www.digibuc.

ro
Actualitáti din tail
VANATOAREA REGALA DIN JUD. BUZAU
o vânäivare regalä a avut loc de curând n jud. Buzgu. Fotogra-
fiile noastre infátiseaz5 pe Suveran si pe Voevodul Mihai intreti-
nându-se cu d. inspector S6vulescu, la vänätoare

EXPOZITIA DIN JUDETUL NASAUD

La Lechinta In judetul Näsäud s'a
inaugurat recent o expozitie industri-
alä care s'a bucurat de un frumos
succes. Fofografille noastre Infátiseaz6
doua standuri ale expozitiei.

sio
SERBAREA CERCETASEASCA
DIN JUD. TIMIS-TORONTAL
in judetul Timis-Torontal a aviuf loc
de curând o important-5 serbare
cercetäseaasc5. Cele douä foto-
grafii pe care le publicSm in aceastä
paginä, au fost luate cu prilejul
serbärii si infätiseaz5:
Solemnitatea ridicärii drapelului in
prezenta micilor sträjeri din comuna
Chisoda In frunte cu revizorul scolar
al judetului Timis-Torontal.
Corul plugarilor sträjeri din comuna
hisoda veche.
( Foto Leonardo).

www.digibuc.ro
 C. GANE Mâncistirea Neamtului
411 A LI, I
BEL P I
A mi nti rife lui Vasile Jora destiiinuesc multe amoinunte din viata bole-
rilor ieseni de dupii Unire. 0 inttimplare din anul 1872 ni-I area pe Alexan-
dru Beldiman ifondatorul ziarului .,Adeverul"1 I vcirsto de vreo 30 de ani,
fact-3nd lege in saloanele capitalei Moldovei. Viiztind cci autorul Memorinor,
+Einar foarte neexperimentat, se indriigostise de-o viiduvci tomnatecii, el se
însârcin sà deschidii ocMi acestui adolescent asupra femii pe care o
iubea, asupra societátii iesene si asupra lumei in genere.
DESI vorbele lui Beldiman atinseserä pe Jora in amorul s5u propriu, desi
el stia ca mam5-sa nu-I iubeste si c5 femeea pe care o dorea II ur5ste,
totusi omul acesta ramanea pentru el un Idol, o dumnezeire neinte-
leas5 de o lume. intreagS, mai ales de femeile cari-i tämaiau f5r5 a-I putea
p5trunde. Dar el, ca bärbat, simtea ca-i uneste o afinitate, care va trebui, nea-
p:Srat, sa ducs la o strans5 prietenie intre ei. Poate, de altfel, ca ideile omu-
letului" s'S 0 fost gresite, poate c5 Beldiman nu urmärea decal- egoista placere
de-a petrece, cu un pic de rSutate, pe socoteala semenilor sai. Dar poate c5,
din potriv5, machiavelicele sale combinatii aveau In adevár un tel mai Inalt,
acela de a desmetici pe un copil, punandu-1 fats in fat5 cu realitatea vietei.
Dar, Oscar Wilde sau Machiavel, un lucru rSmáne net5g5duit, anume ca Alexan-
dru Beldiman, in calitate de om mai in varst5, mai experirnentat si mai dat
dracului" cum s'ar zice, exercita asupra adolescentului student o magnetic5
influent5. Malgré tout, il restait pour moi comme le type du plus grand
des hommes" märturiseste, cu multi ani mai tarziu, Vasilica Jora In Amin-
tirile sale.
R5mas singur in odaie cu sentimentala vaduva, tânärul student nu stiu nici de
data aceasta cum s5 p5seasc5 la inf5ptuirea hotärfrei pe care o luase cand
urnblase haihui, cu capul gol, pe str5zile lasului. S5rufári de man5, mici suspinuri,
Intortochiate delabirint5ri de sentimente, si deodat5 un fecior deschide usa s5
anunte o nou5 vizita. BSiatul isi Ida r5mas bun si pleca.
Pe la ceasul sase se Intoarse Insá din nou. Dar abia intrase in salon, c5 feciorul
veni s5 anunte pe doamna Eugenia Asian.
Autorul Amintirilor vorlaeste despre aceasta femee, care In vreinea "ef fUieie
ca un fel de regin5 a lasilor, Intr'un chip care nu este Ingaduit a-I arata, fiindc5
este si nedrept1). Trecand deci peste aprecierile personale In leg5tura cu f5p-
tura moral5 a acestei femei, care a fost deosebit de frumoasä, vom spune
numai ca. tanSrului de 18 ani femeea aceasta de vreo 38 i se paru bätrana,
desi era mai putin In varsta deca+ vgduvioara cea mult doritS de el.
Madame Eugénie avaif été magnifique" spune el. Mais ses traits
étaient affacés, ses yeux languissants et abattus, entourés de
grands cercles noirs, avaient encore quelquefois du feu, mais
plus de brillant... A l'égard de l'espirt, elle en avait... Elie avait
de ces tournures de phrases bizarres négligées et renouvelies,
et elle les aidait d'un ton nonchalant et train& paresse,affectée
qu'on prend quelquefois pour du natur6l..."1
I ) Moat-fa in cea mai neagrä mizerie, dupa räzboh la Bucuresti, ea fusese una din cele
mai frumoase si din cele mai bogate cucoane din lasii de alta data. Luxul ce facea fusese
proverbial, ca din povesti. Asupra ei vezi lacob Negruzzi : Amintirea din Junimea, p. 66.
2} Descrierea aceasta este bunä, dar nu este complecta. Caracteristica felului ei de a
vorbi era un:formitatea glasului, felul ce avea de a nu accentua nici un cuvänt, nici o si-
laba. Frazele curgeau unele dupa altele, amorfe, ca o poezie spusä de un papagal. Con-
trastul dintre vorbirea aceasta si miezul conversatiei, care era intotdeauna inteligent
hazliu, facea mare impresie asupra ascultaforului.
Pag. 3
No. 433
www.digibuc.ro
_7
------__...:'-
------
-,--
,_--
--,-.--,--,-,-z.---, _
Prezenta acestei doamne, la acea or5, in salonul unei femei doritoare de a ram5-
nea singura cu alesul inimii ei se. datorea unei fainice intelegeri
dintre ea si
machiavelicul Beldiman. Ei se sfatuiserS impreun5 ca frumoasa cu cearcäni sub ochi
Aceasta din urm5 era destul
s5 joace doamnei cu trei stele festa, suflandu-i
de tiesteapta pentru a intelege cum stau lucrurile. Dar, avánd in vedere c5 erau
amandou5 din acea inalta aristocratie in care minciuna sociala este mai acas5 la
trebuiau sa pars
ea decat oriunde, ele se mmlprStisarä ca doua bune prietene ce
a fi. Dupa cateva cuvinte de dojanS, invinuindu-se una pe alta C;3. trecuse atata
vreme decand nu se mai vázuser5, incepu o convorbire fár5g5nat5, In timpul cäreia
privirile celei noui venite nu se mai Indep5rtara de pe chipul tanarului sfiicios, care
st5tea ficut In coltul lui.
Parcii m vedea mntâio data" zice el asa se uita la mine, cu indiirjirea
si siguranfa unei grabnice cuceriri."
apoi, deodat5, feciorul veni din nou s5 anunte pe Beldiman, care, intrand In
salon, paru foarte mirat de a intaini acolo pe doamna Asian :
Dumneata aici ?"
Apoi, intorcandu-se catre gazd5, o înfreb i pe ea, dar incet de tot, aproape
la ureche
Dumneaei aici ?"
vrei sä spui ?" intrele5 doamna ,**.
Dece nu ?
Ah, nimic I Decat ca atunci cand o femee poart5 interes unui b5rleat, n'ar
trebui s5-1 lase s5 vad5 pe coana Eugenia."
N'o cred periculoas5 pentru nimeni aici" r5spunse doamna.
Da, da. M'oi fi inselat." Apoi, cu glas tare, Beldiman urm5 : Doamn5, n5d5j-
duesc c5-mi veti ierta cutezanta ce am avut de a v5 aduce aici, nepoftit, pe
conul Grigore, pe care de altfel II cunoasteti, nu-i asa ?"
In adev5r, impreung cu Beldiman intrase in odaie un orn Inca tán5r, foarte frumos,
fiu din flori al lui Grigore Vod5 Ghica cu o doamn5 din inalta societate iesaná,
care neavánd stare civilä, purta numele mamei sale. El era, ne asigur5 autorul
Memoriilor, pe a-Fat de prost pe cat era de frumos, si pe atat de nerusinat pe
cat era de prost. De altfel se spunea despre el gull ¡oignait à ses autres
défauts le vice bas de dépouiller celles à qui il insp:rait du gaff", cu
alte cuvinte, un om dinteo specie zoologic5 cunoscut5 in toate vremurile si In
toate farile. Se mai spunea c5 una din victimele sale fusese tocmai doamna in
salonul c5reia se Intrunea acum toatá aceast5 lume aleas5 si eleganta.
Lovitura era deci Indoit5. Pe de o parte coana Eugenia trebuia s5 joace rolul
unei cochete, care sa cucereascä inima lui Vasilic5, iar pe de alt5 parte conul
Grigore, bine däscSlit de Beldiman, urma sä vorbeascä cu doamna
gazd5 intr'un fel atat de familiar, ;neat sa poata pricepe si orbii
c5, alta dat5, fuseser5 ei mai mult de cat prieteni.
VSzand deodat5 in fate ei pe omul acesta, care Inainta sa-i
rute man& biota femee isi pierdu cumpStul. Ea Ingan5 un: Surt
foarte fericitii..." nu mai gasi alte cuvinte, se Inrosi, si iesi din
odaie, chipurile spre a porunci s5 se dea la mas5.
Eugenia Asian des-
pre care vorbeste
Beldiman in Amin-
tirile" sale.
 in timpul acesta Beldiman umbla dela coana Eu-
genia la cone Grigore, sa le mai improspateze
fiecaruia rolul ce aveau de jucat. Ca la o repe-
titie generala ínainte de premiere".
Feciorul deschise usa dela sufragerie :
Poffiti la mesa."
Efichete nu era, cáci erau doer tofi prieteni,
dupa cum am vezut, prieteni buni si sinceri.
Gazda Incearce, sfiicioase, sä aseze pe Jora langá
ea. Dar coana Eugenia, cu autoritafea ei de
femee care stie ce vrea, 11 lue de mine si-I aseza
intre ea si Beldiman. Conul Grigore, tot fare a
fi poftit, se aseza el range' gazda. Mai erau Inca
vre-o doua-trei persoane acolo.
La masa aceea unii petrecur5 de minune, jar altii
inghitire stramlo. Biata gazdá ITS; niste clipe de
adeverat chin. Fostul ei prieten ii vorbea tare,
familiar, cu apropouri echivoce. Beldiman se a-
mesteca in conversatie, turnând, la nandul lui otet
peste vin. lar coanei Eugeniei nu-i mai tecea
gura. Vorbea numai cu Vasilicá al ei, IntrelAndu,1
cu prMri pe sub geana, deca stie ce este dra-
gostea, dace' a iubit vreodatS, si mai cu seama
cum se poate C fiind el in lasi de cateva luni
nu-i fi calcat Inca in casi, tocmai ei, care
primeste tot ce are Moldova mai de soiu, mai
subtire si mai blazonat. Madame Eugenie ne
ménageait rien guand H s'agissait d'une
conquête nouvelle" zice Vasile Jora. Elle cher-
chait mains is toucher quà plaire, et dis-
pensaif volontiers de l'estime ef même de
l'amour, pourvu qu'elle inspirat des désirs."
Cu toate ca din celalalt capet al mesei chinuita
gazda era mereu cu privirile atintite asupra col-
tului in care coana Eugenia 10 desfasura talentul
farmecele, totusi tSnarui Va 'silia,tererlAntts&-i
plac jocul acesta dracesc si alit de nou pentru
el, raspundea partenerei sale cu o vádita buns
vointa car l'étais comme taus les hommes
du monde, qu'une conquête de plus ne lais-
sait pas de flatter."
Dupa mass toata lumea frecu din nou In salon.
Doamna gazda se asez5 la pian, incepand
mengaie clapele cu degetele ei subtiri. Beldiman
fluera printre dinti o melodie la mode, iar Doamna
Asian, de pe scaunul ei, il ruga sà-i spuie cu-
vintele acestui cântec. Conu Alecu i iispunse c5
nu le cunoasfe.
Le am eu acasá" se gr5bi s spuie Jora.
-Te-as ruga atunci s'a bine voiesfi a mi le
da si mie."
Cum sa nu, cuconitá. 0 sä vi le frimit chiar
maine dimineatS."
Beldiman de colo sari ars de pe scaun :
'Ce zici 0 s i le. trimiti 7"
Apropiindu-se apoi de el, li sufla la ureche
Trebue sa i le ,duci d-ta ; de aceea ti le-a
cerut."
intorcandu-se apoi citre coana Eugenia :
Nu asa, Doamna, c astfel de fleacuri nu se
frimit, se duc personal 7"
E mai politicos" respunse doamna zâmbind.
si, Totusi n'as vrea se deranjez pe domnul Jora."
Vai de mine, conite, voi veni chiar eu!"
Afacerea era incheeafa. Doamna Asian si domnul
Beldiman pereau incântati, iar dincolo, la pian,
niste degete crispate cantau fals o melodie, care
pärea ca vine, aiurite, de dincolo de hotarele
durerii.
La 12 noaptea toata lumea aceia se Imprestia.
Doamna cu cearcani sub ochi, intinzend lui Jora
vSrful degetelor ca s i le serute, Ii reaminfi, cu
FRUMUSETEA DVS.
glas fare, fagaduiala ce se prinsese a-i face.
Beldiman, in locul lui Vasilic, raspunse doamnei, E IN JOC...
c'un zámbet ironic gull faisait de cette af-
faire la sienne." i In sfarsit, doamna cu -Frei Doamni, nu alegeti cu upirinta pudra
stele, vorbi si ea, la despartire, pe soptite :
Domnule Jora, vino maine, te astept." Dvs. Tenului Dvs. ii trebuie o pudrá
de o riguroasi perfectiune. 0 sutä de
ani de experienti i-au permis lui Bour-
Infors acasa, Vasile Jora gesi pe mama-sa Inca
treaz5. Ea ii dete o scrisoricS cateva randuri jois de a creea o nouä puck& ,Soir
numai de la verisoara cea mult iubite, care se de Paris", a cirei ealitate nu poate fi
afla acum la tare, pe Trofus. intrecuta. Parfumul ei rafinat vá va
Am citit, am citit mereu aceste câteva cuvinte... seduce, pretul ei vá va surprinde pli-
n'am putut dormi toaii noaptea. inime mea cut. Alegeti fari a ezita, printre nume-
era sbuciumata. Doamna Eugenia cautând s'a-mi roasele sale nuante, aceia care va fi a Dvs.
placS si Doamna *** iubindu-m5, ar fi trebuit
sa fiu fericit ; fotusi nu puteam fi mándru de
faptul ca eram obiectul dorintelor unor femei, Pudra SOIR DE PARIS"
din cari una era prefScuta si cealaltS era upi- curia Lei 100.-
raieca.-Nu, fiindea simteam fearte Wee ea- sin-
gurul lucru care mi-ar umplea inima de bucurie,
ar
Aici se ispriveste manuscrisul, a carui frazá din
urma se poate complete cu vorbele : veri-
sacra de la pension."
URJOIS PARFUMEUR
Creatorul fardurilor pastel, at
lar 1ncolo, ce a urmat nu se mai sfie. parfumurilor Moil Parfum"
Cat este, bine si atat, fiindce ne d o icoana Soir de Paris"
vie si colorate a societatii iesene de acum a-
proape trei sferturi de veac, care nu era de
altfel nici mai rea nici mai bunS decât toate
societatile din foate vremurile si din toate tarile.
race numai câ nu putem cunoaste sfersiful po-
vestirei, pentru a putea depana firea lui Alexan-
dru Beldiman, care este fera indoialá cel mai
interesant personal din Aminfirile lui Jora si cel
mai bine descris de auforul lor. Cititorul râmâne
astfel la IndoialS dace rolul lucat de el ;n aceasii
piesä neispraviii fusese rolul unui vesnic Mefis-
tofel sau al vreunui nou Arhanghel Gabriel.

Mitasea de cusut si
de butonieri
Gatermann
Marco de fabrica

La cusuf, mifasea e supe-

rioari bumbacului afa
cum la incilféminte pielea,
carfonului.

STOMA CuL sAu Atentle la mama de fabricii

11 face sá aibei vedenii

Nu. Acest orn nu este nici alcoolic, tate lingurita de Magnesia Bisurata
nicj nebun. Visurile sale urate cari
trezese din somn sunt datorite pur
pirtina, apa.
Excesul de aciditate va dispare, fer-
Institut medical 1
simplu unei digestii grele. La o varsta mentalitatea,
oarecare stomacul
greu.
a simileaza mai acrelile, senzatiile de a-
pasare i arsurile vor inceta imediat. cosmetic
Reztilta fermentatiuni, un exces de 0 digestie normald aduce un somn li- Str. Brezoianu 9, Bucure0i III
aciditate, cari sunt adeaeaori cauza nFtjt,
cat,
'chiar daca va culcati numai de
caci Magnesia Bisurata va per- Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8
insorrmiei sau a noptilor agitate, caci mite de a manca bunatatile ce vb. plac sub conducerea unui medic der-
digestiile anormale au repercursiunea far:1 sä aveti frica de dureri. Trebue matolog i unei doctorite din
lor asupra sistemului nervos, deci asu-
pra creerului. sa aveti intotdeauna la dv. Magnesia Berlin.
0 bun& precautiune este de a lua Bisurata pentru a preveni sau de a li Sfaturi §i ingrijiri date de cd-
seara, imediat dupa masä, mai alas nisti durerile de stomac oricari ar tre speciali§ti In toate tdrimu-
daca mfincati alimente grele. o ele.
rile cosmeticei.
Inläturarea radicald a perilor
MAGNESIA MURATA de prisos, prin diatermie, in-
grijirea frumusetei si a trupu-
lui etc.
REGINA ELISABETA
a Greciei a vizitat recent expozitia canind. Fotografia noastr
La toate farmaciile si drogueriile, cu pretul de Lei 75._ flaconul mic, sau in o infdtiseazà la_ expozitie, dând o bucáticá de zahdr unui cdin(
format mare e conomic Lei 110. de rasa.

www.digibuc.ro

LA 6 Mai, cu ocazia a dou5zecisi-
cinci ani de la incoronarea regelui
George V, au Inceput in Anglia
serb5ri m5rete. Aceste serb5ri intrec in
fast si somptuozitate tot ce s'a v5zut dea-
lungul secolului si au atras din toate p5rtile
globului milioane de spectatori, cari si-au
retinut cu luni In urm5 locuri pe vapoare.
Numai In Australia s'au inregistrat 50.000
cereri de trecere In Anglia si multi din
acesfi pelerini au fost nevoiti s5 porneasa
dela inceputul lui Aprilie pentru a fi la
limp acolo.
Afar5 de particularii veniti s5-si satisfac5
curiozitatea, guvernul britanic a trimes nu-
meroase invitatiuni printilor domnifori din
cele cinci p5rti ale lumei ; suverani fári-
lor vasale, sau reprezentanti lor, dele-
gatilor din numeroasele colonii, cari for-
meaz5 imensul al MajestAtii Sale,
au venit s5 contribue prin prezenta lor la
reusita cerernoniei. Acestia au sosif la Lon-
dra cu mult Inainte de data fixat5, deoa-
rece erau de aranjat henum5rate chestiuni spi-
noase'; 1oat5 stiinta prea cinstitului gentleman
care indeplineste In Anglia functiunea de sef
al protocolului, trebuia s5 fie pus5 la contri-
butie, pentru a tine seam5, f5r5 s5 jigneasc5
pe nimeni, de drepturile de intSietate ale fie-
aruia, de-ale ar5ta locurile ce trebue s5 ocupe
In cortegiu si sa-i alkizeasa discret in ale-
gerea costumului.
55 preg5teasa tuturor o receptie In raport
cu rängul i importanta, s5-i asigure fiearuia
o locuint5 confortabilá In raport cu exigen-
¡vie si obiceiurile lui, s5 Inlesneasa fiearui
popor s5-si poat5 respecta riturile religiei sale;
iat5 o sarcin5 gigantia, care nu poafe fi dus5
la bun sf5rsit deaf numai daca a fost stu-
diat5 din vreme.
Deaceea numerosii agenti ai Governement Hos-
pitality Fund (Oficiul care se ocupa de insta-
larea invitatilor) a lucrat din r5sputeri pentru
a aranja toful in cele mai mici amänunte.
Birourile acestui Oficiu se afl5 instalate la
Whitehall in cl5direa Ministerului de Finante.
Alaturat, o fotografie istoric6 : Corte-
gild de 1ncoronare al Regelui George si
almreginei Mary let anul 1911. Cu prile-
jiff serbárilor jubifiare se va forma aceIa*
cortegiu, iar perechea regalci va lea loc
in a
www.digibuc.ro
Intreg oraval a fast pay azat cu drapele
noi i imense. In jurul palatului Bucking-
ham (st. ) s'au facut pavoaairi cu ade-
viirat de basm.
1
A. DESMORILLON
Are In fruntea sa pe Mr. Ormsby Gore, Ins5 in realitate animatorul säu
este maiorul Crawshaw. Omul acesta cunoaste toate petrecerile, cari
pot fi oferite invitatilor Angliei : plimb5ri, excursii, manifesfári sportive
de tot felul, etc. Mai mult inc5 posed5 un tact infailibil i o r6bdarre
nem5rginit5, calif5ti mai mult deeit pretioase and ne g5ndim c5 afar6
de suveranii si b5rbatii de stat europeni, notabilit5tile artistice si stiin-
tifice ale continenfului, Londra a primit vizita a sapte suie de rajahi
maharajahi indieni, nous printisor malaezi, o duzin5 de potentati
africani, musulmani sau p5g5ni, improun5 cu sultanul Zanzibarului si M.
Soldati frnbriicati In uniforme care se
purtau la 1638, (milloc) repetii inainte
de a defile prin fata regelui cu prilejal
marei fresce comemorative care s'a or-
conizat pentru serbirile jubiliare.
S. Salot Tubu, regina Polineziei, care
p5r5sesie pentru intaia oar5 In viata ei
resedinta regal5 din insula Tonga.
EMIRUL l PAUNII
Problema nu e numai de a-i ad5posti
dupa cum se cuvine si a-i hr5ni dup5
gustul lor si de a-i si distra si In alegerea
distractiilor, trebue s5 se tin5 searna de
importanta lor politia, gradul lor de
civilizatie si dac5 se poate si de pro-
priul lor caracter. Trebue s5 fie pe placul
fiec5ruia, dar mai ales s5 evite gafele"
cari ar lasa o impresie penibil5 invita-
tilor ale aror reactii sunt uneori nepre-
v5zute. Au avut destule exemple in trecut.
Astfel and acum ativa ani a venit la
Londra sahul Persiei Nazr ed'Din, a fost
dus la o reprezentatie de music-hall. A
fost atit de fermecat de dansatoarele
v5zute acolo, Inat a voit cu orice pret
sa-i se trimit5 In haremul lui particular
o jumState de duzin5 ; au trebuit invo-
cafe tot felul de motive pentru a-I face
s'á inteleag5 c5 era lucru imposibil. Acelas
Nazr ed'Din a deciarat la plecarea sa
c5 ceeace II impresionase mai mult In
timpul sederei sale In Anglia a fost focul
de artificii tras in onoarea sa la Crystal
Palace.
trasurii.
 Pe regele Afganistanului venit la Londra Inaintea
detronärii nu l'a impresionat frumusetea muzeelor,
palatelor istorice i bisericilor, ce i s'au arätat, ci
numai fabrica de automobile Rolls Royce ; aceasta
deoarece el avea pasiunea automobilelor.
Emirul african Kosina a fost entuziasmat de o vizif
la Zoo din Londra, de frumusetea paunilor care-si
usor. Rezervele de cari dispune Oficiul poate satisface s'ar multumi cu apa pe care o beau Englezii ! Insa
firilé cèle mai pretentioase, ca si pe cei mai fini cunosca- multi dintre ei nu beau decaf apa adusa din tarile
totori de vinuri. Pivnitele din Lancaster House lasate de lor in burdufe pline. Apa care o intrebuinteaza pen-
lord Levenhulme sunt renumite In lumea Intreagä, mai ales
tru bautura o folosesc apoi pentru spalaturile lor
pentru vinurile de Porto. Dar la ce pot servi pivnitele rituale. Indienii nu se multumesc numai sa-si aduca
cele mai renumite când e vorba de popoare chrora re-
apa, ci sunt urmati si de turme intregi de capre
ligia le interzice bauturiie spirtoase ? Treaca mearga daca destinate hranei lor.
Sultanul Sokoto, care veni In Anglia insotit de sefii
triburilor africane cunoscute numai de etnografi si
cativk exploratori, adusese nu numai burdufe pline
de apa, dar si saci cu nisip cari trebuiau sa in-
locuiasca spälaturile rituale. Si-au dal. multi Oste-
neala sa multumeasca pe acesti stapánitori, care nu
se hraneau decât cu cartofi indigeni fierti In aph
sistriviti in untdelemn. Fie ca bucatarii londonezi
nu s'au priceput sad pregateasca dupé gustul lor,
fid c Africanii n'au putut indura despartirea prea
Indelungata de femeile lor lasate in patrie, cert
este c ei au cerut sh fie trimisi cat mai neintar-
ziat in continentul lor.
In afará de marile receptii, regele George si regina
Mary invitä cu pläcere câtiva privilegiafi pentru
scurf timp la resedintele lor, fie la Balmoral, in
muntii Scotiei, fie la Sandringham, fie chiar la
Win'clsor, unde traditia pretinde a se petrece marea
saptamán5 sportiva 'din luna lunie.
In aceste reuniuni particulare, carora Englezii le spun
house parties" domneste cea mai mare simpli-
fate, eticheta este cu desavarsire Inlaturata, iar in-
vitatii se bucura de cea mai mare-libertate, singura
gri¡e a perechei regale fiind de a le face sederea
cat mai placuta.
La castelul Sandringham celebru pentru colectiile
luI artis+ice1-4rrs&si regine seuneia dispozitia vizita-
torilor pentru a le da l5rnuririle trebuincioase.
Suveranii au falenful de a crea o ambiant5 cordialL
de a le face fufuror pe plac : in cele din urm5

Infoiau coada. Nu väzuse in viata lui ceva mai fru- Regele si Regina
mos I Cum a¡unse la hotel îi chema femeile, fiindcä Angliei, in pim
si haremul calatorise impreuna cu el, povestindu-ie bare oe sträziie
minunea cared inmärmurise. Femeile Insh sunt neIn- Londrei.
crezatoare I Ale sale isi loatura ¡oc de domnui si de
sfhpanul lor i nu-i dadura creihmânt. Deaceea pen-
tru a le convinge Emirul pretinse ca sotiile lui
fie conduse la Zoo dimineata, cand nu se afla nici
un vizitator In gradina. Se Inapoiara si ele In-
marmurite de cele vkute si in culmea fericirei
fiindca directorul le dáruise o familie Intreagh de

FIECARE CU FANTEZIILE SALE

Oficiul nu ia nici o hotarárè farä invoirea lui Fo-
reign Office. Totul se face sub confrolul sau, fiindca
daca este neaparata nevoe ca reprezentantii Domi-
nioanelor si ale diferitelor tinuturi ale vastului Im-
periu britanic sá fie menajati, este tot atat de im-
portant de a da satisfactie thrilor a caror buns-
vointa are pentru Anglia un interes politic sau
economic.
In aceste receptii frebue sä luám In consideratie
si atributiile regelui George. Dacca e vorba de un
invitat de seama având drept, In virtutea legafuri-
lor de prietenie la consideratii deosebite, insusi
suveranul II primeste la debarcader. Ceeace a si
facut pentru emirul Fayçal a carui tars inch pe
¡umatate bal:bara, posecia bogatii naturale care ar
trebui sá fie exploatate si frontiere care trebuesc
pazite.
Odata aranjata chestiunea distractiiior, ramáne aceea
nu mai C,utin complicata a locuintei i aprovizionárii.
In ce priveste locuinta e lucru destul de usor; totusi
uneori le rezervä sUrprize neprevazute.
Se povesteste c5 pe vremea incoronarii lui Eduárd
VII, sir Hugh Clifford adusese o deputatiune de
printi malaezi, in cinstea carora instalase niste aparta-
mente somptuoase.
In seara sosirei, demnitarul atasat persoanei lor fu
cat se poafe de uimit gasinclud culcati pe covoarele
dela picioarele paturilor, tremurand cie frig si cu Regele George V
desavarsire sdrobiti de oboseala. Nenorocitii nu si Regina Mary.
putuse descoperi cum treloue s6 fees pentru a se inainte de suired
strecura in paturi. pe tron, ca duce
Probleme aprovizionarii nu se rezolvä chiar atât de duces6 de York .

www.digibuc.ro
vizitatorii rarnin cu impresia c5 vizita lor constitue Intr'adev5r o mare placere
pentru gazde.
Se povesfeste in privinta aceasta ca regele invitase un ministru laburist si pe
sotia acestuia sa petreaca un weekend intr`una din resedintele sale. Sofia minis-
trului prea putin obisnuita sa se afle intre persoane atat rde nobile, se simti
intimidata si nu sufla nici o vorb5 tot timpul dineului. Regina observand aceasta,
dup5 ce doarnnele trecurá in salon, o chemä lang5 ea, o sili sa se aseze alaturi
pe o canapea i Ii spuse :
Ce-ti mai fac copiii ? Eu il ador si imi face pkicere ses aud vorbin-
du-se ceasuri intregi despre ei".
Doamna se simti imbarbatata si pierzandu-si sfiala incepu cu regina o discutie
inflacárata. Fu afit de fericita, incat atunci cand era Intrebata asupra impre-
siilor culese, marturisea cu candoare
Regina e adorabià. Mi se piirea cis ma aflu kingâ ceo mai bunsi si
cecs mai vechi prietena a familiei noastre".
Aceasta mare simplitate a manierelor, a fast uneori cauza multor borolooate,
say-Si-site de persoane neoloisnuite cu obiceiurile curtii, dup5 cum i s'a întâmplaf
lui Henry Davison, presedintele Crucii Rosii Americane. Prieteni, cunoscatori ai
etichetei, insfiintase pe American ca, in nici un caz nu trebue sa se retraga
inainte ca regele s5-i fi dat a intelege c5 audienta s'a sfarsit. Insa, in urma
primirei ce i se facuse, Davison uita protocolul i dup5 cave fimp scotandu-si
ceasul din buzunar se ridic5, se Inclina inaintea regelui si i spuse:
Itni dau seams có timpui Majestatei Voastre este foarfe pretios.
nevoind sâ abuzez, imi iau libertatea de a m retrage".
Prietenilor sai car; i reprosau gresala savársitá Davison le r5spunsese fara
inconjur :
Sunt sigur cis regele nu s'a supärat I Am impresia ca noi amândoi
suntem cei mai buni prieteni".
UN PALAT CU 2000 INCAPERI
Marile receptii oficiale se desfasoara cu aceeasi pompa arhaica la Buckingham
Palace, resedinta oficiala a suveranilor cand se af15 la Londra.
Buckingham Palace, care a p5strat numele unei familii stinse de multa vreme,
a c5rei resedintá se ridica chiar pe locul palatului actual, este centrul intregei
vieti constitutionale, politice si mondene a Anglieil
In saloanele lui regele primeste pe diplomafi streini, (scrisorile lor de acre-
ditare, dintr'o veche traditie, poarta Inca adresa palafului Saint James, cu foate
ca acest palat este lase de muff in parasire). Tot acolo regele confers tiflurile,
primesfe pe nouii minitriî, acolo se dau marile banchefe oficiale, iar Th parcul
s5u de patruzeci de hectare au loc anual serbari la cari iau parte mii de invitati.
Buckingham Palace nu e decat un fragment din decorul magnific destinat sa
provoace admiratia musafirilor Angliei.
Palaful aced-a vast ca un tinut, cuprinde doua mii Incaperi ; afar5 de aparta-
mentele regelui, reginei, printilor, ducelui de Gloucester si cele rezervate suve-
ranilor streini in vizitä, afará de locuintele demnitarilor curtii, intregei servito-
rimi, palatul mai confine aproape seaptezeci bircuri. Dimensiunile lui sunt asa
de mari, incat acum cátiva ani cand s'a hofärit sa se Inlocuiasca fraditionalul
covor rosu care acoperá parchetele, a fost nevoe sa se comande dou5sprezece
kilometri de covor I Pentru a se descrie toate tablourile, olciectele de arta,
bibelourile si pendulele cu cari se mandreste, ar fi nevoe de volume intregi.
Cu toate ca in garajele regale se afla multe masini de pret, grajdurile ad.&
postesc nenumarati cai de calarie si de ham, traditia voind ca In anumite im-
prejurári solemne regele s5 iasa In trasurá. Culoarea fiec5rui cal, are o atribu-
fie particulará : cali albi ca *Dada sunt rezervati pentru zilele nand suveranii
se duc la cursele din Ascott.
Pentru ca totul s5 se petreaca fara incurcaturi in palatul acesta imens, e nevoe
de o disciplina severs, de mult5 ordine si punctualmtate. Regele insusi de exem-
plu. Toate pendulele dau in acelasi timp ora exacta, fiind<:5 toate surrf aranlate
dupa ceasornicul dela Greenwich. Toate se fac cu o preciziune militareasca.
Dealtfel in aceast5 locuint5 unde legile efichetei sunt p51:ite cu scrupulozitate,
s'au introdus toate inventiunile moderne cari pot usura sau simplifica munca
servitorilor.
Cand au loc receptii oficiale, aceasta organiza tie model d ä cel mai mare ran-
dement. kri zori are boc o revista a personalului, care pri mope instructiuni si
ordine cu asa precizie, incat pregatirile se fac cu o dexter itate uimitoare. Tot
asa se intampla, cand dup5 ce se terminá receptia, apartomentele trebue sa
fie curatite.
Toafe aceste servicii complicate sunt sub directa supraveghere si responsabilitate
a lordului sambelan, care raspunde inaintea regelui de buna !or functionare.
De data asta lordul Cromer aflaf in fruntea lor, cu ocazia serbarilor jubileului,
a organizat rnersul cortegiului regal.
Pentru ca citiforii dea searna de responsabilitatea serviciului sau, le vom
da un exemplu din o mie altele. Se obisnueste ca suveranii strein sa fie salu-
tati la sosirea lor printr'o salv5 de lovituri de tun. Or, dintre nuriverosii prmnfi
indieni cari sunf asteptati pentru jubileu, numai o suta opt au dreptul la cele
douazeci si unu lovituri reglementare. Cand un print strein se duce laVDortsmouth
pentru a vizita vreun crucisefor, numarul toviturilor de tun ce trebue s fie trase
in cinstea lui surt fixate dinainte. Ne Inchipuim acum ce fablou corn plicat de
salve de artilerie e nevoit sa stabileasca nefericitul lord sambelan, cu ocazia so-
sirei atator capete incoronate.
Regina Mary supravegheaz5 adeseori pregatirile marilor receptii, mai ales ale
color cari au loc in fimpul sezonului" din Londra. Cinstea de a fi prirnit in fate
Majestátilor Lor este ravnita de +cafe fefele din aristocratie.
Anul trecul dupa prezentarile cari au avut loc la Curte, Majestatile Lor au fost
foarte nemultumite : nu se respectase Indeajuns regulile in privinta toaletelor ti-
nerelor fete, regul 'neschimbate a c5ror origins se pierde in noa pfea timpu-
rilor. Se introduseser5 inovatii sup5r5toare in dimensiunea trenei, a dancimea de-
colteului, nuarrta manusilor... Regina supáratá de aceste inovatii 'sari atingeau
traditia, chema pe lordul sambelan cerandu-i instiinteze pe do amnele ce In-
sotesc pe tinerele fete, ca In cazul cand s'ar mai int.:ample asemeriea necuviinte,
vor afrage nernultumirea Majestatilor Lor. Pentru prezentárile ulterioare s'a
expus in biroul lordului Cromer, un model de costurn reglementeir.
Dupa cele de mai sus, se poate prevedea care va fi nota gen eral5 a recep-
tiilor proiectate pen-11-u jubileu, in clipa cand Anglia trebue sa-si exercife ospi-
talitatea cu o maretie necunoscuf5 paná acum. Regele George si-a exprimat
dorinta ca serb5rile s5 nu aib5 un caracter oficial fiecare natie, fiecare popor
va avea drepful sa se distreze dupa gusturile si preferintele sole. Insfarsit in-
treaga populatie a capifalei va putea contempla de aproape pe regele si re-
gina sa ; cortegii regale vor trece prin diferitele cartiere ale orasului.
In felul acesta cu o intelepciune si o dibacie demna de toata lauda, fará sa
clauneze prestigiului Marei Britanii, traditiile ei de ospitalitate au devenit mai
ingaduitoare penfru a fi pe placul tuturor invitatilor. Cine fie sa priveasca'
adSncul lucrurilor Isi cla searna c5 dup5 aceste manifestari exhit5 o idee pri-
mordialá, care poate fi exprimaii astfel regele, seful natiunei este intaiul ei
servitor.
C. D.

NIVEktivaeoroapei
lalà Primavara Cel mai frumos anotimp. Se recomanda
insa precautiune. Si aceasta fiindca soarele lumineaza pu-
fernic i piela D-voastra e.te clesobicinuita din cauza Im-
bracaminfei groasa de iarna. De aceea corpul D-voastra va
fi ferif prin Ingrijirea lui, In primul rand numai cu Crema
Nivea sau Uleiul Nivea. Dupa masage regulate cu
acesfe produse, nu yeti mai suferi de arsuri solare si yeti
pufea obtine cu satisfactie,

o piele frumoas6 i natural bronzatä.

Nivea protejeaza, bronzeaza i ingri-
je0e pielea, de aRiel o titi bine
D-voastrà, Crema Nivea contine Euce-
rita, care este substantaa neinfrecufa
penfru Ingrijirea pielei.
CREMA NIVEA: Lei 16.- 72.00
ARMASARUL BALAN.
ULEIUL NIVEA: Lei 55.-, 85 -
La cinematograful Marna" obtine
un imens succes compania de re
BEIERSDORF & Co. S. A. R., BKA$OV viste N. Kanner cu Armcisarc'
balan" revista de mare montar
Sunt octre vindecablie boille de phimani ?
Aceasta Intrebare, nespus de grea, sl-o pun totl cari sided" de : astmá, eatar de plamâni, tuberculosa laringelui, tuse invechite, Deginit,
iucatii de excelentul ansamblu lr
frunte co D-nele Rozina WIguelin
Violeta lonescu, Mimi Cretuiescu
Titica Banicescu si D-nii N. Kanner
riguseali indeltragatii, grlpâ 1 carl n'au gislt timidulre pinA hi ritia de ast44. Totl bolnavii de acest solu primesc dela not CT tenorul Brand, D'Ayol, M. Cassvan
GRATIIIT, O CARTg CLI 11.438-TRATIT, serfs* de Dl. Dr med. auttzmann, lost medic-primar al Banatorulul, Finser, i Intltulati : Se Polite etc- Marele succes de la centri
vindeca basis de pliminl ((Inks) ?". Ca sti däm putrata fiecärul bolnav de a. lua informatii despre felul boalei sale, ne-am hotirit st" atrage miile de vizitatori ai lunel
trimitem oricul aceasti carte, gratutt 1 francat, spre blnele omeniril bolnave. Suitt1 c carte posta la (francati cu 6 Lei), cu adresa Bucurestiior.
clumneavoastri exacti, firmel : PUIILMANN & Co., Berlin 836 111169gelstrasse 25-25 a.

Pa.. 7
433 -

www.digibuc.ro
 iuni neexyloa duri virgine, nature
omnul, iata ce au gasit
coloruzatorii Americii...

NU exisfa exemplu mai impresionant de ceeade poate face energia ome-

neascá decat colonizarea Americii. Insusi faptul de a fi fost descoperitä
din gresaia Columb, spaniolul, socotea ca mergand tot spre apus
se va lovi de tarmurile... Indiei dovedeste 6 pang' si eroarea devine fecunda
atundi end e cuprinsa In reteaua actiunilor indraznete. Columb n'avea de unde
b'Snui anfre Spania si India exista un nou continent actualul continent al
Americii si era atát de sigur ca ajunsese in India, scurtand drumul care da
()col Africei, ¡neat numise pe localnicii cu pielea rosie indieni, nume pe care
I-au pastrat pana azi.
Pelul in care s'a facut colonizarea noului continent ne oferS si el un invata-
maw!. pe care nu toate constiintele contimporane il acceRtS, dar care va
trebui neaparat urmat in orice alta intreprindere de colonizare, ca sä se poata
ajunge la aceeasi inflorire, prosperitate si civilizatie la care au ajuns In deosebi
Steele Unite ale Americii de Nord.
Cáci frebue sa facem o deosebire intre felul In care au fost colonizate Mexicul,
America PentralS, America de Sud si felul in care au fost colonizate Canada
si Statele-Unite de azi.
Infaii colonisti de rasa albi, Spaniolii cari au pus piciorul in Mexic si America
Cenfrala nici n'au fost macar colonisti, In adevaraful inteles al aces-111i curant,

Ca din Omani., s'au ivit latS-1 alSturat, langS ca-

incetul cu inceful ferme. mioneta care-i transports
lat5-1 pe fermier calare, bunurile produse.
cercetand Imprejurimile.

vo,

7:

ci cuceritori canchistadores, mandri de vitejia si cruzimea lor.

Localnicii intemeiaserS de mult o civilizatie de ínaltà valoare socialS,
desi lipsita de spirit sfiintific si de uneltele mecanice. Atecii din
Mexic si populatia Maia din America da Sud posedau o4everS or-
ganizatie de stat, un simt foarte desvoltat al vietii obstesti si un
gust artistic care in uncle privinti in constructia templelor si au-
raria mai cu searns Intreceau pe Egipteni. Cuceritorul" spaniol
Cortes, la inceputul veacului al 16-lea, a patruns in Mexic cu vre-o
600 de soldati numai, Inarmati cu flinte si mai cu seamS cu dorul
aprig de a pune mane pe aurul templelor, si a distrus un popor
mult mai numeros decat al Spaniei catolice si cu o cultura de o
valoare cu totul diferita, atat de originals.
Tot astfel eau purtat conchistadorii In America Centrala ;i America

No. 433
www.digibuc.ro
 vast5 si liber5 din caste democratii exista pe acesf p5mânt ;
cine cerceteaz5 portul San-Francisco de pe t5rmul Oceanului
Pacific sau porful New-York de pe coasta Oceanului Atlantic ;
cine str5bate bulevardele din Chicago sau Washington cu greu
va crede c5 pe acele locuri nu)mai departe de acum trei
veacuri si jumatate cresfeau p-S'duri salbatice i se'nfindeau
uriase zmarcuri pesfilentiale.
Mai exisf i azi numeroase familii in America de Nord unde
s'au p5strat aminfirile si chipurile 6unicilor colonisti, acei clarzi
pionieri care in paginile Bibliei si in morala familiei gSsiser5
energia s5 preschimbe un continent s5lbatec infr'un parc i o
imens5 uzin5. S'au conservat primele colibe ale intemeieforilor
Americii de azi, uneltele lor, armele i tarn5coapele, scrisorile
bor. Nu se pune la cale o expozifie in America de Nord,
tr,

va
.g4
6 klk
4'11
1k7
de Sud, unde au gäsit o populatie i mai putin Dupa o munch intens6 et-'100
rezistent5. De obicei soldatii spanioli nu r5ma- America a devenif vtlk
neau locului ci se 'nforceau in patrie pe vase cel mai bogat si mai *.
incárcafe de imense bogStii. Când aurul pe cared
gSseau era gat de lesne de dobândit si 7n can-
modern continent. \
fitSti uriase, nimic nu-i indemna la o oper5 de
consfructie, adica de adevaraf5 colonizare. N ). %11
care r5mâneau in tinuturile cu- N, NO 0 Ilk
NN"a,0"
*4
spanioli
cerite" inconjurati numai de o garda personal5, ..V`
.,*000k1k tON%
duceau o viat5 de pefreceri, alcStuindu-si ha-
remuri in care intrau cele mai frumoase piei bokV0
rosii, mereu preschimbate. Sus: Cele mai per- 10004 s
Populatia b5stinase n'a fost stSrpit5 cu des5v5r- fectionate masini a- 1%1
sire numai pentruc5 spaniolii aveau nevoe de gricolè sunt intre-
sclavi si de cadâne". Pieile rosii sunt si azi in buintate la camp.
America Centrals si America de Sud in num5r Alerturat: ZgSrie
de poste 40 de milioane, ducând o viat5 aproape norii gigantici se ri-
ca cea de acum 400 de ani, in marea lor ma- dici falnici c5fre cer.
joritate analfabeti. Numai 2% din populatia mexi-
can5 e de rasa alb5 La o Populatie total5 de
25 milioane, numai un milion jumState locuitori
surd- albi,iar restul sunt metisi (sase milioane)
sau indieni" puri (sapfe milioane). America de
Sud e numai cu numele latin6"; de fapt e lo-
cuit5 de metisi descendentii spaniolilor cuce-
ritori" amesfecati cu indienii puri i descendentii
indienilor amestecaf cu negrii veniti mai târziu.
Numeroasele conflicte politice, revolutii si ráz-
Cristofor Colum
descoperitorul Ame-
ricii.

fárá ca initiatorii s5 nu evidentieze plastic imaginile prime, ata't de modeste,

boaie" din America de Sud sunt de fapf o expresie a anarhiei de sange care ale energiei care a dat nastere civilizatiei americane de azi.
domnesfe inc5 acolo. Spiriful de pionier, largimea de vederi, iubirea de munc5 si de oameni n'au
* * pierit niciodat6 in Ameridt de Nord. P5n5 acum câtiva ani soseau In America
in fiecare an milioane de albi din toafe farile Europei, unde erau primifi
cu
fizic5, atât
Cu toful in alt chip s'a f5cut colonizarea Americei de pafrie
Nord. Primii colonisti
de luptele religi-
dragoste si unde incepeau i ei, asemenea primilor colonisti, munca
toti anglo-saxoni sau francezi hughenoti, izgoniti din de grea dar atSt de necesar5 pentru fortificarea si moralizarea generatiilor
n'au pus piciorul in foul continent cu gánduri de cucerire", adic5 de
oase
i copiii penfru
urm5toare.
jaf sporadic si de reinfoarcere in pafrie. Ei au venit cu sotiile
a intemeia o nouS patrie, liberi 7n consfiinta lor, hot5râti la cea mai amarnic5 * *
luat si aci uneori forme penibile, dar sens, al
munc5 fizic5. Luptele cu pieile rosii au Piida Americii de Nord am spus c5 esfe hot5râtoare. Numai in acest
niciodat6 n'au suprimat colonistilor credinta c5 ei reprezentau un sfadiu evoluat al folerantei si iubirii de oameni, o colonizare
colonizeze si s5 civilizeze, nu s5 jefuiascS muncii rodnice si permanente,
spanioli n'au
al omenirei si ca menirea lor era s5
azi cam 350.000 de poate fi dus5 pan5 la suprema civilizafie. Vechii conchistadori
ucida. In Sfatele-Unite ale Americei de Nord sunt colonizaf ci au sà1b5ficit trei sferturi din continenful Americii. Influenta Stafelor-
indieni", la o populatie de 120 de milioane ; si albii din nord au dus puritafea sferge urmele pirateriei si jafului de patru
acesti descendenti de piei rosii de Unite nu e indestulgtoare penfru a
veacuri. In America Centra15, in America de Sud e Inc5 locul pentru o
moralei lor pSn5 la obligatia de a salva pe infens5
adaptare la noua
la o moarfe sigurS, provocat5 mai mult de neputinta lor de rosii tinuturi colonizare alb5 dar urgent5, dac5 nu voim s5 le vedem cucerite de
pieilor
civilizatie. Statele-Unite ale Amtricii de Nord au acordat importante, fár5 de rasa galben5.
emisar cu subventii
proprii i in anii de seceF5 trimif un
care i ar muri de foame. F. A.
In cea mai
Cine priveste azi infloritoarele safe ale Americii de Nord unite
Pag. 9

K1 No. 433 -

www.digibuc.ro

Until dintre revolutionari. sever pó
zit intre baionete, arenas priviri
fioroase reporterului fotograt
,n ziva de 19 Martie, o revoltii iscatá
din senin a instingerat Harlem-ul, car-
tierui negru din New-York. Au fast
patru morti, numerosi râniti si pagube
materiale destul de insemnate.
Evenimentul acesta, provocat fàrà un
moth, temeinic i mai mull. din cauza
unei greseli materiale asa cum
vom vedea In articolul de mai jos
a scos in evidenta, *datà mai mutt,
toate suferintele populatiei de cu-
loare din Harlem. Intreaga presci
mericanci in afar(' de ziarele trus-
tului Hearst care fluturi la mice
prilej spectral rosu" recunoaste
cat de tragicii e situatia negrilor de
acolo.
Ei au ajuns scrie New-York T
m e s %tea asa stare de siirâcie, de
oprimare si desnädejde, ¡neat ar tre-
bui sa pard disperatci chiar acelora
obisnuiti sii priveascâ nenorocirile.
New-York Times, casi New-Re-
public admite cá ajutoarele distri-
bail* in Harlem sunt cu drept cuvânt
insuficiente. cà problema locuintelor
a devenit mai acuid ca oricând
negrii nu obtin slujbe acolo unde sunt
candidati albi.
Pe de aim parte, ancheta judiciarii
a constatat un antagonism dintre cele
mai sféisietoare intre politic si locui-
torii Harlemului; numal agentii negri
sunt la itailtime atunci când e vorba
de potolit fierberea din sanul popu-
latiei negre.
INO Rivera e un negru tinär de 16
ani, originar din Porto-Rico. Träeste
acum in Harlem si n'are lucru. I s'a
Intâmplat, cind si când, s5 facia* o curs5 pana
la teatrul cartierului apoi tot soiul de comi-
sioane, mai muli sau mai putin curioase..In
dupä amiaza zilei de 19 Martie, Rivera fusese
la. un spectacol de cinematograf, apoi infra
In magazinul cu preturi unice, Kress". In a
I25-a stradä, care e una din arterele princi-
pale din Harlem. Trecu prin fata raionului de
cutitarie si pe tejghea zari un briceag care-I
Obiectul acela costa 10 centi ; Rivera
binisor strecura In buzunar. Dar un
vinzator observa aceast5 miscare si lug bri-
ceagul Inapoi. Pe urma, II apuca pe tânárul
negru de brat si-1 impinse spre iesirea din
magazin.
Pot sa merg si singur, fl spuse Rivera, fir5
s5 mä Imbrâncesti d-ta.
Tacil mormäi vinzitorul
i fii mul-
tumit ca nu te dau pe Mina politiei.
Wanzatorul nu-I släbia deloc pe Rivera, care
protesta, in vreme ce o gloat5 de curiosi
incepuse s5 se adune la usa rnagazinului.
Ti-am spus sä nu m5 Imbrâncesii se
rash negrul.
Daca racnesti ii atrase atentia vânza-
torul voi Cherna politia.
Dar Ce-a facut ? intreb5 o femee din
multime.
N'am fäcut nimic I striga negrul.
Minte 1
raspunse, la rându-i, vânzatorul.
Un al doilea vinzator, veni intr'ajutorul celui
dintai amandoi tabarira asupra tánärutui.
Acesta se agatä de un stalp si incepu si se
apere cu pumnii de cei doi ini, cari voiau
s5-I scoat5 din magazin. Multirnea de afara
isi ingrosese rândurile si se auzirä glasuri cari
protestau.
Paa. 10
No 433
0 demonstratie a negrilor impo-
triva linsâril compatriotilor lor de
care Americani. Fiecare si-a pries
de gât un sfreang, simbol odios
al iinsàrii negrilor din America,
De ce-I bat ?
Ce-au cu tine, baletasule ?
- Unul dintre conduca- -Warn facut nimic I striga Rivera.
torii revolutiei, putine N'au-drept -sal-Chinueasca asa
ciipe cl u p a aresta- Cei doi insi reusira sa-1 smulga pe negru de
reo SO. I inga st5lp si-I tarfra spre iesire. Dar acesta se
sbatea mereu. li musc5 pe unul din c515ii lui de
deget, iar pe cellalt mai sus de incheetura mânii.
Sangele incepu sä picure din degetul muscat.
R5nitul striga
Am sä-ti arSt eu tie, ss-ti piarg gustul de
batae I
Cei doi insi II tr5ntir5 pe negru jos : el se apära
mereu, Ins5 din ce In ce mai slab. Intre +imp
isi fäcura aparitia câtiva , agenti si, dui:4 o mica
discutie, hotarlra 55 i se dea drumul tânärului.
II duser5 pânä la usa de serviciu, de unde acesta
o lua la fuga, dornic sa se intoarc5 acas5 cat
rastimp-, multi.ea Inyrama-diti- fate maga-
zinului, sporia. 0 femee Incepu s5 tipe ca baia-
-tui fusese V bratup5n-5-15 singe, si vâlva -starnita
de ea avu darul sä-i molipseascä pe trecatori.
Se auziau r5cnete de amenintare.
Un orator improvizat atâtä fi mai muff adunarea.
Agentii iesir5 din magazin incereand sä Imprästie
gloata g515giosilor. Dar nimeni nu vru sO piece,
jar oratorul continua s5 vorbeasc5, Indemnând
lumea s5 stea pe loc.
In rnagazin, era o adevarat5 z5paceali si se
astepta ca negryl sa las5. Cum acesta nu se
ivia, toti cäpätar5 convingerea ca il bateau In-
teadev5r. Câtiva barbati din multime strigara
ca victima trebuia scoas5 din mäinile cälailor.
Doua femei lesinar5. In Intäritarea generala fu
rästurnat5 o vitrin5. Mai multi vánzätori, speriati,
fugirä din magazin.
In stradä se auzi o sirena, In vreme ce o ambu-
lant:a se opria In fate magaiinului ; fusese che-
rriatg de vânzatorul muscat la deget. Dar multi-
mea, a cärei mânie sporia pe fiece minut, Isi
inchipui c5 rostul ei acolo era ca sä-I duca pe
tânarul negru la spital. Trei oratori noi se ivir5
si unul din ei se urea pe o scarä. Un agent v+1,
sad dea jos si astfel -incepu Incäerarea.
Lurnea era convins5 câ tân5rul negru fusese
batut cumplit, fiindcä vedea ambulanta acolo.
Agentii se simtira neputinciosi, astfel ca cerurä
Intariri. 0 piatr5 prefacu In tándäri una din
vitrine. Sgomotul geamului spart fu In5busit de
urletele multimei. Si iat5 cä se vazu aparând o
targ5. Numai InCapea indoial5 c5 negrul fusese
omorit. Multimea se napusti Inguntrul magazinu-
lui, ca o haitä de fiare abatece.
In momentul acesta abia trecuse un ceas si
jum5tate de cand negrul strecurase briceagul.in
buzunar se imparti multimei niste foi de hârtie
sapirografiate. Pe ele era scris :
Lin bedat bâtut panel la sange !"
0 femee lovitir de patron si de politisti".
Starea bâiatului e foarte gravii !".
Acum un ceas. un bale negru, in várstii
de 12 ani, a fast cruet biltut de câtre direc-
torii magazinului cu preturi onice, ,.Kress".
Copilul e pe moarte. El a fost stâlcit in
batae, pentru vina de-a fi furat" un 611-
ceag".
Co femee neagrii, vreind sci - ia apärarea
copilului, sa ales cu bratele sdrobife de
aceste brute, apoi a fast arestaiii".
Muncitori ! Negrii si Albi !
Protestati contra linscirii unui negru ne-
vinovat !
Oereti punerea in libertate a copilului si
a femeii I
www.digibuc.ro
Cereti arestarea imediata a directorului magazinu- Anchefele lor au provocat multe nemultumiri si deseori 414++4+******

lui, raspunzator de (melt linscd vrajbe.

Nu mai cumparati nimic la magadnul Kress !
Puneti caper+ brutalitatitor politienesfi din Hartem !
* *
Pentru a face fate acestei steri de lucruri, familiile negri- PERMANENTE IMPECABILE 51 ONDU-
lor sunt nevoite s vietueasce in comun, ca se-si micsoreze
LATIUN1 CU APA, EXECUTA NUMAI
Conditiile de viate- au devenit aproape. jalnice.
Cu toate ce legea nu interzice negrilor s treiascein orice

Contribuisere aceste manifeste la agravarea turburerilor ?

In Harlem, lumea era de parere, dupe revolfe, c rolul
lor fusesa coversitor. Multimea find destul de Interltate,
afirmatia. dupe care tenerul negru Fusese bátut, iar ç fernee
venHi Intr'ajutorul lui se alesese cu r5ni grave a evil+
darul se toarne gaz peste foc. Poate c s'ar fi petrecut
turbureri si fere aceste manifeste. Dar siqur este c numai
dupe impärtirea lor a izbucnit revolta si, ceea ce-i mai reu,
o revolte de rase,
A crede Inse, ce aceste foi aterátoare au fast distribuite
cu scopul bine hoterit de-a provqca o revolte de rase, ar
insemna se acceptern Intrutotul acea primejdie rosie"
nescocite de presa trustului Hearst. Fireste, ele au agra-
vat pornirea furioase a multimii. Dar nici o foaie de felul
acesta n'ar fi cufundat Harlemul In grozevia unor aseme-
nea turbureri, dace In cartierul negru n'ar fi mocnit ateta
urä si atita dusmenie, ca jeratecul sub cenuse,
In primul rend, 50 One la 60% din populatia Harlemului
sorneaze. Inainte de crize numerosi locuitori din cartierul
negru Isi avea cete-un rost, majoritatea, ca servitori la
persoane particulare, sau prin hoteluri. Alfil, lucrau ca
lift" sau chelneri in restauranfe, etc. Ar fi nedrept se
credem, dupe areterile romanelor americane, ce toti negrii
din Harlem sunt sefi de orchesfr si directori ai localuri-
lor clandestine de noapte. Negrii din Harlem au fost loviti
de crize mai greu decet tot; ceilatti locuitori ai New-
Yorkului. Sunt printre ei insi cari someaze de pitru ani.
Ajutoarele au fost insuficiente ; s'a socotit ce in Harlem,
ele sun+ cu o treime inferioare aeelor ce se distribue
aiurea.
Somerii negri asteapte mai multe zile, ba chiar septämeni,
One se capete un aiutor, Acesfea sunt impertite numai
de albi, cari nu pricep mare lucre din psiholegia negriior..
cartier al New-Yorkului ; propriu zis, ei nu pot peräsi Har-
lemul, deoarece nimeni nu le Inchiriaz5 locuinte in alte COAFEUR MARIE
cartiere ale orasului. Proprietarii din Harlem nu scape ocazia
de-a trage cet mai multe foloase de pe urma acestei si- BULEVARDUL ELISABETA No. 24
tuatii ; oricine stie ce un apartarnent care merifá cel mult; TELEFON 4-57-03
25 dolari, In Harlem, se Inchiriaze cu 40 si 50 dolari. Ad5u-
1
gem apoi c aceste apartamente, adeseori n'au niCi un Sucursala de sezon: Calimanesti, Hotel
contort si n'au vezut reparatii de ani de zile. Jantea, 2
In timpul prohibitiei, populatia din Harlem, a cunoscut o
epoca de oarecare prosperitate. In 1919-20, negrii din ****10- 11-04-04*****4-51.-0-*******4 ******1+0+0*****************4-0 041,0********.******044***.
Harlem aveau proprieteti imobiliare si rurale, cari valorau
peste 5 milioane de dolari. Asfázi, cea mai mare parte
din aceste investifuni sun+ pierdute. Unul din conducetorii SAREA VICHY-ETAT
negri a constatat ce nici o berme din New-York nu pre-
schimbe politele negrilor, decet contra unei dobenzi, ce Sara natural5 extras5 din ape
mult mai mare decát Aceea socofte albilor. ,penfru a face o ap5 alcalin5
Dar se face o operá profund anti-sociale cend e vorba
PASTILE VICHY-ETAT
O
se angajeze muncitori albi, semenend astfel ura in rendu-
rile negrilor din Harlem. Multe magazine de acolo, si In
deosebi, magazinele cu preturi unice", din a 125-a Oracle., 2 sau 3 dupe' mass
refuze functionari negri. Pentru a protesta In contra ace'stei usureaz5 digesfia
sfári de lucruri, numeroase organizatiuni negre isi invite
membrii ca se' boicoteze magazinele, cari nu folosesc negri COMPRIMATEVICHY-ETAT
In slujba lor. Spre a prepara singer o ap5
Pe temeiul acesta a izbucnit revolta din Harlem. Negri
s'au mirat chiar c aceste turbureri n'au avut loc mai cu- digesfivi gazoa5
rend. Rescoala mocnia de mate vreme in cartierul negru, A SE FERI DE CONTRAFACERI SI SUESTITUTIUNI
Incidentul cu tenerul Lino Rivera n'a fost decet un pretext,
pentru a lesa se se reverse in afire veninul adunat In cursul .14444 444444 0 0*******104444***1 04+4444**04440.4 0-44-04 44+444+44044444++.4 04+1 4********4
a cinci ani d e cniz, Dace autoritatile din New-York, doresc
se Inleture pe viitor asemenea revolte,.. ele sunt -datoare
S. caute Insisi cauzele reului, in loc se .arunce respunderea
acestui incid ant tragic asup'ra cuter& gruperi politice.
H. L. B,
KOMOL
PRODUSUL IDEAL PENTRU COLORAREA PARULUI.
UNICUL PREPARAT COMPLECT NEVATAMATOR
USOR DE APLICAT.
FERITI-VA DE IMITATIUNI. CERETI FLACOANE PERFECT
INCHISE 51 AMBALAJ ORIGINAL
4******1114+114*************.40-****14 14-0-***1+14+1

th9qm9b A..11019191
9b 191 Hon nu
0 PUTETI MANCA, 9b &hug
DACA LUATI 1-2 PILULE
PURGÁT1VE sb sork Isatvsbs Is flu ,ua
ismun un 9'1&D
Ikrzen sq ob ILIth'Ul
irtbuq
iriulinî
,uq 199 Mel 91) sail i b ,umn
94smun e2 ni 910 Igo ni)
,noIsgoT atem tthucl .6001
,bcfs1 4 ,zils1 pb Aihuti indsI
08699,6 91B AO Dis ii11180
z9I29.MB a kawitriaq etateizg
i1,9
.gm9f3 9b Siclub antuqa u AtBD
Mist 90131 ifni a ISOR &BD 99i10 nI
Pifute_purgative Boxberger -Kissingen, 91Meni hem 133 eelkAfrib ism ie slams ism
jBUR iinU Awn ism Arn iijsch,01
faxativ ideal pentru intrebuintare continua la ß boii usm luust sh ilstsADmi isisis
organe digestive fenese. Nu contin substante vata- atasesA isaulen lufol UD 9 tO 95919 elliDiTO 9-1a0 96
matoare, fuate seara provoaca diminPata esire Uff a elsiq' eh aligif said 91) ee anii 9C erbucl .4uoVI
UDR sisolg ues frt:Av 9q ise9 nib as bnilo isin osslash sa
sigura si fara dureri. ism fm un je.eenimib ¡Asst.) sags o bnA3
ail() i oil La elm iio 4isilniì islis Isms ni selbsq
.ss1 a
Masajul corpu lui M a
Masajul obrazului
rl eturi
PedicurS
rsmulisq sisoi sl sasstihv sa-
ieJ sl 97.111)91 hul91q io4 ,Lisl nib elih
Curs de gimnastia Perfectionarea
Bäi de parafinä elevelor
IN STIT UT DE PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL
INFRUMUSETARE PETER" BULEVARDUL CAROL. 39 TELEFON 3.52-73
sub supiavegbere
STR. ANASTASE SIMU No. 4, ETAJUL III
D-NA Dr. M. RABINOVICI dermatolog specializate la Paris si Viena, trateaz4 :
TELEFC)N 4-0615
negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrijirea fetei cu hormoni si manage pneumatice.
Distrugerea definitiva si farii cicatrice a parului de prisos. Slabirea
REGINA ACROBATELOR locala a corpului prin masaje electrice, curs de gimnastic a.
******444.4****4 *Of t00****
Vedeta celebrului circ in aer Consult. 10---I2 si 3.-7 p. rn. Consult. gratuite Miercuri I 1-12 a. rn.
II A INCEPUT SEZONUL liber care a sosit de curand ,..IMP"*/71".0111,,111111,
la New-York este Miss Alice
M. Gibson care a uimit pu-
ONDULATIUMLOR PERMANENTE1 blicul cu acrobatiile aeriene
pe care le-a executat.
Caa mai parfachi
Coaforul I. BEER cu fiul vopsaa da par
CALEA M051LOR, 53 Telef. 3.00.11
UORÉAL
Executä personal aceste lucräri
+41-0-144-0-044+0+0+4444444+4-114+
deci si garantia caIiffil
TEINTURE
zux
EDIA
K1
www.digibuc.ro

N drum spre Venetia, din fren,
pe tot parcursul jugoslav, se
vad lanuri nesfanife de maci
rosé i flori superbe. Pe hinge
Fiume, clime Getz, Met de dulce.
Incat carneliile infloresc in toial
iernii, iar burli cresc paduri.
Abania, ore;e1 roz, e ascuns ca
un cuib infra flori. Dealungul
lieL-Tn Sicilia, toita Conte de Azar,
si in tot sudul Spaniel, crepe o
vegefatie luxuriant-6. S'ar zice, ve-
And loge esentele acesfea de
plante fehnife, un rnuzeu vegetal.
Vegetate ante aftrt de imbelsn-
gaté in regiunea rnediteraneante,
Aleea palmierilor
din Lugano.
-.I
etét de activé, invéf
oirculatia sevei
vial.. se reverse din toefe pértile,
expune magnifice, in forme de flori,
frame, ciorchine ji spice.
In regiuni infregi, mane omului plantene
flori. Hectare intregi de flori de tot
felul. Pe alocuri, aunt done sau trei re-
colte fiindcé florile sunf secerate, ca
grind zi ernb la noi. Un vast micel fare
TaTige vagoane infregi de flori surf
fransportate spre fabricile de parfum,
cari extrag din petale esente rare, pen-
truce femeea se capon o atractie
in plus.
In Rumelia orientate, prin vaile Balca-
Lnelul si apa de frandafiri, produce in India,
Persia zi Egipt, abia along pentru nevoile Orien-
tuba. Femeile orienfale simt o nevoie muff mai
accentuate, de parfum, decal- cele din Occi-
dent. Occidental are produse mat refloat..
Oriental iubezte inn' mai malt parfurnurile
desire. Dar si Europa de vest se aprovizio-
name din Résarif. Cantitatea considerabilé de
protease esenfe intrebuintafe de perfume-
rifle europene zi mai ales de englezi, a pro:
venif multi vreme aproape in intregime din
campiile pitoretti ale Traciei, sif nee la poalele
Balcanilor centrali. Din cele 123 de sate ale
Traciei, care unitive trandafiri, 42 aparfin vaii
O frumona pers-
nilor, trecand prin vasfe culfuri de frandafiri si urine pectiva asupr a
péduri de nuci, ajungem in orazul Canntic, ata de Triesfului.
cunoscuf parfurneriilor din capif alele europene.
%maroone caravane ne insotesc. Mégéruzi cenusii poarté
agétate de o parte zi de alta a spinérii lor, cozuri man
al céror confinut ample aerul de un parfum pufernic.
Fete frurnoese, dela farS, in ciarnisi albe ca zepada, cu Copilul se imbati
sorturi in culori aprinse, for/Irene cortegiul originalei pro- de parfumul flori-
cesiuni, o procesiune aproape friumfale, in care fot, lor. Asupra loi, ele
animale ti oameni, runt impodobit cu frandafiri i chiar nu vor avea efect
tobagele si bafele runt ornafe cu flori, ca la o entice ofrävitor.
procesiune
In aceaste pagine:
Sus: Locarno.
unde parfumul flo-
rilor ene mai imbé-
talon decat in
oricare alté parte
a Italiei.
C el mai
periculos este la-
urel florilor in sere.
Parfurnul I o r se
fransforme aci in-
try puternice
trave care poafe
aduce moart ea
celor care
creaza.
Sicilia cu be-
gale ei vegetate.
foarte ¡kaki la fate ti slabi ca nitte schelete. Florile se
rasbune crunf...
an Si in adever, se pare c'S un spirit subfil exista in acesie
flori macelérite in canfität Hit de vaste, spirit care se
Jos: Floril.. telintr insinuiaze in minfea si in sufleful cäbeilor, de lanuri inflorite,
nate flori de pri- minandu-le kaput ti näruindu-le sénétatea...
milvare Ia Lo- De pe coasta de Azur pot vizita Grasse, wand parfurnului
?Af zi al florilor. Snare puternic, in decorul bogat de méslini
Cazantec. Se scot anual pesfe 1600 kg. de esenfé, lar
in oe-priveste-spatitti ocupef cultarirte pufenr face
o idee, considerand ca' pentru un kilogram de ulei tre-
6uesc 3.200 kilograme de roze.
se
Trandafirul de Tracia, cu flori simple, usor patentee In
roz, crane mai ales pe panfele expand, soarelui. Se plan-
teen' primévara zi namna e recolla se face in Mai t la
inceputul lunei olin. In Aprilie, fare frardatinlereov
adevarat paradis.
Vizifasem aceasfé vale a rozelor, inteo primiivaré, cand
_Instafforut moo, an_ bulger_din_partee localal, me_intrebe _
dace nu vreau se véd ;i ospicial de nebuni ce sd-mi
fa e. o idee completd, despre industria uleiuhd de
frandafiri".
Ce legirturé intre acesf euh ti fabricile de parfum T
Cei cari lucreaza prea mutt, tmeori o viate intreage,
in mirosul puternic al esenfelor, se ofrévesc. Ei capefe
dureri de cap ate de grozave. Incét ii pierd minfile.
Unii pane' treere infeo bete confinué. Delirenä, runt
www.digibuc.ro
lang5 brazi, de infinse gr5dini tropicale la poa-
lele muntilor inzapeziti. O regiune de fabrici de
parfum. Cel ce viziteaz5 o astfel de uzin5, zile
Intregi dup5 aceea poart5 imbibat In haine si
trup, parfumuri puternice. In la boratoarele acestor
uzine, chimsfU ucreaz5 mig5los, de parc5 ar
cat/fa baccili necunoscuti. Lucr5torii sunt saturati
de parfumuri, pán5 cleu in migrene cronice, In
boR de inim5, si ajung la oribile Várs5turi. S'ar
p5rea c5 florile se ap5r5 de acest m5cel, care
secerä hectare infregi de zambile sau trandafiri.
Trebuesc cincisprezece mii de. petale ca s
scoafá un kilogram de esentà de roze. Un kilo-
gram din esenta veritabil5 de violete de Parma,
costa 265.000 franci, iar din esenta de tuberoze,
80.000 franci. latá, Intr'un cos, niste glande de
capre din Tibet, scoase, de sub b5rbuta tapilor,
ca niste boabe negre ;
20.000 franci un kilogram de astfel de glande.
Din ele se scoate un praf negricios, care este
parfumul de mosc,
Un alt parfum se scoate din niste glande de
pisic5. lar subtilul Origan, se extrage din fan.
lat5 cosuri de frunze de tabac negru, pentru
Patchulli", gr5mezi de räcrácini, intortochiate,
ca de mandragorä, pentru parfumul de violete.
In cazane, fierb serloeturi colorate jasmin, vio-
lete, unt de Iris; intr'o tigae, o lucr5toare ames-
tec5 un fel de solzi faloric5 farduri, din räsiná,
stearin5, ianolin5.
Am intrat intr'o cofet5rie ? Nu, e sala undo se
fabrica, In tot felul de crate, crem5 de ras si
creme de frumusete. lat5 o sectie de rasnite sì
se de mori arhaice, pentru m5cinat pudra de orez
sau migdalele amare.
Pe cänd vizitam o astfel de uzinä, o lucr5toare,
care prepara o fiertur5 intr'un cazan, din care ie
ridicau aburi grosi si roscati, ametit5 de aceste
miazme violente, s'a prälousit, galben5 ca un ca-
davru, intr'un fel de convulsii oribile. A fost
scoas5 din sale masinilor, ca s5 n'o vadá vizita-
torn. Dupa cäteva crize de acestea, spiriful flo-
rilor ucise distruge pe lucr5for natura ultragiat5.
se r5zbunä... S. V.

vullurul ili snare

OASPETI ILUSTR1 Al CAPITALEI MAVfl DE APARARE IMPOTRIVA FURTUNI1
cu peach in glacire
Cunoscutul fiziolog doctoral O. M. Mist& di- DE NISIP.
rectorul Sanatorului Clouelle din Montano El- La Boise City in Oklahama (Statele Unite),
velial este inventatorul unei operatii speciale pietonii si-au imbracat niste miisti de apärare
pentru bolnavi de plämäni. D-sa invitat find impotriva furtunii de nisip care s'a abestut
de medicii románi a venit impreunii cu sofa asupra regiunii.
so, la Bucuresti, si a tints+ o conferinta des- STR BAZACA 1 STR. CAROL 76-78-80-82
pre : Endoscopia si sectiunea aderentelor SIR RALELOR 21
pneumothoraxului".
Asupra acestei operatii doctoral Mist& a pub-
lice de curand o carter in limbo franceza-

u mai apa 51 pena

Fardatul exce sly
im suitt sufrcieee.
pentru a distruge actiunea vatatnätoare
, .
e válámälor pentra piel(
pe care o pot avea microbit si resturile de
mäncarun. Pa3ta Nivea spalä si curard zice un specialisi
cu Usurint4 fermenlii din cele mai ascunse
cálturi. Numai este o difioultate desinfec-
tarea gurei de douà ori pe zi, de cand vá
stä la dispozitie pasta de dinti Nivea la un
tubul mare trebuie ricut
pret atAt de eftin. Aceasta pasta fereste
dintii de a se strica i Ii in- OricAt de surprinzAtor sa
t retine foarte frumosi albi. stiinta a dovedit cA fardul aplicat
inteuna timp de mai multi ani
produce pe obraz semnele bA.
triinetei. Astfel se stricA fru.
musetea naturalA a tenului
juvenil. Redandu.se InsA,
lei un element vital si intine.
ritor, numit Biocel, ea reca.,
Nita repede lirapezimea, frl. Tokalon, culoarea alb/
gezimea $i frumusetea ei. (neunsuroasA). Ea albeste,
Acest pretios Biocel s'a tonificA si strange porii. In
obtinut din animale tinere, modul acesta, pielea cea mai
dupa procedeul Profesorului stricatA de fard ei tenul ofilit
Dr. Stejskal de la Univen. capAtA o nota frumusete uimi,
Placutd, spumeaza uqor, sitatea din Viena. E acum toare. Se garanteazA efectul, al6
excelenta ca guss. continut in Creme Tokalon, culoarea fel se restitue-banii.
rem celebra creme de Paris. AplicatI De vanzare la toate farmaciile, dro
,7I3 sears inainte de culcare, ea nutreste gheriite si parfumeriile din tarA. Noi
si intinerette tesuturile $i strange preturi reduse: Creme Tokalon culoa=
muschu moletiti at obrazului in firm') rea albA, la Lei M., Creme Tokalon
ce dormiti. Diraineata aplicati Crema aliment, euloarea rozA la Lei 60..
peg, 14
No. 433

www.digibuc.ro
 - FETE DE V N ZARE
ROMANIA?
Cum fsi viand tiganil fetele. Rolul
jun0+ de un redactor al nostru la o poste umeri, o barbs cárliontat5 neagrà
asemenea vanzare. ca pc na corbului si un costum pitoresc de
tigan nr,mad.

Z ILELE trecute era mare härmälae

in piata g5rii de Est. Vre-o cinci-
sprezece tigani nomazi, unii
tineri altii rnai b5träni, cu plete si 65rbi
Eu, subsemnatul, Gheorghe Stefan Avram,
declar c5 am vandut pe soru-mea, Savina,
pentru suma de 5.000 lei..."
Incercai s5 explic romului" c5 legile t5rii
mari, cäteva tig5nci sv5p5iate noastre nu ing5due vänzarea unui om si c5
grup in jurul c5ruia roiau un num5r de chiar dac5 as scrie aa ceva, invoiala Intre
danci aproape goi se agitau, mu- p5rti n'are nid o valoare, nefiind recunos-
tându-se din loc in loc, cand pe un mai- cuti de nici p autoritate oficiala.
dan, cand pe treptele g5rii, cand läng5 Apoi, fata se m5rit5..." spuse ti-
peluza din mijlocul pietei. Vorbeau cu ganul.
febrilitate, cu gesturi des5ntate, strigand d-ta o vinzi?" intrebai.
si certându-se, cand in tigäneste, cand Nu. Eu vreau s5-i impac" (In urm5
In romaneste. aflai c5 figanul cel chipes care-rrii dicta
In cele din urm5, câtiva se prezentar5 declaratia, era v5taful" satrei).
la comisariatul OW, vorbind toti deo- Dar cine vinde fata?" intrebai.
dat5 si incercand s5 explice despre ce Noi suntem cu s5lasul aci, in dosul
este vorba. G5rii Obor" m5 l5muri v5taful Fata
Nu inteleg nimid" le spuse co- o vinde Gheorghe Stefan Avram, care face
misarul, dup5 ce-i ascultase cu oaresicare parte din alt sälas, de la Bariera Vergului..."
bunavoint5. ,,Si cine o cump5r5?"
Faceti un act... G5siti pe cineva s5 Eu, Hie 'Mihai I' r5spunse un mos
vi-I scrie si veniti apoi la mine". b5tran, cu barb5 alb5.
Tiganii, Incantati de rezultatul interven- D-ta esti inerele?" intrebai mirat.
tiei lor, se adresar5 mai multor surtucari, Tiganul incepu s5 ráci5w
de pe peron; dar nimeni nu le pricepea Nu, boerulel Cump5r o mireas5 pentru
p5sul. b5iatul meu, Gogu Stänescu".
Hai, c5 v5 scriu eul..." le-am Dar nu inteleg ce drept are s5 o
spus, b5nuind CS e vorba despre ceva, vänd5 frate-s5u ?"
care ar putea interesa pe un ziarist. Apoi fat5I Savinei e mort. Si de aia
1.5etii-, primir5, cu multumiri entuziaste si o vinde frat-su mai mare."
binecuvant5ri tig5nesti oferta mea spon- Bine, omule, obiectai eu cu - încá-
taná. Intrar5m cu sgomot mare, cu totii, ptnare dar nu se poate face un act
intr'o cárcium5. de vanzare unui cm. Pe meleagurile astea
numai sunt robi. In Romania nimeni n'are
MI-AM VANDUT PE SORU-MEA". dreptul s5 vänd5 pe un semen al s5u".
Uite, ce e boerule... Matale scrie o
declaratie asa..." imi spuse un tigan In satra tiganilor:
simpatic, in várst5 ca de 30 de ani cu Tig5ncile cocheteaz5 cu anirnalul credin-
tr5s5furi regulate, plete budge pin6 cios, iar tig5nusii zglobii incin4 hora.

www.digibuc.ro
 Ripensia saluta publicul.

I1 (ID
0 fazii din matchul
Unirea Tric. Beo-
gradsky.

falei. Intr'adev5r, nu e match de Di-

vizie National5 ca s nu-si numere
spectatori dela 5000 In sus si rete-
tele dela 200.000.
lar dacä vreun club are cumva miti-
ativa organizärii unui furneu pascal la
care s5 participe i o echip5 str5in5
o, nu prea tare I un Beogradsky,
de pild5 I esentialul este s parvie
de peste hotare atunci milionul e
mai fusor afins decát ar atinge un
Gogea Mifu fenomenul de Masi
prezentat, acum douä zile, pe o arenä
de football I pragul de sus al unei
usi de intrare dintr'un Block-house mo-
dern.
Acesfe retete impresionanfe do-
vada evident i palpabilä a intere-
sului pe care marele public II acordä
jocului cu balonul rotund an fre-
bui s ail35 drept primá consecint5 Capitanii echipelor de rugby P. T. T. (Bucures+i si Paris) schimbá
o ameliorare a spectacolului. Din mo-

0 formidabila
sariturii a lui
Sfera, Impiedicà
pe interul
drept iugoslav
sá marcheze un
ounct.

Capitonii echipelor de rugby P. T. T. (Bucure0i si Paris) schi-

fonioanele
In-freaga asistentii, In picioare, piistreaza un minut de tacere in me-
mania Regelui Alexandru al Jugoslaviei.

ULTIMA s5pfámáng consecinta logici a

atásfor särbátori a fost foarfe bogatä
in activitate sportivä.
In activitate footbalistia mai ales.
5i din atätea mafchuri, din atatea evenimente, fa-
tal se desprind Invätáminte, 'se prezint5 aspecte si
laturi speciale ale problemei, se trag concluzii.
55 proced5m In ordine.

* *

Si plecând dela premiza 6, In sport ca In orice

alt domeniu de activitate al unei società.ti moderne,
se acordä pririotate efernului nervum rerum" s5
ne ocup5m de capitolul ,spectator i retete".
Este un capitol Inflorifor.
De unde, pän5 mai anul frecut, cu chiu cu vai, se
adunau 2-3000 de spectatori la un match de cam-
pionat, primävara aceasta par'cà a adus cu ea un
virus puternic de football-izare a cet5tenilor Capi-

Pag. 18

blo. 433 --

www.digibuc.ro
 ment ce football-ul esfe profesio-
nalizat, calitafea lui se poate
pune imediat in legSturá cu ren-
dementul financiar.
AtSt c5 onor conducátorii du-
burilor noastre nu sunt negustori
prea buni. Si spectaColul oferit,
in loc s5 creasc5 in calitafe si
Frumoasei
atractie urmeazS o pants in-
versa...

* *
trebue sa aveti o
Dup5 aceast5 introducere, ar fi
gresit sä se cread5 c5 am con- locuintd frumoasd!
testa reusifa matchurilor pe
cari le-a sustinut, de Pasti, e-
chipa jugoslav5 Beogradscky, in
Perdele, Cuverturi, Covoare, Fete
capita15. de masA, Stofe de mobilA fi de
Departe de aceasta. perdele, Lânuri, Materiale,
MS+ cá unele concluzii, In le-
gätur5 cu aceast5 vizif5, sunt
0 faza a matchului Crisana Unirea - Tricolor. Pulowere. Lucru de indril
destul de friste pentru noi.
numai
intr'devSr, Beogradsky nu este La firma WEISZ, Calea Victoriei, 17
nici cea mai bung echipS a ve-
cinilor nostri, nici cea mai in Psof. PaIjfjj
formS. Ocupa un loc desful de
modest in clasamentul campio-
natului national iar, cu sapte
zile inainte de a ne vizita, o
cedat, la Belgrad, unei echipe
de mâna doua.
Adversarii pe cari noi i-am opus
sun+ tot ce football-u1 -nostru
poate oferi mai de valoare, in
clipa de fats. Cu toate acesfea
Beogradsky n'a pierduf decát un
singur match (cu Venus, cu 2-0)
si a eastigat celelalte dou5, cu
Unirea-Tricolor cu 4-3 si cu
Ripensia, cu 2-1), furnizánd In
toate frei zile un joc tehnic si Schwartz (Ripensia) se pregateste sà traga, clar Theimler (C.F.R.)
spectaculos superior celui in-
digen.
Adev5rul nu este prea agreabil...
dar nerecunoasterea lui nu este
nici posibil5, nici n'ar folosi. Foot-
ball-ul jugoslav, prin aceast5 li-
de comparatie, c5reia i, se
adaog i aceea a infrángerii
severe de ast5-iarn5, dela Atena,
esfe superior celui romanesc.
asa ;i unelfele de Iemn
faptul e recent, did parrS acum
doi-trei ani, suprematia noastr5
In Balcani nu putea fi pus5 la din buctitorie
indoia15. RezultS c5 progresul a
fost mai rapid In Jugoslavia, c5
inbunát5tirea ciasei s'a f5cut cu rep ede curate
pasi mai repezi.
* **
Dar Beogradsky a fost doar o
prin VIM !
pasare c5f5toare. A poposif ea' -
feva zile prin rneleagurile noasfre
ne-a 15sat sä-i admir5m sborul Sindea (Ripensia) demareazii, urmárit deaproope de Wetzer (C.F.R).
plin de frumusete si si-a tuaI Toate :vedetete primei eChipe litk,"0111,
ramas bun.
R5masi intro noi, am revenit la...
sculele noastre.
La campionat si la cupa.
profesioniste sunt iesife din form;:=,
si pSn5 si Dobai este de nere-
cunoscuf.
In schimb, Baratki, blonda vedet5
1 14 hollow
(WM

Cari competitii se desfäsoarä tot

cu mai mulf5 furie, mai
surprize si mai multi
tori.
**
Mai complicat este clasamentul
Diviziei Nationale A, la clasi-
ficarea c5ruia matchurile dispu-
fate acum dou5 zile n'au ajutat
prea mult.
Totusi, primul loc, Impreun5 cu
titlul, pare ssa nu mai poat5 seapa
Ripensiei din Timisoara, care con-
duce cu patru puncte avans. Spu-
prem pase", c5ci matchul cu
C. F. R., timisorenii au ar:Stat
o form5 lamentabil5 si numai
gratie norocului si formei extra-
ordinare a portarului Pavlovici
au reusif .un match nul (2-2).
Pag. 19
No. 433
multe a Oradiei, nu cunoasfe aseme-
nea incercSri de formi. Lui i se
CURATA TOTUL
specta-
datoreste victoria obtinut5 de
Crisana din Oradia, cu 2-1, a-
supra Unirii-Tricolor din Bucuresti,
dup5 un match destul de anost
ca aspect. 411111.41111
A doua echipá or5deanS, C. A.
0.a c5rei condife nu p5rea 0 NUANTA DE PAR ATRAGATOARE
str5lucit5, in ultimul }imp a re-
Ondulatiuni permanente a H. st c e.
purtat, si ea, o victorie, Dumi-
nic5. i incä una foarte pretioas5, Lucrari de par invizibile. - Masagii.
victima fiind Venus si scorul fi-
ind 3-1.
SpecialiOi experimentati
Consultatiuni medicale pentru ingrrea t enu I al la
La aceste rezultate dac5 vom
ad5oga Inc5 dou5 Romania-
Amefa 4-1 si Universitatea-Glo-
DORTHEIMER
CALEA VICTORIEI Nr. 50
ria 3-1 vom fi epuizat tot pro-
gramul Diviziei A din Duminica Preturi convenabile Cereti gratis catalog
Ghermelie (Un.-Tric.) Impiedica pe
aceasta. un atacant al Crisanei só +raga Reducer pentru vizitatorli Lunel Bucurestilor
la poortii.
GHEORGHE TAR1
MIIIINN11.111.1.1=111111
www.digibuc.ro
 capricii ale timpului, capricii care pot feuri gloria dar tateva clipe i despartindu-se apoi din nou. De o
cari pot aduce si pr5busirea unui aviator. parte si de alta, Sahara, nesfarsita Sahar5, cu dunele
MAl sburam Inca' deasupra Africei infricosá-
Trebuiam s5 continu5m totusi. In domeniul aviatic, timpul ei de nisip, pe suprafata c5rora nu se z5reste nici ue
toare. Erau clipe ciudate de nostalgie când este mai pretios decat In oricare alt5 ramur5 de ac- fel de vietate.
prin mintea noastra defilau toate peripetiile tivitate. Totul trebue s5 se petreac5 In minimum de E cald...
In5lousitor de cald...
ntampinate pan5 In acel moment. Vedeam invartin- fimp. Pornim spre stânga. Trecem deasupra Luxorului, orasul
lu-se ca infr'un magic si precipitat carusel, plecarea Ne conform5m percepfului. raräsim capitala Egiptului,
celebr5 prin nemuritoarele ei Pyramide, si infior5torul minunilor, cu Valea Regilor i cu mormântul lui Tufan-
lin Bucuresfi, accidentul dela Ada-Bazar, Eschisehirul, kamon. Vârtejuri de nisip se z5resc la Orizont. remân-
or5selul In care am pâtimit atât de mult, si unde am Sfinx. ful se sgudue. S'au supärat zeii. Avionul devine ca o
fosf profund impresionati la vizitarea cimitirului. Era Urmam calea Nilului, spre Asswan. Lanuri verzi de
grail fug sub noi in goanâ neloun5, sus, pâlcuri de nevä pe o mare infuriatâ: se lasa când pe o arip5
incontestabil un loc de odihn5 vecinic5 al aviatorilor, cand pe alta. Ba se urc5, ba coboar5. Altimetrul in-
c5ci fiecare mormant avea infipt5 deasupra lui o elice. nouri alearg5 unii dupa altii, contopindu-se pentru

Ernotionant si dramatic simbol pentru locul de veci al

In aceast5 pagina vedem;
unui aviator. Elicea care l-a purtat peste mári si peste
fári, va clainui deapururi deasupra capului s5u, infipt5 In rânclul de sus:
Aviatoarea Burnaia la Kartum.
in Wane din care cu tofu; am purces, si in care cu
La Juha.
totii ne intoarcem. Nu poate exista omagiu mai pate-
Vedere asupra Aswanului.
tic si mai puternic, decal- acele de a uni pentru veci-
nicie doi priefeni elicea i sbur5forul mereu Mijloc:
Vedere asupra regiunii Palmyr.
nedesp5rtiti pentru cucerirea temutului v5zduh.
Tot In aceste clipe resimtiam regretul de a fi parásit Jos:
Sosirea aviatoarei Burnaia fa
Turcia, acea tare' minunat5 in care loialitatea, onesti-
tatea, camaraderie si probitatea, Intr'un cuvânt virtutea"
Cairo. Prezentarea autorit5tilor.
isi g5sesc o des5varsit5 punere In practic5. Regretul
ne era cu atât mai mare, cu cat ne gandeam c5 pe
meleagurile noastre intalnim greu aceleasi sentimente.
(Cu acest prilej tin s5 precizez un fapt care si el nu dic5 la intervale destul de scurte
se prea intâlneste la noi: aviatorii turci sunt legati mari variatii de In5Itime. Vulturul
este de nest5panit. A ajuns o ju-
intre ei de o priefenie frâteasc5, respectándu-se
c5rie a naturii, care-I poate pr5
ajutându-se in orice moment. Toat5 activitatea lor este
incadrat5 infr'o atmosfera de perfect5 seriozitate, care busi In orice moment.
Vegefatia incepe s5 dispara. Din
face ca succesele pe cari le inregistrea,..5 s5 fie glo-
rioase, iar realiz5rile lor con- loc in loc doar mici arbusti pe
malul Nilului. La cincizeci de kilo-
crete, spre bindle pafriei lor),
metri se z5resc cateva case de
negri in forma de cápite de fân
incolo nimic.
M5 gandeam cu groaz5 c5 o pani,
cat de mic5, ne-ar putea fi fatari
0 isbitur5 puternic5 m5 face Un aterisal fortat in aceste clipe
s5 m5 trezesc din reverie. Avionul si in aceast5 regiune ar Insemna o
era inclinat pe aripa dreapt5. adev5rat5 catastrof5.
Ne afram deasupra imensuiui 0, cat de mutt as vrea s5 Intal-
covor de verdeat5; care imprej- nesc un prieten sau cel putin o
mueste i str5bate bâtrânul ores pas5re care s5 m5 distrag5 din
Cairo. Razele calde ale soarelui negrele gânduri. Nici p5s5rile ce-
zeul luminos si atotputernic rului ins5 nu se incumet5 la un
al antichit5tii ne imbat5, ne sbor prin acele tinuturi.
d5 avant de lo5rbätie si de Simtearn cá m5 sufoc. li dau un
sperant5, chez5sia realiz5rilor de pumn sdrava'n lui Ivanovici, care
totdeauna. Ne avântam cu o
se intoarce. Desi tot timpul fusese
rar5 incredere spre albastrul ce- incruntat, Ivanovici Incepu s5 râc15,
rului, minunat tonic de optimism. desigur pentru a-mi da curaj.
Pricerea n'a tinuf Ins5 mult5 pentru a me' distrage gandurilor
vreme. Cerul albastru nu se negre, imi ar5f5 Asswanul, cafe-
iyise decaf penfru cateva clipe, ractele Nilului, realiz5ri ale Egip-
pentruca apoi timpul s5 fie din tenilor, un popor care munceste si
nou prosf. Era vent si pecl5,
care danseaz5, dupâcum cânt5
Dealtminteri, dela inceputul c5-
I5foriei noastre, am avut de (Va urma).
luptaf cu aceieasi neindurätoare
Pag. 20

No. 433

www.digibuc.ro
 Din striinitate
BINECUVANTAREA PAPEI
Cu prilejul siirbâtorilor de Patti. Papa, inconjurat de cele mai incite
figuri bisericesti, a apiirut la Roma in balconul bisericii Sf. Petru
de unde a dat binecuvântarea sa la mai bine de zece mii de
IM111111
DOI IMPARATI S'AU INTALNIT...
Kangte, Impâratul Manciuriei, l-a vizitat pe Hirohito, impâratul Ja-
poniei, la Tokio. Fotografia noastrit infatiseazii pe cei doi imparati
din indepârtatul rase-wit, in drum spre palatul imperial din 1 okio.

CAMPIONATUL TANCURILOR
In Italia s'a organizat un nou
campionat: curse de obstacole
pentru tancuri. Fotogratia noa-
strii, infátiseazó pe unul dintre
..concurenti" trecând un obsta-
col periculos.
Dezarmare !.. Dezarmare

371 DE ANI DE LA NA$TEREA

LUI SHAKESPEARE
La 23 Aprilie 1935 eau siirbii-
torit la Stratford on Avon (An-
glia) 371 de ani de la nasterea
lui William Shakespeare, In me-
mania genialului dramaturg s'au
ridicat drapelele a 81 de na-
tiuni.

POMPIERI PE APA
Pompierii din Londra
au antrenat e c hi pe
speciale pentru stin-
gerea vapoarelor care ritt
s'ar incendia pe mare. .74

Fotografia noastrii in- 1010;0!..*

firtiseazá grupul porn-
pierilor, in timpul ezer-
citiilor.

www.digibuc.ro
 SAPTAMANA TEATRALA
DUPA cum spune chiar titlul actiunea amuzantei comedn, re-
centa premierä a Teatrului Regina Maria, se desfäsoarä
inteun Zeppelin. Lucrul constitue de sigur un punct de atrac-
tie, nu insä punctul principal, pentrucä desigur interpretarea aleasä
ingeniozitatea cu care e scrisä comedia sunt lucruri cel putin
tot &rat de imbietoare.
Aces+ amänunt este menit sä caracterizeze evolutia gustului pu-
blicului nostru. Vulgul, masa, a dori+ intotdeauna realitatea, viata
de toate zilele, aduse pe scenä. i astfel cu multi ani Th urmä,
aducerea pe scenä a unui cal, nu mai vorbim a unui automobil
provoca desfundarea mahalalelor.
Desigur cä multi dintre spectatorii mai vârstnici îi amintesc de
marele succes obtinut pe vremuri de Ocolul pämäntului", in care
intre multe altele, se aducea pe scenä un vagon de cale feratä.
Dar Zara" cu d-na Maria Filotti in rolul titular 7 Aceastä come-
die a provocat mare vâlvä, pentrucä directia Teatrului adusese
pe scena un automobil, unul veritabil.
Si veneau spectatorii de se minunau väzând pe scenä un lucru,
pe care-I vedeau multiplica+ in sute de exemplare pe stradä.
Dupa cum se vede, teatrul exercita pe vremea aceea nu chiar
atât de indepärtatá o atractie cu totul ciudatä.
Poate ca. multi dintre cetitori îi amintesc de Curcanii", piesa

D. Tony Bulandra in O even- D. G. Timic i d-na Syivia

turä in zeppelin. Fulda in Testamentul".

lui Grigore Ventura, scrisä des-

tul de naiv, totusi, sub raportul
numärului de reprezentatii unul Sus: 0 scena din
din marile succese ale Teatrului
National,
Testamentul"la
Ce se 'niimpla in Curcanii 7" Teatrul Comedia.
Defile pe scenä o companie de Mijloc : 0 scen5 din
infanteristi cu muzicä si drape!. 0 aventura in zep-
Cu adevärat cä evenimentul a
äsculat Bucurestii i ca soldatii
pelin" la Teatrul Re-
sä par'S si mai multi ocoleau de gina Maria.
vreo câteva ori scena, iar plu- D-ra Leny Caler, d.
tonierii majori, când íi puneau, lonel 1-5ranu i d. V.
când scoteau o barba tinutä
cu. gumilastic. Si in salä era
Maximilian in 0 a-
delir. venturà in zeppelin.
Dar, cu timpul, publicul a 'nce-
put sä se obisnuiasc5 cu ase- NMI
menea r ealität i" aduse pe
scena. Tánase la Cäräbus", mi
se pare in cadrul revistei ,,Pi-
SiC orez" a adus pe scenä
intr'un tablou cu o nuntä
neascä, un car cu doi veritabili
boi. Lumea, ce-i drept, primea
boii in fiecare sears cu aplauze
la scena deschisä. Pe urmä a
adus pe scena o gloab5 enormi
lumea a aplaudat din nou.
Evolutia s'a fäcut repede si la
Colos" am väzut acum doi ani
adusä pe scena, o
Intro timp, lumea s'a cam obis-
nuit cu asemenea realititi"
0 PUDR A
cinematograful i-a fa-cut sä nu-I impalpabila care infrumuseteazd 51 Dune
mai surprindä nimic. S'ar spune in valoare tenul, parfurnandu-va frumoasa
acesta este un semn cä lu- doamna cu DIAVOLO aroma inedita a cases
mea a inbätrânit. Ce oare mai D'Argy. Blanche Ivoire este cea mai noua
trebue sä näscoceascä regisorii
pentru a o atrage 7 Uite, au nuanlä care cla tenului o coloare interesantä.
venit cu un zeppelin pe scenä.
***
Eau de
La Teatrul Comoedia" se re-
prezintä o spirituali piesä a lui Cologne
&mile Guitry Testamentul". E DIAVOLO
o piesä scrisä pro domo", au-
torul, prodigios scriitor, actor, formidabilul
regisor cäutând sä justifice succes
SI explice... divortul säu de o vr. "sm. Vr v 'MN" "Mr 'I NM,
1935
frumoasi i talentatä colegä.
Moniseur de la Pelisse.
D'ARGY
Pag. 22

No. 433

www.digibuc.ro

1500. A murit Doamna Maria-
Despina, Sofia UI Radu Basarab
cel Frumos, soacra lui Stefan
cel Mare.
1796. Napoleon invinge
Austriaci, la Lodi.
1812. S'a näscut romancierul
englez Charles Dickens. A murit
la1870. (Araturat chipul).
1886. A fost desvelifa statuia
lui Gheorghe Lazar, Intemeieto-
rul scolilor in Romania.
1776. Se subscrie conventia prin
care ni se räpeste de cätre
I Austria, Bucovina,
1812. Turcia Inchee la Bucuresti
pace cu Rusia, careia ii cedeaza
Basarabia.
1812. S'a näscuf George Baritiu.
1819. S'a näscut ex-impárateasa
Victoria a Angliei. A murit
1901. (Aläturat chipui).
1916. Atacul francez dela Mort-
Horrtmes.
1688. A murit sofa lui Vocla
Serbian, Inmormantatä la Cotro-
ceni.
1704. A mud+ oratorul francez
Louis Bourdaloue, auforul volu-
mului Sermons".
1720. Austria ocupS Baneful
Craiovei, cede de Turci,
unna pacii dela Pasarowifz.
1798. S'a nascut istoricul fran-
cez Jules Michelet. A murit la
1874. (AISfurat chipul).
1806. A mud+ la Buda, isforicul
Samuil Micu Klein.
1683. S'a nascut fizicianul
Reaumur. A murif la 1757. (Ala-
furaf chipul).
1699. Mitropolitui Ardealului,
Afanasie, subscrie unirea cu
biserica Romei.
1653. Basarab Invinge pe
Cazaci la Finta.
1912. A murit poetul August
Strindberg.
1912. Tronul danez a fost ocupa
de catre regele Cristian al X-lea,
fiul regelui Friederic al VIII-lea.
r1849, A fost ucis la Abrud,
de cafre Unguri, prefecful din
. Zlatna, Petru Dobra.
1866. A infra+ in tars domni-
torul Carol 1 de Hohenzollern,
1873. A murit la Avignon filo-
soful englez John Stuart Mill.
1884. A murit principele Mihail
Sturdza, fost domnitor al Mol-
dovei. S'a nascut la 179S, (als-
turat chipul).
1923. A murit g neralul Chris-
tescu.,
r1664. Grigore Ghica, dornnito-
rul Munteniei. pleaca penfru a
doua oara cu ostile impotriva
Ungurilor.
1805. A murit la Weimar poe-
-WI Friedrich Schiller. S'a nas-
cut la 1759. (Aläturat chipul).
a" 1 )
1 1839. S'a nascut la lasi picto-
rul Th. Buicliu.
1880. A munt Gustave Flaubert.
1893. Au fost dati in judecatà
subscriitorii Memorandului si ai
Replicii Romnilor din Ardeal.
1432. Vlad al 111-lea,domnito-
rul Munteniei, atacia cetatea
Brasovului.
1854. S'a nascut sculpforul Ca-
rol Stork-fiuL
1858. S'a näscut scriitorul Du-
rnitru Consfantinescu-Teleor.
1866. Proclamarea ca domnitor
a lui Carol I de Hohenzollern.
(AISturat chipul).
1872. S'a nascut pictorul Costin
Petrescu.
1877. Proclamatia independentii
Romaniei.
Pag. 23
No. 434
DUMITRU TELEOR SUCCESELE UNUL COM-
PATRIOT NIEMEN
De cafe ori primim o veste des-
de AL. JORDAN. pre succesele inregistrate de
ANII tree rand pe rand si peste amintirea celor ce au fost compatriotii nostri pesfe granita,
se asterne tot mai nepatrunsa patura uitärii. Si nu putini o inregistram cu cea mai deo-
sunt acei pe cari uitarea i-a invaluit, indaii ce au parasit sebita safisfactie.
aceasta lume, desi &tat cat au fost in viata si-au dat olaolul De data aceasta este vorba de
pe
muncii sere hrana sufleteasc5 a contimporanilor f i a urmasilor lor. d. Mircea Gh. Dinescu care
Printre acesti nepartiniti ai soartei a fost si Dumitru Constanti- a reusit sa-si faca un drum fru-
nescu, cunoscut sub numele de Teleor, care desi orn al slovelor mos in lumea teafrului si a fil-
chiar si acestea 1-au uitat dupa moarte, deoarece prea putin s'a mului, la Paris si la Londra.
La Londra a jucat in douä filme
scris despre viata si opera sa.
Acest fapf nu trebue desigur atribuit lipsei de importanta a pro- engleze unul pentru B. I. P.
ductiunilor lui Teleor, cat rnai ales unei legi naturale a progresu- cellalt pentru Gaumont British
lui, care indreapta privirile spre noutatea vitrinelor de librarii si (Jessus" cu Conrad Veidt). In
le impiedica de a rascoli prin rafturile vechilor biblioteci, uitatele primul film a avut un rot mic,
brosuri ale celor ce au fost. iar in Jessus" unlit mai impor-
Nu pie nirneni daca cei plecati in lumea spiritelor - pe care tant.
simturile noastre, in ciuda tuturor cercetarilor nu poate s'o per-
ceapa - se bucura sau nu de gandul nostru räscolitor al vietii lor
pe parnánt. Cred totusi c5 supravietuitorii au datoria de a nu
rasa ea infunericul uitarii s5 Invalue pe inaintasi. De aceea, sa ne
la indreptam o clipa gandul sere Durnitru Teleor si sere manunchiul
de lucrari care face rodul activitatii sale literare.
Nascut la 10 Mai 1858, in comuna Atárnati din Teleorman, a
urmat clasele secundare la liceul Lazar din Bucuresti, unde in orele
de curs, o rnuza binevoitoare ii soptea strofe din a cáror imbi-
nare compuse Oda lui Mihai Viteazul" care starni admiratia co-
legilor f i chiar a profesorilor sai.
Mai apoi se inscrie la medicina, pe care o paräseste in curánd,
nu färä a satirize stiinta confratilor sai, civili sau militari, in schi-
tele cuprinse In volumul Din viata mea de medic" si carora le
dedica si urmatoarele epigrame:
in
o
0, boalele la voi Te dojenesc dar in zadar
'S nimicuri Nu crezi ceeace predic
Vin la spifal frasuri Esfi ca stiinta mitifar
les dricuri Ca uniforms, medic
Dupa ce a pärasit stiinta lui Esculap, Teleor a fost catáva vreme
functionar la Ministerul Cultelor, dar curand a schimbat munca
stereofp i monotonS de biurocrat pentru aceea de libera gân-
dire a scrisului gazetaresc si astfel infra ca redactor la revista
Viata".
A colaborat deasernenea (a Binele Patriei", Pagini literare",
"Ghimpele", Romania", Natiunea", Epoca", etc. Actualmente filmeazä in The
Se spune despre el, a a fost cel mai incorigibil boem. Dupa ce Marchal" realizare in care rolul
izbutia sâji plaseze manuscrisul la vreo gazeta se ducea glont principal este delinut de Clive
la o bodegá uncle-si scria bucatile cele mai bune in tovarasia Brook. Mircea Gh. Dinescu in-
11
unui pahar de vin, slujindu-se de un creion mare si gros, dintre terprefeaza rolul unui nobil rus
acelea intrebuintate de tamplari. care ajunge comisionar.
A leaf si teatru, pentru un
Infeo asemenea Imprejurare, a compus Impreuna cu Caragiale
poezia : Prea sarac". scurt timp insä, alafuri de cu-
latá propria-i märturisire noscuta artista de featru a An-
Ca bun priefen cu regretaful mare scriitor I. L. Caragiale, Il gliei Francis Boblle.
I s-a oferit la un moment dat un
intalneam foarte adesea si conversarn despre lucruri cornice Si
stem infotdeauna ore intregi. Adesea sedintele satirice claca se contract pe timp de trei ani la
Hollywood. Nu a acceptat insä
tineau la vr'un birt sau la vre-o bäcanie nobila, si cu vinuri bune,
se prelungeau paná tarziu noaptea. din pricina conditiunilor.
In Decembrie 1895, aflandu-ma cu maestrul in bäcania Grancea, A rämas deci la Londra, in spe-
ranta c5-si va putea fauri mai
de peste drum de Palatul Regal, dupä oarecari gustäri de icre
negre, pateuri i alte delicafese, dupa oarecare Drägasani de cel user acolo drumul sere glorie.
mai bun, ne-a venit o inspirafe grozava si am improvizat poezia Noi ii dorim succes din toatä
inima.
sau poema Prea sarac". Am improvizat-o, compunand intai ri,.;fiea
lancu o strofa i apoi eu alta. =IINN
Manuscrisul a fosf contrar obiceiului maestrului, pe harfie proasta,
de infäsurat mäsline".
Si in douazeci i una de strofe cei del prieteni îi vac!, in versuri,
de sarScia care ii incoltea adesea.
latS inceputul acestei poeme. Prima strofa e a lui Caragiale, iar
a doua a lui Teleor :
Am zis mele vino Plimbándu-ma 'n singuratate
La camp, s'auzi un pitpalac 0 ocla gloriei eu fac
Ea: Da imi place pifpalacul Dar gloria se depárteazá
Dar nu merg : tu... De ce fugi ? zic
esti prea sarac Esti prea särac
Nici unul din prietenii lui Teleor n'a fost crutat de intepitura
epigramelor lui. In randul celor biciuiti mai aspru au fest Hare- IN PARCUL EMINESCe
lamb Leca si Radulescu Niger. la Timiwara, in prima zi de
Teleor a scris i proza si in aces." domeniu el ne apare cu un rar primAvarä. (Foto Alex. Maitcoff)
spirit de observatie, cu care descrie aspecfe din lumea celor
multi, fie cu sufletul induiosat de durere, fie cu un zambet ironic MEW
pentru banalitafea atmosferei in care aceasta lurne se sbate. DOAMNELORI
Sere sfarsitul vietii, veselia ce-i ilumina }Ana atunci fate, disparuse Itopsitid pfirahd. In eel* mai fro-
cu fotul, Inlocuita fiind de o expresie de multä deceptiune, re- meats milori mritirolo procum
14 zulfat al saraciei pe care o simtea tot mai apasâtoare Si care a dolathini perm:1mi* soma ire-
luaf capSt doar atunci cand Teleor a inchis ochii pentru somnul prefabil eetrilwal Prangols, Shade
vesniciei, pe un pat al spitalului Coltea. &Isom' Quinot. 7. Tslefon 3-01 - 23
www.digibuc.ro
Lu a flogior. a ID ucugeT
sperankT

Nu numai imbriicamintea noastra trebuie

sà se adapteze primàverii ci si omul intreg
ar trebui só fie in ritm cu natura
Aronta primàverii si a soarelui, a tine-
retii si a fortei emana din apele de colonie

ROYALE AMBREE
FLEURS D'A V RIL
GUIRLANDE DE FLEURS
Numai acestea creiaza atmosfera
justa a primiiverii.

garantam calitatea puritatea

produselor noastre, numai ciind
sunt in ambalajele lor originale.

www.digibuc.ro