, p. 277.

putut fi menite sit intlireascA fundatille).

Chiar dacA biserica de la Siret va fi fost
conceputA de la bun inceput cu un naos

naosul Voditti I (pentru aceastA aseminare, vezi V. VAtAsianu, op. cit., p. 308,

fig. 262 b), cronologia fireascA a aparitlei

in acelasi timp
triconcului in Moldova

ca sau dupl implmintenirea sa In Tara

nu e ca nmic fortatit,
RomAneascA

dataren implicitA a monumentului de la

Sret putindu-se face cindva In prima jumit-

tate a caul de-al optulea deceniu al secolului al XIV-lea fi In nici un caz in vremea
in care 11 plaseazA tradltia, adicA in dece-

niul al saselea al acelulasi veac (tbidem,

p. 303), in epoca succesorului lu Drago,
voievodul Sas care, dacA am fi InAltat un
monument in Moldova, 1-ar fi conceput,
desigur, in splritul occidental ce-1 era familiar din Maramures fl pe care 11 vom
intilni Ina{ in planul licasulql ridicat la
RAdAutt de urmasul sin, Bogdan I.
97 R. THEODORESCU, op. cit., p. 492;
idem, Arid i societate ..., p. 18, nota 67.
98 Idem, Pe marginea unor piese de argintdrie I de podoabd din prima co mediu
balcano-dunlirean, In acest velum.

www.dacoromanica.ro

Monum,ente

inieksuri uitate

www.dacoromanica.ro

IN JURUL DESPOTIEr
LUI MIRCEA CEL BATRIN
SAU DESPRE UN iNSEMN SCULPTAT

SI PICTAT DE LA COZIA

De aproape sase veacuri, intre motivele podoabei sculptate n piatra chenarelor de la ferestrele naosului si altarului bisericii mnstirii Cozia, alturi
de vrejuri i semipalmete, palmete i rozete, impletituri 6 psri afrontate,
se numr si o acvil bicefal. Cioplit in arhivolta ancadramentului uneia
dintre cele dou ferestre ce lumineaz dinspre miazzi naosul bisericii, binecunoscuta pasre heraldic are cele dou capete usor deprtate, trupul
aripile relativ bine marcate In relieful mai curInd plat al decoratiei, flind la
strjuit la dreapta i la stInga de alte douX psri
cel mai probabil tot acvile
toate purtind pe cap un fel de coroan compus din
Fig. 30 mici creste.
Cum se stie, motivul acvilei bicefale reapare

de data aceasta pictat

in faimosul tablou ctitoricesc din naosul bisericii mari de la Cozia, impodoFig. 31 bind in dreptul genunchilor chausses"-ele purtate de Mircea cel Btrin In
redactarea datorat zugravilor epocii brincovenestil, redactare ce inlocuieste
pe aceea din veacul al XIV-lea si pe care o si copiaz, desigur, cu inscriptia
Intovrsitoare cu tot, intr-o msur pe care, din pcate, nu o vom cunoaste
probabil niciodat cu precizie. Acvila are cele dou capete incoronate si cu
un fleuron intre ele, intregul aspect al psrii heraldice
inchipuit cu
verv, intr-un desen robust
tinind de o viziune intrucitva barocizat pe
Fig. 19 care o intilnim si la alte reprezentri similare in epoc.
Aproape identice cu acvilele bicefale din naos slut cele ce apar
tot
in legtur cu imaginea lui Mircea si exact In acelasi loc al costumului
in
tabloul ctitoricesc din paraclisul ridicat la Cozia in 1710 de catre loan de
la Hurezi. Spunem aproape identice Intrucit, spre deosebire de imaginea acvilelor bicefale zugrvite In anii 1704-1705 in naos, cele mai recente cu

ani din paraclis, imitlnd fr doar i mate pe cele dintii, sint lipsite de
fleuronul dintre cele dou capete ale acvilei.

In sfirsit
i aici intilnim mrturia cea mai pretioas prin autenticitatea-i nealterat de refaceri
la un al treilea monument din ansamblul
monastic de pe malul Oltului, la biserica bolnitei inltate in 1542-1543,
Fig. 32 gsim acvile bicefale impodobind, in portretele originare de pe peretele apuFig. 20 sean al pridvorului, mantia lui Mircea, ca si
fapt semnalat cu ani
In urm2
la portretul fiului su, Mihail, elementele de costum pe care
unii3 hiding a le crede acele tzaggia" de care vorbeste tratatul bizantin al
Fig. 21 lui Pseudo Codinos.

Pe mantia lui Mircea numr?am sapte reprezentri de acvile bicefale4

care, ca si cele de pe picioarele lui Mihail, sint foarte stilizate. Zugrvite cu
'134
www.dacoromanica.ro

albastru inchis pe galbenul mantiei lui Mircea

cu alb pe rosu-brun in
portretul lui Mihail, acvilele bicefale din biserica bolnitei de la Cozia au
capul, aripile i labele trasate ca simple linii de culoare, desenul lor fiind
destul de rudimentar. Fiecare pasare heraldica poarta deasupra fiecaruia dintre
capete the un crin schematic redat, asemanator unei coroane, iar intre capete

che un fleuron, de asemenea foarte stilizat, mai usor de recunoscut pe cos-

tumul lui Mihail, mai sumar infatisat in cel. al lui Mircea. Faptul ca in

Fig. 29. COZ IA. BiserIca mare a mAnas-

Urn. Naos. Costumul lui Mircea cel

BAtrin (partea inferloarA).

partea de jos a portretului acestuia din urma fresca a suferit unele neajunsuri
si, pare-se, chiar modificari, nu mai permite sa se constate daca' au fost zugrvite si pe partea inferioara a costumului voievodului acvile bicef ale, asa cum
apar ele in portretul alaturat al fiului su Mihail sau in Tepictarea brincoveneasca in naosul bisericii mari i in portretul din aceeasi vreme din paraclisul
cozian al lui loan de la Hurezi.

135
www.dacoromanica.ro

Fig. 20. COZIA. Biserica bolnitei.

Costumul lui Mircea cel BAtrM
(parten superioarA).

Fig. 21. COZIA. Biserica

bolnitei. Costumul lui
Mihall, fiel lid Mircea cel
BAtrin (partea inferioarA).

Dar tocmai aparitia sa in doled din cele trei portrete ctitoricesti de la

Cozia Inftisind pe Mircea, ca 6 prezenta-i intr-unul din cele dota cazuri
ale reprezentrii lui Mihail, ne fac s bnuim cu trie c motivul heraldic
la care ne referim aprea inc de la inceput 'in frescele Coziei, c in tabloul
ctitoricesc Dictat initial in veacul al XIV-lea in naosul bisericii mnstirii
cel putin Mircea ceI Btrin puna acvile bicefale pe chausses"-ele de mod
occidental care, cu sigurant, nu vor fi lipsit nki atunci din acest portret.
De aici si fidelitatea cu care zugravii epocii lui Constantin BrIncoveanu au
preluat, chiar In cazul aceluiasi portret, ca si in cel din paraclisul din 1710,
motivul heraldic pe care l-au tratat in spiritul si viziunea epocii lor si 'in
functie de cunostintele ce le aveau despre aspectul.plastic sub care respectiva
pasre heraldic ornamentase in veacul al XVII-lea ctitoriile cantacuzinesti.
Dac in ceca ce priveste prezenta acvilelor bicefale zugrvite 'in acelasi
sau aproape in acelasi loc unde se vd si astzi 'in portretul lui Mircea din
naosul Coziei, ins ntr-o alt redactare, apartinind veacului al XIV-lea, nu
credem c poate exista vreun motiv de indoial, avem, e drept, mai puvine

argumente in ceca ce priveste preluarea lor de catre zugravii veacului al

136
www.dacoromanica.ro

XVI-lea la portretul voievodului din biserica bolnitei imediat invecinate, preluare pe care, ne grbim s adugm, o bnuim de asemenea.
C in ansamblul su, portretul ctitoricesc initial din naosul bisericii mari
de la Cozia a fost transpus in pridvorul bisericii bolnitei un veac i jumtate

mai tirziu, lucrul nu mai e necesar, credem, a fi demonstrat, factura costumelor celor doug personaje voievodale, atitudinea i pozitia lor n fiecare
din cele dou, cazuri fiind gritoare in aceast privintg. Mai greu este "de
spus dac i in detalii aceast preluare a avut loc: daca, de pild, chausdesigur cu acvil bicefal in secolul al XIV-lea in
ses"-ele lui Mircea
purtau acelasi insemn heraldic si in secolul al
tabloul din biserica mare
XVI-lea la biserica bolnitei; dac pe mantia din portretul de secol XIV din
naosul Coziei vor fi fost i acvile bicefale de felul celor ce apar in secolul al
XVI-lea la biserica bolnitei si pe care zugravii epocii brincovenesti le vor fi
suprimat, fie din cauz c nu le-au mai distins pe modelul imitat, fie pentru
mai plin, mai
cg inftisarea pe care voiau s o dea psrii heraldice
nu se potrivea, decorativ vorrobust, ocupind n spatiu mai mare deci
bind, cu suprafata ocupat de manda voievodal in noua redactare; daca,
In sfirsit, costumul lui Mihail era impodobit sub genunchi cu acvila bicefal
si in portretul din secolul al XIV-lea din naos, asa cum este In pictura, cu
aproximativ o sut cincizeci de ani mai nouN., de la biserica bolnitei.
Ca simpl ipotez de lucru, bnuim cg in veacul al XIV-lea. in fresca
din naos costumul lui Mircea cel Wit& era impodobit cu acvile bicefale
ark pe mande eh si pe chausses"-e, cele dintil fiind preluate de zugravii
veacului al XVI-lea, impreun probabil cu celelalte, azi dispgrute (altfel nu
ne-am explica aparitia acvilelor in portretul lui Mihail care in nici un caz,
mun se va intelege mai los, nu putea purta acest insemn heraldic altur-i. de
ne referim
tatl si predecesorul su lipsit de ele); cit despre cele din urm

la acvilele de pe chaussesa-e din pictura veacului al XIV-lea , ele au

fost pstrate, asa cum se poate vedea $i azi, de zugravii de la inceputul secolului al XVIII-lea atit In naosul bisericii mari, cit si In paraclis, ele disprind
ins in portretul lui Mihail unde sensul nu le-a fost inteles de catre cei care
trei veacuri mai drziu cunosteau, probabil, o anumit. traditie care 11 indrepatea doar pe Mircea a purta acvilele bicefale.
in Peninsula
Asupra sensului aparitiei acestora in evul mediu european
Balcanic, ca i In alte prti
unele cercetri, mai vechi sau mai recente,
au adus lumini numeroase si necesares. Stim astfel c, aprute ca element

decorativ, cu strvechi origini asiatice, in Bizant in veacurile XXI

acvilele bicefale sint Intilnite pentru prima oar in legtur cu purttorii

purpurei imperiale i cu cel mai 'Malt demnitar al vremii finale a Imperiului

despotul , o dat cu epoca Paleologilor. Devenite treptat iin insemn

caracteristic i aproape particular al acelor mari feudali ce au primit criccereta,

acvilele bicefale aveau s cunoasc o lung, carier heraldic in trile bal-

canice, la noi, in Imperiul rus, ca si In Occident, In Trile de Jos si in

Imperiul german, incepind mai ales o dat cu un cirmuitor al crui nume
va mai reveni in aceste pagini, ne referim la Sigismund de Luxemburg6.
at despre titlul de despot
cel care ne va interesa aici cel mai mult
In legturg cu Mircea cel Btrin i cu aparitia acvilelor bicefale de la
Cozia
vom reaminti doar c, devenit cel mai important dura cel imperial o dat cu cea de-a doua jumtate a secolului al XII-lea, el era conferit
la inceput, cu un anumit ceremonial si anumite insemne si drepturi pur onorifice, mostenitorului tronului, fiilor, fratilor si ginerilor imperiali; mai apoi,
In veacurile XIIIXIV, el cinsteste si alte personaje din Bizant si de peste
1-37

www.dacoromanica.ro

hotare, pentru ca 'in veacul al XV-Iea, n vremurile tulburi ce preced imediat

prabusirea Imperiului, s ajunga a fi uzurpat chiar de catre simpli feudali,
staptni ai unui oras sau ai unei mici regiuni7. Intre purtatorii acestui
titlu onorific i ai insemnelor ce decurgeau din el, date, ca i titlul, pe viat
tnsa nu ereditar, trebuind, tot ca i titlul, sa fie de fiecare data conferite de
bazileul bizantin
unica sursa de legitimitate n acele timpuri In Europa de
rasarit si de sud-est , cei mai numerosi s-au aflat tocmai 'in Peninsula Balcanica. Au fost intre ei, 'in afara de feudali bizantini si occidentali, ctrmuitori
bulgari i strbi, unii chiar tari total independenti i autocrati, cu dreptul purtarii insemnului Imparatilor i despotilor din Bizant. Printre cei dintli, despre
care avem relativ mai putine date, amintim, la sfirsitul secolului al XII-lea,
pe loan Asan si pe Gheorghe Terter, iar In veacul urmator pe Mihail Sisman,
mai apoi pe loan Stratimir, judecInd dupa monedele lor unde acvila bicefal
apare, uneori Intr-o forma foarte apropiata celei pe care o inttlnim sculptata
'in piatra la biserica mare a Coziei sau pictata la biserica bolnitei de aici8.
MuIt mai raspIndit i menit unei mai lungi cariere a fost titlul de despot fn
Serbia. Ca si omologii lor bulgari, marii feudali din partile anusene ale Balcanilor s-au tnrudit cu familia imperial, primind titlul, sau 1-au obtinut
secolele XIVXV fn virtutea unor strInse legaturi politice cu Bizantul. fl au.
de pilda, mai ales cei din partile de sud-est ale Serbiei, unde n cursul veacului
al XIV-lea se cristalizeaza o regiune aproape autonom, Cu statut, se pare,
de despotat9. Ugliesa, Oliver, Vucasin, Dragas si altii poarta titlul fndeosebi
In vremea de mare tnflorire politica de sub Stefan Dusan. In veacul utinator
primesc, tot de la Imparatul bizantin, respectIndu-se normele si ceremonialul
traditional pentru conferirea Inaltei demnitati
tmnreiurare ce trebuie retinuta pentru judecarea comparativa a unei situatii din Tara Romaneasca
un contemporan al lui Mircea cel Batrin, Stefan Lazarevie, ca i aIi ctrmuitor; strbP8, iar duna caderea Constantinopolului, regii unguri vor 'incepe a
conferi ei titlul diferitilor membri ai marilor familii strbesti tn frunte cu
Brankoviei i BeriaslaviCI, pia n veacul al XVI-leall.
Ca un reflex heraldic al acestei situatii vom vedea, mai ales 'in pictura
si n sculptura strbeasca, la ctitoriile unor personaje cinstite cu titlul despotal,
dar si la cele ale unor suverani ce nu au avut niciodata un asemenea titlu12,
aparitii foarte frecvente ale acvilei bicefale. In redactari plastice apropiate si
mai ales 'in dispozitii similare celei de la fereastra naosului Coziei pot fi
vazute asemenea pasari heraldice sculptate la chenarele unor ferestre de la
Daani13, Hilandar14 i Kaleniem, tot asa cum decoreaz felurite clemente
arhitectonice (Banja181, obiecte de cult si odoare bisericesti (Lesnovo17, Markovo18) sau costume din tablouri votive (Manasija etc.19).

Apruta deci n Bizant, ca si n tarile balcanice, 'in veacurile XIIIXIV,

tntotdeauna n legatura exclusiva cu despoti, cneji si regi, jucind, fireste, si
un rol ornamental, dar niciodata numai pe acesta, acvila bicefala are si la
Cozia un sens precis pe care unii istorici 1-au remarcat. Este drept tnsa, au
facut-o tntotdeauna doar n legatura cu tnsemnul heraldic zugravit, fara a-1
'in treacat fie mentionat acest detaasocia celui sculptat. Ni se pare totusi
liu
c prezenta acvilei bicefale tocmai la fereastra care lumineaza nor-

tretul ctitoricesc tmpodobit. 'in veacul al XIV-lea tot cu acvile bicefale,

departe de a fi o simpla coincidenta, semnifica si sublinia plastic
n sistemul de gtndire medievala
o subtila legatura heraldica Intre interiorul si
exteriorul monumentului. Notam aceasta tmprejurare, ptna acum neobservata,
Intructt, constatind c exista la Cozia un ritm anume al distributiei decorului celor sapte ancadramente originare28, ni se pare ca motivul acvilei bice-

:138
www.dacoromanica.ro

fale de la prima fereastr a naosului pe fatada de miazzi vine s. intrerup

intrucitva acest ritm, dar si s-si marcheze necesitatea ca insemn heraldic

tocrnai la fereastra prin care sint luminate portretele de ctitori cu insemne
similare.

A fost cit se poate de normal ca in abordrile, din felurite unghiuri, ale

istoriei muntene din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea si de la inceputul
celui urmtor, chestiunea acvilei bicefale aprute in epoca'
cu o singur
exceptie
numai la Cozia21 s atrag. luarea aminte a specialistilor. Acum
mai bine de o jumtate de veac, referindu-se exclusiv la acvilele de pe costumul

lui Mircea din naosul bisericii mnstirii, D. Onciul intuia legtura dintre
aceast emblem a despotatului" si stpinirea Dobrogei de ctre domn22,
In timp ce istoricii ce i-au urmat

N. Iorga23, P. P. Panaitescu24, C. C. Giu-

comentind, uneori in chip diferit, originea calittii de despot a

voievodului valah, se refer, in ceca ce priveste prezenta acvilei bicefale
zugrvite in ctitoria sa de pe malul Oltului, la influentele de ceremonial si
de costum venite din Bizant si din trile balcanice unde, asa cum am vzut,
rescu25

clespotia si acvila bicefaIN erau steins legate si frecvente.

Dac legtura fcut de Onciul, si mai anoi subinteleas si de ceilalti

invtati, intre anaritia acvilei bicefale la Cozia si stninirea Dobrogei ae
ctre Tara Romaneasc era ptn acum doar pur logic, sintem in msurl.
credem, de a aduce si un argument cronologic in snriiinul acestei explicatii
singura nosibil dealtfel
corelind data zidirii Coziei, asa cum a fost
stabilit mai demult26, cu uncle evenimente din anii de Inceput ai domniei
lui Mircea.
Plasind, printr-o strfns argumentatie si o critic atenta' a izvoarelor
contemporane si ulterioare. inceperea zidirii Coziei in primvara anului 1387,

la dteva luni deci duna' insc5unarea lui Mircean, iar sfintirea ei la 17 mai
1388. E. Lzrescu a formulat ipoteza c terminarea definitiv. a lucrrilor,
zugra'virea interiorului i finisarea deraliilor s-au petrecut intre 1 septembrie
1390 si 31 august 1391 (vleatul 6899), .asa cum pare a o indica si inscriptia
pictat in pronaos25, sugerindu-se totodat, de catre acelasi autor, posibilitatea

ca sculntura decorativ s fi fost lucrata.' de pietrari in 1387 si in iarna

1387-138829, inainte deci de sfintirea monumentului si de zugrvirea sa
interioar.

Ceca ce nu s-a observat ins ntn acum

si ceca ce noate explica in
chinul cel mai firesc nrezenta acvilelor bicefale in acelasi timp In sculntura
si in nictura principalei ctitorii a lui Mircea cel Btrin
este coincidenta
cronologic aproape perfect intre activitatea desfsurat De santierul de pe
valea. Oltului si unul dintre cele mai insemnare episoade ale actiunii politicomilitare a voievodului in nrimii ani ai domniei: cucerirea Dobrogei.
Bazindu-se pe cronicile turcesti compilate in veacul al XVT-lea de cunoscutul analist si orientalist german Johannes Leunclavius. istoricii roman; au
internretat in chinuri diferite
si care nu ne pot retine aici atentia
impre5urrile in care Dobrogea a fost cucerit de Mircea cel Btrin. Ceca ce se
stie in chip cert este c. dup infringerea de la Ploeinik (1387) si dun insubordonarea lui $isman din Tirnovo si a lui Ivanco
stninitorul Varnei
si cel nutin al prtilor de sud ale vechilor posesiuni ale lui Dobrotici
turcii vor ocupa Silistra, Sistov. Tirnovo si apoi acele cetti si castele pe
care mai inainte valahii transalpini le ocupaser trectnd DunrPa n Bulgaria"30. Se poate intelege deci c Ivancn pierind nrohabil in luptele din
1388, posesiunile sale trec la turci, ca si Silistra tarului din Tirnovo, o nrim
interventie a lui Mircea pentru a le ocupa soldtndu-se cu un esec. Ins cum
'139
www.dacoromanica.ro

ulterior atit Silistra ctt si Dobrogea vor apare ca posesiuni ale voievodului
muntean, amintite in titulatura sa, s-a impus mai demult concluzia judicioasg
dupg retragerea grosului armatei turcesti, Mircea a revenit cucerind
Dobrogea i
urmtor"31.

Silistra de la turci incepind din 1388, apoi deplin in anul

Dacg la 4 septembrie 1389, Mircea se intituleazg pentru prima datg in

documentele interne ping. acum pgstrate domn
si al prtilor Podunaviei"32
aceasta semnificind, ca si in titiul suveranilor sirbi (Lazar, Stefan
Lazarevie, Vuk Brankovie), stpinirea malurilor Dungrii33
citeva luni mai
tirziu, la 20 ianuarie 139034 si, mai apoi, la 6 iulie 139135, in cele doug
dintli tratate Cu Vladislav Iagello al Poloniei, voievodul Trii Romnesti
este nu numai Tristri dominus", ci si terrarum Dobrodicii despotus", acestea
fiind singurele prilejuri ping acum cunoscute In care Mircea se numeste pe
sine cu inaltul titlu de origine bizanting.
Dacg toate aceste imprejurgri militare si politice, ale cgror urmgri s-au
reflectat si in titulatura voievodalg adoptat in actele cancelariei muntene, le
vom raporta la etapele de lucru de la Cozia, vom constata tocmai perfecta
coincident cronologicg de care vorbeam. In cursul anului 1388 si in cel
urmtor, atunci &id biserica abia fusese, probabil, sfintitg, iar lucrgrile de
finisare continuau, voievodul-ctitor devenea stgpinitorul unei noi regiuni in
care pina atunci, timp de ctteva decenii, existaserg doi cirmuitori ce purtaserg
fiecare
unul sigur, celglalt probabil
titlul de drept: Dobrotici si unul
dintre urmasii si imediati, a cgrui identificarea a fost de curind dezbgtuf136.
Credem deci a nu ne insela vgzind in acvilele bicef ale din veacul al
XIV-lea de la Cozia
aceea ce existg incg in redactarea iniiaiL cioplitg
in piatrg, la ancadramentul unei ferestre a naosului, ca si cele ce au existat
de la inceput pe costumul voievodal din portretul votiv din acelasi naos
ecoul direct si scrict contemporan al unor evenimente ce se petreceau sau
abia se consumaserg, la hotarul de rgsgrit al statului muntean.
Devenit prin fora armelor
i numai in acest chip obisnuit in epocg

...

stgpin al unui tinut In care existaser despoti si care putuse deci intra in
constiinta contemporanilor oarecum cu un statut" de despotat, Mircea a
preluat
in conditii pe care le stim prea putin si intr-o interpretare despre
care vom nota cite ceva mai departe
titlul inaintasilor, ca si insemnul
heraldic ce-1 insotea in acea vreme, in Bizant si in arile balcanice.
Dacg ar fi s ne imaginm, evident ipotetic, cursul unor activitgti de la
Cozia in acei ani, am Inclina mai curind sg credem c pietrarii finisau elementele de sculptur exterioarg, intre care si imaginea acvilei, nu in cursul
anului 1387 si in iarna 1387-1388, asa cum s-a sugerat37, ci mai curInd
dupg sfintirea lcasului (admitind data propusg de E. Lgzgrescu), poate in
vara, toamna sau iarna anului 1388, dac nu chiar in 1389, perioadg. in care
prin instpinirea sa In Dobrogea, Mircea putea sg arboreze pe fatada principalei sale ctitorii, menite dealtfel a-i deveni necropolg, insemnul despotal.
Extinzind putin rgstimpul necesar termingrii definitive a impodobirii
Coziei, in functie de vgleatul indicat in inscriptia din pronaos (6899), observatia este valabilg si pentru zugrgvirea interioarg. Coincidenta aparitiei
insemnului heraldic pe care 1'1 avem in vedere atit in sculptur ct si in
picturg, ca si cealalt coincidentg, de ordin mai general, cu evenimentele
din Dobrogea si, implicit, cu arogarea Areptului" purtgrii acvilei bicefale de
catre Mircea, ne intgresc convingerea c putin timp dupg ce s-a finisat sau,
partial, chiar in timpul finisrii exteriorului unde insemnul nu lipsea, inte-

riorul primea podoaba pictatg In care acelasi insemn isi rim aparitia in
'140
www.dacoromanica.ro

oriice caz inainte de 31 august 1391. riac ne vom aminti ca cele doua
documente in limba latina emise de Mircea ca despot dateaza din ianuarie
1390 0 din iulie 1391 vom realiza faptul ca exact in perioada in care
zugravii i sculptorii infatiau la Cozia, din porund domneasca, desigur,
insemnul heraldic consacrat al titlului de despot, cancelaria voievodului
utiliza acela0 titlu intr-o importanta actiune politid a Trii Romaneti. In

acest mod, departe de a fi rodul unei imitatii formale sud-dunarene in ornamentic i costum, aparitia acvilei bicefale la biserica mare a Coziei, nu mai
devreme de inceputul anului 1388 0 nu mai tirziu de sfiritul lui august 1391,
exprima intr-adevir o realitate politica contemporana pe care in aceiai ani
o reflecta 0 diplomatica munteana.
Vorbind despre iconografia acvilei bicefale in Tara Romaneasca a seco-

lului al XIV-lea, ramine o chestiune de elucidat: aceea de a ti dad ina-

intea reprezentarilor sculptate i pictate de la Cozia vor mai fi existat in

partile noastre altele, similare. Zabovim asupra acestui fapt intrucit acum
citva timp s-a sustinut38 d pe centura gasiti in mormintul zis al ctitorului"
din biserica Sf. Nicolae din Arge

atribuit fie tatalui (Radu I),

fie mai curind unchiului lui Mircea (Vladislav I)
ar apare acvile bicefale
stilizate". 0 analiza atenta a fotogratiei 0 a planei inttiind piesa
publicate acum citeva decenii40
ne arata insa ca V. Draghiceanu, cel ce a descoperit-o 0 a descris-o, nu s-a inelat vazind pe ea doar motive romboidale
care in nici un caz nu pot fi interpretate c acvile stilizate. In acest chip,
pentru teritoriul muntean propriu-zis, se exclude
in limita a ceea ce tim
'Ana azi
posibilitatea existentei acestui insemn heraldic inainte de anii
1388-1391.
Dac insa, in aceasta investigare a unor eventuale antecedente iconografice pentru singulara reprezentare de la Cozia, vom lrgi sfera geografic a
cercetrii
pastrindu-ne totui in limitele actualului teritoriu romanesc
vom constata ca insemnul nu lipsete, in schimb, in acea zona ce s-a aflat

mereu in strinse legaturi cu Tara Romaneasci 0 care, tocmai la sfiritul

secolului al XIV-lea 0 la inceputul celui urmtor, facind parte un timp din
statul lui Mircea, i-a dat acestuia posibilitatea purtarii efemere a titlului

de despot. Ne &dim la aparitia insemnului heraldic pe pamintul dobrogean,

In citeva cazuri pina acum cunoscute de noi, la Pcuiul lui Soare, ornamen- Fig. 33
t-hid funduri de vase smaltuite datate in secolul al XIV-lea i atribuite unor
ateliere indigene%

O reprezentare de acvila bicefala, deosebita insa ca redactare plastid

de cele de la Pacuiul lui Soare, intilnim la Chersones42, unde printre vasele
smaltuite cu motive aviforme s-a gasit 6 un exemplar, datat larg in secolele
XIIIXIV, purtind acest insemn43. Para a incerca s absolutizam valoarea
documentar, pentru problema ce ne intereseaza, a exemplarelor ceramice din
sudul Dobrogei 0 din sudul Crimeii
contemporane, de f apt, in limite mai

largi de timp dad tinem seama de relativitatea datarilor ceramicii de lux

bizantine sau de influenta bizantina din secolele XIIIXIV , nu ne putem
opri totu0 de a nu remarca o asemanare de situatii din cele doua regiuni de
descoperire, in strind legatura cu intensitatea circulatiei motivului acvilei
bicefale. In veacul al XIV-lea, lumea dobrogeana, familiarizata cu forme
de viata bizantinizate sau chiar bizantine, va fi vazut desigur in cirmuitorii
ei, in Dobrotici, in urmaul su (Terter-Ivanco?) 0 mai apoi in Mircea, conducatori politici indreptvivi, pe cai diferite, a puna alaturi de titlul de despot
uneori mentionat
i insemnele heraldice ce decurgeau din el. Nu
avem pZn acum nici o singur dovada material l pe pamintul dintre Dunre
141

www.dacoromanica.ro

i Mare in legturk cu prezenva insemnului acvilei legat in chip mai precis

fie de vreunul dintre aceti stkpinitori dobrogeni ce au purtat
in chip cert
sau numai probabil
titlul despotal, fie, eventual, de cirmuitori din taratul
vecin de la Timovo, dar nimic nu ne impiedick a presupune c aparitia sa
in repertoriul unor ceramiti locali
aa cum o cunoatem prin exemplarele
de la Picuiul lui Soare
nu are numai o semnificatie decorativk, ci i una
efectiv heraldick, fiind adoptat tocmai intr-o regiune in care, aa cum era
firesc 6 aa cum se intimpla i in alte pkrti, succesiunea unor suverani cu
titlul de despot a putut incetkteni i mai bine motivul, de mai veche circulatie in arta bizantink.
Gt despre cealaltk arie amintitk, Chersonesul, uncle s-a descoperit un
exemplar cu acelai motiv, Insui cel ce l-a publicat nu a omis s mentioneze existenta, inca din veacul al XIII-lea p pink la inceputul celui de-al
XV-lea, a acvilei bicef ale in heraldica feudalilor din Crimeea, intr-o epock
in care inflorete aici principatul de Theodoro (Mangop) ai ckrui conducitori
erau inruditi nu numai cu marii feudali din Trapezuntul Comnenilor, ci
cu Paleologii din Constantinopol". Ca i in regiunea lui Dobrotici
cel ce
a devenit rudi imperial i aespot
existau la Chersones cirmuitori inrudivi i ei cu bazileul, indrepatiti i ei a arbora insemnul acvilei devenit astfel cunoscut in Crimeea, iar ceramitii peninsulei nord-pontice, ca ;*1 confratil lor dobrogeni, tiindu-i desigur sensul heraldic, l-au adoptat i ca motiv ornamental.

C asemenea exemplare nu erau produse intr-un numkr prea mare,

ca ele aveau un caracter de lux i o fispindire limitatk, o aratk i raritatea
descoperirilor de acest tel de pink acum, in timp ce vase smklwite de foarte
bunk calitate, produse in aceleai ateliere dar impodobite cu alte motive
intre care 1. pkskri
sint frecvente in Bizant, in Crimeea, in Caucaz
i la Dunirea de Jos.
Oricum, daca interpretarea noastrk este justk i dac, aa cum bknuim,

aparitia in ceramick a motivului acvilei bicef ale nu este firk legkturk Cu

intensitatea circulatiei sale i ca insemn heraldic, avem in exemplarele de la
Pcuiul lui Soare un indict'
este drept, limitat ca sferk de cuprindere
i, poate, pasibil de discutii, dar nu mai putin un indiciu i chiar cel mai
timpuriu pink azi pe teritoriul romknesc
al raportului dintre respectivul
insemn i anumite elemente de civilizatie i forme de cirmuire imprumutate
din Bizant de cktre Dobrogea veacului al XIV-lea, Cu putin timp inaintea
cuprinderii efemere a provinciei inluntrul hotarelor statului muntean i a
aparitiei aceluiai insemn cioplit in piatra i zugrivit in fresca de la Cozia,
Prin caracterul exceptional al aparitiei sale in documentele cancelariei
muntene, titlul de despot purtat de Mircea a atras atentia tuturor istoricilor
notri ce s-au ocupat de aceastk epock, iar pkrerile exprimate au ckutat
In lipsa orickei date precise asupra modului in care voievodul a ajuns a-si
arbora prestigioasa calitate
si refack, mkcar ipotetic, imprejurkrile respective.
Astfel, imaginind o obirie princiark bizantink mamei lui Mircea, N. Iorga

incerca s giseasck in aceastk inrudire explicatia obtinerii calitii despotale

de cktre fiu45, pentru ca mai apoi, pe urmele marelui istoric, V. Grecu
ajungk chiar s presupunk un gest al impiratului din Constantinopol care ar
fi conferit domnului titlul i insemnele de despot46. Alturi de ipoteza lui
Iorga
i cu la fel de putine elemente de sprijin
o vom aminti pe aceea

142
www.dacoromanica.ro

a lui I. Minea care-I banuia pe voievodul valah nepot de fiica al lui Dobrotici47, deci succesor, oarecum in ordine fireasca, al prezumtivului su bunic

la demnitatea despotala. Mai aproape de noi, P. P. Panaitescu, respingind

ipotezele unor ilustre origini bizantine sau dobrogene ale Calinichiei, ajunge
sa formuleze ciar ideea legaturii sigure si nemijlocite intre cucerirea munteani a Dobrogei in 1388-1389, calita.tea de despotat a teritoriului clintre Dunare i Marea Neagr i titlul purtat efemer de Mircea". In sfirpt, nuanvihd i mai mutt interpretarea dati evemmentelor, P.
isturel observa,

cu ani in urm, ca f oiosirea de catre Mircea a titlului ce tusese odinioara

al stapinitorilor dobrogeni constittue, din punctul de vedere bizantin, o
tape de nimic indrituita. Mai mult, autorm citat incerca sa dea chiar o explicape dispariviei talului din documente: voievodul ar fi renuntat la el poate
ca urmare a unui protest al basileuluis ce nu-i acordase niciodata aceasta
demnitate fiului lui itadu I49

Nu ne st nici in intenvii, nici in posibilitai intrarea aici intr-o dis-

cuvie amanunvita asupra acestei chestiuni, donnva noastr

numai
la notarea citorva observatii de detaliu ce ar putea explica mai bine, eventual,
convinutul a ceca ce sintem inclinavi a numi momentul despotal" al domniei
lui Mircea.

In iapt, stringind laolalta acele marturii care indica explicit ca Mircea a purtat o vreme titlul de despot, constatam ca ele se reduc la textele
celor coui inTelegeri incheiate cu Vladislav Iagello, la 20 ianuarie 1390 i
la 6 iulie 191, i la insemnele zugrivite sculptate in aceeai vreme la
Cozia (o aserviune cu dou veacuri mai firm, aceea a lui Leunclavius care
tia intr-un chip foarte vag ci voievozii V alahiei au avut titlul de despovi
dupi ce s-au eliberat de suzeranitatea regalttavii maghiareo, ramine nu mai
pupil neclari in ceca ce priveste origimle ei i de aceea nu am putea-o
adiuga decit cu foarte mare prudenvi mrturiilor prea limpezi de mai sus).
In rest
nici o dovadi contemporani sau
si lucrul e tulburitor
puvin mai tirzie, diplomatici, numismatica, artistica, nu ne vorbeste despre
importantul titlu purtat de Mircea si aceasta tocmai intr-o vreme in care in
scrise in documente de canvirile vecine de la sud de Dunare marturiile
celarie, pictate in frescele portretelor votive, sculptate pe fatade de biserici
sau spate n ceara sigiliiior
indica existenva aici a unor suverani ce
aveau titlul de despot.

Nu cunoastem pina azi un singur document intern ca,re ssa arate un

asemenea titlu al lui Mircea, dei stim bine cu cita grij cancelaria sa lua

nota de fiecare posesiune a voievodului si de titlul corespunzator (herveg al

Amlasului si Fagirasului, domn al Banatului Severinului etc.). Evident, nu
se poate invoca pentru explicarea acestei lipse necunoasterea de catre cance-

lare a unui titlu prea rispindit in epoca, pe care-I purtau atitea capetenii
feudale din sud-estul Europei, i aceasta cu atit mai mult cu cit, chiar in

vremea lui Mircea si chiar pentru manstiri de pe teritoriul nostru, un suveran sirb cibera un hrisov pe care 11 semna ca despot"51, bineinveles si spre
stiinva autoritivilor i a beneficiarilor de la nord de fluviu.
Dei numarul monedelor din vremea lui Mircea cel Batrin este destul
de ridicat, nici o legend monetara nu face menviunea titlului de despot si
nici o piesi nu reprezinta in vreun chip simbolul sau heraldic, asa cum o
ficeau in aceeasi vreme monedele sirbesti52 6 vidinene53 sau cum, dupa unii
autori, par a o fi facut cu civiva ani inainte monedele urmasului lui Dobrotici54 in insasi Dobrogea a carei ocupare i dadea voievodului de la Arges
prilejul de afirmare heraldica pe care-I cercetim.

143

www.dacoromanica.ro

Aceeasi situatie o constatm

cazul sigiliilor muntene ale cror legend
iconografie
nici macar la cele insotitoare ale intelegerilor din 1390 si
1391 cu Polonia55
nu fac vreo menviune despre calitatea de despot a

Iui Mircea, in timp ce de pe sigiliile balcanice contemporane ale unor despovi nu lipsesc acvile bicefa1e56.

In sfirsit, dac in cazul Moldovei, printr-o confuzie din veacurile XVII

XVIII, s-a putut menvine in unele cercuri crturresti de la sfiesitul evului
mediu amintirea unui fantezist titlu despotal atribuit de Paleologi lui Alexandru cel Bun57, nu constatm in Tara Romneasc, la principalii cronicari,
vreun ecou despre o despotie" a lui Mircea cel Btrin, dei in unele cronici intilnim date in legtur cu asa-numitul titulus" al celor mai Arechi
voievozi munten 158.

Asupra ultimei categorii de izvoare contemporane, documentele exteme

cu excepvia celor dou din 1390 si 1391 care, hind deosebit de explicite in ceca ce priveste titlul de despot, nu ne mai intereseaz

in limba 1atin59

momentan , se pot face citeva observan In anul ce a precedat invelegerii

cu Polonia, in care Mircea aprea ca terrarum Dobrodicii despotus", la
sfirsitul lui 1389 mai precis, se incheia tot cu Polonia o prim invelegere L
pe care tratatul din 20 ianuarie 1390 o ratifica de fapt
in textul ckeia
voievodul aprea numai ca voievod transalpin", poate hu numai din raviuni diplomatice si de protocol, ci i pentru c definitivarea cuceririi Dobrogei era inci in curs60; acest titlu, cel mai curent dealtfel, va reveni i in

tratatul din 1411 cu Polonia61 sau in privilegiul dat brasovenilor in 141362.

Este deci cert c pentru inceputurile a ceca ce socotim a fi fost momentul
despotal" al domniei lui Mircea, anii 1389-1390 constituie un terminus post
quern, la stabilirea sa contribuind, asa cum am incercat s arkm, i faptele
de art de la Cozia. Bnuim ins c exist i posibilitatea gsirii celuilalt
terminus, 'ante quem, i a explicrii sale in functie de imprejurkile istorice
generale. In acest scop ne vom adresa unui foarte cunoscut document, textul
invelegerii de la Brasov din martie 1395 intre Mircea i Sigismund de Luxemburg, prin care cel dintii se obliga, intre altele, s asigure celui de-al doilea
libera trecere prin Tara Romaneasc impotriva turcilor. Dac ins, asa cum
s-a relevat mai demult63, in textul publicat in colecvia Hurmuzaki64 exist

o lacun acolo unde se indic regiunea spre care regele maghiar va avea
imediat dup cuvintele ad partes , textul restituit in colectia
Zimmermann-Werner d ca probabil lectura ad partes Dobrodicii0. Mai
mult chiar, exist un pasaj al aceluiasi tratat
pasaj care pentru chestiunea ce o urmrim aici are o valoare deosebit
unde se arat c muntenii
cale liber

vor trimite provizii ostii regale cind aceasta va ajunge in

locurile stpinirii noastre sau supuse nod dincolo (s.n.)

spune Mircea

i aproape de Dudire" (per loca dominio nostro et nostrae dicioni subiecta utpote ultra et
prope Danubium per loca eidem nostro dominio et Danubio convicina"); or,
In actul din colectia Hurmuzaki lipseste indicarea acestui dincolo", pe
care-1 intilnim in textul, cu mult mai corect publicat, din colecvia sibian.
In acest fel, indicarea regiunilor de dincolo de Dunre"
ce nu pot fi,
evident, decit irvile lui Dobrotici"
ca teritorii controlate de Mircea
poate ajuta la deslusirea nu numai a evenimentelor strict contemporane, ci
si a evolutiei stpinirii muntene dincolo de fluviu in anii 1388/1389-1395.
Este locul a ne reaminti aici ci exact in anii in care se petrecea ocuparea muntean a Dobrogei, Ungaria era cufundat in lupte civile ce srbiseti mult pozitia lui Sigismund, iar in urma invelegerii polono-muntene din

1390-1391 Iagellonul luase pentru un timp locul regelui apostolic pe esi-

144

www.dacoromanica.ro

%NZ_ XX ,X-1.40,4,

...\,,,,, -,,-

/ ;,41"--r
*

- --L4.

'.

.- -T-,

*44'

'

N.
.

,,. '

AiF

I.'

'''

A:

e-

1.4,,,........,.,,,

4-,

f.,:-:.i..:.-

..m
:.,....b,,y
'4
*.
ltr.,_

.A.

y[4

e
1.,4:.

,,T;

.4, r,

!I-7

..

. -1

1;,,,-41.

,
-

4 '"e''''.."'-..--Ak'
4....i.ik

.A.

, %.!i

.4...

P.,.....,...,

Sil

'

14.r.,

...

IN: e.
' 1 i',.

' ,A

. ''`'it ;
u..---,'Pe.,

'

g'St<"
..,,,, 1..

ve,..

'

--,11', Ali 4' , .),

::- .-4_,Pizeke 7

'

.
4,,-*-40di-hr.4774 '

N---,;,

...i, ,;... i,

'

,"

i'q I

'. ' 4 t.) ',

.,'',

,.

t-,0-4;...-12.

i
',

l'

.311 .,,:..iaiiiii:', r..1q, ''.:

40....,..

',-,/v''...;:'
i, li,54" '
..--..............4

);\'' 1 ! )..gv.."111110 '..

,.s.....,,,,,.:.
i.,
t

-... -,,,.........9.....-....:t.

, --.)ip,,,,...
2'..0 ,

--- ..gi.

,,,_
r,, , 4::04.1?-x:

- k--i.

*11,1

,,..1 L..' ...i.

r,40.7, .

tor,

---

.,

.'....At,..r,0r---,-7--,..:;--Y-,-...,

.):,.., '', :g4atg."

#41'.-Q.

,,..,,,,k2wormtl,L. r
,... ,,I:.,

I.

' '

1....".; r.....,..7

[......,.........'

,-

L" ,

.........-,..va.i.

1 r'

'.4. ,,,...

..,

-,

7ik :. ".
i

_
,. \4

4
1

30. COZIA. Biseriea mare a nulti4sliriI. Aneadrament de fereastrol.

www.dacoromanica.ro

inEMAK

71

"7:1,4'

,
-

A "0,14 ;,

ri

"e*,

11_.

II!'

'

A ,r

T.T.Pbbnii

;-

...._

:.,.

-,

4%.

'':

4,

4.

'

'floe

II

4'

I:

.41,..

.6'

'. .

''', ' 4

l'.....t.

,;,..,.

6' -

.4

i..;,:

,,

...?

liC"

'

',

07) ,d1

' k4 i',

,-'-

'..., w 4..

t,

4, 4

4.4

-L..3 k....

,k,,

'

, t,

If

t.t

www.dacoromanica.ro

32. COZ1A. Biserica bolnitei. Pot.lrelele till Nlireca

ccl 135aria i al MOW still

MllrT

COS OA.,3
.

'

a.

e"

Mats%

"
1.('

710

.c,,
17/41XLII.E00:7f1f.,

Att$.4 -..r

*4.801
s.,

,
417 46"

WO

fe

,J13.

0 tir
:
!

' itFiA

....

'NI ir..,

, ,ip-

:,-2

ir .
. I,.4.7"..o,

V
.;,,

...,.. ',.,r,
'.'

i'.

-,,...

.,*5

Z,

.1

:.'

V , ."

- 1 -, f

`-,,

'i:'

.0.; It.

''''

''.

$2..

" k;,,. .k 41'

,
ji,1.

,,'_.,

,,,t,1.7:.,,,,`,,r - .1.,T

--

-.

ti.

.A.

-.114'.

e.

...

' ' i ,i,

..

"'":4!..

. ...,..,.

t
a

(.

b*:
-

-Tr,

www.dacoromanica.ro

.. cf..

:".7..

.".,.,,

r-,...., `

+.4'

cst:,,7

',....1..,

' -,,. '

',LA..:
4

'''''''
, it.:- '- -: . .. ..,ItIi. -}'.,/t4 .A'" -14.4.,P
:
'
4, , '. ri, ,
..
i,
.9

"i it'. ,-,

'',',,I,gir

-:,,,,

;-P '.."

.,, - . ...,,, ,r,

-;,'"`t 14'.1' c,', ''... ,.
....!:, ,,*, r '
'' f 7r.., .?,4 (-;;,
;7 '

r,..,"

Vi

.,

./1/4;

r ov,,%,
,'1,-,.4,,'=',...--:
- ,?. .
''''''

.3. ,

. ,1,

14A

li ' .,'''r .;;. iv..i

-.,,,

m-11,

r.

33. PACUIUL LUI SOARE.

Vas smAlluit.
Fragment co motiv heraldic.

'

J.

-Na7Js'i

34. BRASOV. Arhivele Slatului.

Pecete boiereasca co moth, heraldic.

www.dacoromanica.ro

chierul politic din aceste prti. Nu este lipsia de interes, in aceasta ordine
de idei, consemnarea faptului c acum, cind Mircea cucerege Dobrogea, cind
1'0 arboreaz titlul de despot in documente 0 insemnul despotal pe fatadele

0 in interiorul ctitoriei sale oltene, Ungaria era pentru citiva ani in imposibilitatea de ali manifesta vechile tendinte de expansiune spre Dunirea de
Jos (mai mult, revinem i imprejurarea semnificativ c in fiecare perioada
cind Mircea stapinete sigur Dobrogea, in 1389-1391, dupa 1403-1404,
exista intre Tara Romaneasca 0 Polonia cite o apropiere indreptafg in primul rind contra Ungariei).

Intorcindu-ne la primul deceniu al domniei lui Mircea, observam

dupa etapa de afirmare clara a calitavii despotale (1390-1391) urmeazi o
vreme de grele incercari, culminind cu invazia turca din toamna anului 1394
Cu ridicarea unui pretendent impotriva voievodului legitim retras in partile rasaritene ale Tarii Romanwi, deci spre partile lui Dobrotici". In aceste

conditii, tratativele de la inceputul primiverii anului 1395 Cu Sigismund

constituiau o evident schimbare a liniei politice muntene, pina atunci in
consens cu aceea a mai indepartatei Polonii: impotriva pericolului cel mai
gray, acela ototnan, se va recurge la vecinul cel mai apropiat i cel mai
interesat in pastrarea liniei Dunarii, in speta la regele Ungariei eliberat, pentru un timp, de grijile razboiului civil.

Frapeaza in cele trei documente exteme emise intr-un rastimp nu prea

indelungat, intre iama anului 1390 0 primvara anului 1395, faptul c in
primele doua intelegeri cu Polonia titlul de despot al tarii lui Dobrotici" apare

la un interval de un an 0 ceva, in timp ce patru ani mai tirziu, in tra-

tatul cu Ungaria, de0 controlind, alaturi de estul Munteniei, probabil

unele cet4i ale Dobrogei66

paryile lui Dobrotici" din text , Mircea
nu mai mentioneaza calitatea sa de stapinitor al acestor regiuni transdanubiene spre i prin care are totu0, teoretic macar, dreptul de a lisa liber
trecere lui Sigismund. Intre situatia din 1390-1391 0 aceea din 1395 exista
deci o clara deosebire in ceca ce privete poziyia lui Mircea faja de regele

Ungariei i daca tratatul de la Brgov a fost incheiat intre doua parti oare-

cum egale, avem totu0 bnuiala c indaratul acestui act se ascundea nu mai

realiza un plan menit a cuputin 0 o incercare a lui Sigismund de

noate o istorie mai lunga: este vorba de intentia stabilirii unei hegemonii
asupra Mrii Negre, deci asupra gurilor Dunarii 0 a Dobrogei in primul
rind. Sint prea cunoscute vechile planuri de expansiune spre rsarit alb coroanei ungare inainte de Sigismund, dupi cum qtiute sint eforturile acestuia,
la sfir0tul secolului al XIV-lea 0 in primele decenii ale celui de-al XV-lea,
pentru asigurarea comertului Ungariei 0 al partilor sud-germane cu Marea
Neagr prin Chilia, aceegi Chile in care va sprijini pe genovezi i pe care
o va voi legata de vinuturile central-europene printr-un puternic drum dudarean menit a ocoli i lovi puterea venetiana67. Or, este evident ca. pentru
realizarea unui asemenea plan, stapinirea directa a Dobrogei lui Mircea era
o chestiune vitala i daca ea nu s-a realizat, faptul s-a datorat atit presiunii
turceti i politicii muntene de dupa. 1402, cit i sIbirii interesului pentru
sud-estul european din partea regelui Ungariei, chemat in 1410 in fruntea
Sfintului Imperiu.
Iat:i de ce b5nuim c in conditiile dificile in care s-a aflat Mircea
anii 1394-1396
de la uzurparea lui Vlad pin in momentul in care redevine singur stapinitor al tarii
regele Ungariei a reuit s controleze nu

numai unja Dunrii, al carei rol in ajunul unei cruciade ca aceea de la

'145

www.dacoromanica.ro

Nicopole (septembrie 1396) nu mai e nevoie a fi subliniat, ci i partile lui

Dobrotici" asupra carora, probabil, in primul rind sub presiunea lui Sigisconjugata cu aceea a fortelor otomane din sud , Mircea i incemund
teazi in fapt stapinirea. Ca o consecinta a acestei situatii, din titlul ce a
exprimat tot mereu in chip fidel realiratea stapinirilor teritoriale ale voievodului muntean a disparut definitiv despotia", in timp ce dezastrul de la
Nicopole a contribuit la instapinirea turcilor in Dobrogea i la spulberarea,
pentru o vreme, a planurilor de dominatie pontica ale lui Sigismund.
Ca nu a fost vorba, asa cum s-a sugerat mai demult, de o renuntare
din partea lui Mircea la titlul de despot ca urmare a unui ipotetic protest
bizantin, ni se pare un lucru aproape cert. Slabit de luptele civile, destul de
departat de o arena politica asupra careia nu mai avea practic nici o posibilitate de control, bazileul din Constantinopol nu a putut determina mciodata o asemenea renuntare, dupa cum nu a fost niciodata la originea unei
conferiri, catre domnul Tani Romnesti, a titlului care in aceasta vreme era
tot mai frecvent uzurpat de feudali mai mari sau mai marunti din Peninsula
Balcanica68. Aluninten ne-am putea intreba pe bung, dreptate cum se explica

faptul ca, de Oda, niste cronicari bizantini atit de bine informan ca Ducas
sau ca Sfrantzes, train in preajma unor despon, familiarizati Cu procedeele
de conferire a titlurilor de despon
cunoscind chiar cazuri de asemenea
conferiri de demnitati despotale catre cirmuitori sirbi69
cronicari care
vobesc pe larg despre epoca in care se plaseaz i domnia lui Mircea, nu
sufla un cuvint nici despre vreo conferire, nici despre vreo pierdere a unui
asemena titlu, acte politice care, daca ar fi existat aievea, ar fi avut o rezonanta anumit i ar fi contribuit la gloria imparatului din Constantinopol.
Intr-o vreme in care unii feudali balcanici arborau titlul de despot
fr a-1 fi primit vreodata din partea unui Imperiu tot mai slabit i cind
simpla cucenre militara a unui teritoriu cu statut de despotat determina pe
lua titlul corespunzator, faptul ca Mircea s-a numit .pe sine
cuceritori
despot" in vremea imediat urmatoare ocuparii Dobrogei lui Dobrouci consuna intru totul cu chipul in care era inteleasa in epoca arogarea acestui

titlu. Departe de a fi fost un titulus fictas in titulatura lui Mircea, el a

corespuns intr-o prima etapa

care este totodat vremea zidirii i mpodobirii Coziei
atit unei realitati ce decurgea dintr-o cucerire, cit i afirmarii pe plan extern diplomatic a unei dernnitati importante in aceste
parti ale Europei.
de unde
Para a rgspuncie Meg nici unor necesitati in cuprinsul tarii
nici unor relatii de preseantg feusi absenta sa in documentele interne

dala, titlul de despot a fost folosit doar un timp relativ scurt, la inceputul
domniei lui Mircea, ca urmare a unei rasunatoare victorii i cuceriri. Spre
deosebire de inaintasul su dobrogean (Terter-Ivanco?)
care desi bate
moneda ca despot, nu se intituleazg ca atare intr-un i mportant document
exterrg
Mircea i5i va arbora insemnul heraldic la Cozia si se va intitula despot in actele sale externe, fara a bate hug moneda si flea a-si crea
un sigiliu cu insemnul sau cu titlul despotal.

In condinile precare ale anilor 1394-1396, mai intii, probabil, sub

presiunea diplomatica din martie 1395 a lui Sigismund, completat mai apoi
de aceea militara otomana in preajma si, mai ales, dupa cruciada de la Nicopole, Mircea va abandona un titlu devenit treptat, in acei ani, fara acoperire
si pe care mai tirziu, dupa 1404

chid, in conditii total schimbate, va

reocupa tinutul dintre Dunare si Mare

nu 5i-1 va mai afirma, multumindu-se
cu mentionarea cirmuirii dobrogene doar in documentele interne".

146
www.dacoromanica.ro

Fr. a cunoaste exact continutul noii stpiniri a lui Mircea in Dobrogea, acela al relatiaor sale
in ceea ce pnveste aceast provincie
Cu
turcii72 sau cu Sigismund care revenea spre Dunire in 140673, putem bnui
nici macar in acviunile sale diplomatice, fat de Polonia de pild, acolo
unde cu ani in urm voievodul i subliniase cu dou prilejun titlul desi, poate, oportupotal, o asemenea afirmare nu i mai gsea utilitatea
nitatea
in imprejurrile politice complexe i nu o dat confuze din Europa de sud-est si est-centrali la inceputul veacului al XV-learn.
Legat nemijlocit de problema semnificatiei insemnului heraldic de la
Cozia este si explicarea ivirii lui in legtur cu fiul i succesorul imediat
al lui Mircea, cci asa cum artam la inceputul acestor rinduri, in biserica bolnitei, in portretul din secolul al XVI-lea al lui Mihail, apar pe
costum, sub genunchi, acvile bicefale foarte stilizate.

Evident fiind faptul c portretele din veacul al XVI-lea de la biserica

bolnitei au copiat pe acelea din veacul al XIV-lea de la biserica mare, putem

crede fr team de a gresi c, in epoca lui Mircea, in naosul Coziei nu

numai tatl ci i fiul purtau acvile bicefale, copiate apoi de zugravii bisericii bolnitei sub aspectul pe care il cunoastem73. Sigur i vizibil pira azi este
c in veacul al XVIII-lea, la repictarea din epoca brincoveneasc, in tirnp
ce acvilele continuau s impodobeasc chausses"-ele lui Mircea in portretul
din biserica mare, Mihail apare fr ele. Lucrul este, credem, usor explicabil,
mereu pstrat
prin aceea c, trei veacuri mai tirziu, numai amintirea
a unui Mircea stpinitor al tinuturilor transdanubiene se mai
amplificat
mentinea in mediul monastic cozian, sensul aparitiei insemnelor despotale la
Mihail fiind neinteles sau uitat. Si totusi, unicul fiu legitim cunoscut al lui
Mircea, in scurta-i trecere in scaunul Trii Romnesti a fost, ca i tatl su,

muitor pin la Marea cea Mare", ca i tatl siu a luptat cu turcii pentru
aparitia acvilelor bicefale in portretul
potrivnic normelor bizantine,
lui Mihail nu semnific altceva deck c
dar in deplin consens cu practicile din aceste prti de lume si din aceast
Dobrogea77. Este foarte probabil c

fiul mostenea o demnitate a tatilui.

Oarecum in aceeasi situatie cu Ivanco

vreme

mostenitor efemer, probabil,

al titlului tatlui su, numai prin voia acestuia , Mihail era zugrvit in
anii 1388-1391 la Cozia cu aceleasi insemne pe care le purta, in acelasi
tablou ctitoricesc, tatl su, cruia i fusese mult timp asociat78 i putin
vreme urmas. Intelese, ca sens, in veacul al XVI-lea de zugravii portretelor
de la biserica bolnitei, aceste insemne nu mai reprezentau nimic pentru ceilalti zugravi, de la inceputul veacului al XVIII-lea, ce repictau portretul
lui Mihail in biserica mare intr-o epoc tirzie in care, evident, amintirea
unui Mihail voievod se estompase prea tare fiind covirsit de aceea a tatlui su i in care niste acvile bicef ale pe costumul efemerului domn nu mai
aveau vreun sens bine definit.

Incercarea de a lega reprezentrile psrilor heraldice din portretul lui

Mihail de la biserica bolnitei de un prototip disprut din portretul aceluiasi personaj din naosul bisericii mari de la Cozia i, mai departe, raportarea
lor la faptul semnificativ c Mihail a fost asociat la domnie al lui Mircea
g, mai apoi, domn cu aceeasi stpinire efectiv i, mai mult decit probabil,
cu aceleasi insemne heraldice ca i tatl s'iu, ni se par singurele
pe care le are istoricul de azi pentru explicarea coerent a unor mrturii

147
www.dacoromanica.ro

aparent disparate in legtur cu ecoul pe care l-a avut in posteritatea imediat ceea ce am denumit momentul despotal" al domniei lui Mircea cel
Btrin.
.t.

Ne amine a aborda Ina, pe scurt, o ultim chestiune, aceea a celei

din urm aparivii in aceast epoc79 a acvilei bicefale in Tara Romaneasa,
la inceputul secolului al XV-lea, in vremea prea putin cunoscutei domnii
a lui Radu al II-lea Praznaglava, cel dintli dintre fiii nelegitimi ai lui Mircea
aflavi in acest veac in scaunul muntean.

Evident, nu poate s nu atrag luarea aminte aici faptul a in epoca

succesor care aidoma taalui si fratelui su vitreg s-a intitulat, cel puvin cu un prilej, intr-un document din 1
iunie 1421, pstrat din pacate numai intr-o copie slavon, domn pink' la
Marea cea Mare"80, fiind astfel, din cite stim, ultimul voievod muntean
purtkor al unui titlu care a indice o stpinire a Dobrogei
se mai poate
constata aparivia, de data aceasta intr-un modest sigiliu, a insemnului care
succesorului imediat al lui Mihail

cu citeva decenii inainte 'impodobise exteriorul Coziei si costumele zugrvite

In fresa ale celor doi inaintasi ai lui Radu al II-lea.

Pe actul care convine fgduiala de pace data' de acest voievod brapvenilor In mai 142181 si care este sigilat cu o mare pecete ce a sttrnit si
continua a stirneasa discutii g intrebri intre specialisti82, s-au pstrat de
asemenea patru alte pecevi melare boieresti din cear neaga, fr legend.
Intre acestea, una este mai mare si pe ea se poate dar deslusi un vultur
Fig. 34 bicefal cu aripile intinse83.

Lipsa unor alte date face dificil, dac nu chiar imposibil, atribuirea
exacta a fieckeia dintre aceste pecevi
inclusiv a celei din urm
cite

unuia dintre marii feudali ce inareau cu credinva lor fgduiala dat de

proaspkul voievod orasului de dincolo de munvi. Ipoteza, mai demult emia84,

in legtur cu apartenenta pecevii cu acvil bicefal lui Radu, primul dintre
boierii menvionavi in act
poate un fost dregtor din timpul lui Mircea ,
nu se bizuie de fapt pe nimic, in timp ce o eventual legare a ei de Prazn aglava insusi
tentana, cu atit mai mult cu cit marea pecete a noului domn,
ce-si afirma in exact aceeasi vreme titlul de stpinitor al Dobrogei, lipseste

O. nici nu stim daa ea va fi existat vreodat pe acest document

se
loveste de reguli precise ale sfragisticii. In acest fel amine a fi luat in
discutie, cu cele mai multe sanse de probabilitate, ultima dintre opiniile

exprimate in legtur cu pecetile actului din mai 1421 ;i anume aceea a lui
A. Sacerdoveanu care se intreba85 daca nu cumva
vinind seama de prin-

cipiul preaderii o de ordinea ciarii martorilor documentului

sigiliul ce

ne preocup nu va fi apartinut lui jupan Stan" care n-ar fi altul decit

acel unic frate cunoscut al lui Mircea cel Bkrin, amintit de citeva ori in

primii ani ai veacului al XV-1ea86. Sugestia este plina. de interes si, dei nu
subscriem dtusi de putin la restul interprearii pe care cunoscutul specialist o propunea in continuare pentru semnificavia iconografica a sigiliului87,
ni se pare a
intr-o vreme in care Dobrogea se afla ina sub controlul
muntean, la inceputul celui de-al treilea deceniu al secolului al XV-lea 88
nimic nu va fi impiedicat pe un membru important al familiei domnitoare
SI care nu era altul dedt fratele lui Mircea O unchiul
semnalat ca atare
in documente
al celor doi fii si succesori ai marelui voievod, sa-si arboreze,
de data aceasta pe o pecete personar si cu un sens precis care ne scap,

un insemn pe care stim sigur a cel putin fratele si un nepot al su 11

148
www.dacoromanica.ro

purtau In abia zugrvitele portrete votive din naosul bisericii mari de la

Cozia.

Oricum, acest ultim i modest exemplar pe care nu am voit a-1 omite

din discutia noastr, In ciuda impreciziunilor de care e inconjurat, nu face
dectt s se alture, socotim, unor reprezentzi similare care intr-a doua
parte a veacului al XIV-lea qi la inceputul celui urmkor, In sculptur, in
pictur i, poate, In ceramic& constituiau tot atitea reflexe heraldice ale
unor realitki de la Dunkea de Jos ce pot interesa in acest fel, deopotriv,
pe istoric, pe arheolog i pe istoricul de arta.

Note
1

... pe picioare, mal bine pAstrate,

se vede aceeasi sternal bizantinA, tntr-o sti-

lisare alta, mai plirul, valdit mai nouii",

observa N. IORGA (Domnli romdni dupd

portrete st fresce contemporane, Sibiu, 1930,

p. IV), bAnuind chiar o refacere a tabloului

ctitoricesc din naosul bisericil marl de la

Cozia Ina In veacul al XVI-lea.
2 P. CHIHAIA, Observant asupra portretelor lut Mircea cel Bdtrin si doaninei
Mara, de la Brddet, in SCIA, 1, 1960, p.
254, nota 3.

3 Idem, Semnificatia portretelor din

biserica nulndstirii Arges, In GB, 7-8, 1967,

p. 789, nota 7. Credem msA ci e greu a se

identifica pArtile inferioare de costum purta-

te de Mihail In portretul din bolnita Coziei

Cu tzaggia" de care vorbeste tratatul ano-

nim din veacul al XIV-lea, asa-numitul

Pseudo Codinos (A. A. VASILIEV, Histoire

de l'empire byzantin, II, Paris, 1932, p. 388

textul original in Codini Curopalatae,

De officialibus palatil Constantirwpolitani
et de officiis magnae ecclesiae liber, Bonn,
1839, cap. 5), care au acvile pe laturi, de-a

existai, partial, IncA dotal asemenea pAsAri

heraldice, perfect vizibile i azi in portretul
lui Mircea din biserlca bolnitel Coziel.
5 Studiul cel mai sintetic, cunoscut
nouA, cuprinzind t bibliografia problemet, este cel datorat lui A. V. SOLOVIEV,
Les emblmes hraldigues de Bgzance et les
Slaves, In Seminarium Kondakovianum,
VII, 1935, p. 119-164; mal nou, cu o interesantA ipotezA occidentalizantA" asupra
aparitiei acvilei bicefale la si tritul secolului al XV-lea in Rusia, semnalim pe cel al
lui G. ALEF, The Adoption of the Muscovite
Two-Headed Eagle: A Discordant View, in

Speculum, 1, 1966, p. 1-21.

6
7

Ibidem, p. 130.

L. BFIEHIER, Le monde byzantin.

II. Les institutions de l'empire byzantin,

Paris, 1949, p. 140 si urm.; R. GUILLAND,

Etudes sur l'histotre administrative de rempire byzantin. Le despote, 8ccris&M, In RE B,

XVII, 1959, p. 52-89.

8 loan Asan al Bulgariel era ginerele lui

Mihall al VIII-lea Paleologul, tar Gheorghe

'rerter, nepot de sebastocrator bizantln,

lungul picioarelor st pe allele, lucrate din

pletre i perle.
aceastA InfAtisare nu
sint deloc apropiate elementele de costum

rudi imperialA, este fAcut despot de cfitre

acelasi Mihail al VIII-lea, cAsAtorindu-se

tel. Gum vor fi arAtat initial aceste detall

din tabloul ctitoricesc din biserica mare,
pe care portretele ulterioare le-au copiat
In mod evident
aducindu-le insA si corectil tinind de netntelegerea unor amAnunte de dare zugravii veacului al XVI-lea

op. cit., p. 144, nota 156). Clt despre Stratimir din Vidin, cumnatul lui Vladislav I

chip.

glav orel, in Byzantinoslavica, VI,1935

din portretul lui Mihail de la biserica bolni-

, nu putem sA ne imaginalm in nici un

4 N. IORGA, op. cit., p. IV, numArl

deasupra pieptului, pe un fel de pieptar

patru vulturi bizantini ...", desi in repro-

cu sora lui loan Asan (R. GUILLAND,

op. cit., p. 77-78 i. A. V. SOLOVIEV,

si al lul Radu I prin cAsAtoria Cu sora acestora Ana, deci rudA prin aliantk a lui Mircea
cel Milli, nu stim pe ce call 1-a venit dreptul de a folosi pe monede acvila bicefalA (N.
A. MUSMOV, Stra(imirovi moneti sd dvu-

1936, p.213-220). Tot ce cunoastem este cl

inrudire,a sa cu Paleologli era foarte depAr-

ducerea fAcutai dupai o copie, la fig. 7 a ace-

tatA t numai prin allantA, devenind prin

sora sa dupA tatl, Maria
sora bunA a fra-

acvlle bicefale; spre partea de jos a mentid'

telui sAu vitreg si a dusmanului sAu nelmpAcat, Isman din Vidin

rudal Cu An-

least lucrairi, se pot vedea limpede cinci

149
www.dacoromanica.ro

dronic al IV-lea (vezi tabloul genealogic la

P. P. PANAITESCU, Mircea cel Beitrtn,
Bucuresti, 1944, p. 59 si lAmuririle la p. 34).
9

crin intre i deasupra capetelor acvilei

copiind infAtisarea mai veche, din secolul
al XIV-lea, a acvilelor aflate la portretele

Dj. STRICEVIC, Jedna hipoteza o

din naosul bisericii marl, infAtisare perpetuatA pind In reprezentArile similare de la

tttularnom Menu srpskth despota XIV veka,

In Starinar, VIIVII!, 1956-1957, p. 130.

Cozia din epoca brincovene.ascit , ea se

10 Un asemenea caz ne relateazA Sfrant-

de,sigur, prin legAturile lui Mircea

Radu,
Cu regatul Lingerie!, floarea de crin apArind

zes (Memorti, ed. V. Green, Bucuresti, 1966,

si ale predecesorilor sAi, Vladislav

flu' lui Gheorghe Brankovid, devenit ginere al

pe monedele celor doi fil ai lui Nicolae

XXVIII, 2) In legAturd cu despotul

despotului Toma Paleologul; cf. DUCAS,

Istoria turco-bizantind, ed. V. Grecu, Bucuresti, 1958, XXX, 3, MA a da si numele

Alexandru (O. ILIESCU, Emtstunt monetare ale VIM Romdnesti din secolele al XIV-

lea fi al XV-lea, In SCN, II, 1958, p. 305,

noului despot creat de loan al VIII-lea

p. 312). Faptul cit monedele emise de

B. FERJANCIC, Despoil u Vizaniljt

al scutului, au de obicei legenda Mind,

Radu I, cu floare de crin In al doilea cartier

Paleologul.
11

t tujnosiovenskim zemijama, Belgrad, 1960.

(ibidem, p. 312) pune in lumind, o data mai

Vezi, de exemplu, la ctitoril ale unor

regi nemanizi inruditi Cu Comnenii (A. V.
SOLOVIEV, op. cit., p. 137) sau la Hilandar, Ravanica, Krudevac, in legitturd Cu
LazAr care nu a lost despot cl cneaz i nu a
fost aliat matrimonial cu Bizantul.

mult, o evidentil influentA a Ungariel

12

13 A. DEROKO, Monumentaina i

arta monetard munteanit de Ia sfirsitul secolului al XIV-lea si inceputul celui urmdtor;

Tot prin legfituri cu regatul maghiar, de

data aceasta ale cirmuitorului bulgar din
Vidin, Stratimir, se pot explica, probabil,
florile de crin de pe monedele sale (I.

de-

BANCIL.4., Din numismatica lut loan Sracimtr, In SCN, II, 1958, p. 345-365).
20 Vom observa, de pildA, cA toate cele
trei ferestre ale celor trei abside au la anca-

koriztivna arhttektura usrednjevekovnoj

Belgrad, 1962, p. 84, fig. 111 b. Monumen-

tul dateazil din anii 1327-1335, fiind construit sub Stefan Uros al III-lea si Stefan
Dusan.

dramente acelasi motiv, palmeta, lar cele

G. MILLET, L'anclen art serbe. Les

Egitses, Paris, 1919, p. 147, fig. 164.
14

cloud ferestre care au la ancadramente motivul pAsArilor afrontate se and pe singura

diagonalit ritmasa posibill; pe cealaltA diagonald se all
i aici ritmul apare ino fereastrA al are' ancadrament
trerupt
e ornat cu vrej si o alta cu ancadramentul

15 A. DEROKO, op. cit., p. 226, fig.

364. Biserica a fost construitA intre 1413

si 1417 de cAtre un mare feudal. Bogdan,
dar printre ctitori e socotit I despotul Stefan Lazarevid; cf. G. MILLET, op. cit.,
p. 34 si V. R. PETKOVIC, J. TATIC Manastir Kalentd, Vire, 1926, p. 11, fig. 24.
16 A. DEROKO, op. cit., p. 140, fig. 207.
Monumentul a fost ridicat in 1329, sub patronajul lui Stefan Uros al II-lea gl al lui
Stefan Dusan.
17 G. MILLET, op. cit., p. 26, fig. 11.
LAcasul a fost inAltat de cAtre despotul
Ioan Oliver si dateazA din anii 1341-1349.

impodobit cu acvila bicefalit. In ceea ce

priveste cele trei abside, se poate stabili o
similitudine perfectA titre ele, nu numai
prin prezenta aceluiasi motiv la ancadramentele ferestrelor, dar si prin acelasi desen
al rozetei din registrul superior.
21 Subliniem faptul intrucit s-a afirmat

18 A. DEROKO, op. cit., p. 230, fig.

cA acvile bicefale stilizate ar apfirea anterior

pe centura din mormintul zis al ctitorului" de la biserica Sf. Nicolae din
Arges (P. CHIHAIA, Observajil asupra por-

terminatd sub fiul sAu Marko, dupil 1371.

este un simplu desen geometric care nu are

tretelor ..., p. 254, nota 3) unde, de fapt,

370. Biserica a fost inceputA sub Vucasin

vreo legitturd Cu insemnul heraldic. De

asemenea s-a crezut (E. VRTOSU, Din

19 G. MILLET, op. cit., p. 35, fig. 22,

acvile bicefale in medalioane impodobind
costumul ctitorului, despotul Stefan Lazarevid (1407). 0 datA inchelatA enumerarea

sigilografia Moidovet ;I a Tdrit Romdnegit, in

Documente privind istorta Romdniet. Introducere, II, Bucuresti, 1956, p. 494-495) cd

sigiliul Argesului, care are in amp o acvild
bicefald si care e cunoscut numai prin exem-

principalelor cazuri ale apariflei acvilei

bicefale in Serbia, vom remarca faptul cit
aid redactArile plastice se apropie uneori

de cele de la Cozia: pasdrea heraldicd nu are

de obicel nici un fel de semn deasupra cape-

plare din secolele XVII si XVIII, ar sine

de un prototip mult mal vechi, dar pe care
nu-1 cunoastem", trebuind pus in directd
legAturd cu acvila Media bizantinit de pe
portretul lui Mircea cel BAtrin zugrAvit la

telor, dar poate prim' intre ele fleuroane

(Banja. Markovo), crud (Markovo). Infit-

tisarea cea mai apropiatA de cea de la Cozia

pare a fi, dupd stiinta noastrA, imaginea de
la chenarul ferestrei absiderde rAsArit a bisericii mAnitstirli Kaienid. Cit despre aparitia, la biserica bolniterde la Cozia, a fleuronului si a coroanei in formA de floare de

Cozia". De fapt, sigiliul Argesului pare a se

fi format abia sub Neagoe Basarab, domn
In legAturit cu care acvila bicefald reapare

150

www.dacoromanica.ro

st a aril activitate legatA de orasul Arges

e prea bine cunoscutd (P. CHIHAIA, Semnificalla portretelor ..., p. 794, nota 29).
22 Mircea cel Bdtrin, in ARMSI, Berta

a II-a, tom. 41, 1920-1921, p. 179: Tot

In leg-turd ea posesiunea transdanubland,
ea/Despot al tern lui Dobrotici/Mircea avea
emblema despotatului, pajura bizantind,
cum se vede la chipul lu de la Cozia".
23

In Histoire des Rozunains el de la roma-

nit orientate, Bucuresti, III, 1937, p. 329,

p. 418, in treacdt numal, larga vorbeste de

vulturii Serbiel, Cu sens imperial", si de

acvilele imperiale" de pe zidurile Coziel.

24 L'aigle byzantine sur les vetements des

princes roumatns du Moyen Age, in BSH,

XVII, 1930, p. 64-67; idem, Mircea cel

Bdtrtn, p. 47, nota 23: ... e vorba de o
modd de tmitatie, care apare atit la tarii
bulgari, eft si la craii sirbi i chiar la alti
domni romdni de mat tirziu ...".
25

Istoria romdnilor, I, Bucureti, 1935,

p.477.
26 E. LAZARESCU, Data zidirtt Coziel,
In SCI A, 1, 1962, p. 107-137.
27

Ibldem, p. 123, nota 1. Mircea a de-

venit domn dupd 23 septembrie

1386.

Mentiondm I propunerea (D. BALASA,

Complexul Cdlimdnesti: mdndstirea
mdnesti-Ostrov, mundstirea Coz(a ea bolnila,
schitul Piatra .gt blserica de mir din Calimli-

nesti, in MO, 1-2, 1968, p. 38-61) de ad-

mitere a anului 1393 ca dad a sfintirit

Coziel si a anului 1388 ea moment al !neeperil lucrArilor de aici. Oricum, plinul activitAtii mesterilor zidari i zugravi la Cozia
rAmine incadrat tot in perioada 1388-1391,
intr-o perfectA coincidentd cu imprejurAri
istorice pe care le evocAm mai departe.
28 E. LAZARESCU, op. cit., p. 119, p.

132-133.

Ibidem, p. 131.
Joannes LELTNCLAVIUS, Histortae
musulmanae turcorum, de monumentts tpsorum exscriptae, libri XVIII, Frankfurt,
1591, col. 276: ... arces et castella quae olim
Transalpini valacht Danubium traiicientes
occupaverant in Bulgaria"; vezl comentar!!
la P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 211.
29
30

31 Ibidem, P. 212. Pentru desf4urarea

evenimentelor, am adoptat intru totul
punctul de vedere al lui P. P. Panaltescu,

ultimul l cel mat judicos expus in legAturd

cu problema destul de spinoasd a succestunit

fapte/or de arme de /a sud de Dundre in anti

1387-1389.

32 DRH, nr. 10, p. 29.

33
34
35
36

P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 111.

Hurmuzakt, 1, nr. 262, p. 322.

Ibidem, nr. 275, p. 334-335.

Dacd in ceea ce-1 privefte pe Dobra-

tic!, faptul cd a purtat acest titlu este

prea bine cunoscut din izvoarele scrise,

pentru unul dintre urma11 sill abia unele

monede de bronz descoperite in Dobrogea,

emise probabil de acesta i purtInd, in

limba greacd, titlul de despot, par a ardta
cil si un predecesor imediat al lu Mircea
la stdpintrea Dobrogei a purtat ttlul; pentru descoperirile monetare, vez! T. GHERASIMOV, Monett na despot Ivanko, In
lzvesitia na bdigarskila ctrheologhiceski

tut, XIII, 1939 (1941), p. 288-296. Re-

cent, intr-un studiu intitulat O formajtune

statalli la Dundrea de Jos la sfirsitul seco lulut

al XIV-lea, necunoscutd pind In prezent.

in Studti st cercetdri de istorte veche
arheologle, 2, 1978, p. 185-200, P. Diaconu, sprijint pe aceleast argumente numismatce, a avansat prudent lpoteza eventua-

lei identItit dintre Ivanco, fiul stiut al

tut Dobrotici, ;I un anume Terter amntit

in izvoarele bizantne drept vlAstar al aceluas Dobrotict; Inaltul feudal Terter
(Ivanco ) ar fi stat dupit opinia autorulul
citat In fruntea miei formatiun politice
al egret centru ar fi lost la Silistra, distincte
de despotatul dobrogean propriu-zis, impreprn motenirea
jurare ce ar explica
mentionarea
unet situatii preexistente

separatd, in titlul tut Mircea cel BAtrin,

a calitdtilor sale de stdpin al Dristrei"
despot al pdminturilor lu Dobrotict".
37
38
39

Vez! nota 29.

Vezi nota 2.
Vez! nota 21 (prima parte).

40 BCMI, XXVI, 1917-1923, fig. 55

si pl. X (descrierea se all la p. 60).

41 C. NICOLESCU, R. POPA, La cira-

mique maille des XIII XIV stacks

de Pdcultil tut Soare, in Dacia, N.S., IX,
1965, p. 344, fig. 5 c; I. BARNEA, Ober

die mittelalterlichen Tierdarstellungen In der

Dobrudscha ( 10. 14. Jahrhundert), in RESEE, 3-4, 1965, p. 596, fig. 7. Pentru datarea lor la sfirsitul secolului al XIV-lea,

vez! P. Diaconu, op. cit., p. 194, notele

45-46.
42

L BARNEA, op. cit., nota 28.

43 A. L. IAKOBSON, Srednevekovnit
Hersones (XIIXIV v.v.) in Material!
issledovantia po arheologhti S.S.S.R., 17,
1950, p. XXXIV, p. 216, fig. 142.
44 A. A. VASILIEV, The Goths In the
Crimea, Cambridge-Massachusetts, 1936,
p. 182 si urm.; dupd 1404, eliberat de jugul
tAtar, principatul de Theodoro, apdrut Incd
in secolul al XIV-lea, se aflit sub cirmuirea
lu Alexis, grec inrudit, se pare, cu o fami-

ne nobild din Trapezunt exilatA In Crimeea. Ffult ca el sit aibd stnge imperial
bizantin, asa cum s-a afirmat, pen eggtoria fiulut sdu loan a devenit rudd cu
dinastit din Constantinopol (ibidem, p. 194

196), lar prin aceea a flied sale Maria, cu

familia imperiald din Trapezunt (11fidem,
p. 214).
45 N. IORGA, Istorta romdnilor, m, Bueure5t1, 1937, p. 291; idem, Venetia la Marea
Neagrd. I. Dobrottct, in ARMSI, seria

151
www.dacoromanica.ro

a II-a,

tom. 36, 1913-1914, p. 1057

titlul de despot care nu era legat de ele

(de piminturile cucerlte din Dobrogea

n.n.), dar putea 1nriurl hotArirea impAra-

tului bizantin, venea din acea cisitorie

bizantinli care dfidu Tirii Rominesti pe
Doamna Calinichia".
46 V. Green noteazi in comentarlile la

editia Ducas (op. cit., p. 259): ... si tot

asa loan V Paleolog (1341-1391), cici

in 1390 Mircea 41 spune acuma despot,

trebuie si-1 fi incoronat pe domnul Tarn
Rominesti despot, trimit.indu-i insemnele

cuvenite", flind astfel consecvent Cu o mai

veche opinie a sa (Istoricul bizantin Duca,

In ARMSI, seria a III-a, tom. 29, 1946

1947, p. 659): Numai stipinirea Dobrogei,

care nici nu era despotat bizantin ca buniioari Peloponesul, nu e indestulAtoare spre

a justifica si explica titlul de despot, el

presupune negresit un gest al impiratului

bizantin".
47

I. MINEA, Urmasit tut V ladislav I

pi politica orientald a Ungariet (extras), Bu-

curesti, 1916, p. 23; Calinichia ... era pro-

babil tuca lui Dobrotici, ceca ce explici

pretentille traduse in fapte ale lui Mircea
asupra *nor lui Dobrotici".
48 P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 47.

Pe Calinichia o crede a fi fost a doua sotie,

de origine romineascii, a lui Radu I, cilugAriti sub numele pliant in documente.

49 P. S. NASTUREL, Une victoire du
voivode Mtrcea l'Ancien sur les Turcs devant

Silistra (c. 1407-1408,), in Studia et acta

ortentalta, I, 1957-1958, p. 247.

50 Joannes LEUNCLAVIUS, Pandectes

Historiae Turcicae liber singularts ad illustrandos annales, Venetia, 1729 (in corpul

editiel lui Chalcocondil), p. 326, cap. 71:

Vaivodae Valachi, postquam ab Ungariae regum obedentia se subtraxissent, more
Graecorum Despotae ... pro vaivodis audire

maluerunt"; cf. Al. ELIAN, Moldova I

Bizanful in secolul al XV-lea, in Cultura
nzoldoveneascd in timpul lut $tefan cel Mare,

Bucuresti, 1964, p. 108. Vezi mai jos,

nota 59.

51 DRH, nr. 31, p. 68-69; este vorba de

cunoscutul hr1sov al lui Stefan Lazarevli,
din 1406, pentru Tismana 1 Vod1ta.

52 R. MARIO, Studtje tz srpske numiz-

matike, Belgrad, 1956, p. 110-116, pl.

XXIVXXVII.

53 N. A. MUSMOV, op. cll. (vez! nota 8).

54 Vez! nota 36.

55 C. MOISIL, Sigilitle lui Mtrcea cel

BlitrIn (extras), Bucuresti, 1945, p. 17, p. 19.

56 F. DOLGER, Aus den Schatzkam-

mern des heiltgen Berges, Mfinchen, 1948,

p. 334, pl. 123/2, unde se reproduce un

sigil1u al lui Stefan Lazartnid pe un act de

la ministirea Lavra.
57 Al. ELIAN, op. cit., p. 108-109.

58

Este cazul 'stork! Tdrit Romdnesti,

1290 1690. Letoptseful Cantacuzinesc, BuD. Simoenroll, 1960 (ed. C. IGrecescu

nescu), p. 2, p. 204; nici Miron Costin, in a

sa Crontca VIM Moldovei ;i a Munientei

(in I. BOGDAN, Cronice inedite atingdloare

de tstoria romdntlor, Bucuresti, 1895), amin-

tind stipinirea Ungrovlahiel, Amlasulul

FigArasului, nu face vreo mentiune despre

o despotic" a lui Mircea.

59 In coca ce priveste izvoarele in limba
latini ceva mal tirzii, nu putem omite pe
in ceea ce
Leunclavlus. Riimtne ciudatil
singulara i destul
priveste sorgintea-i
de vaga afirmatie a analistului german in
legAturA Cu imprumutarea" titlului de
despot de dare voievozii valahi. Stint

este faptul ci In unele cazuri izvoarele

informatillor invitatului din Heidelberg
sint total necunoscute (I. MINEA, Principatele romane ;i politica ortentaM a tmpdratulut Sigismund, Bucuresti, 1919, p. 95),

lar atunci cind avem stiinti de ele, se

numesc Chalcocondil, Schiltberger, Bon-

finius sau Cromer, care cu totii cunosc

numele voievodului muntean Mircea in fe-

lurte variante (MtSga, Merkes, Marcus,

Merches, Mircius), dar nici unul

atit

cit ne-a stat in putinti si constatim calitatea sa de despot. Doui posibilititi pot

rimine deschise pentru explicarea t1niI lui

Leunclavius. Fie ci, in cursul celor aproape
doui veacuri ce despart inceputul domniei

lui Mircea de activitatea analistului, s-au

pistrat nude ecouri in afara TArli Rominesti despre tittut efemer purtat de voievod, de unde i caracterul vag al informalui Leunclavius despre acest lucru, in
contrast Cu amplele sale cunostinte despre
alte zone balcano-dunfirene, fie, pur
sirnplu, eruditul, compilind datele din

izvoare, a field o confuzie in cele din

urmi explicabili: cu citeva capitole inainte

de pasajul in care se referi la voievozii

Vela/Lid", Leunclavius vorbeste pe larg
despre despotii din Serbia, dind i genealogii

ale acestora, avind deci cunostint.e mutt

mai numeroase despre realititile sud-dunirene decit despre cele de la nord de fluviu.
Nu excludem deloc posibilitatea, fireasci
In cazul compilatiilor medievale i renas-

centiste, ca autorul si fi extins date de la

domeniul uncle cunostintele-i erau mai

numeroase la cel mat insuficient cunoscut,

asimilind statutul vechilor cirmuitori mun-

teni celui al virfurilor feudale din lumen

Pen1usulei Balcanice care atrisese atentia

inviitatulul. CA in secolele XVIXVII

au fost posibile confuzii intre Mircea

suveranii sud-dunireni, o anti editia pariziani din 1650 a opera lui Chalcocondil
ce contine i Pandectele lui Leunclavius

unde adnotiirile marginate ale editorului

fac mentiune despre Myrxias sive Marcus
Serviae Despotes, Dacorum Dux" si unde

152
www.dacoromanica.ro

traducerea latinA a textului grecesc, ce

nu aminteste decit pe Mircea T6v Licockg

trev6vcc", contine nnadaos al traduciitorului
din secolul al XVII-lea unde se identificii
Serbia cu Dacia (Laonici Cha lcocondglae
A theniensis historiarum libri decem, Paris,

1650, p. 91; adaosul apare si in 1843, in

editla de la Bonn, nota 171).
60 Hurmuzaki, 12, p. 315-316. Evident,
nu trebuie trecut cu vederea faptul

textql acestei intelegeri incheiate la Radom

prin intermediul unor soli munteni i moldoveni avea un caracter mai putin solemn

,,de lucru", am spnne azi

fiind mai
curind un protocol al concluziilor solilor;
abia ratificaren din ianuarie 1390, cuprinzind angajamentele unor suverani ale cifror
titluri sint mentionate, Ii conferea intre,aga
valoare politicA i diplomaticA.
61
62
63
64
65

Ibidem, p. 472-473.

Hurmuzakt, XVI, p. 8-10.

P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 252.

Hurmuzakt, 12, p. 359-361.

F. ZIMMERMANN, C. WERNER, Ur-

kundenbuch zur Geschichte der Deutschen

in Siebenblirgen, III, Sibiu, 1902, p. 135

137; pentru completarea lacunei, p. 136,

nota 2.
66

P. P. PANAITESCU, op. cit., p. 253.

67 Asupra acestei chestiuni, vezi I. MINEA, op. cit., p. 160; H. HEIMPEL,

Zur Handelspolitik Kaiser Sigismund, in

situl domniei, Mircea a avut provincia

transdanubianA ca feud turce,sc in care s-au

adApostit elemente dizidente din Imperiul

otoman (Musa el insusi, mal apoi:seicul Bedr-.
ed-Din).

P. P. PANAITESCU, op. cit., p 306.

74 Apropierea petrecutA intre vechile
rivale, Ungaria l Polonia, consfintitA in
1412 prin tratatul de la Lublau, ca i unele
apropien i dintre Ungaria i Polonia pe de o
parte si Imperiul otoman pe de alta, in anii
1414-1415 (Istoria Romntei, Bucuresti,
1962, II, p. 383), nu au fAcut decit sA stii73

vileascA veleitAtile muntene de politicA in-

dependentA 5i chiar de controlare a regiunilor balcano-durulrene.

75 DacA aceste acvile bicefale se aflau
pe mantle si sub genunchi in costumele purtate de Mircea i Mihall in portretele din
veacul al XIV-lea din naosul Coziei, este o
chestiune la care nu putem rAspunde, evident, decit prin simple ipoteze, tinind seama
de elementele ce se mai vAd astAzi in frescele

din biserica mare si de la biserica bolnitei:

este posibil, cum am vAzut, ca ambil volevozi sA fi fost infAtisati la fel
cu acvile
bicefale pe mantle si pe chausse,s"-e
in
secolul al XIV-lea, imaginile lor fiind coplate aidoma in secolul al XVI-lea ; aparitia acvilelor pe mantia lui Mircea in biserica bolnitei se poate datora tot atit de bine

une influente a modului tn care au fost

Vierteljahrschrift fr Sozial u. Wirtschaftsgeschichte, 1, 1930, p. 145-156; G. I. BRATIANU, Recherches sur V icina et Cetatea

zugrAvite asemenea pAsAri heraldice pe

mantia lui Neagoe din portretul, ct; citeva

PANAITESCU, op. cit., p. 304 ; Al. EL IAN,

tut Mihail de la biserica bolnitei pot fi doar

Albd, Bucuresti, 1935, p. 119-124; P. P.

op. cit., p. 129.

68 R. GUILLAND, op. cit., p. 76-78.

Este vorba de cinstirea lui Lazttr, fiul

lui Gheorghe Brankovid, cu titlul de despot
69

In anul 1446, la cilsAtoria sa cu Elena,

fiica despotului Toma Paleologul, episod
relatat atit de Ducas (XXX, 3), cit si de
Sfrantzes (XXVIII, 2).
70 Ne referim la tratatul din mal 1387
incheiat la Pera intre genovezi
trimitAi
lui Ivanco, unde acesta nu apare mentionat
Cu titlul de despot, ci mima! ca dominus"
magnificns dominus" (vezi textul latin
In Izvesiiia na istoriceskoto drujestvo DASoffia,

III, 1911, p. 20-36).

71 DRH, nr. 28, p. 64.
72 Nu trebuie uitat faptul a, in fond, in
asa-numita

orientalA" de dupA moar-

tea lui Baiazid, Mircea a lost sprijinitor al

unor sultani ca Musa si Mustafa. Atit D.
ONCIUL Mircea cel Mare st A lexandru cel

Bun, curs litografiat, Seminarul de Istoria

romilnilor de la Universitatea din Bucu-

resti, anul 1925-1926, p. 45), cit si N.

IORGA (Istoria romdnilor, IH, p. 336;

Histoire des Roumains ..., III, p. 385,
399, 401) au socotit
poate nu fiirA
dreptate
el, dupA 1402 si pinA spre sfir-

decenii mai timpuriu, de la Arges, dupA

cum acvilele de sub genunchi in portretul

o imitatie dapA portretul lui Mircea din

biserica mare. Oricum, este sigur faptul cA

atit Mircea cit si Mihail au fost reprezentati
In veacul al XVI-lea cu acvile bicefale pe
costum la biserica bolnitei nu ca urmare a
une fantezii decorative a zugravilor, ci

prin copierea unor prototipuri ce nu se

puteau gAsi in acea vreme cleat, in primul

rind, la biserica mare.

76 DRH, nr. 45, p. 91.

77 A. A. VASILESCU, Urmasit lui Mircea cel Bdtrin pind la V lad Tepes, 1418

1456 (I) (extras), Bucuresti, 1925, p.14;

Dobrogea va fi cuceritA de turci abia in
urma expeditiei din primAvara anului 1420.
78

Mihail este intilnit in documente ca

asociat al tatAlui stiu la 11 mai 1409 (DRY ,

nr. 35, p. 76); E. VIRTOSU, Titulatura

domnilor ft asocierea la domnie In Tara Ro-

mdneascd ft Moldova ( !And in secolul al

XVI-lea), Bucuresti, 1960, p. 290, ocupindn-se in mod special de aceastA asociere,
crede cl ea a inceput efectiv, in fata amenintArii otomane, in 1393-1394, o asociere
formalA existind Inca din 1388 cind Mihail
e mare voievod".
79 Vorbim, evident, de aparitia acestui
insemn heraldic in epoca ce cuprinde sfirsi-

153
www.dacoromanica.ro

tul veacului al XIV-lea si inceputul celui

urmittor, intrucit cum bine se 01e in
vremea lui Neagoe Basarab I mal tirziu,

in secolul al XVII-lea, acvilele bicefale vor

fi destul de frecvent intilnite in Tara Roindneascd, cu o semnificatie mai mult sau

mal putin schimbatd.
80 DRH, nr. 48, p. 97; este adevdrat cd

avem aid de-a face cu o copie, in timp ce In

restul documentelor, originale, pdstrate de
la Radu al II-lea, nu intilnim nicieri ace,st

titlq.
81

Asupra citirii datei

documentului

existd cloud interpretdri: cea dintii soco-

teote cd actul a lost emis la 7 mai (este prima

opinie a lui I. BOGDAN, Documente si re-

geste privitoare la relatitle Pat Rumdnesti

cu Braooull Ungaria Insecolul XV XVI,
Bucure0I, 1902, p. XLIX, p. 8, in.suitit
recent 0 de A. SACERDOTEANU, Despre
un sigiliu al lut Mircea cel Bdtrin. O rectifi-

care sigilograficd, in Revista museelor. 5,

1968, p. 444, nota 10), in timp ce a doua
considerd dat cu zece zile mal tirziu, la 17
mai (este ultima pdrere a lui I. BOGDAN,

Documente privitoare la relaftileTdrii Romdnesti cu Brasovul si ca Tara Ungureascd

secolele XV st XVI, Bucuresti, 1905, p.

LXXV, p. 10).
82

Pecetea cea mare a actului dat de

Radu al II-lea are o legendd in limba latind

cuprinzind numele 0 o parte din titulatura
lui Mircea cel Bdtrin, ceea ce a Meld pe unit
invAal sd tapete certitudinea ch la aceastd
datd Radu nu avea un sigiliu mare propriu
(E. VIRTOSU, Din sigilografia ..., p.
386-387, p. 409). De curind Dud s-a emis
o altA ipotezd conform cArea sigiliul initial
al lui Praznaglava ar fi fost smuls sau pierdut in imprejurdri necunoscute, fiind inlo-

cult, in arhivele Braovului, cu un sigiliu

al lui Mircea, provenind, la rindu-i, de la
un act pierdut (A. SACERDOTEANU,
loc. cit.).
83 Nu impArtd0m, se intelege, convinge-

rea lui A. Sacerdoteanu cd reprezentarea de pe

pecetea cu prcina ar fi de fapt un vultur

normal cu capul la stinga in timp ce din
dreapta un cap de pasdre cu ciocul lung
cresteazd gitul" (op. cit., p. 445); este evi-

dent, pentru cal ce prive4te atent itnaginea

pecetil, cd motivul in cauzli riimine totusi
o acvild bicefald, doar o anume inabilitate a
celui ce a confectionat matrita
inabilltate vizibild la dimensionarea celor doud
capete ale pdsdrii heraldice
putind sugera, eventual, o aItd interpretare.
84 I. BOGDAN, op. cit., p. LXXV.
85 A. SACERDOTEANU, loc. cit.,
86 In documenteie din vreme lui Radu

al II-lea
intre care 0 in cel din mal
1421
jupan Stan" nu lipsege din rindul

marilor boleri mentionati. Pentru o mal

precisd identificare a acestula ne vine insd

In ajutor, din fericire, hrisovul de intdrire
dat Coziel, la 1 iunie 1421, unde se precizeazd cd acest Stan nu este altul decit unchiul voievodului" (DRH, nr. 48, p. 98).
CA el este ace1a0 jupan Stan" amintit ca

atare in actul dat Brapvului, o dovedote

simpla confruntare a numelor boierilor semnalati in cele cloud documente atit de aproplate in timp, de unde reiese cii sapte dintre

maril feudal! (intro care 0 acest Stan, unchlul Jul Radu al II-lea) stilt prezenti deopotrivd in cele doud ocazii. Sngura intrebare care ar mai putea stdrui este aceea legatd de chipul inrudirii dintre Praznaglava
Stan. Mentiondm in aceastd ordlne de

idei cd P. P. PANAITESCU credea cd

ace,sta din urmd era pe semne fratele mamel lui (a lu Radu n. n.)" (op. cit., p. 57)
aceasta deoarece pentru regretatul invd-

tat, fratele lui Mircea cel Bdtrin cel amintit intr-un document al acestua drept donator la mAndstirea Snagov (DRH, nr. 34, p.
73-74), se numea Staico (op. cit., p. 53).

Marne dificultAti de lecturd ale numelui

respectiv in documentul amintit (vezi
despre aceasta la P. P. PANAITESCU,
loc. cit.) neingliduind o incheiere sigurd, ni

se pare totu0 mai probabil cd acest frate

al lui Mirce,a se va fi numit Stan, Mild una

aceea0 persoand cu unchiul
evident,
patern
al lui Rada al II-lea i unul 01
acela0 personaj cu cel care in 1421, in sfatul

domnesc al nepotului sdu, ii avea drept

insemn heraldic al sigillului o acvild bice-

fald.
87

In studful citat, A. Sacerdoteanu,

crezind cif se and in fata imaginii unui vul-

tur obionuit atacat de o altd pasdre, in-

cearcd di o interpreteze ca simbolizind, in

spiritul Fiziologului, o inldturare brutald
de la succesiunea domneascd, a unchiului

de cdtre nepot (mentiondm totu0 cd cel

dintii apare la inceputul veril anului 1421
in sfatul celui de-al doilea, aa cum reiese
din foarte putinele documente pe care le

cunoartem din timpul lui Praznaglava;

DRH, nr. 48, p. 98 1 nr. 49, p. 100). Interpretarea traditionald cdrea ne raliem pe
deplin 0 care vede in imaginea de pe sigillu o acvild bicefald, exclude insA de la
sine pe acee,a de mat sus.

88 S-er putea admite cd in 1421, Rada

al II-lea, cunoscut de istorlografia noastrd

ca un domn apropiat turcilor, sd fi avut

dreptul unui control, pentru Z in numele

sultanului otoman, asupra provinciel de
dincolo de Dundre

ocupatd de turci incd

cu un an inainte , de unde I afirmarea

titlului de cirmuitor pind la Marea Neagrd

de cdtre acest flu al lui Mircea cel Bdtrin.

www.dacoromanica.ro

PORTRETE BRODATE
INTERFERENTE STILISTICE
IN MOLDOVA EPOCH LUI IEREMIA MOVILA
A LUI VASILE LUPU

Binecredinciosul i iubitorul de Hristos Io Ieremia Mogil voevod, cu mila

lui Dumnezeu Domn al firil Moldovei, domnii zece ani i zece luni i patru-

sprezece zile cu frica lui Dumnezeu itrii sale din toate pgrtile Ii fgcu
b-ung pace; el se mut In domnul cu pace din domnie si din viatg, avind

aceasta ftipturg fi 2nftit4are (s. n.) in anul 7114, luna lui iunie 30". Cu
aceastg. inscriptie slavong, atit de traditionalg si de medieval in limbaj, care
inconjur intr-un chenar si el traditional
nu mai putin cu sublinierea,

innoitoare ca spirit si de data aceasta foarte putin traditionalg, a prezentei

unei reprezentari portretistice intr-o operg de ev mediu
acopergmintul
de mormint din 1606, de la mngstirea Sucevita, al boierului devenit domn, Fig. 35
descins probabil, prin mama, din dinastia legiuitg a Moldovei, aceea a Musatinilor, deschide
asa cum s-a socotit pe bung. dreptate
o paging noa in
istoria broderiei vechi romanesti2.
Portret de print medieval, cu alurg de condotier"3
s-a spus, suge-

rindu-se astfel dintr-odatg modernitatea" chipului in care este reprezentat

voievodul moldovean ce a inaugurat veacul al XVII-lea printr-o operg de
patronaj artistic care prelungea, programatic, traditia secolului precedent ,
portret in care este presimtitg o atmosferg incg strging de societatea moldoveneasa", tinind de ambianta monden g a principilor din lumea Occidentului, pe care voevodul Il cunoscuse direct si prin Polonia, a doua sa patrie"4,
iatg o judecat ce nu poate fi decit omologatg in liniile-i generale si nuantat in detaliu.
Cgci, fr doar i poate, intemeietorul de noug dinastie, ingtisat, parcg
viu, cu intregul su orgoliu, in mantia de brocart cusut cu fir de aur, purtind hermin i cuma cu egret, hain de argint cu cordon de aur, decupat
strglucitor, Cu o ming pe sabie i cu alta in sold, pe fondul de catifea rosie- Fig. 36
visinie
asadar intr-o cromatic de pretentie", de suveranitate, ce cunoscuse momente de triumf simbolic In Bizany, in Occidentul medieval si
Italia barocului3
ofer aici o imagine care inseamng in galeria portretelor laice romnesti din epoca veche, o considerabil innoire compozitionalg,
stiistic i ideologicg, apropiindu-ne de orizonturi mai vaste, ale Europei
central-rgsgritene, de la sfirsitul secolului al XVI-lea i inceputul celui de
al XVII-lea, asadar din vremea de tranzitie de la Renasterea tirzie la baroc,
interpretatg pentru unele din ariile culturale de aici
i in primul rind
pentru aceea poloneil

drept vreme a manierismului6.

e drept, pe baza
Referirea la Polonia, fgcutg si de alti specialisti
unor impresii fugare , este pe cit de corect pe atit de legitimg atunci
155
www.dacoromanica.ro

and comparam portretul brodat al lui Ieremia Movilk, nu aa cum s-a

procedat, anume cu eventuale reliefuri funerare medievale7, ci cu unele dintre

portretele poloneze pictate ale epocii sarmatismului", asadar ale acelui curent cultural aristocratic, conservator g cu afluxuri orientale, intrepatruns
cu barocul dar nu confundat cu el8, ce a dominat la sfirsitul secolului al
XVI-lea si in secolul al XVII-lea Respublica Polonorum" si lumea nobiKara venita in contact cu aceasta, 'in Lituania si in Bielorusia, in Ucraina,
In Ungaria si in Moldova; aceeasi referire poate prinde un contur 0 mai
precis daca ne vom aduce aminte, pe de o parte, de ceca ce insemna in
jurul anului 1600 prezenta politick' a regalitatti din Varsovia lui Sigismund
al 111-lea Vasa si a magnatilor pe intreg esichierul Europei de rasarit, pe
de alta parte, de chiar legkturile polone ale Movilestilor; aceasta chiar daca,
trebuie adaugat de indata, trimiterea spre portretele Poloniei catolice din
Renasterea tirzie 0 de la inceputurile barocului 'hi pastreaza, pentru portretul lui Ieremia Movil din muzeul de la Sucevita, numai o partiala valabilitate stilistick si una iconografica mai largk, sensul mai profund al aparitiei
imaginii principelui moldav trebuind cautata negroit in chiar traditia medievala si ortodoxa a tehnicii broderiei si a efigiei funerare romaneqti din
epoca Bizantului final si din aceea postbizantina. Era in ordinea fireasca a
lucrurilor ca acel homo novus" care era voievodul ce a stapinit Moldova
din 1595 incepind, sa-si doreasca imaginea intru posteritate plink de putere,
de energie, asa cum ne apare ea pe broderia de la Sucevita, iar stilistic vorbind, este usor de inteles de ce si in acest sens imagini nobiliare si regale intilnite, desigur, in numeroasele sale peregrinari prin Polonia oligarhick. si catolick, la curtile si in castelele de aici, din jurul lui 1600, vor fi fost pline
de sugestii pentru boierul moldovean de neam Malt
fiu de mare logoft

5i de probabila domnitk musatina9 , ce petrecuse in 1588 ca sol al lui

Petru Schiopul pe malurile Vistulei si in partile lituane18, intitulindu-se cu

pompa marschalcus supremus provinciae Moldaviae", apkrind contemporanilor strkini drept primus inter Valachos"11
intrind ca atare in corespondentk cu legatul apostolic 0 Cu insusi papa Sixtus al V-lea12 , pentru

inaltul feudal care, dei narodu woloskiego", primea in 1593, printr-un

decret al suveranului polono-suedez de la Varsovia si cu asentimentul Dietei,

indigenatul polon13, haladuind multk vreme in Podolia, pe domeniul movilesc
de la Ugcie, pentru domnul pus in scaun cu ajutor polonez14, aflat in permanent contact cu coroana polona 0 cu marele-i hatman, faimosul ZamoysE13,
ce-1 recunosteau in 1597 domn pe viata si ereditar16, pentru voievodul roman
inrudit, prin casktorille fiicelor sale, cu intreaga mare aristocratie polonk.
datatoare de regi, in frunte cu neamurile Wisnowiecki si Potocki, Corecki

Firlej17, in fine, pentru spiritul cultivat ce regreta intr-o scrisoare din

vremea boieriei a nu fi fost un .Cicero eloquentissimus" 0 care sprijinea nu
putin, ca boier si ca domn, propaganda acelor iezuiti din Polonia19 care
nitre 1600 0 1700 si-au pus o anume amprentk asupra educatiei umaniste
si

a citorva dintre marii moldoveni ai epocii, intre care cronicarii Grigore

Ureche, Miron 6 Nicolae Costin.
Cum vor fi arktat imaginile pe cate le socotim hotaritoare pentru aparitia aceleia de pe broderia funerark a lui Ieremia Movila? Sint toate de
tipul celor foarte numeroase, ce pot fi intilnite 'in colectii si galerii de
muzee de la Varsovia 0 Willanow, de la Tord. si Cracovia28, portrete pictate in effigie", cu sau Ea caracter funerar la rindu-le, specifice vremii
sarmatismuluia si epocii de patronaj artistic aulic, inaugurat dupk. 1587 de
Sigismund al III-lea21
protectorul 0 suzeranul lui Ieremia Movila , por-

156
www.dacoromanica.ro

trete Cu un pronuntat coeficient de realism, dttoare de iluzie a vietii22,

dominind fondul cu insemne mai mult sau mai putin simbolice s't teatrale,
sugerind arhitecturi, peisaje sau mobilier din recuzita renascentistg, datatoare
de mgsura pentru somptuozitatea, pentru fastul si orgoliul nobilimii polone
a epocii23, pentru puterea suvera.nilor si mai ales a magnatilor aceleiasi Po-

lonii, care sint cel mai adesea portretizati in acest fe!, in haine luxoase, de
culori strglucitoare

intre care rosul ocupa un loc insemnat , in mata-

suri si blanuri, impodobiti cu bijuterii, inconjurati de armuri si purtind arme

intre care se distinge in primul rind, tinut intotdeauna cu o mina auto-

ritara, ca un insemn de rang obligatoriu, sabia lunga permisa in epoca doar

nobililor24, strajuiti de cele mai multe ori, in coltul de sus, in dreapta sau
in stinga, de blazoanele personale ce constituie si ele un semn distinctiv al
acestor vremuri de triumf nobiliar, de exaltare a rolului politic al aristocraviei feudale, obsedate de genealogii ilustre si fantastice, de heraldica si de
poezie emblematicg25. Sint imagini, toate, care, legate Inca pe alocuri de
canonul reprezentarii funerare medievale, depasesc in fapt Renasterea cu ale
sale numeroase epitafe pictate, cu scene religioase, cu steme si donatori princiari sau burghezi, dar nu ating inca pe de-a intregul sfera somptuoasei si

incarcatei picturi de aparat" a barocului occidental, atit de prezent, prin

filier flamanda, germana si italiana, in Polonia.
Ca Ieremia Movila o membrii familiei sale

devenit dinastie voievodala a Moldovei la inceputul secolului al XVII-lea

au putut cunoaste in
peregrinarile lor poloneze exact acest tip de portret nobiliar, lucrul este de
la sine inteles, stiut fiind cit de mult cuprinsese intregul regat moda acestor

reprezentari pictate in jurul lui 1600 si cit de mare era in aceeasi vreme
influenta polona sarmatica" in materie de stil de viata, de gust, de port,
de arta, de literatura, in mediile nobiliare din zonele imediat invecinate

Poloniei si indeosebi tinuturilor ei meridionale unde o anume intrepatrundere

a efigiei de sorginte renascentist-apuseana cu costumele si cu armele din
Orient26 putea si apropie s't mai mult de un asemenea gust polonez si de
asemenea imagini de nobili ai Republicii regale pe cei ce erau mai obisnuiti,
in conditiile istorice si culturale ale tinutului lor, cu elementele artistice venite,
spre pilda, din Imperiul otoman, precum magnatii Ungariei de miazanoapte
si de rsarit27 sau boierii si voievozii Moldovei.

Banuiala noastra poate fi confirmata, credem, si pe alte cai, prosopo-

grafice sa le spunem, intrucit dintre toate portretele pictate poloneze, din

aceasta epoca, de care am putut lua cunostinta, ne-au adus in minte acoperamintul de mormint al lui Ieremia Movili
compozitional, in primul rind,
si fail pretentia de a-i stabili cu precizie un prototip anume
tocmai dou
exemplare situate intre sfirsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui de al
XVII-lea, asadar din chiar epoca domniei ctitorului Sucevitei, a prezentelor si
a contactelor sale poloneze atit de frecvente, infatistnd personaje de care
voievodul de la Iasi si de la Suceava a fost, In mod sigur sau numai ipotetic,
legat direct.

Daca putem lasa la o parte un portret de suveran polonez, precum cel Fig. 37
al inaintasului lui Sigismund al 111-lea, anume fostul voievod si apoi principe

al Transilvaniei Stefan Bthori, pictat intr-un contur ascetic in 1583 de un

artist bine stiut 4 de el protejatzs
doar prin tinuta modelului, zugravit cu
trei ani inainte de moarte, amintitor de ceca ce va fi, mai bine de doua decenii
mai tirziu, portretul funerar brodat al principelui moldovean , cea dintli
imagine la care se cuvine a ne opri e aceea a unui personaj ilustru in istoria
Poloniei din acel timp-, Leon Sapieha. Infatisat intr-o pozg" ce pare a fi Fig. 22

157
www.dacoromanica.ro

Fig. 22. Anonim. Portretul

tul Leon Sapieha (desen).

fost stabilit de abia amintitul portret regal, dar cu mina pe sabie

ca si
/eremia Movil in broderia de la Sucevita . 1-, CU o imens cusm si Cu ve4minte ce amintesc si ele
in spiritul nobiliar polon al epocii
de cele
ale voievodului moldovean, pe un fundal de falduri si armuri29, puternicul
magnat nu este altul decit marele cancelar al ducatului Lituaniei, voievodul
de Vilno, descendent din marii duci lituanieni
nadar dintr-o stirpe de

nobletea vechilor Iagelloni regali , sfemic apropiat al lui Sigismund al

111-lea si sol al acestuia pe ring Boris Godunov in imprejurri ce nu erau
fr" atingere cu istoria romneasc

si

est-european a epocii lui Mihai

Viteazu1313.

Dar acest Sapieha

bnuit chiar de Hasdeu a fi fost coboritor din
Alusatini, ca s'i Ieremia-vod, printr-o fiic a lui $tefan ce! Mare31
era,

158
www.dacoromanica.ro

5i faptul trebuie amintit in acest context, un apropiat al Movile5tilor. Lui

i se adresa din Ia5i Cu o scrisoare, in 1601, Ieremia Movilg el insu5i32, vechea

prietenie a inaltului demnitar al coroanei polone fatg de neamul Movilg era

omagiatg in februarie 1613 de vgduva lui Ieremia intr-o altg scrisoare catre
Sapieha, in care-i cerea ajutor pentru eliberarea fiului ei Constantin Movilg
din robia ttgreascg33, iar citeva luni mai tirziu, In iunie, tot marelui cancelar
al Lituaniei
care, aflgm, argtase prietenie Elisabetei Movil qi copiilor si la

Fig. 23. Anonim. Portretul lui Leon Sapieha. Dotsliu (desea)

Varsovia , castelana de la Ugcie ti cerca sprijinul pentru a5ezarea celuilalt

vlgstar, Alexandru, in scaunul moldovenesc uzurpat de Tomsa34, dar ocupat
rind pe rind, inainte, de sotul, de cumnatul 5i de fiul ei.

Cel de al doilea portret de nobil polonez ce ne-a evocat indat chipul

brodat al lui Ieremia Movilg, il infgti5eazg
pictat inainte de 1613, 'intovgrgsit de stank' 5i inscriptie lating, pe un fundal cu coloane 5i draperii, iar Fig. 38
In prim-plan cu atit de pretuitul, de manieri5ti, simbol al timpului care este Fig. 39
ceasomicul
pe Sebastian Lubomirski35 din ilustra famine care in cel de
al XVII-lea veac a fost mult amestecatg in nefastele conflicte politice dintre
sleahtg t5i rege, si care era legatg prin multiple fire
ca 5i rudele prin
aliant ale lui Ieremia Movil, Wisnowiecki 5i Firlej
de zonele meridionale

ale Poloniei36. Ctitor al unei capele din biserica dominicanilor din Cracovia,
foarte reprezentativg, ca picturg, pentru barocul inceputului de secol XVII,
Sebastian Lubomirski era castelanul de Biecz, in Polonia Micg, acela5i care in
mai 1600, ca senior 5i prieten", era rugat de catre Mihai Viteazul sg fie
intercesor pe ling Sigismund al 111-lea, cgruia Lubomirski ti era credincios
dreggtor, in leggturg cu delicata chestiune a ocupgrii Moldovei lui Ieremia-vod38.

Cu portrete pictate din epoca sarmatismului" polon, precum cele ale lui
Sapieha 5i Lubomirski, in minte, ansamblul 5i detaliile acopergmintului de
mormint al lui Ieremia Movil
socotite atit de novatoare, pe drept cuvint,
in peisajul artei vechi romne5ti
se pot explica mai lesne probabil. aci

159
www.dacoromanica.ro

nimeni nu se poate indoi acum c. aparitia broderiei funerare a lui Ieremia

Movil e in legtur cu imprejurarea c este strict contemporan cu vremea
de inflorire a acestei specii de portrete, cu caracter funerar indeobste, portrete menite a sta in galeriile luxoaselor resedinte aristocratice polone, inchiseveri si monumentali, putemic individu.alizati, pe fonduri geomepuind
trizate si plate, de arhitecturi sau peisaje de traditie gotic si renascentist
pe antecesorii mai indeprtati sau mai apropiati ai magnatilor cu care
Movilestii erau in atitea legturi politice si matrimoniale. Stabilindu-i limpede
sursele polone sarmatice", nu mai putin va trebui s vedem in acopermintul
de mormint din 1606 al lui Ieremia Movil, urmasul Musatinilor, o oper in
intregime romneasc, discut in contextul ortodox al unei arte ce fusese
ilustrat, cu un secol doar inainte, de admirabilul si la extrem stilizatul portret
funerar brodat al Mariei de Mangop
cea de singe bizantin, devenit printes musatin , arta ale crei canoane continuau s fie respectate in chiar

primii ani ai veacului al XVII-lea, in contextul atit de medieval

si

de

musatin inc al Sucevitei, asa cum o dovedeste acopeeimintul de mormint

si el medieval, traditional si hieratic"
al insusi fratelui lui Ieremia-vod,
Simion Movi139, ce-si doarme somnul de veci in aceeasi necropol moldoveneasc a primei familii boieresti devenite dinastie voievodal la ii'srit de
Carpati. Comparat cu chiar imagini ale lui Ieremia Movil zugrvite, tot la

Sucevita, in pictura mural de la sfirsitul extrem al secolului al XVI-lea,

in tabloul votiv413 sau, ca o influent a acestora, in manuscrise precum tetraevanghelul ilustrat cu miniaturi in ultima parte a domniei lui Ieremia si druit
mnstirii la ctteva luni dup moartea voievodului, in 160741
si ele ima-

gini traditionale, mai curind neindividualizate, fcind parte din tipologia

medieval a portretelor voievodale murale si miniate din Moldova secolelor

XV si XVI , chipul brodat al primului domn din neamul boieresc al Movilestilor, ne apare izbitor si nou prin realismul, prin forta sa individualizant;
la fel, costumul, atitudinea, insemnele heraldice inatisate sus, in dreapta, cu
stema Ora in scut si cu coroana princiar inchis ce o surmonteaz, sint
aici noutti care trimit nemijlocit spre portretele sarmatice" poloneze cvasicontemporane. Si totusi, pecetea traditiei medievale

ca si manierismul polo-

nez sau maghiar al unor portrete nobiliare dintre Renastere si baroc

ne
intimpin si in acest caz al acopermintului de mormint de la Sucevita, intr-o
anume stilizare pe care tehnica broderiei, a pictrii cu acul", cu fir de aur,
de argint si de mtase, o accentueaz si mai mult, intr-un anume decorativism
si, mai ales, intr-o schematizare extrem a spatiului ce inconjoar figura:
toate aceste trsturi ne ingduie, credem, s vorbim
in termenii stricti ai
artei moldovenesti din jurul anului 1600

despre un manierism moldovenesc

inchizuit de o asemenea broderie funerar, fcind trecerea de la eleganta

clasica a artei din Moldova celei de a doua jumtti a secolului al XV-lea
si a secolului al XVI-lea spre formele involburate si incrcate, baroce

intr-un sens local si intr-un mediu ortodox

XVII-lea.
Un manierism moldovenesc

iarsi

ale mijlocului veacului al

s ni se permit paranteza
perfect
contemporan, ca spirit si ca pozitie fat de un clasicism anterior, chiar dac
aflat intr-un orizont stilistic deosebit, cu manierismul international al Europei
centrale, de pild, imbibat de atmosfera aulic triumftoare in Germania
meridional sau la curtea din Praga a impratului Rudolf al II-lea, tocmai la
sfirsitul secolului al XVI-lea si pink' eitre 1610-162042; un manierism pe
care il vedem ilustrat tot in primul deceniu de dup 1600, la rsrit de Carpati, citiva ani dup realizarea broderiei de la Sucevita, de arhitectura si sculp160
www.dacoromanica.ro

.-

....,-.

--,
.."-

,.. , ,

-r::::'
1..

..--1.-

- ,----.., -

r
i

....."fr.
7
.

i.

tritegithiM
7.......... '111111%tA
..; .

1.
'4,--r--

'1%4 " 444

w
CriPlEmtp afaTilti

- _.

'

,..--, -

..-161g"":"

r'-'- 4 I4 ' '''

7-Tt=

MIEfic

lit

t
'- -7

--

'

ii16'-'

..

,. ,, ...._

---------1-71-

-7-1-7--\--rir

,Mc1101115 itcoluitIVAINiilkitilif

,,,..,,---4,4,,,,71,
-

-."..

'''

-Ill'

www.dacoromanica.ro

'

-- aft
L.
r

-.44i''

.W4'

.1

11

,
-

',

..:'

1..,, la

,..

''

.......

a 606......

PI,'

- l

',

1:1.1

isil 6 r

-N

'00
-

. .

4:

kI

,
..

4.

._, 7

1.- :

.;.4 '

, y

s
-

,'

'f]
I

j.

:-,', , N-,,t N..

I:4* t

I a-

.,..._ ,
As 11

1.
4-

,o,

',..

:,

36. SUCEVITA. Aeoperiimintal de mormint al lui Ieremia Movild.

Detaliti. Altizeal miinfistirii.

,,,-

'

www.dacoromanica.ro

X4,-,. '>-

I4

Z4tk k

i
I

.,

16,

,A

; j

''

*t

1.........-

10,

,i

ilk
w

1'

-.

-,i-

31. IliARCIN KOBER.

Portretul regelui -tefan Bthori. MfinAstirea misionarilor din

Cracovia.

www.dacoromanica.ro

38. Anonim. Portretul lui Sebastian Lubomirski.

Muzeul National din Varsovia.

www.dacoromanica.ro

39. Anonim. Portretul lui Sebastian Lubomirski. Detaliu.

Muzeul National din Varpvia.

www.dacoromanica.ro

42. SUCEVITA.

Aeoperamintul
rie mormint
al lui Ieremia Alovird.
Detaliu.
NInzeul

DRAGOMIRNA. Biseriea mare a ma'n.Astirii. Veclere exterioartl.

DRAGOMIRNA. Biserica mare a milnAstIriI. Veclere interioar:1 en

Area

www.dacoromanica.ro

' W747i,

'

',.......
-44 %.avy, :44t.747.-",:

+4,,

'

'

-1.-.A.,

:,.,:,,,:,

,.. .

www.dacoromanica.ro

:t

00.::ary.,

...., aft

...;,;;,110,:',!.., tit,.

: ..."

'

72.. ....

:,,
.f,,
'

kl

.1

6 I.;

V. at- .1,

4,..1 ,,--,, ,..,,1.1-_ .

f-

,r /

...

g.

7--. f.. _,-.4i ,..

4,.:

.-.

4,-,,, ,,
. ,rI,

"1" i

.,
-:-..........
,,.....,:
' ..
........,,,,..........,_,...........,',-....,...1. ,t-r, ,:,,. , ?..,7 f AI. rt
v
,,,,,,
, '...j'
..., ,
-.'',',..^.. : -.'''';.., .-11.6, ' V..
/ ; , , / -',..? , ''''',' '...." ' - I. --.' '-'-'
:r., ....., -.
...-,..- --,-,.......---, ,..--r.... ........,,,..........,,....,....,,,zze4....
, ' ...., - %,..........,..--. ..":7.21.1.--Thi'r7::1-'
.1 7"....:7,..:*::.: :.::S;::'"fr
t .:S ' ,
1...;-:;;;;;'- '...!7/:/^)- "/-; , > /.77,..".-',21,..'
V '..%i ' .4
".!, % '
......,,,r,
' -,,,, r.-..,--;
,; .;, i!..' ' ; ,f,?,,,:-...;',. .-1...'" ,..
-,V''' -4-''.:.17 -1,,,"--,..4.4'
.:.,:"' ,...,,,.,
,.
,,,,,..........
-. - ::.. , .,i .r,,,
0,..., ,....,:.
, 7/.... ..:117.<:,-(,..
.

_ r.

.4'4,.

...,1 ' ,,'' ! , / / '

--.. .

-'

1.

, ,;,_p.. , ....

,--Y ' -.V W'r4,, '--r

-.,-;;.....-,-----,1,.........,
'

'

,.-,-,

'

'X ''''''

-01, , L.--.-.:_re4frkri/nrsiiiiiA -

.-.'...../-

;4)

,'Y

-N

..1
, -,., 0
''''.

....,...AN

...

., 4 47

----.

'1..7
-I.,7,e_

.-- -"*""=''

:(1, ..

'... TA

1"-- 0"--.- i''-', "",..7-r=

--.

:,. -

- f",-7.,
1,

--

r'' .;.4.41
/
4,

'

'

"r.

'

a,-

.4-

'
qt

.7

411-

-44

f t- rrrna--

g.

vt-r-04

.':*1

.,

.;

95. IASI. Biserfca fostef mAndstirf Trei Ierarlil. Vedere exterioard.

Detalfu.

96. 1A$I. Portretul brodat al doamnei Tudosca,

sotia lui Vasfle Lupu. Detaliu. Muzeul Trei
Ierarhl.

www.dacoromanica.ro

.3,46;ei'

`.

-4---2v

.. -

o' :

..t.

"

7
',PI-44
-s.
6,7
rjrki,t.'

, a
,4-,,, kl r

a'

I,

iu,

1
:,1 -.'NriT

.-,4
..

Ate

- V',
s, - -- : I

'Ifit,..

-.,

'

..
-_..

--

z ....:4.!-!' 1;

.....

- 4.,
__:_---6., ....,
.
,

-..

.:

--.,
-.

...,

,..,

v-.

to,

?71k.'
:44
,

;4'
rei;

47. IA5I. Portretul brodat al lui loan, fiul lid

N'asile Lupu.

Muzeul Trei Ierarhi.

www.dacoromanica.ro

48. IA81. Portretul brodat al doamnei Tudosca, solia lui Vasile

Lupu. Muzeul Trci Icrarhi.

www.dacoromanica.ro

r
4.0

49. CATALUI. Biserica toste! mdnstiri. Fundatii.

50-51. CATALUI. Turnul-clopotnit.A. Ruine

N
7.9

I r's'

www.dacoromanica.ro

Li

74

CATALUI. Turnu1-elopotnit5. Ruine.

CATALUI. Lespedea funerarei

a jupanikel Caplea.

L.

www.dacoromanica.ro

A.

;I_

[11450.

H;

i
'

1i
..

I - -.41
* V h.rif rii: %vs;

.....
nri.,0***4tit
piVAIKeit*Ari
rIrirw
bw*.rtv:re*
itArA_Ivitlbok. orw
I0 b*ZOWNVIV". ,

-C:ktit

''' ra -1.

......

,' .--,

k.

Il

...
!,..o

-4j,......-- ''

fr.lt

441,1.14.

,,

k.

INIF

-!

4
,

"a..

"

IIIIMINISO INS
Wimp -- WWI
bout I
111101/
wirtranel A Win; gaztiLIIIP I

IIlU

11/11/0111

1614411111124.1

IR

,1HTM HQ'

TOM L:11: Ro-rroIiHiu-

7141.10A

qP'

1\4011111/ME

er

11,gfi

dilXtr
tif
""t15-1,' Aertrzytsieo'
e

AV*. ,t;.2.1*-4,1.44.fejte7:fat.

,fdP.40...(44:Ate -1Zotr4440 f

114.4.1e

Ate peeo

."

54. Condice mdndstirii Cotroceni. Imaginea sehitulul

www.dacoromanica.ro

strn zperArstore

Astme-9,,,Are.:0,4

tura bisericii mari a mgnastinii Dragomirna (dupI 1602 fi inainte de 1609/ Fig. 40
1610), atit de deosebitg de ceea ce se poate numi arhitectura clasica moldoveneasa. Ilustrind o epocg istorica, stilistica si de civilizatie43, acest manierism,
iubitor de ornamente44, de rafinament si de pretiozitate aristocratica, vizibile
mai ales in redarea somptuoaselor costume nobiliare
din Lorena si Flandra,
pina in Polonia si Moldova
amator, nu mai putin, de bizarerii i exotisme45, de virtuozitate i decorativism stralucitor ce transforma o imagine orneneasca intr-o silueta46
precum aceea a lui Ieremia Movila in comentata broderie
uneste realismul adinc cu deplina abstractiune intr-un spatiu, adesea,
irational, la limita dintre adevarul izbitor l lucrurilor i materiei i lumea
abstracta, ireala, a ornamentelor i arabescurilor"47, fiind stilul elegant" print
excelent
spre a .relua cuvintele unui invatat al domeniuluio , care duce
la reprezentgrile plate indeabste (ce sinti deopotrivg, ale piesei brodate de la
Sucevita si ale noutatilor care erau sculpturile turlei de la Dragomirna). In
sfirsit acelasi manierism este cel care prelungea pretutindeni in Europa de la
miazanoapte de Alpi
si este o trasatura fundamental a acestui stil ce inaugura, psihologic i antropologic, epoca moderna49
in arhitectura ca i in
picturg, in artele minore" ,ca i in literitura, traditiile medievale50 (gotica-ca,
tolicg, dar iat c i postbizanting-ortodoxg) reggsite iarsi tocmai in tipul bro.,
deriei funerare a lui Ieremia-voda, ca i in boltile Dragomirnei mitropolitului Fig. 41
Crimca; si este, In acelasi titnp, manierismul, cel card cultiva in chip predilect
canonul elegant al elansarii ce face atit de insolita silueta aceleiast biserici a
Dragomirnei51 (unde, in ceea ce nd priveste, nu excludem unele sugestii goticizante dintre cele pastrate dirt plin n Renasterea tirzie si la inceputurile de
baroc ale Poloniei meridionale, spre

Desigur, in portretul lu Ieremia Movil, florile de crin, chiparosii

eu

bine stiut i vechi sens funerar, inchipuind deopotrivg invierea i nemurirea

lalelele evocatoare de peisaj oriental, pot fi interpretate ca o reductie la o Fig. 42

Schema'. purg, la simbol, a peisajelor

i ele simbolice cel mai adesea

din

unele picturi polneze de Renastere si de sarmatism", dupg cum silueta Fig. 43

ctitorlei de la Sucevita, In coltul din stinga-sus, poate fi interpretatg usor
ca o naiv i pitoreasca incrcare de sugerare a arhitecturilor regasite in fundalurile aeelorasi portrete din Polonia secolelor XVI j XVII, in timp ce
insemnele heraldice din coltul opus al broderiei princiare sint asezate exact Fig. 44
in locul unde se aflau de cele inai multe ori, in aceleasi portrete, stemele nobi-

liare si de suveranitate mult pretuite in intreaga civilizatie a spatiului polono-ucrainean, irl ari i in literatura deopotriv52. Dar dined() de preluarea
iconografiei unui !Model pictat
unul sau altul dintre numeroasele portrete
de magnati poloni ce vor fi fost vazute de comanditarul reprezentat in broderia de la Sucevita, voevod moldovean i nobil al regatului Poloniei in
acelasi timp, sau chiar de artistul anonim ce a creat-o dupg un carton sau
dupg un portret pictat, astgzi pierdut, al lui Ieremia Movilg el insusi
avem de-a face aici cu o asemenea adecvare tehnic i chiar stilisticg a imaginii funerare a normele traditionale molclovenesti, postbizantine (mgcar
numai clac ne gindim la broderia din 1477 amintitei printese din Mangopul Crimeii), inch acesx unicum" al artei vechi romAngsti rgmine o opera
cu sensuri i ma largi, ce pare a lega simbolic si exemplar
intr-un mod
cgruia nu ii tim vreo analogie in aria orientalg a continentului
spiritul
artei ortodoxe, de traditie bizantng, a sud-estului european, de acela al unei
arte renascentist,tirziii din lumea slavg i catolicg a Poloniei hecolelor

XVIXVII.

761
www.dacoromanica.ro

Daca de la manierism la baroc nu a fost de facut decit un singur pas in

zonele sudice ale regatului practiarta poloneza a veacului al XVII-1ea53

cind, in epoca, o arta asupra careia pecetea decorativului, a policromiei

orientale nu este deloo de neglijat54 , un singur pas a fost facut si de la
manierismul sui generis" al Moldovei anilor 1600, asa cum e reprezentat de
broderia funerara a lui Ieremia Movila de la Suceviva, la barocul moldoveneso

inteles in termenii si locali, cu putin anterior primelor prezente aici ale

barocului de factura occidental a la mijlocul veacului al XVII-lea. Este de
fie si cu riscul incircarii
fapt ceca ce ne-am luat libertatea a numi
Inca un epitet a unuia dintre cele mai controversate i dezbatute concepte de
barocul ortodox post bizantin, adica acel stil al artelon
istorie cultural a
plastice ce aduna' laolalta modalitati ale repertoriului decorativ-medieval al
Balcanilor si ale celui islamic, propriu acelor tinuturi ale Europei rasaritene
din vremea Turcocratiei in care a continuat o viata statala si o activitate
cultural a oficial" in veacul al XVII-lea
precum tarile romane
si care
cunosteau, in momente de monarhica" autoritate (a lui Vasile Lupu in Moldova, citeva decenii mai tirziu a lui Constantin Brincoveanu in Muntenia),
fastuoasele instrarnente de propaganda vizuala mostenite dintr-un Bizant ce
era prelungit, acum i aici, in ceca ce a fost denumit cu o celebra formula
Bizantul dupa Bizant".
Este de fapt barocul postbizantin din spatiul romanesc
contemporan
cu triumful barocului in alte zone europene55, asa cum manierismul moldovenesc se invecinase cronologic cu alte manierisme ale continentului
stilul
unei anumite pompe aulice si a mecenatismului munificent ce atingea deopotriva Lvovul Poloniei i indepartatul Orient ortodox si mediteranean, supus
turcilor, mai ales in timpul domniei Lupului-voda, la sfirsitul primei jumatati

asveacului

vremea,
al XVII-lea56. a adar, un baroc evident patre 1640
ctitoriei din Iasi de la Trei Ierarhi57 si a coaserii acelor faimoase
portrete brodate pastrate tot aici, inchipuind pe cea dintii sotie58 si pe fiul
voievodului moldovean de neam balcanic , un baroc caracterizat prin pro-.
fuziunea materialului statornic scos in ;.elief, la proprin i figurat, de la
ciopliturile bogate i aurite 14 firele de metal pretios, ca i prin fuziunea,
mir-o aceeasi opera de arta, a multiple mestesuguri artistice, de la arhitectura
la sculptura decorativa in piatra si in lemn, de la broderie la fresca (pro-

fuziune i fuziune care sint, pretutindeni in Europa, trasaturi definitorii pentru

ceca ce este denumit indeobste primul baroc"59); un baroc, in fine, unit

foarte curind cu ecourile directe ale barocului din Apus, ajunse in mediul

polono-ucrainean in Moldova si veneto-padoromanesc pe variate filiere

intr-un loc si in celalalt neputind fi subestivana in Tara Romaneasca
mata ponderea unui anume, putin stiut inca, baroc constantinopolitan.
Unirea fastului postbizantin vadit In atitea stralucite ceremonii de cfurte,
cu eleganta si pompa unor forme de baroc occidental venit prin lumea polonez i usor de remarcat, spre pild, in modenatura fatadelor Goliei ieseneso,
Fig. 45 ctitorita tot de Vasile Lupu, i cu stralucirea, culoarea i incarcarea exuberanta a fatadelor alit de orientalizante ale celeilalte, abia amintite, ctitorii
acestuia, biserica-necropol de la Trei Ierarhi, construita dupa normele trkditiei, dar ornata fabulos in spirit oriental, este aceea care da, plastic vorbind,
masura unui anume inceput de baroc moldovenesc, orientalo-apusean, al tpocii
marcate de cirmuirea acestui fiu de arnaut care, odata' devenit principe,
schimbat numele intr-unul de rezonanta imperial bizantina, amintind

direct de bazileii de pe Bosfor, la doua sute de ani dupa. disparitia lor din
istorie.

162
www.dacoromanica.ro

Intr-o epoca de triumf al vizualului

nu intimplator cel mai insemnat
cronicar al Moldovei secolului al XVII-lea, filo-polonul si umanistul care a

fost Miron Costin, facea undeva in Letopisevul" su elogiul vazului ce

singur den toate asadza intradevar &dui nostru"61 , de triumf al osten-

taviei si al efectelor producatoare de uimire, de ceea ce pe alte meridiane ale

barocului se numea meraviglia", sau stravaganza", sau stupore"62, tablou-

rile brodate" din jurul anului 1640, de la Trei Ierarhi, sint simptomatice
pentru un stil de arta si, am spune, pentru un stil de viata aulica, Intr-un
veac al ambiviilor nemasurate si al setei de putere pe care nimeni nu a ilustrat-o la noi ca Vasile Lupu el insusi
omul cu hire inalta si imparateasca,
mai multu decit domneasca", cu narocul, cu drma si vilf a vestitei domniei
lui", spre a-1 cita din nou pe C,ostin63 , veac de neliniste cumplita pentru
Moldova calcata de osti lesesti si sotnii cazacesti, de tatarii din Cam s't de
armatele sultanului.

Pe fondul de catifea visinie

intilnit si in broderia de la Suceviva
teva decenii inainte , in costume de mare ceremonie, Tudosca, sovia lui Fig. 46
Vasile-voda Lupu, incarcata de bijuterii, ca si loan, fiul slabu si deznodatu Fig. 47
si de miini si de picioare", dupa spusa cronicarului64, vlstarul far noroc al
voievodului, cu sabie la soldo
ca altadata Ieremia Movila, dar pe atit dd

limfatic pe cit era celalalt de energic , ne apar ca o replica a favadelor

bisericii Trei Ierarhi, aproape in Irelief, prin supraincarcarea cu fir de metal

previos si prin insistenva asupra fiecarui detaliu de costum si de podoaba,
de un realism izbitor, aproape primar, dar alcatuite cu o stiinva consumata a Fig. 48
redarii fizionomiei, a evocarii somptuozitavii, a ilustrarii acelei inclinavii
evidente a secolelor XVII si XVIII catre valorile tactile si de mare plasticitate; Inclinatie regasita in relieful accentuat si opulent al detaliului sapat
in piatra si in lemnul unor portaluri si strane, modelat in stucul unor icoane
si picturi murale precum la Trei Ierarhi chiar, la Cetavuia si in atitea alte
monumente romanesti ale vreruii, pe ziduri de palate si de biserici ale epocii
brincovenesti, cizelat in metalul unor bijuterii de la sud de Carpavi, in fine
brodar in fir greu de metal precum in aceste portrete ale apropiavilor lui

Vasile Lupu.

Debe medievale ca viziune66

s-a spus chiar a anticipeaza, cu
... portretele pictate in ulei care fac trecera catre arta moderna67"
retorice, aproape ca o fraz baroca din literatura epocii, asemenea portrete
erau si un prilej de etalare a luxului si a concretevei imediate a bogaviei familiei unui om nou" prin excelenta, fra stramosi si cu efemeni urmasi prin.
ciari, unit si el prin legaturi de rudenie cu hatmanul unei Ucraine aflate in
plin si infloritor baroc, ca .si cu Radziwillii Poloniei si Lituaniei, dar mai
ales unit prin interese de patriarhiile Orientului si de Stambulul sultanilor; ele intruchipeaza din plin ceea ce socotim a fi fost
pregatitor al
particularului gust moldovenesc, si indeosebi iesean, pentru plastica si literatura baroc occidental a dupa 1700, ca un semn vadit, poate, al acelei aristocratice mentalitavi in care Ibraileanu si Lovinescu68 descifrau o trastura
permanenta a spiritului moldovenese modem
barocul postbizantin al Moldovei la mijlocul secolului al XVII-lea. La inijlocul unui veac, asadar, asezat,
cultural vorbind, 'Mae Orient si Occident, intr-un voievodat ce avea sa dea
tocmai atunci umanisti, calatori si erudivi precum Milescu sau Cantemir, care
uneau prin opera lor, prin drumurile lor si prin lecturile lor, Rasaritul cu
Apusul, asa cum le unisera de fapt aievea, prin anii de dupa 1600, portretele
moldovenesti brodate despre care am vorbit Oda aici.
puvin

163
www.dacoromanica.ro

Note
1 Hurmuzaki, Supl. II, vol. I, pagini
da titlu.
2 Pentru aceastil pies de exceptie vezi

judecatit Ostia inseratii in adesea foarte

interesantele comentaril ale lui E. PAPU
din `recenta sa lucrare, Barocul ca tip de

M. A. MUSICESCU, Broderia rnedievald

romdneascd, Bucuresti, 1969, cat. 42, p. 41,

existenja (II, Bucuresti, 1977, p. 282), unde

imagInea domneasci din acelasi acoperimint de mormint al lui Ieremia Movili e

socotitit aseminitoare, stillstic, cu
ale picturii murale de la Sucevita, cu care

fig. 70-72,

3 lbtdem, p. 17. Memorabilii i sintetici,

descrierea acestei plese, datorati lui Henri

In fapt portretul brodat al voievodului

nu are nimic comun, tocmal din punctul
de vedere al stiluiui. De asemenea foarte

Focilion, evoci de asemenea atmosfera euro-

peani a vremii: sur les paules dores de

Jrmie Movila, sur sa statue d'or, dens la
dorure de l'encadrement prcieux, parait
un visage la Cranach, une sorte de Fre-

recent - dar si foarte tangential - legiturile Moldovel cu sfera sarmatismului"

polonew le aminteste, in urma noastrii,
L. I. Tananaeva (Sarmatskit portrel. lz tstorit
portreta epohi barokko, Moscova,

deric le Magnanime des rives de la Moldava,

fort, trapu, barbu de noir, de la plus ivio-

lente beaut" (L'ancten rut roumain, in

Mogen Age. Survivances et antis, Montreal, 1945, p. 199).

4 M. A. MUSICESCU, loc. cit.; limpede
tu acest setts - ca i limuritoare pentru
stadiul problemei - este afirmatia aceleiasi
autoare: Ipoteza une influente din Occident pe care Ieremia Movil l-a cunoscut
direct si cu care a rimas in contact activ

1979, p. 113, p. 274) care reproduce broderia funerari cu chipul lui Ieremia
(ibidem, p. 115, fig. 38).
5 J. HUIZINGA, Amami( evulut

adincit" (Broderia, In Arta in Moldova de

la tnceputul secolulut al XV II-lea pina tn
primele decenti ale secolulut al XIX-lea,
In Isioria artelor plastice In Romania, II,
Bucuresti, 1970, p. 146); at despre amintitele relatil artistice ale Movilestilor cu

1966, p. 57.

Stadia despre formele de viaja a de

glzultre din secolele al XIV-lea si al XV-lea

in Franja fi in Virile de Jos, Bucuresti,

1970, p. 484-439; F. HASKELL, Mecenatt

e pittort. Studio sat rapporti tra arte e

societa italiana nell'eta barocca, Florenta,

chiar in domeniul artistic prin relatiile

sale cu Polonia, meriti un studiu mal

O
J. BIAI.OSTOCKI, No/tunca de manierism si arta poloneza, In O istorie a teo-

rtilor despre aria (sec. XV-XX), Bucurest!, 1977, p. 278-308; cf. Manierismus

and Volkssprache" in der poIntschen Kunst,

In Stil und Ikorwgraphie. Studien. zur
Kunstwissenschaft, Dresda, 1966, pr 36-56.

regiunile poloneze, in spetii Cu cele din sud,

mai ales cu Lvovul uncle ajut biserica

Adormirii Match

Domnului,

vezi

mai

7 V. VATAVANU, L'arte bizantina in

Romania. I ricami Itturgict, Roma, 1945,
p. 38.
8 J. TAZBIR, Sarmatysm a bctrok, In
Kwartalnik Htstoryczny, 4, 1969, p. 815-

vechiul studiu al lul P. P. PANAITESCU,

Fundajtuni religioase romanesti in Galtjta,
In BCMI. XXII, fasc. 59, 1929, p. 1-19.
De raporturile portretului sarmatioc" polonez cu arta romineasci a acestei epoci s-a

ocupat, in treacit, M. Walicki in cartea

880.

sovia, 1963, p. 270-272). Foarte recent

Regarding the Installation of Movild Princes, in The Slavonic and East-European Review, 115, 1971. p. 228.
10 A. MESROBEANU, Rolul politic al

9.

sa Obrazy bliskie i dalekie (ed. a II-a, Var-

un anume sarmatismua lost corect detectat

de citre D. Ionescu in broderia lui Iererule Movili (Le Baroque en Moldavte au

I. MICLESCU-PRAJESCU, New Data

Movilestilor pina la domnta tut leremia Vocla,

XVIII sicle. Une introduction, in Synthesis,

In Cercetari Istorice, 1, 1925, p. 179.

11 Hurmuzakt, XI, nr. 430, p. 295
(stiut asa de Reinhold Heidenstein, blograful lui Jan Zamoyski).

IV, 1977, p. 95), !kind insi o apropiare

cludatif si de neinteles intre aceasti piesi

acoperimintul de mormint al lui Simion

pistrat la aceeasi mintistire a
Sucevitel, peg foarte deosebiti stilistic
de ces dintil, tinind din plin de traditia
medievali moldoveneasci a acestui tip de

12 Hurmuzakt, III, nr. 101, p. 114-115;

nr. 102, p. 1,15-116.

representare funeraril i cu paralele semni-

13 Burmuzalci, I, supl. II, nr. 165,

p. 325-327; dealtfel si unii striini, precum
franciscanul Bernardino Quirini, II stiau ca
nobil poloir (Calatori straint despre Pirtle
romane, IV, Bucuresti, 1972, p. 35).

ficative, in secolele XVI si XVII, in unele

broderil funerare rusesti (M. A. MAIASOVA, Drevnerusskoe sine, Moscova, 1971,

cat. 49-55). 0 surprinzAtoare croare de

164

www.dacoromanica.ro

14 Hurmuzaki, I, supL II, nr. 176,

p. 344-345.
15

Ibidem, passim.

16 A. MESROBEANU, op, cit., p. 189;

I. M ICLESCU-PRAJESCU, op. cit., p. 217.
17 S. de ZOTTA, 3tirt twat despre Movileqtt, in Arhiva genealogicd, II, 1913,p.102
103.

18 N. IORGA, O scrtsoare de boterie a lut

Ieremta Movild, in Studii i documente cu
priutre la Istorta romdntlor, XI, Bucureoti,

1906, p. 109-110.

19 A. MESROBEANU, op. cit., p. 188.

20 CercetAr personale efectuate in noiem-

brie-decembrie 1977.

21 W. TOMKIEWICZ, Polska kultura

artystyczna u progu XVII w, in Sztuka
okolo roku 1600, Varaovia, 1974, p. 14;
A. RYSZKIEWICZ, Malarstwo polskie okoto

roku 1600, in ace1a0 volum, p. 31.

22
23

Ibidem, p. 38.

J. BIALOSTOCKI, Noliunecr de ma-

nierism ..., p. 301; vez! 0 T. DOBRO-

WOLSKI, Czertg style portretu sarmacktego", in Prace z historii sztuki, 45, 1, 1962,

p. 89-921
24

M. BOGUCKA,

altratt" de la cul-

ture nobillaire? (Sarmattsation de la bourgeoisie polonaise au XV Ile sicle), in Acta

Polontae Historica, 33, 1976, p. 35-37

25 Pentru aceasta,
in general, vezi
M. PRAZ, Emblema, impresa, epigramma,
concetto, In Il giardino del senst. Studt
sul Manierismo e II baroccd, Torino, 1975,

p. 226-236.

26 J. TAZBIR, op. cit.; J. BIALOSTOCK I, op. cit., p. 299-300.

27 In aceste zone maghiare, ap-numi-

tele tablouri de catafalc" din secolul al

XVII-lea, Cu inscriptii i blazoane amintind

de cele poloneze, au fost lucrate uneor de

art101 polonezi, legAturile artistce ale

acestor tinuturl panonce cu Polonia marldionalA flind un fapt cunoscut (E. D. BUZASI, 17th Century Catafalque Paintings

in Hungary, in AHA, 1-2, 1975, p. 87

;I relative la istoria Movilesciloru pi a lui

Mihaia cellu V tteazu, in Arhiva istortcd a
Romdniet. III, 1867, p. 51-60.
31 Ibidem, p. 52 0 urm.
32 Ibidem, p. 38 39.
33 Ibtdem, p. 46 47.
34 Ibidem, p. 44-45 (Cu data 1605 corectatA la ibidem, p. 60-61).
35 Portretul se all astAzi expus in Muzeul National .din Varpvia (Polsktt portret
iz sobranit muzeev Polskot Narodnot Respublikt, Moscova, 1976, cat. 16). Pentru
personajul InfAtpt vezi K. NIESPECKI,
Korona ..., III, Lvov, 1740, p. 167. Din
anti 1600-1620 dateazil i alte maginl

plctate ale membrilor familial acestui Lubo-

mirski (Polskt portret ..., cat. 14, cat. 15,

cat. 17), foarte caracteristice pentru portretul nobiliar polonez al vreml; cf.
W. DRECKA, Portrety Sebastiana Lubomirskiego

t jego rodzing z XVI t XVII

wieku, in Rocznik Muzeum Narodowego w

Warszawie,. XVII, 1973, p. 87-422. Cit

despre sensul ceasorniculu In cultura manieristii, vezi G. R. HOCKE, Lumea ca

labirint. Manierd qi mante In arta europeand
de la 1520 pinli la 1650 qt in prezent, Bucure0i, 1973, p. 141-147. Date in legAturA
castelan de
cu Sebastian Lubornirski
Blecz In 1598, castelan de Wojncz (lIng
Tarnw) din 1603 pinA la moartea sa, in
1613 (Polski slownlk biograficzny, Wroclaw-

Varpvia-Cracovia-Gdatisk, tom XVIII/1,

76, 1973, p. 40-42), precum
fotografia portretului sal', a avut amabilitatea a ne transmite Dr. Krystyna Se-

fan,

comska.
36

J. BIALOSTOCKI, op. cit., p. 299;

cf. J. T,FRAZIK, Sztuka ziemi przemyskiejsanockiej okoto roku 1600. Uwagi o wykot .
nawcach, in Sztuka okoto ..., p. 201.
37 F. KOPERA, O. cit., p. 203, p. 210.
38 Hurmuzaki, I, supl. II, nr. 323,

p. 603-604 (In aceea0 zi, la 22 mai, Iere-

Magyaroszdgy

mia Movilii seria lui Zamoysk in legAturA

ibtcu consecintele acelora0 evenimente

28 4t, RYSZKIEWICZ, op. cit., p. 38,

Inainte, rivalul sAki Mihai Viteazul se adresa

124; cf.
festszet a

K.

GARAS,

XVII. szdzadban, Budapesta,

1953, p. 202).

fig. 5, acest portret crelnd Intrucitvi tpul

reprezentitrii nobillare poloneze a secolului

al XVII-lea (tbidem, p. 38-40); cf. F. KOPERA, Dzieje malarstwa w Polsce, II, Cracoyia, 1926, p. 159, fig. 160. Prof. dr.
A. Ryszkiewicz, directorul Institutului de
ArtA din Varoovia, a avut amabilitatea a ne

procura fotografia portretulu mentionat.

29 A. RYSZKIEWICZ, op. cit4, p. 40,

fig. 6.

30 K. NIESIECKI, Korona Polska, IV,

Lvov, 1743, p. 24-28; pentru el vez!
B. P. HASDEU, Cite-va epistole estrase
din arhivele famtliet principtioru Sapieha

dem, nr. 324, p. 604-605 , lar ca o zl

regelui Sigismund al Polonlei cu justifcirl

asemAnAtoare celor din scrisoarea cAtre
Sebastian Lubomirski, tbidem, nr. 322,

p. 600-602).
39 M. A. MUSICESCU, op. cit., cat. 44,

p. 17, p. 41-42, fig. 73-74.

40 V. BRATULESCU, Pictura Sucevifet

fL datarea ei, in MMS, 5-6, 1964, p. 224.
41 S., der NERSESSIAN, Two Slavonic

Parallels of the Greek Tetraevangelia: Paris. 74

(extras), Washington,. 1927, p. 7, p. 34,

p. 39, fig. 42.

42 J. SHEARMAN, Mannerism, Londra,

1967, p. 30.

165
www.dacoromanica.ro

p. 124; E. H. GOMBRMH, Mannerism:

1976, p. 134. Movilestii ei insist slut purttlde

tort allituri de stema Moldovei

45 Ar fi locul de amintit, poate, ci

se gisea, d pildi, un elefant de

lone (K. NIESIECKI, op. cit., p. 288-290),

anume data spade incrucisate cu garda spre
talpi (D. CERNOVODEANU, tiina I
arta heraldicd In Romdnia, Bucuresti, 1977,

rdmase In Polonia. Contribujii la istoria

cavalere0i" (apud D. H. MAZILU, op. cit.,

43

V. L. TAPIE, Le Baroque, Paris, 1963,

stemi de familie, apfirutii la Sucevita in

picturi, in sculpture funerari, in arta
metalului, figurind 0 in armorlalele

The Historiographic Background, In Norm

and Form. Studies in the Art of the Rena's& ance, Londra, 1966, p. 103.
44 G. R. HOCKE, op. cit., p. 284-285.

printre podoabele din tezaurul lui Ieremia

aur i (I. CORPUS, Odoarele Movileftilor

p. 122) ce aratil cutezanta In treburile

arid i a prelurilor, in Studii, 1, 1972,

p. 50, nr. 56-57).
46 J. BIALOSTOCKI, Problema ma-

p. 132).
53 Pentru manierismUl" artei poloneze

la sfirsitui secolului al XVI-lea gi la incepu-

tul celui urmitor, vez! J. BIALOSTOCKI,

Noliunea de manierism ..., p. 282.

nierismului 1 peisagistica din Tdrile de Jos,

In O istorie ..., p. 261.

Ibidem, p. 299-300.
55 La Roma chiar, barocul a dominat
54

Ibidem, p. 263; pentru aceasta, vez!

si A. HAUSER, Mannerism. The Crisis of
the Renaissance and the Origin of Modern
Art, Londra, 1965, p. 30.
48 J. SHEARMAN, op. cit., p. 19,

tare integrall citeva decenii mat tirziu.

E. R. CURTIUS, Literatura europeand

evul mediu latin, Bucuresti, 1970, p. 314

XVII6 siacie (I), In RESEE, 2, 1970,

p. 182 , pare a fi insemnat I pentru rori
mini, intr-un secol al barocului local, inceputul une! orientiri aulice" spre Apug
si mitre nou.
56 Despre o stare de spirit barocii" in

47

in arhitecturii dare 1620-1630, Cu dezvol-

socotiti
Dealtminteri, epoca 1630-1650
drept fundamentali pentru nagterea omului
modern in Occident (apud V. CANDEA,
Les intellectuels du Sud-est europen au

p. 35 (the stylish style").

49 A. HAUSER, op. cit., p. 33, p. 37.
50 J. SHEARMAN, op. cit., p. 25;
$i urm.; J. BIALOSTOCKI, op. cit., p. 263;

pe larg i interesant despre aceasta, vez!

T. CHRZANOWSKI, nNeogotgk okolo roku

mediul rominesc, cu incepere din deceniul

1600". Proba interpretacji, In Sztuka okolo ...,p. 75-112.

51 Pentru unii autori, accentuarea verticalei monumentului
vizibil in arhitectura moldoveneasci inci la sfirsitul
secolului al XVI-lea
ar fi deja la Dragomima un semn al barocului, ca i denivelirile
ce eonduc la un spatiu
aproape scenic, ca i contrastul dintre simplitatea paramentului f hnpodobirea bogata Cu sculpturi a turlei (D. IONESCU,

al patrulea al secolului al XVII-lea vorbeste D. H. MAZILU (op. cit., p. 21).

57 Tinind mama de rolul fundamentaL

al fatadei in baroc (E. PAPU, op.
p. 119), nu este greu de inteles socotirea
drept baroci a acestui cunoscut monument
rominesc (cea mai spectaculoasi cucerire
a barocului la noi", scrie autorul abia pomenit, ibidem, p. 281), interpretare cireia
ne raliem integral tocmal in sensul descitarn unui baroc specific rominesc, adnin acest caz, postbizantin.
gim
58 Pentru caracterul baroc al portretului
Tudosciii Bucioc, vez! D. IONESCU, op.
cit.. p. 95.

op. cit., p. 79-81). Global, teza poate fi

acceptati cu nuantarea obligatorie a unui
moment manierist" ce precede, prin Dragomirna, barocul moldovenesc al secolului al XVII-lea. Baroc este monumentul
central al ministirii intemelate de Crimea
pentru E. Papu care In elude exprimirii
intrucitva curioase a unei succesiuni

59 A. BLUNT, Some Uses and Misuses of

the Terms Baroque and Rococo as applied to

architecture, Londra, 1973, p. 9.

cheie" l foarte pur al
60 Monument

listice (pentru autorul citat barocul Dra.

gomirnei se deschide care manierism" 1

vezi op. cit., II, p. 280)

barocului din Moldova secolului al XVII-lea,

dupi cum demonstreazi D. IONESCU,

are meritul de a

op. cit., p. 83, p. 90.

61 M. COSTIN, Opere (ed. P. P. L'anai-

fi intuit maniera" din stilul cunoscutel

World de ling Suceava; in acelasi timp,
elementele gotice din arhitectura de la

tescu), Bucuresti, 1958, p. 142; pentru

locul i rolul vizualului in baroc, vez! 0 E.

Dragomirna au permis discutarea ei,

turf de alte exemplare de artii europeani
de la sfirsitul secolului al XVI-lea si de
la inceputul celui de al XVII-lea, in contextul unei anume certe componente medlevale a

manierismului

PAPU, op. cit., I, p. 31-32; II, p. 185.

62 A. MARINO, Dicjionar de idei literare,

'I, Bucuresti, 1973, p. 244.

63 M. COSTIN, op. cit., p. 113, p. 130;
ne apare, in acest sens, foarte semnificativi
coincidenta perfecti in timp a domniei lui
la celealt caVasile Lupu Cu afirmare&
pital Europei, in 1651, de dare Hobbes in

(T. CHRZA-

NOWSKI, op. cit., p. 78).

52 D. H. MAZILU, Barocul In literatura

al sin Leviathan"

romdrui din secolul al XVII-lea, Bucuresti,

166

www.dacoromanica.ro

a faptului ci viata

omului este a restless desire for power after

power, unto death" (apud J. BIALOSTOCKI, Barocul": sill, oepocdi attiudine, in

O (storie ..., p. 344). r
64 M. COSTIN, op. cll., p. 117.
65 M. A. MUSICESCU, op. cit., cat. 56
57, p. 44-45, fig. 82-85. In legAturti cu
aceste portrete de la Iai, la care se remarca,

In anume gesturi, un caracter monden

manierist" (opinia autoaret citate, Broderia ..., loc. cit.), credem cA aerul lor de
manier5" ar putea vent din sigura lor inspi-

ratie din broderia domneasal de la Sucevita,

cu citeva decenii mal veche. Pentru aceste

portrete brodate de la Trel Ierarhi, vezi

N. IORGA, Tapiferille doamnet Tudosca a
lui Vasile Lupa, In BCMI, VIII, fasc. 32,
1915, p. 145-153.
66 M. A. MUSICESCU, Broderia mediepaid ..., p. 18.
67
68

Ibidem, p. 19.

E. LOVINESCU, Isioria cloilizafiel

romdne moderne, Bucureti. 1972, p. 110

132.

www.dacoromanica.ro

UN ' MONUMENT MEDIEVAL

DIN MUNTENIA DUNAREANA:
CATALUIUL

Aflarea unui monument religios de arhitectur medievala. in tinuturile dinspre

exceptind, desigur, venerabilele ruine
Dungre ale vechii Tiri Romanesti
ale Voditei oltene
constituie, neindoios, o noutate daca se tine seama de
istoria zbuciumata a hotarului meridional al voievodatului Basarabilor; noutatea devine si mai frapanta atunci dud cercetarea identifica asemenea urme
ling malul Dungrii muntene, spre coltul de sud-est al Trii Romanesti, acolo
unde cimpia deschisa, vecinatatea fluviului si a stapinirii otomane nemijlocite,
drumurile de razboaie si de jafuri au facut deosebit de dificil a ctitorirea unor
monumente durabile in evul de mijloc. lat.:4 de ce am considerat drept deo-

sebit de pretioasa descoperirea, prin cercetari arheologice, a urmelor unui

asezmint monastic medieval dinainte de 1600 pe malul rasaritean al lacului
Catalui
este vorba de manastirea cu acelasi nume din partile Ilfovului de
miazazil , descoperire ce comport o serie de precizari de natur istoric si
artistica pe care le socotim binevenite, in duda caracterului inca destul de
fragmentar al stirilor noastre despre evolutia ping nu demult nestiutului
monument muntean.

La cercetarea relativ putinelor documente pastrate, publicate sau inca

inedite, stabilirea istoriei Cataluiului se dovedeste destul de anevoioasa atit
in ceca ce priveste fixarea exacta a inceEuturilor manastirii si a sftrsitului ei,
cit si tri delimitarea, de asemenea precisa, a principalelor sale faze. Nu mai
putin Ina', datele sigure de care dispunem sugereaza la rindu-le unele explicavil, aruncg unele lumini in aceste directii, condkindu-ne si la interpretari al
caror caracter de dteva ori ipotetic nu va scapa, desigur, nimanui.
Cea dintli mentiune, dupa stiinta noastra, a toponimicului Catalui in legatura cu asezarea la care ne ref erim apare intr-un document din 8 ianuarie
1392 prin care Mircea cel Mt& Inzestreaz mnstirea Cozia, intre altele,
cu satul Bujorani 0 cu o moar pe Ctlui (sau Catalui), deducem, pe o ap5.,
poate un piriu, cu acest nume2. La 19 iunie 1421, Radu Praznaglava aminteste si el proprietatile pe care manastirile Cozia si Cotmeana le-au primit
de la tatal su, intre ele fiind si Catolui, de data aceasta un sat numit astfel,
cu metohurile si cu moara si toate baltile"3. De aici inainte el va fi mentionat ca proprietate a manastirii de pe malul Oltului intr-o serie de documente: la 12 decembrie 14244, in formula moara la Catalui, cu satul", la

25 iunie. 1436 (moara la Catalui Cu satur)5, la 9 ianuarie 14436 0 la

7 august 14517, avind astfel cu siguranta atestat in Intreaga prima jumatate

a secolului al XV-lea existenta unui sat al Coziei cu numele de Catlui,

Catalui sau Catolui in aceasta zon a Dunarii muntene.

168
www.dacoromanica.ro

Nu departe, desigur, de acest sat mentionat n documentele de la sfirsitul

secolului al XIV-lea si din secolul al XV-lea avea s apara intr-a doua

jumtate a veacului urmator, asa cum rie WI
o tim datele actelor de
cancelarie domneasca, manastirea atalui, Gura Catiluiului sau madstirea

de la Clatesti", amintita de citeva ori in ultima treime a secolului al XVI-lea.

Astfel, la 7 iulie 1577, Alexandru Mircea intareste ocine, blti i robi
acestei sfinte i dumnezeiesti manastiri numita Ckaluiu, hramul sfintului
prea cuviosului parintele nostru, arhierarhului, fackorul de minuni, Nicolae

al Mira Lichiei", averile fiind druite lacasului de catre cinstitul dregkor

al domniei mele jurn Stan mare spatar i jupanita lui, Caplea"8.

Doi ani mai ttrziu, la 10 noiembrie 1579, Mihnea Turcitul stabileste hotarele ocinei manastirii9, reiesind si din acest document ca averile Cataluiului au fost daruite de catre Stan si Caplea, cu importanta precizare: Astfel,
au dat ei si au asezat aceste mai sus zise ocine, sate si Atigani la sfinta lor
manas' tire pe care au zidit-o fi au fa'cut-o ei ..." (s.n.). Interesul major al
acestui document rezid i in faptul c ne da explicit si pentru prima oara
genealogia amintitei Caplea, aflindu-i o ilustra descendenta pe linie feminina, din neamul domnesc al Basarabilor veacului al XV-lea, tatal ei fijad
jupan Teodosie ban al Craiovei, iar bunicul ei jupan Neagoe mare vomic,
sot al unei nepoate directe de voievod, asa cum vom vedea mai jos.
Tot acest document ne d. informatia, pretioasa pentru cercetarile arheologice, ca mama Caplei, calugarit sub numele de monahia Maria
si ea
donatoare la Catalui
s-a scris la sfintul mare pomelnic i s-a inmormintat
deducem in chip firesc , in biserica fiicei i a ginela sfinta manastire"
relui ei.

La 12 decembrie 1579, acelasi Mihnea intareste din nou manastirii hotarele ocinei in legatura cu care calugarii cunoscusera greutate i nevoie" mai
ales din panca a doi boieri, avind insa, in cele din urma, dstig de cauzvor
La aceste imprejurari ca si la ctitorii Cataluiului se vor ref er i celelalte
doua documente pastrate din secolul fondarii sale, cel din 27 ianuarie 158111
si ce! din 24 februarie al aceluiasi an12.

O incursiune atenta in documentele veacului al XVI-lea ne permite

sa aflam cite ceva despre fiecare personaj mai insemnat amintit in legtura,
directa sau indirecta, cy Cataluml.
Cel dintli in ordine cronologica, marele vornic Neagoe, fusese fri ce1
de al treilea deceniu al secolului unul dintre cei mai marcanti boieri ai tariir
amintit, intre altele, i ca posesor al unor mosii din jurul viitoarei manktiri13.
!Via; mult, el este acel Neagoe csatorit ca o nepoat de fiica a lui Vlad
lugrul 14, aflat in fruntea conspiratiei ce Inlatura pe Radu de la Afumati
pe urrnasul acestuia, conducind tara 'Ana la venirea domnului numit de
turci 15,

Situat si el In primele rinduri ale ierarhiei feudale, fiul lui Neagoe

Teodosie, zis din Peris", detatal Caplei
fondatoarea Cataluiului16
vine mare ban in iulie 1546, sub Mircea Ciobanul.

De la el hi s-a pastrat un act dat Bistritei oltene17, iar in calitate

mare ban al Jiului" se afla 'Ma in sfatul domnesc In octombrie 154618,
pentru ca in vara anului urmator sa fie consemnata aparitia sa printre boierii razvratiti si mai apoi taiati de domnie in lupta de la Peris19.

In sfirsit, ginerele su, ctitorul Ctluiului, deci personajul ce ne intereseaza cel mai mult aici, apare ca spatar sub Alexandru Mircea (1568
1577) si in timpul primei domnii a lui Mihnea Turcitul (1577-1583). Stan
din Corbi, spatar sau mare spatar, este mentionat pentru prima oari in
169
www.dacoromanica.ro

aceasa insemnat: dregkorie in vara anului 156820, iar pentru ultima, in

primvara 157921, el stingindu-se din viat in 1582, cum o india limpede
lespedea sa funerar gsit in partea de miazzi a vechiului pronaos din biserica monastic de el ctitoritgA In acest fel, o datare mai strins a intemeierii Ctluiului s-ar putea face, eventual, intre 1568 si 1577, cind ctitorul noii mnstiri se afla deja intr-o slujbg. important n stat, inrudit fiind
prin aliantg Cu domnii trii. Mai mult chiar, faptul c abia in -ultimul ski
an de domnie Alexandru Mircea d un hrisov de intrire mnstirii pin
atunci nementionate, intrire ce se repet in vremea urmasului su Mihnea
Turcitul de mai multe ori, ne poate conduce, implicit, la ipoteza c abla
spre sfirsitul acestui interval de nou ani (1568-1577), in ultima parte a
cirmuirii lui Alexandru Mircea (mai exact spus, in prima jumtate a deceniului al optulea al secolului), marele su sptar impreun cu sovia-i de obirsie
domneascg isi rvor fi inltat ctitoria.
Posedind ocine, &AN, mori23 i alte bunuri, Ctluiul se va fi fturnrat
printre mnstirile boieresti nu lipsite de important ale Munteniei, dup cum

apropierea sa de Dungre nu va fi ramas nici ea fr ecouri asupra vietii

obstii alugresti.

Dei nu avem nici o dat precis referitoare la Ctlui in chip expres,

bnuim c luptele duse in 1594 si 1595 in jurul Giurgiului, prdciunile
amintite in cronici ca svirsite de ctre ostenii lui Sinan Pasa, ca i jafurile
turco-ttare din vremea lui Radu Serban24 s-au repercutat i asupra mnstirii
mnc nota la acea data , tinind seama de faptul c linia Dunrii
si mai ales zona in care se afla Ctluiul au constituit teatrul unor cunoscute lupte.

La sfirsitul setolului al XVI-lea sau la inceputul celui untator, sub

semnul unor asemenea incercri, plasgm deci incheierea primei faze din istds
Fig. 49 ria mnstirii, corespunztoare, din punctul de vedere al strudtfirii monumentului, bisericii initiale.

Adugirea unui exonartex? poate Intrirea

prin dublarea ei

Fig. 50 absidei altarului i construirea turnului-clopotnit

ingrijit lucrat din cFig. 51 rmid, singurul monument pstrat partial in picioare din intreaga a.sezare
Fig. 52 monastie
ca i alte transformri surprinse pe cale arheologic, marcheaz,

la inceputul prime' jurntti a secolului al XVII-lea clup mate probabilittile,

inceputurile celei de a doua faze. Importantele restructurri acum svirsite in
Fig. 24 legtur cu edificiul principal, biserica, se leag
asa cum ne las.g s o stimi
coroborarea datelor epigrafice cu cele documentare depistate in arhive
8e

activitatea la Ctlui a unor 1.)rmasi directi ai ctitorilor din veacul precedent, boierii Corbeni.

O mare lespede funerar cu chenar si motive vegetale geometrizate, cu

Flg. 25 inscriptie romaneasa, aflat in curtea bisericii din satul Cscioarele, adus
aici cu ani in uring chiar dir4 punctul cercetat Lpe cale arheologic,

indic pe Teodosie Corbeanu drept personajul al carui mormint 11 acoperea. Este vorba de marele ban din timpul lui Matei Basarab, nepot de
fiu al marelui sptar Stan si al Caplei25. Dup toate indicatiile primite de la
cei ce au asistat la descoperirea pietrei funerare, bnuim ca foarte probabil
prezenta ei in exonartexul care a fost adugat in veacul al XVII-lea, poate
chiar cu cheltuielile banului Teodosie, al doilea cu acest nume i Cu aceast
calitate din familia boiereasc fondatoare a Ctluiului, unde va fi considerat de acum inainte drept ctitor. Acest din urm fapt reiese din unele

170
www.dacoromanica.ro

LEGENDA

Ziduri din secolul XVI

Zicluri dn secolul XVII

Ziduri tin secolul

//

:::,::o.

::::0

:4+:444

.:)

::

:4
):4
0.

\ ,.. i;

::*:

x.:4 N
._...x

.....

XVIII

.:1
.v.

z:

...,
.::.

0..

\ :.:
v....-..

,t40.

;::
::
$::,

*:0
.......

:0
c'.1

*VA4

..4;

:.::EE1

4:.

ligtitikwIll
Am.
.:**.

,:kii
Fig. 24. CA.TALUI. BiserIca inAmistiril. Plan.

documente, Cu aproape un veac mai firzii, a cgror cercetare arund noi lumini asupra celei de a doua faze din existenta
Stim astfel a la 23 iulie 1736, cnuOrii de la Cotroceni se pling domniei

de neajunsurile pricinuite de catre un Constantin Corbeanu26, 'intr-un chip

ce nu inttrzie a sugera raporturile numitului boier cu asezarnintul de la

171

www.dacoromanica.ro

Ctlui: Cu pleaciune intiinfm pe Mria Ta pentru sfinta mnstire

Citluiul, care iaste zidita din temelie de dumnealor Corbeni (s. n.), apoi
chid au fost s-au sculat Constantin Corbeanul de au luat o moie Luica sud
Ilfc;v de la mnstirea Ctluiul, ce era dat danie, i a fcut schimb cu

IN
IVr4*..10,
.;q

Fig. 25. CATALUL Lespedea funeral% a marelui ban Teodosie Corbe,anu (desen).

mnstirea Cotroceni de a luat o mcqie Petretii sud Vlwa ...", continuind

cu indicarea modului inechitabil in care schimbul s-a produs.

respectivul boier avea legturi ctitoricqti cu Ctluiul, lucrul reiese

in mod evident din practica menionat i pentru a-1 sublinia ne vine in
ajutor textul unui al doilea document, cu citiva ani mai nou, din 18 februarie 1742v, unde se vorbete despre un eveniment insemnat din istoria agezmintului monastic: acelai Constantin Corbeanu vel gtrar Cu sovia sa i cu
mai mulvi ctitori dau la aceast dat zapis egumenului de la Cotroceni ;*1
arat c avind i noi un schit, zidit ji inalrat den temeliie da raposatii prinii
(s. n.) ce s chiam ataluiul ..." il nchin, cu averi cu tot,
ctitoriei bucuretene a lui Serban Cantacuzino.
Amintit astfel in documentele veacului al XVIII-lea, zidirea din

temelie" a bisericii Ct1uiu1ui

cci schitul este, mai mult ca probabil,

172

www.dacoromanica.ro

unul i acelasi cu biserica vechii minstiri

indic, fie si la modul hiperbolic,

transformarile din prima jumkate a secolului al XVII-lea au fost deosebite i, implicit, c neajunsurile cunoscute de lcas la sfirsitul primei sale
faze de existena nu au fost dintre cele de minima important.
In ceea ce i priveste pe noii ctitori din veacurile XVIIXVIII, cunoastem descendenta lor din cei dintii ctitori de la Cialui, inchinitorul asezimintului ctre Cotroceni fiind strinepot de frate al banului Teodosie Corbeanu, nepot de fiu al cunoscutului ban Vintil ot Corbi i totodat nepot
prin aliant al lui $erban-vocl Cantacuzino23. Precizrile genealogice de
mai sus nu le considerm lipsite de insemntate, dovedindu-se o dat mai
mult i cu o rar expresivitate, in cazul ctitoriei boieresti de la Ctlui,
o continuitate ctitoriceasca de aproape dours sute de ani in tradiria uneia

aceleiafi familii ce a jucat un rol de prim rang in viata politid a Tru

Romnesti, in secolul al XVI-lea, ca i in ce! unnkor.

Istoria Ctluiului in restul secolului al XVII-lea este cunoscut mai

ales prin referiri indirecte in documente emise la sfirsitul veacului amintit
sau in cursul celui urmtor.

Cel mai insemnat dintre, acestea 11 socotim pe acela dat la 28 iulie

1692 de Constantin Brincoveanu, sub forma unui hrisov de miluire 4 znsnsistirii cu vinriciul de p mosia Ctlui29, in termeni ce ne permit a reconstitui
un crimpei din viata asezmintului monastic in secolul ce se incheia: Pentru

c fiind aceast sfint mnstire grad si fr de nici un venit, 4i neavind

clugrii de acolo nici o hran, i fiind la aceast margine in drumul gottilor, s-au fost milostivit i alti rposati domni, ce au fost mai denaliite,
de au fcut aceast mil cu acest vinerici la sfinta mnstire, precum am

vzut domnia mea cartea rposatului unchiului domniei mele Serban voevod,
care s-au ga'sit ramasa den jaful reitarilor (s. n.), tram care mrturisste cum
ci au fost crti vechi si de alti rposati domni, mai denainte vrme, si de la

rposatul Antonie voevod, si de la Duca voevod, de mila acestui vinerici,

intrit mila aciasta
cu cartea sfinvii sale grintelui nostru kir Dositeu
patriarhul al sfintei cetki, a Ierusalimului, cu mare blestem, ca s, nu si
strice aciast mil i poman ci g fie stttoare", dindu-se i importanta
stire de mai jos:
tar Cu intimplarea venirii atarilor, care au venit aici
in tar impotriva ramtilor, care au venit cu Haizler in tag, au fost lovit

ttarii aciast narastire Ctluiul, fr de veste, de au luat ce au gsit,

dobitoacele, i arginturile mnstiri, i toate crtile ce au avut de mosie, iar

dug aciasta in -urma ttarilor, esind clugrii de unde au fost fugiti din
balt, aflat-au crtile de mosie ale mnstirn risipite si frmate ...".
intrind unele venituri mnstiresti prin atit de explicitul hrisov abia
citat, Constantin Brincoveanu se plasa, o daa mai mult, in traditia dom-

neasc a unor Antonie din Popesn, Gheorghe Duca sau $erban Cantacuzino,
ce ajutaser fiecare, cum aflm din acest document, in cursul celei de a doua

jumatki a secolului al XVII-lea, asezmintul, de o insernratate din ce in

ce mai mult diminuat, de la atlui.

Jafurile aaresti de la inceputurile domniei Brincoveanului313, amintite

in toate cronicile contemporane i prilejuite, in anul 1689, de intrarea in
Tara Romaneasc a trupelor austriece conduse de generalul Heissler (Haizler" din documentul citat), punind in grea cumpn viata mnstirii incheie,
socotim, cea de a doua fail din istoria acesteia.
Reinarirea tmor drepturi, unele reparatii desigur (probabil chiar dublarea primului exonartex cu un alt spatiu, mai vastl apartin inceputului
celui de al treilea i ultimului capitol din istoria mnastini de la Durare.

273
www.dacoromanica.ro

In cursul veacului al XVIII-lea, Cataluiul mai este semnalat in citeva

rinduri ca schit, schitulet" sau manastire, fie cu ocazia intaririi milei de
vinarici la 12 noiembrie 171431 sau cu amintitul prilej al inchinarii la Cotroceni in 1742, fie la 10 iunie 1745 (sub numele de Cataloiu1)32 sau, in
sfirsit, la o houa intarire a milelor sale la 30 iunie 174933. Mentiunile de la
sfirsitul secolului slut rare, referindu-se desigur la un ansamblu monastic a
carui insemnatate era cu totul redusa. In Istoria politica ji geografica a Tarii
Ronainefti, tiparita de fratii Tunusli 6 legata de realitati de dinainte de
1774, printre manastirile ilfovene este amintita si cea de la Catalui34, in
1778 Bauer tie de existenta unui M. Kataliul couvent sur la Danube"35,
iar la 1790 harta austriaca marca locul unei vechi manastiri

altes Kloster"

lime Chirnogi ((iernadsy) si Cascioarele (Kasczora)36. De la inceputul veacului trecur inca, s-a pastrat desenul, cu uncle detalii asupra carora vom

reveni, al schitului Cataluiul metohul sfintei manastiri Cotrocenii" pe o

Fig. 54 f ila de condica alcatuita in 180637, iar citiva ani mai tirziu, acelasi monument, cunoscut poate numai prin traditie si, de aceea purtind o denumire
ce era deja confundata cu aceea a Caluiului oltean, era mentionat, tot ca
metoh, in cunoscuta Istorie generala a Daciei a lui Dionisie Fotino38.
Pe temeiul datelor de care dispunem in prezent, credem ca in primele
decenii ale secolului trecut, cel mai tirziu, s-a petrecut disparitia definitiva
a vechii ctitorii

boieresti de la Catalui, urmele descoperite de arheol

logi venind astfel sa marcheze, dupa o tacere de mai bine de un veac, un

nou punct pe harta monumentelor medievale din Muntenia.

Nu vor fi lipsite de utilitate, in incheiere, citeva observatii asupra Incadrrii bisericii fostei manastiri de la Catalui
asa cum o cunoastem in
urma cercetarilor pe teren
in ansamblul arhitecturii epocilor in care a
fos ridicata si succesiv refacuta.

Atsa cum se va fi prezentat in veacul al XVI-lea, lacasul initial amintea

desigur alte monumente contemporane, daca judecam dupa elementele sesizate, mai ales in 1965, pe cale arheologica, si care indica aici, time altele,
atit cit s-a mai pastrat
din siruri
alcatuire a paramentului exterior

de caramizi alternate cu &dud de piatra, totul tencuit apoi si acoperit cu

zugraveala ce imita dispozitia ca 6 Fuloarea caramizilor (in timp ce interiorul poate sa fi primit o decoratie al carei caracter il ignoram, dar in croprobabil acela
matica careia albastrul litchis va fi. jucat un anume rol
de fond , daca tinem seama de urmele de tencuiala de aceasta culoare
descoperite in jurul, ruinelor dezvelite). Folosirea modalitatii de decoratie exte-

in prima sa faz a sau, cel mai tirziu, in pririoara pe care am amintit-o

rinduieste si ea biserica in sirui momele decenii ale secolului al XVII-lea
numenteloE muntene ale vremii (biserica domneasca din Tirgoviste39, bisericile manastirilor Marcuta si Radu-Voda. din Bucuresti, de pilda). Caramizile
de tip special, concave, convexe si triunghiulare la un cap probeaza a.,
aidoma turnului-clopornifa pastrat partial in stadiul de avansata ruina, biserica va fi avut, cel mai probabil, un brill de caramizi rotunjite incadrat de
benzi formate din siruri de caramizi dispuse in forma de zimti ca la Tirgsor, Bucovat, Tutana, aluiu48.
In ceea ce priveste planul trilobat, cd absidele laterale
ca si aceea a
poligonale la exterior si semicirculare in interior, el aminteste, mai
altarului
ales prin aspectul naosului, cu firide bine marcate spre apus, de monumentele muntene ce repetau in secolul al XVI-lea trasaturile generale ale tipului
Cozia.

174
www.dacoromanica.ro

Ca dimensiuni, monumentul initial de la Catlui nu era prea departe

de cele de la Olteni (1562), Marcuta (1587) si aluiu (1588), fiind mai

mic decit cele din urmPl, ins mai vast decit cel dintii42 (cele trei biserici
aici citate pot dealtfel sugera intrucitva, credem, si proportiile in elevatie
ale ctitoriei marelui spatar Stan si a Caplei).

Dupa indicatiile de plan, monumentul din secolul al XVI-lea a fost,

foarte probabil, incununat de o turla pe naos
obisnuit la acest tip ,
in timp ce pronaosul va fi fost acoperit cu o bolta semicilindrica, mai curind transversal, ca la aluiu, decit longitudinal, ca la Olteni.
Intre importantele transformari suferite de biserica in veacurile urmatoare retinem aici numai doua.: adaugirea, probabil in vremea lui Teodosie
Corbeanu banul, deci in cele dintii decenii ale secolului al XVII-lea, a unui
exonartex
si dublarea partiala a acestuia cu
poate si cu rol funerar
un spatiu foarte vast, cu patru coloane centrale de zidarie (dintre care cele
doua ce faceau pereche spre vest se suprapuneau chiar urmelor zidului apusean al abia amintitului exonartex), coloane ce au sustinut, mai mult decit
probabil, o turr.

Constructia acestei a doua incperi ce ingloba pe cea dintli

si ea

adaugata bisericii din veacul al XVI-lea

aproape dublind in lungime monumentul initial, o plasam intre ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si
inceputul veacului urmtor, deci ift cuprinsul celei de a treia faze din istoria
mnastirii. Alctuirea unei asemenea mari incaperi f ce va fi servit in seco-

lul al XVIII-lea ca pronaos al intregului ricas (un fel de pronaos-pridvor,

mai degraba43), date fiind dimensiunile extrem de reduse ale nartexului din
secolul al XVI-lea
ne duce cu &dui la pronaosul bisericii fostei, manastiri Vacaresti", al crui spatiu central era acoperit cu o turla asezat pe
patru coloane (amintind la rindu-i de dispozitia interioara a exonartexului de
la disparuta mitropolie din Tirgoviste si a pronaosului de la Snagov). 'Tinind

seama de datarea pe care o propunem pentru acest al doilea nartex de la

Catlui, trebuie s remarcam relativa sa contemporaneitate cu Vacrestii
(1716-1722) si ne putem intreba chiar daca nu cumva mesterii ce au lucrat
pentru Corbeni la adaosurile de la inceputul secolului al XVIII-lea nu se
vor fi inspirat intrucitva din admirabila realizare de ring Bucuresti a mesterilor Mavrocordatilor.

In ceca ce priveste intrarea in biserica, in secolul al XVII-lea, ca si in

cel de al XVIII-lea, prin cele doua spatii adaugate succesiv, credem ca
s-ar putea admite si existenta accesului lateral, alituri de cel obisnuit pe
la vest, asa cum il intilnim in epoc la pridvoarele deschise de la Balteni,
Gura Motrului, mitropolia din Bucuresti sau de la Hurezi. Aceasta ar fi,
poate, una din explicatiile aparitiei in amintitul desen din 1806, executat
pe o fili din condica mnastirii Cotroceni i voind a infatisa schitul Catalui, a unei intrari laterale in extremitatea apuseana a monumentului, intrare
legata pe cit se pare, dupi. acelasi desen, de un adaos vestic pe care-I putem
socoti drept ultima, vasta, inapere adaugat. In rest, desenul respectiv con,
sideram a se refera, foarte aproximativ, la aspectul edificiului in ultima sa
faz, reprezentind o biserica in forma de nava (?), acoperita cu indril sau,
poate, cu igl, cu turr pe vechiul pronaos (?), cu un briu ce imparte fatadele in obisnuitele doua registre, dintre care cel inferior alcatuit din caramida alternata cu piatra sau acoperit cu tencuiala pe care era doar zugravit o asemenea alternanta45.

Repetam, este dificil a afirma ca aceasta va fi fost aspectul bisericii in

etapa ei finar, c fantezia desenatorului (considerat a fi bionisie Eclesiarhul)
175
www.dacoromanica.ro

nu a alterat ceva din infkisarea monumentului sau ei, in sfirsit, biserica a

fost vsizuti" de &in-e acesta sau numai infA4at. dups descrieri sau reprezenfri mai vechi".

Sigur este, oricum, faptul a in decorgia sa exterioati, ca i, foarte probabil, in aceea interioati despre care nu vom ;ti din pkate niciodatsi prea
multe, in plan ca i in structuti, biserica m'ristirii de la Citalui a cunoscut o serie de transform'iri, strsb'tind mai bine de doua veacuri un drum
punctat de principalele evenimente a aror evocare, adeseori poate prea succilla% alteori relativ ipotetic5., a constituit obiectul acestor rinduri,

Note
1 In 1965, cercetlirile au fost efectuate
de catre regretatul Gh. Cantacuzino
pasionatul investigator al atitor vechi monumente muntenesti sli initiator al scoaterii
in colala luzninli a ruinelor Catalulului
borara Cu autorul acestor rinduri. In 1966 si
1967, ele au fost continuate de Gh. Cantacuzino singur. Pentru situatia pe teren

rii de catre monahia Maria: ... satul Pasalana, a treta parte de peste tot hotarul si
din Dincesti o jumatate de vie",
10 Ibidem, nr. 436, p. 434-437. Cu
aceasta ocazie retase clar si faptul ca milnastirea numita Clitalui", amintita la incaputul documentului, este una fi aceeasi cu
manastirea numitii Gura Ciltaluiulur sau

manastirea de la Clatesti" pomenitil la

a obiectivelor descoperite (incinta, constructii anexe, lespezi funerare etc.), ca si

finele aceluiasi document; cf. C. C. GIURESCU, Un vecht ora., al Viril Roindnoti:

Corndlelul, in Studli f i articole de istoriek
II, 1957, p. 103.

pentru descrierea lor, vezi comunicarea lui

Gh. CANTACUZINO, Un monumen1 medie-

val necunoscut, rndndsttrea Cdtdlut, t'unta

In cadrul celei de a II-a sesiuni stiintifice a
muzeelor, in decembrie 1965. Vezi si Gh.
CANTACUZINO, G. BALAN, Date not pe

11 Documente privind istoria Romdniek,

Veacul XVI. B. Tara Romflneascd, V, Bu-

carest', 1952, nr. 11, p. 10-11.

12 Ibidem, nr. 13, p. 12-13.
13 T. PALADE, Radu de la Afumall,
Bucuresti, 1939, p. 78; vez' si Documente
privind istoria Romdniei. Veacul XVI. B.
Tara Romdneascd, H, Bucuresti, 1951, nr.
14, p. 14-18: Neagoe si sotia sa Caplea au

margtnea cercetdrilor istortco-arheologice de

la mdndstirea Cdtdlui, in Revista Muzeelor,

6, 1968, p. 547-553. Mentionam cii fotografiile reproduse la fig. 49-53 provin din
arhiva documentar Gh. Cantacuzino.

2 DRH, nr. 17, p. 44.

3 Ibidem, nr. 49, p. 99.

In 1526 Descuperestii toti ..". Aceastil

mosie, ce va fi mal apol a mantistirli CA-

Ibidem, nr. 56, p. 111.

5 Ibidem, nr. 77, p. 140.
6 ,Ibidem, nr. 96, p. 167.
7 Ibidem, nr. 107, p. 188.
4

talui, e amintita si In 1492, cind e Intiiritil de Vlad Cfilugarul lui jupan Staico
logofilt, desigur socrul lui Neagoe si strabunicul Caplel, sosia lui Stan spatar (DRH,
nr. 234, p. 376). Cit despre Neagoe, fiul lui
Socol si bunicul Caplei, stim di a fost mare

8 Documente privind istoria Romantei,

Veacul XVI. B. Tara Rozndzieascd, IV, Bu-

postelnic In 1516, mare s'Atar In 1522

1523, mare vistiernic In 1525-1526 si,

curesti, 1952, nr. 284, p. 284. Intre aceste

averi sint ocine la Discoperesti jumatate,
din amp ai din plidure si din api si de pre-

In sfirsit, mare vornic In 1527-1529 (vezi

tutindeni", ... la atojani jumatate, din

Lisia dreglitorilor din sfatul domnesc al Tdrit

Roma :Lefa in secolele XV XV II, in S MI M,

cimp si din epa si de pretutindeni", .... par-

tea din Lupsanul toatil ... si balta numita

Nichitinul si Suviiista si Gura Cataluiulul
jumatate, pina la gura girlei" 1 Inca 12

IV, 1960, p. 565-583).

14 T. PALADE, op. cit., p. 78-79: era
sotul Caplei din Bsljesti, fila a lui Staico
din Bucov si Bajesti si a Caplei, aceasta din
urma flind la rindu-I filas lui Vlad Clanga-

salase de ligan' si patxu morl In sat la

Clatesti.
9

rul si sora lui Radu cel Mare (G. D.

Ibdem, nr. 427, p. 424-426. Intre

alte dani1 se aminteste partea data manasti-

FLORESCU, Vintild I din Corralifent, Bu.

176
www.dacoromanica.ro

elves% 1944, p. 246, nota 1; cfb I. C. FILITTI, Bartatul Olteniet gi Craiove$iii, Craiova, f. a., p. 67, nota 520).
15 Istoria Romdniei, 11, Bucuresti, 1962,

20

Spitarul Stan din Corbi este amintit

felul urmAtor:

pentru prima oard in documente in 19 iulie

1568 ( Dbcumente privind
Veacul XVI.
B. Tara Romdneascd, III, Bucuresti, 1952,
nr. 321, p. 277 sl Lista dregdtorilor ..., p.
571), lar pentru ultima oard, ca dregAtor,
Iii aprilla 1579 (N. STOICESCU, op. cit.,
p. 89-90, in mal 1580 fiind deja Jost mare
spAtar"). El este altul dealt splitarul Stan
ce! Gros, aflat in aceastd dregAtorie in perioada imediat precedentd, mentionat pentru prima (lard in 1560 (dupd Lista dreglito-

Vlad CAlugdrul (sfirsitul secolului al XV-lea)

document original din

p. 654; pentru el, vezt si N. STOICESCU,

Dictionar al marilor dregdtori din Tara Romd-

neascd i Moldova. Sec. XIV- XVII, Bucu-

resti, 1971, p. 74-75.

16 Schita fIilalei principalelor personaje

ce si-au legat numele de istoria CatAlulului

in secolele XVI-XVIII s-ar prezenta in

vind

Caplea=Stalco

p. 270).

21 N. IORGA, Studii i documente en

privire la tetona romdnilor, XI, Bucuresti,
1906, p. 98. In chip sigur Stan din Corbi
mal apare printre membrii sfatulul domnesa

Coplea=Stan din Corbl

VintIld din Corbi

Negoi4 Corbeanu

VintilA Corbeanu= Ilinca Cant ficuilnd

ca mare spdtar la 4 aprilie 1579 (Documente

privind
Veac XVI. B. Tara Romdneascd,
IV, nr. 375, p. 372). La 14 aprilie 1579 este
mentionat Stan spdtar" (ibidem, nr 376,

p. 373). RemarcAm cd in aceeasi vreme,

alAturi de Stan din Corbi mal existA un alt

Mihal Corbeanu

Stan spdtar - ap cum pare a retest din

Constantin Corbeanu
(prima jumdtate a secolului
al XVIII-lea)
Ilk. 358,
p.
17 Documente privind
343-344; Teodosie este cAsAtorIt cu Maria,

viitoarea monahie, ingropatd la

CAtAlui

unde a fost i donatoare (vez! 'nota 9). Daniile fAcute CAtAluiului stilt amintite in

prima jumdtate a secolului al XVI-lea

printre stApinirhe marelui vornic DrAghic1

din Floresti, fapt care lace pe unit cercetlitori a bAnui ad aceastA Maria ar fi din
neamul boierilor Florest1 (G. D. FLORES-

C, op. cit., p. 245, nota 5, continuatd la

p. 246; N. STOICESCU, op. cit., p. 97).
18 Documente privind
nr. 359, p. 344.

T. PALADE, op. -c it., p. 79. Teodosie a

fost pentru foarte scurt timp In ace,astd

insemnatd dreglitorie. Devenit mare ban
intre 20 si 25 Julie 1546, 11 fIntilnim ca atare

numai citeva luni, cel putin pind in octombrie 1546. In once caz, la 10 ianuarie 1547
apare deja un alt boler In aceastd dregAtorie
( Documente privind

pri-

ma oard in Wulf) 1568 (ibidem, nr. 312,

Teodosi e =Maria

19

Documente

nr. 134, p. 112; in lanuarle, dacd

tinem seama de un document pAstrat intr-o

traducere romAneascA din secaul al XVIIIlea, ibidem, nr. 132, p. 111), lar pentru ulti-

Gaplea=Neagoe

Teodosie Cbrbeanu

rilor ..., p. 571, in martle, pe baza unul

nr. 357-362, p.

343-346, cuprinzind documente imediat

anterioare i imediat posterloare mentio-

ndrii ioarte efemere a lul Teodosie). Pentru

moartea sa violentd avem i maIrturla cronicii (I. I. GEORGESCU, O copie necunoscutd a Letopisejului Caniacuzinesc, in
MO, 7-9, 1961, p. 507).

doud documente, destul de apropiate cronologic, In care acesta din urmd este numit
impreund cu ctitorul de la CAtAlui: la 26
februarie 1576 (ibidem, nr. 217, p. 215216). cu prilejul intAr1rii unui sat lui jupan
Stan mare spAtar", printre martori e amintit si un Stan spAtar", lar la 11 tulle 1577
(ibidem, nr. 287, p. 287) intr-un act dominese de danie (pAstrat, e drept, intr-o copie
slavond in care se putean strecura I gro-

eh 1) ant amintiti succesiv Jupan Stan

mare spdtar" i ispravnic Stan spAtar".

Pare mal probabil tottisi cd, apArut numal

intr-o traducere tirzie romAneascA a docu-,

mentului slavon, col desemnat ca Stan

spAtar" la 14 aprilie 1579 va fl fost acelasi

cu ctitorul CAtAluiului, mentionat in chip
sigur ultima oard ca zece zile mal davremeo

la 4 aprilie, in dregAtoria de mare spdtar

(in Lisia dregdiorilor, p.-571 este consemnatd ca dati final! 14 aprilie 1579 pentru
Stan din Corbi). RAmine oricum ciudat
faptul cd imediat dupii aceea dispar ambil
Stani -L dad{ doi au fost
lar ca Spdtar
apare, citeva zile mai tirziu, un Dumitru
(Documente privind
nr. 379, p. 376).
La 14 mal 1580 (ibidem, nr. 465, p. 473)
Mihnea Turcitul 11 aminteste deja pe intomeietorui C.AtAluiului drept cinstitul dregAtor al domniei male jupan Stan fost (sin.)

mare spdtar". Stan din CorbL moare in

1582, lar sola sa Caplea un deceniu mai

177
www.dacoromanica.ro

tIrzlu, In mat 1591 (Gh. CANTACUZINO,

IV, p. 442, p. 548; I. STOICESC1U, op. do

p. 159-160). Pentru descendenta sa genealogica, vez! tabloul Corbeanu- Rudeanu in
I. G. FILITTI, Arhiva Gheorghe Grigore
Cantacuzino, Bucuresti, 1919.

C. BALAN, op. cit., p. 552, fig. 3/1, Cu

sublinterea nteresului deosebit al lespezii
sale funerare - gasita In exteriorul bisericii, Ilngit zidul apusean al vechiului prolespede de dimenstun reduse,
naos
purtind o inscriptie ngrijit scris # decoratit Cu rozeta, In spiritul ornamen-

Din acest seco! al XVII-lea dateaza, la

bet tut Dumnezeu, jupanita Caplea", la

9 mai 1591, In zilele lu Stefan voievod"
constitute prima mentionare a inceperii
efemere domnii, la Bucuresti, a lui Stefan
Surdul (1591-1592), vlastarul nelegitim
al domnului Moldovei loan cel Viteaz
succesor al aba turcitului Mihnea-voda,

din fata pridvorulu adttugat al bisericii

mitnastirli; ele au fost amintte In treacat
de ctre G. NICOLESCU Intr-a sa Istorie
a costumului de curte tn tirite romdne
(Bucuresti, 1970, p. 156, uota 1, p. 168,
nota 1) si se alai In curs de restaurare la
Muzeul de arta al R. S. Romania uncle

Catkin', aplicele de costum ca l fragmentele - prost conservate - ale anal vesmInt

de boieroaica descoperite Intr-un mormInt

Fig. 53 tic!! din epoca); amintirea morii roa-

devent Mehmed, beiul din Nicopole (aprille

le-am putut cerceta prin amabilitatea colegului iViarin Matei Popescu. Din acelast
mormint provin - lucrati In metal pretos
dupit gustul vremit Intru totul - doi cer-

1591); pentru toate aceste evenimente

pentru confrmarea, prin alte Izvoare, a
informatiei cronologice din inscriptia tomball' de la Catitlui, vezi ibidem, p. 552-

cel cu paudantive, ornati cu smalt verde

553).
22 Platra tombali a lost descoperitit prin

1985; pentru ea, vez! Gh. CANTACUZINO,

cu cite o piatrii rosie incastratet, ca si un

inel cu piatra verzuie la chaton, acesta din
urma strajuit de mid volute stilizate. Bijuteriile de seco! XVII descoperte de Gh.

dincolo de Dunare (1603), dar ft de incursl-

urmeaza a fi publicate de catre colegul G.

Trohani.
26 T. BALASEL, Un vechiu schii cnula
i s-a perdui urma, Cdtdlutul, In BOB, 4,

cercetarile arheologice de la Catatut, In

Cantacuzino la QUM se eta In tezaurul

Muzeului de istorie al R. S. Romania si

C. BALAN, op. cit., p. 549-550, fig. 2/3.

23 Istorla Romdnlei, II, p. 828.
24 Ibidem, p. 1008. In septembrie 1602,
hanul Uttar Gazi Ghrai sufera o infringere
la Ogretin, urmata de incursiuni muntene

1927,

uni tataresti la nord de fluviu, incurslun

pe vremea tut Sinan Pap" (dieLanndt ist

nun mehr also verwiist, dasz in des Sinan
Bassa Zeit auch nit also verwiest gewes-

gotta, tata! banului Vintila II ot Corbi

(=title 1688 - septembrie 1692, vezi

zen"), In Hurmuzalci, IV, 1, nr. 293, p. 347;

Lisia dregdiorilor ..., p. 567; N. sTomEsGU, op. cit., p. 160) st strabunicul lui Constantin Gorbeanu vet satrar. Vintila ot
Corbi, influent boier la curtea 'al Serban
Cantacuzino, era totodatft cumnat al acestuia - asadar l unch prin alianta al lui
Constantin. Brincoveanu - find casatorit
cu iliaca, sora domnului s Inca postelni-

cf. T. MUTASCU, Arta milliard In Tara

Romdneascd la tnceputul secolulut al XVIIlea. Radu erban. Bucuresti, 1961, p. 124.

25 Teodosie Corbeanu banal, aflat In

aceastft dregatorie din ianuarie 1838 pinii

In martie 1641 (Lista dregdiorilor ..., p. 566),

e nut lul Vintila i nepotul de flu al lui

Stan mare spatar si al Caplet, totodata

cului Con.stantin Cantacuzino (vezi nota 25

$i T. Balasel, op. cit., p. 225-227).

frate al Marie', prima sotie a cunoscutului

boier carturar Udriste Nasturel (N. ST01-

29 Arhivele Statului Bucuresti, M-rea

Cotroceni, pachet LXIV, doc. 3, transcris

CESCU, op. cit., p. 159, p. 215). A fost caultorn Int Cu Mara, Inca lui Preda Buzescu

In 1806 in Gondica M-rei Cotroceni, nr. 692,

(date referitoare la e in Documente privind

p. 223-229; pentru documental

citat, p. 224.
27 Arhivele Statului Bucuresti,
Coirocent, pachet II, doc. 31.
28 Teodosie Corbeanu era Irate cu Ne-

din cauza carora, asa cum arata Insusi Radu

Serban Intr-o scrisoare din octombrie 1603,
tara a ajuns acum mai pustiita decit fusese

lila 106 recto si verso, dupa care realm

Veacul XVII. B. Tara Romdneascd,

fragmentele din document.

30 Cronicari munleni, ed. M. Gregorian,

III, Bucuresti, 1951, nr. 469, p. 519; nr.

515, p. 580; IV, nr. 452, p. 443; ni. 471,

I, Bucuresti, 1961, p. 223-224, p. 470; II,

J3ucuresti, 1961, p. 29-30, p. 290.
31 Arhivele Statului Bucuresti, M-rea
Coiroceni, pachet LXIV, doc. 4.
32 Documente privind relajttle agrare
veacul al XVIII-lea, I, Bucurestl, 1961,
ur. 227. p. 435-436.

p. 459; nr. 530, p. 508), iar a doua aril cu

Hrisosculna, asa cum reiese din inscriptia
sa funerara (1648) aflatft In curtea actualei
biserici de la Citscioarele (Oh. CANTACUZINO, C. BALAN, op. cit., p. 553). Teodoale Corbeanu este unul din personajele cele
mal de vaza din vremea lui Mate! Basarab
(vezi pentxu alte date, N. IORGA, Studii

33 Arhivele Statului Bucuresti, M-rea

Cotroceni, pachet LXIV, doc. 5.

documente cu privire la istoria

ll8,
www.dacoromanica.ro

gd Istorie politic& ;I geografica a l'eret

Romanesci de la cea mal veche a sa tnfemeere
ptrul la anul 1774 (trad. G. Sion), Bucuresti,

1863, p. 173 (in editia greceascA aparuta la

Viena, in 1806, p. 322). Lucrarea este Indeobste atribuitii banulul Mihail Cantacuzino (Isioria Romartiet, III, Bucuresti,

1964, p. 1098).
35 F. G. de BALTER, Mmoires historiques et gographiques sur la Valachie, Frank-

furt-Leipzig, 1778, P. 157.

36 Harta ausiriacd din 1790, foaia 83 (la
Cabinetul de harti al Bibliotecii Academie
R. S. Romania)
37 Arhivele Statului Bucuresti, Condica
M-rei Cotroceni, nr. 692, fila 100 recto.

38 D. FOTINO, Istoria generald a Daciel

(trad. G. Sion), II!, Bucuresti, 1859-1860,
p. 168. Confuzia CAtiilui-CAluiu o face l Do

FRUNZESCU, Dicfronar topografic ;i statistic al RomeIntel, Bucuresti, 1872, p. 91

(autorul folosind, hare altele, informatii

date de D. Fotino in lucrarea citatii).

39 R. THEODORESCU, Date noi pri-

vind fazele evolutive ale Curfil Domnefti din

Ttrgoviste, comunicare 'Multi la 26 februa-

rie 1964 in cadrul primei sesiuni a sectorului de artA veche romaneascA din Institutul
de istoria artei din Bucuresti.

40 Ne este mal greu sit presupunem cii

monumentul avea fatadele ImpArtite in
registre cu firide ale cAror arce, colonete

ciubuce erau lucrate din carAmizi rotun-

jite, Intrucit aceste eemente aveau sA fie

caracteristice, partial sau total, unor monumente putin mal tirzii fleet Clitalulul
tit anume celor care la sfirsitul secolului al
XVI-lea muntean reprezentau exemplarele
cu cea mai reusitli plastic& a fatadelor din

i, mai ales, Mihal-vodA

(Gr. IONESCU, Isioria arhiteciurii In Romdnia, I, Bucuresti, 1963, p. 391). DacA au
existat registre cu firide, arcele,
colonetele vor fi avut mai degrabli aspectul
de la Bucovat, Tutana, Caluiu (ibidem, p.
385-389). Tot atit de bine insa exteriorul
bisericii noastre putea sA fie asemliniitor
epocE: MArcutti

celui al bisericii ruinate din TIrpor (ibi-

dem, p. 384, fig. 265).

41 Dimensiunile interioare ale bisericii
initiale, din secollul al XVI-lea, de la MAlui sint 10,20 m x 5,95 m (in dreptul absidelor laterale). DImensiunile interioare la
Marcuta l CAluiu, ent 14,63 m x 8,45 m
14,50 m x 7,30 m idate dupA N. GI-IIKA-

BUDETI, Evolia arhitecturii In Mun-

tenia ;I Oltenia. II. Vechlul stil romdnesc

din veacul al XVI-lea, in BCMI, XXIII,
fasc. 63-66, 1931, fig. 102, fig. 89, fie prin
adunarea valorilor notate, fie in raport cu
scara graficA).

42 Dimensiunile interioare ale bisericii

din Olteni sint 7,70 m X 4,08 m (tbidem,
fig. 57).

43 De mentionat este si faptul cA In fata

acestei Incperi, spre vest, a fost improvizat, In aceeasi fazA constructivA pare-se, un

mic pridvor ale dent ziduri au fost date la

IvealA in prelungirea celor dintli.
44

Gr. IONESCU, Istorta arhttecturtl

II, Bucuresti, 1965, p. 102, fig. 67.

45 I. POPESCU-CILLENI, Invelifurile
vechilor rwasire biserici, Cralova, 1945, p. 80,

fig. 15.

46 Pentru reprezentArile de arhitecturA

din condicile atribuite lui Dionisie, vez!
V. TEODORESCU, Dionisie Eclesiarhul
miniaturist, In Revista arhivelor, 2, 1973,
p. 304.

www.dacoromanica.ro

Prescurtgri bibliografice

Poeurnente

e. Periodiee

DRH

Documenta Romania. Histortca. B.

Tara Romdneascd, I, Bucuresti, 1966.
Hurmuzaki-E. de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istorta romOnilor, vol. I,
2 (ed. N. Densusianu), Bucuresti,

AHA

Acta Historia. Artiurn, Buda-

1890; Supl. I, vol. I (ed. Gr. Toci-

BCMI

Supl. II, vol. I (ed. I. Bogdan), Bu-

BMI

pesta
Academia Romand. Memorille
secjiunit istortce, Bucuresti
Buletinul comisiunii monumentelor istorice, Bucuresti
Buletinul monumentelor istorice,

BOR

Bucurest1
Biserica Ortodor4 Romdrul, Bu-

lescu, Al. Odobescu), Bucurestl, 1886;

curesti, 1893; vol. III, Bucurest1,

1880; vol. IV, I, Bucuresti, 1882;

vol. IV, 2, Bucure$1, 1884; vol. XI

(ed. N. Iorga), Bucuresti, 1900; vol.
XII (ed. N. Iorga), Bucure6t1, 1903;
vol. XV, I (ed. N. Iorga), Bucuresti,

ARMSI

BSH

1911.
GB

JWCI

b. Aete ale unor eongrese internationale

Actes Bucarest
Ades du XIV' Congas

MCA

international des ludes byzantines.

Bucarest. 6-12 septembre 1971, I,

Bucuresti, 1974; II, Bucuresti, 1975;
III, Bucuresti, 1976.
Actes Ochride
Actes du XII' Congas

MMS
MO

International d'Etudes byzanlines. Och-

REB

grad, 1963; II III, Belgrad, 1964.

RESEE

ride. 10-16 septembre 1961, I, Bel-

Actes du Premier Congas international des Etudes ballcaniques et

sud-est europerines. Sofia. 26 aoilt 1
septembre 1966, II, Sofia, 1969.
Congres Athnes. Rapports XV' Congas in-

Acte,s Sofia

RIR

curestl
Academic Rotunaine. Bulletin
de la section hisiorique. Bucuresti
Glasul BiserIcit, Bucure6t1
Journal of Warburg and Court-

auld Institutes, Londra

Matertale fi tercettirt arheologice, Bucuresti
Mitropolia Moldovei st Sucevei,
Iasi
Mitropolta Oltentet. Craiova
Revue
d' dudes
b yzantines,

Paris
Revue des dudes sud-est europtennes, Bucuresti
Revista istoricd romdn11, Bucu-

resti
SCIA

ternational d' dudes byzantines. Rapports

et co-rapports. III. Art et archologie,

Atena, 1976; IV. Pense, philosophic,

SCN

histoire des Mies, Atena, 1976.

Congrs Athnes. Rsums

XV' Congas internattonal d'tudes bgzantines.
Rsums des communications. I. HisMire, Atena, 1976; III. Art et archo-

SMIM

Studit si cerceldri de istorta

artet. Seria artd plasticd, Bu-

curesti
Studti st cercetdrt de numismaticd, Bucuresti

Studit si materiale de istorte

medie, Bucuresti
ZRVI

Zborntk

Radova.

Institut, Belgrad

logie, Atena, 1976.

180

www.dacoromanica.ro

Vizantoloski

Indici

1. Indice de nume de loeuri geograf ice i de monumente de arti

Aachen 12, 18
capela palatina 11, 24, 31
Adrianopol 75, 92
Africa 72

Alba v. Alba Iulia

Alba Inlia 15, 24

bazilica trinavatii 27
Alba Regia v. Szkesfehrviu.
Alep 77, 84, 93
Alexandria (Egipt) 76, 77
Alpi 42, 161
Amiens 41
Amlas 143, 152
Anmas 108, 109
Anglia 40, 41, 79

50-52, 57, 68, 71, 73, 85, 96, 100,

103-105, 110, 115, 119, 137-140,
142, 150, 155, 156, 162

Antiohia (Siria) 73, 76, 77, 93

nianastirea Sf. Simion

Stilitul cu sanctuarul Sf. Marta 128

Aquincum v. Szkesfehrviu
Arbure 56

AO= 110
Ardeal v. Transilvania
Arges (riu) 50

Bizant v. Constantinopol
Blatnica 102
Boemia 12, 31, 38
Bogorodica Krajinska 130
Bologna 78
Bosfor 12, 79, 121, 162
Bosnia 16, 21
Brasov 144, 145, 154
Brincoveni 74, 87, 89
Bucovat 174, 179
Bucuresti 57-59, 62, 76, 86, 89, 93, 175
biserica fostei mitropolii 87, 89,
175

Arges v. Curtea de Arges

Asia 72
Asia Ana 109
Athos v. Muntele Athos
Atica 119

- blserica fostei manastiri CoIlea 46,

74

biserica fostei manastiri Cotroceni 46, 55, 58, 63, 64, 68, 86, 89,
171-175

Baakovo 119

Balcani v. Peninsula BalcanIch

Banat 30, 103, 107, 109, 110, 113
Banatul de Severin 114, 123, 126, 143
Banja 138, 150
Bajesti 82
BARent 175
Becicherecul Mare 113
Belgrad

Beotia 23
Berlin
Muzeul de Stat 113
Bicaz 159, 165
Bielorusia 156
Blstrita (Neamt) 88, 127
BIstrita (Vilcea) 48, 59, 71, 78, 87, 93, 169
Bizant (imperiu) 8, 12-19, 21-24, 28, 30,

biserica fostei manastirl Marcuta

174, 175, 179
biserIca fostei manastiri Mihai
Voda 179
biserica fostei ministiri Rada
Vocla 174

.biserica batel manfistiri Sf. Gheor9

ghe Nou 75, 86, 89

biserica

resti

- Institutul republican pentru protectia monumentelor culturale 31

Muzeul etnografic 97

fostel

manastiri Wed-

47, 52, 59-64, 70, 75, 79,

87-89, 9t, 94, 1,75

biserica Doamnei 82
biserica Fundeni 46, 74

181
www.dacoromanica.ro

Biblioteca Academiel R. S. Romania (Cabinetul de harp) 179

Directia Generala a Arhivelor
Statului (Arhivele Statului) 178, 179
Institutul de istoria artel 88, 179
Muzeul de arta al R. S. Romania

paracils 134-136
Cracovia 11, 31, 156
biserica dominicanilor 159

178

Curtea de Arge; 29, 46, 54, 62, 64, 76, 79,

143, 150, 151

178

Craina 121

Crlmeea 14, 33, 105, 107, 141, 142, 151,

161, 163

Muzeul de istorie al R. S. Romania

biserica Sf. Nicolae 28-30, 36,

54, 62, 88, 141, 150

Buda 24
Bujorani v. Bujoreni
Bujoreni (Ilfov) 168

biserlca manastirii 24, 47, 51,

54, 55, 58, 59, 62-64, 67, 70-72,

Bulgaria 9, 10, 12-14, 16, 18, 19, 22,

24, 25, 29, 31, 97, 100, 103, 105,

76, 89, 93, 153

107-110; 115, 119, 126, 128, 131,

Dacia v. Tara Romaneasca

Dealu 54, 55, 63, 64

132, 139, 149

Buzau 69

Deaani 26, 138

Descoperoti 176

Carialn Grad 129

Descuperoti v. Descoperoti
Desna 20
Devol 128
Dinceti v. Dintoti
Dinteoti 176
Discoperoti v. Descoperefti
Djurdjevi Stupovi 21
Dobri Do 99

Carpati 28-30, 40, 44, 45, 75, 96, 103,

114, 127, 160, 163

Castoria 125
biserica Panaghia Coubelitissa 118

Catalui v. Catalui
Cataloi v. Catalul

Catolui v. QOM

Dobrogea 30, 36, 105, 107, 108, 124-1211,

Caucaz 28, 142

Multi 48, 174, 175, 179

129, 139-148, 151, 152

Dolj 104
Doljani 129
Draghidsevo 109
Dragomirna 78, 94, 161, 166
biserica mica 49
biserica milnastirli 49, 72, 161
Drembica 116, 128

Cliscioarele (Illov) 170, 174, 178

Catillui (sat, lac, manilstire) 168-170,
172-179
Cehia 31

Cele douil Sicilli"

(regat) 91
Cenad 34

Drena 130

Cernigov 9, 20, 28, 33

biserica Spas Preobrajenski 9, 20,
22, 26
Chersones 14, 18, 33, 141, 142
Chilla 145

Drobeta-Turnu Severin
Muzeul Portilor de Fier 97

Duklja 16

Dunare 16, 28, 40, 45, 48, 75, 82, 88,

97, 102, 104, 105, 109, 110, 114,

Chios 87
Chrnogl 174

115, 118, 124-127, 130, 132, 139-147

149, 151, 154, 168, 170, 173, 17ii

Cipru 15, 112

Cimpulung (Muscel) 29, 85

biserica domneascii 28, 88

Dunarea de Jos v. Dunilre

Dui:area de Mijloc v. Dunare

Cluny 12
Constantinopol 9, 10, 12-15,

Esztergom 15, 20
Europa
(orientala, occidentalft, nordici, meridionalk centrala, est-centrala, de
sud-est) 8-10, 12, 13, 16, 17, 19, 22,

Clateti v. Catalui

18-21,
24, 25, 33, 47, 57, 58, 64, 72, 74,
76-78, 81, 84, 89, 99, 115, 120,
122, 138, 142, 146, 151, 163.

Pera (cartier) 153

biserica Sf. Ilia 14
biserica Sf. Sofia 51, 76, 92

24, 25, 28-32, 38-42, 45, 52, 57,

66, 68, 72, 73, 75, 76, 78, 84, 91,
94, 102, 104, 107, 108, 110, 128, 130,
138, 143, 146' 147, 156, 160-162, 166

Cornetul 82

Cotmeana 114, 127, 168

Covei 104, 113

Cozia 59, 63, 103, 114, 125, 127, 136,

138-142, 144, 146-148, 150, 151,

Filgara (regiune) 143, 152

154, 168, 174

Fierftti v. Hier4t1

136-138, 147, 149, 153

Fasaianii 176
Flandra 161
Florenta 41

Filipegli de Mare 52

- biserica manstirii 30, 36, 134,

biserica bolnitei 134, 135, 137,

147, 149

182

www.dacoromanica.ro

Franta 39, 41, 79

Fulda 12, 129 rg

Kiev 8, 9, 14, 15, 18-20, 22, 24, 25, 27,

28, 33, 49, 67, 90, 107

biserica Arhanghelului Mihall 27
biserica Decimei" (a Maicil Domnului) 14, 18, 22, 26

GaryAn 105, 108

biserica Sf. Sofia 9, 11, 18-20,

22-28

GAojani (11fov) 176

Genova 42

fosta mAnAstire Pecerska Lavra

(biserica Adormirii) 14, 27
Koaani 98

Georgia (Caucaz) 112

Germania 12, 40, 137, 145, 160

Ghiurghedjik 105
Giurgiu 170

Kossovo-Metohia 120

Kriva Palanlca 119

KruAevac v. Lazarica-Kruievac

Gniezno 31

Gogosu 97-100, 102, 103, 109, 112

Gorica 118

KudeviAte

Gorj 39, 122

Goma Be/a Redska 110
Gomo Orizari 98-100, 102, 103
Govora 59
Grecia 91, 102, 119
Gura CAtAluiului v. CRAW
Gura Motrului 175

blserica mAnAstirli SI. Arhangheli

120, 130
Kuriumlja
biserica mAnAstirii Bogorodica 21,

130

KutmiEevica 115

Ladoga 14
Lazarica-Krulevac 125, 150
Lesnovo 120, 138
Letonia 105
Lichnidos v. Ohrida
Lim 130
Liov v. Lvov
Lipova 113
Lituania 67, 156, 158, 159, 163
Ljubostinja 130
Locuri Sfinte 75, 77
Lom 110
Londra
Muzeul Britanic 113
Lorena 161
Lorsch 12
Lublau 153
Luica 172
Lupsanul 176
Lvov 52, 76, 162
biserica Adormirea Maid' Domnului 164
Universitatea 94

Hateg 103
Heidelberg 152
Heracleea 75, 92
HierAsti 50, 90

Hoarda de Aur 109

Hodos-Bodrog 113

Hudesti 65
Humor 56
Hurezi 46, 55, 59, 60, 63, 64, 68, 70, 74,
79, 86, 89, 92, 175

Iasi 44, 52, 62, 65, 76, 157, 159, 162, 167

biserica veche a mitropoliei 89

biserica mAnAstirii CetAtuia 163

biserica fostei mAnAstirl Golia 46,
57, 73, 74, 78, 162
biserica fostei mAnAstiri Trei Ie-

rarhi (Trisfetitele") 46, 51, 57, 63,

65, 67, 70, 72-75, 77-79, 91, 92,

162, 163, 167

Ierusalim 75-77, 93
templu 76
Ilfov 168, 172
Imperiul bizantin v. Bizant (imperiu)
Imperiul german v. Germania
Imperiul otoman v. Turcia
Imperiul rus v. Rusia
Indiile Orientale 83
Iran 100
Italia 20, 24, 34, 41, 63, 74, 78, 91, 155

Macedonia 16, 97, 99, 100, 102, 103,

108, 113, 115-121, 125-128, 132
Madara 13
Magdeburg 12

Manasija v. Resava
Mangop 142, 151, 161
Maramures 36, 132
Mare v. Marea NeagrA
Marea AdriaticA 9, 127
Marea Egee 119, 127

Iugoslavia 31

Izgherli 100-102
Justiniana Prima 14

Marea cea Mare v. Marea Neagr5

Marea NeagrA 9, 13, 14, 28, 104, 107,
142, 143, 145, 146-148

Kalenit 125, 138, 150

Kalocsa 15, 27
Karlowitz 47

MAgureni 52
MArgineni 79, 94

Jiu 169

Markovo 120, 138, 150

Matejce 120, 121
Mazovia 130

KArdzall 132

Mehedinti 39, 97, 102

183

www.dacoromanica.ro

Menlic 75

Padova 46
Paleopatra 75, 92
Panonia 9, 13, 15, 26, 28, 34, 35, 115
Paris 79

Mesembria 131
Meteore 76, 92

Midia" 75
Mihall KoggIniceanu 108, 109
Mikuldice 31
Mileteva 26, 27

Par istr ion 126

Passau 15
Patmos 93
PAcuiul lui Soare 141, 142

Mislodjin
biserica mAnAstirli SI. Cristofor 132
Mogosoaia 74

Pee 27, 121-123, 126, 127

biserica Bogorodica Hodighitria

123, 131
Pcs 35
Peloponez 57, 119, 128, 152

Moldova (Moldava") (riu) 164

Moldova 28, 29, 36, 38, 42-52, 55-57,

61, 62, 64-67, 70-73, 76-79, 83,
84, 87-93, 108, 110, 127, 132, 144,
155-157, 159-163, 166, 178

Peninsula BalcanicA 12, 16, 17, 20-22,

28, 34, 52, 96-100, 102-104, 107,
109, 110, 114-116, 118, 123,126,
128, 131, 132, 137, 138, 146,1152,

Moldovita 56

Morava (vale) 21, 120, 121, 125, 126

Moravia 15, 31, 115
Muntele Athos 12, 14, 21, 71, 75, 76, 92,
93, 114, 116,

162

Peninsula CalcidicA 119

Paris 169

119, 120-123, 126,

127, 131, 132

mAnAstirea Cutlumuz 75
mAnAstirea Hilandar 16, 26, 75,

Persia v. Iran

Pesakovo 110
Peltera-Radomir
biserica Sf. Nicolae Mraki 132
Petresti (Vlasca) 172

119, 120, 122, 123, 126, 138, 150

mAnAstirea Isdron 93

mAnAstirea Lavra 75, 117-120,

Pliska 9, 18, 28, 32, 113, 118, 126

cetatea exterloarA" 125
bazilica regalA" 9, 17, 22, 25-27

152

mAnfistirea Rossicon (Sf. Pantelimon) 119, 120, 122, 128

bazilici 27
biserica nr. 28 125
Rock 130

mAngstire,a Vatopedi 75
Muntenia v. Tara RomineascA
Muscel 28

Planik 139

Podolia 156
Podunavia V. DunAre

Neamt (mAnAstire) 127

Neapole 39
Neupara 125

Poganovo

biserica mAnAstirli Sf. loan Bo-

goslov 125

Niceea 16, 21, 31

Nichitin (band) 176
Nicopole 54, 110, 146, 178
Niculitel 118
biserica treflatA" 124, 125, 129
Nipru 9, 13, 15, 18, 20, 28
Nova Pavilea 130
Novgorod 14, 27
biserica Sf. Sofia 27

Polonia 12, 29, 31, 38, 39, 42, 51, 65,

73, 76, 78, 88, 130, 140, 144, 145,
147, 153, 155-157, 159, 161-165
Polonia MicA v. Polonia
Popov 109
Potlogi 74
Poznad 11, 31

Praga 11, 31, 60

Prahova 46, 79

Preslav 9, 18, 22, 27, 28, 115, 129

biserica rotundl" 9, 18, 22, 24, 25
Probota 56, 63, 88
Prusia 39

Obrenovac 132
Ogretin 178

Ohrida (lac, oras) 14-16, 115-121, 125,

126, 128-129
biserica Sf. Sofia 117

Putna 63, 88

biserica mAnAstirii Sf. Pantelimon

Radom 153
Raka 8, 16, 21, 24, 28
Ravanica 121, 130, 150
Ravenna 12, 18, 24
San Vitale 11

(Imaret Djami) 115-117, 119, 128,

129

biserica mAnAstiril Sf. Arhanghell

117, 129
Olt (riu) 134, 139, 168,
Olteni 175, 179

Razlog

Oltenia 44, 48, 103, 104, 109, 110, 114,

116, 122, 125-128

biserica Sf. Treime 132

RidAnti 132

biserica SI. Nicolae 28, 30, 88

Oradea 35

Rdjavac 120
Reichenau 12
Resava 130, 138

Orehovo

biserica mAnAstirli Sf. Nicolae 125

Oteleni 108, 109

184

www.dacoromanica.ro

SuvAista v. $uvlita
SzkesfehrvAr 9, 15, 20, 28, 34

Respublica Polonorum" v. Polonia

Rin 12, 80
Roma 9, 10, 12-17, 28, 33, 34, 41, 42,
78, 84, 114, 166

bazilica Fecioarei Marla 9, 11, 12,

20, 23, 24, 26, 27, 34

bazilica San Clemente 33

Roma" (a doua") v. Constantinopol

Sistov 139
$usita 109
$uvgita (baltA) 176

RomAnia 96, 98, 104, 109, 125

Rudenica 125
Rumelia 54
Ruse 109

Rusia 9-12, 14, 16, 18-20, 22, 24,

27, 29, 33, 39, 40, 46, 84, 89, 92,

Tarn6w 165

Temska 97-100, 102, 103, 113

96, 105, 137, 149

Teteven

biserica mAnAstirii Sf. Ilie 132

Theodoro v. Mangop
Tihany 35
Timisoara
Muzeul Banatului 112

Saint-Denis 12, 80, 100

Salonic 12, 21, 24
biserica Sf. Me (Eski Seral) 119
Salzburg 12, 15
Sardica v. Sofia
Scandinavia 10, 12, 105

Tismana 104, 114, 118, 122, 126, 12-,

131, 132, 152,
TIrgoviste 29, 55, 59, 64, 76, 92

Serbia 9-11, 16, 17, 20, 21, 24-27, 29,

biserica domneascA 174

31, 48, 55, 84, 96, 99, 102, 103, 108,

biserica mitropoliei (dispgrutil) 17-5

biserica fostei mAngstiri :.-Itelea _.7

109, 113, 119-121, 123, 125-128,

130-132, 138, 150-153

Tirgsor 174, 179

Ticea 22
Tirnovo 131, 139, 142
Tmutarakan 20, 33
Transilvania 15, 24, 30, 33, 103, 107, 108,

Seres 75

Sfetagora v. Muntele Athos

Sfintul ImperIn v. Germania
Sf. Ioachim Sarandaporski 119
SI. Mormint v. Locuri Sfinte
Sf. Munte v. Muntele Athos
Sf. Nikita 112
Silezia 105, 107
Silistra 139, 140, 151

157

Trapezunt 142, 151

Trier 80

Tristra" v. Silistra
Trill

Sinai 76, 93
Siret 127

Siria 84

biserica mgnAstirli Sf. Arhangheli

125

biserica Sf. Treime 1271, 132

Tropaeum Traiani 129

Tortni 156
Turcia 93, 110, 153

Strznium 15

Stnnicolaui Mare 100-102, 113.

Skadar 125, 130
Skoplje 112
Skopska Crna Gora 120

Turcia" v. Ungaria
Tutana 174, 179

Tara RomaneascA 28,29436,138-40, 42-50,

Sliveni 109
Smederevo 104
Snagov (mAnAstire) 93, 154, 175
Sofia 75, 110
Sopodani 26

52, 54, 55, 57i 58, 60-68, 70-72,

74-77, '79, 81, 83-87, 89-92, 103,

104, 114, 115, 122, 132, 138-141,

143-148, 152, 153, 162, 168, 170,

173, 174
Tara Moldovel v. Moldova

Spania 28, 39
Stambul v. Constantinopol
Stara Planina 28

Virile de Jos 137

Starcevo-Gorica 125, 131

Star Msto 31
$taro Nagoricino 121
StAnesti 48

Ubojac v. Rdjavac
Ucraina 67, 156, 163
Ungaria 8-12, 15, 16, 20, 23, 26, 29, 31,
34, 35, 38. 41, 67, 85, 96, 105, 107,
109, 144, 145, 150, 153, 156, 157

Stobi 97, 99, 100, 112

Studenica 9, 16, 25-29, 35, 121
biserica Maicii Domnului (Bogo-

Ungroviahia v. Tara RomAneascA

Uniunea SovicticA 31, 105
U.R.S.S. v. Uniunea SovieticA
Ugcie 156, 159

rodica) 9, 11, 21, 24, 27

Suceava 29, 49, 56, 76, 86, 157, 166
Sucevita 45, 51 56, 63, 65, 67, 70, 72,
74, 79, 155-158, 160-164, 166, 167

Valahla v. Tara RomAneascA

Varna 139
Varsovia 156, 159

muzeu 156

Sud-estul european V. Europa

Suedia 40

185

www.dacoromanica.ro

Institutul de ArtA 165

Muzeul National 165

Antonia (Vodita I) 116, 123, 125, 127,

128, 132

Vasilovce 110
Velbujd 131
Velica v. Drembica
Velude 125

Voinesti (Iasi) 107-109

Volga 10, 107
Vrata 49
Vriac 99

San Marco 100

Veszprem 15
Viatka 112

Willanow 156

Venetia 34, 39, 42, 74, 93

Wojnicz 165

Vidin 121, 149, 150

Viena 87, 179
Vilno 158
Vistula 156
Vilcea 39, 48

Zahlumja 16
Zalavir 15, 26
Zaton 130

Vlasca 172

Vodita 103, 114, 115, 120, 122, 123, 126,

127, 132, 152, 168
prima bisericA a mAnAstiril S.

Zaum 120
Zglavenica 118
Zeta 130, 131
2ida 25
Zlesti 118

2. Indice de nume de personaje istorice

Adrian I (pap) 12
Adrian al II-lea (pap) 15

Ahile (personaj homeric) 51

Ahmed al III-lea (sultan otoman) 92

Alexandru cel Bun (domn al Moldovei) 29,

86, 88, 127, 144
Alexandru Coconul (domn al TAril RomA-

nesti si al Moldovel) 87

Alexandru flirts (domn al TAM RomPnesti

sI al Moldovei) 61, 87, 88

Alexandru Liipusneanu (domn al Moldovei)

57, 87

Alexandru Mircea (domn al TArii Roma.nesti) 169

Alexis (cirmuitor al principatului de Mangop) 51
Ana (printasA bizantinA, cneaghinA a Kievului) 14
Ana (sotia tarului loan Stratimir) 149
Anastasia (reginA a Ungariei) 24

Anca din Coiani (flicA a lui Saban din

Izvorani, bunica lui Radu Serban) 85

Andrei I (rege al Ungariei) 16, 24
Andronic al IV-lea (ImpArat bizantin) 150
Angheli (dinastie bizantinA) 21
Anghelina (Ma a lui Ne,agoe Basarab) 64
Antirn Ivireanul (mitropolit al Tiirii RomAnesti) 69

Antonia din Popesti (domn al Tarn RomAnesti) 86, 173

Aron Tiranul (domn al Moldovei) 57
Arpad (cApetenie maghlarA) 15, 24
Asenizi (dinastie din Bulgaria) 31
Asparuh (cApetenie bulgarA) 13
Atanasie (cAlugiir athonit) 11, 118, 120

Baiazid (I) (sultan otoman) 153

Banca (famille din Moldova) 45, 48
Bank' (famine din Zeta) 131
Barberini (Maffeo) v. Urban al VIII-lea
Basarab I (domn al Writ Romiinesti) 29,
36, 54
Basarab Tepelus (domn al TArii RomAnesti)

48, 53
Basarabi (dinastie din Tara RomAneascii)
28, 29, 43, 45, 48, 53, 54, 59, 62, 64,
68, 69, 71, 72, 76, 79, 85-90, 114,
168, 169
Bithori (Stefan) (principe al Transilvaniel,
rege al Poloniei) 83, 157
Bfijeseu (famine din Tara Romfine,ascA) 63
BAje,scu (Mares) (mare dregAtor din Tara
RomAneascA) 82

BAsrAbesti v. Basarabi
Bedr-ed-Din (seic turc) 153
Berlaslavi (famine din Serbia) 138
Bernward de Hildesheim (episcop german)
80

.
Boeignoli v. Boeignoli (Michael)
Bocignoli (Michael) (cAlAtor raguzan) 54
Bogdan (mare feudal din Serbia) 131, 150
Bogdan v. Bogdan I
Bogdan I (voievod al Maramuresului, domn
al Moldovei) 36, 86, 88, 132
BogdAnesti (familie din Moldova) 28
Bonfini (Antonio) (cronicar din Ungaria,
de origine italianii) 152
Bonfinius v. Bonfini (Antonio)
Boris v. Boris-Mihail
Boris-Mihail (han bulgar) 10, 13, 14, 17,
25, 26, 115, 117, 128, 129

186
www.dacoromanica.ro

Brankovid (dinastie din Serbia) 17, 85, 86,

Cantacuzino (Maria) (sotia lui Serban vodit

Cantacuzino) 82
Cantacuzino (Matei) (mare dregator in

138

Brankovid (Gheorghe) (despot In Serbia) 85,

150, 153

Tara Rom AneascA) 64

Brankovid (Iovan) (despot in Serbia) 85

Brankovid (Lazar) (despot in Serbia) 85,

Cantacuzino (Mihail, Saitanoglu) (notabil

grec din Stambul) 46, 57, 68
Cantacuzino (Mihal) (mare dregator in Tara

150, 153
Brankovid (Stefan) (despot in Serbia) 55, 85

Romaneasca; mare spatar) 46, 78,

Brankovid (Vuk) (mare feudal din Serbia)

81, 92

Cantacuzino (Mihail) (mare dregator in Tara

140

Romaneasca; mare ban) 84, 88, 179

Brincoveanu v. Brincoveanu (Constantin)

Cantacuzino (Pirvu) (mare dregator in Tara

Romaneasca) 81, 92
Cantacuzino (Serban) (domn al TAM Ro-

Brincoveanu (familie din Tara Romaneasca)

64

Brincoveanu (Constantin) (domn al Tarn

Romitnesti) 30, 43, 46, 47, 51-53,

manesti) 43, 46, 52, 53, 55, 57-59,

64, 68, 69, 77, 82, 85,-87, 89, 93,

55, 57, 59-62, 64, 68-70, 74, 75,

77, 78, 83, 85-87, 89, 92, 93, 135,

172, 173, 178

Cantacuzino ($erban II) (mare dregator in
Tara RomaneascA) 81
Cantacuzino ($tefan) (domn al Tarn Ro-

162, 173, 178

Brincoveanu (Maria) (sotia lui Constantin
Brincoveanu) 86
Brincoveanu (Papa) (boier din Tara Romaneascit) 59, 68, 69
Brincoveanu (Preda) (mare dregator in
Tara Romitneascit) 59, 86, 89
Buzea (Radu), v. Radu al lui Buzea
Buzesti (famine din Tara RomaneascA) 43,
48, 82
Buzescu (Mara) Mica a lui Preda Buzescu,

manesti) 88
Cantacuzino (Toma) (mare dregator In Tara
Romaneascit) 81
Cantacuzino (Toma) (mare dregator in
Moldova) 84
Cantemir (Dimitrie) (domn al Moldovei) 59,

68, 86, 87, 89, 163

Caplea (sotta tut Staico din Bucov si BMW!)

176, 177

sotie a lui Teodosie Corbeanu) 178

Buzescu (Preda) (mare dregator in Tara

Caplea din Bajesti (sotia lui Neagoe din

Romaneasca) 48, 178

Paris) 176, 177

Caplea din Peris (sotia lui Stan din Corbi)
169, 170, 175-178

Buzescu (Radu) (mare dregator in Tara

Romaneascit) 48

Buzescu (Stroe) (mare dregtor In Tara

Carol cel Mare (rege franc, imparat german)

11, 12, 18

Romftneasca) 48
Byron (George Gordon, lord) (poet englez)
91

Chalcocondil v. Ghalcocondil (Laonic)

Chalcocondil (Laonic) (cronicar bizantin)

152

C alinichia (mama lui Mircea cel Batrin)

Charles d'Amboise (mare demnitar francez)

143, 152
Cantacuzinesti (Cantacuzini) v. Cantacuzino

41

Chiril v. Constantin - Chiril

Clement (episcop al Romei) 18, 25, 131

Cantacuzino (familie bizantini) 55, 57

Cantacuzino (loan al VI-lea) (imparat
bizantin) 85
Cantacuzino (Irina) (sotie a lui Gheorghe

Clement din Ohrida (misionar) 18, 115-121,

123. 126, 127, 129, 131

Clement Romanul v. Clement (episcop al

Brankovid) 85
Cantacuzino (familie din %rile romane) 46,
52, 56, 57, 59, 62, 63, 68, 74, 77-79,
84, 86, 92
Cantacuzino (Andronic) (mare dregator in
Tara Romaneasca) 57, 86
Cantacuzino (Constantin) (mare dregator in
Tara Romaneasca; mare postelnic) 46,
52, 57, 58, 84, 89, 178

Romet)

Cod (Lupu) v. Vasile Lupu

Coci (Nicolae) (mare dregAtor In Tara
Romaneasca) 46, 57

Coloman I (rage al Ungariei) 23, 26, 35

Comnent (dinastie bizantina) 12, 21, 105,
142, 150

Constantin cel Mare (imparat roman) 51,

68, 83, 93
Constantin-Chiril (misionar) 33, 115

Cantacuzino (Constantin) (mare dregittor

In Tara Romaneascit; mare stolnic)
46, 68, 78, 79, 81, 94
Cantacuzlno (Gheorghe) (mare dregator in
Tara RomaneascA) 64
Cantacuzino (Ilinca) (sotia lui Vintila II

Constantin Dragas (cirmuitor balcanic) 131,

138

Constantin $erban Cirnul " v. Constantin

$erban

Constantin Serban (domn al Tarn Romanesti) 46, 58, 85, 86, 89

Corbeanu) 177, 178

Cantacuzino (Iordache) (mare dregator in

Tara Romitneasca) 87
Cantacuzino (Iordache) (mare dregittor in

Corbeni (familie din Tara Romaneasca) 170,

172, 175
Corbeanu (Constantin) (boier din Tara Romneasca) 171, 172, 177

Moldova) 84

187

www.dacoromanica.ro

Djurdje (feudal din Serbia) 130

Corbeanu (Hrisosculina) (sotia lui Teodosie

Corbeanu) 178
Corbeanu (Maria) (sotie a lui Udriste
Niisturel) 178

Dobrotici (cirmuitor in Dobrogea) 139-143,

145, 145, 151, 152

Donka (mama prezumtivA a Despinei) 85
Dositel (patriarh al lerusalimului) 173
Dosoftel (mitropolit al Moldovel) 90
Dragas v. Constantin Dragas
Drago s (cirmuitor in Moldova) 29, 132
Dragus" v. Dragos
DrAghici din Floresti (mare dregAtor in

Corbeanu (Mihai) (boier din Tara RomAneas-

ca) 177
Corbeanu (Negoitii) (boier din Tara Ro-

mAneascA) 177, 178

Corbeanu (Teodosie) (mare dregAtor in Tara
RomitneascA) 170, 173, 175, 177, 178

Porbeanu (VintilA I) (mare dregAtor in

Tara RomAneascA, fiul lui Stan din,
Corbi) 173, 177, 178
Corbeanu (VintilA II) (mare dregitor in
Tara RomAneascd, nepot de flu al lui
VintilA I Corbeanu) 177, 178
Gorecki (familie din Polonia) 39, 156
Costin (Miron) (mare dregAtor I cronicar

Tara RomitneascA) 177

DrAgoesti (familie in Tara RomAneascA) 48

Duca (Gheorghe) (domn al Moldovei si al

Tarli Romanesti) 173
Ducas v. Ducas (Mihail?)
Ducas (Mihail?) (cronicar bizantin) 146,
153

Dumitru v. Dumitru din Cepturi

In Moldova) 51, 65, 68, 78, 83, 90,

152, 156, 163, 166, 167

Dumitru din Cep turi (mare dregAtor in Tara

RomAneascA) 177

Costin (Nicolae) (mare dregAtor t cronicar

In Moldova) 29, 156
Craiovesti (famine din Tara RomAneascA)

Dusan v. $tefan Dusan

Eftimie (patriarh al Ttrnovel) 122
Egbert (arhiepiscop al Trierului) 80
Eginhardt (cronicar franc) 11, 24, 31
Elena (fiicA a despotului Toma Paleologul)

43, 45, 48, 51, 53, 54, 58, 59, 71, 76,
78, 85, 87, 89
Craiovescu (Barbu) (mare dregAtor in Tara
RomineascA) 48

Cralovescu (Neagoe de la Craiova") (mare

feudal din Tara RomilneascA) 48
Cralovescu (Pirvu I) (mare dregAtor in
Tara RomAneascA; mare vornic) 48,

153

Elina (sotia lui Matei Basarab) 50

Elina (sotia marelui postelnic Constantin
Cantacuzino) 58

Elisabeta (regini a Ungartet) 41

Emeric (print maghiar) 34
Erasmus v. Erasmus din Rotterdam
Erasmus din Rotterdam (umanist de ori-

53

Craiovescu (Pirvu II) (mare dregAtor In

Tara RomAneascii; mare ban) 48

Craiovescu (Preda) (mare dregAtor in Tara
RomAneascA) 48

gine neerlandezA) 78

Cralovescu (Radu) (mare dregAtor in Tara

Eudes de Metz (constructor franc) 11

Evlia Celebi (cAlAtor turc) 72, 73

RomAneascA) 48, 85

Cranach v. Cranach cel BAtrin" (Lucas)

Cranach cel BAtrin" (Lucas) (pictor
gravor german) 164

Exaporitul v. Mavrocordat (Alexandru Exaporitul)

Crimea (Anastasie) (mitropolit al Moldovei)

Firlej (familie din Polonia) 156, 159

Cromer v. Kromer (Marcin)

Cuzmen (mare dregAtor in Serbia) 99

Flachat (Jean Claude) (cAlAtor francez) 75

43, 49, 72, 94, 161, 166

Florica Mica lui Mihai Viteazul) 48

Fotios (patriarh blzantin) 10, 13, 115
Frederic Magnanimul v. Johann - Frederic

Dan I (domn al TAril RomAnesti) 97

Danciu din Brincoveni (mare dregAtor in

Magnanimul

Tara RomAneascA) 85

Dandolo (famine din Venetia) 21

Danilo al II-lea (arhiepiscop al Serbia') 123,

Gavrill Protul (cArturar i ierarh athonit)

Dapontes (Constantin-Chesarie) (cronicar

secretar domnesc in tArile romfine) 88,

Gerardus de Sagredo (episcop al Cenadului)

24, 51, 71, 75, 76, 91, 93

Gazi Ghirai (han tiitar) 178

131

34

Geza (duce" maghiar) 15, 23, 26, 34

Geza I (rege al Ungarlei) 16
Gheorghe (I) Terter (tar bulgar) 138, 149

92

David din BrIncoveni (boier din Tara RomtineascA) 89

Ghetea (Gheorghe) (negustor, mare dregAtor in Tara RomAneascAl 82

Desfontaines (abate francez) 88

Demetrios Chomatianos (arhiepiscop al
Ohridel) 117
Despina (sotia lui Neagoe Basarab) 55, 64,

Ghica (Grigore I) (domn al TArii RomAnesti)

47

Giustiniani (famille italianA) 42

Glykis v. Glykis (Nikolaos)

71, 85

Despot von v. Iacob Heraclid Despotul

Dionisie Echesiarhul (cronicar din Tara

Glykis (Nikolaos) (editor grec din Venetia) 93

Godunov (Boris) (tar al Rusiei) 158

RomAneas0) 175, 179

188

www.dacoromanica.ro

Ivan allIV-lea (tar al Rudd) 39

onzaga (Ludovico) (marchiz de Mantova)

Ivanco (cirmuitor in Dobrogea) 139, 141,

146, 147, 151, 153

41

Greceanu (Radu) (mare dregator i cronicar

In Tara RomineascA) 69, 78, 83, 87, 92
Grigore Palamas (teolog bizantin) 122

Johann-Frederic Magnanimul (elector de

Gyula (cirmuitor maghiar) 15

Saxonia) 164

Justinian (imparat romano-bizantin) 11,

Ilabsburg (dinastie imperiala) 46, 57, 64

Haizler" v. Heissler

51, 76, 83, 92

Hanovra (dinastie in Germania si in Anglia)

Kocel (cirmuitor in Panonia) 15

Kormesios (han bulgar) 13
Kromer (Marcin) (umanist l istoric din
Polonia) 152
Krum (han bulgar) 13, 17

39

Hartvic (episcop in UngarIa) 23, 26, 34

Hasan pasa (dregator turc) 54
Heidenstein (Reinhold) (secretar regal in
Polonia) 164
Heissler (Donat) (general imperial austriac)

Ladislau cel Sfint (rage al Ungariel) 27

173

Laiota Basarab (domn al Tarn Romanesti)

64, 89
Lazar (cneaz in Serbia) 55, 120, 122, 140,

Henric al II-lea (imparat german) 80

Henric al III-lea (rege al Angliei) 41
Hobbes v. Hobbes (Thomas)
Hobbes (Thomas) (filosof englez) 166
Hrlsant (patriarh al Ierusalimulul) 75, 93
Hrisoscoleu (Gasandra) (flick a lui Alexandra llia, sotie a lui loan Hrisoscoleu)
87, 88
Hrisoscoleu (Ioan) (notabil grec din Stambul) 87
Hrisoscoleu (Sultana) v. Mavrocordat (Sultana)
Hudici (famine din Moldova) 56

150

Leunclavius (Johannes) v. Lawenklav (Johann)

Liotard (Jean Etienne) (pictor elvetian) 88
Lowenklav (Johann) (orientalist german)
139, 143, 151, 152
Lubomirski (Sebastian) (magnat polonez)
83, 159, 165
Ludovic Germanicul (imparat al Germaniel)
13

Lupu v. Vasile Lupu

Iacob Heraclid Despotul (domn al Mol-

Macarle (patriarh al Antiohiei) 73

Macarie (staret din Zeta) 131

dovei) 85
Iagelloni (dlnastie din Polonia) 88, 158
Iaroslav Vladimirovici (cneaz al Klevului)

Macedoneni (dinastie bizantina) 12, 18, 105

14, 15, 19, 20, 22-28

laroslav cel Intelept v. Iaroslav Vladi-

Manuil din Corint (cleric 01 carturar al

patriarhiei din Gonstantinopol) 78

Marcea (mare dregator in Tara Romaneasca)

mirovicl

lateo Hudici (boier din Moldova) 85

85

Ierotei (episcop al Tumid") 15

Ignatie (patriarh bizantin) 14

Marcus v. Mircea cel Batrin

Marga (sora a lui Neagoe Basarab) 85
Maria Rares (?) V. Movila (Maria)
Maria (sora a lui $isman) 149

Harlon (mitropolit al Kievului) 19

Itia (domn al Moldovel?) 87
Ioachim (episcop al Novgorodului) 14
loan al V-lea Paleologul (imparat bizantin)

Maria Una a lui Alexis, cirmuitor din

Trapezunt) 151

Maria (vara a lui Neagoe Basarab) 85

Maria (fiica lui Radu (raiovescu, sopa 'al
*erban din avorani) 85

152

loan al VIII-lea Paleologn1 (imparat bizantin) 150

loan (fiu at lui Alexis, cirmultor din Trapezunt) 151
Than (flu al lul Ne,agoe Basarab) 64

Maria (din Floresti ?) (sotia lui Teodosie din

Peril) 169, 176, 177

Maria monahia v. Marla (din Floresti?)
Maria de Mangop (sotle a lui *teian cel

Ioan (flu al lui Vasile Lupu) 65, 73, 163

loan Asan v. Ioan Asan al III-lea

Mare) 160

loan Asan al III-lea (tar bulgar) 138, 149

ban Exarhul (carturar bulgar) 22, 24
loan de la Hurezi (ctitor la Cozia) 134, 135
loan Oliver (despot in Serbia) 138, 150
loan (Ivan) Stratimir (tar bulgar din Vidin)

Marko (fiu al lui Vucasin) 150

Mate! Basarab (domn al Tarn RomanestI)
49, 50, 55, 59, 65, 85, 86, 89, 90, 178

Mate! din Brincoveni v. Matei Basarab

Mavrocordat (dinastie din Tara Romaneasca

si din Moldova) 47, 52, 53, 60-62,

64, 70, 87-89, 91, 94, 175
Mavrocordat (Alexandra Exaporitul (dragoman) 47, 61, 69, 77, 78, 87-91

97, 138, 149, 150

Ioan cel Viteaz (domn al Moldovei) 178

loanichie monah v. Ion Movila
Ioanichie (mitropolit de Heracleea) 92

Isala de la Hilandar (cAlugar balcanic)

Mavrocordat Delibey (Alexandra I) (domn

al Moldovei) 90

119-123, 126, 130, 131

289.

www.dacoromanica.ro

Mavrocordat Firaris (Alexandrti al II-lea)

(domn al Moldovel) 90, 91
Mavrocordat Missolonghi (Alexandru)
(patriot grec) 91
Mavrocordat (Constantin) (domn al TAril
Romilnesti si al Moldovei) 47, 52,

Movtl& (dinastie in Moldova) 30, 45, 48, ti, t8,

56, 65, 70, 72, 74, 76, 78, 92, 156,

159, 160, 164, 166.
MovilA (Alexandru) (domn al Moldovei) 56,
65, 67, 159

MovilA (Constantin) (domn al Moldoveij

65, 159
Movil (Elisabeta) (sotie a lut Ieremia

64, 75, 88-90, 92

Mavrocordat (loan I) (don= al Tetril Ro-

milnesti) 64, 89
Mavrocordat (loan al II-lea) (domn al

Movilft) 159
MovilA (Gheorghe) (mitxopollt al Moldovei) 56

Movilft (Ieremia) (domn al Moldova 43,

Moldovei) 90
Mavrocordat (Maria) (ftica a lui Nicolae
vodA Mavrocordat) 89
Mavrocordat din Chios (Nicolae) (tatAl lui
Alexandru Mavrocordat Exaporitul) 87
Mavrocordat (Nicolae) (domn al Moldovei
sL

45, 46, 49, 51, 56, 65, 67, 76-78,

82-84, 86, 90, 93, 155-166

Movili din Hudesti (Ion) (mare dregettor

in Moldova) 46, 56, 65, 85
MovilA (Maria) (sotta lui Ion MovilA din
Hudesti) 56, 85

al TAM' Romfinesti) 43, 47, 52,

60-62, 64, 69, 75, 77, 78, 83, 84,

87-90, 93

MovilA (Mihail) (domn al Moldovei) 65

Movilft (Moise) (domn al Moldovei) 65

Movillt (Petro) (mitropolit al Kievului) 49,
67, 90
Movilft (Simion) (domn al Prii RomAnesti
si al Moldovei) 56, 65, 90, 160, 164

Mavrocordat (Pulcheria) (sotie a lui Nicolae

vocIA Mavrocordat) 89

Mavrocordat (Scarlat) (fiu al lui Nicola

vodA Mavrocordat) 89
Mavrocordat (Smaranda Stavropoleos) (solle

MovilA (Teodosia) (Mat a lui Shnion MovilA)

a lui Nicolae voclft Mavrocordat) 87,

90

88

Movilet (Zamfira)

Mavrocordat (Smaranda) (sotie a lui Con-1

stantin Mavrocordat) 88
Mavrocordat (Sultana) (sotia tut Alexandra
Mavrocordat Exaporitul) 61, 88
Mavrocordat (Toma) (fiu al lui Nicolad

Movia) 90

(fiicA

lui Ieremia

Movilesti v. MovilA

Mpogdan" v. Bogdan I

Mstistav Vladimirovici (cneaz al Tmutaraka-

nulut si al Cernigovului) 20, 26, 33

vodA Mavrocordat) 89

Musa (sultan otoman) 153

Mustafa (sultan otoman) 153
Musat v. Musatini
Musatini (dinastie din Moldova) 28, 43, 47,

Mavrocordati v. Mavrocordat
Medici (Cosimo de) (notabil florentin) 41
Mehmed (bei de Nicopole) v. Mihnea
Turcitul
Meletie Sirigul (teolog ortodox) 77
Merche,s v. Mircea cei BAtrin
Merkes v. Mircea cel
Metodiu (misionar) 15, 115, 116
Mihai Viteazul (domn al TAM RomAnesti,
al Moidovei si al Ardealului) 48, 54,

48, 53, 56, 61, 65, 76, 79, 86, 88,

155, 158, 160

Naum (misionar) 18, 115-120, 127, 129

Nftsturel (familie din Tara RomAneascA) 63

NAsturel (Radu din Fierfisti) (mare dre-

58, 86, 158, 159, 165

147-149, 153

&tor in Tara RomAneascA) 50

Nftsturel (Udrlte sau Oreste) (mare dregtor si clirturar in Tara RomfineascA)

bizantin) 149

Neagoe Basarab (domn al Trait RomAnesti)

Mihail (domn al Tftrii RomAnesti) 134-137,

Mihail al VIII-lea Paleologul (impArat

43, 49, 50, 55, 69, 85, 90, 94, 178

Mihail isman (tar bulgar) 138

Mihnea Turcitul (domn al TArii RomAnesti)

30, 43-55, 58, 59, 61-64, 66-68,

70-72, 75, 76, 78, 79, 83, 85, 88,

169, 170, 177, 178

Milescu (Nicolae) (boier i cArturar din

89, 91, 92, 150, 153, 154

Neagoe din Peri (mare dregAtor in Tara

Milutin (rage strb) 27, 119-121, 127

Neagu (boier in Tara Romaneascit) 86

Moldova) 163

RomAneascA) 169, 176, 177

Mircea cel Bettrin (domn al Tftrii RomAnesti)

Nemanizi (dinastie din Serbia) 8, 16, 17, 21,

36, 67, 97, 134-154, 168

27, 31, 84
Nicodim (cAlugitr balcanic) 104, 114, 115,

Mircea Clobanul (down al TANI RomAnesti)

169

118, 120-123, 126, 127, 131, 132

Mircius v. Mircea cel BAtrin

Mitrofan (episcop al Buzflului) 69

Nicodim de la Vodita si Tismana v. Nicodim

Mogillt v. MovilA

Nicolae I (papft) 13
Nicolae al III-lea (pap) 41
Nicolae Alexandra (domn al TArli RoinAnest') 36, 54, 150
Nifon (patriarh al Constantinopolului) 78

Montaigne v. Montaigne (Michel Eyquem de)

Montaigne (Michel Eyquem de) (moralist

scriitor francez) 78
Montefeltro (Federico di) (duce de Urbino)
41, 81

190
www.dacoromanica.ro

Olga (cdeadhintt iusil) 14, 1

Oliver v. loan Oliver
Omurtag (han bulgar) 13
Orsini (familie din Roma) 41
Otto I (ImpArat al Germania') 24

hostislav Vsevolodovici (cneaz al Pereiaslav-

Palamas v. Grigore Palmas

Sapieha (Leon) (voievod de Vilno) 83,

157-159
Sas (cirmuitor In Moldova) 132
Saya Nemanja (arhiepiscop al Serblei) 16,
21, 24, 26, 35
Scarlatti (Roxanda) (sotia lui Nicolae Mavrocordat din Chios, mama lut Alexandru Mavrocordat Exaporitul) 87
Schiltberger v. Schiltberger (Johann)

Paleologi (ciinastie bizantinA) 96, 137, 142,

144, 149
Papa din Brincovenl v. Brincoveanu (Papa)
Partenie (patriarh al Constantinopolului) 75

Partenie (mitropolit al Adrianopolului) 92

Pascal al II-lea (papa) 41

Paul din Alep (calator sirian) 50, 72, 73
Patrascu cel Bun (domn al Tart' Romanest') 48, 54

Petru Gercel (domn al ril RomAnesti) 48,54

Petru I Musat (doran al Moidovei) 29

Petru Rares (domn al Moldova') 56, 87, 88

Petru *chiopul (doran al Moldova") 45, 156

Petra (fiu al lui Neagoe Basarab) 64

Piasti (dinastie din Polonia) 130

Plxvu Mutu (zugrav din Tara Romaneasca) 46

Platonida monahia v. Despina

Popescu (Radu) (mare dregtor l cronicar

in Tara RomaneascA) 29, 89, 91, 92
Potocki (famine din Polonia) 39, 156

Praznagiava v. Rada al II-lea

Preda din Brincoveni v. Brincoveanu (Preda)

Presian (han bulgar) 13

Pribina (cirmuitor in Panona) 15. 26
Protul v. Gavriil Protul
Pseudo Codinos (autor bizantin) 134

Pseudo DionIsle Areopagitul (autor bizantino-oriental) 120, 122

quirini (Bernardino) (cAlAtor franciscan de
origine italo-cretana) 82, 164
Radu I (domn al TAM Romilnesti) 141, 143,
149, 150, 152, 154

lulu', nepot de fiu al lui Iaroslav cel

lutelept) 26

Rudolf al II-lea (impArat al Germania') 160

Ruxandra (fiicA a lui Ne,agoe Basarab) 64

Schiltberger (Johann) (cAlator german) 152

Salim al II-lea (sultan otoman) 57

Sforza (Francesco) (duce de Milano) 41

Sfrantzes v. Sfrantzes (Gheorghlos)

Sfrantzes (Gheorghios) (cronicar bizantin)

146, 150, 153
Sgismund de Luxemburg (rege al Ungarlei,
Imparat al Germanic') 137, 144-147
Sigismund al 111-lea Vasa (rege al Polonia')

65, 156-159, 165

Slmion (tar bulgar) 17, 18, 22, 25, 115
Simion monah v. tefan Nemanja (mare
jupan in Serbia)

Sinan Pasa (mare vizir otoman) 170, 178

Sixtus al V-lea (papa) 156
Smaranda (doamna" v. Mavrocordat (Smaranda Stavropoleos)
Socol (boier din Tara Romaneasca, tatal
lui Neagoe din Paris) 176
Solomon (rage veterotestamentar) 76, 92

Staico jupan v. Stan )upan (frate al lui

Mircea cel Batrin)

Stale mare logoiat v. Staico din Bucov
Bajesti
Staico din Bucov i Bajesti (mare dregator in Tara RomAneascA) 176, 177
Stan jupan (Irate al lui Mircea cel Batrin)

Radu al II-lea (Praznaglava) (down al

148, 154
Stan (boier din Tara RomAneasca; spAtar)

Radu de la Afumati (domn al Tarn Ro-

Stan din Corbi (mare dregator in Tara

TAril RomAnesti) 148, 168

mAnesti) 54, 64, 169

Radu al tut Buzea (mare dregator In Tara

RomAneasca) 82
Radu cel Mare (dorm al TAril RomAnesti)
48, 54, 55, 71, 91, 176

Radu Mihnea (domn al Tara RomAnesti

si al Moldova') 52, 83, 87
Rada Negru (domn legendar al Taxi' Romanesti) 29
Rada Paisie (doma al Tarn RomAnesti) 54
Rada erban (domn al Taxii Romanesti) 58,

59, 64, 85, 86, 89, 170, 178

Radziwill (famine din Polonia) 39, 163
Radziwill (Janusz) (hatman al Lituaniei) 67
Rezzonico (familie din Venetia) 42
Romanov (dinastle din Rusia) 39, 57

Rosetti (Nicolae) (mare dregator in Moldova) 87

177

RomAneascA;

mare spatar)

169,

175-178
Stan cel Gros (mare dregAtor in Tara RomAneasca; mare spatar) 177
Stana (flica a lui Neagoe Basarab) 64
Stanca (sotia lui Mihai Viteazul) 48
Stanca (mama lui Constantin BrIncoveanu)
57

Stavropoleos (Smaranda) V. Mavrocordat

(Smaranda Stavropoleos)

Stratimir v. loan (Ivan) Stratimir

Stroici (famine din Moldova) 43, 45, 48,

49, 82
Stroici (Luca sau Lupu) (rnare dregator In
Moldova) 49, 78, 94
Strolci (Simion) (mare dregator In Moldova) 49
Stuart (dinastie din Anglia) 39

www.dacoromanica.ro

Tudosca (sotie a lui Vasile Lupu) 35, 73,

Suetonius (Istoric roman) 11

Suger (calugar francez, abate de Saint-

163, 166

Tunusli (fratii) (editor') 174

Denis) 80

Sviatoslav (cneaz al Kievului) 19

Sviatoslav al II-lea Iaroslavici (cneaz al
Kievului) 26

$aitanoglu v. Gantacuzino (Mihail

Uglie.,a (cirmuitor in Serbia) 120, 138

Urban al VIII-lea (papa) 42
Ureche (famine din Moldova) 45, 58

$al-

Ureche (Grigore) <mare dregator si cronicar

In Moldova) 29, 36, 49, 78, 156

tanoglu)

*erban din CoIan' v. Radu erban

erban din Izvorani (mare dregiltor in

Varlaatn (mitropolit al Moldovel) 49, 78,

90, 92
Vasile I Macedoneanul (impilrat bizantin)

Tara RomaneascA) 85, 86

$isman (far bulgar din Tirnovo) 139, 149
*tetan I (rege al Ungariei) 12, 15, 20, 23, 24,
26, 34, 35

51

Vasile al II-lea (Imparat bizani.in) 18

Vasile Lupu (domn al Moldovei) 30, 39,

tefan Dusan (tar slit) 99, 119-121, 127,

138, 150

43, 46, 47, 49, 51, 52, 57, 65-68,

70, 72-75, 77, 78, 83, 92, 93, 162,

tefan Ieromonahul (calugr din Tara Romaneascfi) 131

166

t.efan Lazarevid (despot in Serbia) 138,

140, 150, 152

Vacarescu (Constantin) (mare dregator in

Tara Romaneasca) 87

t.efan cel Mare (domn al Mo'dove') 45, 56,

57, 76, 85, 88, 158

tefan Nemanja (mare jupan in Serbia) 16,

Viaceslav Vladimirovici (cneaz al Kievului)

tefan Nemanja Primul Incoronat" (rege

al Serbiei) 16, 21, 35
$tefan ce! Mint v. *tefan I

tila I) si Corbeanu (Vintila II)

Vilsan din Caracal (boier din Tara Ro-

26

Vintilli din (ot) Corbi v. Corbeanu (Vin-

21, 25-27

maneasca, tatal lui Danciu din Brin,

coveni) 85

tefan Surdul (dorm' al Tarn Romanesti) 178

Vlad (uzurpatd lh Tara Romaneasca) 14a..I

Vlad Calugara! (domn al PHI Romanesti)
48, 54, 64, 76, 169, '176, 177
Vlad cel Tina'. (domn 41 Tarii Romanesti)
64, 67
Vladimir v. Vladimir Sviatoslavicl
Vladimir (flu al lai Boris-Mihaii) 128
Vladimir Iaroslavicl (cneaz al Novgorodului) 27
Vladimir Sviatoslavici (cneaz al Kievului)

tefan al II-lea Toma (domn al Moldovei)

159

tefan Uros al III-lea (rege al Serbiel) 150

$tefanovici (Mihail) (tipograf in 'Wile
romane) 69
$tefnita. v. *tefanIta Lupu
tefanita Lupu (domn al Moldovei) 65. 73

Teodosie din Peris (mare dregator in Tara

12, 14, 15, 18-20, 23, 25, 26, 33

Romaneasca) 169, 177

Vladimir Monomahul (cneaz al Kievului) 26

Vladislav I (domn al TAM RomanestI) 54,

Teof an (fud Ex opo I i t al Pa leopatrei) 92

Teofilact (arhieplscop al Ohridel) 17, 128,

76, 88, 141, 149, 150

Vladislav Iagello (rege al Poloniei) 140,

129

Teolipt (patriarh al Gonstantinopolului) 75

Terter v. lvanco
Tervel (han bulgar) 13
Theodor Metochites (demnitar si carturar

143, 144
Vsevolod Iaroslavici (c,neaz al (ievului) 26

Theodosie (domn al Tarn Romanesti) 53,

88, 92
Theodosie eel Mare (imparat roman) 51
Theopemptos (mitropolit al Kievului) 15

Wisnowiecki (familie din Polonia) 39, 156

Vucasin (cirmuitor in Serbia) 138, 150

bizantin) 130

159

Toma Paleologul (despot bizantin) 150, 153

Zamoyski (Jan) (cancelar al Poloniei) 156,

Traian (imparat roman) 33

2efarovi (Hristofor) (artist balcanic) 90

Toma v. stefan al II-lea Toma

165

3. Indice de nume de autori moderni

Akrabova - Jandova I. 34, 35

Alexandrescu-Dasca
Bulgaru M.M. 91

Alef G. 149

192

www.dacoromanica.ro

Alpago Novallo A. 130

Amiranasvili $.1. 112
Andreescu $t. 93
Andronic Al. 86
Angehav D. 32, 33
Anguelov D. v. Angeiov D

Cernovodeanu D. 166
Charanis P. 31

Chlhaia P. 83, 84, 90, 149-151

Chrzanowski T. 81, 166

Ciurea D. 82, 85, 93
Clough C. H. 81
Comsa E. 112, 113
Condeva M. v. Tonceva M.
Constantiniu F. 80, 83
Corfus I. 83, 166

Antal F. 37

Antalffy A. 91
Arseven C. E. 92
Azernlkova E. 31

Corovid-Ljubinkovid M. 34, 35, 113

Babie G. 34, 36, 128

Babinger F. 81, 83, 90
Bakay K. 33, 35
Bale G. 112. 135
Bandmann G. 31
Bardoeh J. 32
Barnea I. 151
Barthes R. 80.
Bastide R. 80
Bauer F. G. de v. Bauer F. W.
Bauer F. W. 174, 179

Cront Gh. 81
Crulkshank Dodd E. 112
Csallany D. 113
Cso5ka J. L. 34

Curtius E. R. 166

Caneva-Dedevska N. 132
Curd16 S. 130

Dawson C 31
Densuslanu N. 180
Dercsnyi D. 35
Deroko A. 130. 131, 150
Dlaconu P. 131, 151
Diehl Ch. 112. 130

Baumgarten N. de 33, 35
BAlan C. 176, 178

Magi D. 1.51

Dima-DrAgan C. 94

BAlAsel T, 178
BAncilA I. 150

Djurie V. J. 32. 35, 130, 131

Dobrowolski T. 165

BArcAclIA Al. 112

'Alger F. 152

BAzu 0. 83, 90
Berciu D. 112, 113
Berza M. 81, 82
Belayliev V. 32, 33
Beza M. 92, 93
Bialostocki J. 184-167
Blanu I. 83, 85, 90, 93, 94
Bichir Gh. 113
Birtaievid M. 132
Bloch M. 38
Blunt A. 166
Bogdan I. 152, 154, 180

DrAghiceanu V. 141
DrAgut V. 87

Drecka W. 165

Duby G. 35, 38, 80

Dudi N. 130, 131

Dugev I. 31, 32, 34, 84

Dulac J. 131
Dumitrescu C. L. 81, 82
Dupront A. 38, 80
Dothilleul P. 33
Dutu Al. 84, 87, 89, 92, 93
Dvotak M. 37
Dvornik F. 33, 35, 128, 129, 131

Boglicka M. 81, 165

Botadilev St. 31, 35

Boiadziev St. v. Boladjiev St.

Bonnot R. 79, 80
BoikoviE D. 130
Bouchard J. 91
ROM I. 32
BrAtianu G. I. 153
BrAtulescu V. 86, 165
Brhier L. 149
Briusova V. G. 35

Elian Al. 152, 153

EndHeber S. L. 34
Entz G. 34
Erbieeanu C. 92

Fasou G. 34
Febvre L. 38

Fehdr G. 32, 113

FerjanZit B. 32, 150
Fettich N. 107

Bunn H. 32

Burckhardt J. 37
BuzOs( E. D. 165

Fllitt4 I. C. 85, 177, 178

Florescu G. D. 86, 176, 177

Foci'loh H. 164

Camariano M. 437, 93
Cankova-Petkova G. 32
Cantacuzino Gh. 176, 178

Fotino D. 174, 179

Francastel P. 80, 88
Fraser Jenkins A. D. 80, 81
Frazik J. T, 165
Frunzescu D. 179

Cantaeuzino Gh. I. 86

Caratasu M. 94

Casey R. P. 32

Castelnuovo E. 79
Cazacu M. 83, 91
CAndea V. 83, 93, 166

Garas K. 165
Gardner J. 80
.193

www.dacoromanica.ro

Kozak E. A. 90
KozAk K. 33, 35, 82
Kralovimszky A. 34
Kraus H. 80
Krautheimer R. 31, 129

Gautier P. 128
Georgescu I. I. 177
Georgescu V. Al. 82, 83
Gheorghieva S. 113
Gherasimov T. 151
Ghika-Budeti N. 179
Qirard-Pipau F. 81
Giurescu C. C. 88, 87, 139, 176
Glass D. 80
Gombos A. F. 34
Gombrich E. H. 37, 80, 186
Gorovel *t. S. 85

Lahtov V. 113
Lancaster R. K. 80
Lapedatu Al. 89
Lasko P. 80
LAsz16 Gy. 113

Laurent V. 32
Lazarev V. 33-35
LAzArescu E. 84-86, 88, 91, 128, 131,

Grabar A. 31-34, 132

Grece,anu E. 83
Greceanu R. 83
Grecescu C. 152

132, 139, 140, 151

Lecca O. G. 85, 87
Legrand E. 87, 89
Le Tourneau M. 130
Lihacev D. S. 34
Lovag Z. 34
Lovinescu E. 163, 167

Grecianu St. D. 82
Grecu V. 142, 150, 152

Gregorian M. 36, 83, 88,. 178

Grigora N. 83, 90, 92

Groidanov T. 130-132
Grski K. 32, 36
Gubitza K. 113
Gullland R. 149, 153
Guyau M. J. 37

Maiasova M. A. 161
Maksimovi L 34

Mandi6 Sv. 34, 35

Marl6 R. 152

Halphen L. 31

Marino A. 166
Matei M. D. 86
Mathew G. 91
Mavrodinov N. 101, 112, 113
Mazilu D. H. 83, 90, 94, 166
Medakovi6 D. 84
Mehmet M. A. 84
Merhautovi A. 31
Mesrobeanu A. 81, 85, 86, 164, 165
Meyendorff J. 131

Hampel J. 107
Han V. 112, 113

Hartt F. 37, 80
Hasdeu B. P. 93, 94, 158, 185
Haskell F. 42, 81, 92, 164

Hauser A. 37, 166

Heimpel H. 153
Hetherington P. 80
Hocke G. R. 165, 166
Hodo N. 85, 93, 94
Holostenko N. V. 33.
Honigman E. 32
Huizinga J. 90, 91, 164
Hurmuzaki E. de 144, 180

Miatev K. 32, 35, 129-132

Michailov St. 31-33
Micieku-PrAjescu I. 82, 85, 86, 90, 164,
165

Migeon G. 112

WHIM G. 84, 93
Mihordea V. 94
Mijovi6 P. 131
Miley Al. 128

Iakobson A. L. 151
Ibriiileanu G. 163
Iliescu 0. 113, 150
lonescu D. 36, 82, 88, 90, 164, 166
Ionescu Gr. 86-88, 129, 179

Millet G. 130, 150

Minea I. 143, 152, 153

Mircea I. R. 85, 131

Moisil C. 152
Moisil F. 84
Moravcsik G. 35
Mousnier R. 90

Iorga N. 46, 81-90, 92-94, 112, 139,

142, 149, 151, 153, 165, 167, 178, 180

Ivanov I. 129
Ivanova-Mavrodinova V. 33-35

Musicescu M. A..81-83, 85, 86, 91, 92,

Jankuhn H. 104, 105, 107, 110, 113

164, 165, 167

Mulmov N. A. 149, 152
Mutacu T. 178

Kaluiniacki E. 131
Kamen H. 80
Karger M. K. 35

Nagy A. 33-35
Nastase D. 92

Kiersnowski L. 31

84, 85, 91, 143, 152

NAsturel P.
NAsturel P. V.. 82

Kleinbauer W. E. 31, 80, 129

Kloczowski J. 31, 36
Koco D. 129, 130
Kopera F. 165

Neagoe M. 82-85, 90-93

Negrici E. 83

Kornecki M. 81

Nersessian S. der 165

194
www.dacoromanica.ro

Nicol D. M. 84-86

Swoboda V. 32
Sypher W. 80
Szafrafiski W. 130
Szaktti E. 34
Szkely G. 32

Nicolescu C. 92, 131, 132, 151, 178

Niculescu R. 88

Niesieeki K. 165, 166

Nikolajevi I. 34

Sztike B. 113

Obolensky D. 32, 34
Odobescu Al. 180
Onciul D. 139, 153
Onu L. 36

Stefdnescu I. D. 89

preset' G. 88

Taine II. 37

Paiade T. 176, 177

Tananaeva L. I. 164
Tapi V. L. 166
Tatid .1. 150
Tazbir J. 164, 165

Panaitcscu P. P. 36, 82, 83, 139, 143,

150-154, 164, 166

TApkova-Zaimova V. 33

Panofsky E. 80
Papu E. 164, 166

Tenenti A. 80
Teodor D. Gh. 108, 113
Teodorescu V. 179
Teodoru II. 132
Teodoru R. 130
Tervarent G. de 91
Theodorescu R. 32, 35, 36, 80, 82, 91,
128-132, 179
Tocilescu Gr. 180

Paviovid D. 131
Petkovi V. R. 112, 150

Petrov P. 31, 32
Petrovid J. 112
Ptrvulescu D. 112

Plesia D. 82, 84-86, 88

Polenakovid H. 131
Polenakovid-Stejid R. 112
Popa C. 92

Popa R. 92,

Tomid-Trivounac G. 112
Tomkiewicz W. 165

151
113

Trohani G. 178

Popescu D.
Popescu M. M. 178

Tsontcheva M. V. Tonceva M.

Popescu N. M. 91

Turdeanu E. 131

Popilian Gh. 113

Praz M. 165
Purkovid M. A. 130

Tonceva M. 32-34

Popescu-Ciijeni I. 179

Uiea S. 81, 86
RadoAi G. (Di.) Sp. 32
Radojdid Sv. 33-35
Radu B. 91

Vasilescu A. A. 153
Vasiliev A. A. 149, 151
VAttisianu V. 33, 35, 113, 132, 164
Vtrtosu E. 150, 153, 154

Romanescu M. 113
Rosu L. 113
Ryszkiewicz A. 165

ViAduceanu V. 113

Voinescd T. 82, 84, 91-93

Vojnov M. 35

Sacerdoteanu A. 90, 148, 154

Saladin H. 130
Scobeltzine A. 80, 84
Sekomska K. 165
Shearman J. 165, 166
Simedrea T. 83, 128, 132
Simion G. 113
Simonescu D. 83, 90, 152
Sion G. 179
Snegarov I. 128, 129
Sniezynska-Stolot E. 80
Soloviev A. V. 32, 149, 150
Spinka M. 35
Stancev St. 35, 113
Starobinski J. 80
Sttinescu E. 82
Stoicescu N. 81, 82, 84-86, 89, 177, 178

Walicki M. 16-1
Warburg A. 37, 80
Werner C. 144, 153
Wessel K. 33
Woronin N. M. 33

Zaborovschi I. 83
Zachwatowicz J. 31

Zamfirescu D. 82-84, 90-93

Zehm K. H. 34
Zielhiska T. 81
Zimmermann F. 144, 153
Zivonnovi6 M. 32
Zotta S. de 81, 82, 165

Stourdza A. A. C. 82, 84, 87-90, 94

Strilevi Dj. 32-34, 129-132, 150

195

www.dacoromanica.ro

BUN DE TIPAR: 10 NOIEMBRIE 1979.

APARUT 1979. COLI DE TIPAR 12,25.
FLAME 20. TIRAJUL 4 300 EX.
INTREPRINDEREA POLIGRAFICA SIBIU

$0S. ALBA IULIA NR. 40

SIBIU
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

3Perc

www.dacoromanica.ro

LEI 35
LEI

EDITURA MERIDIANE
www.dacoromanica.ro