— Celmaibunan—

JI
NNY S.DI
TZLER

CELMAIBUN AN

10ÎNTREBĂRICARE VĂ VOR ADUCE

SUCCESULÎN URMĂTOARELE 12LUNI

Edi
ţi
aaI
I-a

Tr
aducer
edinl
imbaengl
ezăde
MIHAELAGAVRILĂ

— 1—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Edi
tur
aCur
teaVeche

— 2—
 — Celmaibunan—

Descri
ereaCIPaBibli
oteciiNaţ
ionaleaRomâniei
DITZLER,JINNYS.
Celmaibun an.10 î ntr
ebăricare vă v
oraduce succesulî
n
ur
măt oarel
e12luni/JinnyS.Di tzl
er;
tr
ad.:Mihael
aGavril
ă.— Ed.A2- a,rev
.— Bucureş
ti:
CurteaVechePubl
ishing,2013
ISBN 978-606-
588-500-4

I.Gavri
lă,Mi
hael
a(t
rad.
)
159.923.2

Editor
:Gr i
gor eArsene
Corector
:IulianaAnghel
Tehnoredactor:Mar i
anaCrist
ea
CURTEAVECHE PUBLI SHING,Bucur eş
ti
Designinterior& coper
ta:GriffonandSwans

JINNYS.DI TZLER
YOUR BESTYEAR YET!
Ten Quest
ions f
orMaki
ng t
he NextTwel
ve Mont
hs YourMos
t
Successf
ulEver

— 3—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

—————————————————————

JI
NNY S. DI TZLER es t
ei niţiat
oarea activit
ăţ i
i de coaching
personalşipr ofesional,demar ând procesulîn Mar ea Brit
anieîn
1981.Es te,deasemenea,f ondatoarea BestYearYe t,o companie
global
ăcar eapr egătitpeste400del i
derişitraineri,careaul ucr
at
cupeste750decompani i
,în14ţ ări
.
Est
especialistăîncoaching,pr omovare,fii
ndr ecunoscut ăcaun
li
der i novator î n domeni ul r evit
ali
zării or ganizaţi
onale şi
transf
ormăr i
iper sonale.

Aact i
vatînor ganizaţi
inonprofitat âtînMar eaBritanie,câtşiîn
Statele Unite,făcând par t
e din consi l
iuldi rect
oralThe Hunger
Project,asociaţi
ecaritabil
ăcarelupt ăî mpot rivafoame t
eiînl ume.
De asemenea, s- a număr at pr intref ondatorii şi preşedinţ
ii
Execut iv
e Ser vi
ce Cor ps din Aspen,Col orado,or ganizaţie car
e
pregăteşteliderideaf acerişiprof esioniş
tii ndependenţ ipent rua
of
er iconsultantăfirmelornonprofit.

—————————————————————

— 4—
 — Celmaibunan—

LuiTi
m,

cut
oat
ădr
agos
teaşipr
ofundameapr
eţui
re.

Exis
tăunl ucr
unumi tdr agost
eadevăr ată,careimpli
că
întot
deaunaconsideraţie.Pr i
ncipalaeicar acterist
icăest
e,def apt,
r
espectulpentrudemnit ateaper sonală.Efectuleiest edeas ti
mul a
r
espectuldesinealcelui l
alt,iarpreocupareaeies tedea-lajutape
celdragsădevinăelînsuşi .Înmodmi steri
os,oas tf
eldeiubireîşi
găseşteadevăr
ataîmplinireî nput er
eadea- ls ti
mul apecelăl
altsă
atingădesăvâr şir
ea.

RomanoGuar
dini

— 5—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

MULŢUMI
RI
UNULDI NTRE AVANTAJELE scr
ieri
iacest
eicărţ
ies tefapt
ulcă
îmioferăocazi
adeal emulţumiacelor
acarem-au învăţatşim-au
ajutatatâtdemult.Fărăei
,aceastăcart
enu arfi fostscri
să,i
ar
muncapecar eodesfăşorî
npr ez
entarfif
ostimposi
bi l
ă.

Lemul
ţumesc,aşadar
:

Tut
urorpartici
panţ
ilorlaseminarii
leBestYearYet(Celmaibun
an)–eiau dov
editcăme todafuncţi
oneazăşimi -
au datîncr
eder
ea
deamer gemaideparte.

Clienţi
lormei,pentru că au avutîncreder
eî n mine şim- au
pri
mi tîn viaţ
alor– alăt
uride ei ,am aflatsecr
etel
e pe car
el e
dezvăluiî
naceastăcar
te.

Pri
eteni
lormei
,JockşiSusi
e,car
em-
auî
ndemnatcusufici
ent
ă
hot
ărâresăoscri
u.

Grupul
uinost
ru despri
ji
ndi
nMar
eaBr
itani
e,car
emi
-af
ostca
of
amil
ieî
nult
imii18ani.

Celormaigrozaviprofesoripecarei-am avut:WernerEr har

d,
caremi -adăr
uitcheilepr opr
ieimeleputer
i;John-Roger
,carem- a
învăţatsă-mideschid suflet
ul;şiLew Eps t
ein,car
e mi-a arăt
at
cum săpr i
mescdr agost
eacel ordi
njur.

Colegi
lorşipartener
i l
ormeii ni
moşidel a Resul
tsUnli
mited şi
The Resul ts Partnership, care au deschi s calea acestei
transformăriîn Marea Britani
eîn per
ioada gr
ea dedi
naintedea
exist
aoas t
feldenecesi
t at
e.

Cel
iei Br
ayfiel
d, car
e a scr
is despr
e şedi
nţel
e noas
tre de

— 6—
 — Celmaibunan—

i
nst
rui
recumul
tînai
ntedeafisi
gur
ădeefici
enţ
alor
.

LuiValCorbett
,creatorşiproducătoralprogramuluiExec
utive
Coac h,careadescoperi
tîn mineacelecali
tăţidecar
eeu nu eram
conş t
ientăşicar
em- aaj ut
atsăl eîmpărtăşescşialt
oracu atâta
efici
enţă.

Par t
eneril
ormeidel a BestYearYe t,Limi
ted şiYourBestYear
Yet, LLC, careîmpărtăşesc aceeaşi dor
inţ
ă ca şi mine, de a
tr
ansmi teacest
eideicâtmaimul toroamenişicâtmaicur ând.

Agentul
uimeu br it
anic,Br
uce Hyman,ale căreii
nsis
tenţă şi
int
uiţi
eau ridi
catacestdemer
slaun niv
ellacar enu aşfi r
euşit
săajungfărăajut
orullui
.

Agentul
uimeu amer ican,Deni
se Marci
l,al
e căr
eii
ntel
igenţ
ă,
curajşipriceper
em- au ajut
atsăajungacol
oundenu aşfiajuns
niciodat
ădeunasi ngură.

Editor
ului meu, Jessi
ca Papin, şi echi
pei sal
e, car
e m-
au
spr
iji
nitsămateri
ali
zezideeaaces
teicărţi
.

Părinţi
lor mei
, Leo Eugene Ander son şi Katheri
ne Thomas
Anderson,de la car
e am moş teni
ti ntui
ţi
a şiv oinţ
a şia căr
or
dragost
eaî nsemnattot
ulpentr
umi ne.

Minunat
ei mel
efamil
ii
, car
e m-aî ncur
ajat zide zi
,a fost
mândrădemineşim-aaj
utatsă-mipăs
trezî
ncredereaî
nmi ne.

Fiul
uimeu Char
ley
,car
ea„ dev
orat
”lecţ
ii
ledi
n aceas
tăcar
teşi
m-
afăcutsămăsimtmândră.

FiuluimeuJeff,unpri
etenbuncaremăfaceîntot
deaunasăr
âd
şicaremi-af
ostdeuni mensajut
orînnenumăraterânduri
.

Şi
,celmaimul
t,soţ
uluimeu,Tl
m,car
emăi
ubeşt
eşicar
eîmi

— 7—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

of
erăbucur
iadeat
răial
ătur
idecelmaiî
nfocatf
analmeu!

— 8—
 — Celmaibunan—

BUN VENI
T!

VĂ INVI
T SĂ AVEŢIUN AN REUŞI
T – şimul
ţial
ţi
ide acum
î
naint
e,pentr
utotrest
ulvi
eţi
i.

Exper ienţ a Celmaibun an î şipropune să păt r

undă până l a
esenţamodul uideagândişiaacţ i
onaalfiecăr uiadi ntr
ev oişisă
vădeaput ereadeaaccedel aun al tniveldeefici enţ ăşiîmplinire
pepl anper sonal.Pr intr-
unpr ocesdeaut odescoper ire,pedur ataa
treior e,eval uaţ i
-vă situaţia,apoit receţila planificarea unuinou
an di n vi aţav oas t
ră.Răspunz ând laz ece întrebăr isimpl e,v e
ţi
puteasăvăcl ar i
ficaţiideil
eşisăvăpr egăti
ţipent ru ur mătorulan,
caret rebui e să fie celmaibun. La capăt ulaces tuiexer ci
ţi
u
individual ,v eţiav ea înfaţăun pl an simplu,peosi ngurăpagi nă,
carevăvaaj utaî nur măt oarele12l uni.

Mi ideoameniau folositaceas tăformul ăî nultimii20deanişi ,

împr eunăcuei ,am contur atşiam si mplificatprocesuldeobţ iner e
a bilanţuluiunuian de vi aţă,precum şipr ocesulde pl anificare
într
- oformăextrem deeficace.
Da, am r euşit să ne î mbunăt ăţi
m capaci tat
ea de a pune
lucrur i
leînpracti
căşifoar temul ţidintrenoiav em acum maimul t
succespepl anmat erial
,încar i
erăşiî nrelaţii
lecucei lalţ
i.
Darmaimul tdecâtatât,am avutr ăgazuldeacâş tigaoimagi ne
de ansambl u care ne of
er ă şansa de a da un nou sens vi eţiişi
faptelornoast
re.Eaneconducel aunnouni veldeconş t
ienti
zar eşi
cunoaş tereamodul uiîncar etrăi
m şineconducem vi aţa.

Suntfoar temulţiceicareauf ăcutacestexerciţ

iuandean,deo
bunăbucat ădevr eme;i -aajutatsă-şischimber adicalviaţ
aşisă
aibă satisfacţi
a de a obţ i
ne r ezul
tate cu adevăr at i
mpor t
ant e
pentru ei.Cum spunea pe bună dr eptate un bun pr i
eten de-al
meu:„ Mi- am datseama că vi aţa mea nu era aşa cum aşfi vrut,

— 9—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

aşa că am r
enunţ
at să mai amân at
âtea l
ucr
uri pe car
ele
doream.
”

Mul ţumită acestui exerciţ

iu, sunt foarte mul ţi cei care au
învăţ at să iaî n mâini hăţ urile pr
opriei lor vie
ţi – es t
e ceva
mi nunat .Eu însămiam f olosi
taces texerciţ
iu şiam fostui mităde
noi l
emel ereali
zărişidef elulîn carem- am schi mbat.De- atunci
,
fiecareanpecar el-am trăitaf ost–într-
unf el–celmaibunanal
meu. Aşadar , după cum l e spuneam şi par ti
cipanţil
or la
semi nar i
ie Celmaibun an,„
l dacă o învăţătoar
e di n Nebraska
poat e,şivoiputeţi
!”

Văi nvitdin nou săveni

ţicu noiî
n aceast
ăcălăt
orie,l
acapăt
ul
căr
eiav e
ţicâşti
garespectdesineşibucur i
adeat răioviaţ
ăcare
săreflecteceeaceconteazăcelmaimul tpentruv
oi.

Cum săf
olosi
ţiaceast
ăcar
te

Laî nceput,acestsemi narerapubl i

csau er asus ţi
nutî n cadrul
corpor aţi
einoas tr
e şiţinea o j
umăt ate de zi
.Î n decursulani lor
,
foar te mulţi oameni l-au par cursi ndivi
dual, fii
nd nev oi e de
apr oximativtreior e pentru ar ăspunde l a celez ece înt
r ebări
.
Văz ândcăau r euşitsăsedescur cesingur i
,m- am gândi tcăaces t
exer ciţ
iuarput eafoart
ebi nesăfieunuldel ucruindividual.

Foartemul ţioameniî şiconceppl anulpentru celmaibunanî n

luna ianuarie pent r
u a putea cupr indeun an calendar i
sti
c.Dar
procesulder eflectareşiplanificarepoateavealoclaf eldebineî n
oriceperioadăaanul ui.Sănucr ede
ţicăplanultrebuiesăî nceapă
neapăr atîni anuar i
e şisă se t ermine î
n decembr i
e –dacă ci t
iţi
această car t
e acum, at unci aces ta este moment ul pentru a
răspundel aînt rebări
,pentruavăconvi ngecăsepoat eşipentrua
văpunel alucru.

Car
teacupr
indet
reipăr
ţi:
— 10—
 — Celmaibunan—

Primapar t
ees t
eoi ntroducer
el aprinci
pii
lepecaresebazează
programul Cel mai bun an şi pr ezint
ă exper
ienţ
ele cât
orva
parti
cipanţ
ilaacestexer
ciţi
uî ndecursulanil
or.

Part
ea a doua cupri
nde celez ece î
ntr
ebări
, căr
orale este
dedi
catcât
eun capit
olcu expl
icaţ
iisupli
mentar
e–acesteavăv or
aj
utasărăspunde
ţilaînt
rebări
.

Par
tea a tr
eia es
te un cai
etde lucru cu spaţ
iili
bere pentr
u
răspunsuri
lel aîntrebăr
işipl anulpentr
u ur mătoar
ele 12 l
uni,
plancaretrebuiesăaibăosingur ăpagi
nă.

Fiecare di
ntre noiar
e propr
iulsău mod de a acţ
iona şi,de
aceea,înfuncţi
edeaces t
a,sepoateal
egeunadintreur mătoarel
e
vari
antedel ucr
u:

1.Treceţ
idirectl
aParteaat r
eiaşiî
ncepeţisăr ăspundeţil
acel e
zeceî nt
rebări
.Dacăav eţ
inevoiedelămur i
ri,cit
iţiacelcapit
oldi n
Par t
ea a doua car e se ref
erăl aîntr
ebar ea la care vreţi să
răspunde ţ
i.

2.Cit
iţimaiîntâiPr i
mapar t
eşiParteaadouapentruaînţelege
maibi nedespr ecees tevor
ba;puteţ
isănotaţipeofoai
edehâr t
ie
ceanumevăi nter
eseaz ămaimult.Cândaţitermi
nat,l
uaţi-
văun
răgazdet reiore,în caresărăspundeţ
ilaînt
rebăr
iledi
n Parteaa
treia.

I
ndi
fer
entdeal
eger
eaf
ăcut
ă,vădor
escsucces!

Moment
uldeci
siv

I
deeami-av eni
tchiarînzi
uadeAnulNou,î n 1980,cândeu şi
partener
ulmeu Tim ne-am tr
ezi
tîn apar
tament ulîn car
elocuiam
în Londra.Poate că av
eam nevoi
e de ceva care să-midistragă
atenţi
a,căcirenunţasem l
afumatcu o searăî nai
nt eşifăcusem
— 11—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

atâtat am-tam,î ncâtnu maier a cale de î

ntors.Sau poate mă
fr
ământ agândulcăî ncepeaun nou deceni u.N- aşputeasăspun
sigur.Darpent ru prima dată după mul ţiani
,am î nceputsă mă
gândesc ceva maiser ios l
a anulcar etocmaiî ncepea.Şi-at
unci
,
chiarînaint
edeanedaj osdinpat ,i-am propusluiTim caînanul
acelasăpar ti
cipăm launmar aton,iarelaf ostdeacord.

Din câteî
miami nt
esc,acest
aaf ostsingurulobi
ecti
vpecareni
l-am propusînacelan,probabilpentrucănunehot ărâser
ăm î
ncă
să rămânem î mpreună,iargândur i
le de vi
it
orstaţi
onau înfaz
ă
incipi
ent ă–nu aj
unseser
ăm încăl amoment ulîncaresănefacem
planuripentruoviaţăîmpreună.

Am alesmar atonuldela Paris,careur ma să aibă locînluna

mai .Poatecăas t
ăziceeacene-am pr opusnoiat uncinu esteceva
ieşi
tdin comun,dar1980er aanuldi nai nteaini
ţier
iimar at
onului
del aLondr a,şisăv ez
ipecinevaal ergând pes t
răzil
eAngl i
ei–în
specialof emeie–eraopr i
veliş
teneobi şnuit
ăcar eatrăgea pr
ivi
ri
cur i
oase.

Am î nceput să ne ant renăm şi , deşi al

ergam deja câţ iva
kilome tribunimaimul tezi
lepesăpt ămână,am aflatcăt rebuiasă
adopt ăm unnoupr ogram deant renamentpr incar esăajungem l a
pest e80deki l
ometripesăptămânăî nlunadi naint
eamar atonului.
Aşacă,t r
eptat,am începutsănepr elungimt r
aseulobişnuitpr in
par culBi shopsdin Fulham şisăt raversăm PodulPut ney
,apoisă
tr
ecem pe sub Podul Hammer smith şi mai depar te, până
par curgeam j umătate dint impulpr opus pent ru acea zi, apoi
alergam î napoispre casă,peacel aşidr um pecar eîlfăcuserăm.
Gr eat r
eabă!

Pel amijloculluniimartie,cândî ncepesăseî ntrevadăsf ârşi

tul
ier
ni i
,aînceputchiarsănepl acă.Le- am spusşiprietenil
ordespr e
ini
ţiati
va noas t
ră, unii chiar s-au ar ătat i
nter
esaţ i şi,foarte
curând,ceeaceî ncepusepr intr
-ov orbaspusăaşa,î nt r
-odoară,î n
dimineaţapr imeizil
edini anuar i
eapr insviaţ
ă.Într-un final
,ne-

— 12—
 — Celmaibunan—

am st
rânsaproapeo sută deoamenişine-am îmbarcatîn două
aut
obuzeşi-
am pornitspr
eParis,undene-am di
str
atdemi nuneşi
am maist
rânsşicâtevamiidedolar
ipentr
uact edecari
tat
e.

Af ostt otuşif oart e greu,maigr eu decâtne- am fi aş tept at–

credeam cănu semait ermină,i arpent ru Tim af os
tchi arşimai
greu.Pet oatădis tanţ amar atonul uiam al ergatunull ângăcel ăl al
t.
Pel aki l
ome t
rul30,Ti m er adej aî ntr-
os taredeepui zar ev eci
năcu
deli
r ul,er a atâtde obosi tî ncât ,după ce l a un momentdats- a
opritsăbeaapă,s- az ăpăci tşi,înl ocsăal ergemaidepar te,al uat-
o î napoi spr e linia de por nir e! Până l a ur mă am r euşit.
Sent i
ment el
edeî ncr eder eşif ericirepecar eţiledăsuccesul ,mai
ales când î ţipr opuişir euşeş ticeva at âtde neobi şnui t,le- am
simţ i
tmul ttimpdupăceam t recutl i
ni adesosi re.Înaint edet oate,
am aflatcâtdei mpor tantesămer gmaidepar teşi,f ăcând aces t
lucru, am descoper itî n mi ne ener gii pe car e nici eu nu l e
bănui sem pânăat unci .Cr edcănuaşfiaflatni ciodatăaces tl ucru
dacănum- aşfist rădui tsăat ingacelobi ectiv.

Î
n ur măt oarea zide AnulNou,î n 1981,eu şiTi m er am dej a
logodiţi
,l ocuiam încăî nacel aşiapar tamentcu chirieşinef ăceam
planur ipent ru anulcar e abiaî ncepea.Avusesem un an bun.
Mar atonulf usesef ărăîndoialăunsuccest r
ăsnet
,darî nr estnuse
schimbasemaini mi c.Spresf ârşit
ulanul ui1980,nehot ărâserăm
să necumpăr ăm o casă,darî ntret i
mp am cons tatatcă î nf aţa
noas tr
ă seî ntindea o plasă negat i
vă deconj uncturinef avorabile.
Pent r
u ni ciunuldi ntrenoinu sedov ediseuşoarăcons truireaunei
cariereînLondr aşi,deşinu nef ăceam pr eamultegr i
jidinpr icina
asta,per spect i
velenoas t
reseî nvălmăşeauî ntr
-onebul oasă.

Când a t r
ebui t să mă t ransfer înapoiî n St atele Uni
te,am
renunţ atlaosl uj
băbunăpent rucădor eam săr ămâncuTi m,dar
nuam maigăsi taltcevadel ucru.Şiî nceeace- lpriveşteam purtat
numer oasediscuţi
ii nter
mi nabil
el egatedeî ntrebarea dacă dorea
î
nt r-
adevăr să r ămână î n lumea af acer
ilor. Ne si mţeam bi ne
î
mpr eună,eram fericiţ
i,dardecel emaimul teor irămâneam f ără

— 13—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

nici
un ban, abi
a dacă ne per
mit
eam să l uăm masa l a un
rest
auranto dat
ă pe l
ună.Acum,privi
nd r
etrospect
iv,î
midau
seamacăz i
uadeAnulNou 1981afostpent
ru noiun momentde
coti
tur
ă.

Î
naceas tăz i
,s-anăscuti deeasemi naruluiCelmaibunan,deşi
abiaîn anulur măt oram începutsă- lsus ţ
in pentru a-ii nstruipe
ceil
alţi
.Ideea ne- av eni
tpur şisi mplu când am î nceputsă ne
facem planur ipent r
u anulcar e urma.Î nainte de a ne gândice
avem def ăcutîn anulur măt or,nis- apăr utfirescsăr ecapi t
ulăm
anul1980 şice nis- aîntâmpl atînt otaces tt i
mp.Deşinu ne
aşteptam lacineş ti
ece,am cons t
atatamândoicăam r ealizatmai
mul tdecâtam ficr ezut.Am î nceputsăfim cevamaiopt i
mi şti–a
fosto experienţă cares-a dov editlafelşipent ru participanţiil
a
programulCelmaibunan,mul ţianilar ând.

Până la sf
ârşi t
ulz i
lei
,fiecar
e di ntr
e noiîşipropusese pest
eo
sută de obi
ective.Anul1981 a f ostcategori
c celmaibun an al
nostr
u depânăat unci–ne- am căsătorit
,am maipar ti
cipatlatrei
maratoane şifiecare a pus pe pi ci
oare o af
acere pe car
e o mai
conti
nuăşias tăz i
.

Anuls- aî ncheiattotuşicuun„ scor”slab,căcinumăr ulmar ede

obiectivepecar enil efixaser
ăm făceapr act
icimposibilăreal
izarea
tuturor.Cândam î nceputsăl et r
ansmi tem şialtor
ai deil
enoas t
re,
afos tevidentf aptulcă,dacăî ţistabil
eştipreamul teobiecti
ve,este
imposi bil să r eal
izezi măcar jumăt ate dintre ele! Aşa că am
simpl i
ficatschema pent ru a putea descopericelez ece obiect
ive
priorit
ar e,întregulprocesdur ândapr oximat i
vtreiore.

Obi ectivulpecar el-am stabili

tî naceadimi neaţădin1980,dea
participa la mar aton,a fostî nceput ulunuinou mod de vi aţă
pentr u noi .Iar când am t ransf or
mat pr ocesul de st
abil
irea
obiectivel
or într-
un semi nar , şial ţ
ioameniau avut şansa să
descoper e un nou mod de vi aţă pentru ei ;împreună, am
descoper i
tmul t
el ucruridespref elulîn car
et rebuiesănefolosi
m

— 14—
 — Celmaibunan—

minteaşisi
mţulpract
icpentr
uaî nvăţ
adi
nexperi
enţ
aanul
uicare
at r
ecut şipentr
u a obţine cel
e maibune r
ezul
tat
eîn anul
ur
măt or
.

Ti m şicu mi neam f olosi

taces texerciţi
u şiîn vremur i
lebune,
darşiî ncel er ele,rezervându- netimppent ru afaceaces tlucr
uî n
fiecarean,or i
ces- arfiîntâmpl at
.Simpl ulfaptcăst abil
im celezece
obi ective prioritare pentru anulcar e ur mează este un s ti
mulent
put erni c,deşi ,în caz ulmeu,au f ostşianicând t receau câteva
lunif ără să r ecitesc obiect
ivelestabil
ite.Evident,ni ciun an nu
seamănă cu cel ălal
t.Î n anumi ţi ani mă pr eocupă î n speci
al
aspect ulfinanci ar,în al
ţianibunăs tar
eaşicondi ţiafizică,în al
ţi
i
relaţ i
il
ef amiliale,alteorimunca de car i
tate,i
ar î n alţianimă
conf runtcu pr oblemelepecar enu l e-
aşfi pututpr evedea cu un
anî nainte.

Bineînţel
es că nu î nt
otdeauna am r eal
izattoate obiecti
vele pe
carenil e-
am fixatşini cinu ne-am ur măritscopur i
lecu pr eci
zia
unorr oboţi,aşa cum cr edeam noică art rebui
.Şit otuşi,acest
proces a continuat să ne t rasez
e un cadr u de viaţăî n car e
construim an dupăan,asi gurându- necăcelpuţ in avem şansade
aî nvăţa dinlecţii
le anuluicare s-aî ncheiatşide a t r
ece mai
departe,laurmăt oarel
enoas tr
eobiectiv
e.

Uneori,când facem bilanţullasfârşitdean,sunt em mul ţumiţi

deconsecv enţ
a cu carene- am urmăr itobiectivele;în alţiani,ne
trebuiecevamaimul tcurajsăpr i
vimî napoi.Darî nt oţ
iaceşt iani
nu am r enunţat,şias t
aacont atenor m pentr u noi.Viaţameade
as t
ăzidiferămul tdeceadeat unci,fiecămăgândescl abunur i
le
decar edi spun în prezentsau la cali
tatea existenţeimel e.Acum
măbucurdeun s ti
ldevi aţăcarees t
emaipr esusdeor icemi -am
închipui
tî ncopilări
e.

Disci
plinaparcurgeri
iandupăanaî ntrebăr
ilordinCelmaibun
an este cea car
e ne ajut
ă să per
sever
ăm,să pr ogresăm şisă
î
nvăţăm în permanenţă.Lucr
uri
len-au mer sî
nt ot
deaunal af
elde

— 15—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

binepecâtne- am aşt eptat,daram î nvăţ atsăf act otceî mis t

ăî n
putinţăşisămăconcent rez,aşacum am ar ătatînaceas tăcarte.
Î
nt imp,cu aj utorulmaimul t
orper soane,semi narulCelmai
bun an a ev oluat ,transformându- se într-un exer ciţi
u si mplu cu
zeceîntrebări,cepoat efif olosi
tor i
cândşidecăt reor i
cine.Credcă
am î nvăţatdej a că nu am dr eptulsă l ei mpun cel orl
alţisă-mi
accepte propr ii
le convi nger i
, dar pr omov ez aces t pr ogram cu
plăcerepentrut otceeaceaî nsemnatelpent r u mineşipent ru cei
careaupar t
icipatl ael.

Cel e maii mpor tantelucruripent ru mine au f ostdez v

olt
ar ea
personal i
tăţii mel e, î
ncrederea pe care o am acum î n mi ne,
aprecierea cal ităţi
lor mele, modul î n carer euşesc să r ezolv
problemel e spinoase alevi eţ
iişisentimentulprof und că avansez
câtepuţ inî n fiecaremoment ,pentru aavea ovi aţă aşa cum îmi
doresc.Aces tea suntcel e maii mpor t
antelucr ur i
,car e au fost
rezultat
ulexer ciţ
iuluiconstantalevaluări
işiplanificări
ianuale.

Curajuldeaabor dapr ovocărilecelemaidur eal evieţ

iimi -adat
of orţă din ce în ce maimar e şiun sent i
mentmaiput ernic de
mul ţumir epentr u ceeacesunt .Decât eorireuşescsăf acsi ngură
acestlucr u,creş t
eşicapaci tateameadea- iinstr
uişia- iîncuraja
pecei l
alţisăpr ocedez elafel.Dac ăeupotsăf acacestlucru,atunci
şivoiput eţi
.Eficacitateamunci imel ecu oameni icreşt
epemăsur ă
ceeu î nsămir euşescsăpun î n practi
căceeacesus ţi
n.Darî nvăţ
mer eu,şiaşa am săf acşipevi i
tor.Odată,am auz itlar adioun
intervi
u cuLuci anoPavar otti
,car espuneacăn- aîncetatniciodată
să ialecţ i
idecant o şică va cont i
nua s-
of acă până la sfârşi
tul
zil
elorsale.

Inspir ideCelmaibunan,Ti
aţ m şicu mi neam pusl apuncto
versi
uneanoas t
ră,săptămânal ă,aexer ciţi
ului
.Amândoimunci m
f
oar t
emul tşinu nepr eaî ntâl
nimîn cur sulsăptămânii
;cu aniîn
urmă,aces tl
ucru erodabaz elecăsnicieinoastr
e.Felulî
n caream
f
ăcut f aţă acestei provocări
,r eînnoi ndu-ne şi aprof
undând
dragost
ea noastră,este unuldi ntre cele maibune exempl e al
e

— 16—
 — Celmaibunan—

t
ransf
ormăr
iinoas
tre.

Acum câţ i
va ani,am î nceput să ţ
inem ceea ce noinumi m
petrecerea devineriseara,numainoidoi .Cumpărăm o sti
cl ă de
vin,punem muz icăşistăm devorbădespreceamaif ăcutfiecare
încur sulsăptămânii.

Pentru a compensa anumi t

e moment e dificil
e,ţi
nem pe r ând
câteun t oas tpentru celemaibunel ucruricar es-au î
ntâmplatîn
ultima săpt ămână.Chi arşiîn cel
emaipr oas tesăptămâniexi s
tă
mi ciî
ntâmpl ăriextraordi
nareşilucruripentru car etrebui
esăfim
recunoscăt ori.Conteazăenor m sănuui t
ăm săneconcent răm mai
mul t asupr a nor ocului nos
tru decât asupr al upt
ei pe careo
ducem.

Aceas t
aesteoadevăr atăbi necuvântare.Dacăs- arî nt
âmpl asă
pierdem t ot ce avem,am fi des t
ulde put ernicisă înfruntăm
situaţiaşisăol uăm del acapătsau săt recem pestenecazşisă
trăim î ntr
-un cort.Cred sincer că forţ
ai nter
ioară pe care am
câş t
igat-onu poatefidistr
usăşicăt otulvafibi neşiv om învi
nge
indiferentces-arîntâmpla.

Maipr esus de ori

ce, m-am hot ărât să scri
u această car
te
pentruavădaşansasăvăbucur aţideaces tsucces–săvăaj utsă
daţi un nou sens vi
eţi
iv oas
tre, oferi
ndu-vă frâi
ele pr
opriul
ui
vost
rudes t
in.

Am cunoscutmul ţioamenicareşi -
au schi mbatviaţapent ru că
şi
-au acordatrăgazuldea medi ta asupra a ceea ceîşidor esccu
adevăratşiapoiau acţ ionatpentru a-şipune i dei
leîn pr acti
că.
Observândr euşi
tel
el orîntimp,m-am hot ăr âtsăscriu despreCel
maibun an pent ru a-lpunela di
spoz i
ţia câtmaimul t
oroameni .
Căcini ci
odată nu sunt eţ
inicipr ea bătrânişini cipr ea t i
neri
pentru afacedin anulcar evinecelmaibun an depână î n acel
moment .

— 17—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

PARTEA I
TREIORE PENTRU A VĂ
SCHI
MBA VIAŢA

INTRODUCERE
Pr
inci
pii
lecarestaul
abazacel
uimai
bunan

Fi
xar
eaobi
ect
ivel
or

Oameni ideaf acericareau succesî şifixeazăobi ectiveşiî şifac

planur ipent ru ceea ce va ur ma.Eiş ti
u că pent ru ar eal
iza
anumi t
eschi mbăr iimpor t
ante şipent ru a av ea prosperitatea pe
careşi -o doresct rebuiesă îşii dent
ificepr i
orităţ
ileîn fiecarean,
pent ru caapoisăcanal izezeeforturi
leoameni l
orlorspr eat ingerea
acestorobi ecti
ve.Î n aceastacons tăşisecr e tulsuccesul uiîn viaţa
noas tră –î n fixarea obiecti
velor şipl anificarea vieţi
icu un an
înainte.As tf
elşinoiv om put easă neocupăm depr oblemel emai
impor tante, să ne concent răm asupr a aspect elor car e ne
intereseazăşisăf acem aceleschi mbăr ipecar edor im cu adevăr at
săl efacem.

Cu toţiişti
m câte ceva despre obiect
ive.Cine nu şi-a fixat
obi
ecti
veşinu aavutsuccesr eali
zândopar t
edintreele?Pânăl a
vâr
sta de 8 sau 10 anine f
acem dej aoi dee despr
e ceea ce ne
dori
mî n vi
aţă.În mi
nteanoas tr
ăî ncepesăsecont urez
ei maginea

— 18—
 — Celmaibunan—

uneianumi tepozi
ţi
isocial
e,aunuiser vi
ciu,omaşină,ocasă,o
famil
ie… şi,pemăsur ăcenemat uriz
ăm,scopur ilenoast
redevin
totmaiclare.Cur
ândî mpli
nim 25,30sau35deanişii atăcădeja
am reali
zatuneleobiect
ivedin copi
lărie,înt i
mp cealt
eobiect
ive
prindconturînminteanoastr
ă.

Cu t oat
e aces tea,pe măsur ă ce viaţa merge înaint
e,fixar ea
obiectiv
elordevi ne un proces î
ntâmpl ătorşimaipuţ in specific –
dorinţeleşiaspi raţiil
eparsă nevi nă în minteşisă sei nstal eze
acolo del a sine,apr oapeînai
ntesă nedăm seama.Decel emai
mul teor inu nefixăm obi ecti
vepent ru un an şir areorifacem o
alegere conş ti
entă a acelor scopuricar e sunt maii mpor tant e
pent r
u noi.Net rezim căurmăr i
m anumi t
eobiectiv
eî naintesăne
figânditser ioslael e,săchibzuim dacămer ităefortulnos t
ru sau
săv edem cees t
ecuadevăr atimpor t
antpent runoi.

Poatecădeobi ceiveniţ
iacasăepuiz
atşidaţidr umullat
eleviz
or
înlocsăl uaţimasacu cinevadrag,săascult
aţimuz i
capr
eferată,
săciti
ţicartealacarerâvneaţ
i–sausăvăpl anificaţ
iurmăt
orulan
alvie
ţiivoastr
e.

După avânt uli niţial,când cr eştem şidev enim adul ţi

,mul ţ
i
dintre noinu ne maigândi m cu aceeaşiser i
ozitatelai dealuri
le
noas tre,ca atuncicând ne f ăceam pl anur ilegate de educaţ i
e,
carieră sau o casă a noas tră,separ atdepăr inţi
.Începem să ne
conducem după si mţ ur i,reacţ i
onând înf uncţiedeî mpr ejurărişi
satisfacându-ne necesi tăţ
ile i mediate, precum şi pe cel e ale
persoanel ordinjurulnos tru.Aceas tadevineoobi şnuinţă,bachi ar
maimul t
.Ti mpult receşicur ând simţim că viaţa ne-ascăpatde
sub cont rolşică nu put em f ace nimicî n aces tsens.Nu mai
acor dăm suficientă at enţ
iel ucrurilor care au cea mai mar e
impor tanţă pentru noi ,iarvi aţa devinefrustrantă.Si mţim că nu
maiput em facefaţă.

I
atăcespuneaSogyalRimpoche:
Dacă pr
ivi
m cu at
enţi
e,vom vedea l
impede c
âte sar
cinif
ără

— 19—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

importanţ
ă, aşa-zi
se „responsabil
it
ăţ i
”, se acumulează în vi
aţa
noastră.Unmaest r
ulec ompar ăcu„ menaj uldint
r-
unvi s”
.Spunem
că vrem să ne pet
rec
em t i
mpulr ezolvând lucr
uril
eimpor t
ante al
e
vieţ
ii
,darnuexistănici
odatăt i
mp.

Existăanumi t
elucruricaretrebuiefăcuteşisimţim cănuavem
deales.Iardupăcet er
mi năm cuele,sunt em preaobosiţ
icasăne
maigândi m şilaalt
ceva.Treptat,devenim cini
cicând ev or
bade
hot
ărârileluat
edeAnulNou şiobi ect
ivel
epent ru vi
aţă.Ceatât
a
băt
aiedecap?

Si
mţ im căcel emaif r
ustr ant
esi tuaţi
işipr obl
emenescapăde
sub cont r
ol– nu put em face nimi c pentr
u a schimba s tar
ea de
lucrur i
,aşa că r enunţăm şiî ncercăm să facem faţ
ă situaţi
eiaşa
cum put em.Purşisi mpl u nicinu nemait receprin mintegândul
că r ealment e am put ea fac e ceva pent ru aî nlătura cauzel
e
frustrăril
ornoas tre.Renunţ ăm sămaicons tr
uim ovi aţ
ăpl i
năde
sensşiî mpl inir
işineî mpăcăm cu ceeaceav em.Renunţ ăm lanoi
şilacapaci tateanoastrădeapunel ucruril
eî npract
ică.

Şit otuşi,exi
stă o parte din noicare nu este dispusă să se
linişt
ească–ceacar enet r
ezeştelamiezulnopţii
,facându- nesăne
îngr i
jorăm şisă ne f rământ ăm pentrul ucruri
le care contează
pent ru noi:Oarec efaceu?Ceam r eali
zatdef apt?Dec enu- mi
folosescmaibi net i
mpul?Cum potsă f acsă mă oc upmaibi nede
fami l
ie?Când osă vi nă şivremea mea?Cu si guranţă maisuntşi
alteluc rur
iîn vi
aţă,nu doargr i
ji
leşiproblemel
eac estea.Altf
el,ce
sensaravea?

Sau poatecă,ascul tând muz ică sau pr i

vind o pi esă deteatr u
oriun film,văde t
aşaţideexistenţ av oastră agitatăşivă ami nti
ţi
cinesunt eţidefaptşicedor iţ
ipent r uv oişipent ru ceidragi
.Dar
atunci se l uminează de ziuă sau se t ermină pi esa, şi acele
întrebăriimpor t
antepecar evil e-aţipusser isipesc,alungat ede
temer i
leşigr i
ji
ledez icu zi
.Sef acez i
uă,umbr eleîndoieli
idispar
cadeobi ceişinu mais t
aţisăvăgândi ţilacedor i
ţicu adevăr at
— 20—
 — Celmaibunan—

saul
aceaţ
iput
eaf
acepent
ruaobţ
ineceeacevr
eţi
.

—————————————————————
Ceamaiput er
nicămot i
vaţi
epentru aîncepeCelmaibun
an este că v
eţidescoperiacelmod deviaţă car
esă reflecte
ceeacecont eazăcu adevăratpent
ruv oi
,devenindu-
văas tf
el
fidel
ivouăînşivă.
—————————————————————

Cum seî ntâmplădemul t

eori,probabilcăl aunmomentdatvă
săturaţ işispune ţi
:„ Destul!
”Apoivă fixaţiun obi ectivşiîncepe ţ
i
săf ace ţicevapent ru a-lconcret
iza,dardi n nou aveţiuneşec.Di n
păcat e,demul teori,celemaii mpor t
anteobi ecti
veal enoas trenu
nil e fixăm cu convi nger
ea că vom r euşi,aşa că,nu după mul t
ti
mp, si mţi
m cum nise t aie elanul. Uit
ăm că t rebuie să ne
concent răm at enţi
a maidegr abă asupr arealiz
ăr i
lordecâtasupr a
eşecur ilorşigr eşel
ilor.Uit
ăm săţ inem contî nviaţădel ucrur i
lela
care ne pr icepem bi ne,as tf
elcă încrederea în noişiî nf orţel
e
propr iiscade.

Noi,oameni i
,avem o capaci tatefantas t
ică de a ne r eaminti
eşecurile, în timp ce r euşitele le dăm ui tări
i. Ami nt
irea
neîmpl i
niril
or ne îngus t
ează per spect
ivele şi ne di mi nueaz ă
încrederea în noi înşi
ne. Pr oblemele cu car e ne conf runtăm
paraliz
eaz ăori
ceiniţ
iati
văşinu l emaiput em facefaţă.Î
nt i
mpce
în anumi tedomeniialevieţi
inoas t
repoat ecăsunt em puternicişi
capabili,separecă,î nfaţapr oblemelorcar eneaf ecteazăcelmai
mul t,f
or ţ
elenepărăsesc.

Iat
ăl a ce f
elde probl
eme mă ref
er – mul
te dint
re el
e sunt
exper
ienţ
ealeclienţ
il
ormei,darcuunelem-am conf
runtatşieu:

● „ Rel
aţia cu fiulmeu adol escenta luat-or az
na.Spiri
duşul
acel
avi oicaredădeaf uga l
ami neşimiseaşez apegenunchica
să-mispunăcât eî nl unăşi-
ns teleparcăadi spărut.Dacămămai
gândescmul tlaas ta,am săizbucnescî nplâns.”

— 21—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

●„ Am obţ inutsuccesulpent r u car em- am z bătutat âtdemul t

,
darmuncescmaimul tcaor icândşin- am t i
mpsămăbucurdeel .
Zilel et recat âtder epede,i areu nu r euşesc să- mif olosescpr ea
bine t impulpe car eî lam l a di spoz iţie.Vi sulpent ru car e am
sacr i
ficatat ât eas- arisipit.”
●„ Tr upulcar ealtădat ăsăl tauşorpet repteşi -midădeaf orţasă
gândescşisămuncescor eî nşi rpar ecănumaiar ebat er ii
,darnu
am t i
mpsămăocupdeel–şipr obabi lcăeşipr eat ârz i
u. ”
● „ Misepar ecăî mipe trecmait ott impull alucr u,î n şedi nţe,
rez olvândur genţ esau ocupându- mădepr obl emel eal t
or a.Separ e
căni ci odat ănu r euşescsămădespr ind demuncameacasămă
gândesc l a vi itorşil a modal it
at ea de a- mir ezolva probl emel eo
dat ăpent rut ot deauna. ”
● „ Vr eau să f ac ceva deosebi t,vr eau să dau sens vi eţi
imel e.
Cum să- migăsesc î mpl inirea î n munca pe car e o desf ăşor ? Să
renunţl asl ujbaaceas t aşisăgăsescal tacar esă- mideaî mpl i
ni r
ea
pecar eocaut ?Decenuacor dmaimul ttimppr oblemel orcar emă
pr eocupă?”
● „ Măsi mtdepar căm- aşî nvâr timait ott impulî nj ur ulcoz ii
.
Înt otdeauna am de- a f ace cu o dat ă- l
imi tă, şi aceea es te
înt otdeaunaz iuademâi ne.Şt iu căart r ebuisă- mif acpl anur idi n
timpşisănumaiamânaşacum f acdeobi cei,darnuam t imp. ”
● „ Ceseî nt âmpl ă cu mi ne?Chi arnu exi stă un om pel umea
as tacar esămăi ubeascăşipemi neşicucar esă- miî mpar tviaţa?
Nuvr eausăfiusi ngur ă.”
● „ Mă si mtbl ocatăl al oculaces ta de muncă –nu pr ogresez
del oc.Ni meninu mă apr eci azăl aj us ta mea val oare şipr obabi l
nimenin- os- of acăvr eodat ă.Ef ect i
vnuş tiuceal tcevaaşput easă
găsescpent r u un vi i
tormaibun.Nu potsă- midau seama ce- aş
put easăf ac,aşacănuf acni mi c.”
●„ Decenu găsesct i
mpsă« oprescmuz i
ca»măcarodat ăpez i
ca să medi tez şi să mă de taşez o cl ipă de z arva l ucr urilor
cot idiene?Cum săr educl at ăcer ez umz etuldegândur idi nmi ntea
meapent ruaf aceaces tlucr u?”
● „ Oar e cine î miconduce vi aţa – eu sau dat oriil
e mel e? îmi
risipesct oatăvi talit
ateaşiener gi apent r u acâş ti
gacâtmaimul ţ
i

— 22—
 — Celmaibunan—

banişinu ş tiu cum să ies din acestcaruselallupt

eipentru
supr avie
ţui
re.
”
● „ Omulcu car e m-am căsători
tcu aniî n ur
mă şicare mă
iubeaat âtdemul tepr eaocupatacum şinu maiar eti
mp sămă
priveascăsau sămăascul t
e.Dareu suntacum at âtdefrust
rată,
supăr atăşij
ignit
ă,încâtaproapecăni cinu-
mimaipasă.”

Cu câtî ndur ăm maimul taceste situaţ

iidureroase şinu ne
revendi căm dr eptur
ile,cu atâtscădem maimul tîn ochiinoş t
rişi
apoinu maiav em put ereasăfacem aceleschimbăricar esuntat ât
dei mpor t
antepent ru noi .Laun momentdat ,încetăm săcr edem
căput em sămaischi mbăm ceva:Ast a e;nutrebuiesămăsupăr .
Simpl ulgând deanefixaun obi ecti
vdegenul :Voiîncepesă mă
buc urdesuc cesulpec are-
lam sau Voireaducepuţinr omantism î
n
viaţameasau Î mivoigăsiosl ujbănouă,c aresă-mideaoc aziasă
arătc i
nesuntpurşisi mpl ununemait receprinmi nte.

Uneor
inel
uăm angaj
ament
edegenul
:

● Ast ă-searămăducacasăşinumămaiat i
ngdet el
evi
zor
.
● În weekend î liau pefiulmeu lapl
imbareşiam săî ncercsă
măapr opi imaimul tdeel.
● Del uniîncepr egi
mulal i
mentar!
● Disear ă,îndr um sprecasă,măopresclasal
adegi mnasti
că.
● Primull ucru pecaream să-lfacmâinevafisăci t
escofert
ele
deserviciu,poat eîmigăsescoslujbănouă.
● Ast ăzi,în drum sprecasă,tr
ecsăiau ni
şteflor
işios ti
clăcu
vi
n…

Dardecel emaimul teorinu neţ i

nem aces t
epr omisi
unişi ,de
câteor iseîntâmpl ăaşa,devenim maisl abi
,iarî ncredereaîn noi
înşinemaiscadepuţ in.Ceeaceneî mpi edi
căcelmaimul tîn ane
propune şis tabi
liobiect
ive es
te acest mod de a gândi ,şinu
neapăr ateşecul.Ajungem să credem că nu sunt em îns tare să
realiz
ăm schimbăr il
enecesareşiîncet
ăm sănemaifixăm obi ecti
ve
şisănemaif acem planuriî
n modcoer ent.Iarviaţal acarevisăm

— 23—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

devi
neşimaigr
eudeat
ins.

—————————————————————
Neî
ncredereaîn noiînşi
neser idi
căîn cal
eanoastr
ăcaun
zid,împiedi
cându-nesă f acem schimbărimajor
e sau să ne
fixăm obi
ecti
veimpor t
ante.
—————————————————————

Odatăceam aj
unsînaces
tpunct
,începem sănegăsi
mtotf
elul
descuz
eşipret
exte:

● Cândcevamer gepros t,n-aice- iface.

● Cer ostaresămăgândescl aas ta?Doarş ti
ucăor i
cum nu- mi
permitsăam ceeace- midor esc.
● Misepar eunl ucru egoistşis tresantsăs t
abil
escobiecti
veşi
sămăgândescmer eul aceanumevr eau.
● Vreausă- mipăs t
rezlibertateadeaal ege!
● Când n- osămaifiu at âtdeocupat (ă),am să-mifact i
mp şi
pentr
umi ne.
● Estepl i
ctisitorsăş ti
uî ncotromăî ndr eptşiceurmeaz ăsăse
înt
âmple.
● Nusuntdi spus(ă)săsacr i
ficprez ent uldedr agulvi
itor
ului.
● Nusupor tgândulcăv oiîncer caşiv oir at
adi nnou.
● E preatâr ziusămaiî nvăţceva.
● Chiarnu- mipotbat ecapulcuas ta.

Şiui t
e-aşa,înt i
mpceni cinunedăm seamacăneur căm într-o
maşină despr e care nu ş ti
m î ncot
ro ne duce,deveni m si mpli
tr
ecătoriprin proprianoas t
răviaţă.Aniit r
ec,darni ci
odatănu ne
dăm josdi n maşinăsăv edem cum mer geşiî ncotroseî ndreaptă.
Nemul ţumi m săs tăm pebanche t
adi n spate,pr eocupaţidevi aţa
noastrăcâtsepoat edeagi t
ată,caretrecepr ear epedepent r
u ane
darăgaz ulsăopr im maşi na,sănef acem pl inul,sănegândi ml a
tr
aseeal ter
nativesau săschi mbăm di recţi
a–pescur t,săt recem
dinnoupel oculşoferul
ui.

— 24—
 — Celmaibunan—

Celmaibunan

Acest exerci
ţi
u ne obli
gă să cobor âm din maşină şisă ne
anali
zăm maibi nevi
aţaşipenoiî nşine.Ceam reali
zatîn această
căl
ători
e?Lacenepr i
cepem?Ceam î nvăţatdi
ncălător
ianoas tr
ă?
Am apucatcumvapedr umurigreşite?Şicelmaiimpor t
antl ucru,
câtdedepar t
eam ajuns?

Acestexer ciţ
iu,deşinuî nt
ot deaunasimpl u,devinemaidegr abă
oexper ienţ ă pl
ăcut ă şimobilizatoaredecâtun pr ocesdur erosde
incriminar e.Ne ajut ă să pri
vim î nfaţă acest
eî ntrebărişisă ne
mobi li
zăm.Cea maimar epr ovocareestesă r euşeştisă- ţ
ir ezervi
treioret ocmaiat uncicândnuait i
mpsăf aciacestlucru.Dardacă
vrem săfim mair esponsabi l
if aţădepr oprianoas t
răvi aţă,î nloc
să ne z batem să r ezolvăm pr obleme coti
diene,arfi maibi ne să
facem exer ci
ţiulCelmaibunanşisăl ăsăm deopar tecelelalt
egr ij
i.

Pent ru mul ţi dintre noi aceas ta este par t

ea cea mai gr ea.
Renunţ aţipurşisi mplu să maif aceţilucrulpe car ec redeţică
tr
ebui esă- lfaceţiacum.Maibi nef aceţiexerciţulCelmaibunan.
i
De obi cei,ţ i
neam aces t semi nar sâmbăt a,i ar pentru ceicar e
par t
icipau era simpl u să înţel
eagă că,pent ru av enila semi nar,
erau nev oiţi să r enunţ e la r ufele de spăl at
,l a cur ăţenia
săptămânal ă,lascr isori
ledescr is,lapl at
af acturi
lor,laî
nt âlnirea
cupr ietenii–saul aor i
cealtcevaav eaueidef ăcutsâmbăt a.

Chi
ardacăî şipet
receau omarepar tedinzilasemi nar ,şti
aucă
îşivor găsitimp şipent rur ufe şipentru aprovizionar ea casei
.
Lucrurileacesteanu rămân nefacute.Nu ast
aes tepr oblema;ceea
cecont eaz
ăes tesăvăgăsi ţit
imppent ru avăpl anificavi aţa.Dar,
odatăcev eţifacelucrulacest
a,văv eţidaseamacăes temul tmai
importantdecâtspăl at
ulrufel
or.Aşacăl uaţi
-văof oai edehâr ti
eşi
uns ti
lou,aşezaţi-
văcomodşir ăspunde ţil
acelezeceî ntrebări.

Sau put
eţiur
ma exempl
ulcel
or car
e par
tici
pau l
a semi
nar
:
— 25—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

r
ezer
vaţ
i-vă t
rei ore şi f
ace
ţi aces
t exerci
ţi
u î
mpr
eună cu un
membrualfamil
iei,uncolegsauunpr i
eten.

Exer
ciţiulvăceresăpr
ivi
ţiî
napoi
,spr
eanulcares-
aînchei
atşi
apoisăvăgândi ţ
ilaanulcarevaurma,punându-
văurmătoarel
e
zeceîntrebări:

1.Ceam reali
zat ?
2.Careaufostcel emaimar idez amăgi rial
emel e?
3.Ceam învăţat ?
4.Cum măaut olimitezşicum potsămăopr esc?
5.Caresuntval oril
emel e?
6.Caresuntrol uril
epecar elej ocî nviaţă?
7.Car erolva r eprezent
a pr eocupar ea mea maj orăî n anul
ur
măt or
?
8.Caresuntobi ectiv
elemel epent rufiecarer olînparte?
9.Care est
et opulcel orzece obi ecti
ve priorit
are pentru anul
ur
măt or
?
10.Cum potsămăasi gurcăl er ealiz
ez?

Acestexerciţ
iu seamănă cu gr ădi
năr i
tul
.Deşinu suntpr ima
persoană caref aceo asoci ereî ntreviaţ
ă şigrădinăr
it,gândiţi-
vă
un mi nutl a acestl ucr u:Înainte de a semăna seminţel
e pentru
recolt
a vi
it
oaret rebuiesă pr egăti
mt erenul.Răspunzând lapr i
mel e
două î nt
rebări,v erificăm ce a crescutşice nu a cr escutanul
trecut.Atreiaînt r
ebar eneajutăsădescoper im ceam învăţatşice
trebuiesăţinem mi nt epentruanulvi i
tor.

Bi
lanţul reali
z ăr
ilor şi al eşecuri
lor din gr ădiniţa noas tră
presupunepuţ i
nesent imenteder emuşcar
esau aut oînvinovăţir
e–
esteo lecţi
e bună.Să ne bucur ăm de succesele de anult recut
pentruacăpăt aforţenoişisănunel ăsăm copleşiţideeşecur i.Cu
alte cuvinte, lăsaţiî n ur mă dez amăgiril
e şi ner euşit
ele –
îndepărtaţi
-le di
n vi aţ
av oastr
ă aşa cum r upe ţ
ibur uienile din
grădină.De ce să ocupe l oculdegeaba şisă i nfluenţeze negativ
recol
tadi nur mătorulan?

— 26—
 — Celmaibunan—

A patraîntrebare este ul
timulpas î nainte de semănat .Acum
fert
ili
zăm t er
enul , gândindu-ne lar ecol
ta pe car e dorim s-o
obţinem l a anul . Fert
ili
zarea solului din gr ădina voas t
ră se
reali
zează pri
nt r
-o atit
udine optimistă,car e să vă conducă spre
succes,nupr inunacar esăvăot r
ăv eascăsolul.Imaginaţ i
-văces-
arî ntâmplaînt r
-o grădină poluată de un put erni
c sent i
mentde
nereuşită.Secretulpent r
u celmaibun an est esemănat ulîntr
-un
solferti
l.

—————————————————————
Decelemaimul teorioameni iîşifixeaz
ăobi ecti
vefarăsă
pregăt
eascăterenulpentrureuşi t
al or
.Exer ciţ
iulCelmaibun
an,per f
ecţ
ionat cu sprij
inulat âtor oameniî n decursula
peste20deani ,pregăt
eşteefici
entaces tteren.
—————————————————————

Aşadar , exerciţi
ul începe cu un bi lanţ al anul ui car e s-a
închei at,ami ntindu-vă ce aţ ir eal
izatşiconcent rându- vă asupr a
mot ivelor de bucur ie.Da,chi ar aşa.Pr imulpas vă per mi te să
cânt ăriţirezultatel
e di n anulcar e s-a sfârşitşisă vă r evizuiţ
i
atitudineaf aţădet recutşif aţădev oiînşivă.Es tefoarteuşorsăne
ami ntim eşecur ile:promi siuniner espectate,moment e când i -am
dez amăgi tpeceidel ângănoi ,hot ărârideî nceputdeancar en- au
dur atni ci
osăpt ămână,ki logrameî npluspecar enul e-am datj os,
kilome tripecar enu i -am al ergat,dimi neţiîn carenu am medi tat
,
scrisor inescr i
se,căr ţineci ti
t e,cămăr ineor ânduite,pr ietenipe
car ei-am ui t
at ,orepecar enu l e-am pe trecutcu copi ii
… când e
vorbadet oateaces tea,memor ianoas tr
ăest eat âtdevi e!
…

Dar suntem oamenişiui t

ăm ceea ce am făcutbi ne şicât e
lucrur
iam r eali
zat.Pierdem di nv
ederef orţ
a şicalităţil
ecu car e
suntem înz est
raţişias t
felnu mair euşim să ne f olosi
m de el e
pentru afaceschi mbăr i
lepecar el
edor i
m.Nu î nt
r eprindem nimi c
în pri
vinţa scopur i
lor care suntatâtde i mport
ant e pent ru noi
pentru că nu credem că put em.Dar,pent r
u noitoţi
,pr oblema nu

— 27—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

est
ecănuput
em.Totulestesănecont
rolăm puter
eapec
areoavem,
înt
impcener
eînnoi
mî ncr
edereaî
nnoiînşine.

Rememor area succeselor trecute vă dă posi bilit

atea să vă
corectaţii
magi neapecar eoave ţ
idespr esine,iardupăceaţ itr
as
învăţămintel
e necesare din succesele şieşecuril
et recute,daţi
-le
uitării
.Procedând astfel
,când vă v eţigândiser i
os la anulcare
vine,vă v eţ
iami ntică ave ţiput er
ea de a fixa şiî ndepli
ninoi
obiecti
ve.Poatecăn- osăvăfieuşorsăgândi ţ
iînfelulaces t
a.Dar
numaiaşa vă v eţ
iregăsişiv eţiîncepesă simţ i
ţi
,ca at uncicând
aveaţi18ani ,căputeţifistăpânulpr opri
uluivostrudes ti
n.

—————————————————————
Maipr esusdeor ice,Celmaibunan văî nvaţăsăaveţ
idin
nou încredereînv oişisădev eni
ţimaiputerniciî
nfaţacel
or
maimar iîncercărialevieţi
i.Aceast
ăabordarevăaj ut
ăsăvă
folosi
ţiexperi
enţ aşiînţel
epciuneaacumulatepentruaclădio
viaţămaif eri
cită.
—————————————————————

Îmiami ntescdepov esteal uiJaneFonda,decâtdegr eu i

-afost
(avea pe-atuncicam 45 de ani )să t r
eacă pes tet eama car eo
stăpânea şisă î nv e
ţe să f acă o săritură cu spat el
eî ntr
-un lac,
pent rur ol
ulpe car eî lj uca în fil
mul Pe l aculaur iu.Act ri
ţa
Kat hari
neHepbur n,car ej uca şiea în acelaşifilm,opr i
vea cum
exersează şi,când în sfâr şitaceast
aar euşitsă executesăr i
tura,
după nenumăr at
ez i
le de ant renament ,i -a spus:„ Ar trebuisă
cunoaş t
em t oţiacestsent imentdes tăpâni r
eşidebi ruinţăasupr a
fri
cii.Oameni icarenuî nvaţ ăacestlucruseducl afund.”

„Nul
ăsaţ
ibur
uieni
lesăvănăpădeascăvi
sel
e”

Aces
t citat di
n cartea lui H. Jackson Brown, Lif
e’s Li
tt
le
Instr
ucti
on Book (
Micmanualdeeduc aţiepentr
u vi
aţă)
,es t
eunul
dintrecit
atelemelepr
eferat
eşiî miami nt
eştedeoamenipecar eîi
— 28—
 — Celmaibunan—

cunoscşicar eau urmatsfatuldoamneiHepbur n.Aşvrea să vă

poves
tesc despr
e câţ
iva pr
iet
enişiclienţide-
aimeicareau avut
curaj
ul,t
ăr i
aşidisci
pli
nadeaf ol
osilecţi
il
edinCelmaibunan.

Poate sună pr ea fr
umos şipr ea simpl u când vi aţalor este
redusă l a o ast
felde„povestedesucces” ,darî ncercaţisă treceţ
i
peste as ta şi să vedeţi cum a r euşit fiecar
e dintr e ei să se
hotărască să f acă o schimbarei mpor t
ant ăîn viaţa personală.
Obser vaţişidacă aces t
eexper i
enţeviseparmaigr eu decr ezut
decât exempl el
e anteri
oar e de probleme obi şnuite pe car el e
î
nt âmpi năm uneor i
.

—————————————————————
Of emeieşi -a părăsitsoţulpent ru un bur lacc onvins.Şase
lunimait âr ziu,nouleii ubita î ncetatsă-imaispună c âtde
mul tţineal aea;dupăal t
ec incisăptămâni ,î nc areeltotnui -
a
spusc ăoi ubeşte,femei iaî nceputsă- ifiet eamă c ăf ăcuseo
mar e greşeal ă.Când şi -a datseama c ă de f aptea nu se
conc entra asupr ar ezultatul
uidor it
,c imaidegr abă asupra
fric
iipec areosi mţea,şi-astabi l
iturmăt or
ulobi ec t
iv:
Voicons truior elaţi
edeosebi tăcu Sam şiv oiînvăţasă-mi
ami ntesccâtsuntdei ubită.
Ea a r euşi t să se c onc ent
reze în ac est sens şi să- şi
risi
peasc ăt emer il
e;pesteunan,er auc ăsător i
ţi
.
—————————————————————

Un într
eprinzăt orpr osper,în vârst
ă deapr oape60 deani ,
doreasăî nceapăc evanouşimaii nteresantpent ruel,darse
simţea vinovatsă- şipăr ăsească oameni iloial
i,carelucr
au la
fir
mapec ar
eşi -oc onstruisecu20deaniî nur mă–şi -
imaier a
teamăc ălavâr stal uinuî şiputeaper mi t
esăf acăaşac eva.
Obiecti
vulsău:Voiî ncheiaaceas tăaf acereşimăv oipregăt
i
pentrul ansareauneinoifir mepânăl asf ârşit
ulanului.
A găsitşiapr egăt i
toper soană,c ăreiai -aîncredi
nţatfir
ma
saî mpreunăc uangaj aţiipec areîiavea.Ac um,pent r
uc ăşi-a
deschisonouăaf ac er
e,estec upri
nsdeunnouent uziasm şio
— 29—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

nouăener
giepent
rumunc
apec
areodesf
ăşoar
ă.
—————————————————————

Of emeiecareî şipet r
ecuse vi
aţa având gr i
jă de c eic inci
copiiaisăişispr ij
inindu-lpe soţuleiî nc arieră,dor ea să
găseasc ă oc ale pentru a-şiexpr ima c reativitatea,dar î şi
pierdusedemul tîncredereaînfaptulc ăşt i
ac um săf acăac est
lucru.
Obiecti
vulei:Voicons truioaf aceredesucces,car esă- mi
permi tăsă-miexpr i
m si mţuleste
ticşicr eativitatea.
I
-al uatceva ti
mp până a desc operitc et ip de af acereî şi
dorea şic um să înc eapă.Dar,î n final,ea şi -
a desc his un
magazi nî ncarea î nceputsă vândă ac elgen de bi juteri
işi
arti
c ol
edeî mbrăcămi ntepecareobi şnuiasăl epoar t
eşic areîi
plăceau.
—————————————————————

O ziari
stăt alent atăc âştiga un sal ariu mi zerdi n slujba de
crit
ic de televi zi
une l a un c oti
dian naţ ional ,luptându- se în
acelaşitimpsăc reasc ăf eti
ţadenumai10l uni ,săpl ăteascăo
ipotecăur i
aşăşisăf acăf aţăstăr i
ideanxi etatec areînc epuse
să pună st ăpâni r
epeea.Femei aac onstatatc ănu i -
a plăcut
niciodatăsăf ac ăl uc ruridec areset emeaşic ăî ier
af r
icăsă
facăc eeac eî iplăc eaeic elmaimul t.
Obiecti
vulei :Voicons truiocar i
er ăî n car efacceeaceî mi
placesăf acşisuntpl ătităpemăsur ă.
Eaaabor datpr oiectuldet r
ansf ormar epr ofesi
onalăc umar e
hotărâre şii nteligenţ ă.Nu s- aî ntâmpl atpest e noapte,dara
munc i
tcontinuu,c uc onşt i
inci
ozitate,şiast ăzies teosc r
iit
oare
desuc c
es,c ar eluc reazăl aaşaseac ar te.
—————————————————————

Parteneri
iunuicuplulucrauîmpr eunădec âţi
vaani,având
oafaceredesuc cescareajunsesesăî isoli
cit
efoart
emult,i
ar
eisesimţeauobosiţişiepuizaţ
ifăcândc evac enumaiplăcea
nic
iunuia dint
re ei
.Când,î ntr
-o perioadă de cri
ză,bancaa
— 30—
 — Celmaibunan—

înc
eputsă- ipr esezet otmait ar
e,au înc eputsă si mtă şimai
acut ac eastă gr eutatec are apăsa pe umer i
il or
. Dint r
-un
puternicsi mţaldat ori
eişidinpreamul tăt eamă,auc ontinuat
să investeasc ă banişit imp în acea af acerec are devenise
ult
imull uc r
upec areşi -
ldoreau.
Obi ecti
vull or:Săducem ovi aţ
ăî n car emuncasăfiemai
sati
sfăcăt oare,maicr eati
văşimaipl ăcut ăpent ru amândoi–
şiastacâtmaicur ând.
Odat ăc e şi-
au st abil
it obi
ect
ivulpe c areî lagr eau c u
adevăr at,afacereaaî nceputsămear gă,ast f
elcăaugăsi tun
cumpăr ător amabi l
,i ar ei s-au retras, dedi cându-se î n
înt
regimeunuinouţ el
.
—————————————————————

Pr eşedinteleuneic ompani idesuc cesînc epusesăsesi mtă

bătr ân la ni c
i50 de anic âţiavea,di nc auza unorser i
oase
dur er idespat eşidepi c
ioare,careîlîmpiedi causăf acămul t
e
lucrur ic areî iplăceau.Er a profund afectatde f aptulcă se
simţ eapr i
zonierînpr opr i
ulsăut r
up;er aobi şnuitsăpoat ăsă
facăt otfelulde l uc ruriîni nteres de afac er
işiî ni nteres
personal ,fărăastfelder eţi
ner i
.
Obi ec
tivulluier a:Să mă si mtl i
berdi n punctde v edere
fiz
ic,ment alşiemoţ ionalsă- mit r
ăiescviaţaaşacum dor esc.
Şi- aur matsc opulc udi scipl
inăşihot ărâre,atacândpemai
mul te pl anuri– fizic,emoţ ional,ment al– şi ,înc âteva luni,
mer gea ţ inându-şic orpuldr eptşisemi şcaf ăr
ă nici
un felde
dur er i
.
—————————————————————

Un cuplu deac tor

isec onfrunta decâţiva anicu seri
oase
probl
emefinanc i
are–pent ruc eidoiparteneridevenea di
nc e
înc e maigr eu să găsească de lucru.S-au văzutsili
ţisă-
şi
vândăc asaînc arelocui
auşisăsemut eî naltamaimi că;în
scurttimpauî nceputsăset eamăc ăvorfi nevoi
ţichi
arsă-şi
ret
ragăc opii
idel aşcoalaparti
c ul
arăl ac
areînvăţau.
La î
nc eputulunuian,eiau l uathotărârea de a rezol
va
— 31—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

probl ema bani l

oro dat ă pent rutotdeauna.Hot ărâr
ea lora
fost neî nduplecată, apelând l a priet
eni pentru spr i
ji
n şi
disc utând cuexper ţ
ic apabilisăl eofereajutordespec i
ali
tat
e
pent ru a-şirezolva probl
emel e.În decurs de două luni,mul
dintreeiapr i
mi tunr olpri
nc ipalînt
r-unserialinternaţ
ionalde
televiziune.
—————————————————————

Ot ânăr ă ar enunţ atl a sluj

ba deasi st
ent ă medi cală şis-a
angaj atc a agentde vânzăr ipent ruac âşt iga maimul tşi
pent r
ua- şifol
osimaibi nec alit
ăţil
epec arel eavea,dardupă
unaneanur eal i
zasevânzăr i
lepr opuse.Er aî ngrij
oratăc ăî şi
vapi er deslujba,maial esc ăfirmal ac areluc rat r
eceapr intr-
o
perioadădec ri
ză.
Obi ect
ivulei:Voif acedi nanulaces taunanalr eali
zăr i
lor.
Înc iuda fapt ul
uic ă pent ru fir
ma r espec ti
vă a fostc elmai
greu an,t ânăr aaî nc eputsă- şisc hi
mbe păr erea despr e ea
însăşişisă f ac ăl ucrur ipe careî nainte nu î ndrăznise să l e
facă.Până l a sfârşit
ulanul ui,ea şi-aîmpl initvisul,deveni nd
celmaibun agentde vânzăr idi n acelan.A f ostpr omovat ă
directorl a depar t
ament ulde r elaţiicuc li
enţii,unde,l uc rând
într-
un medi u de af acer i,avea oc azia să-şif ol
oseasc ă ac el
e
calit
ăţ icarefăc userădi neaobunăasi stentă.
—————————————————————

Of emei edesi gneravea oc ar i

eră desuc ces,darsesi mţ ea
neferi
c it
ădi nc auzauneir elaţ
iidec uplu„banal e”c aren-omai
mul ţ
umea.Ea dor ea c u di
sper are să se căsăt orească şisă
aibă c opii
,daroar ec u acestbăr bat ?Îierat eamă c ă,dac ă
renunţ alael ,seput ea sănu maigăseasc ă unulpec aresă-l
doreasc ăc uadevăr at.
Obiec t
ivulei:Să mer g maidepar te şisă găsesc omulcu
caresămăcăsăt oresc.
A găsitc urajuldea r enunţal a ac ea r
elaţieşidea mer ge
maidepar t
e.Deşinesi gură,ac ontinuatsăc readăî nobiect
ivul
ei,şiînc eledi nur măac unoscutunavoc ati nteli
gent,cuc are
— 32—
 — Celmaibunan—

aavutolegătur
ămaiser
ioasă;s-
auc
ăsăt
ori
tşiac
um audouă
fii
cer
euşi
te.
—————————————————————

Î
n spat elefiecăruia dintreaceş tioamenidesuccesseascunde
un om obi şnuitcar ea găsitcur ajuldea acţ iona –dea î nfrunta
mar il
egr eutăţişidea- şitransf ormavi seleînr eal
it
at e.Eiau găsi t
forţ
ai nterioarădeanu- şimaif acegri
jipent rupr oblemel el orşis-
auconcent ratasupr aobi ectivuluipecar edoreau să-lr eali
zeze.Şi-
au luatr ăgazuldeaser etragedi nfaţat umultuluivi e
ţ i
icot i
diene
pent r
u a-şior i
ent aatenţiaasupr aobiect i
vuluicare,odat ărealizat
,
însemnat otulpent ru ei.Au f ăcutcel e-as tatîn putinţ ăpent rua
evit
a capcanel e explicaţii
lor,lament ărilorşiscuz elorşipent rua
mer gemaidepar t
e,pânăl acapăt .

Celmaibunanalmeu

Cum am maispusdemul teor ipână acum,es te o adevărată

provocare să-ţis t
abil
eşti obiect
ive seri
oase l egate de ceea ce
contează cu adevăr at. Dacă ci tiţ
i această car t
e, at unci cu
siguranţăaţiaflatcăam r euşitsă-miatingobi ectivuldeascr i
eo
carte,un vispecar el-am avutdecândmăş ti
u.Daranişianil a
rând n- am făcut nimicî n acest sens.Deşieu î nsămipr act
ic
exerciţ
iulCelmaibun an î ncă din 1980,cartea nu s- a număr at
printreobiect
ivelemelepr iori
tarepână decur ând.Purşisi mpl u
misepăr ea un visimposibil,aşa că nu i-
am acor datpr ea mar e
impor t
anţă.Mul tădori
nţă,crede ţ
i-mă,darpuţ i
năv oinţă!

Deşiconduceam semi narulCelmaibun an şi -iî

nvăţam pe
cei
lal
ţicum să-şiî
mpl i
nească visel
e,aces
tvisalmeu zăcea ui
tat
sub o grămadă de r
egret
e şir esenti
mente.Găseam t
otf el
ulde
motiv
epent r
uanut r
ecelatreabă:

● Lasfâr
şit
ulzi
leişiî
nweekendsuntpr
eaobosit
ă.
● Cli
enţi
işipar
teneri
imeideafacer
iau nev
oiedemi
nepent
ru
— 33—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

lucruriurgenteşimul tmaii mportante.

● Creierulmeu aî ncetatsămaif uncţi
onez
eeficientdin cauza
menopauz ei
.
● Dacăscr iu ocarte,astanu vacont ri
buicu nimi cî
n direcţ
ia
încaredor im săneor i
entăm afacerea.
● Arfipi er
deredet impsăf acun l ucr
u careprobabilnu ne-ar
aduceni ciunban.
…şicât eşimaicâte.

Dupăcum v edeţi,lai
tmot i
vulcar eapar eînj ust
ificări
leineleeste
următ or :Suntvi
ul cti
maunorî mpr ejur
ăr ipec arenul epotc ontrol
a.
Esteot emă frecventă a mea şicu si guranţă una pe car e am
observat-oşilaalteper soane.Aniî ntregi,înmi nteameaser epeta
acelaşirefr
en,iaruneor iapăr eau variaţiipeaceeaşit emă:Mi -
ar
plăceasăsc ri
u.Aşfipr obabilomar escr i
it
oare.Am î ntr
-adevărceva
de spus,numaic ă ________________ (completaţispaţ iulli
ber cu
mot i
veleenumer atemaisus) .

Acum câţ i
vaanichi arm- am abonatlaorevist
ăpentru scri
it
ori,
sper ândcăaces tlucru măvas ti
mulaşivoitrecelatr
eabă,darde
fiecaredatăcândapăr eanumăr ulpelunarespecti
vămăcopl eşea
un sent imentde vi novăţi
e şif r
ustrar
e.Le-am pus frumos una
pest eal
tal acapulpat ului,casăl ecit
esccândv oiav
eanev oiede
ele,săî nvăţcum săscr i
u şisămăi mpulsi
oneze.Darbineînţel
es
cămoment ulacel
anumaiv enea.

Până înt
r-ozi de Anul Nou, când eu şi Ti
m am pe
trecut
î
mpr eunăcupri
eteni
inoştr
iJockşiSusie.

La un momentdat ,discutam despr e Celmaibun an,i areu

scriam celez ece î
ntrebări pe car e aceşt
ia să lef ol
osească,
explicându-l
e mecanismul şi pov esti
ndu-le ce bine decur sese
exerciţi
ul,cu cât
eva zi
leî n urmă,cu fiulnos tru Jeff,car eî şi
petrecusecunoivacanţadeCr ăciun.(Î
ncepuseexerciţi
ulnuf oart e
entuz i
asmat,căcitr
ecuse pe l i
stă doarpatrur eal
izărişi26 de
nereuşitepeanulanterior
!Darmait âr
ziu,ne-amăr turi
sitcebi ne

— 34—
 — Celmaibunan—

s-a si
mţi
tcă a l
ăsatdeopar
teamint
iri
lenepl
ăcutedi
n semes
trul
tr
ecut.Ast
aafost.Eti
mpulsămergmaidepart
e.)

Launmomentdat ,unuldi ntreeiaspus:„ Şti

i,artrebuisăscr ii
o car t
e despr e as ta!”Am r âs toţica de o gl umă r ăsuflată;ne
cunoşt eam f oarte bi ne uniipe al ţiişiuneor ine mait achinam
vorbinddespr eviselenoas treî nvechite.Almeu er afaimoasacar te.
Într-
unf el
,înz iuaaceeam- am si mţ i
tpr ovocatăşiideeadeascr ie
aî nceputsă- misur âdă aşa cum nu misemaiî ntâmpl asepână
atunci.Am si mţitcăeiî ntr
-adevărdor eau săscr iu cart
eaşim- au
convinscăexer ciţiulCelmaibunan er aoi deeexcelentă,decar e
mul ţioameniarfi put utbenefici a.As ta m- a măgul i
t,aşa că am
începutsă i au l ucr uri
le maiî n serios şimi -am refăcutl ista cu
priorit
ăţiledi n acelan,schi mbând obi ectivulnumăr ulpat ru cu:
Voisc rie pri
ma c ar te,iarapoiî mivoigăsiun agentşiun edi tor
renumi t.Mait ârziu,când am v orbi
tcu Jeff,s- a uitatl a mi ne
zâmbi nduşori ronicşimi -
aspus:„ Da,mamă,apucă- tedet reabă! ”

Dupăcemi -
atr ecutent uziasmuliniţi
alşiam începutsăscr i
u,
maibi nedeo l ună n- am r euşitsă f
acapr oapeni micdi n cauza
neîncr
eder i
icar emăcopl eşea:
● Probabi lcănusuntat âtdebunăpecâtmăcr ed.
● Or icecar t
epecar evr eaueusăoscr i
us- ascri
sdeja.
● Nu supor t gândulca al ţi
isă ci t
ească ce am scr i
s eu –
probabilvorr âdedemi nepeascuns.
● E oches ti
eaşadebanal ăşidepr ost
ească.
● Cum să scr iio car te când dejal ucrezi50–60 de or e pe
săptămână?
● Or icum,ni ci
unedi t
orn- osăvreasă- mipubl i
cecartea.

Aces
tea er
au gânduril
e mele, deşi av
eam un soţ car
e mă
î
ncuraj
asăscr i
u car
tea,spunându-micăer aconvi
nscăvafi un
bes
tsel
ler
.

—————————————————————
Necompl
ăcem î
nli
mit
areanoas
tră!Nu eni
cioî
ndoi
alăcă

— 35—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

as
taf
acem di
nmomentcenuvr
em săr
enunţ
ăm l
aea.
—————————————————————

Vi
cti
măaî
mpr
ejur
ări
lor
?

Nesimţ i
m bi negândi ndu-necăpr obl
emel enoas trenedepăşesc
oricum,căsunt em vict
imeal eî
mpr ejur
ăr i
lor,dând as tfelvina pe
alţ
iipent rufaptulcănu av em ceeacenedor im.Es teadevăr atcă
uneor i oamenii sunt r ăi, dar ajungând vi ctimelel or dev eni
m
neput i
ncioşi
.Cr ed căaţ iput utuşorobser vacă,dândmer eu vina
peal ţi
işipedi versesit
uaţiipentruf aptulcănu put eam săscr iu
cartea,am r enunţ at l
a visulmeu car e aş tepta de at âţi
a ani.
Dev eni
sem neput inci
oasă chi ar din pr ici
na mea.I atăî ncă un
exempl udinceeacev edem căseî nt âmpl ăînj ur ulnostru.

Se găseş teîntotdeauna o per soană sau o si tuaţie pe care să

aruncăm vi na.Devi ne un obi ceişini mănuinu- ivine uşor să
renunţ elael .Estecaun v echipr i
eten.Chi arieriam înt rebat-ope
prietenameaMar yceosăf acăî nweekend.Mi -aspus:„ Măducl a
ţarăl a măt uşa mea şil af ami l
ia ei.S- a anunţatcă vr emea va fi
frumoasă,darl acâtsunteu denor ocoasă,sigurosăpl ouă.”Ce
nor oc? Cinespuneas ta? Cepr ostie să tecompl aciîn sat isf
acţi
a
perv er
să a unoras tfeldeafir maţ ii,a căroramăr âtăr ecompensă
estecăpoţ ispune:„ Vezi,şti
am eu! ”sau „Ţi-am spuseu?”Pes t
etot
întâlneştias t
feldeat itudini,dacăs taisăascul ţi
,darsunt em aşa
deobi şnui ţ
i,încâtapr oapecăni cinu nemaidăm seamadeel eşi
dei mpl i
caţiil
el or
.Si ngur a scăpareest esă devenim conş ti
enţide
aceas t
ăat itudinedefe t
istă,aşacum af ostnevoiesăf acchi areu.

Câtder
arauz
im peci
nevaspunând:

● „
Weekendulăstaosăfiegrozav!
”
● „
Lasă-măpemi ne.Măocupeudeas ta.”
● „
Iar
tă-mă,am greşi
t!N-osăsemaiînt âmpl
e.”
● „
Am făcutcât
evagreşel
i,darosăîncercăm pânăr
euşi
m.”
— 36—
 — Celmaibunan—

Alter
nat i
val aroluldevi cti
măes t
esădev enim maiput ernicişi
să începem să ne asumăm r esponsabi l
it
atea des t
inuluinos tru.
Ştiu câtdegr eu poatefi.Darme todaCelmaibunanf uncţi
oneaz ă
şiva f uncţiona an de an,vi s după vis.Suntconvi nsă de acest
lucru chiarşiî n acestmoment ,înt i
mp ce s tau ai cişiscriul a
calculatorulmeu,bucur ându-măsăvăt ransmitacest eidei.
Din exper i
enţa mea,vi aţaînseamnă î naintedet oatea învăţa,
iareu î nvăţ–a nu- şt
iu-câta oară –lecţ i
a proverbul uichinezesc
carespune:„ Dacănu neschi mbăm di recţi
a,în celedi n urmăcu
siguranţăv om ajungeînl oculsprecar eneî ndreptăm. ”

Sunt
eţipr
egăt
iţisaunu?

Aţicit
itpânăacum cât ecevadespremi neşidespr
eoameni ipe
carei-am cunoscut .A sosi
tmoment ulsăvăgândi ţ
ipuţinşilavoi.
Cu cât ş tiţ
i mai mul te desprevoi înai
nte de a începe aces
t
exerciţ
iu,cu atâtveţiaveamaimul teşansedesucces.Răspunde ţi
sincerlaî ntrebăr
iledemaij os.Fi
ţifoart
esinceri
,oricum nu vă
vedeni meni.

Vi
aţadepânăacum

ÎncercuiţiA sau F dacă afir

maţ i
a este adevăr
ată sau fal să în
cazulv ostru:
AF■ Au f ostmoment eîn viaţa mea când am s tabi l
itşiam
realizatobiectiv
e.
AF■ Dacăs tausămăgândesc,suntmândr u(mândr ă)deceea
ceam r eal
izatpânăacum.
AF■ Deşiî midau seamacăsuntmul telucruripentr u carear
trebuisăfiu r ecunoscător(
recunoscătoare),cevaîmilipseşteşiaş
vreasăş ti
uceanume.
AF■ Şt iucăpotmaimul tdecâtam ar ătatpânăacum.
AF■ î miami nt
esc moment e di
nt recutcând am per severat
— 37—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

indiferentdeobs tacoleşiam f ăcutl ucruril

esămear gă.
AF■ Şt i
u că mi -am pi erdutî ncrederea în mi ne în decursul
anilor,darî ncănusuntdi spus( di
spusă)săr enunţ .
AF■ Şt i
u că dacă aş r ezolva celpuţ in una sau două di ntre
probl emelecar emăpr eocupăm- aşsimţ imaif eri
cit(fer
ici
tă).
AF■ Î miami ntesc mair epede ner euşi
tele decâtsuccesele şi
îmidau seamacăas t
am- aîmpi edicatsăam î ncredereîn minel a
felcaal tădat ă.
AF■ Măî ngri
joreazăfaptulcă,deşiam put erniceconvingerişi
valoriper sonale,viaţameadepânăacum nu adov editpreamul t
acestl ucru.

Nu es
tenev oiedecineş t
iecefilosofiepent
ru avădaseamacă,
dacă aţiîncercuitmaimul te A-uri
,ave ţimaimulte şanse de a
reuşisăs t
abiliţ
iplanurişideal educel acapăt.
Cât
eat iîncercui
t?

Convi
ngerişival
oripersonal
e

Bif
aţiafir
maţ
ii
le car
e expr
imă convi
nger
ile şival
ori
lev
oas
tre
per
sonale:

 Suntr esponsabi l(ă)faţă de mine şifaţă de ceea ce mise

înt
âmpl ă.
 Deşinu- mipl acesă r ecunosc,ş t
iu că maimul tă discipl
ină
numi - arstrica.
 Cr edcăor i
cees teposi bi
ldacăîţipuicevaî nmint e.
„ Ce semeni ,aceea v eiculege”sau „ Cum îţiaşterni,aşa v ei
dormi.”
 Păs t
rarea uneiat itudinipozi
tivees t
evital
ă pentr u obţi
nerea
succesul ui.
 E bi nesăceraj utordacăam nev oi
edeel .
 Nu- inimi cdacăf acgr eşeli
,astaar at
ăcămăs trăduiesc.
 Cu câtam maimul tsucces,cu at âtestemaii mpor t
antsă
dăruiescî ntr-unf elsaual tuldinsuccesulmeu.
— 38—
 — Celmaibunan—

 Mădedicferi
ciri
icelordr
agi.
 Est
e foarte important pentr
u mi ne să t
răi
esc conf
orm
pr
inci
pii
lorşiconvi
ngeril
ormelepersonal
e.

Evi
dentcă i nformaţii
l e di
n acestcapit
olsuntper sonale şinu
existăr ăspunsuricorect e sau greşi
te.Totuşi,încli
n să cred că
maj or
itatea acest
or afir
maţ i
isuntaccept ate de oameniicar e se
simtî mpliniţ
icu adevăr at.Ceeacecont eazăcelmaimul testesă
şti
ţiîncecr edeţişiceanumepr eţuiţi
.

Uneoriavem sentimentulcă ne l i
pseşt
e ceva;acest
a se i
veşt
e
atuncicândam r ătăcitcaleastabil
it
ădeconvi nger
ileşipri
ncipi
il
e
noastre. Una di
n cel ez ece într
ebări pentru Celmaibun an
analiz
eazăpelargaces tsentiment.

—————————————————————
Ceea ce ne moti
vează cu multmaimul tdecâtsuccesul
mat eri
alsau apreci
ereacelor
lal
ţiest
edorinţ
anoas t
rădeafi
sincericu noiî
nşineşideanet răivi
aţaconfor
m valor
ilorşi
convingeri
lornoastr
epersonale.
—————————————————————

Scuzepecar
elecunoscşipecar
ele-
am f
olosi
t

Î
ncer
caţ
isăvil
eamint
iţipecel
epecareobişnui
aţisăl
efol
osi
ţi
.
Aşvr
eafoar
temul
tsăschimblucr
uri
le,darnupotpentrucă…

 Vreausă- mipăs trezlibertateadeaal ege.

 Dacăcevamer gepr ost,n-aice-iface.
 Misepar eunl ucr u egois
tşis tresantsăs tabil
escobiecti
veşi
sămăgândescmer eul aceanumeî midor esc.
 Am trecutdemul tdef azavisurilor.
 Când n- o să maifiu at âtdeocupat (ă),o să mă ocup şide
mine.
 Misepar epl i
ctisitorsăş tiuîncotromăî ndreptşiceur mează
— 39—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

săseî ntâmple.
 Dacă îmipun în mi
nte să f
ac ceva,v
oir
ata cel
elal
te ocaz
ii
incit
antecares-arputeai
vi.
 E preatâr
ziusămaiînvăţceva.
 Nu-mipotbatecapulcuasta.

Ca să fiu si
ncer
ă,mă î ndoiesc că exis
tă ci
neva care să nu fi
încercui
tapr oapetoatescuz el
edemaisus.Bun v enitprintr
enoi !
Pent r
u ceimaimul ţ
i,dificul
tatea constăîn aş ticând anume
folosi
m aces t
escuzeî nlocsăf acem ceeacedor i
m as t
felîncâtsă
mer gem maidepar t
e.Fiţ
ifoar t
eat enţicândanumeacest eafirmaţii
suntadevăr ateşicând suntnumaiscuz e.El
eau put ereadeavă
ţinepeloc.

Câtdemot
ivat
(ă)sunt
?

Pe o scar
ă de l
a1 la 10,daţi
-vă si
nguricâte o not
ă care să
reflect
evaloareapecar
eoacor daţiurmătoarel
orafir
maţ i
iîn ceea
cevăpr i
veşt
e:

__Sunthot
ărât
(ă)săf
acschi
mbăr
ipoz
iti
veî
nvi
aţamea.

__Mise pare nor

malsă- miplanific anuldi
nainte şisă-
mi
pr
opunobi
ecti
vepecar esăl
ereal
izez
.Suntgat asăîncerc.

__Potcont
apef
apt
ulcădedat
aas
taf
accet
rebui
e.

__Şt
iuf
oar
tebi
necet
rebui
esăf
acpent
rua-
mischi
mbavi
aţa.

__Pentru mineesteimpor
tantsăt
răi
escconf
orm pr
inci
pii
lorşi
convi
nger
ilorpersonal
e.

__Sunthotăr
ât(
ă)săf
acor
icepent
ru caaces
texer
ciţ
iu sădea
r
ezult
ateşiî
ncazulmeu.

— 40—
 — Celmaibunan—

__Exi
stă şial
ţioameniî
n vi
aţa mea car
e arav
ea de câş
tigat
dacămi-
aşfaceplanur
ipent
ruanulvii
tor
.

__Deşi î
mi este t
eamă să mă conf
runt cu unel
e di
ntr
e
pr
oblemel
emele,sunttot
uşigat
asăof
ac.

__Acum suntpr
egăti
t(
ă)să-mif
olosescabi
li
tăţ
il
eşii
ntel
igenţ
a
maibineşicumaimultcuraj
.

__Voirez
ervatreioreî
n weekendulurmătorpent
ru arăspunde
lacel
ezeceînt
rebăripent
ru anulcareî
ţiaduceîmpl
ini
rea,ori
ces-
arînt
âmpla.

__PUNCTAJ

Adunaţipunct ele pe care vile-aţiacor datşiv eri

ficaţiîn care
dintrecategorii
ledemaij osvăî ncadraţi.Punctajulobţ inutvăva
arătacâtsunt eţidemot ivat
(ă)şidepr egăt i
t(
ă)pent u Celmaibun
r
an.
90–100Fel i
cităr
i!Pr obabilcăviaţavisevaschi mbacompl et.
70–89Deşidi n cândî n cândest enev oiesăfiţ
iî mpins(ă)del a
spate,puteţifipedr umulcelbun.
51–69Gr eudespuscesevaî ntâmpl a.Nusunt eţiîncăsigur (
ă)
că vă simţ i
ţipr egătit
(ă) pentru at rece la„ v
olanul ” exist
enţei
voastre.

Dacăpunct ajulestesub50,înseamnăcănu sunt eţ

ipregăti
t(
ă)
săpr ofitaţ
idei nformaţii
ledi
n aceast
ă cart
e.Schimbaţi
-vă modul
de a pr ivilucruril
e sau aşt
eptaţipână când vă v
eţisimţimai
încrezători.
Ceicar eşi-
auacor dat10punctelaul t
imaafir
maţieaucelemai
mar işanseder euşit
ă.

Acţ
ionaţ
i!

— 41—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Înceimaibinede25deanidel ucru cuoamenii,am obser

vato
si
ngură maredifer
enţ
ăî ntr
eceicar er euşescsă f
acă l
ucruril
esă
meargăşiceicar
enur euşesc:ceicarereuşescacţ
ionează.

Aceş ti
asegândescl aoi dee,apoiacţ ioneazăî n sensulr eali
zării
ei.Au senz aţiacăun l ucru arput easămear gă şisehot ărăscsă
încer ce.Ur meaz ă ni
şte cur surişi ,conştiinci
oşi,pun î n pr acti
că
ceeaceau î nvăţat
.Citescocar te,găsescî n eaoi deecarel eplace
şiîncear căsăopunăşieiî napl icare.Auddespr eunanumet i
pde
medi taţ
iicar eteajut
ăsăr educis t
resulşisăt ecunoş t
imaibi neşi
îşif ac timp pent ru aî ncepe me t
oda r especti
vă.Aceş tioameni
acţioneaz ă.

Dacăvănumăr aţiprint
reaceştia,opri
ţi
-văşit receţ
ilaPar t
eaa
tr
eia,încar eseaflăcaietuldelucr upentru Celmaibunan.Face ţi-
văocaf easau t urnaţi-
văun paharcu vi n,pune ţ
iniştemuz i
căşi
apucaţi-vă să scrie
ţirăspunsurile.Estefoar t
e simplu.Pestet rei
orev e
ţiş timaibineî ncotr
omer ge ţ
işivăv eţisi
mţ imaimot ivatsă
mer geţ
iî ncotr
ov -aţipropus.Trebui enumaisă vr eţisă o f
aceţi–
aşacum ş ti
ţivoi
.

După cum spunea St ephen Cov ey, pri

ncipala cali
tat
e a
oameni l
orfoart
eeficienţ
iest
ef aptulcăeisuntî nt
otdeaunagatade
acţiune. Cu al t
e cuvinte, decât să l ăsaţ
il ucruri
le la voia
întâmplării
,ocupaţi-
vădeel e.Dacănu vănumăr aţipr
intreaceşti
oameni , aţ
i putea deveni ca ei trecând dir
ect laîntrebări şi
începândcelmaibunanalvost ru.

Uniioamenisuntnăscuţ isăacţ ioneze–au venitpel umedot aţ

i
cu oput ernică dori
nţ ăşiforţăinterioară deareuşişiî nai
nt ează
cu mot oarel
el aturaţ i
emaxi mă.Darceimaimul ţ
idint r
enoiam
avutmul t
edeî nvăţatpent ru areuşiî n viaţ
ă;maidegr abăne- am
model atnoiînşinede- alungulvieţii,nu ne-am născutaşa.Eu cu
siguranţă mă numărpr i
ntreaceştia din urmă.Spredeosebi rede
modulconş ti
entî n careîmitrăi
escvi aţ
aacum,mi -am petrecuto
mar epar t
edi nt i
ner eţ
eîntr-
un feldeceaţ ăsomnolentă,lăsându-

— 42—
 — Celmaibunan—

mă purt
ată deval
uri
levi
eţi
i,dar„
descur
cându-
mă î
nfuncţ
iede
î
mprejur
ări
”.

Aşadar
, chiar dacă nu sunt eţiunuldi ntre ceicar eţ int
esc
departe,asta nu înseamnă că sunteţ
iscosdi n cur să.Aţir eal
izat
deja atât
ea lucrur ipână acum şisper să apr eci
aţias ta.Dar ,
pentru afolosiefici
entaceastă cart
e,t rebuie să vă aşez
aţ işisă
răspundeţicur ăbdarelacel
ez eceîntrebări.

—————————————————————
Adevărulestecăş t
iţidej
adestul–maimul tdecâtcredeţ
i
că şt
iţi– despre ce anume t
rebuie să f
ace
ţipentru a vă
îmbunătăţivi
aţa.
—————————————————————

Secr
etuleste să acţi
onaţi,să f
aceţiacestpri
m pas,să pune ţi
lucruri
leîn mi şcare.Şitotuşi
,decel emaimul teorinu o faceţ
i.
Deşiestei mpor t
antsădescoper i
ţiceanumevăî mpiedi
căşidece
(vom discuta şidespre aceastaîn capi
tol
ele ur
mătoare),celmai
bineestepurşisi mplu săîncepe
ţi.Aveţ
itottimpulsăînţel
egeţişi
ceanumevăr e ţi
ne.

Totules te să răspunde ţila celezeceîntrebăripent u Celmai

r
bun an,î ntrebăr iapar ent simpl e,dar f
oar t
e precise.Nu va fi
întot
deauna f oarte uşor ,dar r ăspunzând laî ntr
ebăr i
,v eţiafla
mul t
el ucruridespr evoi,desprecum pune ţ
ilucruril
eî npracticăşi
cum vă l i
mitaţ i
.Ve ţiîncepe să înţel
egeţ
icum să daţ isens vieţi
i
voastreşi,cur ând,v eţ
ipr ivicu nerăbdarespreanulcar evine.Vă
promit.Numait receţil
at reabă!

—————————————————————
Săvămaispuncevaî naintedeaî ncepe.Dacăvăî ntrebaţi
:
„Oareaceas tăcartemăpoat eajuta?”,răspunsules teda,cu
siguranţăv-arputeaajuta.Totuldepindedev oi.Ştiţ
ibinecă
nu es t
ede-ajunssă cumpăr aţicartea.Ca să nu maiez itaţ
i
între o hot
ărâre sau al
ta,pendul ând într
e difer
iteintenţi
i

— 43—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

bune,acţ
ionaţ
iacum.
—————————————————————

Ceimaimul ţidi
ntrenoicădem înpr opriacapcană,ref
uzândsă
facem paşiinecesaripentru a dev
enis tăpâniipropri
il
ornoast
re
vieţi
, dar nici pe alt
cineva (
sau ceva) nu v om lăsa să ne
stăpânească în acestr ăsti
mp! Rezultatul
? Nimeni nu poartă
răspunderea.Aşanuaj ungem nicăi
eri
.

Fi
ecareprogr
especar el-am reali
zatînviaţameaav eni
tpentru
căam ascultatdecinevadrag,deunpr ofesorsaudeunscr ii
tor
,şi
pentru că am r epet
at conşti
incioasă lecţi
il
e până când le-
am
învăţ
at.Tot
ulesăacţ ionez
işisămer gipânăl acapăt
.

Maiexi stă un l ucru des î ntâlnitcar e ne poat eîmpiedica să

redescoper i
m şisă f olosim din plinî nţelepci
unea ant i
că atâtde
popul arăî n ultimii20–30 de ani :cinismul .Ceicar e au aceas t ă
atitudineîncear căsăadopt eunaeri ntelectual
,desuper i
ori
tate,î n
de t
riment ul or icărei î ncercări de aut operfecţ
ionare sau
transformar epr ofesional ă,et
ichetând-odr ept„ai
urealăfărănoi mă”
sau „ psiho-bâlbâială” ,afişând un snobi sm totalf aţ
ă de or icine
încearcă să nespr ij
ine pent ru af ace schimbăr ipoziti
veîn vi aţ a
noas tră.Aceastăat i
tudi neestedoaroal tămodal i
tatedeeschi var e,
careneî mpiedicăsăf acem ceeacevr em.Eu ş ti
u;şieu am gândi t
lafelmul tăvr eme.

Aşadar,dacă aţ ideciscă aceas t

ă carte vă poat
efi def olosşi
dacă sunt eţipr egăti
t(ă)să î ncepeţiimedi at
,deschide ţicartea l
a
î
nt rebărişit r
eceţilat reabă.Sau poat e sunteţio persoană care
preferă o abor daremaide taliată,mer geşiaşa,uneor ichiarmai
bine.Aceast ă carte nu dă sol uţiirapide şinicinu f ace minuni
pestenoapt e,deşipent ru uni idintrev oiacestlucru arfi posi
bil.
Or i
cineaţ ifi,dacădor iţ
isăf aceţicevaşiaţ iobţi
nutunscorbunl a
mot ivaţ
ie,acum emoment ul.Acţ i
onaţi!

— 44—
 — Celmaibunan—

PARTEA A I
I-A
ZECE Î
NTREBĂRIPENTRU
CELMAIBUN AN

PRI
MA Î
NTREBARE
Ceam real
izat
?

Est
euşorsăc âşt
igimaimul
trespec
tdesine.
Nu tr
ebuie decâtsă fac
ilucr
uribune şisă-ţ
i
amint
eşticăle-
aifăcut.
JOHN- ROGER

Moment
elebune

Nu vă v
ede nimeni.Începeţ
ipr i
n a vă mărturi
siceanumevă
bucur ă.Poate că nu a observat ni
menimoment el
ev oas
tre de
glori
e,darv oile-aţ
iobservat
,cu siguranţă.Nota-ţi
-le.Poatecă,
totuşi
,auobser vatşial
ţi
i.Şiaceiaconteaz
ă.

● Aţ imaipar cursun an deşcoal ă?Careau fostcel emaibune

moment e?
● V- aţimut atîntr
-oal t
ă casă?Aţ idecorat
-osau r enovat-
ope
cea pecar eo aveţi?V-aţidescotor
ositdel ucruri
lev echi
?Aţ idat
dinlucrur icel
orsăraci?
● V- aţi schi
mbat sl ujba şi aţi obţi
nut o pr omovar e? Vă
descurcaţimaibi nelaser vici
u?Ceanumeaţ ifăcutşies tedemn
delaudă?
— 45—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

● Câţ ibaniaţ icâşt

igatî n ulti
mulan?V- aţ ipl ăti
topar tedi n
dator i
i?Aţ ireuşi tsăeconomi siţicevasaui -
aţii nves t
it?
● V- aţ
icăsăt ori
t?Aveţiuncopi l?Vr eunuldi nt r
ecopi iaavutun
an reuşi t
?L- aţiajutatsăt r
eacăpest eoper i
oadămaidi fici
lă?Aţ i
fostunpăr intemaibunanulaces ta?
● V- aţihot ăr âtîn sfârşitsă face ţigimnas t
ică de î nt reţi
ner e?
Exer saţimaimul t?Cum văvi n hai neleacum şicum văv eneau l a
început ulanul ui–văsuntmail ar gi
?Aţ iînceputsămâncaţ imai
sănăt os?
● Anulaces tav -
aţiîntâlnitmaides cu v echiipr ieteni ? V-aţi
făcut pr i
eteninoi ? Dar t u aif os t un pr ieten maibun pent ru
ceil
al ţ
i?
● Aţ iînceputsă vă di s
t r
aţimaimul t?Sămer geţilaconcer te?
Lat eatru?Laci nema?Săci ti
ţi?Săvăv edeţicupr ietenii
?
● Ţine ţ
iol egăturămais trânsăcu cei lal
ţimembr iaif ami lieişi
cupr i
etenii?

Chiar dacă o parte dintre acesteîntrebăr

i nu vă s târ
nesc
amintiril
egatedecel
emaibunemoment ealevoastr
e,străduiţ
i-vă
să vă gândiţ
ilareali
zăril
ev oastre şil
a moment eleîn carev -
aţi
si
mţ i
tmândr idev
oi,în careaţifăcutun lucru bun sau aţ
ireuşit
săscăpaţideunnecaz .Not aţ
i-l
e!Mândr i
ţi-
văcu ele!Laudelesunt
permise.

—————————————————————
Când air eal
izăr
ipe care să l
e săr
băt
oreş
ti,î
ţihr
ăneş
ti
spi
rit
ulşigăseştimoti
vaţ
ii
.
—————————————————————

Nu vă cersă i nventaţiceva,cipurşisi mpl u să obser vaţice

anumeaţ ireali
zat
,apoisăf aceţioli
stăcu cevis- aî ntâmpl atbun
anult recut.Gândiţi
-vă l
aceea ceaţ iscrisşiîncer caţisă mer geţ
i
cu gândulchi armaidepar t
e–t otulcontează,unl ucr u câtdemi c.
Uitaţi
-vă lalist
a dela sfâr
şitulacestuicapitol
,car ear at
ă câtde
import ant es
te să vă ami nti
ţicât maimul t
e dint r
er eali
zări
le
voastre.

— 46—
 — Celmaibunan—

Folosiţiaceastăexperienţăpentru avăapr opiaşimaimul tdeo

nouăl aturăaper sonali
tăţi
ivoastr
e–aceat ărieinter
ioar
ăcarevă
puneî n mi şcarez idezi.S-arput ea sănu vă placă;mulţidi
ntre
noinecunoaş tem maibi nenereuşitele.Neest
emaiuşorsăv orbi
m
cu pri
eteniidespr elucruril
ecarenu mer gbine,sănepl ângem de
milă.Darmer ităefort
uldeat recedi ncol
odeele.

Aceas t
a nu î nseamnă că sunt eţiipocriţ
i;l ucr uldespr e car e
vorbim es te ceva maimul tdecâtgândi rea poz i
tivă.Demul te or i
gândi rea poz i
tivă ne duce l a un f el de i gnorar e a def ectelor,
pretinzând că l ucrurile sunt al t
feldecât î nr ealitate. Nu as ta
încercăm noisă f acem.Î nt i
mp ce r ăspunde ţilaî ntrebări
,fiţ i
absol utsincerif aţădev oi
.Nu văf aceţ
ipr obl eme,ni meninu v ede
ce scr i
eţi
,decisunt e
ţiî n siguranţă.Or ice s- arfi întâmpl atanul
trecut,spune ţiadevăr ul.Nu vă î ncăpăţânaţ isă cr ede ţică a fos t
mul tmair ău decâtî nr eali
tate,ami nti
ndu- văef ortur il
epecar el e-
aţilăcutî ntimpcedaţ iuităriireal
izări
le.

Adopt
aţioat itudineechili
bratăfaţ
ădev oiînşi
vă.Totcevăcer
estesăînţelegeţ
icăadevăr ulestemaii mportantdecâtcr edeţi
.În
fel
ulacestapune ţibaz el
eceluimaibunan;dacăî ncepeţiprinavă
gândil aîntâmpl ăril
e bune,at uncicu sigur anţ
ăv eţiav ea mai
mul t
eşanseder euşită.Văcersăfiţiconşt
ienţidevaloareav oastr
ă
şisălăsaţideopar t
el amentaţi
il
e!

Desigur,arfi mi
nunatdacă şicei lalţ
iarobser va câtde buni
sunte
ţişicebinevădescur caţ
i.Darl umeaî n caretrăim nu est
e
aşa.Deci,caunpr i
m pas,faceţiaces
tl ucrudedr agulvost
ru,apoi
veţ
iputeaşiveţ
idor is-
ofaceţişipentrualţi
i.

Deceî
ncepem cur
eal
izăr
ile?

Pri
ma î ntr
ebare din pr amul Cel mai bun an vă dă
ogr
posi
bil
it
atea uneiori
entăr
ipoz it
ive şivă of
eră şansa de a vă
— 47—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

reechil
ibr
a at it
udinea faţă de voiînşi
vă şif aţ
ă de ceea ce aţ i
reali
zat î
n ul timulan.Apr oape fară excepţie,pr i
mel e gânduri
legat
e de trecutal e oamenil
orsuntnegat iv
e.Est e ca şicum un
magne ti nvizi
bil ne atrage spr
eî ntâmpl ăril
e neferici
te şi spr
e
eşecuri.Dacăv om cont i
nuasănegândi ml aces- aîntâmplat,vom
avea impresia că suntmaimul temot i
ve dedez amăgi r
edecâtde
bucur i
e.

Rar eor istăm sănegândi m ceam r eal i

zatî ntr-
oz i,casănumai
vorbi m deunan.I magi naţi-văcăaţ iînceputz i
uaî nt ocmi ndol i
s tă
cu t otce ave ţide făcut .Să pr esupunem că l ista cupr i
nde z ece
punct e,i arl asf ârşitulz i
leiaţ ir ealizatoptdi n celez ecel ucrur ipe
car evil e-aţipr opus.Spune ţi„ Br avo!”sau „ Nu- ir ău! ”
? Vă f el
icit
dacăpr ocedaţ iaşa–î nsămul ţidi ntrenoinesi mţ im vi novaţicănu
le-am r eal i
zatpe c elelalt
edouă.Cădem î n capcana î ntâmpl ărilor
nefer i
cite,al ucrurilorpecar enuam r euşi tsăl efacem.Şiui te-aşa
scădem î n ochi inoş trişipr obabi lnu maiaş t
ept ăm ner ăbdăt ori
ziuademâi ne.
Nu est eînt âmpl ător.Tr ăim î nt r-olumeî n car emul ţifacaces t
lucr u şias tfeldevi ne mol i
psi t
or .Poat e că uni ipr ietenişiunel e
rude,bi nei nt enţi
onat et otuşi ,au oper cepţi
enegat ivăal ucrur ilor
şiţ isepar es tânjenitorcat u săfiiî ncr ezătorşiopt imi st.Sespune
că ş ti
ril
epr oast efacvânz area z iarelorşidel iciult elespectator i
lor.
Trăi m înt r-o cultură negat ivistă,car e es te concent rată pe ş ti
rile
proast e,as tfelîncâtes teuşorcaoper soanăsăpr esupunăî n mod
inconş tientcăî ntotdeaunasepoat eşimair ău.Darnudespr eas ta
discut ăm ai ci.

—————————————————————
Conşti
inţ
aî şiprimeşterăsplat
a.Transferându-
vă atenţ
ia
asupralucruril
or pe carele-aţireal
izat anultrecut,veţ
i
dobândioatit
udinepoziti
vă,carevăvar edacapacitat
eadea
ducelucr
uril
el abunsfârşi
t.
—————————————————————

Răspunz
ând l
a aceas
tăî
ntr
ebar
e,mul
te per
soanesuntpl
ăcut

— 48—
 — Celmaibunan—

surprinse să constat
e câter eal
izăriau avut î n cur sulanul ui
precedent.Decelemaimul teor icons t
atăcădef aptnu estev or
ba
deun câmpdeeşecur ipresăratici-col
ocu ni şt
er eal
izărifir
ave,ci
exacti nv
ers.Por nim din aces tpunctt ocmaipent ru a obser va
acestlucruşipent r
uavăsi mţimaiener gicişimaimot ivaţ
i.

Acestexerciţi
u văvaaj utasăv edeţit
recut
ulîntr-
ol umi
nănouă
şisăî ncepe ţ
isăconş ti
ent i
zaţ
ief ect
elemediuluivostr
u –acel
ape
careî lcons truiţ
isi ngur i
,cât şiacel a mail ar
gî n caretrăiţi
.
Proprii
lev oastr
er eal
izărisuntcelmaibunşimaiefici entmoddea
vă reami ntică vă put eţiinfluenţa vi
it
orulşică put eţ
idev eni
stăpânulpr opriuluidestin.
DeaceeaCelmaibunanî ncepecuf el
ici
tări
.

Cum am aj
unsai
ci?

Sănegândim puţ
in.Deundeaî nceputtotul?Cum sef
acecă
am dev
eni
tat
âtdecriti
ciî
nlocsăfim încr
ezători
?

Credcăaceas t
ăat it
udinene- afos tinocul atăîncădecânder am
mici.Darnu cu aj utorulunuipr ogr am me ticulos,întocmi tpentru
a neaut opedepsiment alşiemoţ ional–i ncrimi nându- ne pentru
ceea cenu am f ăcut,pent r
u greşel il
e noas tr
e,pent r
u că nu am
reuşit să at i
ngem un s tandard mai î nalt de per f
ormanţ ă şi
compor tament .Nu şi-apr opusni menisăz ămisleascăol umeat ât
dedur ăcu eaî nsăşi,încâtoameni isăsesi mtăi ncapabi l
isăf acă
schimbăr iimpor t
anteî n viaţalor.Şit ot
uşi,i mpact ulpăr i
nţil
or,al
profesori
lor,alşefilor a f ostlaf elde eficace pr ecum un pl an
prestabil
it.

Desi gur,realit
atea este că mulţidi ntr
e noisunt em părinţi
,
prof
esor isau şefi–şiuni i(
caşimi ne)am f ostt
oat
eaces t
eal aun
l
oc.Mul ţidi
ntrenoisunt em vict
ime,dart otnoisuntem acei
acar e
perpetuăm aceas tăstaredel ucruri
.Aşacăf acacesteremarcicu
mul t
ăumi li
nţăşiî nţ
elegerepentru fiecaredintr
enoişipentrut ot
— 49—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

ceeaceneî mpi ngesă- ifacem peal ţ

iisăsesi mtămaiumi lişimai
neînsemnaţ i.Puţ i
nidi ntrenoidor escca aşa ceva să seîntâmpl e
cucopi ii
,prietenii
,eleviisauangajaţiinoştri
.
Şitotuşi,în ciuda celormaibunei ntenţi
i,mesajelepecar el e
transmi t
em şil epr i
mi m suntmaidegr abănegat i
vedecâtpoz it
ive.
Mul ţipărinţiî
şipe tr
ecomar epartedi ntimpspunându- l
ecopiilor
cesănu f acăî nlocsăl espunăcesăf acă;şi-au f
ăcutun obi cei
(probabilpent ru că şiei,l arândull or
,suntcopi iipărinţi
lorlor)
maidegr abă din a corecta decâtdin al ăuda.Nisespunesă ne
ferim depăcat ulvanităţiişialmândr i
eipent r
ul ucruri
lepecar e
le-am reali
zat.

Nu vr eau să spun că v -aş recomanda să mer ge ţ

ipe s tradă
umflându- vă în peneşis tr
igând în gura mar ecegr ozavisunt eţi
;
dart r
ebuiesă f acem ceva pent r
u ar enunţ al a această per cepţi
e
def
ormat ădespr enoiî nşine,carenesl eieştespirit
ulşiî ncr ederea
în noi. Ef ect
ele aces tei atit
udini influenţează toate pl anur il
e
exi
stenţeinoas tr
e,deci ,chiardacăanesi mţ imândr idenoiî nşine
est
eoches tiuneper sonală,es t
eşiunavi tal
ă.Însănues t
euşor .

Chi arşiacum,când s tau şiscr iu aceastăcar te,f ăcând aces

te
remar ciî nţ
elepte,deseor iaud v ocea aceea subţ i
re,negat i
vă din
mi ntea mea car emă cear tă:„ Ef oarteinteresantcespuit u aici,
numaicăair ămasî n ur mă.Arfit rebuitsăscr i
imaimul tastăzi
”
sau „ Decesă mair efacipar agrafulăla?Def aptevi ţisă t
recila
par t
eapecar en- aiscr i
s-o”sau „ Las’că-ibine–celpuţ i
n osăai
un cadou i nteresantpent ruf ami l
iat ala anul,deCr ăci
un,chiar
dacăni menin- osă-ţiciteascăv ol
umul ”.Ştiudej acăv oceaaceasta
este at âtde bi ne progr amat ă,î ncâtcr ed că o v oiauz ipână în
ultima z ia vieţ
iimel e.Dardat oria mea este s-o al ung şisă mă
încur ajezcu mesaj emaipr eciseşimais timul ative,degenul :„
Te
descur cibine,o să fie o car te grozavă,decicont i
nuă. ”Până la
sfârşitulz il
einu v oiaflacâţ ioameniv orciticar tea,dardacăarfi
să ascul tv ocea aceas ta, m- aş opr i
, şi atunci n- aş mai afla
niciodat ă.

— 50—
 — Celmaibunan—

Preţulaces t
eicondi ţionărinegativeesteenor m.Cevămot ivează
maimul t
:oat enţ i
onar esau un compl i
ment ?Pent ru cegen deşef
dor i
ţisăl ucraţi:pent r
u unulcar eî nper manenţ ăvăat rageatenţ i
a
asupr agr eşel
ilorpecar elefaceţisau pentru unulcar eobservăce
binevă descur caţi? Dacă sunteţ ica mine,at uncir ăspunsules t
e
evident .Îmiami ntescdepr imulmar aton del a Parisla care am
par t
icipat.N-am săui tnici
odatăcer eacţi
imi -au stârnitmesaj el
e
pecar el epr i
meam del asupor teriidepemar gine.„ Conti
nuă,nu
te l ăsa!” mă scot ea di n săr it
e, în t imp ce „ Bravo! Eş ti
nemai pomeni tă!”măf ăceasămăsi mtov edetă.

Sigurcăvr em sănisespunăcândt rebuiesănemaipunem l a

punct cu anumi t
el ucruri sau când n-am r euşit să atingem
anumi t
es tandarde.Şefiin-
armaifi şefi dacă n-arpr oceda aşa.
Darav em nev oi
e de maimul tdecâtatâtpentru a„ funcţiona l
a
capacit
ate maxim㔺ipent ru a simţică neimpl i
căm cu t rup şi
sufle
tînviaţapubl i
că,darşiînceapr i
vată.

Pentru a expli
ca maibi ne anumi t
e concepte şipentru a- mi
reami nt
i mai uşor l ecţi
il
e de viaţă, prefer modelel
e vizuale.
Schemel e Ciclul
uipr oducti
vit
ăţi
ide l a pagina următoar
e ar ată
derulareacelorpatruf azealeacti
vit
ăţii,di
n moment ulîn car
ene
gândim săf acem cevapânăî n moment ulîn car
eam terminatacel
lucru.

● Primuldintrecel
epat
rusegmenteesteî
nceput
ul,cândveni
m
cui deea,pent
rucaapoisănehotărâm s-opunem î
npracti
căşisă
începem săacţionăm.

● A doua secţi
une a Ci
clul
uieste de durat
ă – es
te per
ioada
când f
acem într-adevărt
otceea ce t
rebuiefăcutpentru a pune
ideeaî
npr act
ică,pascupas.

● At r
eia secţ
iune est
e difici
lă pent
ru mul ţ
i.Es
tefaza când
f
acem ul t
imull ucru pentru at er
mi na pr
oiect
ulsau pentrua
f
ruct
ificaideea.Punem totulcapl acapşispunem:„ Ast
aeste;am

— 51—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

f
ăcut
-oşipe-
ast
a!Numaies
teni
micdef
acut
.”

Deobicei
,nepot icnimlaunadi ntrepri
meletreifaze.Suntuni i
careparaseopr ilal i
niades t
art
.Av em multeidei
,darr areorile
punem î n apl
icar e.Sau av em maimul t
ei deidecât am put ea
reali
zavreodat
ă,darnu nef acem ti
mp sănehot ăr
âm caredi ntre
elenu mer i
tăefor t
ulşisăl eelimi
năm.Aşacăr ămân pel is
t ăsau
neper si
stăînmi nte,facându-nesănesi mţi
m vinovaţi
.

CI
CLULPRODUCTI
VITĂŢI
I(COMPLET)

Uneorineopr iml aadouaf az

ă–aacţ i
onaşii
araacţ i
ona–fără
săducem pr oiectulpânălacapătşifarăsăneîntoar
cem pentr
ua
creanoiposi bil
it
ăţi.Văputeţidaseamadeastadupăgr ămezi
lede
hâr t
ii
,corespondenţ ă,r
evi
ste,cărţ
işialt
eact
ivi
tăţiî
n desf
ăşurar
e
carevăînconj oară.

— 52—
 — Celmaibunan—

Dacă vă număr aţi pr

intr
e cei careî nceti
nesc î
n al t r
eilea
segment ,vise pare greu să terminaţ
iceva.Dr eptur mare,sunt
mul te pr
oiecte ne
terminateî n viaţavoastră.Poate aţiavutun
începutbunl aocar te,unpul over
,laspălatulmaşini
isaul aaf ace
ordineînser t
are… darceaţ iterminatî
ncel edinurmă?

CI
CLULPRODUCTI
VITĂŢI
I(I
NCOMPLET)

Evi
dent, or
ice opri
re duce l
a înceti
nir
e, bl
ocându-
ne at
ât
pr
ogresulmental
,câtşipecelemoţ
ional
.

Darceamaii mpor t
antălecţi
eaCi cl
uluiproductivit
ăţ i
isur vi
ne
în celde- alpatrulea segment.Mul ţidintre noit recem pur şi
simpludel asfâr
şitulceluide-altr
eil
easegmentl aliniadepor nire,
fară să l
uăm o pauz ă pent
ru mul ţ
umi rişifeli
cit
ăr i
,f ară să ne
gândiml aces- aînt âmplatsau săînvăţăm cevadi n asta.Pr ivi
nd
întot
deaunaspr eceeaceur meaz ăsau laceeacenu s- aî ncheiat
— 53—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

încă,nu după mul tti

mp vom av
ea impr
esia că nise t
ermină
benz i
na–i ndi
cat
orulseapr
opi
edez er
o.Uit
ăm săopr i
m casăne
realimentăm. Si
mţim că nu ajungem nicăi
eri şi nu trăi
m
satisfacţ
ia.

Acestmodelner eaminteştesăneopr im şisăapr eci

em ceeace
am r eali
zatşicâtdedepar t
eam ajuns.Pr ocedândînf el
ulacesta,
când r eveni
m lal inia de porni
re,fie că est
ev orba de o mar e
provocaresau doardel i
stacu acti
vit
ăţipentruz i
uademâi ne,ne
simţim maiener gi
ci,maiîncrezăt
orişimunci m cumaimul tspor
.

—————————————————————
Laudel eşiapr ecier
ilepentr
uf apt
elebunecont eazăfoarte
multpent ru noi.Nesi mţim maiputernicişimaimotivaţi
,iar
nevoia noast
r ă disperat
ă de a î
ncerca să demonstr
ăm ci ne
suntem,î nsperanţ acăvar emarcacineva,sediminuează.
—————————————————————

Dinaces
tmotiv,pri
maî ntrebar
edi
nexer
ciţ
iulCelmaibunanvă
cer
esăvăr eami
ntiţ
ireal
izăr
ile.

Exper
ienţ
eleal
tor
a

Iat
ă exempluluneif emeicare se par
e că a avutun an greu.
Tot
uşi,dupăcum v eţivedea,r
euşeşt
esă- şipl
asezecât
evaami nti
ri
încontext
ulreal
izăr
ilor
.

—————————————————————
CE AM REALI
ZAT?

1.Am pregăti
tcelpuţi
n200demesepentrufami l
iamea.
2.Num- am maiîngrăşat–măcaratât
.
3.Am f
os tpromovat
ălaservi
ciu.
4.Am cititzeceromaneşicincicărţ
idenonficţ
iunedefoar
te
bunăcal
itate.
— 54—
 — Celmaibunan—

5.Am amenaj atdormi t

orull uiSarah.
6.M- am î ncadr atîn bugetulf amili
eişiam economisit1000 de
dolari
.
7.Am î nvăţatsăscr iul amaşi nă.
8.Am avutgr i
jă de casă şiam munci tşicând m- am simţit
epuizată.
9.Am f os
tmul tmaiî nţelegătoarecu copi
iişii-am ajutatmai
mul t
.
10.N- am avutunaccesdef uriecândam aflatcăvacanţaaf ost
anulată.
11.Ne- am întâlnitmaidescupr i
etenii
.
12.Mi -am ac hitatdatorii
ledepecar teadecredi
tînfiecar
el ună.
—————————————————————

Câţ i
va clienţide- aimeiau r euşi
tsă pr iv
ească înapoi
,sprecei
maigr eianiail orşisă- şir eamintească ce bi
ne s-au descurcat
ţinândcontdesi t
uaţ i
adi fici
lăîncar esegăseau,î ncămaispuneau
că fiecare an î n par t
e era celmaibun an all ordepână at unci
dator i
tăpr ogr eselorobţinut e,înt i
mpceî nvăţau din mer
scum să
facăf aţădificultăţil
orivit
epepar curs.

După ce aţiavutun an di ficileste şimaii mpor t

antsă vă
recunoaşte
ţ imeritel
e şisă vă aut oapreci
aţi.Încercaţisă pr i
viţ
i
partea bună a lucruril
or.Ne put em model a viaţ
aî n or i
ce mod
dorim,indifer
entdeceeaceseî nt âmpl ă.Adevăratapr ovocareeste
să ne trăi
m vi aţ
aî n context
ulr ecunoş t
inţei
,şinu alvăi căr
eli
i
permanent e.

— 55—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
NTREBAREA A DOUA
Car
eauf
ostcel
emaimar idezamăgi
ri
alemel
e?

Greşel
il
esuntpor
ţispr
ecunoaşt
ere.
JAMESJOYCE

Î
ntâmpl
ări
lenef
eri
cit
e

I
asăvedem car eau f
os tdezamăgiri
ledeanult recut?Luaţ iun
crei
on şiscri
eţi
-le.Ami ntiţ
i-vă când aţ
ifost dezamăgiţide v oi
înşi
văpentr
u cănu aţ ifăcutceeacesper aţ
isăf aceţi
.Ami nti
ţi-
vă
şimomenteleî
ncar ealţi
inuauf ăcutceeaceaţifidoritsăfacă.

● Cevisenus- aur eal izat?

● Cesper anţenus- auî mpl i
nit?
● Aţidoritocr eşteredesal ariu?O promovar e?O slujbănouă?
● V- aţ
il uat angaj ament ul să scăpaţ i de dat or
ii, dar v-aţ
i
înglodatşimait areînel e?
● Aţisperatsăr eîmpr ospătaţidragosteadinvi aţavoastră?
● Aţidoritsăvăcăsăt oriţ
icu persoanacu car eeraţi
,daraces t
lucrunus- aîntâmpl at?
● Aţisperatsăave ţ
iuncopi l?
● Aţipierdutofii nţădr agă(prinmoar tesaudi vorţ)
?
● Cum văvi nhai nel e:l afelsau văsuntpuţ in mais tr
âmt e?Aţi
începutun pr ogram deexer ciţi
i,darl-aţiabandonatşiacum vă
simţ i
ţidezamăgi t(
ă)?
● Cineva car eal t
ădat ă era bun şiatentcu v oin- amaif ostla
fel
?
● Aţ isperatsă ave ţio vacanţ ă de vis,dar aţ icons t
atatcă
planur i
les-auschi mbat ?

— 56—
 — Celmaibunan—

● Aţ isperatsăvăcont i
nuaţ ist
udii
le?
● Av eaţ
inev oi
e de maimul ttimp pent
ruv oica să ci
ti
ţi,să
meditaţi, să pictaţ
i, să scr
ieţi
, să gândi
ţi
, să vi
saţi cu ochi
i
deschişi?
● Ceal t
cevav -
aţimaidor i
t?

Estemul tmaii mportantdecâtvăi maginaţisăaş t

erneţ
iaceste
dez amăgiripehârtie.Deşipareunl ucru car
emaidegr abăt r
ebuie
evitat – ci
ne vrea să se gândească l a aşa ceva? –,am si mţi
t
întotdeauna că o marepovară misei a depeumer icând mi -
am
făcutt i
mp să mă gândescl a ceea ces-aî ntâmplat,înlocsă mă
prefaccăn- afostnimicrău.

—————————————————————
Est
e o mare uşur
are să fiisi
ncercu t
ineî
nsuţi
;făcând aces
t
l
ucruî n cadr
ulexerci
ţi
uluiCelmaibun an,v e
ţiafla car
e est
e
drumulpentruamer gemaidepar te.
—————————————————————

Mul ţ
idintrenoisunt em maiobi şnuiţ
icu ner euşi
teledecâtcu
succesele noastr
e, aşa că l e păs t
răm apr oape. Buni şi v echi
priet
eni . Uneori simţi
m că r ăspunsul l a a doua î ntrebare
reprezintăadevărul,î
nt i
mpcesuccesel eniseparnăscoci r i
.Şidin
nou nu ecaz ulsăgândi ţ
iaşa.Pent r
u alţi
i,probabilestenecesar
să i asă din zona conf ortului şi să spună adevăr ul despr e
dezamăgi ri
leşinereuşit
elelor.Înoricecaz,răsplataesteimensă.

Nu ui t
aţi că înt re t i
mp i magi nea despr e noi es t
e uşor
dezechilibrată. Dacă, r ăspunz ând l a prima î nt
r ebar
e despre
reali
zărileobţ i
nute,trebuiasăvăf el
ici
taţ
ichi arşiat uncicândnu
preavăf ăceaplăcere,acum t r
ebuiesăaccept aţifaptulcăeşecuri
le
voastrenu suntor eflect
areexact ă aceea cesunt eţişiaceea ce
puteţi.(Veţiaveaocaziasăanal iz
aţiacestlucruî npr ofunzi
mecând
veţirăspundel aapat raîntrebare:„Cum măl imitezşicum potsă
măopr esc?”)

— 57—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Şiferi
ţi-
vă de o al tă capcană:Am sc r
is doarc incir eali
zăripe
li
stă,darsunt18 dezamăgi ri
.Vedeţi?Suntun r atat!Nu cont ează
absolutdel oc.Nu maiat r
ibui
ţiînţel
esurişisemni ficaţi
if aptel
or
dintrecut.Es tedoarunmoddeaat rageşialtedez amăgi ri,aşacă
s-ar putea să av e
ţiî n cele din urmă dreptate când spune ţ
ică
sunteţiincapabi l
i.Evi taţisă căutaţiîn permanenţ ă ar gument e
pentru l i
mi tăr
ile v oastre. Î
nvăţaţ
i că t r
ebuie să î ncetaţi să
mi ni
mal i
zaţir ealizăril
e şi să vă concent raţi numai asupr a
eşecuril
or.

I
a gândi
ţ i
-vă!Şt i
ţipe cineva carer ealiz
eaz ătotce a scr i
s pe
li
stă? Şti
ţi pe ci neva car ea r eali
zat or i
ce obi ectiv propus?
Cunoaşteţ
ivr eo persoană careştiepeci neva că faceaces tlucru?
Aţiciti
tsau aţ iauz i
tdeci neva carea t răi
tf ară să fi avutvreun
eşecsauvr eodez amăgire?Nu,darcr edeţicăv ouăn- art rebuisăvi
seîntâmpleas ta,căcialtf
elaţifiulti
mulom.

—————————————————————
Cetrebuiesăseî ntâmpleseîntâmplă.Singurullucru pe
careput em să-lcont
rolăm es
temodulî n car
er eacţ
ionăm la
ceeaceniseî ntâmpl
ă.Succesel
esuntmi nunateşineput em
bucura de ele.Eibi ne,eşecuril
e sunt bunişl ef
uitor
ide
caract
ere.
—————————————————————

Smul
geţ
ibur
uieni
le!

Nu vă put eţi dez vol

ta aşa cum dor i
ţi dacă nu smul geţ
i
buruieni
ledezamăgi r
ilorşialeeşecuri
lorvoast
re.Desigur,elesunt
i
nevit
abile,darodatăceaţ iev
oluat,t
rebuiesăvădebar asaţideele
pentr
u al ăsa l
ocl a ceva nou.Răspunz ând l
a aceas
t ăîntrebar
e,
veţ
ireuşisăfaceţiacestlucru.

Ui
tându-vă l
a dez
amăgiripentru ul
tima dat
ă şidându-l
eapoi
ui
tăr
ii,put
e ţ
iajungeînt
r-un punctîn car
eaut oapr
eci
erea nu se
— 58—
 — Celmaibunan—

maiface numaiînfuncţi
e de neî
mpl i
niri– puteţ
iîncepe să vă
vi
ndecaţ
iemoţi
onalaşacum văvindecaţifiz
iccândsunt
eţibolnavi
.

Când v e
ţir ăspunde la aceastăîntrebare,trebuie să spune ţ
i
adevăr
ul.As t
a nu î nseamnă că trebuie să vă duceţisă spuneţi
al
toracâtdepr ostv
- amer s,cisăvăspune ţ
ivouăî nşivăadevărul
–acestaestelucrulcelmaii mport
ant.Poat ecăovr emen- aţivr
ut
săvărecunoaşt eţ
ieşecuril
e,iardacăaşas t
aulucrur i
le,acum este
moment ulsăof aceţ
i.Or i
cum,nuput em negarealit
atea.

Încadrulacestuiexerciţ
iu,nuestenevoiesălepov es t
iţişialt
ora
desprenemul ţ
umi ri
levoas t
re,deşi
,la un momentdat ,poat eveţi
simţinev oi
asăv or
biţicu cinevapentru asmul gebur uienilecare
au crescutînr el
aţi
ilecu ei.Dareu cred căestesuficientsăscr i
u
totulpehâr ti
e,absolutt ot
ul,pentr
u amădebar asadeel e.De20
deanidecând f acl ucrulaces t
a,nici
odată n-
am ar ăt atni mănui
toatălist
ameadedez amăgiri,daracontatfoar
temul tsăl eaş t
ern
pehâr ti
e.

Unbagajdepr
isos

Lăsându-
vă copleşi
ţidesentimentulneî mplini
riişialli
pseide
speranţă,menţineţiopovarăî n pl
usî n vi
aţav oastr
ă,decarecu
si
gur anţănu aveţ
inev oi
e.Eavădăuneaz ăpent ru căvăfacevi
aţa
maigr eaşinu vămaiper mit
esăvămi şcaţiatâtdel i
berpecâtv-
aţidori–est
ecaşicum aţ it
ârîdupăv oicâtevabagajegrel
e.

Şi,când f ac aceas tă comparaţie,mă r eferla noit oţ

i.Nimeni
alt
cineva nu v ede aces texces de bagaje,î nsă în subconş t
ient
ul
vostru credeţ
ică l i
mi tări
leacestea suntevi dente.Cei lal
ţioameni
nuvădfil mult recutuluicareseder uleazăînmi nt eav oast
ră,eipur
şisimpl u nu văcunoscpov estea,iarceicar eoş ti
u suntpr obabil
mul tmaicompăt imitorişimair espectuoşifaţădev oidecâtsunteţi
voiînşi
vă.

— 59—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Văami ntiţ
idemoment eleî
n carei-
aţiauzitpeuni iprietenisau
col
egivăi căr i
ndu-
sedi ncauzaeşecuri
lorlorsau povesti
ndu- văcât
dedificilest esăobţinăceeaceîşidoresc?Uneor iestegr eu săfii
compăt imi t
orcuas t
feldeoamenipentrucănuî nţel
egice- iopreşt
e
să acţionez e.Vez
ică suntcapabi lişitalentaţ
işinu poţ isă-ţi
imaginez iceanumeî iîmpiedi
că.

Darceeace- iopreştemaimul tdecâtun z id cares-arr idicaîn

faţalores tebagajullordepr isos.Î ltârăscdupăeipânăî npr ezent
,
lăsându- lsăleafectezeşişansel edevi it
or.
Neî ngreunăm î ncă şimaimul tbagaj eleadăugând sent imente
negative – supăr are, resent
i ment e, regre te, trist
eţe şiaşa mai
depar t
e.Desi gur,acestea suntr eacţiiumanedeî nţel
es,darcând
tefacsăt esimţimaii ncapabi ldecâteş ti–sau,şimair ău,victimă
aî mpr ej
ur ări
lor–,t e blocheaz ă.As t
felî ncepe decl inulce poat e
aduce amăr ăciunea car e maci nă car acterul, ducând l a
resentiment epermanent eîmpot riva altora,aî mpr ejurăril
orsau a
medi ului.Exact,v eţ
ispune,suntî ntruchi pareadur eri
i.Darl ace
văf ol
oseş t
e?

—————————————————————
Ce-af osta f os
t.Celmaibun l ucr
u pe care-lputeţiface
est
esă anal i
zaţices- aîntâmplat,şiapoisă faceţit
otcevă
stăî n put i
nţă pent ru a neutrali
za exper
ienţa neplăcută.
Debarasaţ i
-vă de sentimentel
e negati
ve,ele sunto povar ă!
Salvaţi
-vă! Nu mai t ârâţ
i după v oi aces t
e gr eutăţi
.
Despovăr aţ
i-văşirelaxaţi
-vă!
—————————————————————

Put e
ţisăvăel i
ber aţ
idefil
trulnegat i
vpr in carepr i
viţ
ilumeaşi
pe voiînşivă.De f apt,aţiprivi
tpr in nişte ochelaricaretrebuie
curăţaţibine.Unr ăspunscompl etlaaceas t
ăî ntrebarevăvaaj uta
săvăl i
mpez iţivi
ziuneaşivăvaper mitesăv ede ţ
ilucruril
eaşacum
sunt. Voi v orbi pe larg despre aceasta când v om aj unge la
înt
rebar ea a pat
ra:„ Cum mă l i
mi t
ezşicum potsă mă opr esc?”
,
darpr imulpaspecar etrebuiesă- lf
ace ţ
iest esă exami naţianul

— 60—
 — Celmaibunan—

careat r
ecutpent
ru av
edeacar
eau f
ostdez
amăgi
ril
epecar
ele-
aţiavut
.

Tr
ecut
ul

Î
n casa buni ci
i,sufr ager
ia şicamer a de z
ierau despărţit
e de
nişteuşiglisante,dinl emn.Cândt r
ăgeam demâner eledeal amă,
celedouăuşiseapr opiau,separ ândceledouăcamer e.I
magi naţi-
văcăs taţiînf aţaaceloruşiî nchise.Ceadins tângaestetrecutul,
iarceadi n dreapta,viitorul
.Cr ed cădecelemaimul teoripr i
vim
viaţ
aînf el
ulaces ta.

Î
n aceas t
ăi magi nenu es tepr eamul tspaţ i
u pent ru moment ul
prezent–doaro l inie subţire,darni cio perspectivă –pent ru că
mint ea noastră este prea ocupat ă det r
ecutşide vi it
or.Secr e
tul
fer
iciriieste să facem puţ i
nl oc întret recutşivi i
tor şiîn acel
momentsă ne t r
ăim vi aţa.De cât e oriam r euşitsă f ac l
ucrul
acesta,am avutunsent i
mentdel ibertat
eşideî mpl i
nire.Darcum
săr euşeştiacestlucru?Cum poţ isă-ţiscoţidinmi ntesentimentul
de vinovăţielegatde t recutşinel ini
ştea înf aţa vii
toruluimăcar
pent ru ovreme,at âtcâtsădobândeş tiun sent i
mentder eî
nnoire
aleul uiîn acestmomentdi nt i
mp?Aşacum spunea un pr of
esor
— 61—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

de-al meu: „Î
nce
teaz
ă să mai conduci cu mâi
nil
e pe ogl
inda
ret
rovi
zoare!
”

—————————————————————
Când v edeţică zăboviţiprea multasupr atrecut uluişi
aceast
a vă facesă vă desconsi
deraţişisă nu maicr edeţiî
n
capaci
tatea voast
ră dea schimba lucruri
le,daţiuităr i
iacel
gândşiconcent r
aţi-
văasupr aprezentul
ui.
—————————————————————

De fapt,av eţ
idoar treiposi
bil
it
ăţide a t
rat
aîn mod poz
iti
v
aspect
elenegat i
veal
etrecutul
ui:
1.Săi ertaţ
i.
2.Săui taţi
.
3.Săî nvăţaţi
.

De cele maimul te ori,celmaigr eu este să vă i

ertaţipe v oi
înşivă.Totuşi,ami ntiţ
i-vă că v-aţ
istr ăduitşiaţifăcutt otce- aţi
putut .Aşacăi ertaţ
i-văşifiţiîngădui
tor icu v
oi.Pentru a-iier
tape
alţi
it r
ebuiesăfiţiîngădui tor
işicu ei.Put e
ţisă-iînţel
egeţişisăvă
pune ţiînlocullor?Deceauf ăcutceeaceauf ăcut?S- audateij os
din patdimi neaţacu i ntenţi
adeavăj i
gnisau deavăf aceviaţ a
amar ă?Probabi lcănu.

Unele eşecurisau dez amăgiripotfi pur şisi mpl u uitate.În

fiecarean,decât eor imăui tlal is
tamea,segăseş t
eî nt
otdeauna
cevacar esăî mir eaminteascădeopov estesau al t
a.Es teatâtde
gr eu şidedur eros,darcecont ează?Acum t otuls-at er
mi natşinu
maies tedecâto ami nti
r e.Simpl ulfaptcă î nt
ocmi ţ
io listă şivă
ui taţiapoipesteeavăel ibereazădeî ncărcăturanegat ivăasociată
anumi toraspecte.Şichi ardacănu put em săui t
ăm eşecur il
e,cel
puţ i
n ne put em î ndulci amar ul neutrali
z ând efectul emoţ i
il
or
negat ivepecar eniletrezesc.

Ceamaibunămodal i
tat
edeaabor datrecut
ulest
esăî nvăţ
ăm
di
n gr
eşel
i;î
n aces
tscoprăspundem l
aînt
rebareaatrei
a:„Ceam

— 62—
 — Celmaibunan—

î
nvăţat?”Ceeaceconteazăestesăînvăţ
ăm di
ngreşeli
leşieşecur
ile
noas
tre.Cum spunea Wi ll
iam Sar
oyan:„Oameniibunisuntbuni
pent
rucăauavutî nţelepci
uneadeaî nvăţ
adingreşel
i.”

Lasăî
nur
măt
recut
ulşimer
gimaidepar
te!

Amint i
ţi
-vă că scopul pri
mel or două întrebări este să ne
reechil
ibrăm imaginea despre noiînşine şisă facem l oc noil
or
posibil
ităţi
.Primulpasest esă lăsăm l
aopar t
er esentimenteleşi
regret
ele.Decelemaimul t
eoriacesteasuntceledouăcomponent e
maj or
eal edezamăgiri
lornoast
re,menţ i
nutededi nami calor.

O modalitat
edeavăr eami ntidezamăgi
ril
edeanultrecutest
e
să vă puneţ
iîntrebar
ea:„ Pe cinesau cede t
est
?”Deşipoateveţi
constatacărăspunsuril
evănăvăl escîn mi
nte,uneor
i,l
aînceput,
nunevafiuşorsănef acem cur ajpentrualescri
e.

Este gr
eu să admi ţ
ică o par te dint
re aces
te senti
mente pot
părealapr imav edereat âtdemeschi neşideneînsemnate.
Şine es te greu când t r
ebui e să respi
răm adânc şisă ne
confruntăm cu dur ereapecar eor eprezi
ntă.Darşansadeat rece
pestedur erea şisuferi
nţ a provocatedeaces tesentimentemer i
tă
disconfort
uldeaner ezervatimppent r
ual eînfr
unta.

Fur i
a,supăr area,senti
mentele deneput i
nţă şineajutorare ne
seacă energia vi
tală.Dar de î
ndat ă ce î
ncepem să neut ral
izăm
acest
esent imente,căpătăm f
orţadeaf acecevapoz i
ti
vî n dir
ecţia
rezol
văriicauzeiproblemei
.

—————————————————————
Avem puter
eadeanecr eaostaremaibună–dândui tări
i
resenti
mentele,căcias
tfel
,aşacum s-ademons t
ratdeatâtea
ori,suntem pecaleasi
gurăspresucces,sănăt
ateşif
eri
cir
e.
—————————————————————

— 63—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Lacevăf olosescr esent iment el

e?Lucr ur
iledevi
nmaibunedacă
vă menţineţiresent iment ele? Carea f ostrezult
atulpână acum
dacăv-aţiagăţatdeel e?Es teîntr-
adevărcomiccândmăsur pri
nd
cum ţi
ncudi nţiideunel eresent i
mente.N- osăledaudr umul,îmi
zi
c,decâtdupăce…
•îşicerscuzeceicar em- ausupăr at.
•îşirecunoscgr eşeal a.
•măv orascul taşipemi ne.
•vorfacecum spuneu.
•n-orsămămaical cepener vi
!
•şimul tealtele.

Şi,înt r
et imp,n- am să- ilas eu să-miscape!Dar ci ne este
nefer
icit
ă şicinesecant oneaz ăînt r
ecut?Într
-o grădi
nă atâtde
otr
ăvită nu poţisă maicul ti
vini mic.Scri
eţidecirăspunsuril
el a
aceastăîntrebarelegată der esenti
menteşi,înt i
mp cel escrieţi
,
gândiţi
-vă: „Uit
ăt recutul şi mer gi mai depart
e.”I magi
naţi-vă
smulgândbur ui
anăcubur uianăpemăsur ăceînaintaţi
.

Apoimaisuntşir egret
ele–l ucruripecar eaţivr easănu l efi
făcutşilucruripecar eaţivreasăl efifăcut.Eibine,epr eat âr
ziu
săl efaceianult
ţ r
ecut,darnu epr eat ârzi
u săleface ianulvi
ţ i
tor.
Maiav eţioşansă.Cândvăgândi ţ
ilaanulcar eat r
ecut ,î
ntrebaţi-
vă:„ Ce anume r egret?” Adăugaţirăspunsur il
el al istavoas t
ră
pentruî ntrebar
ea a doua.Maiapoiput eţisă reveniţila unele
dintreeleşisăletransformaţiînobiectivepentruanulur măt
or .

Dar,deocamdat ă,ui taţ

i-l
e.Aduce ţi
-vă aminte că singuralor
valoareconstăînlecţiapecar ene- odau.Pr ivi
ter
etrospectiv
,multe
dintreacesteexperienţe,atâtresentimentelecâtşiregret
ele,ori
cât
dedur eroaseşidifici
le,aufostexactl ucruldecaream avutnev oie
în acelmomentpent ru a ne dez vol
ta,a învăţa şia mer ge mai
departe.

— 64—
 — Celmaibunan—

Exper
ienţ
elecel
orl
alţ
i

Dacă f aceţiacestexerciţ
iuî mpr eună cu al
te per
soane sau în
cadrulsemi narului,av
eţiavantajulsăfiţis t
imulaţ
ideexperienţel
e
cel
orlal
ţi.Di scutând,aflaţ
icât e ceva desprerăspunsuri
lel orla
acest
eî ntrebări.Ca să vedeţicum au r ăspunsşial ţ
iil
a aceas t
ă
înt
rebare,iatădouăexempl eder ăspunsur ipar
ţial
e.

Pri
mulapar ţ
ineunuit ânăr
.Obser vaţ
icăl is
taluiest edestulde
amest ecat
ă.Es te o combinaţ
ie de fapte şisentiment e şiau f
os t
scriseaşa cum î iveneau î
n minte.Nu ui taţisă t
r ece
ţipel i
stă şi
eşecur i
lesau dezamăgiri
lepentru car enu voiaţifostvinovaţ
i,dar
carev -auafect
atprofund.

—————————————————————
CARE AU FOST CELE MAI MARI DEZAMĂGI
RI ALE
MELE?

1.M- am î ngrăşatşapt ekilograme.

2.Amur ittata.
3.Am î ncheiatr elaţia cu Sue–î ncă n-am r euşitsă trec
pesteasta.
4.Am acel aşisal ar i
u ca şiacum un an,deşimer it
am o
măr i
re.
5.N- am f ăcutni mi cpent ru a-migăsio al t
ă slujbă,car e
să-miplacămaimul t.
6.Căl ătoriaînEur opanus- aconcreti
zat.
7.M- am î nscrisl aosal ădegi mnas ti
că,darnu m- am dus
decâtdeşapt eor i!
8.N- am pr ea avut gr ij
ă de mama – ui t să o sun cu
săptămâni le.
9.Viaţ ăsexual ă–z ero.
10. Nu mă r ecreez ni ciodat ă – asta mi-a afectat deja
sănătat
ea.
11.Măsi mtînt r-
adevărur âtşistresat.
12.Dat orii
lepecar teameadecr editau ajunsl a3. 000de
— 65—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

dol
ari
.
—————————————————————

Celde- aldoi
leaexemplues t
ealuneif emei.Li
staeiarat
ăcăest e
maide taşatădeuneleproblemeîncompar aţi
ecualtel
e.Aceastase
observă din expri
mar ea ei– o reflect
are perf
ect
ă a diferit
elor
dezamăgi r
ipe car ele-a avut cu un an î n urmă. Estef oarte
importantcăşi-afăcutti
mpsăaş t
earnăt otulpehârti
e.

—————————————————————
CARE AU FOST CELE MAI MARI DEZAMĂGI
RI ALE
MELE?

1.N- am maimedi tatdinl unaianuar ie.

2.Măsi mtobosi tăşivlăgui t
ă–nuvr eausămaigăt esc.
3.Suntf oarte supărată că Pe ter es t
e aşa de ocupat–
înt
otdeauna vi net ârzi
u,l ucrează şiîn weekendur i.Oareîşi
maicunoaş tecopi ii
?
4.Vr eau săî ncepdi n nou lucrul,darn- am f
ăcutni mi
cîn
sensulacesta–î ncepsăam emoţ ii
.
5.N- am timpsămăocupdemi ne.
6.Weekendulr omant ic cu Peter în San Fr anci
sco s-
a
anulatînul t
imulmoment .
—————————————————————

— 66—
 — Celmaibunan—

Î
NTREBAREA A TREI
A
Ceam î
nvătat?

Dinc ând înc ând,oameniise împiedi

că de
adevăr
,dar maj ori
tat
ea se ri
dică şimerg mai
depart
ec aşicândnimicnus-arfiî
ntâmplat
.
SIRWI NSTONCHURCHI LL

Lecţ
iil
eînvăt
ate

Privi
ţiîncă o dat
ăr ăspunsuril
e pe car
el e-
aţidatla pri
mele
două întrebăr
ipentru av edea ce aţiînvăţat
.Revăzând prima
î
ntrebare,ceanumeaţ iî
nţeles,ceî
nvăţămintedespr
indeţ
i?

—————————————————————
Cea maii mportantă sursă de i
nfor
maţiiîn ceea ce v
ă
pri
veşte o cons
titui
er eali
zări
le de până acum. Aceleaşi
abil
it
ăţi
,aptit
udinişical
ităţ
ipecar ele-
aţif
olositpent
ru ale
înf
ăptuivăsuntîncălaîndemânăşianulvi i
tor.
—————————————————————

Rezervaţ
i-vă un mi nut pentru a răspunde l a ur
măt
oar
ele
î
ntrebăr
i:
● Careaf ostsecret
ulsuccesul uimeu?
● Ceamer sbine?
● Cum am r euşitsăr eal
izezceeaceam real
izat
?

Acum uit
aţi-
vă di
n nou l arăspunsur
ile de l
a cea de-
a doua
î
ntrebar
e–dezamăgirişineîmpl
iniri
.
● Ceanumen- amer sbineşidece?
● Cearfipututsămear gămaibine?
● Carees
telecţ
iaprimit
ă?
— 67—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

● Mi-
am însuşi
t-odej
a?
● Est
evreodovadăcămi -
am î
nsuşi
t-o?Car
ees
teaceea?

Gândindu- văl aanulcar es-aî ncheiat,suntl ecţi

ipecar evile-
aţiînsuşitşial tel
epecar eaţifi put utsă vil eînsuşi
ţi,luând î
n
consider
ar eceeaces- aîntâmplat
.Maiî ntâi,descoperi
ţi-l
epecel e
pecar ele-aţiînvăţatdej a–celepent ru careexi s
tădovez icăvile-
aţiînsuşitşiaţ imer smaidepar te.Nu vă j udecaţiprea aspru–
dacă voicr ede ţică v -
aţiînsuşitvr eo l
ecţie,at unciaşa este.E
importantsăv -
or eamintiţ
iacum cas- oţ i
ne ţiminteşisănu mai
fienevoi
es- oî nvăţaţidinnou.

Apoimaiexi st
ă şilecţ
ii
lepotenţi
ale.Cum arfi fostdacă aţifi
acţi
onatal tf
el?Sau dacănu aţifiacţi
onatîn ni
ciun f
el?Dardacă
aţifi acţi
onatmaibi ne? Ce sf
aturiaveţipentr
uv oiînşi
vă? Es t
e
ti
mpulsă t receţ
ipes t
eî nvi
nuirişii ncri
minări,să nu vă mai
autocriti
caţi
.Evaluaţimodulîncareaţ iacţ
ionatşicum aţidorisă
procedaţideaiciînai
nte.

Răspunzând laîntr
ebarea a tr
eia,veţiavea omar eşansă –să
învăţaţ
i,să schimbaţi
,să vă asumaţir i
scur i
leşisă acţ
ionaţ
iaşa
cum v -
aţidorit.Cum artr
ebuisăpr ocedaţidatavii
toarepentrua
aveamaimul teşansedesucces?Ceari mplicaaceast
a?

—————————————————————
Când anali
zăm lucr uril
ecu atenţ
ie,v
om şt
icetrebuiesă
f
acem şice trebuie să schimbăm.Cunoaşt
eţidej
a cel
e mai
i
mportantelecţi
i.Scrie
ţi-l
e!
—————————————————————

Când începeţisă r ăspunde ţ

ila cea de-
at reiaîntrebare,est e
necesarsăvăgândi ţicuat enţi
elapersoanav oas tr
ă,cinesunt eţişi
cum acţ i
onaţi
. Aces t mod de a r aţi
ona est e mai pr esus de
gândur il
e care ne vin spontan.Pune ţi
-vă mi ntea l
a cont r
ibuţie,
împr ăşt
iaţiceaţa şigăsi ţ
ir ăspunsuri
le.Fol osiţi
-vă de întrebări
ajutătoaredegenul:

— 68—
 — Celmaibunan—

● Ceschi mbăr itrebuiesăf acînmodulmeudeacţ i

une?
● Cum al tfelaşput easăpr ocedez?
● Cesf atur iam pent rumi ne?
● Trebuiesăfiumaidi sciplinat(
ă)?
● Am f ostsuficientdesi ncer (ă)cumi neşicuceil
alţ
i?
● Am gr ij
ădemi neaşacum t rebuie?
● Măocupi medi atdepr oblemel edificil
e?
● I-am l ăsatpe al ţi
isă mă aj ute? Le ascultsf
aturil
e şimă
gândescsăl eur mez ?
●Î iajutpecei l
alţiaşacum aşdor i?
● Ceî nvăţămi nt etrebuiesădespr inddi nmuncamea?Suntun
agentde vânz ăricar et r
ebui e să fie maiact i
v? Un dir
ectorcare
trebuiesăfiemair eceptivlaceeaceau şial ţ
iidespus?Un l i
der
carearput easăi nsuflemaimul tăener gie?
● Spundes tuldedes„ mul ţumesc” ?

Car
earfi di
fer
enţ
a?

Una dintre cele maiput er

nice moti
vaţi
ipent ru a ne î
nsuşi
lecţi
il
e est
e diferenţ
a pe care arremarca-o ceidinjurulnostru
dacăl e-
am puneî npract
ică.Uneoridor
inţanoas t
rădea-iaj
utape
alţi
inepoat eîntărihotăr
âreadeaneschi mbacompor t
amentul.

Însă,de cele maimul te ori

,cele maievidente suntlecţi
il
e pe
car
eal ţ
iitr
ebuiesăl eînveţe.Gândiţi
-văl
aoameni ipecar e-işt
iţişi
lal
ecţii
lepecar eaţidorisăl eînveţ
e.Nu est
egr eu deimaginatcât
deuşoar ă şif
erici
tă arfi vi
aţalordoardacă… Acel aşil
ucr u este
val
abilşipentruv oi
.

Imagi naţi
-vă decică sunteţialt
cineva şiîncer caţ
isă vă pr i
viţ
i
obiecti
v.Imagi naţi-
văcăviaţaesteun r âu,iarv oivăaflaţipemal .
Cev edeţi?Ceaţ iputeaf
acepentruaevi tapie t
releşibolovaniicare
vă stau în cal e? Ce anume înceti
neşte sau bl ochează curgerea
râului?Pr i
viţ
it oateplanuri
levieţ
iivoastre:fami l
ie,ser
viciu,bani,
sănătate, prieteni. Ce vedeţ
i? Mai obser vaţi şi alte aspecte:
— 69—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

spi
rit
ual
it
atea,muncaî
n sl
ujbacomuni
tăţ
ii
,st
rădani
alal
oculde
muncă.

Nu î ncercaţ
isă vă judecaţ
i;acum est
et i
mpulsă t r
eceţipes
te
asta.Încercaţisă gândiţialtfel
,maiobiecti
v.Continuaţisă vă
imaginaţică vă privi
ţidintr-
un ungheralexi s
tenţ
eiv oas
tre.Ce
vedeţi
? Ce vă place din ceea ce v
edeţ
i? Ce anume aţ idorisă
schimbaţ i
?

Rescrie
ţiviitorul!Cunoaş te
ţifaptulcă,dacă schi mbaţ iceva în
compor tament ulv ostru,vă put eţ
iîmbunăt ăţiradi
calşansel e de
succes.Gândi ţi
-vă doarla una di nl ecţi
il
e de pe li
sta pe careo
aveţi.Dacăaţ iînvăţaaceal ecţieîn anulur măt or
,ceschi mbarear
aduceî n viaţ
av oastr
ă?Acor daţi-
văun r ăgazpent ru avăvizualiza
acţionândî nacelmod.Gândi ţi
-vălaev entualel
ebenefici
i.Dac ăaş
învăţacutareluc ru…

Odată ce aţiînvăţat o lecţ

ie şio demons t
raţiul
ter
ior pri
n
schi
mbar eafel
uluideviaţă,v-aţ
ioferi
tsingur
iundarnepre ţ
uit
,pe
carenimeninu vi-lpoatel ua.Nici
oal t
ăpersoană,ni
cioreducer
e
depersonal,ni
ciconcedierea–nimi c.

Vi
aţaest
eosal
ădecl
asă

Anulcar ea t r
ecuteste o nepr
eţuit
ă sursă de i
nformaţi
i.Vă
spunemaimul tdesprecum săobţ ine
ţiceeacedor i
ţidecâttoat
e
cursur
ile,căr
ţil
e,case
tel
evideoşiaudiopecar el
egăsiţi.

Experi
enţa din anulcare s-aîncheiates t
e pli
nă de sugesti
i
pentru succes,venit
urimaimar i,relaţ
iiarmonioase,desprecum
să obţineţirecunoaşter
ea pe careor âvni
ţi
, cum să fiţi mai
mul ţ
umi t sau cum să r eali
zaţi schimbarea mul t dori
tă. Ce
infor
maţ i
ivisef urni
zeazădespregenuldeper soanăcar evi
saţisă
fiţ
i?

— 70—
 — Celmaibunan—

—————————————————————
Examinându-
vă propr
ia exi st
enţă, ve
ţi găsi multă
î
nţel
epci
unepecareo puteţ
ifolosipentr
u a obţ
inecâtmai
multdi
nceeacedori
ţiî
nviaţă.
—————————————————————

Unelel ecţi
isuntj enantde si mple.Cu t oţ
iile cunoaştem;am
auz i
tdeel edi n dif
eritesurse–del apăr inţi,prof
esori,preoţi
,şefi,
prieteni,din căr ţ
i.Şimaij enantest ef aptulcă ne- atrebuitat ât
ti
mpcasăî nvăţăm acestelecţii
.Cândmăgândescdecât eor is-au
repetatanumi tesituaţi
iexactînacel aşifelpent rucăam cont inuat
să fac exactacel eaşigr eşel
i,am i mpr esia că,înl oc să fol
osesc
bunul -simţ,am cont inuatsăr especturmăt oar el
ereguli:

● Nudeschidnoteledepl atăşinuachi tcecuril

efarăacoperire.
● Mă complacî nr el
aţi
icar emă f acsă mă si mtmedi ocră cu
scopuldeahrănieulal t
cuiva,deoarecemi -
epr eafri
căsăpl ec.
● Ascul
tproblemelealtorafărăsăcersăfiu ascul t
atălar ândul
meu.
● Muncescmul tfarăsămăocupdemi ne.
● Factoatelucrurileli
psitedei mportanţă şileamân pecel e
carem-arapr
opiamaimul tdeobi ecti
vel
emel e.

Şil is
ta ar putea continua.Învăţăminte suntpest et ot:dacă
dorim săavem defiecaredat ăunanr euşi
t,trebuiesănet r
ezi
m şi
să lev edem. Conş t
ienti
zarea valori
ipe car e o are experi
enţa
noastră es
teoadevăr ată comoară.Aceasta seî ntâmplă osingură
dată,darlecţ
ii
leînvăţatener ăspl
ătescdenenumăr at
eori.

Pemăsur ăcei dent

ificaţiacestelecţi
i,seîmbogăţeşt
eşisoluldi
n
grădinav oast
ră.Acum î ncepe ţisăvăf erti
li
zaţ
isolulşisă-lnet
ezi
ţi
pent rurecol
tă.Conş t
ient i
z ar
eagr eşel
ilorşiaschimbăr i
lorpecar
e
dor i
ţisălefaceţ
ivamodi ficaclimatulîncar et
răi
ţi.

Gândiţ
i-vă l
a modul în careî
nvăţ
ăm ceva – de exemplu,
gr
ădinăr
itul.Obţi
nem i
nformaţi
idi
n di
fer
ite sur
se:del
a păr
inţi
,

— 71—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

vecini
,pr i
eteni,din cărţ idespre grădinări
t .Însă grădi
nariisunt
ceamaibunăsur să–adi căoameni icaresepr i
ceplaceeacef acşi
şi-
au demons t
ratexper ienţa de-
al ungulani l
or.Când suntî ntr-o
sit
uaţ i
egreasau măconf runtcu omar epr ovocar
e,măgândescl a
o persoană car e ar f
ace f aţ
ă cu br io si
tuaţieirespecti
ve şimă
într
eb:„ Cum arf ace ellucrulaces ta? Cum arpr oceda în cazul
acesta?Cearspuneacum?”

Vi
aţ a noastră se va schi mba abia mait ârzi
u,când ne v om
implicaşinev om î nsuşilecţii
le.Celmaiuşores tesăî nvăţ
ăm din
propr i
a noas tr
ă exper ienţă, pentru că noisunt em ceicar eo
cunoaş tem celmaibi ne.Unel elecţ
iisuntlucruripecar enile-
am
totrepet atdenenumăr at
eor ideaniî ntr
egi.Dec enu?… Dec eai
spusast a?N- arfifostmaibi nesă?… Ceeaceneder anjeazăcelmai
mul testesăî iauzi m pepr iet
eniinoştr
idându- nesfat
ur i
lepecare
nile-am r epe
tatşinoide- atâttimp–darnul e-am luatînseamă.

Am învăţatcă t rebuie să folosesc acestei nformaţiipr e

ţioase,
altf
elvoicont i
nuasăaudaceeaşipr edicălai nfini
t.Priet
enulmeu
Lew Epst ei
n obi şnuieşt
e să spună:„ De ne-ar auz iur echile ce
rostescbuzele!”pentruaser eferilamoment elecândarfimaibi ne
săascul t
ăm v orbelenoas t
reînţ elepte.„Totceeaceneener veazăl a
alţi
inepoat educel aî nţ
elegereadesi ne”,spuneaCar iJung.

—————————————————————
Cunoaşt
ereaseaflăî
nnoi.Trebui
enumaisănegândiml a
sfatur
ilepecareledăm alt
ora şiapoisă av
em umi
li
nţa să
vedem dacăleurmăm noiî
nşine.
—————————————————————

Pemăsur ăcecont i
nuaţisărăspunde ţilaaceas tăîntrebare,vă
veţischimba deja moduldea acţ i
ona.Gândi ndu-vă conş ti
entla
lecţi
il
epecar etrebuiesăleînvăţ
aţi,v-aţitransformatviaţ aîntr
-o
salădecl asăîn car
eputeţisăînvăţaţidin proprii
legreşelişiapoi
sămer ge
ţimaidepar t
e.Răspunsulv ostr
ul aaceas t
ăîntr ebareva
produceomar eschi mbareanulvii
tor.

— 72—
 — Celmaibunan—

Tr
ansf
ormaţ
i-văl
ecţ
iil
eîni
nst
rucţ
iuni

Dacănu aţifăcutîncălis
t a,faceţ
i-oacum.Scrieţ
itoat
elecţi
ile
pe car
e vile aminti
ţi.Înainte de a trece l
ae t
apa următoare,
asi
guraţi
-văcăli
staestecompl etăşicuprindecam t
otceaţigândit
înti
mpceaţ ici
ti
tacestcapit
ol .

Acum r eviz
uiţi l
ist
a. Gândi ţi
-vă l a fiecare lecţi
e şi l a
transformar
ea pe car
e arput ea să o pr
oducă,l a schimbări
le pe
careş tiţ
ică aţivr
ea să l
efaceţiacum.Car e di nt
re ele arputea
contribuicelmaimul tla succesulv ost
ru dacă l e-aţ
ipune î n
practică?

Ur mătorulpas est
e să alegeţipri
mel etreilecţ
ii,pe cele car
e,
dacăarfiur mateanulvi i
tor,v-arschi mbaradicalviaţaşivouăşi
cel
or dinj urulvostr
u.Medi taţipuţin şialegeţi
-le pe cel
e mai
potri
vit
e pentruvoi.Este posibilsă fiţ
iatr
aşii nst
incti
vspr e el
e,
far
ăsăvăi apreamul tti
mp.Dacăseî ntâmplăaşa,av eţiî
ncredere
înintui
ţiavoast
răşiur maţi-
o.

Astanu înseamnăcăt rebuiesăui taţir estullecţi

il
ordepel i
stă,
darv orv enişial ţianidupă celcar eur meaz ă acum,ca să vil e
î
nsuşi ţi
.Unuldi ntrel ucruril
ei mportant e pe carel e-
am învăţat
l
ucr ând cu oameni i es te că t rebuie să vă concent r
aţiî n
permanenţ ă.Când v eţ
it ermina exerciţiulCelmaibun an şiv eţ
i
i
nt radin nou în vâlt
oareavi eţi
i,vorfides tul elucruripecar
esăvi
l
eami nti
ţidinaceas tăexper i
enţ ă.Uşur aţi-vămuncaşiacor daţi-vă
toateşanseledecâş t
ig.Alegeţidoart r
eil ecţiipentruanulurmăt or.

După ce le-aţial
es,transfor
maţ i-
leîni nstr
ucţi
unide ur mat
pentru anulvi i
tor
.Alegeţ
icuvintel
epot ri
vite.Fiecar
ei nst
r ucţi
une
trebui
esăfief ormulatăcâtmaicl ar,hotărâtşiconcis.Începeţicu
verbeşifaceţ
iafirmaţiihotăr
âte.Spune ţ
icet r
ebuiesăf aceţişinu
cesănuf ac
eţ i–cu alt
ecuvinte,exprimaţi-văîn modpoz itiv
.Es t
e
— 73—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

greu săî
ţidaiseamacesăfaci,cândins
trucţi
uneaes esănuf
t aci
ceva.Tot
uşi,dacăvisepar
ecăl ecţi
aartrebuisăînceapăcu „Nu”
saucu„ Numai …”Pentr
uav -
oami ntimaibine,at
unciformulaţi-
o
aşa.

Acestetreil ecţ
iir eprez
intă principalel
ei nst
rucţiunipe care
tr
ebui esăleur maţ ianulvi i
tor.Aţifăcutdejaun pasi mpor t
antîn
direcţi
aî mbogăţiri
isoluluiîn carevăv e
ţi„sădi”obiecti
vel
epentru
anulur mător
.I maginaţ i
-vă ocli
pă cum arar ăta anulvii
tordacă
aţiaplicaacestelecţi
i.

Exper
ienţ
ele

„Apucă taur ulde coarne!”– aşa sună una dini nst

rucţ
iunile
mele.Prin aceas taînţ
eleg că es
tetimpulsă î nfr
untsituaţ
ii
le şi
rel
aţi
il
e difici
le, să nu maievi t să fac ceea ce t
rebuiefăcut,
pret
inzândcăt ot
ulesteperf
ect.

De f oarte mulţi ani conti

nuam să mă compl ac î
n aceleaşi
situaţiicompl i
cateşir elaţ
iidi
fici
le,farăcaeu săf accevaîn acest
sens.Ni mic,cu excepţiaimaginăr i
iunorconv ersaţi
ifuri
oaseîntre
mi neşiceal alt
ăper soană,î ntimpceer am l
av olan,întoi
ulnopţii
sau î nt imp ce pr egăteam ci
na,l ăsând f
uria să se acumuleze,
fierbândî nsucpr opr i
u.

Pânăsăi au măsuri
,er adej
atârzi
u pentr
u calucrur
ilesămai
poat
ă fi î
ndr ept
ate.Eram atâtde pl
ină de f
uri
e şide supăr
are,
î
ncâtdeobi ceistri
cam tot
ul.

Tr
ept at,am învăţ atcăt r
ebui
esăfiuat entă,săobser vcândceva
nu est eî nr egulă şi să acţi
onez pe loc. At unci am timp să
chibzuiesc,să vi n cu soluţi
ivi
abil
e,să înţelegcum gândeş tesau
simtecel ălal
tşisămăgândesccesăf acşicesăspun.Decât eori
reuşesc,ceaţ a ser isi
peşteşisuntdin nou l iberă şiput
ernică.Şi
am descoper it că es t
e mul t mai greu să ocol im sis
tematic
— 74—
 — Celmaibunan—

pr
obl
emel
edi
fici
ledecâtsăl
eabor
dăm f
ront
al.

O al tă inst
r ucţ
iune es t
e ur măt
oar ea: „Să apel ez la un
profesi
oni s
tcaresămăspr ij
inesăf acceeaceş t
iu.”Demaibi nede
20deanisunti nstructorulaltoroameni,şidef oart
emul t
eor ifac
greşealadeanu apel aeu î nsămil aun instructor.Est
eocapcană
periculoasă,pentru căpotsăf acmaiuşorceeaceş t
iu căebi ne
dacă l ucrez cu ci neva, f acându-
mi un pl an, l uându-mi
angajament ulsă-lîndepl i
nescşiapoiî ntâlni
ndu- nespr eav eri
fica
progreselefăcut
eî ntr-
ol ună.

Recent,am începutsăconsul tdi

n nou un inst
ructor
,şiastaa
însemnatf oartemultpent r
u mine.Anult r
ecutaf os
tcelmaibun
pent r
u mi ne,iarinstr
uctorulmeu m- a ajut
atsă mă menţ i
n pe
poz i
ţi
e,fii
ndunbunascul tătorî
nperioadel
ecr i
ti
ce,cândatrebui
t
săi audeciziii
mportante.

O al
tăi nstr
ucţiune pe care suntmândr ă să spun că am ur -
mat -
o anil ar ând es
t e:„Mă ocup maiî ntâide sar cinil
e grele.
”
Probabilaţiauz i
t,ca şimi ne,că numai20% di n ceea cet rebuie
făcutcontează,darsăş t
iicăaces tlucru nu est
et otunacu af ace
acel20%.Câtdeuşores tesăfaciocaf ea,sădaini şt
et elef
oane,să
staidev or
băcu un pr iet
en sau colegşiaşamaidepar te,înlocsă
abordeziacel
esar ci
nicar earschimbasi tuaţi
a.

Mă s trăduiescsă nu pi erd dinv ederepr imelepr oblemedepe

lis
tă car et rebuier ezol vate şi mă ocup mai î ntâi de acel ea.
Mot ivaţi
ameaes teîntr-adevărunaegoi s
tă:deî ndat ăceor ezolvpe
primamăsi mtel i
berată,i arr estulz i
leimi -
emul tmaiuşor .Uneor i
estev or
ba despr e un t elefon nepl ăcut;al t
eories t
ev orba de un
rapor t,o scrisoare sau de f ăcutunel e coment arii.Poat e plata
taxelorşiai mpozitel
orsau achi tareadat orii
lor.Indiferentcees t
e,
fie că dur ează doar ci ncimi nute sau ci ncior e,am aj uns l a
concl uzi
acăes temaibi nesăf acacell ucru maiî nt âi.Nu procedez
tottimpulaşa,darr areor iam dez amăgi tpeci nevacu modulmeu
de lucr u şicr ed că aces ta es t
e unuldi ntre cel e maiî nţelepte

— 75—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

pr
inci
piidesucces.

Apr oape t ot ce am învăţat desprei mportanţa i

dentificări
i
lecţi
ilorpr ovinedin muncameacu t oţicursanţi
i.Eiau făcutcel e
maimar iprogreseat
uncicând şi
-au însuşi
taces t
elecţ
iidevi aţ
ă.
Eler epr ezintăceamaisigurăsursădeî nţel
epci
une,chiardacănu
suntî ntot deaunauşordeur mat.

Când col egi

imeişicu mi neneconsul tăm î ntr-o problemă de
afacer i
,l ucrăm ca o echi pă î n car et oţi par t
icipă efectivl a
conducer ea şi admi nistr
ar ea compani ei. Începem pr i
ntr-o
întrevederecu fiecaredirect
orexecut ivîn par t
epent r u a-iasculta
părer il
edespr eceeaceseî ntâmpl ă,cum ev olueazăl ucr uri
leşice
este de f ăcut.Apr oape toţi,v enind cu ar gument eî n spr ij
inul
afirmaţ i
il
orl or
,ş t
iufoartebi necar eestepr oblemaşiceper soane
trebui esăseschi mbe.Cu t oateaces t
ea,separ ecăî ntotdeaunane
adresăm cel orcar enu au niciovi nă.Est eatâtdeuşorsăar ăţicu
dege tulspreal ţ
ii… Totuşi,atuncicând suntî ntrebaţicearput ea
facesau cum arr ezolvaproblema,conv ersaţiaseschi mbăşimul ţ
i
dorescsăgăseascăomodal i
tatedeaf aceoschi mbar epoz iti
văî n
cadr ulcompani eirespecti
ve.

Î
nt r
ebăr i
le sunti nstr
ument ulde l ucru celmaii mpor t
antal
instructor ului
.Oameni imi-au datsuges t
iiprinr ăspunsur i
lel orşi
dorinţal ordea- şir
ecunoaş tegreşel
il
e.Rar eoriseînt âmplăsăai bă
probleme,pent r
u căseî ndoiescdeceeaceau def ăcut.Eicunosc
de faptr ăspunsur il
e şilecţii
le car
et rebuieî nvăţate.Provocar ea
estesăf acăceeaceş ti
u deja.Cur aj
ullores t
edemndeadmi raţ i
e–
suntdor nicisăvadăcar eestepr obl
ema,să- şiasumepar t
eal orde
vină şisă se gândească l a ce e de f
ăcutpent ru ca lucrurile să
înceapăsămear găbine.

Deci,pent
ru a vă stimulaimaginaţ
ia,iat
ă cât
eva i
nst
rucţ
iuni
f
olosi
tedefamil
ia,priet
eniişicl
ienţi
imei:
● Săpunf amili
apepr i
mulloc.
● Săcerajutorcândam nev oiedeel
.

— 76—
 — Celmaibunan—

● Sămenţ i
ndoarr elaţi
ileîncaremăsi mtbine.
● Sămăr elaxez.
● Săfacceeaceş t
iu.
● Săiautaur uldecoar necândecaz ul
.
● Săiauînconsi derarepar teabunăal ucruril
or.
● Săam grijădemi necasăpotav eagri
jădeal ţi
i.
● Sărezol
vmaiî nt âilucr uri
lei
mportante.
● Săam grijădesănăt ateamea.
● Săier
tşisăui t.
● Săîmirezervtimppent rumineşipentrusoţ ulmeu.
● Sămăbucurdecees tebunşifrumosî nviaţă.

— 77—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

ÎNTREBAREA A PATRA
Î
ncef
elmăaut ol
imitezşicum sănu
maifacacestlucru?

Vi
aţaest
eopr
ofeţ
iec
areseî
mpl
ineşt
esi
ngur
ă.

Î
ncef
elmăaut
oli
mit
ez?

Pânăl avâr
sta de33 deani ,nu mi-am datseamacâtdemul t
măl i
mi tam.Dacămi -aţifipusaceastăî ntrebareî nai
nte,probabil
aşfirăspuns:„Da,poat e,puţ i
n”,darîncănu- midădeam seamaî n
ce măsur ă mă limi t
am sau cum.Er am convi nsă de fapt
ulcă
si
tuaţii
leşioameni idinjurulmeumăt răgeauî napoisaudef apt
ul
căînacel eî
mpr ej
ur ărinuav eam ni
cioalternativă.

Dar probabil că eu si ngurăî mibl ocam progresul, căci

,î n
moment ulî n care mi -am dat seama de compor tamentulmeu,
lucruri
leau începutsă seschi mbe.Abi a at
unciam t recutdepe
banchetadi n spatepel oculşofer
ului(datori
tăunuimar epr of
esor
şi cu spr i
ji
nul mai mul tor priet
eni)
.Î nainte de asta, rareor
i
simţeam căer am sur sapr opri
eimel eexperi
enţesau aceeacemi
seîntâmpla–er am doarunsomnambulî npr opri
ameaexi stenţă.

Mădescurcam bi
nişor
,darî ngeneralmăsi mţ eam nemulţumită,
simţeam că-mili
pseşteceva,eram dezamăgi tă demi neînsămişi
nu- midădeam seama de ce sau ce aş put ea face să îndrept
situaţi
a.Î
nr i
tmulacelanu aşfiajunsni ci
odat ăacoloundemi -aş
fidoritpecânderam mait ânără,cândsimţ eam căav eam cevade
oferi
tşicăputeam f
acecevadeosebitînviaţă.

— 78—
 — Celmaibunan—

Dev eni
sem expertăînjust
ificareasi t
uaţi
il
orşiî mpr ej
urăril
orîn
caremăaflam,t răi
ndîntr-
unf eldeer oi
sm mut ,darmait ottimpul
făr
ă săfiu conşt
ientădeceeacef ăceam.Er am oper soanăbună,
dar în sinea mea er au tot f elul de dor i
nţe neexpr i
mate şi
neîmplini
te.Dacă am ajuns unde am aj uns es t
e pent r
u că am
moş t
enitdelapăr i
nţiovoi
nţăput ernicăşiojudecatăsănăt oasă.

Când a î nceput „odiseea” pr

opr i
eimel e descoper i
ri,am fost
sur pri
nsă să aflu că vi
aţa mea depână at uncif useseexactaşa
cum mi -
o creasem eu.De f aptnu er am o victi
mă,căcieu mi -o
cons t
ruisem pr in modulmeu dea gândişiacţ i
ona.Deexempl u,
relaţi
a mea cu păr inţi
ier aor eflectar
e perfectăai deil
or mele
preconceput ef aţă de ei.Până î n moment ul„ deşteptări
i” mel
e,
principalulmeu scopf usesesă„ nuaj unglafelcapăr inţi
imei”–o
atitudine care mă împiedica să văd câtdemul tl esemăn şicât
înseamnăeipent rumi ne.

Apoiam începutsăîmidauseamacă,dacăviaţ
aarătaaşacum
era at
unci,st
ătea î
n puter
ea mea săofacmaibună.Darprimul
pasaf os
tsădescopărî ncefelmăautol
imit
am –aşacăvăinvi
tşi
pevoisăfaceţ
iacelaşil
ucru.

—————————————————————
Pent
ru a av
ea celmaibun an,tr
ebuiesădescoper
iţimai
î
ntâi în ce f el vă autoli
mitaţ
i şi să vă asumaţ i
r
esponsabi
li
tateapent
ruceeaces-aînt
âmplatpânăacum.
—————————————————————

Cusi guranţăcăsunt eţiobişnuiţ

icuaces tmoddeagândi ,al
tfel
nu aţ imaici tiaceas t
ă car te,dar ceimaimul ţidintre noine
considerăm maidegr abăvi ctimeşinicidecum si nguriiresponsabili
pentruceeaceniseî nt
âmpl ă.Veţiaveamul tedeî nvăţatdesprev oi
pemăsur ăcev eţiaflamaimul tedespr econt extulîn caretrăiţ
işi
în ce măsur ă acestel ucrur ivă ţi
n pe l oc.Î nf el
ulaces tav eţi
descoperi adevăratul înţeles al vorbelor lui Socr ate„ O viaţ ă
neanaliz
ată nu mer i
tăt răită.
”Răspl ata acestuiexer ci
ţiu special

— 79—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

est
emaipr
esusdecâtvăput
eţii
magi
na.

Următ oar
eleînt r
ebăriau scopulde a vă aj uta să descoperiţ
i
care suntconvingeril
ev oas
trel i
mi t
ati
ve şicompor tamentulcar e
deri
vă de aici.Aşa cum aţ ipr ocedatşimaiî nai
nt e,pune ţ
i-vă
înt
rebareaşilăsaţivoceaint
erioarăsăvăr ăspundă.Nuest enev oie
săstaţisăvăgândi ţi
;răspunsurilesuntdejaacolo.

1.Încefeimăaut oli
mi tez?
Când răspundeţila aceastăî
ntr
ebar
e, put
eţida maimul
te
r
ăspunsuri.Scr
ieţ
i-l
epet oate.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

I
atăcât evar ăspunsur idatedeal ţi
i:
● Nu- mi f ac t i
mp să mă gândesc l a ce este cu adevărat
impor t
antpent rumi ne.
● Suntl eneş.
● Cr ed ce spun al ţ
iidespre mi ne –părerea l
orcont ează mai
mul tdecâtamea.
● Cândmăsi mtat rasădeci neva,nuacţ i
onezînniciunf el
.
● Nu- miapări nt
eresele.
● Nuf acceeacespuncăam săf ac–abandonezdefiecar edată.
● Nu cerni ciodată o mărire de salar
iu,cimă mul ţumesc cu
ceeacemisedă.
● Cheltuiescmaimul tdecâtcâştig.

2.Careaf ostpr eţulautolimi t

ări imele?
Deşiprobabilştiţ
iacestl ucru,f aceţi
-vă t
imp să vă gândi
ţila
dez
avant
ajele pe carele constataţir ăspunzând l
aîntrebarea de
— 80—
 — Celmaibunan—

maisus.Gândi ţi
-văbine.Pr
ocedândînfel
ulacesta,î
ncepe
ţisăvă
el
iber
aţidetrecut,demodullimit
atdeavăper cepepevoiî
nşivăşi
ve
ţivedeaposibil
ităţ
il
epecareleave
ţi.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Exempl eder ăspunsur i

:
● O grămadădebani .
● Sentiment ulcănu mi -am val
ori
ficattoat
ecali
tăţ
il
epecar
ele
am.
● Relaţi
ilecuoameni ilacareţin.
● Unsoţcar emăr espectăşipecareî lr
espect
.
●Î mplinireaşimul ţ
umi rea.
● Respectuldesi ne.
● Sănăt atea.

Sepoat eobser
vacăopar tedinrăspunsuri
lev oas tr
elaaceastă
înt
rebaresuntaceleaşicu dezamăgiri
lepecar ele- aţinotatcând
aţirăspuns l
a a doua î
ntrebare.Este bi
ne – î
nf elulacestaveţ
i
devenişimaiconşti
enţidelegăturadi
ntremodulv ostrudeagândi
şirezul
tat
e.

3.Încefeiam benefici atdepeurmaaut olimi t

ăriimel e?
Cum aşa?v eţispune.Ceavant ajeaşfi pututeu av ea?Mot i
vul
pentru care ne punem aceas t
ăî ntrebare es
te că,de obi cei
,nu
renunţăm lar e
ţineril
enoas trepentru căneopr eşteceva.Av em un
oarecareavantajdepeur maaut olimitări
işinet emem căvat rebui
să renunţăm l a elpentru a mer ge maidepar te.Î nt
r-o anumi tă
măsur ă,şti
m aces tlucru şineagăţăm der eţi
ner i
lenoastrepent ru
anunepi erdeconf ort
ulcucar esuntem obişnuiţ i
.

— 81—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

—————————————————————
Trebuiesăave ţiput
ereasăr ecunoaşt
eţiacest
egândurişi
at
itudiniascunse,şias
tfelsăî
ncepeţisăvădelimitaţ
ideel
e.
—————————————————————

Estef
oar t
ei mportantsăvăpune ţiaceastăîntr
ebar eşisăscri
eţi
răspunsur i
le care vă vinîn mi nt
e,or i
care ar fi acest
ea.Aveţi
încreder
eî nr aţi
onament ulvostr
u –scr i
eţigândurileaşa cum vă
vin el
eşievi t
aţisăpr elucr
aţirăspunsuril
ecar evăaparî n mi
nte.
Sensulr ealalgândur i
lorvoast
revadev enişimaicl ardupăcev eţi
recit
iceeaceaţ iscris.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Exempl eder ăspunsur i:

● O viaţăuşoar ă.
● Ni meninu seaş t
eapt ăl apreamul t
edel ami ne,decinu sunt
nevoit(
ă)sămuncescpr eamul t
.
● Pot să t răiesc îni gnor anţă, f
ără să fiu nev oi
t(
ă)să mă
confruntcut otf el
uldepr obleme.
● Suntsi gur (ă)căoameni imăpl acşimăapr obăaşacum sunt .
● Exi s
tăunsoţ( sauor icinealtci
neva)pecaresădauvi na.
● Am î nt
ot deaunascuz acăm- aşputeadescur camaibi nedacă
înt
r-adevăraşî ncer ca.
● Păs t
rezar moni a–nuf acvaluri.

4.Suntdi spus(
ă)săpuncapătaut ol
imităriimel e?
Aicirăspunsules t
eun si mplu da sau nu.Dar ,evident,esteo
înt
rebareimpor t
antă.Nuvăgândi ţiacum dacăsunt eţiînstaresau
cum v e
ţiface acestl ucru.Pur şisi mplu pune ţ
i-vă î
ntrebarea:
„Dacăaşş ticum,aşfidi spusăsăpuncapătaut ol
imi t
ăriimele?”
— 82—
 — Celmaibunan—

 DA  NU

Dacănuaţ
irăspunsl
acel
epatr
uî nt
rebăr
idemaisus,
OPRIŢI-
VĂ!

Î
ntoarce
ţi-vă şif
aceţ
iacestlucru acum.Pentru aî
nţelege cât
maibineinformaţii
lei
mportantecareurmează,est
eesenţi
alsăvă
i
mplicaţ
iseriosînaces
tproces.

Î
n moment ulî n car e sunt em di spuşisă î nţelegem maibi ne
modul î n car e ne aut oli
mi t
ăm pr in gândur i
le şi convinger il
e
noastr enegative,vom v edeat recutulşiefect ulsău asupr anoas tră
într
-ol umi nă nouă.Un mot iv de pr of
undă dur ere şinef er
icire
pentru mi ne au fostr elaţi
il
e cu băr baţi
i.Când am î nceputsă
cercetezmaiî ndeapr oape at it
udi nea şimodulmeu de a per cepe
lucrur i
le,mi -am ami nt ito înt âmplare de pe vr emea când er am
adolescent ă.Citi
ndpov esteameadi ntinereţe,obser vaţ
icum m- am
autoli
mi t
atdincauz agândur il
ormel e.

Seanunţ aseunball aşcoalăşi,deaceas t

ădat ă,f etel
eeraucel e
careîiinvit
aupebăi eţi
,fărăsăaş t
eptesăfieinvitat e.Demul ttimp
pusesem ochi ipeun fotbal
istpenumeMi ke,iarbal ulacesta era
şansa mea.Darnu a f ostuşor.Mă t r
ezeam î n fiecaredimineaţ ă
închipuindu-micum vafiz iuacândî lvoiinvit
alabal ,facându- mi
planuri,cum am să mă duc l a elşice am să- ispun.Darpe
măsur ăcez il
elet
receauî mipier
deam cur aj
ul.

Av enitşiz iua cea mar e când a trebuitsă-mipun pl anulî n

aplicare.M- am dusl a elşii- am spus:„ Vreisă mergicu mi nela
bal?”,iarr ăspunsull uiafost:„ Nu,mul ţumesc,îmipar erău. ”Ce
umi li
nţ ă!Îmiami nt esc cum m- am f urişat pe cori
dorul şcoli
i,
promi ţându-mi:„N-am sămaifiu ni ci
odat ăpusăî nipost
azaas ta!”
Aflând că nu er am suficient de bună ca să i es cu Mike,am
descoper i
tpurşisi mpl u cănu mădor eştenimeni!Am săst aupe
mar gine să văd dac ă mă remar c
ăc i
neva.Darn- am să mail as
— 83—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

ni
ciodat
ă să se vadă c
ând îmiplacecineva.Nimenin-
o să f
acă
gr
eşealadea-şiînchi
puicămăc reddest
uldebunăpent r
uamer ge
al
ăturideceimaibuni.De-acum î
mişti
am locul
.

Din acelmomentam t răitî nt recut,„pur t

ându- l”pe Mi ke cu
mine pes tetot.Decât e oricunoş team un băr bat,de f aptelmă
cunoştea pe mi ne – şipe Mi ke.Deşisper am în continuar e,mă
consideram t otuşi„ un rebut ”.Cu câtî mipl ăcea maimul tun
bărbat,cu at âtmă si mţeam maiî ncordată şimă ascundeam şi
maimul t,regizându- mifiecarev orbă,fiecareges t
.Mi kej ucar olul
princi
pal,i areu s t
ăteam î n culise.Dev enisem reţinutăî n ur ma
uneiexper ienţededouămi nut eşiadeci zii
lorpecar elel uasem î n
ceea ce mă pr i
vea. Relaţii
le mel e cu băr baţi
i se conf ormau
convingeriimel ecă aşfi nor ocoasă dacă aşav ea pecineva,f ăr ă
măcarsăsemaipunăpr obl emacaacelci nevasă-mişipl acă.

Abi
a când am anal i
z at acest mod de a gândi – cont extul
rel
aţii
lor mele cu bărbaţii– mi -am dat seama ce put ere av ea
asuprameaşicâtdemul tmăcos taseî
nt oţ
iaceş t
iani.Defiecar e
dată cobor am prea mul tş tacheta. Dar, după o per i
oadă de
autoanaliz
ă cum es t
ecea de terminată deîntrebarea a patra,am
adoptatun nou mod degândi recar epoatefiexprimatas tfel
:„ Pot
aveaor i
cebăr batî
midor esc!
”

Nicinu am scr isbi neafirmaţia aceasta că am şiexclamatîn

sineamea:„ Celipsăder ealism!Peci nepăcăl esc?Ceglumăbună!
Fiiser i
oasă!”Esteo r eacţietipi
că laîncercarea dea neschi mba
acele convingeril imitat
ive despre noi î nşine. Toat
e gândurile
noast revi
nî n sprij
inulaut oli
mităril
ornoas t
re,căcisimţi
m că ne
este ameni nţat
ă si guranţa. Dar am î nceput să gândesc alt
fel
despr emineşidespr ebărbaţi.Am luat-oînser iosşiam î
nceputsă
reali
z ezcăposibili
tatea„deaaveaor icebăr batîmidoresc”eramai
autent i
cădecât„ Aşfinor ocoasăsăam peci neva!”

Tr
ecerea de la aceas
tă percepţ
ier
estr
icti
vă la o per
cepţie
s
timulat
ivă a f
ost celmaif r
umos dar pe care mil-
am f ăcut

— 84—
 — Celmaibunan—

vreodat ă.Lacât evalunidel aaceas t

ăschi mbar edement al
itat
e,l-
am cunoscutpeTi m,i aracum suntcăsăt or
ită cu un băr batpe
car eî lrespect şiîli ubesc,un băr bat cu mul t pest
e ceea ce
îndr ăzneam săsperpent r
u mine.Dacăl -aşfiîntâlnitînaintedea-
miexami na concepţi
il
e defeti
ste deprer elaţi
il
e cu băr baţi
i,aş fi
consi deratprobabilcăes t
emul tpreabunpent r
u mi neşinu m- aş
fi gânditniciodatăcăelarfi put utfi i
nteresatdemi necât uşide
puţ in.

Poatesună exager atceea cespun.Desi gur

,poatecă ne-
am fi
cunoscut,ne-am fi î
ndrăgosti
tşiam fi f
ostlafeldef
eri
ciţ
işifar
ă
aceast
ăt ransf
ormar eprofundăamodul uimeu degândi
re,darnu
măv eţiconvi
ngedeas t
ani ci
odat
ă!

Adunaţ
iceeacesemănaţ
i

Spercă v -aţidatseama că,at âta vremecâtmă consi deram o

femei erespinsă,av eam să fiu dez amăgităî n dragoste.Ceea ce
obţinem în viaţăr eflect
ă per f
ectaş tept
ăril
enoas tre.Demul teor i
obţinem ceeacepr esupunem căv om obţi
ne.Însăaces tlucru es t
e
valabilîn ambel e sensur i,poz it
iv şinegat i
v.Ai ciest e secretul.
Oriundevă î ndrept aţiatenţia poz it
ivă,probabi
lobţ ineţir ez
ultate
bune.Cu t oateaces t
ea,având î nv ederescopulaces t
uiexer ciţi
u,
ne v om referila aspect ele negative,căciacolov e ţ
igăsisecr et
ele
pentr u a putea trece la ur măt orulni velaleficacităţi
işiput erii
personale.

Asupra căruil ucru vă concent

r aţ
iacum? Ceanumevă r eţi
ne
atenţia? Nu mă r eferla ceaşca voastră de cafea sau la aceast
ă
paginădi n car
t e,cilagândur i
leşiatitudinil
ev oastre.Scopulcelei
de-apat raîntrebăries t
edeavăaj utasăvădescoper iţ
ipercepţi
il
e
restri
ctivefundament al
elegatedepr opri
a per soană şidevi aţă–
modur ideagândişiasi mţicarevăî mpi edi
căsăr eali
zaţiceeace
estecuadevăr atposi bil
.

— 85—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

—————————————————————
Primulpas este să conşti
ent i
zaţirelaţ
ia di
ntr
e gândur il
e
voast
rerestr
ict
iveşiacel edomeni idi
n viaţavoastrăîn care
rezul
tat
elevădez amăgesc.Numaidupăaceeaput e ţ
itr
ecel a
un nou mod de a gândi ,care să vă dea ener
gia şiputerea
pentruaobţinerezult
ateledorit
e.
—————————————————————

Maiîntâi
,citi
ţiexempl el
e car
e urmează,adunate de l
a mai
mult
epersoanecares-au gânditl
alegăt
uradint
repreocupareal
or
i
nter
ioar
ăşirezul
tatel
epecar eleobţi
n.

CE MĂPREOCUPĂ? CE OBŢI
N?
Şolduril
emel elate. Număî ntâl
nesccuni meni .
Teamadeeşecî naf aceri
. Criz
ăfinanci ară.
Furia pentru că nu suntNusuntt ratat
ăcor ect
trat
atăcorect.
Revolt
af aţ
ădepr eocupări
leÎmiacor dăpuţ i
nt i
mp.
deafacerialesoţuluimeu.
Câtdepuţ intimpam. Nu-miaj unge timpul– sunt
în ur mă cu t oate şi pier
d
controlulasupr asit
uaţiei
.

Ce vă pr eocupă şice vă îngrij

orează? Ce previzi
unilegate de
propriaper soanăav eţ
i:succesesau eşecur i
?Văpr eocupătemer il
e
sau put ereapecar eoav eţi?Î ndoi
elil
esau obiectivel
e?Gândi ţi
-vă
şiv er
ificaţidacă premisa Primeştidupă cum gândeşt isau Culegi
ceeac esemenies t
eadevăr atăsau falsă.Nu cr
ede ţinimicdin ceea
cevăspundacănusepot riveştecupr opr
iavoastrăexperienţă.

Pune ţi
-văîntrebar
ea:„Cemăpreocupăacum?”Faceţ
iolis
tăcu
acestegândurişisent i
mentepepart
eastângăapagini
i.Opri
ţi
-vă
şifaceţ
iacestlucruacum.

Apoigândi
ţi
-văl
arez
ult
atel
eobţ
inut
ecaur
mar
eapr
eocupăr
ilor

— 86—
 — Celmaibunan—

voastre.Privi
ţirăspunsur iledinpar teastângăşigândi ţ
i-văl
acese
întâmplăî nviaţav oastră.Relaţii
lepecar eleaveţiogl
indesccumva
speranţeleşiaş t
ept ări
levoas t
re?Nucumvacar ieravoastrăr
eflectă
aşteptări
lepecar el eav e
ţi?V- aţisurprinsvreodată spunându- vă
„Vezi
?”sau „ Nu mă mi ră!”? Această dori
nţă de a avea dreptate
rareoriaducer ezultatel
escont ate.

Cât de s t
r ânsă ester elaţ
ia dintre gândur i
le şisent i
ment ele
voas t
r eşiceeaceobţ i
neţ i
?Exi s
tăvr eolegăturăî ntr
epr eocuparea
voas t
r ăment alăşiemoţ ionalăşiceeacer eali
zaţiîn vi
aţă?Încot ro
vă duc gândur ile şisentimentele pe carel e nutri
ţi?În dr eptul
fiecăreiideipecar eaţiscris-
o,not aţirezult
ateleobţ i
nuteî n acel
domeni ualvieţiivoast
re.

—————————————————————
At unci când ne asumăm r esponsabi
lit
atea pent r
u
capaci tat
ea noast
ră de a pr oduce o schi
mbar e pozi
ti
vă,ne
put em cont r
ola şi ghida intel
igenţa şisentimentel
e şil e
put em orient
aspr erezult
ateledor i
te.Cândseî ntâmplăacest
lucr u,suntem at
raşicadeunmagne tspreţi
ntelenoastr
e.
—————————————————————

Când am r enunţ at să mă maigândesc la eşeculmeu di n

adolescenţă şim- am concentr
atasupr eam – o
a a ceea ce dor
rel
aţiede-oviaţăc uunbăr batpecaresă-
liubescşisă-lrespec
t–,
exactas t
aam r euşitsăaducînviaţ
amea.

Scopulaces t
uişirdeîntr
ebăriestesădescoperiţ
ici
nesau cevă
conduceexistenţa –voisau pr
oprii
levoastrereţi
neri
?Până când
nu veţişt
iunde anume vă si tuaţiîn pr
ez ent
,nu vă v
eţiputea
schi
mba di r
ecţia.Dacă nu sunt e
ţiconştienţide un l
ucru,nu
puteţ
ischimbani mic.

Ochi
ul

— 87—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Modelulpe care-lfolosesc pent r

u ai lustra acestdomeni u se
numeş t
eOchiul,numi taşadeun cl i
entalmeu car emi -aspuscă
asta-isugera.De fapt,es te o secţ
iune transversalăas tructurii
noas t
re mental
e şiemoţ ionale – un modelpsi hologi
c car e ne
per mitesă neî
nţelegem ceva maibi nepenoiî nşine.Poatecă l a
începutes t
emaigr eu deî nţ el
es,nu numaipent r
u căser eferăla
relaţi
adebaz ăcu noiînşi ne,cişipent ru cădescr iemodulî ncar e
funcţionează mintea noas tră. Concent raţ
i-vă asupr a aces t
ui
model ,căciinformaţiil
e acest ea stau la baza t ransformăr i
ide
dur at
ă,permanente.

Chiar î
n centr
ul fiecărui
a dintr
e noi – discul din mij
locul
diagramei–seaflă exper i
enţ
a şivalor
ilenoast
re;pent r
u ceimai
mul ţ
idintrenoiest
eceeacenumi mi ni
masausufle t
ul :„
Cinesunt
eu”,parteacarenuseschi mbăniciodată.

Î
nt imp,opar tet otmaimar edinmi ezulaces teiputeriinterioare
sepoat eascundesub un s tr
atdet eamă,nel i
nişte,îndoialăşiun
compor tament de r uti
nă care nu ne mair eprezi
ntă.Păr i
nţ işi
profesori bine intenţionaţ
i ne atrag at enţi
a asupr a eşecur i
lor
noas tr
eî ntr-
un mod car epuneaccent ulmaimul tpecer culdel a
mijl
ocdecâtpecent ru.Alţi
inev or
bescînt r-unmodcar enef acesă
simţim căcevanu es t
eî nregulăcu noişinu cu compor tament ul
saucuacţ iunil
enoas t
re.Atuncineidentificăm cu„ Cinemăt em că
sunt ”şiuităm cinesunt em defapt.

— 88—
 — Celmaibunan—

Î
ndoi alaşit eama car er ezult
ă nef acsănecompor tăm într-
un
mod car e contrazice convingeril
e şival ori
le pe car el e preţuim.
Începem sănepur tăm caşicum cer culdel ami j
locarr eprezenta
adevăr ul– ca şicum t eama şinel iniştea ar fi întemeiate – şi
conştiinţapr oprieinoas t
r evaloriestepusăsubsemnulî ntrebării.
Celde- aldoilea cerc aldi agrameiest e săl
aşulpr opr i
il
ornoas t
re
li
mi t
ăr i–spaţ i
uldi nlăunt rulnostru undesecui băr esc t
eama şi
îndoialadesi ne.Odat ăceMi kemi -aspus„ nu” ,am î nceputsămă
identificcufricaşinucueulmeu.

Darceimaimul ţidint
renoisuntem pr eaabilicasănet r
ădăm
teama.Ni cieu nu m- am ret
rasîntr
-un colţfăcând peomulsfios
careaf ostrespi
ns!Mi -am j
ucatrol
ulbr având,afişândoî ncredere
ostentat
ivă,darf aţ
ada nu semaipot rivea cu i
nteriorul
.Deci ,în
loc să ne lăsăm îndoiala„lavedere”
,maipunem un par avan,
dincolo de care ne ascundem neîncrederea şinel i
nişt
ea:„ Cine
preti
ndcăsunt .
”

Cândacţ
ionăm depeaceas
tăpoz
iţi
e,del
aun ni
velsuper
fici
al,
— 89—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

cădem î n capcana dea v orbişia acţ i

ona pent ru afaceimpr esie
bunăsau pent ru acâş ti
gaapr obareacelorlalţi,înlocsăv orbi
m şi
să acţionăm ones t
,înt r-
un mod car esă r eflecteceea cedor i
m şi
preţui
m.Î n plus,pi erdem cont actulcu cent r
ulşiî ncepem să
credem căeulnos trur eales t
ecer culdel ami joc:Sl
l avăDomnul ui
căc ei
lalţinuştiucum sunt !Astar eprezi
ntăceeaceuncur santde-
almeunumeşt eSindr omuli mpos torului.

—————————————————————
Descoper
irea moduluiîn car
e ne autolimi
tăm dezvălui
e
îndoiel
il
eşit emeri
leşidecl
anşează pr
ocesuldeînlăt
ur ar
ea
efect
elorpecareacest
ealeauasupr anoastră.
—————————————————————

Dacăpr i
ntr-un efortalconş ti
inţeiput e
ţirevenilacent r
u,căt re
tări
aşiput ereav oastr
ăi nteri
oară,v e
ţifidinnouî nlegăturăcueul
vostr
u.Ve ţiî nceta să vă maiaut oeli
mi t
aţişiv eţiîncepe să vă
exprimaţipropr ia personali
tate,trecând pes tevechil
eî ndoielişi
temeri.Estenev oi
edeexer ci
ţiu,iarî ndoial
a şiteama acumul ate
de-al ungulani lorvorî ncepe să se risi
pească.Mi ke a devenito
amintire,i
arexper ienţameadur eroasăcuel( şiî
ndoialadesi nepe
care mi-am cr eat-
o atunci)nu maii nfluenţeazărelaţ
iil
e mel e cu
bărbaţii
.

Cum săpuncapătaut
oli
mit
ări
imel
e?

Aşadar,cum put em să tr
ecem peste comportamentulnos t
ru
def
eti
stşisăneschi mbăm moduldeagândişideasi mţifaţ
ăde
noiînşine,astfelîncât să păst
răm legătura cu puter
ea şicu
val
oarea noast
ră? Înaint
edea descoper ice anume doriţ
ipentru
anulcareur mează,faceţ
i-văti
mpsăvăcr eaţ
istareadespiri
tcare
văvaajutasăr euşi
ţi.

O t r
ansformare areloc at
unci când vă plasaţ
iîn centr
ul
exi
stenţei v
oast
re, cr
eând o l
ume a v oast
ră, în l
oc să l
ăsaţi
— 90—
 — Celmaibunan—

împrej
urăril
esă vă i nfluenţezesuccesul .Vă fol
osiţ
iintel
igenţa şi
capaci
tat
ea de a cr ea o nouă r eal
itate pent
ruv oi.Procesuleste
unuldet recer
edel a o percepţ
ier est
ricti
vă l
a una stimulati
vă a
euluişia lumiiî n caret răiţ
i.Treceţide la ofalsă r
eali
tatelao
real
it
ateautentică.

Acum put em v orbi despre cel mai puternici nstr

ument î n
transformareapersonal ă:schi
mbar eadepar adigmă.O par adigmă
esteun moddeaper cepeşiagândidespr enoiî nşi
ne,despr ealte
persoane, despre un aspect al vi eţi
i noastr
e – despr e or i
ce.
Gândi ţi
-vă l
a o paradigmă ca la o per
eche de ochelar
ipr in care
vedeţitotceesteînj urulvostr
u,inclusivpropri
aper soană.Numai
că nu sunt eţiconştienţică purtaţiaceştiochelari– credeţică
vedeţilucruri
leaşacum suntel eînr eal
itat
e.

Dupăceam f ostr
efuz
atălabal,par
adi
gmapr i
vind rel
aţiamea
cubărbaţ
iiafost
:„Aşfif
eri
cit
ăsăam pecineva,or i
cine,nicinuse
maipuneproblemadeaficinevacar
esăîmipl acă.”

Din acelmomentam t răi

tcu acelgând.Aceea er
ar eal
it
atea
mea,adevărulpentru mi
ne.Nu cunoşteam un al
tmoddeagândi
şia acţi
ona în pr
ivi
nţa bărbaţ
il
or,chiardacă uni
ierau evi
dent
atr
aşidemi ne.

—————————————————————
Paradigmel
e noastrerest
rict
ive nu suntcori
jate defapt
e.
Credem că avem dreptat
e şinici
o dovadă ext
erioară nu ne
poateschimbaimpresia.
—————————————————————

Am cunoscutsut e de persoane de succes a căr orparadigmă

personală eratotuşirestrict
ivă –ni cireali
zăr
ile,nicibogăţia sau
recunoaştereanu leschi mbau per cepţi
adespr eeiî nşi
şi.Odatăce
paradigmar est
ricti
văs- ainstalat,trebuiesănef ol
osiminteli
genţa
şi curajul pentru a t r
ece la una s t
imulativă. Dacă nu ne
consider
ăm val oroşi
,ni ciorealiz
ar e şiniciorecunoaş t
ere nu vor

— 91—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

î
ndepăr
taaceas
tăper
cepţ
ie.Tot
ulpor
neş
tedi
nint
eri
or.

Vă ami nt
iţimoment el
e când credeaţi că, de î
ndată ce ve
ţi
câştiga o anumi t
ă sumă de bani ,se vor sfârşişiproblemele
voastre? Aşa a f
ost? V-aţ
ispus vreodată că dacă v-
aţitr
ăiviaţa
alăturidecinevaaţififeri
ciţ
i?Afostde-aj
uns?

Când reali
zăm aceastăfundamentală schi
mbar e de percepţ
ie,
încetăm să maipr ivim vii
tor
ulcu t eamă.„ Omuldevi ne după
sufle
t ulşigândi
rea sa”spuneBibl
ia.Învăţaţidecisăvăapr eci
aţi
putereaşivaloar
ea.

Sunt eţ
iprodusulgândur i
lorşialsent imentel
orv oas
tre.Pent ru
a schimba rezul
tatel
e,schimbaţi-vă modulde a gândi .Înl oc să
i
nv est
iţiint
eli
genţa şienergiaîn convingericare aduc rez ul
tate
negati
ve,concentraţi
-vă at
enţia asupra convi
ngeri
lorcar e vă pot
duceacoloundedor i
ţi
.

—————————————————————
Nu împrejur
ăril
e creeaz
ăreal
it
atea,f
erici
rea,mul
ţumir
ea
saureal
izări
lenoastr
e.Es t
ededator
ianoastr
ăsăleobţi
nem.
—————————————————————

Fi
ecareom ar epar adi gmel esaleres tr
ictiv
e,un se tcompl i
catde
gândur i
,scuz e,justificări– mot i
ve bine înrădăcinate,di n cauza
cărora eşuăm. Le î ncredi nţăm conducer ea şi l e ur măm cu
supuner e –până când ne t r
ezim.Iarat unci,alegerea pe careo
avem de f ăcutîntre mot i
ve şir ezul
tat e est
e clară.Î n cart
ea sa,
Ageless Body,Ti meless Mi nd (Trup tânăr,mi nt
et ânără),Deepak
Chopr adescr i
epar adi gmabăt r
âneţi
icapeun mod degândi rece
ducel a degenerareşidecăder e.Elafir mă că noi ,fii
nţeleumane,
avem intel
igenţaşicapaci tateadeat r ecel aopar adigmăat i
ner e
ţii
veşnice:

Nu exist
ă bi
ochi
mieîn af
arac onşt
ii
nţei
:fiec
arecel
ulă di
ncorpul
nost
ru estepedeplinc
onştient
ă demodulnost r
u dea gândişia

— 92—
 — Celmaibunan—

simţidesprenoiînşine.Odat
ăc eaccept
ăm acestl
ucr
u,sedestramă
il
uzi
ac ăsunt em victi
meleunuicor
pf ăr
ăraţi
une,caredegener
ează
lavoiaîntâmplăr
ii.

Primul pas î n t ransfor

marea v oastr
ă est e descoperi
rea
paradigmeirest
rictive.Ce gândurivă trag î
napoi? Ce î
ndoiel
işi
temeri adânc înr ădăcinate vă afect
ează i magi
nea de si ne?
Răspunde ţila ur măt oar
ele înt
rebări pentru a vă descoperi
convinger
iler
estri
ctive.

Pe car
e pl
anurial
e vi
eţi
imel
e nu am obţ
inutr
eal
izări
le
dori
te?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Răspunde
ţir
epedel
aaceas
tăpr
imă î
ntr
ebar
e–doarol
ist
ă de
i
deidegenul
:

● Relaţ
ii
lecuf emeil
e/bărbaţ
ii
.
● Raportuldintremuncăşidi s
tracţ
ie.
● Baniipecar e-
icâşti
g.
● Creati
vit
atea.
● Formafizică.

Acum gândi ţ
i-vălaaces teaspecteal evieţi
iv oastr
e,l amodulî n
care gândiţ
i şi vorbiţi desprev oi î
nşivă ca ur mar e a acestor
nereuşit
e.Ce jus ti
ficăr
iaduce ţ
iaces tor î
mpr ejurări? Cum vil e
expli
caţi
? Ce le spune ţ
icel orlalţ
i? Str
ădui ţ
i-vă să înţel
egeţicum
vorbi
ţidesprepropr i
aper soană.Pr i
nacest erăspunsur iveţ
iîncepe
sădescoperiţ
ipropr i
ilevoas tr
epar adigmer estri
ctiv
e.

— 93—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Cespundespr
emi
nepent
ruaj
ust
ifica acest
eeşecuri
?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Răspunsur
ilearput
eafidegenul
:

● Oricâtî
ncer c,n-osăr euşescnici
odată.
● Nusuntpr egătit
(ă)pent r
uas ta.
● Din cauz ă că nu am f ăcutof acul
tate,nu suntsufici
entde
deşt
ept(deşt
eapt ă)
.
● Suntpreabăt r
ân( ă)–epr eatârziu.
● Suntpreaocupat (ă)–am dej apreamul tedefăcut
.
● Numer it.
● Suntnor ocos(nor ocoasă)căam ceeaceam.
● Nuam deal es.
● Probabi
lcâş ti
gmaimul tdecâtmer i
t–spersănuafleni meni
.

Reami nt iţ
i-vă model ulOchi uluişigândi ţ
i-vă că răspunsur i
le
voastresepl aseaz ăî n cerculdel ami jl
oc.Undevăv orduceaces te
paradigmer estri
ctive?Pr imi m dupăcum gândi m,iarpar adi
gmel e
necăl ăuzescvi aţa.El edau măsur asuccesul
ui ,cali
tat
ear el
aţii
lor
şia reuşitelornoas tr
e.Căl ăuzi
ţideaces tepar adi
gme,r ezul
tatele
ne vordez amăgi .Scr i
indu- le,dev eni
m maiconş t
ienţide el
e,i ar
for
ţal orslăbeş t
eşiput ereapecar eoauasupr anoas trăscade.
Făr ăsănedăm seama,neal iment ăm mint
eacuaces t
egândur i
,
iar rezultatele pe car el e obţ inem sunt pe măsur a acestor
convingerilimi t
ative.

Când consideraţ
icăl i
sta es
tecomple
t ă,celpuţi
n deocamdată,
î
ncercui
ţirăspunsur i
lecareauceamaiput ernicăi
nfluenţ
ăasupr a
v
oastră.Car e cr
edeţică suntadevărate? Pe car
el e crede
ţicu
— 94—
 — Celmaibunan—

adevăr
at? Lucr
aţi cu una di
ntr
e aces
tea când v
om t
rece l
a
schi
mbareadeparadigmă.

Schi
mbăr
idepar
adi
gmă

Descoper
irea şiconş
tient
izar
ea par
adi
gmel
orv
oas
trer
est
rict
ive
est
eunpasenor m.

Aproapet oată viaţ

a mea bani iau fosto pr obl
emă.Or iceaşfi
făcut,cheltuiam maimul tdecâtcâş ti
gam şiî nt
otdeauna aveam
necaz uri
.Fact uril
e şiext r
asele de contz ăceau nedeschise prin
sertareşideseor iîmbrăcau formaameni nţăriilegal
e,mot i
vpent r
u
care mă t rezeam noapt ea cuprinsă de pani că şir emuşcăr
işi ,
învinovăţi
ndu- mă,dădeam f ugasă-mipun act elelapunct,pent r
u
caapoil ucrurilesăser epete.

De câteva oriam făcutîmprumutur ila bancă,mi-am achi tat

cărţil
edecr editşinoteledeplat
ăşiam anul attoatedator
iile.Dar
nu put eam rezi
statentaţi
eideachelt
uidi n nou l
alimitacăr ţi
ide
credit.Nu-miami ntescdecâteoris-
aî ntâmplatasta,î
n oricecaz ,
def oartemulteori.

Nimic di
n ceea ce f
ăceam nu păr ea să pună capătcer cului
vici
os,pentru căacţi
unilemel eerau determi nat
edeopar adigmă
restr
icti
vă:„Vreau maimul ţibani,darn- am să câştig ni
ciodată
maimul ţidecâtam acum –at âtmer i
t!
”At âttimp câtgândeam
aşa,r ezul
tat
ele er
au aceleaşi
,orice aş fi î
ncercatsă fac.Par că
eram atrasădeunmagne tinvi
zibi
lînaceeaşicapcană.

Darcând am î nceputsăexami nezcu maimul tăat enţ

iemodul
li
mi tati
vî n caregândeam şisi mţeam când v enea vorba debani,
mi- am datseama car e era paradigma mea de baz ă.Când er am
copi l
,î mi stabil
isem ni şt
er egul
i şi luasem ni ş
te hot ăr
âr iîn
privinţa banilor
,şiaces tea rămăseserăî ntr-
un colţişoralmi nţi
i
mel e,fară să şt
iu că semaiaflă î ncă acol
o.Rez ul
tateledin vi
aţa
— 95—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

meaarfit r
ebuitsă- mideadegândi t
,darn-am şti
utsăledescopăr
adevărat
asemni ficaţ
ie.Cândam începutsăanalizezmodulî
ncar e
gândeam despr e bani,am descoperitcă st
abil
isem două reguli
fundamentale car estăteau l
a baza par
adigmeimel erest
ricti
ve
viz
avidebani,de terminândsituaţ
iameafinanci
ară:

● Nu ebi nesă câşt i

gimaimul ţibanidecâtbăr batulcu car e
trăieş
ti.
● Nu e cinsti
tsă câş t
igimul ţ
ibaniî ntimp ce alţi
imorde
foame.
● Şiapoimaier au şialtelecareau avutoput ernicăinfluenţă
asupr amea:
● Banii
-s„ochiuldracului ”
.
● Nusunteuomulcar esăf acămul ţibani
.
● Baniisuntpuţ i
nişit r
ebui esăt ez baţ
ipreamul tpentruei .
● Dacăaşcâş tigamul ţibani ,aşav eaun caract
erinfectşiaşfi
lacomă.
● Eunuam t alentulcelorcar ereuşescsăfacăbani.

Cândm- am uit
atpel ist
ăsăvădcar edi
ntreregulimăi nfluenţ
a
celmaimul t,am descoperi
tcăeraceadespreoameni icar
emorde
foame.Er am convinsădemul tti
mp cădacăî nvâr
ţimul ţ
ibaniî ţi
vinzisufle
tul.Cum put eam să-mischi
mbaceas tăpărere?Er aaşa
păcatsăfiiat âtdeegoist
…

Dar , gândindu-mă mai bi ne, mi -am dat seama că de f apt

paradigmaas taasăr ăcieişiacondamnăr iimămenţ ineapemi ne
săracă asemenea al tora.Cu ce î iputea ajut a sărăcia mea? Ce
puteam f ace eu pent ru eicând ni cimăcar f acturi
le nu mil e
puteam pl ăt
i? Abia at unci mi -am dat seama că schi mbarea
perspectiveiasuprabani lorînsemnaot ransformar eamodul uiîn
caregândeam despr emi ne.Îmii maginam că,dacăaşr eal
izaaces t
obiecti
vşiaşî ncepesă câş tig baniipecar eî idorescşipecar e,
consideram eu, î i mer i
t, aş fi mai put ernică – at ât pe pl an
personal,câtşifinanci ar–şiaşput easă- iaj utşipeal ţi
i.Aşacă
am scr is o nouă par adigmă st i
mul ati
vă referitoarela baniidi n

— 96—
 — Celmaibunan—

viaţa mea:„ Baniiîmiper mitsă mă expr im pe depli

n şisă fiu
generoasă.”Aceastaaf ostosursădei nspiraţi
eşideput erepentru
mi neînul t
imiidouăz ecideani.Veni tulmeu actualîldepăşeşt
ede
câteva oripe celde-at uncişiîn fiecare an dau al
tora maimul t
decâtcâş ti
gulmeu anualdi n acea per i
oadă.Şit otula început
răspunz ândlaîntrebareaapat r
a.

O nouăpar
adi
gmăst
imul
ati
văpent
ruunannou

—————————————————————
PATRU PAŞIPENTRU SCHI
MBAREAUNEIPARADI
GME

1.Descoper i
ţi
-văpar adigmar est
ricti
vă.
2.Gândi ţ
i-vă ce anume o menţ i
ne,de exempl u:gânduri
li
mi tati
ve,sent i
ment e,diverseavantajeevidente.
3.Cr eaţionouăpar adigmăcar esăvăs ti
mul eze.
4.Învăţ aţiar t
at ransformării.Dez vol
taţi
-vă conşt
ii
nţa şi
orientaţi-văspr enouapar adigmăor idecât eor ivătenteaz
ă
ceav eche.
—————————————————————

Aţifăcutpr i
miidoipaşicătreschi
mbarea par
adigmei
.Dacăn-
aţi f
ăcut -
o î ncă, al
egeţi
-vă paradigma rest
rict
ivă pe car
e
int
enţi
onaţ is-
oschimbaţipentr
uaav eaunanr euşit
.

—————————————————————
Nu es
te nev
oie să schi
mbaţ
it otuldi
ntr
-odat
ă –începe
ţi
pr
inavădescopericeamaiputernicăpar
adigmăres
tri
cti
vă.
—————————————————————

Acum, că aţifăcut pri

mii doi paşi cătr
e schimbar
ea de
par
adigmă,pute
ţiî
ncepesăvăcr eaţiun nou moddeaper cepeşi
deagândicaresăvăconducăl ar el
aţi
il
eşir ezul
tat
elepecarel
e
dori
ţipent
ruanulurmător
.

— 97—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Transf
ormar
eaes t
eoschi mbarefundament al
ăîn modulîn car
e
vă percepeţ
ipropri
a per soană,ceea ce f
ace
ţişiceea ce ave
ţiîn
viaţă.În momentulî n carefaceţ
io schimbar eînt
r-o par
adigmă
restri
cti
vă,văl
uaţiviaţaînmâi ni
.

Fi ecăes ter est

ricti
văsau s ti
mul at
ivă,dinami caparadigmeieste
aceeaşi .Fiecare ester eprez entat
ă de o afir maţi
e care cuprinde
percepţ i
il
e noas t
re şiceea ce gândi m.Cr edem că afir
maţ i
a este
adevăr atăşinef olosimt oat eresurselepent r
u acr eaacearealit
ate
– şias ta dă r ez
ultate.Demons tr
ăm adevăr ulaceleipercepţi
ide
nenumăr ateor i–pr inmodulnos t
ru deagândi ,asimţi,aacţ i
ona,
prin compor tament ul,rez ultat
ele şir el
aţii
le noastr
e–î n or i
ce
context .Aveţidejaput erea deadacr edi
bili
tateuneipar adigme–
nu r ămâne decât să t receţil a cea care vă aduce maimul te
profit
ur i.

—————————————————————
Î
nţel
egând şi acceptând di
namica par
adi
gmei
aut
ogenerat
oar
e,oput
eţif
olosiî
navant
ajulvos
tru.
—————————————————————

Pentr
u a scr ie o nouă par adigmă, ui t
aţi
-vă la par adi
gma
res
tri
cti
văact uală.Ceafirmaţi
eardescr i
eonouăper cepţi
ecar ear
puteasăodi strugăpeceav eche?Obser vândur mătoarel
eexempl e
deparadigmer estri
cti
veşisti
mul ati
ve,poat eleveţ
igăsipecel edin
urmă prea opti
mi st
eşisi mpli
ste.Alungaţ iaces
tgând.Gândi ţi
-vă
î
nschimbl apar adigmav oast
răr es
trict
ivăşilacev -arplăceasăse
î
ntâmple.

PARADIGMA PARADI
GMĂ
RESTRI
CTIVĂ STIMULATI
VĂ
Aş fi norocos/norocoasă săPotsăam pecinedoresc.
am peci neva.
Euş ti
ucelmaibi ne. Îmiplacesăînvăţdel aalţ
ii
şi r
euşesc mai repede cu

— 98—
 — Celmaibunan—

ajutor
ullor.
Vreau maimul ţ
ibani ,darExi stăfoartemulţibanişiei
nu mer i
t mai mulţi decâtvin într-
un mod fir esc în
câşti
gacum. viaţamea.
Nu potsă f
acceea cevreau Îmi adun f orţ
ele să obţ i
n
cuadevărat
. ceeacevr eau.
Nusuntsufici
entdebun( ă)
. Am mul te de of
erit şi î
mi
place când am ocazia să o
fac.

Nu văopri
ţicândvreţ
isăî nfăptui
ţicevapentr
uv oi
.Hot
ărâţ
i-vă
ceanumedor iţ
işiscr
ieţiafir
maţ i
acareexprimăclaraces
tlucru.
Cum săface
ţilucr
ulacesta?Găsi ţ
ivoiomodalit
ate!

Afirmaţ i
at r
ebuie să exprime exactceea ce vă dori
ţi.Când o
scri
eţi pr i
ma dat ă, poate că ea va exi sta numai l a ni v
elul
int
electului.Trebuietotuşisă-itestaţiadevărulpe care probabil
nu-lr ecunoaşteţila ni
v elemoţi
onal .Dar dacă faceţ
ief or
t ulsă
gândiţidupăcum văsuger eazănouapar adigmă,sunt eţ
ipecal ea
ceabună.

Obser vaţ
imodulî ncar
esuntexpr imatenoilepar
adigmedemai
sus. Fi
ecarer espect
ă ur mătoarel
e criter
ii al
e unei par
adi
gme
sti
mulative:
● Esteper sonală.
● Foloseştetimpulprezent.
● Estepoz it
ivă.
● Esteexpr imatăcuhot ărâre.
● Deschideonouăper spectivăatract
ivă.

După ceaţiscrispropoz
iţia,asiguraţ
i-vă că es
teexactceea ce
vădor i
ţi
.Încotr
ovăducenouapar adigmă?Cer ezult
ateveţiobţi
ne
când se va împli
ni? Asi
guraţi-
vă că expr mă c
i u exact
it
ate noua
reali
tat
epecar edoriţ
is-ocreaţi
.

— 99—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

—————————————————————
Ţi
neţimint
e:paradigmel
e noas
tre cr
eeaz
ărez
ult
atel
e şi
r
elaţ
ii
lepecar
eledori
m.
—————————————————————

Nu ţ i
ne ţicontdemot iveşidej usti
ficărilogice.Faceţiun sal
tîn
modulv ostru de a gândi .Încercaţisă vă gândi ţ
iserios l
a noil
e
posibi
lit
ăţ işisădev eniţimaiî ncrezătorfaţădeceeaces- arputea
înt
âmpl aî nviaţ avoast
ră.Sper aţiînmi nuni !Acum,căave ţ
ionouă
paradigmă,gr ădinaaf ostferti
li
zatăat âtcâtt r ebuie.I
maginaţi-
vă
cesevaî ntâmpl acuobi ecti
vel
esădi teîntr-unsolhr ăni
tdeaceas t
ă
paradigmă. Al bert Ei
ns t
ein consider a că „ i
magi naţi
a este mai
important ădecâtcunoaş t
erea”.

—————————————————————
Estetimpulsă l
ăsaţiîn urmă gândur
ile şisenti
mentel
e
l
imitat
iveşisăl
eînlocui
ţicu cel
ecarevăvorduceî ndir
ecţi
a
dor
ită.
—————————————————————

Ţineţimi nt e,aces ta este adevăr uldespr ev oiînşivă;nu es te

vorba ai cidoardegândi rea poziti
vă.Î nt imp ceci tiţiacestlucru,
reami ntiţi
-vă că „ Aceasta este o pr opoz iţ
iecar ear ată ci
nesunt .
”
Par adigma v oas trăr est
ricti
vă est eor eflectare a cerculuide l a
mi j
loc–î ndoieli
leşit emer i
le.O mi nci ună.Nouapar adigmăes t
eo
afirmar e a adevăr ului despr e pr opr ia persoană. Tr eceţi de la
vechile convinger ir est
ricti
ve despr e pr opria persoană la eulcel
adevăr at.Asigur aţi-
văcănouapar adi gmăvăs t
imul eazăsăat ingeţ
i
obiectivelepecar eviledor iţ
iîncelmaibunan.

Cândsunt em vict
imeleuneipar adi
gmer estr
icti
ve,trăi
m viaţala
înt
âmpl are,parcă în mod inconşti
ent.Dacă negândi m maibi ne,
vom v edeacăaceas t
ăper specti
văconfuzăasupr alucruril
ornu ne
duce ni căier
i. Deseori paradigma noastră restri
cti
vă este un
paradox–mesaj el
enoas treinteri
oarenu suntdoarnegat i
ve,cişi
confli
ctual e.Pri
viţidesenulde pe ur măt
oar ea pagi
nă.Gândur i
le

— 100—
 — Celmaibunan—

din par t
ea dreapt
ă a capuluit r
agspremaimul ţibani.Gândur i
le
dins tângat ragîn di
recţ
ieopusă:căt retoatemotiv
elepent r
u care
aceas t
ă persoană nu poate avea maimul ţibani.După cum ş t
im
din fiz
ică,atuncicând douăf orţetragîn dir
ecţi
idiametr
alopuse,
aparei ner
ţia; nu progr
esăm, bat em pasulpe l oc. Vi se pare
cunoscut ?

Cu toate aces
tea,când avem o par
adigmă s t
imul at
ivă – un
punctcentralpe carel-am cons
trui
tîn mod conştientpentrua
obţi
neceea cedor i
m –av em sprecesă neîndreptăm dorinţa şi
ef
ortulnos
truconş t
ient
.

I
ntel
ectulşiemoţi
il
enoast
reseconcent
reaz
ăînaceeaşidi
recţ
ie.
Î
ncelde-aldoil
eacaz,nuexi
stăori
sipi
reaenergi
eisauoconfuzie

— 101—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

asupr a scopului.Înt imp ce per soana din pri

muldesen par e să
steapel oc,adouaper soanăs tăpel oculşof
eruluişiştieîncotrose
îndreaptă. Dacă pr ocedaţiî n acest mod, exi stă posibi
lit
atea
descoper i
riiuneinoir ealit
ăţ ibaz
atepeadevărper sonalşiveţiavea
o mot i
vaţieput erni
că să vă concent raţiasupra drumul uicareva
duceacol oundedor i
ţ isăaj ungeţi
.

Cum sănuui
tăm?

Nu esteîntotdeauna uşor să r
ămânem concentraţ
i asupr
a
drumuluinost
r u cătr
e celmaibun an şivi
aţa devi
ne di
n nou
agi
tat
ă.

Învăţaţi să vă opr iţ
i at unci când gândur il
e, at it
udinile,
sent i
ment eleşipunct el
ev oastredev ederevăducî napoi,lav echea
par adigmă.De t
aşaţi-vă de gândur ile şisentiment el
ev oastre şi
încercaţisăvădaţ iseamaî ncotrovăduc.Dacăseî ndreaptăî ntr-
o
direcţie greşi
tă,concent raţi-
vă din nou asupr a noiipar adigme
sti
mul at
ive.Repetaţicuvinteleîngând.Cont rolaţi
-vămodulî ncar e
vădi recţi
onaţigândur il
eşii nvest
iţi
-văemoţ i
il
eşii ntenţii
le.

Unuldi ntrecel emaiefici entetrucur iment al

eal emel ees tesă-
mii magi nez capulca pe o col ivie cu păsăr i
.Î ntr-
o parte es t
e
int
rar ea,în cealaltă,ieşi
rea.Î miî nchipuică gândur i
lemel esunt
nişt
epăsăr icar eintrăîncol ivi
e.Dacăsuntgândur ili
mi t
ati
v ecare
nu duc acol o unde vr eau,mă asi gur că portiţ
a de i eşi
re es t
e
deschi săşi-mii maginezaces tegândur iieşi
ndşidi spărândî n aer.
Fac totposi bilulsă evitt entaţi
a dea i nvita o pasărel a mineî n
col
ivie,accept ândceeacespuneşihr ăni
nd-opânăcândseî ngraşă
aşadet are,încâtnu omaipotscoat edi ncoli
vie.At unciaşî ncepe
săcredcămesaj ulrestri
ctivalpăsăr i
iesteadevăratşiaşcădeaî n
capcană.

Mult
epersoaneî
şiscri
u par
adi
gmelelors
timul
ati
vepebil
eţel
e
pecar
elel
ipescînl
ocurideundecuvi
ntel
esăleat
ragăat
enţ
ia,de
— 102—
 — Celmaibunan—

exemplu,peoglindadelabaiesaupeuşadel afrigi
der
.Odat ă,mă
depri
nsesem să caut în dicţi
onar fiecar
e cuvânt al unei noi
paradi
gmeper sonalepent
ru aînţel
egeşiaapr eciamaibi nenoua
paradi
gmăşiint enţ
iaeidebază.

—————————————————————
Fiţ
icreat
ivcând văfor
mul aţ
ipar adigmel
e.Di
recţ
ionaţ
i-vă
f
orţavit
alăşiconşt
ii
nţacătr
eper cepţi
aceamaiexactăşimai
s
timulati
văpentruvoi.
—————————————————————

Maipr esusdet oate,acor daţiatenţi

ef el
uluiî n carevorbiţ
icu
ceilalţ
idesprepropr i
aper soană.Deşinu văsuger ezsăr epetaţica
un papagalnoua par adi
gmă cu fiecare ocazie,vor bi
ţiîn aşa fel
încât cuvintel
e să vi nă în spr i
ji
nul noi iimagini de sine. De
exempl u,deşinu vorbeam al t
cuivadespr enouameapar adigmăî n
legăturăcu banii
,când sei veaocaz i
a,făceam cunoscutf aptulcă
bani inumair eprezentauopr obl
emăpent rumi ne.

Pent r
u aav eaunanr euşit
,trebuiesăschimbaţinunumaiceea
cefaceţi,cişimodulîn car
egândi ţ
işisimţiţ
i.Nu estesufici
entsă
văschi mbaţinumaicompor tamentulsau numaimedi ulment alşi
emoţional.Schimbarea pozit
ivă,de durată,rezult
ă din ambel e,
si
mul tan.

Aî nvăţaş ti
inţa şiart
a schimbăriide paradigmă este celmai
maredaralvi eţii
.Dacăvr eţisăvăluaţisoar
taî nmâi ni
,înlocsăo
l
ăsaţiînv oi
a uneipar adigme res
t r
icti
ve,trebuie să î
nvăţaţisă
proi
ectaţişisăimpl ementaţinouaparadigmă.Acestaes t
esecr e
tul
.
Cepoat efimaibi ne?

— 103—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
NTREBAREA A CI
NCEA
Car
esuntval
ori
lemeleper
sonal
e?

Nu est
esufic
ientsă deţ
iivi
rtut
ea ca şicum ai
aveaunobiec
tdear t
ă.Eat r
ebuieprac
tic
at ă.
MARCUSTULLI USCICERO

Ceanumevăi
mpul
sionează?

Promisi
uneaacesteicărţ
iestesăvăr epunăpeloculşof
eruluiî
n
cursa vie
ţii
. Conşt
ienti
zarea val
oril
or personal
e vă ajută să
înţ
elege
ţiceanumevămot i
veaz
ă.Dece,deexempl u,al
egeţ
icărţi
degenulacesta?Cecăutaţişidece?

Ceea ceneani mă penoit oţiesteambi ţ

ia dea neî mbunăt ăţi
calit
ateavi e ţ
ii
,r ămânândfidel inouăî nşineşilucrur i
lorcar esunt
impor tante pent ru noi.Deşipoat e că nu sunt em conş ti
enţ ide
acele mot ivaţiide baz ăîn viaţa de z icu z i
,aces tei mpul suri
ascunsesuntcel emaiput erni
cedi n viaţanoas t
ră.Cu câtsunt em
mai conş tienţi de el e, cu at ât sunt em mai deci şi să f acem
schimbăr il
enecesar e.
Exami nând i mpul sulascuns car es tăla baz a fiecăruia dintre
obiectivel
e v oas tre conş t
ient
e, v eţi descoper i ce anume vă
mobi li
zeazăî n fiecaredimineaţă.Cu câtsunt eţimaiconş tienţide
aceas t
ă dinami că,cu at âtv e
ţifi maiî ncrez
ătoriî nînlătur area
piedici
lorpent ruamer gemaidepar te.

Când îiînt
reb pe oamenice vor
,eir ăspund ceva de genul
:o
promovare,omaşinănouă,ovacanţ ă,un veni
tmaimar e,un soţ
sau o soţi
e,un copil.Dar,de obicei
,maies t
e cevaîn spatele
acest
ordorinţ
e:unţelsauunobi ect
ivmaipuţ invizi
bil
.

— 104—
 — Celmaibunan—

Putem crede că,de pi ldă,dorim o maşină nouă,daroar e ne

intereseazăluc rulîn sinesau ceeacer eprezint
ăelpentr u noi?Să
fieoar emodulî n car enev om simţ icând vom conducemaşi na–
exper i
enţaplăcer iisau uşur i
nţaîn deplasare?Sau nei nteresează
cum nev orpr iviceilalţicând nev orvedeacu maşinaceanouă–
sentiment ul de pr estigiu sau de bogăţ ie? Ori poat
e, în caz ul
anumi t
ormaşi ni,senz aţia deput erepecar eocăut ăm.Odat ă ce
ne-am i dent
ificatobi ectivulreal,neput em concentraat âtasupr a
lui,câtşiasupr aceluior igi
nal,mul tmaiclaracum,şias tfelvom
aveaşansemaimar ideaobţ ineceeacedor i
m.

Poatecăunuldi nt
reobi ect
ivel
ev oast
rees tedeaav eaocondi ţ
ie
fiz
icăbună.Sunt eţimotivaţideclipaîn carev e
ţipr i
mil audeledi n
par t
ea doctoruluisau ur măriţ
idef aptsădeveni ţ imaiener gicişi
să vă î mbunăt ăţi
ţi i maginea? Aces t
e obi ecti
ve ascunse,
imper cept
ibil
e,se bazeaz ă pevaloarea personală care presupune
grij
af aţădepr opr
iapersoană.

Faptulcă nu ne dăm seama de acest ei mpulsuriascunse,

inconştiente,estemot i
vulpentru caredemul teorinu nesimţ i
m
mul ţumi ţ
icând î n celedin urmăr eali
zăm un obiecti
v.Aţ
imunci t
vreodatădi n greu,t i
mpî ndelungat,casăr eali
zaţ
iceva,pentru ca
apoisă vă si mţiţidezamăgi ţ
icând l-aţiobţi
nut?Demul t
eor inu
reali
zarea î n sine este ceea ce căutăm,ciexper i
enţa pe care
sperăm căne- ovaof erireal
izar
ealucruluirespect
iv.

Când mi -am datseama că nu bani iî n sine mă interesau,ci

şansapecar emi -
oof ereaudeamăexpr imamaibi neşideafimai
generoasă,am avutor evelaţ
ieî
n ceeacepr iveştecapacitateamea
de a face bani.Mi -am l egatobi
ectivulde două val oriper sonale
puternice:exprimar ea euluişiajutorarea celor
lal
ţi.De exempl u,
dacăave ţifamil
ie,dor inţadeaaveamaimul ţibanipoat ecănu se
ref
erăs tri
ctlabani ,cil aşansapecar ev-ooferădeafifidel ivalori
i
personaledei ubir
eaf amili
ei.

Dacă obi
ect
ivul est
e o pr
omovar
ela ser
vici
u, bani
i pot fi

— 105—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

obiect
ivulconcre
t ,percept
ibi
l,dardor inţ
adeavăsi mţiîmplini
ţişi
admi r
aţipentru ceeacer eprez
entaţişiceeacesunt e
ţicapabil
iar
putea fi scopul ascuns, i mperceptibi
l. Valoar
ea personală a
exprimăriişiîmpl i
nir
iisinel
uies te cea car
e vă punepr obabi
lîn
mişcare.

Î
n spat elemaj ori
tăţ
iiobiecti
vel
orconcrete,per
cepti
bile,cum ar
fi o casă,o maşi nă,bani,vacanţe,haine,se ascund obiectiv
ele
imper cept
i bil
ecar eneper mitsă nemani fest
ăm maibi neval oril
e
noas treper sonale.Când nedăm seama deaces tevalori,avem o
imagi nemaicl arăasupr aproprieinoas
trepersoaneşi,ceeacees te
maii mpor t ant,găsim omot i
vaţi
emaiput ernicăpentru aproduce
schimbar eaî nvi aţanoastră.

Compor
tament
eti
pice

Unuldi nt
re cele maimar iobs t
acoleîn dr umulnos tru spreo
completă exprimar ea si
neluiesteideea pr econcepută că î
nc ă nu
suntem suficientdepr egăti
ţipentru a fi genuldeper soană care
ne-ar plăcea cu adevărat să fim.Aces t sent i
ment pr ovine din
paradi
gmar estrict
ivă„Cepotf acepentru ademons t
raci nesunt ?
Suntoar esuficientdebun?”Dor inţanoas t
rădeaneschi mbase
bazează deseor ipe neadevărulcă încă nu sunt em suficientde
bunişit r
ebui e să maifacem ceva înainte de a put ea arăta cu
adevăratcinesunt em.

Undeneduceaceas tăparadigmăr est

rict
ivă?Neirosim omar e
partedi
nener gi
es t
răduindu-nesăarătăm cinesuntem,car esunt
val
oareaşimer i
tulnostr
u.Căut ăm maidegrabăconfirmar eaşinu
rez
ultat
ele.Şieste uşorsă cădem în capcana de a aprecia mai
multpăreril
ealt
oradecâtproprii
lenoastr
epăr eri
.

Cu aniîn ur
mă,o col egă mă acuza că,prin modulmeu de
l
ucru,nu urmăresc decâtpropri
il
e melei nt
erese.Mi-
au t
rebui
t
mult
elunideautoanali
zăcasă- mirevi
nşisă-midauseamacă,de
— 106—
 — Celmaibunan—

f
apt ,ceea cespusesenu er a adevărat
,iarpr esupuneri
le eierau
i
ncor ect
e.Am î nţel
esdecemă at acase,darmi -am datseama că
percepeagr eşitlucruri
le.Î
nt i
mpulaces tuiprocesdur er
os,mi -
am
rel
uatangaj ament uldea trăiconform valor
ilormeleşidea mă
biz
uipemot ivaţ
iameadea- iajutapeal ţi
i.

Am văzutdirectoridecompaniicaregândescşisecomportăca
şicum încămaiaş t
eaptăoper mi
siunespecial
ăpentru aacţi
ona.
Înlocsăfacăschimbăr i
lepecaredoreausălefacăpevremeacând
vi
sau săajungăşefi şisăaibăinfluenţ
ă,încăezi
tau,temându-se
săpreiacufer
mi tateconducer
eapecar eodobândiser
ă.

Fol
osiţ
i modelul ur măt or pent r
u a v edea car e es te
compor t
amentul vost
ru t ipic. Est
e car act
eri
zat de cer cul din
stângasau deceldindr eapta?Cum văi nves
tiţ
ii nt
eli
genţaşif orţa
vital
ă? Dacă vi se par e că vă car act
erizează tipul I de
compor t
ament,conşti
ent i
zareaşiangajament uldeat recelat ipul
II de comportament sunt suficiente pentu a schi mba r adical
lucruri
leînvi
aţavoastră.

Uneor ineiacevat i
mppânăsănedăm seamacum acţ ionăm şi
ce fel de comportament ti
pic ne caract
eriz
ează. La î
nceputul
căsnici
eimel e cu Ti
m,obişnuiam să ne aşezăm sear
al a masă,

— 107—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

desfăceam o s t
iclă cu vin şis tăt
eam de vorbă despre ceea ce
făcuserăm înz i
uar espectivă.Tim pusesebazeleuneicompani işi
ajunseseî nt
r-opoz i
ţiedeconducer e,având pentru pri
ma datăî n
viaţaluiresponsabil
itateadepl i
năauneicompani iîntr
egi.Deşiera
ceea ce î
şidor ise t
ott impul ,acum,că dorinţ
al uise împlini
se,
simţeacăaces tlucruî lsperie.

De cât e orise conf r

unt a cu o nouă pr ovocar e – elaborarea
pr imul ui pr ogram de î ncasăr i şi pl ăţi, creşterea vânz ăril
or,
ins tr
ui reanoul uiper sonal–t r
eceapr intr-ocr i
zădeneî ncr edereî n
pr opr i
il
ef orţ
e.Er asi ncercumi neşiî mispuneacesi mţea,i areuî l
linişteam î n fiecare sear ă,ami nti
ndu- ică es te un om cu mul te
cal i
tăţi.După cât eva l uniam obser vatcă di scuţiilenoas t r
eer au
relativacel eaşi–nu păr eau să- lfacă să sesi mt ă maiî ncrezător.
Mi -am datscama că,î ntr-un fel,cont r i
buisem şieu l a aceas tă
situaţ i
eşiî lîncur ajasem î n sensulpar adigmeidecompor tament
det i
pulI .Tr ebuiasăpunem capătaces tuijocpent ru a-laj ut
asă
semobi li
zezesi ngur .Într-osear ă,pecândî şimăr t uri
seaî ndoi el
ile
pecar el eaveaî nl egătur ăcuelî nsuşi,i-am spus:„ Ştii
,poat ecăai
dr eptate.Poat ecănu eş tifăcutpent u asta.”Acelaaf os tsfârşitul
jocul ui.

Acestobi
ceide-
ovi aţă baz
atpet eama că nu suntem suficient
debunişidemer ituoşipoatefi t
ransf
ormatîn compor t
amentde
ti
pII,car
eestemaisănătosşimaicr eat
iv:„Cepotfacecucalit ăţi
le
pecareleam?”

Comportament uldet i
pI Isebaz eazăpeopar adigmăs timulativă
–unacar eplaseaz ărespectareavaloril
orpersonaleînainteaeul ui
şiasupr avieţ
uirii.Eaes t
ede terminatădeval or
icum arfidor i
nţ a
dea f acelucrur i
lesă mear gă bine,dea- iaj
uta peal ţi
i,dea ne
folosila maxi mum cal it
ăţile şide a ne r especta promisiuni l
e
făcute.Urmăr ir
eaaces t
uit i
pdecompor t
amentneschi mbăr adical
moduldevi aţă.Nu maies t
et imp pentrutemer işiîndoiel
i–sunt
preamul tedef ăcut.

— 108—
 — Celmaibunan—

Compor t ament uldet i

p Iseconcent reaz ă asupra personal i
tăţi
i
şiasupr a uneiper fecţ
ionăr isuperfici
ale.Când sunt em pr i
nşiî n
joculaces ta,sunt em pr eocupaţide pr opria persoană,or ient aţ
i
sprei nt
eriorşit i
nd să cr ed că,în gener al,ne pi erdem vr emea
încercând să descoper i
m car e este pr oblema noas tr
ă. Exi stă
reuşite,exis t
ăr eali
z ări
,daroper soanăpr i
nsăî n aceastăcapcană
nu- şischimbă ni ciodată concepţia despr e viaţă – poate că sunt
capi t
ole noi , dar t oate se subs ti
tuie acel ei eme: Nu sunt
aşi t
suficientdebun( ă).

Unuldi nt r
e ceimaibunipr ofesor iaimeis- as t
răduitenor m
pent ru a mă facesă înţelegaceas t
ăl ecţi
e.Odat ă,în cadrulunei
şedinţe,mi -aspus:„ Tu parcăeş t
iun por t
ocalcareses t
răduieşte
săf acăpor tocale.
”Au trecutsăptămânipânăcaeu săî nţel
egcea
vrutsă spună,dar ,în cele di
n ur mă,mi -
am datseama că se
referea lafapt ulcă aveam un compor tamentde t i
pI ,ceea ce
însemnapi erderedet imp şienergie.Un por t
ocalfacepor t
ocale–
nu- şirisi
peş t
eni ci
un dram deener gieîntrebându-sedacăar et ot
ce-itrebuiepent ruasta.Sunăr idicol,nu-iaşa?

Est eexactceeacefacem noicândnepi erdem vr

emeacuî ndoi
eli
şitemer i,î
nlocsăneconcent răm asupr aaceeaceput em f
aceîn
acelmomentcu ceea ce avem.I magi naţi-
vă că începeţ
izi
ua cu
int
enţ iadeadescopericum văput e
ţifolosicali
tăţi
le.Ceschi
mbare
ar pr oduce acestlucru în viaţa voas tr
ă? Î nt
otdeauna m-au
impr esi
onat oamenii car
eş tiu să se descur ce punându-şi î
n
valoarecali
tăţi
lepecareleau.

Î
npr imulanalcăsni ci
eimel e,eram mait ott i
mpulsupăr atăşi-
i
ceream mer eu luiTim săsear atemaidr ăgăst os.„Deceeş tiobosit
tottimpul ?”
,„ Decenu măaj uţimaimul tl atreburilecasei?”,„De
cenu aj ungini ci
odată acasă când spui ?” ,„Decenu i eibi l
etela
teatru, la cinema, de ce nu pl anifici concediul?” şi aşa mai
depar t
e.Pe scur t,îlîntr
ebam def apt„ Decenu mă i ubeş t
imai
mul t?” Era cel maibun exempl u de compor t
ament de t ipI:
încercam să- lfac pe Ti
m să-miar ate de nenumăr ate or
ică mă

— 109—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

i
ubea,pent
rucaeusăş
tiucăer
am sufici
entdebună.

Şiîntr-
oz im-am deşteptat.Deşieu doream orelaţi
ebaz atăpe
iubire,toteueram aceeacar enusepur t
aaşacum s- arficuv eni
t.
Făceam de f apt contr
ariul,cr eând o atmosf
erăt ensionată,cu
certuri,nemulţumiri,justi
ficăr
işinel i
nişt
i.Eu eram cea car eo
crea.Nueler acelcaresepl ângea,cieu.

Mi-
am dat seama că,dacă î midor eam o r el
aţi
e bazat
ă pe
dragoste,depindeademi nes-of acsăfieaşa.Şt i
am căpot.Acesta
eraunl ucruîmbucur ăt
or:dacădor eam car elaţ
iameasăfiealtfel
,
aveam put erea s-
o schi
mb.Darmaiexi sta şio l
atură maipuţin
plăcută:nu sepuneapr oblemadacă pot ,cidacăvreau săpreiau
conducer eaşisăî nt
emeiezor elaţ
iebaz atăpedr agost
e.Important
erasănu- miînăbuşdr agosteaaş teptândcaelsăseschi mbeşisă
renunţl a„Voifacedacăfacişit u”.

Ceeacemi -apermissă- mischi mbcompor tamentulaf ostfaptul

căam î nţelescănu măpur tam în concordanţ ăcu val
orileîn care
credeam şicu convi ngeri
le mele.Mă compor t
am ca o vi ctimă.
Reac ţi
onam l aceeaceseî ntâmplaî nj urulmeu.Aş t
eptam casoţ ul
meu să- miof ererel
aţi
apecar emi -
odor eam.Cândam î nceputsă
fiu aşa cum î midoream să fieşir elaţi
a noastră –adică pli
nă de
iubire–l egătura di
ntrenoia dev enitdin ceî n cemaiput ernică.
Am t recut la compor tament ul de t ipIIîn căsni ci
a mea. Am
descoper itcă,de f apt,căsnicia este un pri
lejde a ne mani fest
a
dragost ea şinu un locîn caresă- midemons trezmi ecăt ot
ulest e
OK î ncemăpr i
v esaucăsunti
eşt ubită.

Şişti
ţice?Ti m afos
tmul tmaiiubit
or,maiatent
,mair omantic,
maidornicsămăaj ute–exactceeaceî midoream.Darn- afosto
înt
âmplare.Totula începutcu l
oial
it
atea mea f
aţă deuna dintre
val
ori
lemel e,aceeadeai ubi
.

Compor
tament
ul de t
ip II se orient
ează spr
e ext
erior
. El
pr
esupuneocunoaş
ter
eal umiiîn car
et r
ăim şiaoameni
lorcare
— 110—
 — Celmaibunan—

ne înconj
oară,a influenţeipe car e o avem asupr a oameni lor
,
problemel
orşiasituaţii
lor
.Daraceas tanu înseamnăsacr ifici
u de
sinededr agulal
tora.Pr i
ma r esponsabi
lit
ate a or
icăreiper soane
careurmăreşteuncompor t amentdet i
pIIes t
esăai băgrij
ădeel .

Cecont
eazăcelmaimul
tpent
ruvoi
?

Ceanumevă i mpul si
onează să vă daţijosdin patdimineaţ
a?
De ce munci ţiatâtde mul t? Ce vă îndeamnă să f ace
ţiceea ce
faceţi
?Pr obabilveţirăspundecănuav e ţ
ideales–di nnou,sunte ţ
i
victi
maî mpr ejurări
lor.Esteti
mpulsăt receţ
idincol
odeaces tnivel
alconş t
ii
nţ eipentruaaflaceur măr iţ
idef apt.

Ci
nesunt eţişiî nc evalor icredeţi?E timpulsă găsi ţiî nv oiun
impuls suficientde put erni c car e să vă motiveze să adopt aţiun
nou mod de vi aţă. Face ţi-vă t i
mp să descoper iţi acel e valori
personale sufici ent de put ernice pent ru a vă de termi na să vă
ali
ment aţidinnouapar adi gmăs ti
mul ati
văpecar ev-aţicr eat-o.
Cândseî ntâmpl ăaces tl ucr u,nespunem:„ M- am săt ur at!Sunt
destulde bun şisunt pr egătit să mer g maidepar te.” Luând
această hotăr âre,put eţ
it recepes teneî ncredereşiî ndoi eli,puteţi
arunca masca de car e vă v orbeam când am descr i
s model ul
cercuri
lorconcent ri
ce,put e ţisăvăexpr i
maţ iliber
,f ar
ăni ci
un fel
de reţi
neri.Ve ţ
iput ea tr
ece pest el ene,inerţi
e,eşecur i,scuz e şi
resemnar epent r uavăî ndr eptacăt r ecelmaibunan.
Să şti
ţică nu vă aflaţ ipe o l inie de asambl are;sunt eţiun
produsfinit.Por ni ţ
i,deci,mot oareleşi…l adr um!

Car
esuntval
ori
levoast
reper
sonal
e?

Valori
lepersonalesuntpr inci
piil
esau s t
andar del
epecar evile-
aţistabi
lit,ceea ce apreci
aţica fiind i
mpor tantsau valoros î
n
vi
aţă. Valori
le sunt convingeri adânc înrădăcinat
e, pe carel e
păstr
ăm î n inima şi în sufletul nostru. Vr em ca el
e să ne
— 111—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

călăuzeascămunca,săneaj utesăf acem al egerişisăav em gr i

jă
deceidr agi.Elecons ti
tuietemeli
aor i
căr eifii
nţ eumane.
Când vă defini ţ
ival ori
le per
sonal e,f eri
ţi-vă de o pot enţi
ală
paradigmăr est
rict
ivădegenul :„Nu suntunom bun. ”Aceas taeste
oscuz ăîn pluspent ru un eventualeşec,suger ându-vă fiecă nu
trăiţ
ilaî năl
ţimeaval ori
lorlacareţineţi,fie,şimair ău,cănuave ţ
i
principiipe care să le urmaţi;este de fapto al tă manifes t
area
compor tament uluidet i
pI .

Conş tient iz
area val
or il
or noas t
re per sonale şi angajamentul
nost
ruf aţ ă de compor tament ulde tipI Ine abatat enţi
a de la
i
mpul sur iascunse,di s
tr ucti
ve,negative,cum arfi:
•resent imentel
e
•dor i
nţ adeanel uar evanşa
•dor i
nţ adeafipepl aculaltora
•sindr omul„ Learăteuci nesunt !”
•sacr ificiul
•dor inţ adea- ifacepeal ţi
isăl epar ăr ău pent
ruf el
ulîn care
netrateaz ă.

Un mod deaaflacees t
emaii mpor t
antdintr-ovastă gamă de
lucruriestesăvăimaginaţisfâr
şitulvieţi
ivoast
re.Cum aţ idorisă
rămâne ţiî
n aminti
rea cel
orl
alţi
?Ceaţ idorisă fiescri
spepi atra
funerară?Ceaţ idorisăspunădespr ev oiceicares-au strânsî n
jurulmor mântului
? Maipr esus det oate,pentr
u cedor iţisă fiţ
i
admi r
aţi?

Lucrândcu oameni işiîndrumându- iînaceast

ăe tapădelucru,
am cons t
at atacel
eaşivaloripersonal
e.Elesuntf undamentale,de
net
ăgădui t,şisuntvalabil
epent rutoţ
i.Iat
ăol i
stăaaces t
orvalori
:
•integritatea
•grijafaţ ădepropriapersoană
•dragost eafaţădefami l
ie
•aut oafirmarea
•săf accevadeosebi t
•să-miţ inpromisi
unile

— 112—
 — Celmaibunan—

•cinstea
•încrederea
•lini
şteasuflet
ească
•feri
cirea
•compasi uneapent r
uceil
alţ
i
•respectul
•sentiment ulî
mpliniri
i
•săar ăttotcepot
•exprimar easi
nelui.

Gândiţi
-vălami si
uneaşilavalori
levoast
reper
sonale.Pune
ţi-
vă
î
ntrebăr
idegenul :
•Cevalorimăr eprezi
ntă?
•Cevaloridorescsădemons tr
ez?
•Caresăfierezultat
ulint
eracţi
uniimelecucei
lal
ţi
?
•Ceefectdorescsăam asupr acel
orl
alţi
?

Caresuntvalori
lemel epersonale?
Acum gândi
ţi
-văşinot
aţipropri
il
ev oas
treval
ori
.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Scopulaces tei î
ntrebări es
te să vă clari
ficaţi valori
le şisă
deveni ţimaiconşti
enţideele.Pr i
ncipi
il
esauval oril
ef undament al
e
nu seschi mbă.Demons t
rarea î
ncrederi
ipecar eoave ţiî
n acest
e
valories t
eun al taspectpecar eîlputeţiaborda at uncicând vă
planificaţ
ianulcareur mează.Darsănuvăî ndoiţideel e.

—————————————————————
Dacăvăami nt
iţianumitemoment ecând nu aţirespectat
valori
lela car
eţ i
ne ţ
i,gândi
ţi
-vă că,defapt,at
uncinu er aţi
voiînşivă.Cu toţ
iifacem gr
eşeli
,darput em să î
nvăţăm din
ele şisă mergem maidepar t
e.Aşa e viaţa.Atâttimp cât
— 113—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

rădăci
nil
ev oastr
esuntadânci
,put
eţisăvăr
eface
ţidefiecar
e
dată.Stăînfir
eal ucr
uri
lor
.
—————————————————————

Di
ncol
odebunur
ilemat
eri
ale

Ducând ovi aţăbaz at ăpeval oripersonale,vom ajungeî ntr-

un
punctî n car
ev om fi mot ivaţidecevamaimul tdecâtacumul area
debunur i–l umeamat erial
ăşipl ăceri
leei.Astanu î nseamnăcă
ele artrebuinegl i
jate;el e suntmaidegr abă niştejaloane decât
adevăratulmot iv de a t răi.Nu mă î nţel
egeţigreşi
t.Nu suntun
ascet–ni cipedepar te.Darr olulbunur i
lormel eşialpl ăceri
ipe
care mi-o provoacă es t
e de a- mihr ănişiî mbogăţispirit
ulas tfel
încâtsăpotsă- miî mpl i
nescmaibi nemi siuneaînviaţă.Cascopî n
sine,el
enuaducsat isfacţieşiîmplinir
e.

Perioadaani lor”80 s-anumi tepocalăcomiei–oepocăî n care

mul ţis- au pri
nsî n„joculbunur i
lormateri
ale”doardedr agull or.
Cunosc mul te per
soane car e atuncinu au reuşitsă-şit răi
ască
viaţadupăpr i
ncipii
lelorfundament al
edeviaţăşiauf ostpr i
nşiî n
flagrantdel ict
.Gr eşel
ile acestoroamenine at r
ag atenţia asupr a
conseci nţel
orl i
pseidesincer i
tatefaţădenoiînşi
neşif aţ
ădeal ţi
i .

Descoper i
reaşiconş ti
entizar
eaval orilorper sonalerepr ezi
nt ăun
pas enor m căt re un an r euşit.Aces t proces pune î n mi şcare
impulsur il
ecelemaiput erniceşimot ivaţii
lev oastr
efireşti.
Î
ntr-adevăr,nu neput em ascunde.Nu sunt em invizibil
i.Noiî i
vedem clarpecei lalţ
i,iareil arândull ornevădpenoi .E l i
mpede
când vor bim şitrăim pot ri
vitvaloril
ornoas tre personale.Acel aşi
lucru se î ntâmplă şicând ui tăm să f acem aces tl ucru. Dar ,
devenind maiconş tienţide valor i
le noas tre personale,put em fi
sigurică per soana pe car e o văd toţ iceilalţieste una de car e
suntem mândr i.

Î
n dr
umulv
ost
ru,av
eţigr
ijăsăfiţ
iconsecv
enţ
icu v
oiî
nşi
văşi
— 114—
 — Celmaibunan—

preţuiţi
-vă–est eomot i
vaţieputernică.Unuldi ntrepr ie
teniimei,
careî mies te şicur sant,obişnuieşt
e să facă ceea ce elnumeşte
„veri
ficarea de seară”,de fiecar
e datăî naint
e de culcare.Face o
recapitular
eaz ileirespect
ive,amoment el
orcând s- apur t
atîntr-
un mod de car e să fie mândr u şia cel or când s-ar fi put
ut
compor t
amaibi ne.

Î
ndr ăzni
ţi să fiţ
i aşa cum sunt e
ţi! Treceţi peste bari
erele
neîncrederi
i, scoat
eţimasca pe care o pur taţişiexpr imaţi-vă
adevărata personali
tate.Încer
caţ
isă trăiţ
ir espectând maimul t
valori
lepersonale.Primiipaşipecareî
iv om faceat uncicândv om
ieşidin carapacepotsănesper i
e,darsentiment ulliber
tăţi
işial
împliniri
iestemăr eţ
.

— 115—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
NTREBAREA A ŞASEA
Cerol
urij
ocînviaţă?

Deseorimiseî nt
âmplă să mă trezescnoaptea
şisăîncepsămăgândescl aopr oblemăc ar
emă
fr
ământăşihotărăsccătrebui
esă- ivorbescPapei
despr
e asta.Apoimă t r
ezesc de-
a bi nel
ea şi
-mi
amint
escc ăPapasuntchiareu.
PapaIOANalXXI II
-l
ea

Decet
rebui
esănegândi
mlar
olur
i?

Răspunz ând l a aceas tă înt

rebare, veţ
i obţi
ne o vedere de
ansamblu asupr at uturor aspect
elor şiresponsabi
li
tăţ
il
or vieţi
i
voast
re.Decât eorimăgândescl ar ol
uril
epecar elejocîn vi
aţă,
îmirecapătîntotdeaunaî ncredereaînmi ne,maialesînmoment ele
încaremăt rez
escî ntrebându-mădacămer gînsensulcelbunsau
doarmăi stovescinut i
l.

—————————————————————
Abordarea vi
eţi
idin per
spect i
va rol
ur i
lorpecarelej ucaţi
oferăun mod pr acti
cdeai nt egradiverseledomeni
ialevi eţ
ii
voastre,întimp ceeulşival ori
le personalesuntplasateîn
centru,pentruadi ri
jaspectacolulvieţ
ii.
—————————————————————

Exi
s t
ăşialt
eavantaj
edacăpr
ivi
ţivi
aţadi
npunct
uldev
eder
eal
r
oluri
lorpecarel
ejucaţi
:

1.Văaj utăsăidenti
ficaţiunsensalvieţi
i.
Dacămăgândescl arolulmeudemamăsaudef or
mator,potsă
obţ
in o percepţ
ie at
empor al
ă a eul
uişivăd fluvi
ulvie
ţiimele–
— 116—
 — Celmaibunan—

încotrocurgeşiî ncotr
oaşdor isăseî ndr epte.Îmiimagi nezcăsunt
în centru,cont r
olândsi tuaţi
aşir euşind sămăî ndreptî n direcţ
ia
încar edorescsămer gconf orm princi
pii
lormel e.
Concentrareaasupr aroluril
orvăper mi tesăvăor ientaţisinguri
şisă vă pr oiectaţiviaţa,dându- iun î nţ eles maipr ofund decât
aceladeavădescur ca.Cr eaţiunse tdeval oricarevăper mi tsăvă
întăriţ
iconş tii
nţa de si ne – conş t
ii
nţa că v oisunt eţiceicar e
interpret
eazăfiecarer olcevăr evi
neî n viaţă.Ve ţ
itrecedi ncolode
il
uz i
adeacr edecănuav eţideales.

2.Vă ajut
ă să plasaţieul–val oril
e personale –î n centrul
vieţi
i voastr
e. Făcând o l egăt
ur ăîntrer oluri
le pe care vil e
asumaţ işimodulîn car eleinterpret
aţi,puteţisă vă daţiseama
cum t r
ebuiesăjucaţifiecarerolastf
elîncâtsăr espectaţiceeace
conteazăcelmaimul tpent r
uv oi
.Acestaesteunmodr ealşireal
ist
deavăeval uasuccesulî nviaţ
ă.

—————————————————————
Conş t
ii
nţ a estetotul
. Luând în considerareroluril
e şi
val
oril
eper sonale,vă ve
ţischimba concepţi
a despr
epr opri
a
per
soanăşidespr epropriavoast
răviaţ
ă.Aceas t
avăpl aseaz
ă
peloculşoferuluiaşacum nimicalt
cevanuopoat eface.
—————————————————————

De foar t
e multe ori
,îndemnur i
lel a aut operfecţionar e mis- au
părutder utantepurşisi mpl u pent r
u cănu- miput eam daseama
cum să ur mez sugesti
ide genul :„ Ur măr eşte-
ţii nt eresel
e!” sau
„Afir
mă- t
ecumaimul tăhot ărâre”,făr ăsăam i mpr esi acă,într-un
fel
, aş t răda sau aş t rece pestei nteresele celorlal ţ
i. Dacă,î n
schimb, vă concent r
aţiasupr ar ol
ur il
or şival orilor personal e,
îndoieli
le şit emeri
le dispar.Ve ţ
idescoper ică,de exempl u,î n
moment ulî n care expr imaţi valoar ea per sonală„ să- mii ubesc
familia”,vafiimposibilsănuvăafir maţ ieulî nrol uldepar tenerşi
depăr i
nte.

3.Compor
tament
uldet
ipI
Idevi
neopţ
iuneafir
ească.
— 117—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
n moment ulî n car evăgândi ţ
ilapr opriaviaţ
ădi n punctulde
vedere alr olurilor pe car elej ucaţ i
,î n mod firesc pr i
viţ
ispr e
exteri
or.Est edi ficil
,dacă nu chi ari mposibi
l,să continuaţ isă vă
plângeţidemi l
ăsausăvăcompl ăceţiînîndoial
adesi necândoc hi
i
şiconştiinţ
av oas t r
ăpr ivescspreexter i
or.
Gândiţi-
vă la o si tuaţieîn carev -aţiajut
atun pr i
e t
en aflatla
greu.Aţ ipierdutvr emeagândi ndu- vădacăî lputeţ iajutasau pur
şisimpluaţ itrecutl afapte,f
ăcândt otcev -as t
atînput i
nţăpent ru
a-iveniînaj utor?

Dacă sunt e
ţ iconş t
ientdedor i
nţa dea j uca rol
uldepr i
eten şi
aveţioi deeclar ă desprecum dor iţ
is- ofaceţi,nevoia deafirmar e
sau r i
sipa deener gi
eî n căutarea i
nut il
ăar ecunoaşteri
idi spare.
Conuldel umi nănu maicadeasupr av oast
ră,ciasupr aaj utorului
pecar edor i
ţisă-lacor daţi.Atenţi
av oastrătrecedel apersonal i
tate
la valorişivă si mţ i
ţili
ber i
.Euldi spare,iargândur ile de genul:
„Oar ecum mădescur c?”ser isi
pesc.

4.Vă asi gurăun echi l

ibruîn viaţă.Unadintr
enenumăr atele
nemul ţ
umi rial
eoameni lorpecar ele-am auzi
tîn decursulanilor
estecăî n vi
aţalornu existăun echil
ibru.Pr
eamul ttimp şiprea
mul t
ăat enţi
esei r
osescîntr-
unulsau douădomeni ialevieţ
iil
orşi
insufici
entî nalt
ele.Pre
ţules t
eenorm.

În pr ofesi
a mea am î ntâl nit mulţi oameni car e au munci t
aproapet oată viaţ
a şicar e,după 20 deanidecompor t
amentde
ti
pI ,au descoper i
tcăsuntsi ngurişicăl ees teapr oapeimposi bi
l
să recons truiască acelepunţ idel egătură carearfi put utfi uşor
menţ inut eî ns tar
e bună odat ă cu trecerea anilor,fără niciun
sacrifici
u î n de tr
iment ul succesul ui lor în af aceri. De f apt
,
rezultatularfiput utfichi ari nvers.
Acţ ionând di n perspect iva r oluri
lor
,v eţifi si
gur ică nimic nu
rămâneî n af
ar avieţi
iv oas tre.Un aspecti mpor t
antalexer ciţ
iului
Celmaibun an es t eun scur tbi l
anţsăpt ămânalî n car esă ţineţ
i
contder oluri
lepecar el ej ucaţ işideceeacees temaii mpor tant
de r ealizat în cadr ul fiecăr uia di nt
re el eî n săpt ămâna car e
— 118—
 — Celmaibunan—

ur meaz ă.Procedândaşa,văput eţ
iv er
ificaperi
odicşiv eţ
iprogresa
pascu pasî n sensulobiecti
vel
orpecar evile-aţipropuspent ru
anul ur mător . Deveni
ţi mai încrezători,iar forţa şi puterea
per sonalăvorspor ipemăsur ă cev eţ
idev enimaiconsecv enţicu
pr opria per
soană şicu l ucruri
le care au impor t
anţă pentruv oi
.
(Întregulsistem es t
e prezent
atînl iniigeneraleîn discuţi
a de la
înt r
ebareaaz ecea.
)

Cu aj utorulaces teime todedel ocdi ficil

e,v eţifi siguricănu vă
limitaţiat enţia asupr a unuisi ngur r olsau pr oiect di n cadr ul
compl exul uider olur icareî nseamnă vi aţav oas tră.Evi dentcă î n
decur suluneisăpt ămâniî mipe trec maimul tt imp i nterpr etând
anumi ter oluridecât cu al tel
e,dar mă s t
r ădui esc să f ac ceva
impor tantî n cadr ulfiecăruir ol.Şt i
u să apr eciezt impulcum se
cuvi ne.Îmii asur prinzătordepuţ int i
mpsăr estabilescuncont act
căldur oscuci nevadi nfami li
e,deexempl u.
În viaţă,s t
r esul,anxi etatea şidepr imar ea pr ovin maial esdi n
faptulcăvăl i
mi taţiîncadr ulpreocupăr il
orv oas tremaimul tdecât
aţidor i-o.Nu- mif acepl ăceresăî miami ntescdeanumi temoment e
dint r
ecut ,când er am at âtde pr eocupat ă de r elaţia mea cu un
băr bat,î ncât ni mi c altceva nu mă mai i nteresa. Sf ârşeam
întotdeaunapr inamădeper sonalizaşiar uper elaţi
ar espect ivă.

5.Vă întăreşte mot ivaţiafirească.Atuncicând f aceţ

iceeace
consideraţ
i,simţ i
ţică es t
e alegerea potri
vită şio duceţ
ipână l a
capăt,entuz i
asmulşiener gi
a de car e di
spune ţiparsă cr ească.
Acestciclu pozit
ivajungesă seaut operpetuezeşisunt eţ
iîn mod
fir
escîmpinşisăf aceţ
ischi mbăr i
lepecar edor i
ţisălefaceţi–nu
pentru a dev enimaibuni ,cipent r
u a dev enimaiefici enţiîn
roluri
lepecar evile-aţiasumat .

—————————————————————
Cândr
ămânem l
oial
inouăî
nşineşif
acem ceeacecont
ea-
z
ăcuadevăr
atpent
runoi,net
răi
m vi
aţacuintegri
tat
e.
—————————————————————

— 119—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Unadintrecel
emaii mportant elecţi
ipecar ele-
am î nvăţates te
căl i
psadeintegri
tateaducemul t
ăsuf eri
nţă.Î n moment ulî n care
v-aţiasumatr ol
uril
e,dejav -aţicreatun pl an de viaţă care vă
poateajutas-otrăiţ
icu int
egr i
tate.Energia şientuziasmulr evin,
iarmersulînai
ntenumaies t
eopr oblemă–nuvămaiput eţiopr i
.

Car
esuntr
olur
ilevoast
re?

Când vă defini ţir oluri

le, nu ui taţi că list
a voas t
ră es t
e
tempor ar ă.Deseor ieste necesarsă r enunţ aţilarol
ur ivechi,să
adăugaţ ial telenoisau săschi mbaţicât evapemăsur ăcesi tuaţi
a
evolueaz ă.
Maiî nt âi,gândiţi-
văl arol
ur i
lepecar elej ucaţiî
nprezent:
● Car esuntr esponsabi l
it
ăţil
emel eî npr ezent
?
● Pent r ucet rebuiesădausocot ealăî nvi aţamea?
● Cef acî ntimpulz il
ei?Darl asfârşitdesăpt ămână?
● Cum aşnumir olulpecar e-li
nterpr et
ezcânddesf ăşorfiecar
e
dintreaces teactivit
ăţi?

Luaţiî n calculr oluri

le asupr a căr ora nu vă concent raţiî n
prezent,dar cr ede ţ
ică ar t rebuisă vă pr eocupe maimul t .De
exempl u,relaţii
lecu păr inţiisuntaşa cum aţ idor i
?Poat enu aţ i
acordatat enţieroluluidefiu sau defii căî n ul
timiiani,daracum
dor i
ţi să schimbaţ i această si tuaţie. Dacă aşa s t
au l ucrur i
le,
atuncit r
eceţiaces trolpel i
stav oas tră.
Daţifrâu li
beri maginaţ i
ei.Cer olurinu jucaţi,deşiv-arplăcea?
Când am scr is această car t
e,am adăugatpe l is
ta mea r ol
ulde
scrii
tor,deşipânăl aînceput ulanul uiîn caremi -am făcutpl anul ,
nu scr i
sesem ni cimăcarun cuvântdespr eaces t
a.Fapt ulcă am
trecutaces trolpel i
stă m- ade t
ermi natsăabor dezaces tsubi ect.
Cespune ţider oluldepi ctor,av enturier,actor,cursant,agentde
vânz ăr
i,mar inar–î ncei pos tazev -aţii
magi na?

I
ată numelepecar
euniioamenil
e-au datr
olur
ilorpecar
ele
j
oacăînviaţ
adezicuzi:
— 120—
 — Celmaibunan—

Părinte Iubit
Fiu Soţ
Fii
că Soţie
Membr ualfamil
iei Bucăt ar
Stăpânalcasei Diacon
Director Gospodi nă
Recepţ i
oner
ă Prieten
Perceptor Poe t
Manager Proiectant
Agentdevânz ări Avent uri
er
Propriulmeui ns
truct
or

Maipr esusdet oat e,cred căunadi n pr opriil

ev oas trevaloriar
trebuisăfiegr i
jafaţ ădepr opr i
aper soană–săfiţ ipropr iulvostru
instructorsau manager .Indi f
erentcum vr eţ
isă- ispune ţiaces t
ui
rolşichi ar dacă vă car acterizează compor t
ament ulde t ipI I,
trebuie să av eţ
igr ij
ă dev oipent ru a put ea av ea grij
ă deal ţ
iişi
pent ru aducel abun sf ârşitsar cinil
ecar evăr evin.Voisunt eţ
icei
carej oacăaces ter ol
ur işiav eţinev oiedeput ere,vigoar e,sănătate
şiinspi raţiepentru at răil aînăl ţ
imeaval or i
lorpecar el epr eţ
uiţi.
Recapi tulând săptămânalper formanţ eleşidor inţelev oas t
relegate
defiecar er olîn par t
e,v eţiput ea medi tal a ceea cedor i
ţisau la
ceea ce t rebuie să face ţipent ruv oi.Un mod de vi aţă care se
orienteaz ă spre compor tament ul de t ip I I nu i gnor ă eul –
dimpot rivă.Est ei mposi bilsă j ucaţ icu succes al t
er oluridacă
sunt eţiobosit,str
esatşii rascibil.

Dupăcev -aţiî
ntocmi tli
stader oluri
,număr aţ i
-le.Câteav eţipe
li
s t
ă? Dacă sunt maimul t de şapt e sau opt ,vă sf ăt
ui esc să
comasaţ icâtevaroluripent ru avăput eaconcent ramaibi ne.Aşa
cum un managert rebuiesă r educă număr uldeangaj aţicu car e
lucreazădirect,pentru a-şipăs traoi maginedeansambl u clarăşi
pent ru a putea să supr aveghez et ot
ulmaibi ne,şit r
ebui e să
instruiască şisă împar tăr esponsabi l
ităţ
it ut
ur or,totas tfelvoi
trebuiesă reduceţinumăr ulr oluril
orpent ru a vă putea organiza
— 121—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

maibine.Renunţaţ
ila compl
icaţ
iişinu vă v
eţisi
mţicopl
eşi
ţi
.
Acor
daţi
-văşansadeacâşti
ga.

Det
ali
il
enec ompli
căexi
stenţ
a.
Si
mpli
ficaţ
i!Si
mpli
fic
aţi
!
HENRYDAVI D THOREAU

Iat
ăroluri
lemel edinacestan:
1.Ins
tructorulluiJinny
2.Autoare
3.Ins
tructor
4.Soţi
e
5.Mamă
6.Membr ualf amil
iei
7.Pri
etenă
8.Gospodină.

Pentru a simplifica lucr uri

le,totceţ i
ne degr ij
a pent r
u casă,
maşi năşibaniest ei nclusî nroluldegospodi nă.Rel aţi
il
emel ecu
păr i
nţiil
uiTi m şicumăt uşi l
e,unchii
,sur oril
e,fraţii
,nepoat el
eori
nepoţ i
inoştrialcătui escr ol
ulmeudemembr ualfami li
ei.
Gândiţi-
vă lar olur il
epecar elejucaţiî n prezent,la celecare
credeţicămer i
tămaimul tăat enţi
edinpar teav oastrăşilacel epe
caredor i
ţisăl eadăugaţ iî nviaţavoast
ră.Face ţ
iol is
tăşinuui taţ
i
săcomasaţ iroluri
leas tf
elî ncâtsănu aveţ imaimul tdeoptr olur
i
principal
epecar esăl el uaţiînconsiderarepemăsur ăceî naintaţ
i
cuexer ci
ţiulCelmaibunan.

Rol
uri
lemel
eact
ual
e:
1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————
4.——————————————————————————
5.——————————————————————————
6.——————————————————————————
7.——————————————————————————

— 122—
 — Celmaibunan—

8.——————————————————————————

Asoci
erear
olur
ilorcuval
ori
leper
sonal
e

Dispune ţ
iacum de două i nf
ormaţi
ipr eţi
oase î
n ceea ce vă
pri
veşte:rol
uril
eşival
oril
ev oast
repersonale.Pent
ru aîncepesă
asi
milaţiacest
edouăaspecte,pri
viţ
igr
aficuldemaijos:

VALORIPERSONALE

e
otcepot

at
e
r
t
ci
e

i
e
at
e

l
e
eder
agost

Responsabi
ni
i
e

Empat
t
t

i
ns

er
egr
acet
ncr

mput
Ci
Dr

nt
Î
I
Af

Î
Propri
ulmeui nst
ruct
or × × × ×
R Manager × × × ×
O Agentdevânzări × ×
L Soţşitat
ă × × × × ×
U Membr ualbiser
ici
i × × × ×
R Membr ualfamil
iei × ×
I Prie
ten × × ×
Stăpânalcasei × ×
Impor tanţa valor
ilor î
n cadr
ul
fiecăr
uir ol

Acestbărbatşi-afăcuto l istă cu roluri,pecar el e-atrecutî n

par t
ea s t
ângă a graficul
ui,i ar val or
ile per sonalel e-a scrisîn
par t
ea desus.Acum sepoat egândiî n cef eldor eştesă-şiafirme
valoril
e personal
eî n di f
eri
tele pl anur iale vi eţ
iisal e. Î
n aces t
exempl u,elamedi tatasupr a fiecăruir ol
,punându- şiîntrebarea:
„Esteaceas t
ăvaloaredei mpor tanţ ămaj orăî n cadr ulacestuirol?”
Evident ,exi
stăloc pent r
u fiecar e valoar
eî nt oater ol
urile,dar,
pent r
u aput easădefinim fiecarer olîn part e,elaal esval ori
lepe

— 123—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

car ele consideră vi

tal
e pentru succesul său î n int
erpr
etarea
fiecăr
uirol.
Iat
ăun formul arpecareputeţisă-
lfolosi
ţiî
nt i
mpcevăgândi ţ
i
laacestelucrur i
.Pute
ţiconcepechiarvoiungr aficasemănător,pe
of oai
edehâr tie.

VALORIPERSONALE

R
O
L
U
R
I

Impor tanţa val

ori
lor î
n cadr
ul
fiecăr
uir ol

Pel ângăf aptulcăv eţipar cur

gepr ocesuldeamedi taşideavă
hot ăr îasupr aval ori
lor-chei epecar evr eţ
isăl eafirmaţ iî
n cadr ul
fiecăr uir ol,v eţiput ea să maif aceţişio aut oeval
uar er api dă
folosind acel aşi f ormul ar. Cum cr edeţi că se r eflectă
compor tament ulv ostru act ualî n fiecare dintr
er ol
ur i? Fol osiţ
i
cr eioanecol orateşiv er i
ficaţival
or i
lepecar eleafirmaţ iîn prez ent
îndi f
er i
ter olur i
.Mer geţiî njospecol oanafiecăreivalori,verificând
rol urileî n car e consider aţică afirmaţ iacea val
oar e aşa cum vă
dor i
ţi.Pr ocedând î nf elulaces ta,v e
ţ idescoperide unde î ncepe
căl ătoriav oas trăşive ţ
ipor niladrum cuoat i
tudinepoz iti
vă.

Acum put
eţisăvăor
ient
aţispr
eext
eri
orşisădev
eni
ţimaiact
ivi

— 124—
 — Celmaibunan—

înpl
anificareapr opri
eivieţi
.Consecinţ
afireascăvaficăveţ
iîncepe
săvăpune ţ
iînt r
ebăridegenul :
● Cum osă- miaj utfiul
?
● Cepotf acepent ru afisi
gurăcăv oiobţinemări
readesalariu
decaream nev oie?
● Cum săî mipe trecmaimul tti
mpî mpr eunăcusoţulmeu?
● Dacăî nt r
-adevărvreausăscr i
uocar t
e,carees
teprimulpas?
● Ceaş teaptămamadel amine?

Înf elulacesta,conş ti
inţa sedez v
oltă şiîncepesă vă conducă
viaţ a î n modur i noi ,s t
imulati
ve. Concent rându- mă asupr a
rol uril
or şi val oril
or per sonale, am cons t
atat că s tresul s-a
di minuat ,dars- a consoli
datsent i
ment uldeî mpl i
nire.Acum am
aceas tă me t
odă dea cânt ărimaibi nel ucruril
eşir euşescsă mă
reechi librezlaintervaleregulate.
Ştiu căes t
enev oiedecur ajşidehot ărârepent ru aînţ el
egemai
bi ne ci ne sunteţişice vr eţide l
a viaţ ă,dar este o exper ienţă
pr ofundă şimer it
ă or i
ce efortpent ru aî ncerca să f aceţiacest
lucr u.Val ori
lev oastre personale pe car ele afirmaţ iî n cadrul
fiecăr uir olprei
au conducer ea,dândvi eţiiunnou sens.Fi ţ
iegoiş
ti
o vr eme pent r
u a put ea deci de unde vă si tuaţişice anume
sus ţ
ine ţi
.

Unuldi ntr
epr i
ncipalelebenefici
ialeacest
uimod devi aţ
ă es
te
cădevenim maiconş t
ienţidescopur il
enoastr
eşiputem răspunde
maiuşorl aînt
rebări-capcană de genul
:„ Ci
ne sunteu?”şi„ Ce
cautaici
?”sau„Car ees t
escopulmeu?”

Cum i
ntenţ
ionaţ
isăj
ucaţ
ifiecar
erol
?

DeşiCelmaibunanser ef
erăl aur mătorulandinviaţavoast
ră,
puteţiîncepesă proiect
aţio imagi nepet ermen mailungasupr a
modul uiîncar edor
iţisătrăi
ţifiecarerol
.Î nmoment ulîncar
ev eţ
i
avea oimagi neclar
ăî n minte,în mod firescveţ
ifi at
raşideacel
moddevi aţă.
— 125—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Rezervaţ
i-vă zece minut e şi reci
ti
ţil i
sta roluril
or voastre.
Concentraţ
i-vă asupra fiecărui rol în par t
e şi i maginaţi
-vă
acţ
ionând în acelr ol î
n sensul de a demons tra ce este mai
import
antpent ruv oişide a afirma valoril
e pe carele preţ
uiţi.
Când ajungeţiî
n dreptulfiecăr
uirol,pune ţi
-vă î
ntrebarea:„Cum
vafi?Cum măv oisimţi?Cum misevapăr ea?”

Gândi ţi
-vă la plăcer ea pe car eo ve ţisi mţicând v eţifi văzuţi
îndepl i
ni nd fiecaredi nt r
eaces t
er ol
ur i.Aces ta estedoarun pl an
preliminar ,darpr i
n elî ncepe ţisăcul t i
vaţ isemi nţel
ecepotspor i
efici
enţ aî ndepl i
niriifiecăruir ol.Caresuntr ezultatelepecar eaţ i
dor isăl eobţ i
ne ţ
iî n urmafiecăr uiroljucat ?În moment ulîn care
deveni ţ
imaiconş ti
enţ ider olurilepecar el etrăiţi
,cei nst
rucţ i
uni
sausf atur iave ţisăvădaţ i
?
● Înr oluldesoţ ie,vr eau săapr eciezmaimul tşisămăpl âng
maipuţ in.
● Casoţ ,aşvr easăascul tmaiat entcear edespussoţ i
amea.
● Când s t au dev orbă cu fiulmeu,vr eau să- ipun maimul t
e
întrebăr işisăascul tcear edespus.
● Vr eau să fiu maisi ncerşimaidi spussă- iaj utpepr ie
tenii
mei ,săl ear ătceeacesi mt .
● Vr eau să- mipe t
rec maimul tt imp cu fiecar e membr u al
fami l
iei,mul ţ umi ndu- l
eşil ăudându- iînl ocsă l etotdau sf aturi
dini nepui zabi l
a-miî nţelepciune.
● Laser viciuvr eausăspunexactceeacegândesc.

Răspunz ândl aînt

rebări
leşapt eşioptdinexerciţ
iulCelmaibun
an, veţ
iî ncepe să vă concent raţ
i asupra obiecti
velor pent r
u
următorulan di n viaţavoastră.Având î n minteoi magine de
ansamblu,v eţireuşisă identi
ficaţipaşiişischimbăr i
le pe care
tr
ebuiesă lef aceţ
iîn anulcar eva ur ma,şti
ind că fiecarevă va
purtaspreviit
orulpecar eîlcr
eaţ i
.

Ţine
ţimint
ecelmaiimport
antrolpecaretr
ebui esă î
ljucaţ
i:
acel
acareareînv
eder
egrij
afaţădepropr
iapersoană.Cet r
ebui
e

— 126—
 — Celmaibunan—

săf aceţipentr
u avăfimaiuşorsăvăî ndeplini
ţiroluri
leaşacum
dor iţi?Cesf at
ur iaveţ
isăvă daţ i
,as t
felîncât,deexempl u,săfiţi
maii ubit
ori,maisănăt oşi
,maical mişimaif er
ici
ţicând j ucaţi
fiecar erol?
Înt i
mp ce vă i magi
naţiînr olur
ilev oast
re,acor daţio atenţi
e
deosebi t
ă acestui domeniu i mportant: gri
jaf aţă de v oi. Est
e
esenţ i
alsă ave ţigri
jă de voipentru a fi maiput ernicişimai
ener gi
ci–pent ru aputearămâneî ncent rulvieţ
iivoastreşianu fi
at raşispr eper
iferi
edeunel eforţ
eexterioare.

— 127—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
NTREBAREA A ŞAPTEA
Caredintrerol
urivaconst
itui
preocupar
eameamaj or
ăînanul
ur
măt or
?

Nu vă gândi ţ
inici
odatăl ace est
e mair ău.
Scoat
eţi
-vălucrulac
estadinmi nt
e.Acestexerci
ţi
u
vă va permite să vă concentr
aţitoatef or
ţele
asupr
ar euşi
tei
.Văvaof er
itotceest
emaibun.
NORMANVI NCENTPEALE

Bi
lanţ
ulgl
obalalvi
eţi
i

Înaintedea deci deasupra căr uir olvă v e

ţiconcent raî n anul
carevaur ma,î ncercaţisăvăde t
aşaţ işisăvăcont emplaţiviaţaşi
rolur i
lepecar el ejucaţi.Imaginaţi-văcăsunt eţiî
nt r
-unelicopterşi
căpr i
viţ
iviaţadeundevadesus,cupr i
nzândt otuldintr-
opr i
vire.
Văv edeţ
iagi t
ându- vă,îndepl
inindu- văr ol
urileşir esponsabilit
ăţile
pecar el
eav eţi.Adopt aţioatit
udi neobi ecti
văf aţădeceeacev edeţi
–cef aceţişici nesunt e ţ
i–pent ru a evalua t oatedomeni i
levieţii
voas treînaintedea deci deî
n cedi recţi
et rebuiesă vă canal izaţi
eforturil
eînanulcar evaur ma.

Scopulceluide- alşaptel
eapasî n exerciţ
iulCelmaibunanes te
săpr oducăoschi mbar eîn viaţ
av oas t
răpr in sel
ectareaaceluir ol
asupr a căruia să vă concent r
aţi cel mai mul t at enţi
a. Cu
siguranţă,celelal
ter oluriau şiel e obiecti
velelor
,dar pr obabil
existăundomeni uî ncaredor iţ
isau es tenecesarsăf aceţiceamai
mar eschimbar eor isăaduce ţ
ioî mbunăt ăţi
rechiaracum.
Contemplându- văviaţa,încercaţisăv edeţicum staulucrur il
eîn
prezent. Există unel e pl anuri al e vi eţ
iiv oast
r e care sunt

— 128—
 — Celmaibunan—

sati
sfăcăt
oare şicare vă recompensează maimul tdecâtal t
ele?
Exist
ăun echi l
ibr
u generalîn vi
aţav oas
trăsau găsi ţ
icăanumi te
aspecteart r
ebuiîmbunăt ăţit
e? Cevă lipseşt
eî n acestmoment ?
Vă concentr
aţiprea multasupr a unuisingurl ucr
u şiprea puţin
asupraaltui
a?

Ur mătorulmodelde bi l
anţ globalalvi eţi
iesteî ntocmi t cu
scopuldea vă aj uta să vă eval
uaţ ipropri
a vi
aţă şiperfor
manţ a
fiecăruirolpecar eîljucaţ iî
npr ezent.Elvăaratăcum săapr eci
aţi
interpretar
ea fiecăruir olatuncicând v eţiî
ncepeur mătorulan al
vieţii
.De asemenea,vă per mi t
e să observaţiîn ce măsur ă vă
simţ i
ţiechil
ibr
aţ i.

I
at ă modelulmeu de bi l
anţgl obalalvi eţ
ii
,f ăcutl aînceput ul
anul uiîn caream scrisaceas tăcar t
e.Obser vaţicăfiecar espiţăa
roţi
i r eprezintă unul di ntre r ol
uril
e mel e. Mi -am eval uat
performanţ aî ncadrulfiecăr uirolpeoscar ădel a1l a10.Aceast a
mi -
aper missăi au î
n cal cultoat eplanuril
evie ţ
iimel eînaintesă-
mial eg preocuparea maj oră pent ru anulur măt or
.Pent ru că la
moment ulacel anu î
ncepusem săscr iu,posturadescr i
itoreraun
rolnou pent ru mine.I-am acor datpunctajulmi nim,1.I nv est
isem
foarte mul ttimp şiener gieî nr olulde soţi
e şide i nstructor,iar
rezultatel
e erau sati
sfăcăt oare,aşa că mi -am acor datl a ambel e
nota9.

BI
LANŢULGLOBALALVI
EŢI
I:VERIFI
CAREAPERFORMANŢEIŞI
AECHILIBRULUI

— 129—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Pentr
ur olulmeu degospodi nămi -
am acordatnota7, 50–er am
mul ţumitădebani ipecar eî icâştigam,i armaşinamea,deşiv eche
de optani ,mer gea încă bi ne.Darer am nemul ţ
umi tă pentru că
erau mul t
elucr uridef ăcutpr in casăşinu l erezol
vasem.Dosar e
pli
ne,gr ămez idefotografiidepusî nal bum,meni uleraut ottimpul
acelaşi
,iarfloril
eseofileau… Văi magi naţicepri
vel
işte!E li
mpede
cănu mădescur cam străl ucitînr oluldegospodină.Deci ,î
nt otal
,
7,50.

Ceeacemăpr eocupacelmaimul tî nacelmomenter amodulî n

carer euşeam să am gr i
jă demi neî n calitat
edei nstructorall ui
Jinny.Pent r
u mine,as tanu eraor evel
aţie.Er am epui z
at ăşimă
confruntam cupr oblemedesănăt ate,nugr ave,dardecar enumă
îngrij
eam. Deşi făceam z i
lni
c exer ciţi
i, nu mâneam bi ne, mă
îngrăşasem şimă si mţeam ca un but oi.Aşa că mi -
am acor dat
4,50.As taînsemna că t r
ebuia să schimb ceva î n aceldomeni u–
lucru caresev edecl ardacă neui tăm l a bil
anţ ulmeu –undese
remar că un dez echil
ibru şi unde t rebuia şi dor eam să
— 130—
 — Celmaibunan—

î
mbunăt
ăţescsi
tuaţ
ia.

BI
LANŢULGLOBALALVIEŢI
I:
VERI
FICAREAPERFORMANŢEIŞIAECHILI
BRULUI

I
ată un modelde bi l
anţglobalpe car eî lputeţ
ifolosişiv oi
.
Înainte de a vă eval
ua performanţ a fiecăr
uir ol
,i maginaţi-
vă o
cli
păunpunct ajde10pent ru fiecar
eî npar t
e(nu cedaţiispit
eide
acr edecăn- osăput eţ
inici
odat ăobţ i
nenot a10l anici
unr ol
).

Cum aţiacţiona sau cum v-aţipur

ta dacă aţ
iobţineun z ece
pentru un anumi trol
?Cer ezultat
eaţiobserva?Cum arfi rel
aţia
voastr
ă? Voisunt eţ
iceicares t
abili
ţist
andardeleai
ci,face
ţicum
credeţ
idecuviinţă.

Dacă suntmaipuţ i
n de optrol
uri,vă put
eţidesena pr
opriul
cer
ccu numărulnecesardespiţe.Dacăaveţimaimul t
e,comasaţi
rol
uri
lepânăobţ
ineţ
iopt .

— 131—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Cum săf olosiţ ibilanţulgl obal ?

1.La capăt ulfiecăr eispiţe scr i
eţinumel e unuir oldi n vi
aţ a
voas t
ră.
2.Obser vaţică fiecare spiţă est eîmpăr ţit
ăî nzece segment e.
Folosiţi
-lepent ruavăeval uaper formanţ acuunpunct ajdel aunu
laz ece,10 –as t
er i
sculdel a capăt ulfiecăreili
nii–fiind celmai
mar e. De exempl u, dacă sunt eţi pe depl in mul ţumi t de
performanţ elev oas t
re,acor daţ
i -
vă10;dacăsunt eţimul ţ
umi tdoar
pe jumăt ate,5.Dacă nu f aceţini mic sau per formanţelev oastre
suntcat as t
rofale,văv eţiacordapr obabil1.
3.Mar caţieval uareacuunpunctpefiecar elinie.
4.Uni ţipunct eleaşacum am f ăcuteu pent ru aapr ecianivelul
globalalper f
or manţ elor şipent ru a obţ i
ne o i magine a s t
ăr i
i
voas t
redeechi l
ibr u.

Î
nt imp ceprivi
ţir
ezult
atel
ebi l
anţul
uivostru gl
obal
,pune ţ
i-vă
ur
măt oar
eleîntr
ebări
:
● Ceînseamnăaces t
erezul
tatepentr
umi ne?
● Ceobservînaceastăimaginedeansambluasupr avie
ţiimele?
●Încer olam ceamaislabăper f
ormanţ
ă?Darceamaibună?
● Cetrebuiesaucevreausăschi mbmaiîntâi?

Lăsaţ ii ntui
ţia să vă căl ăuz ească gândur ile şi ascultaţi
-vă
mesajel ei nteri
oar e,atâtpe cel e poz i
tive,câtşipe cel e negative.
Strădui ţ
i-văsăf aceţiun pr ocespoz it
ivşisăfiţ ireali
şti
.Întăr i
ţi
-vă
conştiinţadesi nepr ivi
ndu- văcaunobser vat
orsau supr aveghe t
or
–ca şicum aţ ifi preşedintele consiliului
.Folosiţi
-vă de aceast ă
ocaziepent ruaf aceoapr eciereobiectivăar eal
ităţi
icurenteavi e
ţ i
i
voastre.

Gândiţi
-văapoicaredint
reacest
erol
uriar
enevoi
edemaimul
tă
concent
raredi
npar teavoas
trăînanulcar
evaurma.

Decesăneconcent
răm?

— 132—
 — Celmaibunan—

Viaţaparemaipuţ in compl icat

ăşicapăt ăsensat uncicând ne
angajăm în aces
tpr ocesder ecapitul
areaei .Cu t oateacestea,în
moment ulîn careveţiî ncheiaaces texerciţ
iu,pr oblemeledin viaţa
dez icu ziv orapărea di n nou.Pent ru a putea faceschimbăr i
le
dori
te atuncicând pr ovocăr i
le coti
diene ale vieţiireapar, este
absolutnecesarsă vă deci de ţiasupr a unuisi ngurdomeni u de
int
erescaresă vă căl ăuz ească în anulcar eva ur ma.Poat evise
pare uşor, dar inevitabilv or apăr ea interf
erenţe şi schimbăr i
neaştept
ate.

—————————————————————
Simpli
ficaţi
-vă viaţa pr i
n spor i
rea capacităţ
ii de
concent
rare. Canali
zaţi
-vă ener
gia î
ntr-
o singur
ă direcţ
ie
pentruapr oduceschi
mbar eapecareodoriţ
i.
—————————————————————

Gândiţi
-vă l
a bi
lanţ
ulglobalalvieţ
iiv oas
tre.Cum aţidorisă
aratepesteun an?Concentrareaener
giil
orasupr aunuisi
ngurrol
va produceo îmbunătăţi
rea perf
ormanţ eipurşisimplu dat
ori
tă
conştii
nţeivoast
re.

Aţifăcutvr eodatăexper i
ment ulcu l upacând er aţicopi l
?Nise
cerea să găsi m of runză uscat ă şisă l ăsăm razele soareluisă
treacă prinl upă as tfelîncâtel e să fie concentrat
e asupr a unui
anumi tlocdepef runz ă.Dupăpuţ int i
mp,f runzal uafocexactî n
punct ul în car e se concent rau r azel
e soar el
ui. Di r
ecţionând
energia şiput erea solară,se î nt âmpl a ceva şise pr oducea o
schimbar e.
La felf uncţionează concent rarea şiconş ti
inţav oastră.Dacă
dor i
ţisăseî nt âmpleceva,concent r aţi
-văasupr aaceluilucr u.Aşa
cum ener gia şiput erea soareluiau apr i
ns frunza,şiv oiputeţ
i
produceoschi mbareî nviaţav oastră.

—————————————————————
Acordaţi
-vă şansa de a câş
tiga j
oculpe car
el-aţ
icreat.
Când vă concentraţ
iasupra unuisingurrol
,ajungeţ
ila noi

— 133—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

nivel
ur i al
e per
sever
enţ
ei şi hot
ărâr
ii. Adevăr
atul eu va
tr
iumf a.
—————————————————————

Î
nt impceci tiţ
ibi l
anţ ulanualalvi eţi
i,poatev ăîntr ebaţ i:„ N-aş
putea av ea maimul tdecâto si ngură preocupar e?”Dacă gr aficul
vostru seamănăcu almeu,s- arpăr ea că am maiav ea nev oiede
două sau demaimul t
epr eocupăr ipentru ar eechili
br a si tuaţ ia.
Cu t oate aces tea,am al es rolulde i nstructorall uiJi nny dr ept
preocupar e maj or ă, punând accent pe sănăt at ea mea.
Îmbunăt ăţirea stăr i
imel e de sănăt ate are,l a ur ma ur mei ,un
impactpoz i
tivasupr arezultatelormel eînt oater oluril
e.Mi -am dat
seamacă,dacămăconcent rezasupr aaces t
uiaspect ,aşput easă
adaugpel i
s t
ă şir oluldescr ii
tor,cu şanseder euşită.Obser vaţi
că,deşir oluldescr ii
torar ecelmaimi cpunct ajdepegr afic,nu l -
am al es ca pr eocupar e maj or
ă. Gândi ţi
-vă bi ne şi al egeţi
preocupar ea car e va produce cea maii mpor t
ant ă schi mbar eî n
viaţ
av oas t
ră.

A av ea două sau mai mul t

e pr eocupăr i majore este o
contr adicţi
eî n t ermeni . As ta înseamnă că nu mai exi s
tă o
preocupar emaj oră,i arrez ul
t atel
enu potfiacel eaşi.O f
emeiecar e
par t
icipa l a semi narii
le noas tr
e de mai mul ţi ani î
ntâmpina
întotdeaunadi ficultăţicând t rebuiasăal eagă:„ Cum săal egîntre
roluldemamăşiceldepat ron?Nu vr eau săr enunţl anici
unulşi
am nev oiedeoschi mbareî namândouă.Arfioi responsabil
it
atesă
îlalegpeunulî n de t
riment ulcel ui
lal
t.”În celedin urmă,ajungea
totl a concluz i
a că t rebui a să aleagă numaiunul ,alt
felambel e
aveau de suf er it
. Şi -
a dat seama că put ea, f
ară să se simt ă
vinovat ă sau der utată,să- lal eagă pecelcar esei mpuneaî n acel
momentalvi e
ţiieişicăr ezul t
atulsevar epercutaasupr atuturor
celorlalteroluri
.

Dacă descoperi
ţi că vr
eţi să vă concent
raţipe două roluri
deodată,i
gnoraţiargument ăr
ileinteri
oare.S-ar put
ea să ave ţ
i
senti
mentulcătrebuiesămunci ţimaimul tacum,căv -
aţihotărât

— 134—
 — Celmaibunan—

să vă luaţiviaţaîn mâi ni
.Dar,încer
când să f ace
ţipr ea mult
deodată,văvafi greu şis-arput
easăfiţitentaţisăr enunţaţ
i.Şi
atunciveţiavea oproblemă şimaimar edecâtaceea că nu aveţi
decâtopr eocuparemajoră:nuveţ
imaiav eaniciuna.

Cum săal
egeţ
i?

Pentru a vă ajuta să vă alegeţ

ipr eocuparea majoră,puneţi
-vă
acesteîntrebăr i
:
● Dacăaşput easădau l aopar t
eoanumi tăpr oblemăodat ă
pent r
ut ot
deauna,car earfiaceea?
●Î ncarer oldorescsăf acoschi mbare?
● Dacă aş put ea să trec un punct ajmar eî n dreptulunuia
dintrerolur i
lemel ela sfârşi
tulanul ui,aceastaînsemnând că m-
am simţ i
ts tăpânăpeacelr ol
,car earfiacela?
● Car e es t
e cea maimar e piedică în cal
ea succesuluişia
feri
ciri
imel eînpr ezent?
● Car e aspectalvi eţiimel e mă secăt ui
eşte celmaimul tde
energiaşiv oinţadeamer geî nainte?

Cândnegândi mlaacestelucruri
,constat
ăm căexist
ăcevacar
e
const
itui
eprinci
pal
ulobstacolî
ncal eanoast
ră,î
ncercaţ
isăvădaţi
seamacar eest
egreut
ateaceamaimar ecarevăt r
ageînjosşinu
văpermitesăvăexpri
maţipedepl i
n.

Cândmi -am f ăcutbil

anţ ulpentru celmaibun anşimi -
am pus
acesteîntr
ebăr i,concentrareaasupr ar oluluimeu dei nst
ructoral
luiJinnyşiasupr asănăt ăţiimeleadev enital
egereaevidentă.Am
începutsă- miimagi nezcăt recprin vi
aţ ameaagi tat
ăf ărădurere
şifărăsămăsi mtepui zată–cămămi şcuşorşipl inădevi goar
e–
şiadev eni
tclarpent rumi necer olmi -
arr ăspl
ătidinplintimpulşi
energiainvest
ite.

Poat
e că, aşa cum mi s-
aînt
âmplat şi mi
e, vă veţ
i găsi
pr
eocupar
eamaj orăgândi
ndu-
vămaidegr
abăladifer
itel
eplanuri
— 135—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

alevieţ
iiv oas t
re,decâtlaroluril
epecar el ej
ucaţi.Iatăcaresunt
subcategor i
iler ol
uril
or: banii
, cariera, copi
ii
, sănătatea, f
orma
fiz
ică,planificareacu băt
aielungă,vi aţasentiment al
ăşicăsni ci
a.
Deci,văî ntrebdi nnou:undedor iţisăf aceţ
ioschimbar e?

Pr
eocupar
eamaj
oră

Dacăaţ ialesun plan alvi

eţi
ivoastresau oanumi t
ăpr ovocare
capr eocuparemaj orăaaces t
uian,cer olvăvaspr ij
inisăat i
nge ţ
i
scopulpr opus? Alegeţi
-vă un r
oldr eptpreocupare major ă – pe
acela care vă va aj ut
a să obţineţ
ir ezul
tatul dorit
. Acestr ol
reprezi
ntăpr eocupareavoastr
ămaj or
ă.

Pel ângă f
aptulcă mi-am îngr i
ji
tmul tmaibinesănătatea,mi-
am î mbunăt ăţi
t deja performanţ a în rolul de propri
ul meu
instructor.Descopărcă ur mezsf aturil
emel ebuneşinu maiam
obiceiuldeamăpunel asfârşi
t ulli
steimelecu „l
ucruridefăcut
”.
Faptulcă av eţiun roldreptpr eocuparemaj or
ă vă r
eaminteşt
esă
vă plasaţiîn centrulroluluişival oril
orv oas
treîn drumulspr e
schimbar eapecar eodor i
ţi.

După ce v -aţi ales pr eocuparea majoră, scr i

eţi
-o. Apoi r e-
zer vaţ
i-vătimppent ru avăf aceoi magineclarăasupr asuccesului
pe car e dori
ţisă- lobţ ineţiîn acelrol.Ce schimbăr ispecifice şi
măsur abil
edor iţ
isăv edeţi
?Car esuntcr it
erii
lev oastredesucces?
Ce exper i
enţe şisent iment e noidor i
ţisă aveţiî n urma aces tei
schi mbăr i
?
Începeţisăvăcr eaţioi magineî nminte.Ces- arschi mba?Cear
fi maibi ne?Cev -arfacemaif erici
ţi?Gândiţi
-văcev -arplăceasă
obser veşisăspunăcei lalţ
i.Ţineţicontdebeneficiil
edecar edor iţi
caeisăsebucur ecaur mar eanoi ivoast
reexper ienţeînaces trol.
Cr eaţi
-văoi maginement alăclarăaceeacedor iţi.

Înai
ntedeatrecemaidepart
edeacestpasalmedit
ăriiasupr
a
pr
eocupări
ivoas
t r
e maj
ore,îndrăz
niţ
isă spune
ţice dori
ţi– şi
— 136—
 — Celmaibunan—

feri
ţi
-vă de paradigmel
er estr
ictive. Dacă vă umbr esc cumva
imaginea,aminti
ţi
-vă noua par adigmă s timulat
ivă.Scrie
ţ i
-o pe o
foai
e de hârti
e şi sub ea not aţi preocuparea voast
ră maj oră.
Imaginaţi
-văcăfaceţiun salturiaşî n privi
nţaefici
enţ
eiv oast
r eî
n
acestrol
,sti
mulaţifii
nddeaceas tăparadi gmă.

—————————————————————
Ami nt
iţi
-vă că r
ezultat
ele suntpe măsura concentrări
i–
concentr
areaat enţ
ieiasupraacestuirolvagenerar ez
ul t
atul
pecareîldoriţ
i.
—————————————————————

Est
eimpor
tantsăt
econcent
rezi

Acum aţ ial
es o par cel
ă din gr
ădi
na v oastră de care să vă
ocupaţiîn mod speci
alîn acestan.Dreptur mar e,toat
ă grădina
poatefimultmaif r
umoasăşimaisănăt oasă.Concent rar
eaasupr a
unuisingurdomeni u poatecontr
ibuil
acr eşter
eas tandarduluiîn
ansamblu.

Î
miami ntesccă unuldi ntr
epr i
miimeicl i
enţieralaî nceputul
propr i
eiluiaf acerişisegăseapeloculşof
eruluipentrupr i
madat ă
în cariera sa.I nv
es ti
tori
isăiîlpr
esau să obţi
nă câşti
gurimaj ore
pent r
u a pune af acer
ea pe baze sol
ide. Dar el nu vânduse
niciodatăni mi cîn viaţaluişi
,laînceput,nu-şiputea permitesă
angajez e un agentde vânz ări
.Aşa că preocuparea sa majorăîn
acelanaf ostceadeagentdevânz ări–şicâtur aacestlucru!

Povestea declipelecând îşiimpunea să r i

dicer eceptor
ulşisă
stabil
ească15cont actepez i.Defiecar edatăcândpuneamânape
receptorf ăcea un efortdeosebit
,pent ru că nici
odat ă nu se mai
simţise aşa de s t
ânjenit. Dar a r euşit
,i ar strădaniai -afost
răsplătit
ă. Până l a sfârşi
tul anul ui,reali
z ase câteva câşti
guri
impor tante,iarvânzăril
etotalecrescuserăcu10%.

— 137—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Un al
tclient,maiîn vârst
ă,s- aconcentratdeasemeneaasupr a
rolul
uideagentdevânz ăripent r
u cădor easă-şiîmpl
ineascăvisul
deafi unuldi ntreprimii20 deagenţ idevânz ărilaoimpor tantă
companie de asigurărila carelucra.În fiecar
e an,se lupta din
răsputeri
,darnuaj ungeani ciodatăîntop.Aî nceputpri
na- şicrea
opar adi
gmă desuccesşiapoiî şiimaginanumel esău urcând în
top–î nmi nteasavedeaî ntr
-adevărcum numel esău urcăpel i
sta
celormaibuniagenţ i.

Dreptur mare,aînceputimediatsăfacătotceer adefăcut

.Şi-a
datseamacădef aptnu li
psadecunoş ti
nţeîlî mpi
edicasăajungă
undedor ea,cif
aptulcănul epuneaînpr act
ică.Auur matsuccese
după succese şi
,când la sfâr
şitulanuluis- au f
ăcutcunoscute
rezul
tatel
e,numeleluieraexactundeî şidoriseelsăfie–întopul
agenţi
lordevânzări.

Un altcl ientav ea o preocupar e maj oră maigr eu demăsur at.

Rolulav ea î nv eder edez v
ol tarea personal ă,iarobi ecti
vulspeci fic
era: „Spar ge si stemel e de gândi re r estri
ctivă o dat ă pent ru
totdeauna!”A abor dataces tobi ecti
v cu hot ăr âre şia i zbutitsă
treacă pestev echiulsău monol og interior.Dat orită perseverenţei
sale,ar euşi tsăî nce t
ezesămaiamânel ucr uril
eşişi -aasumatun
roldeconducer eî ncadr ulcompani eiîncar elucr a,concent rându-
seasupr areuşi telorşical ităţi
lorsaleî nl ocsăî şimaif acăgr ij
iîn
ceeacepr i
v eştepăr eri
lealtoradespr eel.

Nu ui
taţ
i!Preocuparea v
oast
ră maj
oră nu r
eprezi
ntă si
ngurul
l
ucrupecareîlveţ
ifaceînaces
tan,cidoarcelmaiimport
ant .

— 138—
 — Celmaibunan—

Î
NTREBAREA A OPTA
Car
esuntobiecti
velemeleî
ncadr
ul
fiecăruirol
?

Nufapt
eleî
lînal
ţăpeom,c
iaspi
raţ
ii
lesal
e!
ROBERTBROWNI NG

Put
ereaobi
ect
ivel
or

Oameni icareîşistabil
escobiecti
veaumaimul tsuccesînvi aţă.
Indiferentcedefiniţi
edaţ isuccesului,ceicareau obiecti
vebi ne
defini
teau maimul ter eal
izări
.Estecl arcăoameni icareş t
iu bine
ce vorau maimul te şanse să ajungă acolo unde şi-
au pr opus.
Dacănu ş ti
ţiîncotr
ovăî ndreptaţ
i,riscaţisăvăî nvâr
tiţipel ocşi
să av eţ
i o viaţăî n car e doar exis
t aţ
if ar
ă să avansaţ i şi să
progresaţi.

După opi nia mea,f act

or ulobiecti
ves teo car acterist
ică des tul
de impor tantă careî ideosebeşte pe oameni iactivicu adevăr at.
Estemul tmaii mpor tantdecât,săz i
cem,educaţ i
asau i nteligenţ a
uneiper soane.Chi arşiacei acareîşidorescsămedi t
ezepecr east a
unuimunt eauobi ecti
veclardefinite.
Obi ecti
vulester ezultat
ulconcr etşimăsur abi
lpecar evrem săî l
obţi
nem î ntr-operioadădet impde ter
mi nată.Elvăcăl ăuzeştespr e
oanumi tădes ti
naţ i
e,un r ezul
tat,un anumesal ariu,ocar ier ă,o
rel
aţie–un l ucru pecar enu l-aţiobţ i
nutî ncăsau purşisi mpl u
nul -
aţ itr
ăit.

Rezult
atel
eunuis tudiu ef
ect
uatasupraabsolvenţ
il
oruneişcol
i
deafacer
icaret
er minaser
ădecelpuţ i
nzeceaniil
ust
reazăput
erea
pecareoau obiecti
vel
e.Laabsol vi
re,83% di
ntr
eaceşti
anu aveau

— 139—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

nici
un obiecti
v,înt i
mpce14% av eau nişteobiect
ivevagiîn mi nte,
darpecar enu lepuseser ă pehâr ti
e.Numai3% av eau obiecti
v e
scri
se,clarformul at
e.Compar ândr eali
zăril
epecar el e-
au obţinut
zece animait ârz
iu,ceicare aveau o idee despre obiecti
velelor
câşti
gau de treior imaimul tdecâtceicar e nu-şipr opuseseră
nici
unul,i arcei3% car e avuseseră obiecti
ve scri
se câşti
gau de
zeceorimaimul tdecâtceif
ar ănici
unobi ecti
v.

Darnumaiobi ecti
vel
enu suntde- ajuns.Stabi
li
reaşir eal
izarea
obiectiv
elorpotaduceoar ecaresuccespeun anumi tplan,cum ar
cel financi
ar sau profesional, dar aceast
a nu gener ează acel
profundsent i
mentdeî mpl i
nire.Săneami nt
im de„zei
idecăzuţi”ai
anilor’80.Câţidint
receiaflaţ ipepatuldemoar teşi-ardorisăfi
petrecutmaimul tti
mpl aser vici
u?

—————————————————————
Oameni ialecărorobi ect
ivesuntînconcor danţăcuval or
ile
lorobţ i
n maimul te satisf
acţi
işiî mpli
niri
.At uncicând am
reali
zat un obi ectiv şi ne-am l ăsat căl
ăuz i
ţi de valor
ile
noas t
re,deconvi ngeril
enoas t
reşideceeaceconsi derăm că
esteîntr-adevărimpor tantpent r
u noi,simţim că viaţa eca
unt orent,iarsufle
tulşicuge tulniseumpl udeunsent iment
deî mplinir
e.
—————————————————————

— 140—
 — Celmaibunan—

Obiectivele de terminat e de val or iduc l a o compor t

ar e şio
performanţ ăcar ear atăci nesunt em.Lar ândulei ,aceas taducel a
succesulşisat i
sfacţii
lepecar el e-am r âvnit.Repe t
ândaces tciclu,
ne consol i
dăm val ori
le şihot ărâr ea de a t răiî ntr-un mod car e
creeazăunci cl
udeaut oper petuar eşiafirmar easi nelui.
Menţ i
nându- văî n cadr ulobi ectivelorde terminat edeval or i
,v eţ
i
dobândioat itudinepoz i
t i
văî n moduldeagândişideasi mţ i.Vă
veţiconcent r
amaimul tasupr aaceeacevr eţ
idecâtasupr aaceea
ce nu vr eţi,impr imând as t
felvie ţ
i ivoastre o anumi tă direcţ i
e şi
concent rare.Put eţ isă treceţidel al ament aţiisteril
el a acţiuneşi
să câş ti
gaţ iun nou avântt recând ef ect
ivl aî mpl i
ni r
ea vi sur i
lor
voastre.Schi mbaţ ivitezaşiv e
ţ isimţ iimedi atoî năl ţare.Vădcum
faţaclienţ i
lormeisel umi neazădecât eorilespun:„ Am înţel esdi n
ceeacemi -aţispuscăş tiţiceanumenuvr eţi
.Acum spune ţi-mice
anumevr eţi
!”

— 141—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Cânds tabili
ţiobiect i
veşilescr ieţ
i,văexpr i
maţ idor i
nţadeavă
asumar esponsabi l
itateapent ru ovi aţăi nt
egr ă–deaf aceceeace
şti
ţisă f aceţipent ru ar ămâne l oial
if aţ
ă de v oişide val oril
e
voastre.Obi ecti
vele scotl aiveal ă calit
ăţil
e pe car el e av
eţişivă
determi nă să daţ it otce ave ţ
imaibun – şias tf
elnu numaică
reali
zaţiobi ectivul,darvă şidescoper i
ţişivă f olosi
ţimaimul t
potenţialuldecar edi spuneţi
.
Pornindl adr um cuofinal itatecl arăînmi nte,moduldeacţ iune
şiat i
tudi neav oastrăsev oror ientaspr eacel eobi ectiv
epecar evi
le-
aţ i propus. Tal ent ul,inteligenţa şi pr iceperea v oastră sunt
orientatespr eoţ i
ntăcl ară,iarcanal iz
areaener gi
ilorînaces tsens
aduce r ez ul
tate,ceea ce nu se î ntâmpl ăîn caz uluneiabor dăr
i
incoerent e.Şt i
ţicl ar în ce di recţie vă îndr eptaţişisunt eţ
ipe
drumulcelbun.

Obiec
tivel
e vă det ermină să fiţ
iresponsabil
işiac tiviîn
vi
aţă.Cuc âtobiec
tivelevoast
resuntmaic l
areşimaic onc r
ete,
cuatâtsunteţimaidor nic
isăvăasumaţ iresponsabi
li
tateade
aleîmpli
ni.

Obi
ect
iveconcr
ete

Când t receţide la simpla dor i

nţălas t
abi li
rea unorobi ecti
ve
concr e
te,de terminatedepr opr i
il
ev oast
reval ori,văî ndreptaţispre
ovi aţ
ăpoz i
tivăşimul tmaipr oduct i
vă.
Emoţ ii
le negative cum ar fi nemul ţ
umi rea,t eama,nel i
nişt
ea,
stresul,supăr area şidepr i
mar ea îicopleşesc pe ceicar e nu au
nicio direcţi
eî n viaţă,nici
o pr eocupare sau sper anţă.St abil
ind
obiective,trecem de l afaza de visurice potfi î mpl i
nit
eî ntr-un
vii
torîndepăr t
at,în careplutescînder i
vă,lar ezult atel
eşir elaţ
iil
e
pecar el edor i
m.Vi aţatrăi
tădupămodel ul„aştept ăm săv edem ce-
osăi asă”es teoi rosi
reapot enţial
uluişiaput eriiv oas t
re.

Obiect
ivel
econcret
esuntclare.Elesedefinescîn cuvi
ntecare
vă dau o imagi
ne ment
ală cl
ară şiconci
să a ceea ce dor
iţisă
— 142—
 — Celmaibunan—

real
izaţ
i.Şti
ţiexactceeacedori
ţicit
indobiecti
vel
epecar evile-aţ
i
propus.Cu câtestemaiclarobiect
ivul
,cu atâtmair epedeveţişt
i
ceav eţ
idef ăcutşiv eţ
iput
ea găsiresur
sele necesarepent
ru a-l
puneî npracti
că.

Obi
ect
ivnecl
ar: Săpe tr
ecmaimul tt i
mpcucopi i
i.
Obi
ect
ivcl
ar: Săl eci tescpov eş ticopii
lorcelpuţ i
n 30
demi nut edet reior ipesăptămână.
Obi
ect
ivnecl
ar: Să- mi î mbunăt ăţesc per f
ormanţ a la
ser viciu.
Obi
ect
ivcl
ar: Sădescopărexactceeacet rebuiesă
fac pent ru a obţ ine o promovar e şio
cr eştere de sal ar i
u cu 5%,i arapoisă
trecl aacţ iune.
Obi
ect
ivnecl
ar: Săr educs tr
esulşiapoisămăl ini
ştesc.
Obi
ect
ivcl
ar: Să medi tez cel puţ i
n 15 mi nuteî n
fiecar edi mi neaţă.

Obiecti
vele concretet rebuie să fie şimăsur abi le.De cât e ori?
Câtdemul t?Câtdedes?Cuant ificaţifiecareobi ectivas tf
elîncâtl a
sfârşi
tulanul uisănu av eţidubi iasupr af aptuluidacăaţ icâştigat
sau aţ ipierdutjoculor iî n ceea ce pr i
veşte gradulî n carev -aţi
apropiatde obi ecti
vulpr opus.Dacă dor iţ
io cr eştere de salariu,
stabil
iţi
:câtanume?Foar temul ţ ioamenibogaţ imuncescl af elde
mul tşiacum,când suntmi li
onar il a 50 deani ,ca at uncicând
erauni ştetineride25deanipl inidesper anţe,şipl ătescunt r i
but
imens pent ru as t
a.Ein- au î nce t
initni ciodatăr itmulca să se
bucur edesuccesull or.Nu î nţelegcăpotsăseopr eascăpent ru că
nu suntsi gurică obi ectivull orde- a dev enibogaţ ia fostat ins.
Aceş t
ioamenin- au r ăspunsni ciodat ăl aî ntrebar ea:„ Câtanume
estedes t
ul?”–şiam văz utmul teexempl ecaaces ta.

Obiecti
veleconcret
et r
ebuiedeasemenea fixateîntr-oper i
oadă
deti
mpde ter
mi nat
ă.Ţinândcontcăs t
abil
iţ
iobi ect
ivepent r
u anul
următor,angajamentulvost
ru seraport
eazălaoper ioadăpr eci
să
deti
mp.Li mi t
ândt i
mpuldisponibi
lpentrurealizar
eaobi ecti
vului,
— 143—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

văveţ
iconcentr
amaimult.Obi
ect
ivel
efar
ăun t
ermen-l
imit
ăsunt
laf
eldeli
psit
edesenscaunjocdefot
balf
arăodurat
ăstabi
lit
ă.

Dupăcev-aţ
ifixatobi
ect
ivel
eanual
e,poatedor
iţisăst
abi
li
ţişi
t
ermenedeeşal
onar epet
otparcur
sulanul
ui.Deexemplu:

Obi
ect
ivanual
: Să f ac un anume t ip de exerci
ţiu
aerobicdepat ruoripesăptămânăşisă
sl
ăbescoptki lograme.
Obi
ect
ivla3luni
:Săal ergdet reior ipesăpt
ămânăşisă
sl
ăbescdouăki logr
ame.
Obi
ect
ivanual: Să scr iu prima mea carteşisă găsesc
unagentl iterarşiuneditor
.
Obi
ect
ivla3luni
:Săschi ţ
ezcapi t
olel
eşisăcontact
ezt r
ei
agenţili
terari.

Angajament ulde a respect

at ermenul -
limit
ă pentrur eal
izar
ea
obiect
ivuluialesvădăunpl usdeener gieşisi
guranţă.Odat ăcev -
aţiluataces tangajament,eldevi ne un felde antidotîmpotri
va
amânăr il
or.Cu câtîncepeţ
imair epede,cu atâtveţiaveamaimul t
ti
mp ladi spoziţ
iepentrureali
zareaobi ect
ivul
uişicu at âtşansele
voastr
edesuccessuntmaimar i.

Obiecti
vele concreteîncep cu v erbe de acţ iune care arată
dinami sm. Ele mar cheazăî nceputul obiectivul
ui propus, care
trebuie să fie expri
mat printr-
o propoz i
ţi
e si mplă şicompletă,
stabil
ind clarrezult
atuldorit
.Ver bel
epr ecizeazăcees t
edef ăcut,
vă îndeamnă l a acţ
iune şidescriu cl
arşiexactceea ce vr eţisă
faceţi
.Deexempl u:

ada aobţine
acâşt
i ga aalege
asealătura ainvesti
aexersa areali
za
ascri
e aînvăţa
— 144—
 — Celmaibunan—

apetrecet i
mpul amunci
aîncheia aasigura
aaranja aface
aplanifica aîntâl
ni

Aceste cuvi
nte f
olosi
te l
a î
nceputul for
mulări
i obi
ect
ivel
or
voast
revăindicăodir
ecţi
eşivămobil
izeaz
ăchiardi
nmoment ulîn
carelescr
ieţ
i.

Î
n sfâr
şit
,î nvăţ
aţisă f
aceţidi
sti
ncţ
iaîntr
e obi
ect
ive final
e şi
obi
ect
iveparţi
ale–dif
erenţ
iat
eclarînurmăt
oarel
eexemple:

Obi
ect
ivfinal
: Săr ealiz
ezpl anuldevânz ăride250. 000
dedol ari.
Obi
ect
ivpar ţ
ial
: Să r eal
izez 20 de cont act
e pent ru
vânz ăriî
nfiecar esăptămână.
Obi
ect
ivfinal
: Săsl ăbescz ecekilogr
ame.
Obi
ect
ivpar ţ
ial
: Săconsum 1. 200decal or i
ipez i,di
ntre
carenumai20% sau chi armaipuţ i
n să
fiecalori
iprov enit
edingr ăsimi.
Obi
ect
ivfinal
: Să- mi î mbunăt ăţesc comuni carea şi
relaţi
acucopi iimei.
Obi
ect
ivpar ţ
ial
: Să l e scr iu copi i
lor î n fiecare
săptămână.

Gândi ţ
i-vă ce t i
p de obi ectiv poate să vă asi gure un
compor tament adecvat pent ru a obţ ine r ezultat
ul dor i
t. De
exempl u,anil ar ândmi -am propusobi ecti
vel egatedepi erdereaî n
gr eutate–caobi ect
ivfinal .În moment ulîn car el-am transformat
înt r
-un obi ect
iv cur ent, parţ i
al, care ş ti
am că î mi gar ant a
rez ultatul dorit, am r eali
zat acel obi ecti
v. Obi ectiv
ele cur ente
definescacţ i
uneacar ecr edem cănevaducespr eobiectivulnos tr
u
final.Şi ,deoar ecescopulnos t
r u es t
esă neuşur ăm dr umulspr e
obi ectiv
ele noas tre finale,obi ecti
v el
e parţiale ne s ti
mul ează să
cont inuăm,r ăsplăti
ndu- nepepar curs.(Ami ntiţ
i-vă să sărbători
ţi
— 145—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

reuşi
tel
e şisă vă f
eli
cit
aţior
ide cât
e or
ireal
izaţ
iun obi
ect
iv
parţi
al.
)

Cu t oateaces t
ea,unel eobiectivedevi n mul tmaiput ernicedacă
suntexpr i
mat esub f ormaunorobi ectiv
efinal e.Demul t
eor i,am
nev oi
edemaimul tcur ajpentr u afixaaces ttip deobi ecti
ve,mai
alesî n domeni ulafacer i
lor
,albani lorşialcol ectăriidef ondur i
.
Dar ,odat ăceam î nvăţatsă-mis t
abilescaces tni veldeangaj ament
şisă- lur mez,am put utsă- miasum sar ci
nidi n ce în ce mai
impor tant e,pecar el e-am îndeplinit.Stabilirea unuiobi ectivatât
de ambi ţ
ios m- a obl i
gat să mă s trăduiesc să găsesc î n mi ne
resursel e necesare pent ru a-lduce l a bun sf ârşi
t– şicr ed că,
procedând î nfelulaces t
a,pot enţialulmeu a f ostmul tmaibi ne
valorificatdecâtdacănuaşfif ăcutpr omisiuniat âtdemar i.

—————————————————————
REZUMATUL INSTRUCŢIUNI
LOR PENTRU STABI
LIREA
UNOR OBIECTI
VE CONCRETE

Obiectivel
et r
ebuie:
•săfiecl are
•săfiemăsur abil
e
•săfiede t
erminateînt i
mp
•săî nceapăcuunv erb
•săfieadecvat e:obiect
ivefinal
esaupar ţi
ale.
—————————————————————
Obiectivel
econcr etereprezi
ntăi ns
trucţ
iunisimpleşicl
are
pentruv oişiconş t
iinţavoastră.Acum văcunoaş t
eţiţi
ntaşi
aveţ
işanseexcel entesăoat ingeţi
.
—————————————————————

Fi
xar
eaobi
ect
ivel
or

A sosi
tmoment
ulsă vă scr
ieţ
iobi
ect
ivel
epent
ru celmaibun
an.
— 146—
 — Celmaibunan—

Când t receţ
il a compor t
ament uldet ipII,începe ţisă vă fixaţ
i
obi
ect i
v ecar esăsebaz ezepeval or i
levoastre.Numaif ăcândaces t
pas vă v eţiapr opia de o viaţă clădit
ă pe integritat
e şipl ină de
sat
isfacţ i
i. Pe l ângă faptul că aces te obiectiv
e se adr esează
dori
nţ elor şi nev oi
lor voastre, ele vă conduc, l ucr u şi mai
import ant,spr e o viaţăîn car ev eţ
ifi loi
aliv ouă înşivă şi
,pr in
urmar e,văv eţ
isi mţiîmpl
iniţi.

Dacă v -aţ
iidenti
ficataces t
e obiecti
ve şiaveţio vizi
une clară
asupral orsau o mot i
vaţi
e personală,o parte dint
re obi
ectiv
ele
anualesei mpun del asi necafiindur mătorulpasspr ereali
zarea
obiect
ivel
or pe termen mai l ung. Fixaţ
i-vă obiect
ivel
e, pe cât
posibi
l,încontext
ulpl anuluivostrudeansambl u.

Tim şicu mi nel ucrăm demul ţianil a planulpent ru Celmai

bundec eni
u,carees teproiectatas tfelî
ncâtsăneper mităunande
rel
axar e,în car e să ne di străm şisă ne si mţim bine.Acest a
cupr i
ndemul tedintreobiectivelenoas trepet ermenscur tşi ,astf
el,
ne-af ostmaiuşorsăl uăm deci ziicar esăneapr opieşimaimul t
deaces tvis.Dupăceam f ăcutpent ru primadat ăaces tpl an,ne-
am schi mbatmoduldeanechel t
uibani i
.Am r eduschel t
ui eli
lepe
mesel eînor aş,vacanţeşihai neşiam pl ătitmaimul tpent r u ane
achitai poteca.În fiecare an ne- am s t
abilit obi
ecti
vel egate de
economi i,am r edus dat oria pent r ui potecă şial t
e dat or i
i,am
strâns maimul tei nformaţ i
idespr el ocur i
le pe care vrem să l e
vizit
ăm şidespr eposi bili
tăţil
edeagr ementpecar esper ăm să l e
avem înacelan.

STABI
LIREAOBI
ECTI
VELOR Î
N CONTEXTULUNUIPLAN PE
VI
AŢĂ

Fol
osi
ţit
oat
e cunoş
tinţ
ele pe car
ele ave
ţiî
n pr
ezentdespr
e
— 147—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

obiect
ivel
ev oast
repetermen l
ung.Poat
ecă aces
texerci
ţiu vă va
sti
mul asăapl i
caţime
todel
epentu Celmaibunanî
r n planificar
ea
vi
eţiivoast
re.

Când î ncepeţisă fixaţiobiectivele,asi

gur aţi
-vă că v -aţ
igândi t
bi necar edomeni idin vi aţav oastră seasociază cu fiecaredi ntre
rol uril
ev oas t
re.De exempl u,r olulde a fi propriulmanagersau
ins tructor include de obi ceidomeni ica sănătat ea,for ma fiz
ică,
educaţ i
a, î mbunăt ăţirea abi l
it
ăţ i
lor personal e, rel axarea şi
di str
acţ i
a.Pe f oai
a de l ucr u pe car eofolosim î n aceas tăe t
apă
exi st
ăunspaţ iuli
berpent ruanot adomeni il
eşiaspect eleasociate
fiecăr uirol.

Persoana alecăr eiobiecti

vesuntt recuteînlista careurmează
includecopi ii
,t axel
eşcolareşicadour i
lepentru eiîn domenii
lece
trebuiel uateî n calculpentrur olulde tată.Obser vaţicum s-a
gânditl a dif
eriteleaspectealeroluluisău şicum aces tlucrul-a
ajutatsă- şidefineascăobiect
ivel
edi ncadrulacestuirol.

Pentru avăstabiliobi
ecti
vele,începeţiprin aalegeunuldintre
rol
uri
, notând toate domeniile asociat
e aceluir ol
.Apoiscr i
eţi
obi
ecti
vele pe car e vi le-
aţ i propus pent ru anul ur mător,
aminti
ndu-văinstrucţi
unil
epent rus tabil
ireaobiecti
vel
orconcr
ete.
Urmaţi-
văintui
ţi
aşiascul taţ
i-văglasulinterior
.

— 148—
 — Celmaibunan—

Decelemaimul teori,oameni iconsider

ă că aceas
ta nu esteo
etapă difici
lă a exer
ciţi
ului, dar şi că este mai uşor să se
concentr
ez e pemăsur ă ceîncep să dea un conturpr eci
s anului
carevaur ma.

Pentru mulţi di
nt re noi, aces
t moment est e marcat de un
sentiment optimist
.Î n sf âr
şit,o rază de lumină! Aţi par
cur s
primeleşaptee t
apeal epr ocesului
,v-aţ
ilimpezitgânduril
eşiv-aţi
făcut ceva t
imp şipent ruv oi.Entuziasmulv ostr
u obişnuit se
declanşeazădin nou şies tetimpulsăcul t
ivaţ
igrădinapet er
enul
ferti
lpecarel-aţipregăti
t.

Amintiţi
-vă să s t
abiliţ
i un obiectiv clar pentru pr
eocuparea
voastr
ămaj oră.În Partea at r
eiaveţigăsimaimul tefor
mul ar
ede
fel
ulcel uipr ezentat anterior pentru stabil
irea obi
ecti
vel
or din
cadrulfiecăruiadintrer ol
urilevoast
re.

— 149—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

ROL:________________________
Domeni
iinduse:__________ _________ ________

__________ _________ _
_______

OBI
ECTI
VE:

O ul
timăver
ificar
e

Iată ul t
imul pas î nai
nte de final
izarea obi ect
ivel
or v oastr
e
pentru celmaibun an:o t recereînrevistă finală pentru a vă
asigura că av e
ţicele maibune şanse de r eali
z are a obiecti
vel
or
propuse.Scopulaces t
uipasest esăvăasi guraţ
icăsunt eţihotărâţi
înpr i
vinţafiecăruiobiecti
v,căfiecar
eareşansedesucces.

Citi
ţidin nou l i
sta obi ecti
velorşigândiţi
-vă bi
ne la fiecareî n
part
e,punându- văî ntrebăr idegenul :
•Suntsi gur(
ă)căaces tlucrusevaî ntâmpla?
•Spercă aces tl ucru se va r eal
iza numaipent r
u că est e pe
l
ist
ă?
•Am săf acîntr-adevărl ucrulacest
a?
•Esteaces tobiectivclarşimăsur abil
?Începecuunv erb?
• Este un obiectiv finalsau unulpar ţi
al? Am făcutal egerea
pot
rivi
tă?

— 150—
 — Celmaibunan—

Asiguraţ
i-văcăobi ecti
velevoast
re:
•corespundval oril
orv oast
re.
•nusuntobi ecti
vedet i
pul„artrebui”
.
•suntobi ectivepecar edor i
ţisufici
entdemultsăl epuneţiî
n
practică.
• sunt obiective pentru care sunteţidi
spuşisă vă asumaţi
responsabili
tatea.

Asoci
aţiobi
ect
ivel
orval
ori
leper
sonal
e

Î
nai nedet oat e,asi gur aţi-
vă că obiect
ivulcor espundeval ori
lor
voastreper sonale.Î nt imp cer ecapitul
aţiobiectivele,ţi
neţialături
li
sta cu val oriper sonal e.Depi st
aţiobiectivele car ev-ar put ea
îndepăr t
a deval or i
lev oas t
re.Deexempl u,obi ectivuldea câş t
iga
maimul ţibaniv - arput eade terminasămunci ţimaimul teor e,şi
asta ar put ea afect a obi ecti
vulde a pe t
rece maimul tt i
mp cu
copii
i .Mer i
tă?Est eî ntr-adevărnecesarsă s t
aţ imaimul ttimp l a
serviciu pentru a câş tiga maimul t
?Fer i
ţi-
vă desi tuaţ
iil
eîn car e
scopulnuscuz ămi jloacel e.

Ami ntiţi
-vă care este pr eţ
ul obiectiv
elor ce nu cor espund
val
or i
lorvoas t
re.Văput eţipermiteoareun an în caresăvăi rosi
ţi
energia şiinteli
genţ
a ur mărind un obiecti
vcar eîncalcă una din
val
or i
lev oas t
re personale? Dacă av eţiîndoiel
i, poate că acel
obiect
iv es te caracter
isti
c compor tament ul
ui de t ip I – să
demons traţicinesunteţi
.Dacăes teaşa,renunţaţilael!

Evi
taţ
iobi
ect
ivel
edet
ip„art
rebui
”

Î
n ceea cemă pr
iveş
te,mul
ţipr
ofesor
iîmir
ecomandau să fiu
maihotăr
ât ă.

Aveţ
iobiect
ivepecareconsi
der
aţicăartr
ebuisăl eatinge
ţi,dar
î
nr eal
itat
e nu prea vr
eţi
? Maiîntâi
,puneţi
-vă î
ntrebarea dacă
— 151—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

obiect
ivul este în concor danţă cu pr i
ncipiil
e v oastr
e. Dacă
răspunsules te afir
mat i
v şivă daţ iseama că es te ceva ce v-
ar
plăcea î
nt r
-adevăr să faceţ
i,schimbaţ i-
vă atitudinea în privi
nţa
aceluiobiecti
vdel aart r
ebuil avreau sau doresc.Dacănu put eţi
faceacestlucru,tăiaţiacelobiect
ivdepel istă.

Uneor i, obiectivele de tpul ar t

i rebuisunt vechişiobosite.
Renunţ aţilael e.Demul teori,exist
ăanumi teobiecti
vedezecide
anişi,pr acti
c,ni ci
odat ănu am încetatsăledorim.Pecândav eaţi
7 ani,visaţipr obabi ll
aobi cicl
etă,însănu aţipri
mi t
-oni
ciodată.
Acum, că v -aţ i mat uri
zat, es
tet impul să renunţaţilat oate
„bi
cicle
tele”dinvi aţ avoastr
ă.

Deexempl
u,visaţ
isăaveţ
igreut
ateasau măsur
apecar
en-
aţi
maiavut
-odela17ani?Renunţ
aţil
aacestgând.

Faceţi exer
ciţ
ii pentru a av ea o greutat
e şi o f
ormă fizi
că
sănătoaseşiuitaţidefant ezi
aimposibil
ă.Anil ar
ândam î ncer
cat
săajungl a56deki l
ograme.Or icebucăţicăpecareomes t
ecam şi
ori
ceal i
mentpecar eîlcumpăr am eracenz atdegândulNumai
ur
multde56 deki l
ograme!Ceuşur area fos
tcând am renunţatîn
cel
edi nur mălaacelobi ecti
vnereali
st.

Care sunt „
bici
clet
ele” di
n vi
aţav
oas
tră? Face
ţio pauz
ă şi
î
nlăt
uraţi-
ledepelist
ă.

Descoper
iţi
-vădor
inţ
eler
eal
e

Cândmi -am pusproblemadacădoream cuadevăratsăfacceva,

m-am simţi
tcompletderutat
ă,pânăînmoment ulî
ncar eam f
ăcut
deosebi
reaî
ntredori
nţelemarişicel
emăr unte.

Dorinţa măr untă estedef aptlipsa devoi

nţă.Leneşa demi ne
ni
ciodată nu voia săi asă desub plapumă.Vreau să st
au în pat
!
Adi
că,cinevr ea,def apt,să sar
ă din patdimineaţ
a devreme?Şi,
— 152—
 — Celmaibunan—

desigur,dor
eam săf umezî ncontinuare,nusăr enunţ .Miedaţ i
-mi
viaţa maiuşoar ă!Est e simplu să ur mezio as t
felde dor i
nţă–
evidentcăpr ef
ersăpr ivesclatelevizorînlocsăscr iu scr
isorisau
săpl ăt
escfacturi
leşipr eferdeomi edeor isădorm oj umăt atede
orăînpl usînlocsăi esînf ri
gpent r
uaf aceexer
ciţi
i.

—————————————————————
Amânări
lenesfârşi
te,dezamăgi
rea şili
psa r
espect
uluide
sine sunt r
ezul
tatele„dori
nţel
or măr unt
e” – al
el i
pseide
voinţ
ă.
—————————————————————

Daraces t
edor i
nţemăr untenu suntceea cevr eau eu def apt.
Dorinţel
e mar ise caracteriz
eaz ă pr
inl egătur
a cu valor
ile mele
personaleşiîmiîntărescangaj amentulfaţădecompor tamentulde
ti
pI I
.Real i
zareaobiect
ivel
ordi naceastăcategoriemeri
tăeforturil
e
pecar etrebuiesăledepunpent ru amăasi gur
acăl eîndepli
nesc.
Fărăaces tti
pdeobi ecti
ve,cugr euaşr euşisămăî mpli
nesc.

Dori
nţel
emarivămobi
li
zeaz
ămaimultdecâtcel
emăr
unt
eşivă
asi
gur
ămedi ulî
ncar
evăputeţ
iexpr
ima.

Responsabi
lit
atea

Dacănu sunteţidispuşisăf aceţ

itotposi bi
lulpentru at
ingerea
obiecti
vului propus, pr obabil că nu vă v eţi asuma
responsabil
it
atea pentrur ealiz
area acel
uiobi ect
iv.Trebuie să fiţ
i
mot i
vaţisă daţit ot ce put eţ
ipent ru fiecar
e dintr
e obiectiv
el e
voastre.Dacănu,maibi ner enunţaţi
.

Pent r
u ar eali
za acest
e obiect
ive,va trebuisă vă concent
raţ
i
asupral or tot timpulanul ui.Pr obabilcă sunt o mul ţ
ime de
obiect
ive pe l i
stav oast
ră – scăpaţ ide acelea pent
ru care nu
int
enţionaţisăvăasumaţ iresponsabili
tat
ea.

— 153—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Î
NTREBAREA A NOUA
Car
eest etopulcelorzeceobi
ect
ive
prior
itar
epent ruanulurmător
?

Întot
deauna oameniic onsi
derăcăî mpr
ejurări
le
suntdevi năpent r
uceeac esuntei.
Ceic arereuşescînlumeaac east
asuntc eicare
cautăîmpr ej
urăril
epec arelevor,iardacă nu le
găsesc,lecreează.
GEORGEBERNARD SHAW

Decesămăl
imi
tezl
azece?

Pri
madat ăcândam î nceputsănefixăm obi ectiv
epent r
u anul
ur mător
,Tim şicu mi neav eam fiecarepes t
eosut ă deobi ective,
scrisepeun t eancdecar tonaşe.Fiecarer oleranot atpecât eun
cartonaş,şimaj ori
tat
ea car tonaşelor aveau obiective scrise pe
ambel e părţi
.Cât eva roluriav eau chiar maimul te cartonaşe,
pr i
nsecu oagr af
a.Nu r euşeam sănel imităm şisăl eselectăm pe
celecare erau maii mpor tante pentru noi.Toate obiecti
vele erau
trecutepeol i
stă,fii
ndlaf eldeimpor tante,primindaceeaşiat enţie
şiconcentraredinpar t
eanoas tr
ă.Er aupurşisi mpl upr eamul t
e.

Deşi fiecare s-a descurcat bi ne pent ru si mpl ul fapt că ne

f
acuser ăm t i
mpsănei dentificăm rol uri
leşisăs t abil
im obiecti
vele
pentru fiecaredintreel e,ne- am pr ivatdesat isfacţia creări
iunui
j
ocpecar esă-lputem câş t
iga.As tf
el,eficacit
ateanoas trăascăz ut,
i
arat enţias- aîndepărtatdel aaspiraţ i
il
enoas tredi nacelan.Pel a
î
nceput ulanul ui,am r enunţ atl
a mul te di
nt re obiectivel
e mele,
pentru că pur şi si mpl u nu av eam t imp pent ru t oate. Î
mi
stabil
isem o ţ intăimposi bilă,şicu t oate acest ea mă si mţeam

— 154—
 — Celmaibunan—

vi
novat
ăpentrufaptulcănuam r
euşi
tsăoat
ing.Af
ost
,desi
gur
,o
gr
eşeal
ă,darşiolecţi
e.

Nu vă suger ez că t r
ebuie neapăr at să el iminaţio par t
e din
obiectivel
e fixat
e şisă l ăsaţinumaiz ece,î nsă vă r ecomand cu
fermitatesăl ealegeţ
ipecel ez ececaresuntmaii mpor tantepentru
voi.Desi gur,puteţisă vă ocupaţ işider est ulobi ecti
velorşisă l e
realiz
aţ i
.Dar al eger
ea pr imelor zece obi ective vă per mite să vă
concent raţiatenţi
al a maxi mum,să angaj aţit oatăi ntel
igenţa şi
conş t
iinţadecar edi spune ţ
ipent rureal i
zar eafiecăr uiadi ntreele.
Lista cu topulcelorz eceobiectiveprior i
tarepent ru anulur mător
este ca o har tă care vă ajutăî n planificar ea călătorieivoastre.
Astfel,văvafimaiuşorsăgăsi ţispri
jinulşir esurselenecesar eca
săaj unge ţ
ilades t
inaţie.

Cândpr i
vescli
stacu celezeceobiect
ivepriori
tareşiconstatcă
suntmul ţ
umi t
ă de al
egerea f
ăcută,am senti mentulcă „Pots-o
fac
!”Aşteptcu nerăbdaresăî ncep şicr
ed cu puter
eî n mi
neşiî n
capaci
tatea mea dea urma planul,dea- lpuneî n apli
car
e.Totul
pareposibil
.

—————————————————————
Anali
za pentru sel
ectarea celormaii mport
ant e obi
ecti
ve
alevoastrevăobl i
găsăface ţ
iacel eal
egericarevăv orgaranta
echil
ibrulînviaţăşitrăi
reasent imentuluideloiali
tatefaţ
ăde
voiînşivă – convi
ngerea că veţiface progr
ese realeîn anul
următ or.
—————————————————————

Cum săal
egeţ
i

Începeţiprin ar ecapit
ular ăspunsur i
le pe carel e-aţ
idatl a
pri
mel eşapt
eî ntrebări.Ami nti
ţi
-văceaţ idescoperi
tînl egăturăcu
voişiceest e celmaii mpor t
antpent r
uv oi
.Gândi ţi
-vă lal ecţ
ii
le
î
nvăţate şilai ns t
rucţ i
unile pe car
el e-aţistabil
it pentru anul
— 155—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

următor
. Aduceţi
-vă ami
nte de noua v
oas
tră par
adi
gmă şide
val
ori
lepersonal
e.

Pentru aîncepeselecţ
ia,întoarce
ţi-văl
abilanţulglobalalvieţi
i
şilaanalizaînurmacăr eiaaţialesoanumi t
ăpr eocuparemaj oră.
Ceanumevapr oducecelemaimar ischimbăriîn viaţavoast
răîn
anulcar evaurma?Pemăsur ăcer ăspundeţilaîntrebărişif
aceţi
această recapi
tular
e, începeţi să vă gândi ţil a ierar
hizar
ea
obiect
ivel
orvoastr
eşilaselectareacelormaii
mpor tante.

TOPULCELOR ZECE OBI

ECTI
VE PRI
ORI
TARE PENTRU ANUL
URMĂTOR

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————
4.——————————————————————————
5.——————————————————————————
6.——————————————————————————
7.——————————————————————————
8.——————————————————————————
9.——————————————————————————
10.——————————————————————————

ParcurgândexerciţulCelmaibunan,car
i eesteimagineapecar e
aţiînceputsăopr oiectaţipentruanulcarevaur ma?Gândi ţi-
văce
anumevădor i
ţipent ruv oişipentr
u ceil
acar eţine
ţifoart
emul t
.
Ţineţicontdeavant ajelepecar eleobţi
neţiî
n urmar eali
zări
icelor
maii mpor tant
eobi ectiv
e–at âtpentr
uv oi,câtşipent r
u ceil
alţi
.
Car e suntobiect
ivele cev orproducecelemaimar ischimbăr iîn
vi
aţ av oast
răşiacel or
lalţiodatăcevorfir
eali
zate?

După aceastăetapă prel

iminară,reveni
ţil
alist
a cu obiect
ivel
e
pe car
el e-aţ
is tabil
it pentr
u fiecare di
ntr
er ol
ur i
. Mai întâi
,
subl
ini
aţisau încercui
ţiobiecti
vel
e caresunt„obli
gator
ii”pentru

— 156—
 — Celmaibunan—

li
sta cel
orzece.Acelea car
esuntevi dent
e.Apoiadunaţinumărul
de obiect
ive al
ese şigândiţ
i-vă cât
e maiputeţiadăuga pent
rua
alcăt
uiol i
stădez ece.

Face ţioschemă cu cel ez eceobi ect

ive,astf
elîncâtsă leput e
ţi
privipet oat e.Imaginaţi-
văpes teun an,dupăceaţ irealizattoate
acesteobi ective.Cum văv e
ţ isimţ iatunci?Veţifiî
ncântaţideceea
ceaţ irealizat?Obi ect
ivel
evămot i
veazăsufici
entdemul tpent rua
persevera până când l er ealizaţi
? Asiguraţi
-vă că vă dor iţicu
adevăratl ucr uril
espr ecar eţ intiţ
i.Nu vă amăgi ţ
i.Veri
ficaţidacă
este suficient ceea ce aţ iscr i
s pe aceas tă schemă, celpuţ in
deocamdat ă.Dacănu est esufici ent,descoperi
ţiceanumel i
pseşte
şiadăugaţ ipel i
stă.

Apoigândi ţ
i-vădacăr eali
zareaacest orobiecti
veesteposi bilă.Le
put e
ţipuneî npr acti
că?Exami naţ ili
stapentruadepi staev entual e
obiectiv
econflictualeşiîntrebaţi-vădacăexi stăocal edear eali
z a
ambel e obiecti
v efară să sacr i
ficaţivalori
lev oastre sau,poat e,
sănăt at
ea.Dacăav eţ
iîndoielisau dubi iî
npr ivi
nţal or,analiz
aţ i
-le.
Cum put e
ţisăl edepăşiţi
?Î ncercaţisăgăsi ţ
iomodal i
tat
edeal e
facesămear gă,dacănu,î nlocuiţi-lecualteobiecti
vepecar enul e-
aţialeslaînceput .

Verificaţili
s t
apent ru afisi
guricăfiecăr uirolîir
evinecelpuţ in
un obiect i
v,as tf
elîncâtplanulv ostru să vă conducă spr
eovi aţ ă
maiechi l
ibrată.Înt imp cevă imagi naţiparcurgând anulcar eva
urma,asi guraţi-
văcăexi stăunechi li
bruî ntr
emuncăşidi str
acţ ie.
Vă recomand ca l istavoastră să cuprindă celpuţ i
n un obiect iv
carear eî nv edereplăcereasau dis t
racţi
a–celpuţ in un l
ucru pe
caredor iţisă-laveţisausăî lf
aceţicuadevăr at.Înfond,estevor ba
desprevi aţav oastr
ă,nu- iaşa?

Î
n sfârşi
t,asi
gur aţ
i-vă că cel
ezece obiect
ive pri
oritare sunt
esenţial
epentru celmaibun an.Dupăceau f ostrealiz
at e,puteţ
i
spunecăaf os
tcelmaibun an pecar el-aţ
iavutvr eodată?Şinu
uitaţi
,totcenu v -aieşitanulacest
a poatet r
ecepel ista pentru

— 157—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

anulvi
it
or.Anulcar
eurmeaz ăestedoarcelmaibunandepânăî n
acelmoment–darpotv enialţi
işialţ
ii
,din ceîn cemaibunide-
acum î
naint
e.Aşacum s-aîntâmplatî
ncaz ulnos
tru.

Cum săî
ncepeţ
ipl
ani
ficar
eacel
uimaibunan

Când sunteţisigurică aţiales cor

ectcelezece obi ect
ive,fiţi
atenţila cuvi
nte şila modulî n care suntexpri
mat e obiectivel
e
voastre.Reviz
uiţi
,r escr
ieţ
işir efor
mul aţipână veţifi pe depl i
n
mul ţ
umi ţ
i.Cont i
nuaţ ipână când consider
aţică fiecare obiecti
v
esteexpri
matpr ecisşidescri
eexactr ez
ultat
ulaşt
ept at.

Scrieţ
ifiecar
eobiecti
vpeof oaieseparat ăsau peuncar tonaşşi
înşiruiţ
i-leînfaţavoast
r ă.Pri
viţitoat
eaces t
eobiecti
ve,gândindu-
vă că el e sunt seminţele pe carel e plantaţ
iî n sol
ulf ert
ilal
intel
igenţeişialconş t
iinţeivoastre.Acum sunt eţilaînceputul
planuluipent rucelmaibunandepânăî nacestmoment ,însămai
suntcâţ ivapaşipentruconsolidareaplanul uivostr
u.

Pr i
mulpases t
esăr epet
aţinouavoas
trăpar
adigmăs t
imulativă
înt i
mp ceprivi
ţifiecareobiect
ivî
n part
e.Obser
vaţicum fiecare
obiecti
vcapăt
ăforţădat ori
tăacest
uimoddeasi mţişideagândi
desprev oi
.

Aldoilea pas est

e să pune ţiobiecti
vel
eîn or dine,stabil
ind
pri
ori
tăţi
.Defini
ţi
ameapr ef
erat
ăpent u pr
r i
ori
tat
ees teceeaceî mi
aducecelmaimar eprofitpentruti
mpulşiener gia pecarel e-
am
inv
est
it.

Careobiectivvafiî n capull i
stei
?Fol osinddefiniţi
ademaisus,
care este priori
tatea de vâr f a anul ui? Pent r
u maj or
itatea
oamenil
or,aces ta este obiect
ivulasociatcu pr eocuparea majoră,
decivă atr
age atenţ i
a de câte orivă ui taţilali
stă.Or i
care arfi
acest
a,luaţi
-l,întoarceţi-
lşipune ţi
-ldeopar te,ş
tiindcăacelavafi
primulpelist
av oas t
ră.
— 158—
 — Celmaibunan—

Apoiui taţi
-vălacelenouăobiect
ivecar
eau rămasşiîntrebaţ
i-
vă din nou:„ Caredint
reobi
ecti
velerămaseîmiva aducecelmai
mar eprofitpentr
ut i
mpulşiener
giapecareleinv
est
esc?”

Lăsaţiintuiţi
a să vă călăuzească în al
egerea celuide- aldoil
ea
obi
ecti
v de pe l ist
av oas t
r ă.După ce l -aţiales,pune ţi-
ldupă
pri
mulobi ect
iv.Repetaţ ipr ocedeulcu t oate celel
alte obiect
ive,
până când aţiobţ inuto l istă cu cel
ez ece obiectiv
eî n or di
nea
pri
ori
tăţi
iacor date.

Ulti
mulpases tesăfaceţiunr ezumatdeopagi năcu cel
epat
ru
component epri
ncipal
eal eplanuluipentrucelmaibunan:
●I nstr
ucţiunipentrucelmaibunan( î
ntrebar
eaatr
ei a)
;
● Nouapar adigmă(întrebareaapat r
a);
● Preocupareamajoră( î
ntrebareaaşaptea);
● Topulcelorzeceobiecti
vepr i
orit
are(î
ntrebar
eaanoua) .

Str
ăduiţi
-văcapagi narespecti
văsăfieunaspeci ală.Puteţis-o
reali
zaţipecalculat
orsau doars- o scrieţ
ifr
umosdemână peo
coală de hârt
ie de cal
it
ate.Folosiţ
i-vă i
maginaţ
ia pentr
u a cr ea
acestplanpentrucelmaibunan–es teundocumentspeci al
.

Acum av eţiîn sfâr

şitun r ezumatdeopagi năcu pl anuldebaz ă
pentru următ oarele12l uni.Toatămuncadepusăpent r
u aaj unge
aiciaf ostfoartei mpor t
ant ă:v-aţicl
arificatintenţi
ileşiacum ş t
iţi
cevr eţ
i.Chi ardacăaţ ipuneaceas t
ăpagi năîntr-unser tarşinu v -
aţiuital a ea până la sfârşitulanului,t otaţiav ea şansemar ide
reali
zarea cel uimaibun an.Nu subes timaţii mpor t
anţ a anal
izei
efect
uat ecândaţ ir ăspunsl apr imelenouăî ntr
ebăr i
.

Iat
ăun exemplu depl
an pecarel-afăcutun bărbatpent
ru cel
maibun an alsău.Nu-lcunoaşt
eţi
,darobservaţicâtepute
ţiafla
despr
eelşidespreceeaceîli
nter
eseazădoaruitându-vălaplanul
său.

— 159—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

INSTRUCŢI UNI
•Săfiuveseltotti
mpul.
•Săfacmaiî ntâil
ucr
urilei
mpor
tant
e.
•Săspunceeacegândesc.

NOUA PARADI GMĂ

Suntst
ăpânulpropr
iul
uimeudest
in.

PREOCUPARE MAJORĂ
Dir
ect
ordecompani
e

TOPULCELOR ZECE OBI ECTI VE PRI ORITARE

1.Săf olosescceamaibunăme t
odădeor ganizareatimpul uidin
fiecaresăpt ămână.
2.Sămedi t
ezî nfiecar
ez i.
3.Săr eal i
zezplanuldepr ofitpeaces tan.
4.Săf acunpl ancompl etînv edereapensionăriimele.
5.Săf act otcepotpent r
uaosus ţi
nepeSueî nnouacar ieră.
6.Săor ganizezînfiecarelunăcevadeosebi tpentrucopii.
7.Să f acexer ciţ
iideci ncior ipesăpt ămână şisă slăbescopt
ki l
ograme.
8.Săgăz duiescomar ereuni unedef amil
ie.
9.Săcont actezvechipr i
eteni .
10.Sămăasi gurcăt oţiangaj aţiipart
ici
păl unarlaun cur sde
ins t
ruir
e.

Privi
ţi-văpropri
apagi năimaginându-văcănu esteavoastr
ă,ci
aaltcuiva.În ceeacemăpr i
veşt
e,considercăaceastăschimbare
de perspecti
vă mă ajută uneorisă apreci
ez ce am r
eal
izatpri
n
si
mpl ulfaptcămi -am î
ntocmitunpl an.

—————————————————————
Planulpeosingurăpagi năes teghidulvostru pentr
u anul
care va urma.Elvă căl ăuzeşte gândur
ile şiproiect
ele,vă
sfătuieş
te cum să vă compor taţişisă acţionaţipentru ca
planulv os
trusădevinăr eali
tat
e.
— 160—
 — Celmaibunan—

—————————————————————

Acestplan vacons t
ituibazamodul uiîn carevăveţiorganiz
aşi
mobili
za pentrur eal
izarea obiecti
vel
or propuse.În ceea ce mă
pri
veşte,elmăaj utăsăi au decizi
iîntimpulanuluişiîmiper mite
să mă aut oinst
ruiesc efici
ent la interval
er egul
ate, lunar şi
săpt
ămânal .

Reci
ti
ţiacum pr
opr i
il
ev oast
rev or
beî nţelepte:
● Sf
aturi
lebunepecar evile-aţidatpr ini nst
rucţi
uni.
● Paradi
gma stimulat
ivă care să vă căl ăuzească percepţia de
si
ne.
● Pr
eocupareamajorăşischimbar easpr ecar evăîndr eptaţi
.
● List
a atentî
ntocmită cu topulc el
orzec e obi
ecti
ve pr i
ori
tare
pent
ruanulur mător.

Rezervaţ i
-vă un mi nut pent r
u a vă aut oanali
za şipent r
ua
evalua cl ari
t at
ea,sensulşiscopulacţ i
unilor voast
re.Acum vă
includeţiî n categori
aspeci alăaper soanel
orcar eau obiectiveclar
stabil
iteşiun pl an pentru viaţ
ă.Aţ imerschi armaidepar te.De
mul teori ,ceicar eîşis t
abilescobi ecti
veof acf ăr
ăsăpr egătească
medi ul per sonal pent ru a asi gur a reuşita obiect
iv el
or l or
.
Răspunz ând l aîntrebăril
eexer ciţ
iuluipentru Celmaibun an,aţ i
luatmăsur ilenecesar epent ruapr egătiacestmedi u.

— 161—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

ÎNTREBAREA A ZECEA
Cum potsămăasigurcăvoir eali
za
cel
ezeceobiect
iveprior
itare?

Probl
emaî nviaţ
ameaşiaaltor
anuest
efaptul
c
ănuşt imc eavem def
ăcut
,cif
aptulc
ănufacem
c
eeac eşti
m.
PETERDRUCKER

Faceţ
iceeaceşt
iţisăf
aceţ
i

Vreţ
isăspune ţicănu esteaşa?Ci t atuldemaisusr ezumăuna
dintrecel
emaimar iprovocărialefii
nţ eiumane.Decât eorimi-am
făcuttimpsămăgândescl aopar tedint reneîmpli
niri
lemele,fiel
a
celemar i
,fiela cel
emi ci,der egulă am văz utexactceea ceaşfi
put utf
acealtf
elpentrua-miî mbunăt ăţ irez
ultat
ele.

Î
ntrebar
ea final
ă a pr
ocesului pentru cel mai bun an ar e
meni r
eadeavăaduceami ntedel ucrur
ilepecareşti
ţisăleface
ţi,
iaracestcapi
tolvădăsugest
iişiideicaresăvăajutesăfaceţ
iceea
ceş t
iţi
.

O soluţ i
esi mpl ăpent r
ur eali
zareacelorz eceobiecti
veprioritar e
este vi
zibil
itatea.Ţine ţ
ipl anulpent r
u celmaibun an l av eder e.
Găsiţiun l ocundesă- lpune ţ
işiundesă- lput eţ
iv edea z
ilnic.Î l
puteţipune pe per etele de l
ângă bi r
ou,î ntr-un dulap pe car e-l
fol
osiţifrecventsau undeva î n agenda voas t
ră.Voidecideţ idacă
obiecti
velev oastr
ev orput eafivăzuteşideal ţi
isaunu–or icarear
fihotărâreal uată,încercaţisăgăsiţiosoluţ iepentru afisi
gur ică
voilevede ţiregulat.

— 162—
 — Celmaibunan—

Din nou,conşt
ii
nţa est
et otul.Cea maibună recomandar e pe
car
ev -opotf
aceestesăvăr ezervaţicât
evasecundepez ipentr
ua
vă ci
tipl
anul.Eltrebuiesă vă captezeatenţ
ia,să vă î
mpingă la
acţ
iuneşisăvăfocali
zezeef
orturileînti
mpulanului.

Acum,că v -aţifăcutpl anulanul ui,următ orulmodeles te un

instr umentnepr eţuitîn organi
zareav oas
trăî nv ederear euşitei
.El
vă r eamint
eş t
eel ement el
edebaz ă aleexerciţi
uluipent ru celmai
bun an.Cel et reiunghi ur ial
et ri
unghiuluii lustrează aspectele-
chei ecaretrebuieur măr it
epentruapunel ucrur i
leînpr acti
că.Eu
îlnumescE- S-P,soluţiadesi guranţă.Nues t
eî ntotdeaunauşoar ă,
darest eosol uţiecar epurşisi mplu văr eami nteşteelement elede
baz ă.

E Când sunt em conş ti

enţ ide f act oriiext eri
orisau de
ceea ce t r
ebui e să f acem pent ru a ne apr opia de
obiectivele noas tre, sunt em pe dr umul cel bun.
Asumaţ i-vă t oată r esponsabi lit
atea pent ru fiecare
obiectiv: i dent i
ficaţi ce acţ i
uni t rebuie să
întreprinde ţişitrece ţ
ilaf apt e.
S Un i nstruct or,un col egsau un pr ieten –or icefor mă
despr ijin –neaj ut ăsăi dent i
ficăm ceav em def ăcut
(E) şi ne spr ij
ină să t recem l a noua par adigmă
sti
mul at i
vă( P).
P Paradigma noas t
r ă sau modul î n car e pr ivim
lucrurile ne poat e conduce l a eşec sau l a succes,
îndepăr tarea obs t
acol elor i nterioar e cont r
ibuie
enor m l ar euşita noas t r
ă.Asi gur aţi-vă că acor daţi
concent răriiasupr anoi ipar adigmeaceeaşiat enţi
eca
şi obi ectivelor v oast r
e. Luaţ i-vă r ăgazul necesar
pent ruavăasi gur adeaces tlucr u.

SOLUŢI
ADE SI
GURANŢĂE-
S-PEXTERI
OR

— 163—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

I
magi naţ
i-vă că model ul E-S-
P este ca un t aburet cu tr ei
pici
oare.Asigur aţi-văcăfiecarepi
ciorest
elal oculluişiestebun,
şias tf
elv e
ţiav ea o platf
ormă simplă şistabil
ă pe car e să vă
construiţiplanul .Faceţiceea ce aveţ
ide făcut( E),treceţ
il ao
paradigmă car esă vă s ti
mul eze(
P)şigăsiţ
ipeci neva caresă vă
sprij
ine(S)săl er eali
zaţ
ipepr i
mel
edouă.

Echili
bruldintr
eE şiPes t
efragi l
.Am cunoscutmul t
eper soane
cares- arpăreacăî nt
repri
ndacţ i
uneapot r
ivit
ă,facceeaceş ti
u să
facă şi
,t ot
uşi,succesulleocoleşte.Pr
oblema es t
e deobi ceiuna
interi
oară,de t
erminatădeopar adigmăr estr
icti
văcar elecont est
ă
în permanenţ ă succesulîntimp ce se s t
răduiesc să îşiat i
ngă
obiecti
vul.

Aţ
icunoscutvreodatăof emeiefrumoasăcar earatăşisepoartă
caopersoanăcar
earav eamul ţ
ipretendenţişitotuşiest
esingură?
Decelemaimul t
eor i,aceastanu esteoches ti
unedeopţ iune,ci
unaceţinedeniş
temesaj einteri
oarer es
tri
ctive.

—————————————————————
Tr
ebuie să exi
ste un echi
li
bruînt
re obiect
ivuldor
it şi
modulî
ncar enepercepem şansel
eder
euşit
ă.
—————————————————————

Aceas
ta nu î
nseamnă că,dacă av
em o par
adi
gmă s
timul
ati
vă
— 164—
 — Celmaibunan—

groz avă,t r
ebui esă st
ăm cu mâi nileîn sân şisă aş t
eptăm să se
întâmpl e mi racol
e.Uneor isemaiî ntâmplă şias t
a,daracţ iunil
e
întrepr i
nse în sensulr ezult
atelor asupr a cărora ne concentr
ăm
par adigma poz i
ti
vă ne garantează succesul .În anii” 70 exi
stau
mul te cur suri şi căr ţ
i car e pr omiteau „ prosperit
ate pr i
n
conş tii
nţă”.Am văz utmul ţioamenichel t
uindcaşicândarfiavut
bani ipe car eî nr eal
itat
e nu- iav eau,sper ând că doar această
fil
osofiel evaaducebogăţ i
amul tvisată.Mul ţin-au f
ăcutdecâtsă
seî nglodezeşimaimul tîndat orii
.

Dar când combi naţi acţiunea exteri

oar ă cu concent rarea
int
eri
oară,lucrur i
le se schimbă radical
.Pent ru a vă asi
gura cel
maibun an,t r
ebui enu numaisă schi mbaţ iceea cefaceţi
,cişi
moduldeagândişisi mţ i.Schimbareacompor t
ament uluiext
erior
(E)sau a mediuluii ntern ment alşiemoţional( P)schimbă ceva,
darnusuficient.Evoluţiabeneficăşidedur atăar elocatuncicând
amândouăsedesf ăşoarăî nacelaşiti
mp.Exer ciţ
iulCelmaibunan
văasigur
ăr euşitaînaces tsens.

Când încercăm să punem t oate acest

el ucr uriîn pract
ică în
contextulvieţ
iinoas t
re agitate,uneor ieste greu să ne ami nti
m
aceste adevărurisimple.Răspunsulî lgăsi m î n cea de-at r
eia
component ă a schemei noas t
re – spr ij
inul. Puţini oameni
stăpânescar t
a autoinst
ruirii,darmul ţidintrenoinedescur căm
maibi nedacăexi st
ăunpr ie
t ensauunmembr ualfamili
eicucar e
neî nt
âlnim periodi
cpentru anev eri
ficaprogr esel
eşiav edeacum
nedescur căm.Eisuntogl indanoas tră.

Chiardacă vr em să mer gem î nai

nteşisă f acem ceva nou,ne
putem simţiat âtdenesi gur iîncâtevităm săf acem ceea ceş t
im.
Contează enor m pr omisiunea f ăcută cui
va că v eţilua măsur i
pentruîndepl i
nireaobi ectiv
el orvoastresau căv eţimeditaasupr a
paradi
gmeiv oastre.Cu aniî n ur mă,când mi - am pr opuspentru
pri
ma dat ă să facj ogging,î mipr omi t
eam în fiecarez ică mă voi
tr
ezidevreme şiv oii eşisă al erg – darrareorii eşea am pe uşă
pentru a al
erga.Ceea cem- a determinats-of acpână l a urmă a

— 165—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

f
ostî
nţel
egereadeamăî nt
âlnicuopr
iet
enăl
acol
ţuls
trăz
ii,l
aor
a
6.
30,detreioripesăpt
ămână.

Dacăvăî ntrebaţiundeosăgăsi ţioper soanăcar esăvăspr ij

ine
anulaces ta,gândiţi-vălaci nevacar eaf ăcutexer ciţi
ulpent r
u cel
maibun an.Vă put eţ
iaj utar eci
pr oc.Al teori,parteneri
is t
au de
vorbă o dată pe lună,se gândesc l ar eal i
zărilelorî nfuncţie de
obiect
iveledinl una pr ecedentă şis tabi
lescobi ect
ivepent r
ul una
următ oare.Aţiputeasăl ucraţicuuncol egdeser vici
u–unşef ,un
subordonat ,uncol eg,cu oriceper soanăcăr eiai-arplăceasăi ntre
înt
r-o r el
aţieî n car e par teneri
i se i mpl i
că pent ru atingerea
obiect
ivelorpropuse.

—————————————————————
Căut aţ
io persoană cu pr
eocupărisi
milar
eşispr i
ji
niţi
-vă
r
eciproc.Secre
tuls tăîn dor
inţavoast
ră dea fi spr
iji
niţ
isă
f
aceţiceeaceştiţ
i.
—————————————————————

Folosi
ţisoluţi
aE- S-Ppentru avăr epuneî n mişcareoridecâte
orisimţ i
ţică v-aţiî
mpot molit
.Ea vă mobi l
izează conşt
ii
nţa şivă
îndeamnă l a acţ
iune.Gândi ţ
i-vă l
a opr obl
emă anumesau l a un
obiectivşirăspundeţilaacesteî nt
r ebăripentru atrecedin nou l
a
acţiune:
E Careesteur mătorulpas?
SCi neîmipoat edaaj ut
oruldecar eam nevoie?
PModulî ncar epr i
vesceupr oblemaducel asucces?

Capcane

În drumulv os
truv orexis
taşidez amăgiri
,darmul tedintreel
e
potfi evi
tat
e conş t
ienti
zând câteva capcaneşief ectullornegati
v
asupra entuz i
asmul uivostr
u.Când v e
ţiafla care sunt,l eveţi
puteaidenti
ficadint imp,văveţifer
işinuv e
ţifiprinşiînele.

— 166—
 — Celmaibunan—

Cele maidescur ajatoarei nfluenţe sunt mesaj el

e negat i
ve şi
inhibante pe care ni l et ransmi t
em noi î nşine. Acest gen de
conversaţi
ement alăinterioarăes teocar act
eris
ticăafiinţeiumane.
Când î iaud peoameniv orbind despret emeril
eşiî ndoieli
lelor–
despreacelelucruripecar eşil espun l orînşi
şi–măgândesccă,
probabil,suntem cu toţiicomut aţipeacel aşipos t
.Par că măaud
pemi nev orbi
nd.

Totulf acepar t
edi n condiţi
il
esoci aleşiemoţ ionaleexistenteî n
mediulnos t
ru.
Trucules tesă fiţ
icu băgar edeseamă când vă sur pri
nde ţică
ascultaţiacestpos tcaşicând aţ iascul taadevăr ulbibl
ic.Def apt
nu es te, aşa că schi mbaţ i postul – t receţ
il a noua v oastră
paradigmă s ti
mul ati
vă,pos t
ulcar espuneadevăr ul.Estegr eu de
imaginatcăv eţ
ireducel atăcerev oceai nteri
oară.Darput eţisăvă
controlaţiatenţi
apecar eoacor daţiaces teivocişi,maipr esusde
ori
ce,î ncotro vă concentraţigândi r
ea.I atăol ecţi
e pe car e am
auzit
-o de nenumăr at
e ori:„ Nu sunt em r esponsabili pent ru
gândur il
ecar enevi nînmi nte,cipent r
uceeacef acem cuel e.”

O al t
ă capcană per iculoasă es te negat i
vismulcel orl
alţi
. Am
cunoscutoameniat âtdeopt imi ştişideent uziaştiîncâtcr edeam
căni mi cnu- iputeaopr i,şit otuşiosi ngur ăr emar căr ăutăcioasă
sau descur ajantădin parteacui val erisipeaî ncreder ea.Deşinu- i
put em împi edi
ca să vorbească peaceioamenicar edor esc să ne
facăsănesi mţi
m neînsemnaţ işipr oşti
,totuşiî iput em ignorasau,
şimaibi ne,î iputem evi t
a.Căut aţipersoane car e vă spr i
ji
nă şi
care dor esc cu adevăr at să r euşiţi
. Ascul taţi case te cu t exte
încurajatoare,care să vă r eami ntească ci ne sunt eţişice put eţi
face.Ci ti
ţicăr ţ
icare să vă spr i
jine să face ţ
iceea ce dor iţ
icu
adevăr at
. Face ţ
i ori
ce vă s tăî n put ere pent ru a vă cons trui
fortăreaţainteri
oară–cent rulv os tru,eulv ostru.

În sfâr
şit
,feri
ţi
-vă de gândirea care areî n veder
e numai
finali
tat
ea.Aceas
ta sunăcam aşa:Nu- mipasă pr i
nc eam să t
rec
anulac est
a,voif
aceor i
cesacr
ific
iu pent
ru a obţ
ineceea c
evreau!

— 167—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Aceastăati
tudi
nenu văducesprecelmaibun an.A dor
icu or
ice
preţreuşit
a,întimp ce scr
âşni
ţidin di
nţi
,nu face par
te din
regul
il
ejocului
.

Alegeţ
imunt el
enupentr
upisculsău,cipent
ruur
cuş.
Buc ur
aţi
-vădeexper
ienţ
apec areotrăi
ţi!
Lucruri
lecâşti
gat
esuntcel
esăvârşi
te.
Pl
ăc er
eac onst
ăînaledesăvârşi
.
WlLLIAM SHAKESPEARE

Regul
aor
gani
zăr
iit
impul
uideaur

Oar edecât eorivis-aspuscăceeacet rebui

esăf aceţ
iestesă
vă organi zaţ
imaibi net i
mpul? Bun,v eţ
ispune,darest e pr
acti
c
imposi bil
.Nu poţistrunitimpul.Indif
erentcefacisau câtdebine
teorgani zezi
,aceleceasorni
culuiseînvârtimperturbabi
l.Darceea
ceput eţifaceest
esăî nvăţ
aţisăvăor ganizaţ
i.

Unuldi ntremar il
esecretealeuneiaut oorganiz
ărireuşiteeste
descris printr-un sis
tem simplu şiefici
entpe car e eu î
lnumesc
regul
aor ganizări
itimpuluideaur.Elneaj ut ăsăneor ganizăm prin
identi
ficareaact i
vităţ
ilordi
ncadrulfiecăruir olalnostru,acti
vit
ăţi
carev or pr oduce o schimbare maj or ăî n viaţa noast
r ă şi a
celor
lalţi
.Ur mătorulmodelde or ganizarea t impuluide aurne
aratăcum f uncţi
oneaz ă.

Ti
mpulde aurest etimpulpe car eî lpe t
recem cu activi
tăţ
il
e
i
mpor t
ante, car
e nu sunt ur gente – activi
tăţi
le di
n colţuldin
dreaptasusalmat ri
cei.Senumeşt eaşadeoar ecetimpulnecesar
desfăşurări
iacestuiti
p deactivitat
evă r ăsplăt
eşteînzeci
tt i
mpul
pecar eîli
nvesti
ţiînalt
etipur
ideact ivi
tăţi.

De asemenea,deoarece t
endinţ
a fir
ească este ca l
ucruri
le să
devinăur gent
e,concent
rându-văasupraactivi
tăţil
ordincolţ
uldi n
dreaptasus,viaţavoast
răvadevenimaipuţ i
ns t
resantăşiagit
ată.
— 168—
 — Celmaibunan—

Astf
el,maipuţinelucrur
iajungîns t
adi
uldecri
ză.Deexemplu,la
30 deanipoatecr ede
ţicăestefoart
eimpor
tantsăfaceţ
iexerci
ţii
pentru avămenţ i
neî nformă,darvăspuneţ
ică,defapt,nu es
te
chi
arour genţ
ă–maipoat eaşt
epta.

ORGANI
ZAREATI
MPULUIDE AUR
URGENT POATE AŞTEPTA
MPORTANT

TI
MPULDE AUR
I MPORTANT
NEI

Da,esteat âtdeuşorsăaş tepţi

!Ve ţiîncepeodat ăşiodat ă,dar
acum sunt eţipreaocupat .Deobi cei,nespunem:„ Deî ndatăce- am
să…”( compl etaţispaţiull i
bercu di verse mot i
ve pent ru care aţi
amânatceea ceest ei mpor tantpent ruv oi)
.Or icarearfi aces tea,
eleaparî naintedea dedi ca timp exer ciţ
iil
orfizice.Pemăsur ă ce
aniitrec,iar anal i
zele medi cale ne dau r ezultateî ngri
jorătoare,
nevoia poat
edev eniur genţă.Darf ară conş t
ientizarea t
impul uide
aur,viaţatrececupr omisiunideşar teca„ Deîndat ăce-am să. .

Activi
tăţil
e car e sunt„ importante,darnu suntur gente”sunt
activit
ăţil
e sau pr oiectele car
e vă pr eocupă cel mai mul t. De
exempl u,cel ez eceobi ecti
vepr i
oritarepent ru anulvii
tor.Deşivă
dor i
ţisă ler eal
izaţişiş tiţ
ică v e
ţifi maif eri
ciţişimaiî mpliniţ
i
cândl ev eţiface,hot ărârealuatăpoat efierodatădeact ivi
tăţ
il
edi n
celelal
tet r
eisegment eal emodel ului.Suntpr eamul telucruricare

— 169—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

t
rebui
efăcut
e( i
mportant
eşiurgent
e)î
nai
ntesă vă put
eţidedi
ca
t
impulpl
anuluipent
rucelmaibunan.

—————————————————————
Darcum spuneaGoet
he:„Lucr
ur i
lecarecont
eazăcelmai
multnu tr
ebui
esă aş
teptedupă l
ucruri
lecareconteaz
ă cel
maipuţi
n.”
—————————————————————

Cucâtav eţimaimul t
er esponsabi
li
tăţiînviaţ
ă,cuat âtestemai
import
antsă vă pe tr
eceţ
it i
mpulmenţ i
onatî n col
ţuldin dreapta
sus.Deexempl u,oameni ideaf acer
icar enu ţin contdeelsunt
mereu în cr
iză de ti
mp şinu suntni ciodat
ă capabilisă facă o
schi
mbar ebeneficăşidedur at
ăpentrudez vol
tareaafaceri
i.

Eiîşidau seama că es t
evi talsă cunoască oameni icaresunt
implicaţiîn af
acer e,să stea în pr eajma l or şisă- iascult
e,dar
agenda lees t
epr ea î
ncărcată cu totf el
uldeî ntâlniri
.Eiş ti
u că,
pentru a punel ucruril
e per oate,t r
ebuiesă- şifacă ti
mp pent ru
planur i
ledevi i
tor,darmaiî ntâitrebui esăpr egătească di
scursul
pentru conferinţa de săptămâna vi itoare.Şt iu că ar trebuisă
construiască r elaţ
ii mai bune cu col egii din consi li
ul de
admi nist
raţi
e,darmoment an au der ezolvatot reabăur gentă.Iar
viaţamer geastfelmaidepar te.

Procesulde t recerel a acest nou t ip de autoorgani

zare este
simpl u.Ocupaţ i-
vă maiî ntâideact ivităţi
letimpuluideaur !Totul
se va schi mba. Pr ocedând aşa, deveni m loial
inouă î nşine şi
valorilor noastre.Aceas ta confer
ăi ntegr i
tat
e modul uinos tru de
viaţă.Î mbunăt ăţindu-miaceas tă ati
tudi nede- alungulanilor,am
deveni tmaiî nţeleaptă şimaiechi l
ibrată.Am aj unssă înţeleg că
singur ull ucr
u asupr a căruia am put ere est
e persoana mea;i ar
aceas tăput er
eseexer ci
tăat uncicândî mior ganizezti
mpuldeaur .

Puneţ
ipe pr
imulplan cel
ezece obi
ectiv
e pri
ori
tare.Acordaţ
i
pr
iori
tat
eper
soaneiv
oast
reşival
ori
lorpersonal
e.Restulvavenide

— 170—
 — Celmaibunan—

l
a sine.Vă promit
.Deî ndată cef acun pascar e mă apropiede
unuldincelezeceobiect
iveprior
itarealemelesaumăaj ut
ăsămă
descurcmaibineînunuldi ntreroluri
lemele,dobândescmaimul t
respectf
aţă de mine şimaimul tă ener
gie,încâtpotabor da şi
rezol
vaacti
vit
ăţi
leurgenteînt
r-unt i
mpmul tmaiscurt
.

Experi
enţ ami -ademons tr
atcăavant aj et
el impul
uideaursunt :
● Sentiment ulder espectşiloiali
tatefaţădesine.
● Reducer eastresuluişiaanxi e t
ăţii
.
● Rezultatemaibuneî ntoater ol
uriledinviaţamea.
● Maipuţ i
năpani cădi ncauz acr i
zeidet i
mp.
● Sentiment uldeput ere.
●Î mpli
ni reapersonal ă.
● Sfârşitulsacr i
fici
ului– fac mul tmaimul tdin ceea ce mă
i
nter
esează.

Si
stemul

Nu este greu să vă s tabil

iţiun si s
tem car e să vă permit
ă
concentrarea asupra celorzeceobi ect
ivealev oast
reşifinali
zar
ea
lor
. Aveţi nevoie doar de di scipl
ină şi de concentrar
e asupra
lucruri
lorcarevăi ntereseazăcelmaimul t.Sist
emulsebaz eazăpe
simţulpr acti
c şiî lput eţ
iî nţel
ege cu uşur i
nţă – dacă vre
ţisă
reali
zaţ
iun obi ect
iv anual ,faceţiregulat câţi
va paşiînt i
mpul
anuluişiv eţ
iajungeacol o.

Fi
xaţi
-vă obi
ect
ivelunar
e,car ereprez i
ntăreprizede30 dez il
e
di
n ceea ce tr
ebuiefăcut pentru ar eali
za celez ece obiecti
ve
pr
ior
itar
e. Apoistabi
liţ
iobi ect
ive săptămânal e, carereprez i
ntă
pl
anurideşaptezil
eînvedereareali
zăriiobiect
ivel
orl unare.

— 171—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

La sf
ârşi
tulfiecăreiluni
,r ezervaţ
i-vă 30 minut eşianal iz
aţ i
-vă
planulpentr u celmaibun an.Ui taţ
i-vălafiecar edi ntrecelez ece
obiecti
veprioritar
eşiidentificaţipasulpecar etr ebuiesă- lfaceţiîn
lunaur mătoarepent ru avăapr opiadeacelobi ect i
v.Apoiami nt i
ţi
-
vă instr
ucţi
uni lepentru obiectiveleconcr e
te,fixaţi-vă un obi ecti
v
carevăvaapr opiamaimul tdecelmaibun an alv os t
ru.Dupăce
l-aţir
eali
zat,veţiobservaprogr esevizibi
leînviaţav oas tră.

ZECE OBI
ECTIVE OBI
ECTI
VE PENTRU LUNA
PRI
ORITARE I
UNIE
1.Să pun î n pr acti
că me toda1.Să pun î n practică me toda
de or gani zareat i
mpul ui de de or ganiz areat impul ui de
aur. aur .
2. Să mă pr egătesc pent ru 2. Să î ntocmesc buge t
ul
excursia î n I ndi a de anulpent ru călătoriaînI ndi aşisă
vii
tor. încep să f ac pl anul de
economi i
.
3.Să am maimul tă grij
ă de3. Să o sun pe mama î n
mama. fiecaresăpt ămână.
4.Să r eali
zezpl anulanualde4.Săaducun pr ofitde4. 000
vânzăr i. dedol ariînnouaaf acer e.
5.Să f ac exer ciţiişisă fiu în 5. Să mer g la o sal ă de
formă,r educând consumuldegi mnas tică de t r
ei or i pe
grăsimil a 20% sau chi armaisăpt ămână.
puţin.
6.Să f aco l ist
ă cu z ececăr ţ
i6.Săci escPr
t ofeţi
ac erească.
pecar emil e-am dor it,şiapoi
săleci tesc.
7.Sămăî ntâlnesccu pr i
eteni
i7.Să i au masa cu Sam şicu
cel puţ i
n două ser i peAni ta.
săptămână.
8.Săî ncepunj ur nalşisămă8.Să cumpărun j ur nalşisă
ţindeel . scr i
uî n elde celpuţ i
n două
or ipesăpt ămână.
9.Săr edecor ezsuf rageri
a. 9.Săgăsescşemi neulpecar e

— 172—
 — Celmaibunan—

mi -
ldorescşisă-lcumpăr.
10. Să încep o pr
iet
eni
e10.Săosun peDi aneşisăo
tr
aini
căcuofemei
e. invitl
amasăşil afilm.
11. Să nu beau băut uri
alcool
ice trei ser i pe
săptămână.
12.Să- isun pefratel
emeu şi
pesor amea.

Am descoperitcă lis
ta mea l unar ă dă celemaibuner ezult
ate
dacă nu am maimul tdez ecepână l a15 obi ect
ive.Aces tnumăr
îmiper mitesămaif acunpasspr efiecar edint
recelezeceobi ecti
ve
priori
tareşisămaipoti ncludeal teobi ect
ivecaresuntî n pr
ezent
impor t
ant epentru mineî nr olur
ilepecar elejocîn viaţă.Apoi,la
sfârşi
tullunii,f
acun bi lanţalact i
vităţiimeleşivădcât eobiecti
ve
am r eali
zat.Rareorile-am f ăcutpe t oate,darnu as t a cont
ează.
Ceeacecont eazăestecăş t
iu cum mădescur cşicet rebuiesăf ac
maidepar t
e.

În cent rulsis
temul uiseaflăşedi nţasăpt ămânal ădepl anificare
atimpul uideaur .O săptămânăest eoper ioadădet imp–cadr u–
ceneper mi t
esăneor ganiz ăm pent ruaf acecees t
emaii mpor tant
pent r
u noişipent ru a fi consecvenţ icu noiî nşine.Odat ă ceaţ i
pus l a punctaces tsistem,aceas tă şedi nţ ă nu vă i a decât15
minut epesăpt ămână.
O dat ă pe săptămână – maj oritat
ea oameni lorîşial eg după-
ami azadevi neri,searadedumi nicăsaudi mi neaţadel uni–ui taţi
-
văl aobi ecti
vel
ev oastrelunar eşii dentificaţipaşi ipecar et rebui e
să-ifaceţiîn săptămânaur măt oarepent ru avăapr opiadeaces te
obiectiv
e.Poat e că în unel e săptămâninu es t
e nimi c de f ăcut.
Asta-ibine,darcelpuţ i
nv - aţiopritsăvăgândi ţ
ilaas ta.

Un aspect l af elde impor

t ant est
e să f
ol osi
ţitimpulaces ta
pent ru a vă gândilar ol
uri
levoastre.Luaţifiecarerolîn par
teşi
î
nt rebaţi
-vă:„ Careestecelmaii mportantl
ucr u pecarevreau să-l
realizezînl egătur
ă cu acestrolsăptămâna aceas ta? Cepotf ace
— 173—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

pent ru a produceschimbarea dorit

ăî n acestrol?Acestexer ciţ
iu,
practicat regulat
,ne pune în cont actcu val ori
le şipriorităţi
le
noas trepersonale.Apoi
,pentrufiecaredintreroluri
,ident
ificaţiun
obiectiv săptămânalclar,bazatpe r ăspunsur i
le datela aceas tă
înt
r ebare.

Li
sta cu obiect
ivele săptămânal e alet i
mpuluide aur est
eo
combinaţi
e de obi
ect i
ve-cheie pent
ru fiecarer
olşipaşiinecesar
i
pent
rur eal
izar
eaobi ecti
velorlunare.

—————————————————————
Şedinţa săptămânală deplani
ficarea ti
mpuluideaurnu
este determinată de or ar
ulvost
ru sau de sarciniur gente.
Pentr u acest
ea,puteţisăvămaif ace ţ
ili
stezi
lni
cecu lucr uri
„def acut”.Dar,maipr esusdetoate,organiz
aţi
-vă pentrua
reali
z aobiecti
velesăptămânaleal
et impuluideaur.
—————————————————————

PROGRAMULPENTRU ŞEDI NŢASĂPTĂMÂNALĂDE

PLANI
FICARE ATI
MPULUIDE AUR

1.Revi z
uiţiobi ecti
velet impuluideaurpesăpt ămânat recutăşi
vede ţiceaţ irealiz
at .
2.Ui taţi
-vă la obiectivelel unare şi
,dacă este cazul,fixaţi
-vă
obi ecti
ve săpt ămânal e alet i
mpuluide aur car e să vă asi gure
real i
zareafiecăr uiobiectivl unar.
3.Gândi ţi-
văl afiecarer ol,punându- văurmătoareleîntrebări
:
● Car e este celmaii mportantlucru pe care vreau să-l
realizezînaces tr olsăpt ămânaaceas t
a?
● Cepotf acepent ru aschi mbal ucrur
ileî
ncadr ulacestui
rol?
4.Fi xaţ i
-vă un obi ecti
v săpt ămânalalt impuluide aurpent ru
fiecarer olînf uncţieder ăspunsur i
ledate.

Odat
ă di
scut
am cu un cl
ientdespr
eaces
tsi
stem,şiela avut

— 174—
 — Celmaibunan—

următoarear eacţie:„
Nu estecor ectsăam doarun singurobiect
iv
pentrurolulmeu dedi r
ectorexecut ivcândam mul tmaimul t
ede
f
ăcutî n acestr oldecâtam î n alt
er ol
uriale mel
e.De ce să-mi
i
rosescunobi ecti
vpentrur olulmeudet atăcândam 18lucruride
f
ăcutcadi rectorexecuti
v?N- aşputeaav eamaimultdeunobi ect
iv
pentruacestr olşisălelaspecel elalt
e,dacămoment antotnueste
preamultdef ăcutîncazull or?”

Poatereuşiţisăî nţelegeţiacestgen depr oblemă.Easebaz ează

peo gândi recevi zează sar ci
na şiseghi dează după cât elucruri
suntdef ăcutî n acelcaz .Sebaz ează maimul tpet imp decâtpe
rolurişivaloriper sonale.Si semult
t impuluideaurn- ar ede- aface
cu timpul.Eles tepr oiectatcu scopuldeavăasi guracăodat ăpe
săptămânăvăopr i
ţisăvăgândi ţil
avi aţav oastrăşil ar oluri
lepe
carel ej
ucaţ iî
nea.Văobl i
găsăi ntraţipent ru oclipăî nfiecarerol
şisăhot ărâţiceacţ iunei mpor tantăav eţ
idef ăcutî n fiecaredintre
ele.

Esteposibilcaunel eobi ectivesăpt ămânal edi n cadr ulunuir ol

să vă ia doarcât eva mi nute,de exempl u:„ S-o sun pe mama. ”
Altel
e,cum arfi „ Săf acpr i
maschi ţăacapi t
oluluit rei”,arput ea
lua ore.Darsi stemult impuluideaurnu ser eferăl at imp,cil a
echili
bruldi n viaţav oas t
ră–săvăt răiţ
iviaţaas t
felîncâtval orile
voastre personal e să nu fie sacrificateî n urmăr irea act ivităţil
or
urgente,pr esant epet ermen scur t.Am aj unsl a concl uz i
a că,î n
fel
ulaces ta,îmit r
ecet oată vi
aţaf ără ca eu să ajungvr eodat ăl a
ceea ce îmidor esc să f ac cu adevăr at.În caz ulmeu,scr ierea
acesteicărţies teun t riumfalt impul uideaur .I arî n cazulv os t
ru,
tri
umf ultimpul uideaurcons tăînrăspunsur il
epecar el e-aţ idatl a
celezeceînt r
ebăr ipent rucelmaibunan.

—————————————————————
Odată cev
-aţ
ifixatobi
ecti
vele,puneţi
-leî
ntr
-un l
ocunde
nu lev eţiui
ta şiveţiputea să vă or
ganiz
aţipentr
u ale
reali
za.
—————————————————————

— 175—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Ştiu din exper i

enţăcăpr incipalulper i
colapar eatuncicând ne
eschivăm del aact ivi
tăţi
letimpul uideaur .Demul teori
,pr ef
erăm
sădăm un t el
ef on sau săpr egătim ocaf eadecâtsăf acem cees t
e
necesarpent ru ar eali
zaobi ectvult
i impuluideaur .Singurasol uţi
e
pe car e am r euşit s-o descopăr es ter ezumat ă în cuvânt ul
discipl
ină.Avem nevoi e de di scipli
nă – pent ru a perseveraî n
urmăr i r
ea obi ect i
vuluinos t ru,di ncolo de nev oi
a uneiceş tide
cafea,aunuit elefon,auneipauz ebi nemer it
ate.Evitaţ
it ent
aţ i
il
e
carevădi st
r agdel aceamaii mpor t
ant ăactivit
atepecar edoriţis-
of aceţ i
.Vede ţi- vă de drum până ce v -aţiat i
ns scopul.Lucr ul
acesta nu mis- a părutni ciodat ă prea uşor ,darde fiecare dată
esteeficient.Dupăcev -
aţif ormatoi magi necl arăaceeaceave ţi
de făcut î ntr-o săpt ămână, cu puţ i
nă di scipli
nă puteţiajunge
depar te.

Logic,nu- iaşa? Repet,poatecelmaii mpor tantl ucru decar e

trebuie să ţineţ
icontcând f aceţ
iceea ce ş ti
ţisă f aceţiest
e să
stabiliţ
iunsi st
em despr ij
in caresăvăasi gurecăr euşiţi
.Cândvă
întâlniţicu un i
ns t
ructor
,un pr i
eten,un colegsau un membr u al
familiei o dată pe l ună pent ru ar ecapi
tula obi ecti
vel
e, veţi
descoper icăav eţ
imaimul tsuccesînr eali
zareal orşiv eţ
idobândi
aceaener gi
eşiîncrederecarevăaj utăsăvăî ndrept aţisprecelmai
bunan.

— 176—
 — Celmaibunan—

PARTEA A I
II-
A
EXERCIŢI
ULPENTRU CEL
MAIBUN AN

Pr
egăt
iţi
-văsăî
ncepeţ
i

ÎNAINTE SĂ ÎNCEPEŢIexerci
ţi
ulpent
ru celmaibun an,i at
ă
cât
evasugesti
icarevăvorajutasădemaraţiacestpr
ocesşisăvă
asi
guraţicăaveţ
icâtmaimulteşansedesucces.

1.Hotărâţi-vă dacă vr
eţisă par cur
geţ
iexerciţi
ulde unul
si
ngur.Poate vre
ţisă face
ţiaceastă muncă i
mport
ant ă de unul
si
ngurşicusiguranţăestebineşiaşa.

Totuşi,mul te per
soane găsesc că es t
e maiavant aj
os să facă
exerciţi
ulpent r
u celmaibun an î mpr eună cu celpuţinî ncă o
persoană.Eiş ti
ucândv orfaceacestlucru–aufixatdej aodat ă–,
şiînf el
ulaces tacredcăes temaigreusădeaî napoisausăamâne.
Înpl us,poatefişidistract
iv.
Deasemenea,dacăl ucraţicu un priet
en,v e
ţiaveaun par t
ener
cu car e să vă întâl
niţilai nter
val
er egulat
e,t otti
mpulanul ui
,
pent ruav er
ificaprogresel
ef ăcut
eşipent ruavăspr ij
inireci
proc.

2.Cr eaţ
i-văstar
eadespi ritpotri
vi tă.În ceeacemăpr i
veşt
e,
consi
der acestexerci
ţi
u o ocazi
e de a r ezerva un ti
mp special
propr
ieimelepersoane.Am înotatîn fluvi
ulvi eţ
iiun an î
ntregşi
acum asosittimpulsămăî ndreptspremal ,sămăodi hnescşisă
vădcum mădescur c.

— 177—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Spuneţ
i-vă câtde multarînsemna acestlucru pentruvoi
.O
ati
tudi
nement alăpozit
ivăvăajut
ăsăî nl
ăturaţibar
ierel
eascunse
carest
auîncal eanoi
lorproi
ect
eşiacţ
iuni.

Pentru a mă mot
iva să pr
ofitdin pl
in de acest
e or
e,f
ac t
ot
posi
bil
ulsăfiest
imulat
iveşiplăcut
e.

3.Pr egătiţi-
vă spaţiulde l ucru.Cr eaţi
-vă un spaţi
u special
.
Eliberaţiomasăsau un bi rou,asigur
aţ i-
văcăes t
ebi neluminat.
Face ţitotcevăs tăînput i
nţ ăpent r
u avăî nconjuradel ucruricât
sepoat edeconf ortabi
leşipoz iti
ve.Treceţitel
efonulper obotsau
ridicaţir eceptoruldinf urcă.În moment ulîn careveţiîncepe să
lucraţi,nut rebuiesăfiţ
iîntrerupt.

Acum câţ iva ani,un pr i

e t
en mi -
a suger atcă muz ica barocă
dez v
ol t
ăşis timul eazăgândi reapoz iti
vă.Est eadev ărat.Decât eori
am nev oi
esăfiu i mpulsionatăşisăî ncep un proiect,ascultBach
sau Vi valdi.Ef ectules te magi c.Cum î ncep să ascul t această
muz ică,si mtcă mi ntea misel impez eşteşică mă potconcent ra
maibi ne.Si mtcă ş t
iu ceam def ăcutşimă i mplicmaimul tîn
realizarea aceluipr oi
ect.Ent uz i
asmulşimot ivaţi
ameaspor escşi
atingaceas tareîncar enudor escsămămaiopr escşinuvr eausă
fiu întreruptă.Ui tde pr oblemel e şide necaz uri
le curente şimă
concent rezasupr amoment uluipr ez ent.

Am folosi
tacestgen demuz icăclasicălasemi nari
il
epent ru cel
mai bun an, î nt
r-oîncăpereî n care gusturi
le muz i
cale er au
diferi
te,şiefect
ula fostpozi
tiv.Cant atel
edeBach,si mfoniil
el ui
Vivaldi,orat
orii
leluiHändelsau concer tel
eluiMoz art,toatesunt
efici
ente;dacă nu aveţ
io bandă sau un CD cu aceas t
ă muz ică,
împr umut aţ
isau măcarîncercaţ isăascultaţ
iun postder adi
ocu
muz icăclasicăşiobser
vaţief
ect ulpecar eîlareasupracapaci tăţi
i
voastredeavăconcent raşideagândi .

4.St
rângeţ
imat
eri
alel
e.Î
n ur
măt
oar
easecţ
iuneaexer
ciţ
iul
ui
— 178—
 — Celmaibunan—

sunt ni şt
e spaţiili
ber eîn care put e
ţi scrier ăspunsurilela
întrebărilepentr
u celmaibun an,darput eţifolosişiun carneţ
el.
Deasemenea,aţ iputeal uaacestprocescapeunpr etextpentr
ua
începeun j ur
nal,fol
osind un car
ne tsau o agendă cumpăr atăîn
aces t sens.Găsiţistiloulsau crei
onulpr eferat şiagenda sau
calendar ulcaresăvăr eamint
eascăev eni
ment eledinul t
imulan.

Recent,am parcursacestexerciţ
iupecalculator.Pentruceicare
aveţ
iechipamentulnecesarşiş t
iţisălucr
aţipecal culator
,această
me t
odă est
estimulativă î
nfeluleişivă oferă avantajulcă puteţ
i
ti
părirăspunsurile şiversi
unea final
ă a planul uide o pagi nă
pentrucelmaibunan.

5.Ţi neţicont de aceste sugestiişisfaturi.Deşiputeţisă

faceţ
iexerciţ
iulCelmaibunanui t
ându- vădoarlaspaţ
ii
leli
bereşi
laîntrebări
,arfi maibinesăscr i
eţirăspunsuri
le.Î
nfelulacest
a,
lucruril
emer gdel asineşiputeţifaceot r
eabămaibună.Deveni ţ
i
maiconş ti
enţi
, gânduril
e şiper cepţi
il
e se li
mpezesc şise fac
conexiunii mportant
e pe măsur ă ce vă schimbaţimodulde a
gândi.

Înt i
mpcescr i
ur ăspunsur i
le,uneorimăsur prindgândi nd:„A,
da,nu m- am gândi tla ast
aî naint
e.”Dacă scrieţi
,put e
ţisă vă
revizuiţiînsemnăr i
le,răsfoi
nd paginile şiadăugând noii deipe
par cursul unui pr oces conti
nuu de s ti
mulare şi descoperir
e.
Par teaceamaigr eaestesăvăaşez aţişisăluaţistil
oulîn mână,
darvăpr omitcădupă10–20 demi nutevăv eţisimţicaptivaţ
icu
totul.Cr edeţ
i-mă!

Lăsaţiopagi năîntreagăpent ru fiecareîntr

ebar esau f
ace ţ
idi n
aceas t
ă carte un jurnal,scr i
ind r ăspunsuril
eî n spaţii
lel i
bere.
Dacăf ol
osi
ţioagendă,scr ieţ
iîntrebar eaînparteadesusapagi nii
.
În oricecaz,începeţipr i
n a vă puneî nt
rebarea şiapoiascul t
aţi
răspunsulmi nţiişialinimii.Scrieţitotcevăvi neî nminte.Evi t
aţi
capcanadeas tili
zaşiacânt ări.Lăsaţ irăspunsurilesăcurgăl i
ber.
Put e
ţisă le maischi mbaţ isau să l e completaţ
imait ârzi
u,dar ,
— 179—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

pent
ruî
nceput
,scr
ieţ
i-l
epurşisi
mpl
u.

Cu fiecar
eînt
rebare,v eţ
iajungeî ntr
-un punctîn carenu veţ
i
maiav eacesăscr ie
ţi–nu maies t
eni mi cdeadăugatpemoment .
Estetimpulsă treceţimaidepar t
e.Vă put eţigândisă compl
etaţ
i
răspunsur il
emaitârziu,decimailăsaţilocli
ber.

Fiecăsunt e
ţisingursau cu alt neva,Celmaibun an es
ci t
eun
exerciţ
iuindi vi
dualşiper sonalşipoatev eţ
ivrea să r
ămână aşa.
Totuşi,la sfârşit
,v eţiavea pat
rur ăspunsuricar evor const
itui
planulv os
t r
u pent ru celmaibun an,cupr i
nzând şiobiect
ivele
anului;poat e pe acestea v
eţidorisă le di
scutaţ
icu t oţ
iceilal
ţi
pentruaobţ inespr ij
inulşiîncur
ajarealor
.

—————————————————————
Fol
osiţir
ăspunsur i
lel aî nt
rebări pentru a vă cerceta
suflet
ulşiaficâtsepoat edesincercuv oi.Şi,maipresusde
orice,spuneţ
i-vă adevărul.Nimeninu va v edea ceaţiscr
is,
însăes t
eimportantsăf aceţil
ucrulacesta.
—————————————————————

Scopul

Pr
imulpunctdepeagendadel ucr
u est
eclar
ificar
eascopul
uişi
aobi
ecti
vel
oraces
tuiexerci
ţi
u.Şiî
ncadrulexer
ciţiul
uil
ucruri
les-
audesf
ăşuratî
nacel
aşifelandean.

—————————————————————
SCOPULEXERCI
ŢIULUI

● Săf
acdi
nanulur
măt
orcelmaibunanalmeu depână
acum.

OBI
ECTI
VELE EXERCI
ŢIULUI

— 180—
 — Celmaibunan—

● Să r ecunosc şisă apr eciez acti

vitatea mea de anul
trecut.Sădefinescl ecţi
ifol
osit
oar e.
● Săcr eezoat it
udineinterioarăpoz i
t i
văpent ru aobţine
rezult
ate.
● Să identific cel
ez ece obiecti
ve prioritar
e pentru anul
carevaur ma.
● Săîntocmescpl anuldeopagi năpent rucelmaibunan.
—————————————————————

— 181—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Exer
ciţ
iul
Celmaibunan

AMINTINDU-VĂ SUGESTIILE de l
aî nceput
ulacestuicapit
ol,
gândi
ţi
-vălaanulcar
eatrecutşiscr
ieţ
irăspunsur
ilel
aî nt
rebăr
ile
unuşidoi.

1.Ceam r
eal
izat
?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

2.Car
eauf
ostcel
emaimar
idezamăgi
rial
emel
e?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
— 182—
 — Celmaibunan—

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

3.Ceam î
nvăt
at?

Reflectând asupra anul uitrecut,gândiţi

-vă la ce aţiî nvăţ
at.
Acesteapotfil ecţi
idevi aţădecar eaţidevenitconştienţişipecar e
le-aţ
ipusî n pract
icăsau lecţi
ipecar ele-aţ
iput eaînvăţ aîn urma
celorînt âmplate.Puneţi-vădoarî ntr
ebarea şiscrie
ţir ăspunsur i
le
aşa cum vă vi nî n minte.Nu l ăsaţ
iniciun gând să v ă scape –
treceţ
i- lpehârtie.

Pentr
uavăami ntit
oatelecţi
il
eînvăţat
esaupot enţiale,uitaţ
i-vă
din nou pe l i
sta de r eali
zări şi neîmpliniri
. Când scr i
e ţ
i
răspunsur i
le,exprimaţi
-lesub forma unorsfat uriclare,di r
ecte–
ca nişteinstrucţi
uni.Trebuie să ş
tiţ
iclarce av eţide f ăcutdacă
urmaţ iacestelecţi
i.Continuaţipânăcând consi deraţicăaţ iscos
totcesepoat escoatedinexper i
enţaanuluitrecut.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
— 183—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Caresuntcel etreilecţ
iidin anulcar ea t r
ecutcearschi mba
radicalsi tuaţ
ia dacă le-aţiur ma anulvi i
tor? Al
egeţicele mai
impor tante trei l
ecţii şi scri
eţi
-le dedesubt sub f orma unor
instrucţiunipersonalepent ru anulcar eva ur ma.Începeţicu un
verbşif ormulaţi-
lecâtmaiconci s,în aşafelîncâtsăfiemaiuşor
de r eţ
inut.Pent ru sugestiişipent ru a vă i nspi
ra,r eveni
ţila
exempl eledatelasfârşit
ulpr obl
emeiat r
eia.

I
NDI
CAŢI
IPENTRU ANULCARE VA URMA

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————

4.Î
n cef
elmăaut
oli
mit
ezşicum sănu maif
acaces
t
l
ucru?

Pentru a av ea celmaibun an de până î n aces t moment ,

asiguraţi-vă că modulî n caregândi ţidespr
ev oiî nşivă şidespre
obiectiv
elev oastr
e vă dă f orţ
a să reuşiţ
i.O transformar e areloc
atuncicândvăpl asaţiîn centrulexist
enţeiv
oas tre,creândol ume
av oastrăî nl ocsăl ăsaţiîmprejurări
lesăvăi nfluenţezesuccesul.
Vă put eţifolosiint eli
genţa şiputerea de a cr
ea o nouă r eal
it
ate
pent r
uv oi .

Celmaiput er
nici nstrumentpent rut ransformar ea personal
ă
este schi
mbarea de par adigmă. Paradi
gma es t
e un mod de a
percepe şi de a gândi despr e propri
a per soană, despr e alt
e
persoane sau o perspecti
vă asupra vieţ
ii– or ice.Unel e dintr
e
paradigmelenoastr
enes timuleaz
ă,deexempl u:„ Întot
deauna am
fos
tbunl amat ematică.
”Darsuntşipar adigmer est r
ict
ive,cum ar
— 184—
 — Celmaibunan—

fi:„
Nusuntgenuldeper
soanăcar
esăf
acăbanimul
ţi
.”

Următ oarel
e trei î
nt r
ebări au meni rea de a vă aj uta să
descoperiţicum vă aut oli
mi t
aţifăcând anumite apreci
eridespr e
propria persoană care duc maidegr abă l
a eşec decâtla succes.
Începeţiprinar ăspundel aîntrebăr
iledemaijos:

Cum măaut
oli
mit
ez?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

În cedomeni
idi
n vi
aţa mea nu am r
eal
izatceea cemi
-am
dori
t?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
— 185—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

——————————————————————————
——————————————————————————

Cum î
ncer
ceusăj
ust
ificacest
ener
euşi
te?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Răspunsuril
ev oastrela această ult
imă î nt
rebarerepr ezi
ntă
paradigmelerestri
ctive.Cu acest
epercepţiişipunctedev edere,ce
rezult
ate aţiobţi
nut ? Unde v-au dus el
e? Hrănim aces
te noţ i
uni
conştientşiapoiobţ inem rezult
atecaresuntpemăsur al imitări
i
lorinerent
e.Viaţaes t
eopr ofeţ
iecareseaut oî
mplineşt
e.

Pr
iviţili
stavoas
trăcu par adigmer est
ricti
veşibifaţiparadi
gma
care are cea maiputernică influenţă negati
vă asuprav oastr
ăî n
acestmomentalvi eţ
ii.În car e dintre ele cr
edeţicu adevăr at
?
Alegeţi
-o pe aceasta pentru aot ransforma într-o paradi
gmă
sti
mul ativănouăpentrucelmaibunandepânăî naces tmoment .

Scri
eţio nouă paradi
gmă care să anulez
e această percepţi
e
r
estri
cti
vă. Asi
gur
aţi
-vă că î
ntruneşt
e crit
erii
le uneipar adigme
s
timulati
ve:

— 186—
 — Celmaibunan—

•Estepozit
ivă.
•Estepersonal
ă.
•Fol
oseştetimpulpr
ez ent
.
•Esteexprimatăcuhot ăr
âre.
•Deschideonouăper specti
văat
ract
ivă.

I
atăcâtevaexemple:
•Mămobi l
izezsăobţi
nceeacevreau.
•Am talentuldecaream nevoi
esăr euşesc.
•Înacestmomentî micreezunviit
ormi nunat .
•Potsă-midepăşesclimit
ări
le.
•Nici
odatăn- am f
ostmaisănătosşimaipl indeviaţă.
•Dacăîmipunmi ntealacontr
ibuţi
e,potr eal
izaori
ce.

NOUA PARADI
GMĂ

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

5.Car
esuntval
ori
lemel
eper
sonal
e?

Gândi ţi
-vă ceconteaz
ă celmaimul tpent r
uv oiîn vi
aţă.Care
sunti mpulsuril
eascunsecar estau l
a baz
a obiect
ivel
orconcret
e,
percepti
bil
e?Ceval or
ivreţisăexpri
maţiînviaţă?

Valor
ilepersonalenedau ceamaiput ernicămot i
vaţi
epent r
ua
schi
mbal ucruril
eşipent r
u ar ealizaobi ecti
v el
epecar edorim cel
maimul tsă le ati
ngem.Val oril
e per sonale se expri
mă într
-unul
sau două cuvinte si
mple,car er eprezintă pr i
ncipi
il
e ce s
tau în
cent
rulvieţ
iişipersonal
it
ăţiivoastre.Iatăcât evaexempledevalori:
— 187—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

integrit
ate, si
nceri
t at
e, compasi une pentru cei
lal
ţi,respect
area
promi siunil
or,gri
jaf aţă de propri
a persoană,dragost
ea ş.a.
în.
d.
Pent r
ual tesugest
ii,consultaţipagini
le138–139.

Pent ru a vă r
eami
ntiacestel
ucrur
ide bază când începe
ţisă
pl
anificaţianulurmăt
or,f
aceţiol
ist
ăcuval
oril
eper sonal
e.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

6.Cer
olur
ijoc?

Anal i
zavi eţ
iidinperspecti
varoluri
lorpecar elejucaţivăoferăo
modal itate preţi
oasă de evaluar
e a diverselor domeniiale vieţ
ii
voas t
re,î ntimpcevăpl asaţ
ipropriapersoanăşival ori
lepersonal
e
î
n cent r
u.Rol uril
econs ti
tui
ecadruldes t
abilir
eaobi ecti
vel
orşial
planificăriipentrucelmaibunan;exami nar ealorestecelmaibun
mi j
locdeavăasi guracăvăcr eaţ
iunechi li
br uînviaţă.

Face
ţioli
stăcomplet
ăcur ol
uri
lepecar elej
ucaţiînpr ez
ent,de
exemplu: mamă, soţi
e, fii
că, pri
etenă, manager şi gospodi
nă.
Pentrualt
eposibi
li
tăţ
i,vedeţipagi
nile148-149.

Put
eţiadăuga or
ice r
olnou pe car
ev -
arplăcea să-
ljucaţ
iîn
ur
mătorulan alvieţi
ivoas
tre,cum arfi:mar
inar,scrii
tor
,poet
,
— 188—
 — Celmaibunan—

act
or,cur
sant
.Maivi
saţ
işil
aal
ter
olur
ipent
ruanulvi
it
or?

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Comasaţ iroluri
leastf
elîncâtsănu ave ţ
imaimul tdeopt .Dacă
ave
ţimaipuţ ine,esteînr egulă.Dacă este nevoie,i
ntegraţimai
multer ol
uriîntr-
un singurt i
tl
u.Scopulaces teicomasăr iestesă
văasiguraţicăputeţiacordasufici
ent
ăat enti
efiecăruirol
.

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————
4.——————————————————————————
5.——————————————————————————
6.——————————————————————————
7.——————————————————————————
8.——————————————————————————

7.Ce r
olconst
itui
e pr
eocupar
ea mea maj
oră pent
ru
anulur
mător
?

Gândiţi
-vă l
a valori
lev oastrepersonaleşila modulîn careaţi
vr ea ca el
e să influenţeze şisă direcţ
ionez
ef el
ulîn carej ucaţ
i
fiecarerol.Uitaţi
-vălabi l
anţ ulgl
obaldemaij osşifol
osiţ
i-lpentru
— 189—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

avăeval
uaper
for ac
manţ ur
ent
ăîncadr
ulfiecăr
uir
ol.

BI
LANŢULGLOBALALVI
EŢI
I:VERIFI
CAREAPERFORMANŢEIŞI
AECHILIBRULUI

Cum săf
olosi
ţibi
lanţ
ulgl
obalalvi
eţi
i?

1.La capătulfiecăreispiţe scrieţ

inumel e unuir oldin viaţa
voastr
ă.
2.Obser vaţ
ică fiecarelinie esteîmpăr ţ
ităînz ece segmente.
Folosi
ţi-
lepentr uavăevaluaper f
or manţacuunpunct ajdel a1l a
10,10–s teluţ
adel acapăt ull i
niei–fiindnotaceamaimar e.De
exemplu,dacăsunt e
ţipedepl in mul ţ
umi tdeper f
ormanţav oast
ră,
acordaţi
-vă 10;dacă sunt eţ
imul ţ
umi tdoar50%,acor daţi-
vă 5.
Dacă pur şi si mplu nu f aceţi nimic sau per f
ormanţ a este
catast
rofal
ă,pr obabi
lvăv eţ
iacor danot a1.
3.Marcaţicuunpuncteval uareavoastrăpefiecar
elinie.
— 190—
 — Celmaibunan—

4.Uni
ţipunctel
epentr
u aapr
eciani
vel
ulglobalalper
for
manţ
ei
v
oastr
eşipentruaobţi
neoimagineastăr
iideechil
ibr
u.

Pentru a alegepr eocuparea maj oră pent

ru anulcareva ur ma,
priviţ
ir ezult
atele bi lanţ
ului global al vi eţ
ii, apoi pune ţ
i-vă
următ oar el
eîntrebăr i
:
● Dacăaşput easăî nlăt
uroanumi tăproblemăodat ăpent ru
tot
deauna,car earfiaceea?
●Î ncer oldor escsăf acoschimbar e?
● Dacă aş put ea să-miacor d un punct ajmaxi m în dreptul
unui a dintrerolur i
lemel ela sf
ârşitulanului,aceastaînsemnând
căm- am simţitstăpânpeacelr ol,carearfiacela?
● Car e este cea maimar e piedică în cal
ea succesuluişia
fer
iciriimeleînaces tmoment ?

PREOCUPAREA MAJORĂ

——————————————————————————
——————————————————————————

8.Car
esuntobi
ect
ivel
emel
epent
rufiecar
erol
?

Î
naintesăvăgândi ţil
aunanumeobi ecti
vpentr
u anulur
măt or,
decide
ţ icaredomeniidin vi
aţavoast
răseasociaz
ăfiecăr
uirol.De
exempl u,rol
uldegospodi năarputeaincludegăt
itul
,amenajări
le,
platafacturi
lorş.
a.î
n.d.

Aveţiî
n cont
inuareoptf or
mul are,câteunulpentr
u fiecar
erol.
Scri
eţinumelerol
uluipefiecareformular.Compl
etaţ
icu domeniil
e
vi
eţi
ivoastr
eînspaţiuldes
tinatfiecărui
a.

Stabil
iţ
iobiecti
vepent
ru fiecar
erol
,ţi
nând contcă obi
ect
ivel
e
concre
tetrebuie:
● săfieclar
e
— 191—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

● săfiemăsurabi
le
● săînceapăcuunv er
b.

Dupăceaţ iscrisobi
ectiv
ele,ver
ificaţ
ifiecar
eobi ecti
vpentr
ua
vă asi
gura că es t
eî n concordanţ
ă cu val ori
le personal
e şică
sunteţ
idispuşisă faceţ
ior i
cepentru a- lî
mpl i
nipefiecare.Dacă
nu,tăiaţ
iacelobiecti
vdepel ist
ă.

— 192—
— Celmaibunan—

— 193—
— Ji
nnyS.Di
tzl
er—

— 194—
— Celmaibunan—

— 195—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

9. Car
e est
e topul cel
or zece obi
ect
ive pr
ior
itar
e
pent
ruanulurmăt
or?

Înaint
e de a selecta cel
e maii mport
ant
ezece obi
ecti
ve al
e
voast
re,revi
zuiţ
irăspunsur i
lel
apr imel
eşapteî
ntr
ebăripentr
ua
văreaminticecont
eaz ăpentruvoişidece.

Recapi t
ulaţitoateobi ect i
velepecar evil e-
aţifixatpentru fiecare
rolşial egeţizece care vă i nteresează celmaimul tşicar ev or
produceoschi mbar er adi cal
ăî n viaţav oast
răcândl eveţireal i
za.
Dupăcel e-aţiales,ver i
ficaţidi n nou l
is t
apent ru avăasi gur acă
sunteţimul ţ
umi ţider apor t
uldi ntrerolurişivalori.Aţiuit
atceva?
Acordaţipreamul tăatenţ ieunuil ucruînde tri
ment ulaltui
a?

Face
ţio l
ist
ă cu cel
ezece obi
ect
ive,î
ncepând cu pr
eocupar
ea

— 196—
 — Celmaibunan—

major
ă şi cont
inuând cu r
est
ul,î
n or
dinea descr
escăt
oar
ea
pr
iori
tăţ
il
or.

TOPULCELOR ZECE OBI

ECTI
VE PRI
ORI
TARE

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————
4.——————————————————————————
5.——————————————————————————
6.——————————————————————————
7.——————————————————————————
8.——————————————————————————
9.——————————————————————————
10.——————————————————————————

— 197—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Rescri
eţiel
ementel
edebaz
ăal
epl
anul
uipent
ru celmaibunan
î
nspaţ i
il
edemaij os.

PLANULPENTRU CELMAIBUN AN

I
NSTRUCŢI
UNI

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————

NOUA PARADI
GMA

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

PREOCUPARE MAJORĂ

——————————————————————————
——————————————————————————

TOPULCELOR ZECE OBI

ECTI
VE PRI
ORI
TARE

1.——————————————————————————
2.——————————————————————————
3.——————————————————————————
4.——————————————————————————
5.——————————————————————————
6.——————————————————————————
7.——————————————————————————
— 198—
 — Celmaibunan—

8.——————————————————————————
9.——————————————————————————
10.——————————————————————————

10.Cum potsămăasi
gurcăl
ereal
izez?

Numai v oi şti
ţi ce tr
ebuie să f aceţ
i pent
ru a vă r eal
iza
obiect
ivel
e. Scri
eţi pri
mele r ăspunsur ila aceas
tă înt
rebare.
Aceastaesteceamaibunăsur sădesfat ur
ipentr
u afacedi
naces t
ancelmaibunandepânăl ael.

——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————
——————————————————————————

Secretulconstăî n crearea unuisis

tem care să vă asigur
e că
f
aceţiceeaceş t
iţisăf aceţi
.Echili
brulşisuccesulvi
n at uncicând
f
aceţimaiîntâil
ucr uri
l eimportante.

Citi
ţide tali
idespr eînt r
ebar ea a zecea,şiî nvăţ
aţisă f
olosiţ
i
sistemult i
mpul uideaurpent r
uacâş t
igajocul:
1.Stabili
ţ iobi ecti
velunar epent r
u avăî ndreptasprecel
ez ece
obiecti
vepr ioritare.
2.St abil
iţiobi ect
ive săptămânal e pentru a vă îndr
epta spre
obiecti
velelunar e.
3.Concent r
aţ i-vămaimul tper ol
urişivaloripersonal
edecâtpe
sarcini.

În sf
ârşi
t,mobi li
zaţi
-vă să câşt
igaţijoculînconj
urându-vă de
pri
etenişicolegiopti
miştişidemat er
ial
eaj ut
ătoare–deor icevă
menţineînl egăt
ură cu eulvostru şicu ceea ceconteaz
ă pentru
voi
.
— 199—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Pl
anur
ipent
rucelmaibunan
POATE VĂVAFIDE AJUTOR dacăci tiţ
icâtevaplanur iscri
sede
alţ
iipent
ruav edeacum auabordateiacestprocescâtsepoat ede
personal
.Aceşt
iasuntbărbaţ
işifemeidindiferi
tecategoriisoci
ale
şiauvârstecupri
nseînt
re20şi49deani .

John,30deani
,consul
tantfinanci
ar,căsăt
ori
trecent
:

INSTRUCŢIUNI
•Dacăvreaucut otdinadinsulceva,v
oiobţi
ne!
•Laurmaur mei,totuldepindedemi ne!
•Urmezunpr ogram zil
nicpentrusucces.

NOUA PARADIGMĂ
Fact
otcepot
!

PREOCUPARE MAJORĂ
Maes
trudecer
emoni
i

TOPULCELOR ZECE OBI ECTI VE PRI ORI TARE

1.Suntî nt otdeaunaopt imis t
.
2.Îmipr omov ezmaimul tinteresele.
3.Măsi mtî ntotdeaunaspeci alînochi ial t
ora.
4.Începşit ermi ntoat
edi scuţiil
eînt r
-onot ăpozit
ivă.
5.Facdr agostededouăor ipesăpt ămână/pr el
udiuodat ă.
6.Conduct opull i
deri
lorînfiecarel ună.
7.Devinvi cepr eşedint
er egionalpânăl a1mai1998.
8.Plecînvacanţ ăcutoţimembr i
ifami l
iei.
9.Fac20demi nutedeexer ciţi
iaerobiceşir idi
cgreutăţ
iz i
lni
c.
10.Verificpl anulz i
lni
cînai ntedecul car e.

Susie,25deani ,asi
stent
ă,căsăt
ori
tăr
ecent
,
soţi
al uiJohn:
— 200—
 — Celmaibunan—

INSTRUCŢI UNI
•Facunbuge tbil
unar.
•Plani
ficvacanţel
efamili
ei.
•Facevaluărisăptămânalealeaf
acer
iinoas
tre.

NOUA PARADI
GMĂ
Suntmaii
mpor
tant
ădec
âtl
ist
amea.

PREOCUPARE MAJORĂ
Ins
truct
orull
uiSusi
e

TOPULCELOR ZECE OBI ECTIVE PRI ORI TARE

1.Îlîmbr ăţişezşi-lsăr utpeJohn decât eorivin sau vinedel a
servici
u.
2.Î ncep un pr oces de evaluare a afaceriinoastreî n fiecar
e
dumi nicădi mi neaţa.
3.Facdouă sau maimul tevizi
tela părinţiimeiî mpreună cu
John.
4.O sunpeCi ndycelpuţ inodat ăpelună.
5.Facaer obi ccelpuţ i
n30demi nutedet reioripesăpt ămână.
6.Fol osesc Tot alGym o dat ă pe săptămână,celpuţ i
n 30 de
mi nute.
7.Măr elaxezşinuf acni miccelpuţi
n15mi nutepez i
.
8.Îivi z
itezpeDar ren şipeLeah înI owaî mpreunăcu John şi
stăm acol ot reinopţ i.
9.ÎlsunpeDar renodat ăpel ună.
10.Măr e tragdinavi aţi
epânăpe1i ulie1998.

Cooper
,bur
lac,di
rect
orulunuizi
ardeanunţ
uripubl
ici
tar
e

INSTRUCŢI UNI
•Îmiţinpromisiuni
le.
•Ducl ucr
ur i
lepânălacapăt.
•Măr ecompensezmaiî nt
âipemi
ne.

— 201—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

NOUA PARADIGMĂ
Î
mipl
ac esăcăl
ător
esc
!

PREOCUPARE MAJORĂ
Excur
sioni
st

TOPULCELOR ZECE OBI ECTI VE PRI ORI TARE

1.Săur cpat rumunţ ide4. 300deme t
r i
.
2.Să- iîncur ajezpemama şipet ata să schi
eze,să mear gă în
drume ţ
iietc.
3.Săsl ăbescpânăl a105ki logrameşisămămenţ i
n.
4.Sămer gî nz eceexcur siicucor tul.
5.Sămăl asdef umat .
6.Săcumpăronouăbi ciclet
ăpent r
u munt eşisăof ol
osescde
celpuţ i
nt reior ipesăpt ămână.
7.Săoî ncur aj
ezpepr ietenameasăducăovi aţăsănătoasăşi
să-şifoloseascădi npl i
ncal i
tăţile.
8.Săscr iu celpuţint reiscr isoripel unăşisăr ăspundlaor ice
scrisoarepr imesc.
9.Săî ncepunpl anper sonaldei nv esti
ţ i
ipentruaf aceeconomi i
săcumpărpământ .
10.Săpl anificşisăf acoexcur siecu pl utadet reipânălaci nci
zil
e.

Hannah,mamă,53deani
,buni
că,acupunct
or

INSTRUCŢIUNI
•Săfiumaiîngăduit
oar
e.
•Săam încr
edere.
•Săîmideschidîncont
inuar
esufle
tul
.

NOUA PARADIGMĂ
Fapt
ulcăsuntdeosebi
tăest
eunl
ucr
uevi
dent
.

PREOCUPARE MAJORĂ

— 202—
 — Celmaibunan—

Acupunct
or.

TOPULCELOR ZECE OBI ECTI VE PRI ORI TARE

1.Sămăspeci al
izezcamedi cnat ur i
stşisăl ucrezîntr
-ocl i
nică.
2.Săîmicreezcondiţiifinanci arepent ruaput easămămut .
3.Săfacoşedinţădemedi taţiespi ri
tuală.
4.Săpe t
recmaimul tt i
mpcumama.
5.Săcautun par tenert andr u car emisepot r i
veşt
eşicar emă
susţ
ine.
6.Săfiuputerni
căşisănăt oasăşisăî mimenţ ingreutateaîntre
64şi66deki l
ograme.
7.Sămăconcent rezmaimul tasupr apr act
icil
orspirit
ual e.
8.Săfacdinacestanunulmagni fic.
9.Săî miîmbogăţesccunoş tinţeledespr eplant el
emedi cinaleşi
medici
nat i
bet
ană.
10.Sămăl asdefinit
ivdef umat .

— 203—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Cr
eat
ori
iCel
uimaibunan

SEMINARUL Celmaibun an nu arfi exi st

atdacă nu arfi f
ost
mii
ledeoamenicar eau par ti
cipatla acestexer ci
ţi
u de-alungul
ani
lor
,iareinu şi -
arfiî mpărtăşitgândur i
le,ideil
eşiexperi
enţel
e.
Eisuntsur sa acest
eicăr ţ
işia bogăţ ieidei nformaţi
ipecar ev-o
punem la dispozi
ţi
e.I at
ă câteva din poveşti
lel or
.Le-am datalte
numepent rual eprotejainti
mi t
atea.

Paul ,40 deani ,directorgener al,cu mul ţ

ianideexper ienţăîn
mar ior ganizaţ
iimul tinaţionale,esteî n alpat rulea său an de
planificareavi eţi
iîn acestmod.Maimul tdecâtor i
ce,elapr eci
ază
nev oia permanent ă dea câş ti
ga maimul tt
imp deaurşispune:
„Mă descur c mul tmaibi ne,deşies t
e greu.
”Elcr ede că o mare
par tedinsuccesulsău depânăacum sedat oreaz
ănoi isaleput er
i
deal espuneoameni lorcăes teocupatat uncicânddef aptnu are
nicioînt revedere–acel afii
ndsi ngur ulmomentcar eîimair ămâne
săf acăcel emaii mpor tanteactivit
ăţi.

IatăcespunePaul :
Cr ed că acest proces cupr i
nde patr
u etape. Maiîntâi
, este
noutatea idei
i; apoi, se inst al
ează senti
mentul de vinovăţi
e,
î
mpr eunăc ustr
ădani adeaf ac eceeaceestecuadevărati
mpor t
ant,
î
nc eledinur mă,începeî nt
r-adevărschimbareaşisimţic
ăr enaşti
.
Aşteptcunerăbdarefazafinal ă,cândtot
ulvadeveniunautomat i
sm
–caspăl at
ulpedi nţi
!

Hannah,53deani ,mamă,buni căşiacupunct or

,practicăaces t
exerci
ţiu decinciani .Est
eî nfavoareaabor dăr
iiunuisi ngurpl an
princi
pal,as tf
elîncâtsă devină tema predominantă a anului.„ Î
n
cursul anul ui au l oc evenimente car e se leagă de aceas t
ă
preocupar e – se î
ntâmplă mul t
e,cum arfi r enunţ ar
ea l a acele
lucruridecar enuam nev oie”,observăea.

— 204—
 — Celmaibunan—

În cur
sulexer
ciţ
iul
uiaî nvăţatsăfiemaiîngădui
toar
eşisănu
se maisimtă pr
ea vi
novat
ă când ceva nu a i
eşitcum a sper
at.
Numaipentru cănu aieşi
tt ot
ulaşacum apl ănuitnu î
nseamnă
căcevanues t
eînregulăcuea.

Iat
ăcenespune:
Af ostdur
eros să-
midau seama că nu t
răiescaşa c
um vr
eau.
Tr
ebuie să r
ecunosc că am amânatmereu lucrur
icareîmisunt
dr
agi.Acum asositvr
emeasăl ef
ac.

Joseph, unuldi nt r
e primiipar ti
cipanţila seminar, carel a
începutaur mataces tcurspentru caapoisă- lconducăelî nsuşi ,
are 53 de anişies t
e dir
ector executiv aluneipr ospere fir
me
internaţi
onale de consult
anţă.Ca par ti
cipantla acestexer ciţ
iu
încădi n 1981,considerăcăar emul tmaimul tăîncredereîn elşi
esteconvi nscăpoatefaceceeacet rebuie.

Celmaii mportantsecr
etaf ostsă cerajut
orcând aveam nevoie
deel.Şti
uc ăceeac emăţ i
nepel ocsunt,înmareparte,luc
rur i
lepe
carelepotrezol
va.Darc elmaigr euestesănut eîntor
cilavec hi
ul
comport
ament r est
ric
tiv – este greu să menţ i
i acel nivel de
concent
rarepeoper i
oadăîndelungatădetimp.

O altăcli
entăcar epar t
ici
pădemul tt
impl aaces tseminareste
Ann,44deani ,actri
ţăşiscr i
it
oaredesucces.Î ngeneral,credecă
celmaimar ecâş t
iges t
ecăaî nvăţatsăprogresezeînl ucruri
lecu
adevărati
mpor tante.Deexempl u,deşimedit
aţ i
aaf ostonoţ i
une
atract
ivăpentr
u eamul ţiani,acum adevenitpr eocupareamaj or
ă
înviaţaei
.

Devin dinc eî nce maisi nc erăc u mine însămiî n stabili

rea
obiect
ivelor
.Ac um,cândnumer get reaba,şt
iucum s-oabor dez.Dar
esteun pr ocesnobilpri
nc aredevi n maicinst
ităcu perf
ormanţ ele
mel eîn general.După t
otacestt i
mp,am r euşitsă î
nţel
egc ă mult
maii mpor t
antă est
ec al
it
atea vieţi
imel ecompar at
ivcu suc cesulşi
reali
zăril
edi nt
r-unsi
ngurdomeni u.
— 205—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

Pet er,43 de ani ,asoci atalunuigr up de mar ket

ing pentru
ser vici
ifinanciare,consider ă că par
tici
parea la acestproces mai
binededoi sprezeceanii -aadusunput ernicavantajîncompe ti
ţie.
El spune că es tef oartei mpor t
ant să laşi la o par t
er utina
telefoanelorşial i
s t
elorcu„ cet r
ebuiefăcut”pentruaf acelucrurile
impor t
ante–al tf
el,eletrecpurşisi mpl upel ângănoi.
Celmaigr eu pent r
u ela f ostsă facă acestexerciţ
iu de unul
singur .Decât eor iaîncercat,nus- adescur catpreabine.

Est
ealt
cevacândaispr
ij
inulunuipar
tener–chi
ardac ăoameni
i
cucar
emăasoc i
eznusuntatâtdepreocupaţ
ideobiec
tivel
elor
.Nu
ast
acont
ează.

Şielv
orbeş
tedespr
et recer
eadelaoviaţăorient
atăspr
emul
tă
muncălaunaîncareaccentulcadepecal
it
ate.

Î
n sfârşi
t,iatăr el
atarealuiMi chael,53 deani ,car esedescr i
e
caun act ordesucces,car eînvaţădin propri
aexper ienţă.Această
experienţăl -
a ajut at să rezol
ve o pr obl
emă maj orăl egat
ă de
„chestiunil
evieţi
i”.Anil arândaevi tatsăabor dez
epr oblemeledin
viaţasa,simţ i
ndcevaî ntr
esubapr ecier
eşidez int
eres.Acum,căa
învăţatcum săseocupedeaces taspectalvieţ
iisale,ar emaimul t
timppent rueulsău–par t
eacar econteazăcelmaimul tpent r
uel.

Acum îmivorbeşteoal tăvoc einteri

oară.Cândseî ntâmplălucruri
bune îmispune:„ Foarte bine,mer i
ţiasta” – nu ca vechi
le voci
i
nteri
oare,caremă aver ti
zau că or i
cum n-osă dur eze.Part
ea cea
maigreaestec ădevi nexcesivdeî nc r
ezător
,încâtsuntnăuc i
t,după
carecad în but
oiulc u melancoli
e.Est enecesarsă- ţ
imenţiiatenţi
a
tr
ează,iareun-am r euşitî
nc ăsăf aclucrulacesta.

Aşputea să vă spun povest

ea mul t
orpr i
eteni
,cli
enţişif amili
i
car
e au î
nceputsă- şidescopere potenţi
alulde care di
spun.Di n
pri
ma zi
,cea maiput er
nică mot i
vaţi
e a mea a fostsă-if ac pe
oamenisă-şivadă pr opri
il
e cali
tăţilafelde clarcum l e văd şi
— 206—
 — Celmaibunan—

ceil
alţi– şisă se r especteî mplinindu-şivi sel
e.De cât e orise
întâmpl ăaces tlucru,l umeadevi nemaibună.
Mul ţioameniau t alentul,priceperea,cunoş t
inţ el
e şiambi ţ
ia
necesar e,dardeseor iele suntacoper i
te de un norde î ndoial
ă,
dezamăgi ridi nt recutsau purşisi mpl u de faptulcă suntpr ea
ocupaţ i.Rar eor inef acem timpsănegândi m seriosl acef acem şi
dece.
Mater ialuldi n aceastăcar t
evăaj utăsăvăpl anificaţiviaţ
apr in
conştient iz
ar ea obiectivel
or,aţ i
ntelorşiascopur il
orcar esuntî n
concor danţ ăcu ceeacevădor i
ţipet oatepl anurilevi eţi
i.Spercă
veţifimaif er i
ciţi
,maisănăt oşişiv eţiaveamaimul tsuccesî ntot
ceeacef ace ţ
i.

— 207—
 — Ji
nnyS.Di
tzl
er—

CUPRI
NS

Mul
ţumir
i
Bunveni
t!

PARTEAI
TREIORE PENTRU AVĂSCHI
MBAVI
AŢA

I
ntr
oducer
e.Pr
inci
pii
lecar
est
aul
abaz
acel
uimaibunan

PARTEAAII-A
ZECE Î
NTREBĂRIPENTRU CELMAIBUN AN

Pr imaîntrebare:Ceam r ealizat?
Înt r
ebarea a doua:Car e au f ostcele maimar idezamăgi riale
mel e?
Înt r
ebareaat rei
a:Ceam î nvăţat?
Înt r
ebareaapat ra:Încef elmăaut oli
mi t
ezşicum sănumaif ac
aces tl
ucru?
Înt r
ebareaaci ncea:Caresuntval oril
emel epersonale?
Înt r
ebareaaşasea:Cer olurijocînvi aţ ă?
Înt r
ebareaaşapt ea:Caredi ntrerolurivacons t
ituipreocupar ea
meamaj orăînanulur mător?
Înt r
ebareaaopt a:Caresuntobi ectivelemel eîn cadrulfiecărui
rol
?
Înt r
ebareaanoua:Car ees tet opulcelorz eceobiecti
vepr i
or i
tare
pent ruanulur mător ?
Înt r
ebareaaz ecea:Cum potsămăasi gurcăv oireal
izacelez ece
obiectiv
epr i
orit
are?

PARTEAAII
I-A
EXERCI
ŢIULPENTRU CELMAIBUN AN

Pr
egăt
iţi
-văsăî
ncepeţ
i

— 208—
 — Celmaibunan—

Exerciţ
iulCelmaibunan
Pl
anur ipentrucelmaibunan
CreatoriCel
i uimaibunan

— 209—