Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM gestiunii, o sală de concerte de mici dimensiuni își poate găsi locul și în Cluj între spațiile de
Disciplina SINTEZE DE PROIECTARE spectacole existente și alte asemenea funcţiuni preconizate. În oraș există câteva săli de teatru,
Anul universitar 2018- 2019
săli ale diverselor instituții publice, universitare sau ale diverselor asociații, mai multe săli de
Anul V Semestrul 1
cinematograf aflate în funcțiune sau dezafectate și, desigur, marile dotări care pot găzdui
spectacole: cele două săli multisport și stadionul orașului, astăzi toate trei subutilizate. Pe de
Temă de proiect altă parte proiecte ca Centrul Cultural Transilvania, care ar urma să conțină printre altele un nou
sediu pentru Filarmonica din Cluj, sau un nou sediu pentru Conservator, sunt deziderate și
SALĂ DE CONCERTE necesități mai vechi în oraș, care încă sunt departe de a deveni realitate. Oportunitatea unui
asemenea program în acest context ține așadar de măsura în care reușește să-și propună și să
atingă o largă accesibilitate, respectiv să se adreseze mai multor categorii de public și să includă
o destul de mare diversitate de evenimente. Aceasta, în acord cu rolul orașului de centru de
cultură regional și cu specializarea sa recentă ca piață de consum și producție culturală sau
artistică - într-un sens larg.
Ceea ce se dorește este un obiect construit care își va propune programatic o abordare
flexibilă si comunicativă, integratoare, care în configurația sa spațială se centrează pe
utilizatorii săi - pe diversitatea publicului și pe tema comunității sau a comunităților, mai mult
decât pe orice alte elemente de concept, și mai ales în defavoarea unei abordări excesiv
sculpturale sau iconice. Arhitectura propusă, contemporană ca expresie, va rămâne însă una
relevantă pentru o dotare (publică) importantă pentru oraș.
Se încurajează flexibilitatea și permeabilitatea spațială, în măsura permisă de
exigențele funcționale și în limita unui buget rezonabil.
Se solicită o configurație spațială care să permită o utilizare intuitivă, care sa elimine
pe cât posibil dificultățile de orientare și care să excludă inegalitățile de accesibilitate.
Se dorește de asemenea o relație permeabilă cu spațiile publice exterioare. Se va ține
cont de specificul ansamblului urban propus, de natura amplasamentului și de relațiile sale în
cadrul orașului. Se va avea în vedere de asemenea relaționarea cu spațiile publice, minerale sau
verzi și cu posibilele funcțiuni conexe generate în urma proiectului de urbanism. Nu în ultimul
rând, în cazul alegerii unui amplasament în vecinătatea Someșului, soluția propusă va avea în
vedere relația cu râul și cu malurile amenajate al acestuia.
2. Amplasament
V. BIBLIOGRAFIE
LITTLEFIELD David, "Metric Handbook - Planning and Design Data", Editura Architectural
Press, 3 rd Edition, 2008.
NEUFERT, ,,Manualul arhitectului’’, Ed. Alutus, Miercurea Ciuc, 2004.
VAIS Gheorghe, ,,Programe de arhitectură’’, Editura UTCN, Cluj-Napoca, 1998
Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, Indicativ P118-99
Normativ privind proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori, Indicativ NP 006-96
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme,
Indicativ NP 24 - 98
Normativ privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația
pietonală în construcții, Indicativ NP 063-02
Ghid privind proiectarea scărilor și rampelor la clădiri, Indicativ GP 089-03
Plan Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism pentru municipiul Cluj-Napoca
Colecția de albume și reviste a bibliotecii FAU.
Site-uri online: Archdaily, Dezeen, Architizer ș.a.