LUNI, 27 IANUARIE

Botar Johanna
Titlul ar putea sa nu corespunda programului.
Amplasamentul 1 este mai bine pozitionat, cu un mix mai consistent de functiuni, firul de apa
si zona verde adiacenta poate deveni mai importanta, inclusiv un acces poate fi facut
dinspre ea.
Al doilea amplasament este mult mai greu accesibil si pare adresat unei zone mult mai
restranse. Micul scuar intre cladire si apa e bun, dar trebuie sa i se dea mai multa atentie, sa
devina un spatiu public de calitate cu mai multe valente.
Programul inca nu lucreaza, cu componentele sale actuale. Sa te concentrezi pe
transformarea salii de sport in spatii de alta factura, spatii pentru spectacole etc, ca scenarii
de multifunctionalitate. Nu exista bibliografie. Societatea in ansamblul ei, cu toate categoriile
de varsta isi gaseste locul in oferta de programe? Sistemul complex de componente ale
proiectului si ale sitului are nevoie de aprofundare, studiu, reteaua stradala adiacenta are
nevoie si ea de prelucrare, deasemenea clarificarea punctelor de acces, revizuirea textului.
Studiu legat de spatiile social-culturale / sportive din oras, pentru a vedea daca inca o dotare
de acest fel se justifica
Merita rafinata scara cladirii pentru a se adapta locului, alegerea altei tipologii pentru cladire
– vezi curtile adanci, orientate nordic, indepartate de apa. Zona din dreapta, neconturata
inca urbanistic poate fi abordata cu un scenariu de dezvoltare. Ar trebui vazuta doza de
inovatie a unui program care s-a facut si in trecut.
Se poate pastra sala de sport, dar in conditii de multifunctionalitate.

Recomandare - amplasamentul 1

Nagy Zsolt
Mapa documetara ar fi trebuit sa aiba referinte despre contextul urbanistic. Sa includa
aspecte legate de scara orasului, demografia, aria de adresabilitate, care sa aduca mai
multe justificare programului.
Amplasarea in cadrul orasului e neclara, zonele adiacente nu se inteleg din punct de vedere
al functiunii prevazute.
Obsesia pentru un obiect de arhitectura, care nu pare sa aiba alta intentie decat un concept
formal – raportarea la imaginea siluetei montane. Conceptul este indoielnic, de ce imaginea
muntilor si padurilor – o alegere formala, de unde caracterul capricios al cladirii. Ce are
orasul de castigat printr-un astfel de demers? Interesul pentru calitatea spatiului public
trebuie sa primeze. Sunt foart multe accese care agreseaza spatiul public. Parcajul este
ineficient in forma actuala. Subsolul poate fi facut doar pentru aprovizionare.
Amplasamentul indicat de primarie are un argument in plus in favoarea sa.
Documetarea sa includa solutiile si tema de concurs pentru amplasamentul vizat, eventual
observatiile juriului ar putea contine recomandari importante si pentru proiectul tau.
Scheme functionale ar fi utile, informatii vizand capacitatea, relatiile cu orasul, proiectarea
cladirii pentru viitorul orasului.
Ce criterii trebuie sa indeplineasca amplasamentele pentru functiunea propusa?
Amplasamentul 2 este neconvingator. Ce se intampla cu triunghiul de teren ramas?
Cladirea ar putea fi ineficienta din cauza geometriei ei.
Plansele nu informeaza suficient. Solutia cvasisimilara ridica intrebarea daca exista
suficienta cautare. Intr-una din variante cladirea intoarce spatele parcului propus, acea latura
contine accesele de serviciu.
Revine cu o fundamentare mai buna a siturilor si temei.

Noje Alexandra
Din PUZ sunt comasate niste parcele, care sunt prevazute ca parcele rezidentiale. Nu se
tine cont de prevederea zonelor de servicii din PUZ. S-a facut un studiu ulterior care
argumenteaza necesitatea / amplasarea de gradinite pe unul din amplasamente. Al doilea
este, in schimb, partial construit.
Situatia prezentata de PUZ nu este actualizata, situatia nu mai corespunde in teren.
Alegerea unui amplasament trebuie bine argumentata.
Nu exista un scenariu de dezvoltare a cartierului, ulterior construirii gradinitei. Trebuie studiat
mai bine si programul – vezi, de exemplu accesul, care este direct din strada. Ce rost are o
sala de conferinte?
Capacitatea cladirii propuse raspunde necesitatii intregului cartier?
Bibliografia trebuie cautata in literatura germana, olandeza, in orice caz altundeva decat
strict in cea romaneasca. Vezi si recomandarile normativelor, legate de orientare, asezarea
pe teren in panta.

Se recomanda cautarea altor situri si aprofundarea temei. Se poate renunta la cresa si se

recomanda cuplarea cu alte tipuri de dotari (sociale, integrarea intr-un centru de cartier etc).

Oltean Ioana
Este acelasi program sau este adaptat de la un sit la altul? Par sa abordeze doua situatii
foarte diferite. Al doilea sit nu poate include agricultura. Diferenta principala este in prezenta
cladirii monument, a bisericii, care poate fi sau nu inclusa intr-o incinta, azi fiind o cladire
izolata, inconjurata de cimitir ? Poti sa justifici o atitudine de apropiere, de includere a
bisericii intr-un ansamblu nou? De ce mai apare un element reper inalt? Daca nu sunt
atestate istoric aceste elemente ele raman arbitrare.
Programul de manastire ortodoxa este adesea izolat, atributul acesta este compatibil cu
dezvoltarea profesionala? Nu este mai usor de combinat cu programele de ingrjire a
sanatatii sau de protectie sociala?
Ce-si propune proiectul este sensibil si dificil. Vezi si exemplul Barsana, care este foarte
discutabil. Exemplele cautate sunt bune, dar sunt si exemple discutabile - trebuie filtrate.
Care este capacitatea cladirii? Se raporteaza bine la suprafata totala? Este adaptata la
puterea economica a bisericii azi? Proiectul trebuie sa fie convingator in contextul sau din
toate punctele de vedere (istoric, social, rural, peisaj, economic etc)
Proiectul are clar cateva sensibiltati (nu doar cautari, dar si lucruri gasite bune).
Cautarea arhetipurilor manastiresti, mai mult decat a gospodariilor locale.
Vezi Ronchamp – Renzo Piano

Recomandare - amplasamentul de la Vad este mai bun – dar mare atentie la prelucrarea lui.

Ros Carla
Nu am auzit nimic despre faleza din vecinatatea amplasamentului. Este obligatoriu de a crea
o strategie care sa-si propuna sa imbunatateasca relatia orasului cu apa, si care poate
include inclusiv cladirea industriala pastrata. Relatia cladirii cu apa este compromisa de
curtea interioara. Primul sit pare foarte potrivit pentru o functiune culturala, in schimb centrul
ornitologic se leaga de natura, ori aceasta combinatie de amplasament si tema nu stiu daca
potenteaza suficient locul sau functiunea. Al doilea amplasament ar putea mai bine sa
ramana insa neconstruit. Experienta directa ar trebui sa primeze, nu prezenta unor pasari
impaiate, ci a unui mediu in care pasarile libere sa fie observate in mediul lor. Poate e
nevoie de o strategie peisagera. Spatiile interioare pot fi mediate de mijloace media.
Prezenta publicului ar trebui mult limitata, dozata. Nu trebuie sa fie un parc tematic.
Sa-ti pui problema regenerarii peisajului in zona falezei pare o buna oportunitate. In zona
industriala o strategie a renaturarii pare optiunea mai buna. Este nevoie de o arhitectura
personalizata.

Recomandare: Centru al biodiversitatii sau centru ornitologic integrat intr-un ansamblu de

mai mare complexitate. Situl 1, in zona industriala.

Tulbure (Radulescu) Ioana

Este nevoie de o strategie de implementare a centrului in comunitate. Exista riscul sa faci o
arhitectura care nu raspunde specificului si nevoilor comunitatii. Exista in tema o strategie a
municipiului Alba Iulia – se aplica ea aici sau exista o contrapropunere? Zona trebuie sa se
regenereze prin conexiuni cu vecinatatile. Arhitectura nu demonstreaza ca raspunde nici ea
unor realitati culturale. Cauta, daca exista, exemple de implanturi functionale reusite in zone
cu saracie extrema. Exista rezerve ca programul poate functiona. Este nevoie de tranzitul
printr-un spatiu public in realizarea accesului spre cladire. Care este componenta urbanistica
a proiectului? - trebuie marcata (poate si prelucrata) mai bine. S-ar putea sa fie nevoie si de
o interventie asupra infrastructurii publice – ar fi oportuna. Ar trebui lucrat mai mult cu
instrumente de integrare. Nu se intelege cum s-a facut delimitarea amplasamentului. Al
doilea amplasament e complet lipsit de context. E nevoie de definire mai clara si a zonei
restructurate din vecinatate. Este de apreciat ca proiectul porneste de la o problema; este
nevoie si de o fundamentare sociologica. Sursa de inspiratie este formala, vezi daca nu
gasesti inspiratie in habitudini.
Poate avea si componenta vernaculara proiectul. Poate exista si o componenta economica –
mestesugareasca. Merita avuta in vedere zona talciocului ca amplasament, sau vecinatatea
ei. Proiectul trebuie sa-si propuna intr-o anumita masura mixarea sociala.

Revine cu aprofundarea temei si, posibil, alte amplasamente.

Benea Romana
Este nevoie de definirea programului, se poate incepe prin clarificarea componentelor
functionale. Nu se intelege intentia, trebuie explicata mult mai clar. Nu e aceeasi tema in
cazul celor doua variante.
Este nevoie de o strategie de implementare a proiectului in comunitate si mai departe in
oras. Care sunt mijloacele de conectare cu restul orasului? Spatiile publice nu se vad in
proiect suficient de bine, de altfel zonificarea este neclara, inclusiv este nevoie de lamurirea
regimului juridic al terenurilor. Este bine sa se permanentizeze situatia actuala? Nu exista
bibliografie la tema. Nu exista un titlu care se refera la un program de arhitectura. Nu se
distinge zona studiata, zona de interventie. Amplasamentul 2 nu este construibil, fiind acolo
zone de protectie pentru cursul de apa si calea ferata. Trebuie sa respecte regulamentul,
partea de urbanism trebuie tratata in maniera urbanistica, cu instrumentele specifice, cu
bibliografie specifica.

Revine cu o tema aprofundata si clarificata si cu un alt amplasament 2.

Bolboaca Andrada
Mapa documentara contine informatii neclare. Nu este clara nici pe planse zona de
interventie, trebuia vazuta in relatie cu contextul existent, deasemenea nu sunt suficient de
explicite legendele planurilor. Nu se poate demarca clar zona in care se insereaza proiectul
detaliat.
Componentele nodului intermodal trebuie aduse impreuna din zona de vecinatate. Parcarea
(park & ride) este subdimensionata. Calculul trebuie corelat cu niste strategii de mobilitate.
Vezi strategia municipiului, studiul de fezabilitate pentru centura ocolitoare din zona
respectiva. Sa documentezi breteaua de legatura preluata (oportunitate, stadiu al lucrarilor
etc). Este compatibila piata volanta cu restul programului? De ce punct si nu nod
intermodal? Este putina ezitare intre scara interventiei si scopul ei (inclusiv arealul de
deservire si tipurile de transport conectate). Obiectul trebuie gandit si la scara pietonului si
sa includa conexiuni la trasee pietonale existente sau preconizate. Se produc zone vagi,
nefolosite, zone greu de controlat. S-ar putea sa nu fie o interventie suficient de fina, de
rationala sau actuala. Abordarea peisagera trebuie clarificata, poate regandita ca prioritati –
care componente ale peisajului si biodiversitatii trebuie favorizate. Forma obiectului trebuie
revizuita.

Amplasamentul din Taietura Turcului poate oferi mai mult, prin urmare este cel recomandat.

Nagy Krisztina
Este palatul copiilor o functiune viabila, sau ar putea fi vorba mai degraba de o dotare de
cartier? Exista o contradictie intre capacitatea reala a cladirii si adresabilitatea ei la scara
municipala. Procentul de 10-15 % este corect, e reflectat de vreo strategie sau norma?
Trebuie clarificat. Terenul pare ocupat excesiv, iar casa existenta nu ar trebui prinsa intr-o
retea de cladiri alipite ei. Relatia cu strada principala este indecisa. Nu exista o regula a
alinierii si apropierii fata de strada, exista un alt tip de relatie cu strada la celelalte cladiri mari
de pe sit. Modul de ocupare ar trebui sa aiba in vedere si intretinerea cladirii (costurile).
Vecinatatea cu locuintele ar putea sa creeze deranj pentru acestea. Trebuie avut in vedere
traficul auto generat de functiunea propusa. Sistemul de cladiri si spatii neconstruite este in
parte alterat de insertia propusa. Se poate face o selectie de programe, vizand eventual
specificul scolii de alaturi. Lipseste cantina liceului, poate fi inclusa in tema.

Recomandare - amplasamentul de langa liceu.

Sevan Gabriel
Capacitatea cladirii trebuie sa aiba in vedere dinamica de viitor, previziuni de crestere. Se
justifica mutarea sediilor facultatilor de arhitectura din locatiile lor actuale? Trebuie vazuta
care este plusul de valoare pe care il aduce mutarea in afara campusurilor, acolo unde
exista dotari (biblioteca, etc). Tema conversiei abatorului merita discutata.
In cazul sitului de la Timisoara, traseele propuse sunt noi? Conecteaza ceva?
Cum sunt luate in seama studiile in vigoare facute pe terenurile abordate? Densitatea
propusa este foarte mica (avand in vedere si regimul terenului), ceea ce poate face
propunerea neviabila. Tratarea parcului si delimitarea lui pare facuta dupa o logica reziduala
– ce a fost in plus fata de necesitatea temei a fost transformat in parc. Spatiul verde este al
orasului sau al facultatii? Combinatia de spatiu public / campus universitar trebuie verificat
daca esta valida. Trebuie gandite spatii diferentiate cu acces public si de specialitate.
Abordarea a doua situri in doua orase face compararea situatiilor greu de comparat.
Compararea a doua situri diferite in acelasi oras poate scoate in evidenta mult mai bine un
amplasament mai favorabil.
Grafica trebuie adecvata specificului proiectelor de conversie / restaurare (nou, existent,
pastrat, desfiintat). Terasele circulabile sunt oportune?

Revine cu doua amplasamente in Timisoara, unul putand fi cel prezentat, facand

demonstratia relatiilor cu campusul, dar și cu toate observatiile de mai sus.

Vasilut Robert
Care este argumentul ca aici trebuie sa fie un centru pentru montaniarzi? Este suficient de
atractiv locul? Cum se face accesul, cum se distribuie circulatiile pe traseele din cadrul
zonei? Ar trebui identificate elementele de interes din zona (pesteri, varfuri, etc). Cum se
face accesul acum in Muntii Calimani, poate fi aici un punct de acces conectabil la reteua
actuala de acces, de servicii (cazari)? Initiativa de a revalorifica zonele degradate e, altfel,
posibila si recomandabila in anumite conditii. Titlul sugereaza turismul, dar aici este un
potential de ecologie restaurativa. Suprafetele din tema sunt excedentare. Colonia nu
trebuie refacuta la aceesi scara. Tema este un pic generala, nu suficient de detaliata. 5400
mp pentru montaniarzi sunt nefiresc de multi. Volumul din varianta a doua este strain. Mediul
este agresat de gesturi de acest fel. Lipseste bibliografia, exemplele lui Rudy Ricciotti nu au
nimic cu tema studiata. Tema ar trebui sa fie mai mult generata de sit.

Revine cu un program aprofundat, care sa justifice mp, poate pastra amplasamentele daca
sunt prelucrate mai bine si intr-o maniera mai bine justificata.

Ardelean Andreea
Vecinatatea trebuie sa fie compatibila intre cladirile si functiunile exsitente si cele noi, pe situl
2. Tema nu contine cifre (suprafete, capacitati). S-ar putea sa nu fie bine corelate
capacitatea si suprafata cladirii. Imaginea este neplacuta spre oras, daca totul este strict cu
fata spre rau. Rezolvarile prezentate par strict functionale, e nevoie de o abordare mai
inovativa si mai poetica. Cladirea nu ar trebui sa intrerupa relatia intre spatiul public si apa,
ar putea avea un parter permeabil. Spatiile marunte sunt amplasate spre apa - problemele
functionale ale unui punct de frontiera nu ar trebui sa dicteze configuratia spatiala a cladirii in
asa mare masura. Repetitivitatea volumelor poate induce monotonie. Situl 2 nu e un punct
de acces in tara suficient de consistent. Cum se vede cladirea, pe malul apei cand te
apropii? Poate fi studiata si o componenta compozitionala verticala. Ar putea fi o cladire mai
curajoasa, care poate avea in vedere situatia incerta a fluviului in conditiile schimbarilor
climatice. O arhitectura mai sensibila la peisaj, rau, oras etc.

Recomandare - situl din Calafat

Haias Adriana
Cum a rezultat dimensiunea salii multifunctionale? Ea pare mare pentru populatia localitatii.
In afara salii mari, cladirea in sine pare suprdimensionata. Pentru situl 1 nu se vad niste
observatii despre specificul localitatii, daca exista vreunul. Nu se vad relatii cu cursul de apa.
Centrul poate functiona atat de fragmentat? Ai nevoie si de un foaier pentru o sala de
aceasta capacitate. Ce se intampla in conditii meteo nefavorabile cand se folosesc diferitele
componente ale ansamblului? Fragmentarea cu ce se coreleaza din punct de vedere
functional, tematic, conceptual?
Casa de cultura existenta functioneaza, nu se poate cupla centrul cu aceasta dotare
existenta? Daca nu este esential sa vezi de ce nu mai functioneaza sala de cultura
existenta. Se justifica o cladire culturala noua langa una abandonata? Satul Popesti poate fi
un amplasament mai just, fiind si centrul administrativ al comunitatii. Solutiile sunt inegale ca
gabarit, de unde provine aceasta diferenta? Confesiunea, ocupatia initiala a populatiei ar
putea fi filtrate in conceptul acestui centru. Sa existe o dimensiune culturala a demersului,
care ar trebui sa se vada in configurarea arhitecturala a cladirii.Trebuie sa lucrezi si cu spatii
exterioare de calitate. Centrul se adreseaza doar etniei slovace, intr-o localitate in care
exista in numar mare locuitori de alte etnii.

Se recomanda amplasamentul din centrul de comuna, a vedea daca se poate adresa intregii
comunitati, prelucrand tema initiala - componenta slovaca.

Moldovan Catrinel
Construirea langa linii de inalta tensiune este problematica din punctul de vedere al
sanantatii utilizatorilor cladirii. Este compatibila introducerea unui punct de productie in
vecinatatea grajdului castelului (monument)? Perspectiva spre deal este alterata de insertia
cladirii. Accesul din curba este si el problematic. Castelul (si grajdul sau implicit), odata
restaurat, va avea destule ingrediente pentru a deveni atractiv pentru public. In cazul sitului
1 ce castiga locul in cazul introducerii noii cladiri, in contextul destructurarii urbane prezente?
Formula propusa nu dovedeste ca e sustenabila, nu stabileste masuri, reguli de construire,
restructurare. Dupa ce criterii ai ales primul amplasament?
In primul amplasament nu se vad posibilele beneficii, nici din punct de vedere urbanistic, nici
in ce priveste expunerea pe care ar avea-o functiunea dorita.

Tema este valabila, este documentata, dar nu are suprafete. Revine cu alte amplasamente

Sopincean Ioana
Niciuna din cladirile propuse spre demolare nu este atat de degradata. Cladirile exista, pot fi
recompartimentate, refunctionalizate. Ele stau in relatii bune cu strada, pot fi bine integrate.
Nevoile de spatii mari ale programului propus sunt partiale, exista multe spatii de mici
dimensiuni propuse, care ar putea sa stea in cladirile existente. Care este capacitatea
preconizata a cladirii? Nu sunt prezente in tema suprafete. Amandoua amplasamentele
contin o cladire existenta si rezerva de teren – ambele amplasamente pot fi studiate in
continuare. Tema trebuie recalibrata (inclusiv grupele de functiuni) pentru a putea folosi
amplasamentele alese. Amplasarea la tangenta mai multor cartiere este bine aleasa la situl
2. Sistemul de spatii care gazduieste aceasta functiune trebuie sa fie mai complex si mai
bine ierarhizat. Exista un exemplu similar, functional, in Romania? Este nevoie de precautie
in propunerea unui program fara precedente suficiente – o masura de prevedere este
adaptabilitatea functionala, sau posibilitatea de multifunctionalitate.
Este nevoie de alte functionale adaugate pe situl 1? Scoala existenta are cateva spatii care
ar putea fi folosite mai flexibil. Exista insa si aici rezerva de spatiu neconstruit. Situl 1 este
mai bine expus, cel de-al doilea este situat in adancimea structurii cartierelor, de tip enclava.

Recomandare - situl 1
Seleveschi Vlad
Propunerea trebuie sa aiba in vedere si relatiile care se creeaza in cadrul zonei si
vecinatatile. Este nevoie de o abordare care sa se uite la zona in ansamblul ei si sa
valorifice elementele existente valoroase. Functiunile propuse nu sunt suficient argumentate
sau precizate. Functiunile vagi nu pot da indicii suficiente despre justetea propunerii.
Structura framanatata poate fi excesiva. Spatii linistite geometric pot face foarte bine loc
unor utilizari variate si dinamice. Ce se ofera spatiului public si zonei? Parcarea pe sol
extinsa sacrifica mult spatiu si afecteaza relatia cu pietonii. Un spatiu mineral de asa
dimensiuni este neatractiv in clima din Oradea. Vecinatatea cu terenul de sport pare
contondenta.

Revine. Trebuie consolidat studiul, atat in privinta temei, cat si a amplasamentelor propuse.
Trebuie vazute studiile existente in zona.

Simon Norbert
Spatiul public este desfintat si refacut in alta parte, de ce? Documentarea temei cladirilor de
birouri trebuie sa treaca prin surse mai recente. Care este pozitia orasului legata de acest
proiect? Risca sa fie doar specula imobiliara. Spatiul public era articulat cu alte spatii,
inclusiv cladirea inalta a hotelului era capat de perspectiva din anumite directii, si parte a
acestei retea de spatii urbane. Domeniul public nu trebuie sa fie alocat utilizarii private si nu
ar trebui construit. Achizitia publica de proprietati trebuie fundamentata cu un plan solid, un
proiect de investitie (publica).
Poate fi folosit situl 1 si pentru dezvoltarea de birouri, fara a construi pe spatiul public.

Revine. Sunt doua directii de a continua – una dinspre program, cu identificarea unor
amplasamente adecvate, cealalta care cauta niste utilizari, publice, pentru amplasamentele
actuale.

Sopterean Dan
Trebuie analizat care este situl cu cele mai multe oportunitati. Dat fiind interesul imobiliar din
zona, este posibila abordarea sitului? Comunitatea vocala este potrivnica dezvoltarii zonei
cu functiuni noi. Urbanizarea este foarte puternica vizavi de posibilitatile localitatii. Merita sa
discuti cu arhitectul sef al judetului. Structura urbana propusa denatureaza localitatea. Este
posibila piesa de infrastructura (strada) care deserveste statia in amplasamentul de langa
corpul localitatii, insa regandita dezvoltarea care se propune alaturi de ea. Pe de alta parte
in afara unui scenariu de densificare cladirea propusa (statia) nu e sigur ca se justifica la
aceasta dimensiune. Tema nu specifica niste valori de trafic sau numar de utilizatori.
Ar putea fi abordat situl mai putin problematic din punct de vedere al restructurarii urbane
(cel de la gara existenta), cata vreme ambele statii se vor dezvolta in viitor nu se pune in
aceesi masura problema oportunitatii. Intrucat ar putea include gara existenta ar putea
merge cu o suprafata desfasurata mai mica.
La gara veche interventia trebuie sa menajeze cladirea propusa spre clasare.
La amplasamentul din corpul satului solutia urbanistica trebuie regandita mai la scara
localitatii. Deasemenea obiectul mai rafinat, mai putin masiv.

Revine cu aprofundarea ambelor amplasamente

28 Ianuarie

Bercea Daiana Andreea

Institut de dans sportiv si baza de cantonament
Brazii de Sus, Prahova / Rafov, Prahova

Oare e fezabila economic functiunea tinand cont de numarul de posibili vizitatori?

Adresabilitatea ar trebui sa fie mult mai larga, sa existe un scenariu de utilizare in restul
timpului.
In mapa sunt exemple unde volumele noi langa cladirea monument sint disimulate in peisaj.
Volumele noi pot face parte din parc? Atitudinea interventiei poate deveni mai discreta in loc
sa imbrace cladirea existenta.
Sitemul dublu tract e perimat. Pot fi niste solutii contemporane inclusiv pentru cazare.
Compozitia actuala blocheaza relatia cu apa.
Arhitectura contemporana in dialog cu existentul.

Mansardarea corpului existent depinde de structura sarpantei, a posibilitatilor de acces, a

normelor de siguranta la incendiu, instalatii etc. Utilizarea daca e posibila (poate nu pentru
cazare) poate amplifica interesul pentru monument.

Se recomanda situl 1.

Avram Mara Bianca

Centru Comunitar mestesuguri
Huedin

Tema
De meditat ce inseamna mestesuguri locale in contextul actual? Trebuie gasita o varianta de
atractivitate pentru a trata problema migratiei.
La mestesuguri vorbim de mesteri profesionisti. Ar trebui redefinite activitatile de hobby
inspre activitati profesionale lucrative.
Ar trebui gasite exemple de astfel de centre functionale pentru a asigura viabilitatea.
Ar trebui discutat cu actorii locali si identificat un sit care se preteaza pt un program public cu
rol regenerator.

Situri
Cele doua amplasamente sunt private, cu proprietate fragmentata. Primaria va trebui sa
exproprieze, deci se introduc o serie de costuri si complicatii juridice care ingreauneaza /
intarzie implementrea proiectului.
Tipologia e asemanatoare desi siturile sunt diferite (str. Intima vs. strada mai importanta si
fara vecinatati).
Propunerea lasa in jur un spatiu verde nedefinit. Ar trebui ca terenul sa fie folosit in folosul
proiectului.
Situl 2 neaga ierarhia strazilor din punct de vedere al accesului.
Se recomanda o adaptare fata de particularitatile vencinatatilor, ierarhizare, nuantare a
relatiilor.
Suntem extrem de interesati de orice cladire pe amplasament si privim cu mare atentie
decizia de demolare.

Se recomanda situl 2 cu rezerva lipsei de realism legata de modul de obtinere a terenului.

Birzog Stefana
Centru media in Cluj-Napoca

Tema
Statia Locala a televiziunii publice si studiourile de film nu sunt compatibile.
Titlul trimite spre altceva.
Trebuie clarificata, curatata tema, programul. Care e prognoza, care e marja de flexibilitate

Situl 1
De revazut proiectul de pe situl 1 din promotia 2018-2019.
Cladriea TVR este una greu de extins. Se ridica intrebarea daca Radio si TV pot functiona
separat sau trebuie cuplate. Trebuie vazut daca situl permite scenariile viitoare de
dezvoltare.
Exista riscul sa se piarda o serie de elemente artistice, inclusiv ale curtii.
Cladirea inca pastreaza detalii de arhitectura originale.
Ar trebui luat in calcul potentialul regenerator al interventiei in zona.

Situl 2 are probleme din cauza vecinatatii cu calea ferata.

Daca apare o cladire noua ce se intampla cu statia publica existenta?

Se va reveni cu sit 1 + sit nou si tema refacuta.

Miclea Iulia
Institutul Cultural Roman
Baia Mare

Tema
ICR nu are filiale in Romania. Se va redefini investitorul.
Sectorul cultural actual prefera independenta.
Sunt multe tipuri de functiuni comasate. Trebuie sa functioneze in aceeasi cladire?
Ideea de “acupunctura” se contrazice cu comasarea de functiuni si comasarea de parcele.
Se recomanda luarea in calcul a unei etapizari.
Situri
Proiectul se concentreaza pe zona publica dar nu e foarte clara relatia cu vecinii, curti etc.
Pentru situl 2 se poate consulta un proiect din promotia anterioara.
Pentru situl 1 poate fi discutabila scindarea unui obiectiv in corpuri separate de spatiul
public. Scenariul afecteaza eficienta cladirii.

Se recomanda situl cu constructii pe ambele laturi ale strazii cu studierea posibilitatii de

conectare. Se va acorda o atentie deosebita spatiului public si parcelarului

Samartinean Andreea
Centru European de arta contemporana
Cluj-Napoca

Tema
Centrul Cultural Clujean isi propune sa realizeze ateliere pentru artisti in rezidenta, pentru
arte plastice si arte performative. Tema nu propune nimic referitor la arte performative.
E obligatoriu sa fie inclusa si cazarea?
Care e tipul de spatiu care se preteaza la expunerea de arta contemporana?
Care e flexibilitatea pe care o ofera spatiile.

Situl 1 - Parcul Feroviarilor

E discutabila demolarea unei cladiri viabile

Situl 2 -Str. Traian

Situl e subconstruit. Se demoleaza o cladire existenta si e facuta una noua de dimensiuni
comparabile.
Se va analiza posibila promenada pe malul somesului si posibilitatea de integrare a
constructiei existente.

Vecinatatile trebuie privite cu atentie. Se propune un program public langa locuire. Cum se
mediaza relatia?

Sit recomandat 2

Tirei Iulia
Centru pentru activitati extrascolare si dezvoltare personala la Brad
Mun. Brad, Hunedoara

Tema
Orice investitie publica in localitate ar trebui sa aiba caracter regenerator.
Se potriveste bazinul in contextul temei?

Sit 1
Se va evidentia existentul si propusul
Accesul din partea vestica pare fortat. Se va studia posibilitatea de cuplare a parcelelor din
partea de vest. Aceasta comasare e mai fireasca decat comasarea cu parcela de la sud.
Cladirea noua care ofera cele mai multe optiuni e ingheta cu un bazin.
Cladirea propusa, cu o trama fixa acomodeaza spatii a caror flexibilitate poate fi afectata.
Piscina poate fi scufundata in teren. Se poate studia functiunarea ei in relatie cu liceul.

Sit 2 - nu
Este in extravilan!
Un sit excentric pentru o functiune adresata locuitorilor e discutabil.

Se recomanda situl 1

Bahna Melania
Camin pentru varstnici
Miercurea Ciuc, Harghita

Tema:
Ar trebui sa fie o echitate privitor la orientarea camerelor spre anumite spatii.
Abordarea programului pare foarte “clasica”. Se recomanda includerea unui grad mai mare
de inovare.
Se va aprofunda integrarea tipologiei / volumelor in context.
Care e grupul de utilizatori: cei care au nevoie de ingrijiri sau cei care vor sa renunte la
obligatiile generate de intretinerea unei locuinte.

Situri
Ambele situri sunt invecinate de locuinte. Siturile par sa ceara o arhitectura domestica nu o
arhitectura de insitutie.
Se vor investiga relatiile posibile cu spatiul exterior.
Se poate sugera o etapizare si dezvoltare in timp.

Se recomanda situl 1, poate cu sera

Manuela Furdui
Centru de seniori
Comuna Vidra, Alba

Tema
Vecinatatea unei atractii turistice nu favorizeaza neaparat functiunea.
Se va studia cum se poate face arhitectura de buna calitate in mediul rural, exemple de
integrare, tipologii etc.
Programul e rigid interpretat. Se vor studia posibilitatile de inovare a programului

Situri
Nu e studiat (sau nu e explicat) modul de construire specific zonei.
E discutabila construirea unei prime constructii peste rau. Cum se impaca izolarea cu
legarea la comunitate?
Dezvoltarea simetrica e straina de contextul construit si de topografie.
Poate fi studiat si amplasamentul de pe malul de apa pe care sunt deja constructii.

Se recomanda documentarea suprimentara a contextului.

Marariu Ana-Maria
Centru de arte performative
Alba Iulia

Tema
Poate fi simplificat programul pentru a nu suprasolicita parcela
Un teatru intr-un oras mic poate merge pe scenariul ca trupele sunt invitate in turneu (teatru
de proiecte). Poate doar o sala si o reducere a anexelor.
Turnurile de scena par bizare. Teatrul contemporan incepe sa beneficieze de aportul digital
pentru decoruri.

Situri
Se recomanda studierea proiectului initial si a proiectului ulterior de rezolvare a zonei.
Trebuie studiata zona in ansamblu doar la nivel de parcela disponibila.
Siturile (vecinatati, dimensiuni) constrang programul si sacrifica functiunea.
Nu exista optiunea unor spatii largi de detenta.
Siturile lungi si inguste asociate unui program care nu sustine fronturile spre spatiul public
decat in zona intrarilor pot genera probleme.
Se poate studia oportunitatea unei strazi pietonale.
Abordarea urbanistica are mare importanta.

Se recomanda situl Piata Consiliul Europei

Radac Andreea
Crama Jidvei

Tema
Este nevoie de o ambianta senzoriala, o arhitectura pentru partea de interfata cu publicul.
Traseul de vizitare joaca un rol important, dincolo de partea de productie efectiva.
Partea de cazare trebuie sa ofere o experienta inedita.
Sustenabilitatea si eficienta cladirii ar trebui sa joace un rol important.

Situl ramane la alegerea candidatei

Sbiera Alexandra Bianca

Centru de calificare profesionala si asistenta sociala pentru tineri si grupuri vulnerabile
Botosani

Tema
Poate fi prea mult sa construiesti un centru de calificare cu aceasta suprafata. Se poate
studia daca pentru anumite specializari unele ateliere pot avea un anume grad de
flexibilitate.
Spatiile de cursuri pot fi integrate intr-un centru comunitar si sa se sustina reciproc.
Programul se preteaza pentru / ar trebui sa ofere spatii mai spectaculoase, nu o tipologie
chasica de scoala. Este nevoie de inovare.
Asigurarea cazarii integrata in centru e posibila dar nu e obligatorie.

Situri
Nu este foarte clar cum au rezultat cele doua tipologii in relatie cu programul si cu siturile.
Ocuparea fiecarei parcele trebuie corelata cu imaginea/atmosfera generala a strazii.
Se va avea in vedere o ierarhizare a spatiilor in funte de program / functiunile majore ale
acestuia.
Vegetatia contribuie la identitatea orasului. Ar trebui pusa in valoare in proiect.
Arhitectura pe situl 2 nu pare adaptata vecinatatii dominata de locuire individuala.
Grafica planselor trebuie sa fie mai explicita.

Se recomanda situl 1 dar se adapteaza tema.

Barbieru Alexandra
Centru cultural
Iasi / Bacau

Tema
De ce sunt doua orase, doua teme, doua grupuri tinta
Acest centru presupune productie culturala sau consum cultural?
Analiza contextului urban nu este suficient de cuprinzatoare.
Se va studia si reteaua de spatii dedicate culturii, distributia, tipul lor.
Se va defini mai atent tema in urma analizelor.

Situri
Se va alege unul din orase si un singur grup tinta.
Amplasarea pe o zona verde este discutabila.
Atentie la dimensionarea adaporsturilor.

Cufteacc Ioana
Piata agroalimentara
Sibiu/Baia Mare

Tema
Tema de proiectare trebuie fundamentata de un context specific. Dimensionarea, raspunsul
la zona duc la elemente de tema diferite in orase diferite.

Situri
Care este reteaua de piete? Are piata existenta nevoie de un spatiu mai mare? Ajunge
spatiul? Poate fi luata in calcul distribuirea de piete de cartier? Poate fi gasit un loc pentru o
piata noua

Ar trebui considerat in analize spatiul public mai larg (fronturi vecine, Cibin)
Trebuie analizare relatiile de acces in relatie cu directiile de circulatie/apropiere de sit
Anumite spatii traiesc in relatie cu spatiul public. Antentie la distantare (ex. Restaurant la
etaje superioare)

Gencsi-Mayer Izabella
Muzeu experimental de cosmologie si astronomie
Cluj / Ciurila

Tema
Ideea unui muzeu de acest tip este valida. Tintele referitoare la relatia cu exponatul sunt
apreciate.
Ideea unui observator in conditii de poluare luminoasa e discutabila.

Situri
Situl din Baciu e afectat de poluare luminaosa. E discutabil daca trebuie construit ceva pe
drumul de coama al dealului respectiv in Padurea Hoia in general. Aglomerarea zonei prin
PUZ-ul aprobat e discutabila din start si vecinatatea lui poate fi o premisa neavantajoasa
pentru proiect. Geologia terenului este nefavorabila. Poate proximitatea fata de centru sa
ofere un avantaj din anumite puncte de vedere.

Situl din Ciurila e greu accesibil pentru o functiune dedicata publicului care e viabila doar cu
un flux mare de vizitatori. Ideea de a amplasa o cladire in cadrul natural poate fi discutata
din punct de vedere al impactului investitiei (de mediu, costuri de realizare etc)

Ambele amplasamente sunt nesatisfacatoare.

Atentie la comunicarea grafica

Pestisan Paul
Complex sportiv
Timisoara

Tema
Nu e completa. Lispses informatii referitoare la capacitate, dimensiuni, suprafete.
Nevoia de dotari a diferitelor terenuri.
Ar fi apreciate atingerea unor tinte de sustenabilitate.

Situri
Pentru situl 2 se poate analiza legatura cu ansambul de cladiri istorice de la nord-vest.
Atentie la orientarea terenurilor si la zona de siguranta aferenta fiecarui teren.
Terenurile se grupeaza in platforme comune. In proximitate se ofera dotari pentru sportivi.
Atentie la relatia dintre zona de vestiare si terenuri.

E nevoie de o mai buna definire a zonei de primire in relatie cu orasul si cu fluxul principal de
utilizatori.
Constructiile de sport de mari dimensiuni sunt dificil de echipat cu dotari de HVAC, trape de
desfumare.

In modul de organizare ar trebui sa se citeasca o nuantare a caracterului diferitelor zone.

De studiat reteaua verde albastra din Timisioara si integrarea proiectului in retea.

Situl 1 pare mai interesant datorita existentei unei functiuni sportive dar pentru urmatoare
sustinere se va reveni cu doua situri

Boer Edwin
Noul sediu pentru biblioteca judeteana cu centru artistic la Sf. Gheorghe

Tema
Pentru dimensionare trebuie calculat si provizionarea cresterii viitoare a fondului de carte.
Se incurajeaza solutii spatiale interesante.

Situri

Spatiul public trebuie ierarhizat. E nevoie de zone de fata si de spate.

Pt situl 2 - Insula trebuie studiata integral, in spiritul unei interventii urbane majore.
Avand in vedere restructurarea unei zone in ansamblu se poate studia strategia de parcari
integrat. Situl prezinta provocari urbanistice

Situl 1. Solutia de ocupare nu e cea ideala, dar situl permite concentrarea pe arhitectura.
A se avea in vedere obiectul perceptibil din mai multe directii

Situl recomandat este situl 1.

Canta Diana
Regenerarea si refunctionalizarea stadionului postbelic intr-un centru colaborativ al artelor
contemporane
Baia Mare/Satu Mare

Tema
Trebuie alocate destinatii spatiilor exterioare. Componenta peisagistica joaca un rol
important.

Situri
De urmarit cum se poate ierarhiza spatiul, ce se poate face pentru a evita repetitivitatea in
contextul constrangerilor formale.
Se va reprezenta diferentiat ce este existent si ce este propus
Mai mult interes pentru fosta suprafata de joc a stadionului

Sit recomandat Baia Mare

Donca Vlad
Centru pentru reFormare profesionala, Satu Mare

Tema
Tema va fi consolidata si detaliata.

Situri
Situl 1 implica asumarea unui efort urbanistic si este supradimensionat pentru cerintele
proiectului de diploma.
La situl 2 integrarea urbanistica e dificila din cauza vecinatatilor. Se va analiza posibilitatea
de interventie pe cladirea existenta (demolari partiale, completari etc)

Situl recomandat 2

Ille Florin Andrei

Centru de cercetare si management integrat al deseurilor Cluj / Apahida

Tema
De urmarit flexibitatea in timp a spatiilor propuse si de evitat gesturile pur formale. Mai
degraba se recomanda inovarea tehnologica.
Cazarea si cercetarea nu sunt potrivite amplasamentului.
Componenta de vizitare poate fi mentinuta si chiar amplificata, detaliata, legata si de peisaj
si padurile din vecinatate, livezi. Se poate merge spre un muzeu ecologic.
Se va analiza dimensionarea parcarilor

Situri
Se recomanda situl 1

Muresan Bianca Madalina

Centru educational adlerian in Cluj-Napoca

Tema
Programul e interesant.
Se va analiza nevoia de parcari.
Regimul de inaltime trebuie adaptat programului si reglementarilor specifice.
Se va studia o rezolvare functionala si spatiala inovatoare
Se va avea in vedere ca e o dotare de rang municipal

Situri
Identificarea unui amplasament nou pentru distribuirea uniforma in teritoriu e de dorit fata de
cresterea capacitatii unei gradinite existente
Trebuie alese amplasamente care sa ofere un context placut gradinitei cu suprafete
exterioare generoase si cu buna accesibilitate.

Rusu Mihai
Centru pentru varstnici si afterschool

Tema
Se va documenta relatia varstnici - copii, ce spatii folosesc impreuna, in ce intervale orare
etc. Organizarea functionala trebuie sa faca optional contactul intre generatii, si ambele zone
sa functioneze independent.

Situri
In ambele cazuri se pune problema accesibilitatii, mai ales la sistematizarea verticala a
spatiilor exterioare.
La situl 1 se va studia daca e nevoie de escavarea intensiva. Orientarea cladirii fata de
limitele parcelei pare intamplatoare.
La situl 2 studiul malului / al frontului spre apa trebuie extins. Se va incerca realizarea unei
imagini coerente a frontului.
Un posibil acces public inspre lac din zona intersectiei poate aduce un beneficiu intregii
promenade.

Situl recomandat e cel de pe malul lacului.

MIERCURI, 29 IANUARIE

Beldean Bianca

Ce a determinat asezarea cladirii pe teren si apropierea ei de strada? Pentru terenul de

sport aflat pe acoperis orientarea difera fata de cele de pe sol, care sunt corect orientate. Ar
merita, ca exercitiu, sa incerci un sistem (eventual tehnologii) care sa faca cladirea mai
eficienta, mai inovativa. Sa-ti pui probleme de construibilitate pe tot terenul, si sa ai in vedere
vecinatatile. Ce se mai poate construi in jur? Ce relatii, inclusiv accese, se mai pot face spre
parcela / cladirea ta? Inovatie se gaseste si in domeniul organizarii, configuratiei cladirii si
terenului bazelor sportive, merita sa cauti directiile recente. Atentie si la bibliografie. Este
mult prea putin sa pui un tip de teren intr-o parte si altele in cealalta parte, din punctul de
vedere a organizarii si ofertei bazei sportive. Poate fi un parc sportiv, gradina de cartier, in
care poti petrece si altfel timpul decat facand sport. Aleile, filosofia amenajarii in cazul unui
parc sau gradini devin importante. Evita umbrele lungi pe terenurile de sport. Nu se
amplaseaza copaci cu frunze cazatoare in apropierea terenurilor de tenis. Parcajul poate si
el insusi fi multifunctional. Parcajele moderne prevad impartirea diferita a suprafetei de
parcare intre tramele structurii pentru a permite si masinilor cu sisteme de parcare autonome
sa parcheze si sa ocupe mai eficient spatiul.
Nu se pune deloc problema publicului? Exista vreun teren care permite accesul
spectatorilor? Accesele, spatiile exterioare sau interioare trebuie capacitate pentru accesul
publicului spectator, acolo unde este cazul. Este nevoie de un acces de salvare, direct,
folosibil si pentru intretinere. Sa te gandesti la scenariile diferite fata de sport, pentru folosul
comunitatii, eventual si in cladire. Sa ai grija sa eviti blindarea completa, asa incat sa oferi o
imagine prietenoasa fata de strazi si spatiile publice. Nu se vede polivalenta salii, nu
comunica cu spatiul public suficient. Poate ar merita ca sala sa se acceseze si independent
de restul parcului.

Gherghel Oana

Partea educationala a centrului comunitar exista in mod consacrat in centrul comunitar. Dar
nu e clara componenta asta aici, daca acceptam ca ea este echivalata cu formarea
profesionala – la ce se refera formarea profesionala propusa, de ce tip este? De vazut daca
cele doua componente ale proiectului (centrul comunitar si formarea profesionala) sunt
compatibile.

Tema este incompleta – nu exista indicatii de capacitate, suprafete si bibliografia este veche.
Trebuie sa cauti exemple reale, de succes. Daca se face in interiorul insulei de blocuri un
centru de formare profesionala pentru intreg municipiul s-ar putea sa consumi un spatiu de
care ar avea nevoie locuitorii si sa afecteze calitatea vietii celor din zona / sa interfereze cu
functiunea cartierului intr-un mod nefavorabil. Pe situl doi e neclar prezentat contextul. Ar
trebui sa propui tu o restructurare urbana, pe baza prevederilor PUG, pentru a avea o
situatie la care sa te raportezi care sa fie conforma cu insertia ta. Analizele scot in evidenta
zone slab constituite in care nu ar trebui sa se intervina doar punctual. Trebuie sa te
preocupe si calitatea spatiilor publice, sa nu ocupi doar teren liber. Daca nu tii cont de
regulament e nevoie de o strategie a ta, critica la PUG eventual, dupa care se realizeaza
cladirea si se aseaza pe teren. Ambele amplasamente sunt cu probleme. Spatiul dintre
blocuri nu ar trebui confiscat locatarilor, iar cel de-al doilea are nevoie de o propunere
urbanistica care sa preceada proiectul. Titlul ar putea fi gresit, induce ideea unei arii de
adresabilitate mult prea extinsa.

Revine cu aprofundarea temei si cu alte amplasamente, posibil cu pastrarea

amplasamentului, 2 cu observatiile de mai sus.

Ilie Cristina

Lipseste un plan de situatie la scara intermediara in care sa se vada mai amplu contextul.
Nu se vad limitele parcelei studiate. Programul este fundamentat si propunerea afina cu
complexul istoric. Cele doua amplasamente sunt foarte diferite, prin prezenta in cazul
primului a cladirii istorice. Exista relatii mai complexe aici, se poate lucra si cu spatiul dintre
cladiri. E buna si scara propunerii, e o interventie discreta. Uita-te si din curtea noua spre
cladirea veche – verifica perceptia simetrica a spatiului si a cladirii vechi. Lipirea de corpul
existent poate ridica un punct sensibil, zona de contact. Spatele cladirii principale, istorice ar
putea fi prea aproape de corpul nou. Afirma-le prezenta, da-le mai mult spatiu de respiro.
Tot asa, aleea poate fi dezlipita de cladirea noua. Cum este acum devine doar un trotuar al
cladirii propuse. Circulatiile ar fi bine sa lucreze in spiritul unor promenade placute, nu doar
strict functionale.

Recomandare - situl 1

Olaru Ana Madalina

Sa ai grija mai multa la audienta. Discursul trebuie adresat si mai punctat. Trebuie indicat
programul sau programele ca subtitlu. Nu se intelege care este pozitia in oras a
amplasamentelor. Prezentarea, inclusiv grafica, trebuie sa fie mult mai clara. Care este
spatiul public rezultat si care este calitatea lui, mai buna, decat in situatia existenta? Care
este tipologia propusa, de ce optiunea pentru maruntire? Exista o regula a fragmentarii? De
ce nu poate fi mai compact? Cum raspunde aceasta formula adaptarii unor conditii /
functiuni noi? Cum poate evolua ansamblul? Trebuia privit si ce vine din context, care sa-ti
sugereze ce fel de asezare pe teren s-ar putea face. Sa aduci toata viata orasului intr-un
centru e un demers bun? Mall-ul este foarte flexibil (datorita structurii cladirii), ansamblul tau
nu ofera aceeasi flexibilitate. Exista un precedent pentru programul tau? Consumul
predomina si intre functiunile propuse in cadrul proiectului tau. Ar merita o analiza obiectiva
care sa releve ce cu ce inlocuiesti din mall in anti-mall. Lipseste o analiza a contextul
urbanistic. Relatiile cu vecinatatile sunt anulate. Nu se vad preocupari de a imbunatati niste
relatii existente in cadrele mai ample al amplasamentelor. Este inegal rolul programului pe
cele doua amplasamente. Alternativa s-ar putea sa nu fie convingatoare (oferta anti-mall-ului
in fata ofertei clasice a mall-ului, fiind vorba de alte tipuri de activitati).

Revine. Este nevoie de clarificarea temei si a programului. Amplasamentele se vor avea in

vedere dupa clarificarea temei.

Pasca Igna Andreea

Mesterii traditionali nu mai sunt o resursa disponibila in zona. Desi mai exista, este vorba
despre cei cativa ramasi, foarte putini. Cum ai ales parcelele? De ce te duci in varf de
munte, intr-o zona neconstruita? Nu este indicat sa intervii in zone neconstruite, in care ar
trebui conservat peisajul. Al doilea sit, din Albac are apropierea necesara de o zona
construita, accesibila din mai multe directii, conectata la infrastructura etc. Speologia si
drumetiile sunt teme bune ale unei tabere de copii. A inventa un sistem de constructii
replicabile care sa fie amplasat intr-o retea este posibil, da nu foarte usor. Adaptarea la teren
ar putea ridica probleme. Ce se poate face in aceste structuri? Exista o gama de functiuni
(permise) preconizate? Rezultatul folosirii unor materiale, si nu materialele in sine, poate fi
sustenabil sau nu. Imaginea spatiului propus trebuie justificata, momentan este hibridizata.
Atentie la reluarea (reinterpretarea) arhitecturii traditionale. Este si o problema de scara in
cazul acestui demers (de reinterpretare). Ai acordat foarte putina atentie felului in care situl
uneie tabere functioneaza. Ar trebui documentat mai mult programul si activitatile unei
tabere. Multe activitati se desfasoara afara. Atentie la relatia cu apa, poate fi periculoasa
pentru copii. E nevoie probabil de ingradirea perimetrului. Cum se construieste la munte poti
vedea in Elvetia, Austria, Tirolul de Sud. Gasesti acolo exemple de cladiri de mari
dimensiuni, atipice anterior zonei, care sunt meritorii.

Recomandare – situl din Albac.

Debreczeni David

Incintele scolare trebuie controlate, nu este bine sa devina spatii publice. Cum se rezolva
securitatea incintei la situl 1? La dimensiunea lui este nevoie de un al doilea acces, tot
controlat (fie langa Sociologie, fie langa Ratuc). Nu se combina minorii (elevi) cu studentii si
alti adulti. Sunt doua teme propuse de tine, cel de-al doilea amplasament are partial alta
tema. Trebuie facuta o buna evaluare a cladirilor propuse spre demolare. Normele solicita
niste dotari pe care functiunea de liceu trebuie sa le aiba. In amplasamentul 2 nu mai
ramane suficient spatiu de pauze. La amplasamentul 1, forma cladirii existente nu trebuie
reluata neaparat la cladirea noua. Reluarea ei poate afecta calitatea spatiului incintei. Axul
de circulatie care strabate ansamblul de cladiri este prea lung, fara variatie. Probabil nici nu
este necesar, mai ales in secventa actuala de spatii legate intre ele. De ce sala
multifunctionala este in cel mai indepartat loc? La un liceu ea ar putea fi defapt sala de sport,
mai ales ca o parte a terenurilor de sport sunt sacrificate. Cladirea ar putea fi mult mai
compacta. Trebuie revazuta oportunitatea unor legaturi – vezi camin de scoala. Biblioteca ar
merita relocata.

Recomandare - amplasamentul de pe 21 Decembrie.

Ristei Alexandra

Ce se intampla cu casa de cultura actuala, nefolosita? Trebuia cel putin pomenita in

prezentare. Care este detenta necesara unui astfel de program la amplasamentul 1? Este
nevoie de accesibilitate si de o imagine onoranta pentru o dotare culturala majora a orasului.
Relatia salii ingropate cu restul cladirii poate fi dificila. Situl 2 este mai potrivit, se pune insa
problema felului in care este construit. Accesul de pe colt nu este specific. Poate fi interesant
sa aduci spatiul de detenta in interiorul curtii, dar atentie la felul in care proportia si relatiile
acestei curti cu functiunile cladirii si cu situl sunt facute. Volumele mari nu trebuie aduse in
spatele parcelei, ridica si probleme de iluminare. Sala mare trebuie sa fie mai prezenta,
acum volumele sunt tratate prea nediferentiat. Cinematograful are cel putin valoare
ambientala, ar merita reconsiderat. Atentie totusi la scara cladirii, pentru ca sunt precedente
de obiecte iesite din scara in zona centrala a orasului.

Recomandare - situl 2, pe colt.

Ghilea Dan

In cadrul carui organism functioneaza institutul de arta? Exista mai multe sali de spectacole?
Institutul doreste sa se deschida si spre public? Daca da, va trebui conformat pentru accesul
publicului (forma salii, acustica, gradene, zone de primire etc). De vazut daca in cazul in
care programul expandeaza pentru a primi publicul situl mai permise asemenea gabarite.
Este nevoie de mai multa bibliografie si atentie la ierarhia surselor! Planurile de situatie ar
trebui sa cuprinda intreaga cetate, cu care ar trebui stabilite niste relatii (functionale sau
macar de vecinatate). Este nevoie de argumentarea judicioasa a deciziei de demolare a
cladirilor de pe sit. Este bine sa se construiasca lipit de zidul cetatii? Pe marginea sitului
merita studiate relatii de perspectiva cu parcul cetatii, care poate functiona ca o detenta
extinsa a programului tau. Chiar daca demolezi aici (situl de la Cetate), propunerea nu
reuseste sa produca o densificare, cu alte gabarite si tipologii. De ce ai decis sa amplasezi
exact in acel loc institutul, in cadrul sitului? Ambiantele sugereaza strada, spatiu urban si
defapt ne aflam in santul cetatii. Este potrivita ambianta? Si al doilea amplasament este
viabil, iar in al doilea amplasament situatia este mult mai clara, chiar daca nu la fel de
spectaculoasa. Nu este nevoie de o institutie prea mare. Componenta urbanistica este
esentiala in primul amplasament. Din punct de vedere urbanistic ar trebui abordata toata
insula, nu doar jumatate. Este riscant situl 1, cata vreme al doilea este sigur, fara probleme.
Situl de langa cetate trebuie studiat mai bine. Poate este prea mult asfalt (mineral) poate ar
merita sa lasi sa se perceapa de pe strada forma spatiului (santului cetatii). Strada
pietonalizata nu are continuitate pe situl 2, rezulta o fundatura.

Recomandare – situl 2, langa gara.

Iancu Ana Maria

Intrebarea Ce se expune? este o intrebare foarte legitima. Arhitectura spatiului muzeal cere
suprafete opace, care ridica probleme de insertie in contextul urban. Partea logistica este
problematica la un muzeu de arta contemporana, iar situl 2 este foarte ingust pentru a
asigura bine acest flux. In cazul sitului 1, vizavi se ridica o cladire cu dimensiuni comparabile
cu ceea ce construiesti tu. Ar trebui sau nu sa tii cont de ea? In contextul Clujului un muzeu
de arta contemporana de dimensiuni mici este posibil, inclusiv in ce priveste constituirea
unei colectii. Exista oportunitatea de a crea un spatiu public, care este in deficit acolo, sub
muzeul propriuzis (situatie valabila pe ambele amplasamente). Ultimul nivel este crucial la
constructiile muzeale. Ai putea sa vezi un proiect de diploma de anul trecut pe
amplasamentul de pe Avram Iancu (Paul Moldovan indrumator). Al doilea sit nu are asa vad
pietonal bun, este un pic departe de circuitul cultural al centrului orasului. In spatiul interior ar
merita sa lucrezi mai bogat cu inaltimile diferite. Apreciez initiativa de a apropia dotari
interesante si mai aproape de cartiere, motiv pentru care si situl 2 poate fi interesant. Aici, in
plus, are sanse de a avea un spatiu public in vecinatate, ceea ce i-ar da o identitate mai
puternica. Aici, pe situl 2, cladirea va fi prezenta ca obiect (Milea, Moldovan) Nici pe Avram
Iancu o cladire bine facuta nu cred ca va cadea in anonimitate (Tiganas). Forma sitului 2
afecteaza forma spatiului interior si posibiltatile de expunere.
Recomandare - oricare amplasament, tinand cont de plusurile si minusurile lui.

Maier-Dragan Petrica

De apreciat calitatea grafica si efortul de comunicare vizuala. Totusi nu suntem la diploma.

Cum isi au corespondenta diferitele categorii de public identificate in progamele si spatiile
centrului de cartier? In cazul primului amplasament se elimina o dotare comerciala si de
servicii. Cat se preia in cadrul noii cladiri din functiunea comerciala a cladirii eliminate? Este
centru comunitar sau centru de cartier? Este nevoie de componenta de servicii intr-un centru
de cartier. Propui in ambele situatii cate o corectie urbanistica. In documentatie sunt doua
atitdudini (cladiri majore si cladiri mai modeste, la scara cartierului). Acest Big este expresia
unor echipamente, astazi alterate in mare masura, care aduceau, in epoca in care au fost
realizate, un suflu de umanitate in cartierele cu locuinte de masa. Cladirea propusa este
foarte sobra, are o expresie care s-ar putea sa nu rezoneze cu programul, care se vrea
prietenos. Poate ar avea nevoie de ludic. Spatiul public este inegal tratat, atentie la
apropierea fata de blocurile de locuinte. Locul este mai bun la situl 1, interventia este mai
buna in cel de-al doilea sit. In primul sit Big-ul trebuie sa ramana.

Recomandare – oricare amplasament, cu observatiile de mai sus.

Nyiro Levente

Referintele documentare sunt foarte bune. Exista doua tipologii spatiale foarte diferite. Coltul
cladirii pe curba strazii, in varianta 2, trebuie revazut. Pe al doilea amplasament forma
cladirii nu e neaparat bine inscrisa in forma sitului. Inclusiv curtea poate suferi ajustari
geometrice. Proiectul este prea elaborat pentru prediploma. Care amplasament functioneaza
mai bine cu orasul? Amplasamentele sunt ambele in regula. Cele doua curti inegal tratate
din solutia 1 ar trebui detaliate mai mult, sa aduci mai mult interes si in curtea semirotunda.
Poate anumite afectiuni ale pacientilor / utilizatorilor cladirii este bine sa fie mai putin expuse.
Pe situl 1 organizarea este mai eficienta. Sa fii atent la zonele destinate copiilor, trebuie
protejate. Accesul spre o astfel de dotare nu trebui condus in mod vizibil prin parcare.

Recomandare - oricare amplasament este posibil, cu observatiile de mai sus.

Pinte Andrada

Selectia de mestesuguri nu e totdeauna clara, sunt compatibile intre ele? Prezentarea este
foarte vizibila, logica, detaliata. Trebuie sa te asiguri in ce priveste selectia de cladiri pe care
le elimini sau pastrezi. Propunerea pare sa creeze o diversitate formala, care ar putea fi
artificiala. Propunerea pastreaza totusi o scara a lucrurilor, care se racordeaza la diverse
elemente. Compozitia volumelor poate fi inca rafinata. Cum rezolvi accesele secundare, de
serviciu, care nu sunt expuse spatiului public? Mimarea sarpantei nu este un limbaj in regula
(Tiganas). Situl 2 iti poate oferi sansa sa faci spatii mai flexibile. Oare este nevoie de a
reconfigura si contextul? Tema fragmentarii vine si din ratiunea de a reda si fosta
fragmentare a parcelarului, dar ar putea fi legata si de posibila etapizare.

Recomandare - amplasamentul 2

Pustai Stefania

Domeniul public nu poate fi alocat proiectelor, ci doar eventual invers. Arhitectura halelor
comerciale este reprezentativa si la exterior si la interior, nu este big box. Anulezi complet
piata exterioara – oare functioneaza asa in cultura noastra? Parcajul ar trebui sa fie
independent de piata. El ar putea fi chiar amplificat. Cladirii ii lipseste miza, pe langa cea de
spatiu comercial. Poate fi si un nod al culturii gastronomice din anumita regiune. Toate
exemplele tale sunt din Franta si Spania. Ar merita vazut si piete din alte zone – vezi Turcia,
Balcani etc. Contextul, in amplasamentul mai central, s-ar putea sa nu sustina un obiect asa
mare. Cladirea ar putea fi mai poroasa, sa te invite sa o traversezi. Situl 1 are mai multa
libertate si poate experimenta mai mult. Atentie si la vegetatia din vecinatatea pietei, in
spatiul public.

Recomandare - situl 1

Talanca Iulian

Este nevoie de o capacitate de 1 la 1(tineri care ies din centrele de copii si care pot primi loc
in centre ca cele propuse de proiectul tau)? Cladirile existente pe unul din amplasamente
sunt refolosite? Toate cladirile de pe parcela sunt folosite de centrul tau? Nu exista riscul de
interactiuni nedorite intre tineri si copiii din centrul de plasament daca ele se afla in
vecinatate? Nu se vede o preocupare fata de calitatea spatiilor. Se vede doar intentia de a
inchide niste fronturi, apare o curte, dar mica, arhitectura este foarte retinuta, chiar severa.
Ar trebui sa aiba relatii mai bogate cu exteriorul, atat spre spatiul public cat si spre curtile
proprii (care sa fie mai generoase). Componenta de locuire trebuie tratata cu aceleasi
exigente ca orice locuinte colective. Accesele pachetelor de functiuni trebuie sa fie diferite.
Ce vor fi intrandurile din corpul mai voluminos? Nu pot fi doar nise, fara acces, pentru ca ele
nu sunt benefice pentru spatiul public. Spatiile la care ai ajuns, incercand sa folosesti situl
triunghiular stramt, sunt inghesuite. Trebuie sa oferi contact si cu exteriorul, cu partenerii
acestui program cel putin, sa nu existe senzatia de segregare. Arhitectura cladirii ar trebui sa
reflecte diferitele grupuri de functiuni. Imaginea de locuire nu ar trebui sa fie aplicata si
celorlalte functiuni. Ar trebui sa lucrezi la echilibrul intre functiuni, sa acorzi atentie spatiului
social.

Recomandare - situl 1
Deac Tabita

De ce dorinta de a cupla aceste functiuni, pe terenuri nu foarte mari, mai ales in conditiile in
care​ ​gradinita are nevoie de spatii neconstruite mari? Este o problema de control al
accesului. O gradinita care se desfasoara pe trei niveluri poate fi problematica. Este
necesara orientarea sudica. Gradinitele, ca program, mizeaza pe spatiul exterior din
vecinatatea cladirilor. Cauta un loc bun de gradinita, ai grija la partea de accesibilitate. Este
nevoie de cca 24 mp de teren per copil.

Revine cu alta tema, fie gradinita, fie centru comunitar. Trebuie cautate alte amplasamente
pentru gradinita.

Festeu Denisa

Nu se respecta structura temei si nu exista un bilant de suprafete, capacitati. Trebuie

clarificat ce-si propune programul, care este standardul (referitor la dotarea principala –
piscina)? Piscina, daca este olimpica, are anumite exigente. Cred ca o asemenea dotare
trebuie sa aiba amplasamente bine conectate la reteaua de spatii publice. Pe situl 1 traseul
unde continua in dreapta? Ar putea fi probleme de invecinare in stanga sitului 1. Contextul
este foarte neclar prezentat. Nu sunt prezentate vecinatatile. Optiunea formala si functionala
e mai buna pe primul sit, pe al doilea sit e mai mare risipa. Provocarea e sa faci un
ansamblu inchegat, cu relatii bune stanga dreapta. Se poate reamenaja tot terenul
neconstruita. Forma cladirii sa urmareasca un scop, altul decat sa ambaleze diferitele
componente functionale.

Recomandare -situl 1, langa Sala sporturilor

Galben Heliana

In prima varianta, combinatia de programe este avantajoasa? Unde este zona de

depozitare? Cum se poate asigura securitatea? De ce nu sunt separate? (Rusu). Este
posibila in cazul dotarilor din orase mici si are avantaje aici (Tiganas) Optiunea deschiderii
acestui traseu se bazeaza pe argumente istorice. Nu e nevoie de prelucrarile urbanistice. Ai
nevoie de zonificarea bibliotecii, pentru diferite categorii de public si pentru diferite
evenimente. Ai putea sa mai inglobezi niste spatii in biblioteca. Nu este restaurare, cum se
califica, doar ca extindere? Trebuie lucrat cu cladirea veche a casei de cultura pentru a fi
imbunatatita. Grafica de plan trebuie adecvata reprezentarii constructiilor existente /
propuse.

Recomandare - situl 1, la Casa de cultura.

Grindean Beatrice

Cum ai estimat necesarul de spatii pentru expozitiile temporare? In tema nu sunt traduse in
mp, pentru a vedea daca e fundamentata. O astfel de extindere presupune ca cele doua
functiuni migreaza sau raman in acelasi loc? Se pune problema multifunctionalitatii sau unei
pluralitati de tematici ale expozitiilor. Daca vrei sa imbogatesti infrastructura orasului trebuie
sa oferi foarte multa multifunctionalitate. Muzeul actual de istorie este foarte neofertant ca
experienta spatiala. Ar trebui regandit traseul expozitional. Lapidariul poate ar fi mai bine sa
fie dus la subsol. Nu pare suficienta o singura legatura intre cele doua cladiri (noua si veche)
la situl 1. Trebuie regandit intregul muzeu impreuna, poate zona de deservire poate fi
relocata in cladirea veche, in mai mare masura. Prima extindere a vechiului muzeu de istorie
are anumita spatialitate, anexa 2 nu are in schimb nicio valoare.

Recomandare - situl de la muzeul de istorie.

Serban Andreea

Ar fi nevoie de o parcare mare de biciclete. Ar merita sa te uiti la exemple contemporane de

autogari. In varianta 2 accesul auto catre zona restructurata a garii trebuie lamurit. Este
nevoie de o acoperire mai mare a zonelor de peron. In varianta 1 se opereaza bine cu
spatiul public din centrul civic. In varianta 2 se ofera atentie coloniei, dar poate se darama
prea mult.

Recomandare - este nevoie de o varianta mixta intre propunerea 1 si 2, cu observatiile de

mai sus.

30 Ianuarie

Boca Stefania Liliana

Centru pentru valorificarea patrimoniului: biblioteca si arhiva Honterus, Brasov

Poate merita luata in calcul integrarea solutiei castigatoare a concursului pentru curtea
Honterus si folosirea principiilor de abordare a spatiului public.
Intermedierea de scara este bine formulata.
O astfel de investitie functioneaza ca parteneriat public-privat si o mare parte din spatiu ar
trebui sa fie public. Miza pare a fi dozajul si raportul public/privat.
Se recomanda o atentie mai mare in relatie cu zidurile. Poate se poate dramatiza relatia cu
zidurile prin crearea unei scenografi. De vazut cum se deschid perspective din spatiile
interioare spre elemente ale zidului.
Poate fi sugerat un dialog cu Horia Creanga.
Brasovul are pasaje, treceri, ganguri etc. nu e un oras al porticelor. De vazut dozajul.
Pozitia si forma corpului inalt pare usor arbitrara. Pentru diploma merita un studiu mai atent.
Poate fi recomandabil ca prezentarea proiectului de diploma sa se bazeze pe perspective de
la nivelul ochiului.

Sit recomandat: 1

Bibart Patricia
Centru de fabricatie digitala al patrimoniului, Oradea

Tema
De revazut semnificatia componentei digitale.
Programul se poate concentra pe intalnirea dintre fizic si virtual. Exemplu: Muzeul Ion Mincu.
Studentii salvau elemente din demolarile cartierului Uranus. Intalnirea pare mai interesanta
decat crearea unui birou de IT.
Trebuie sa se intalneasca interesul public cu cel privat.
Proiectul pare ca ar trebui sa fie un cartier general, loc de intalnire. In aceasta formula
cladirea parea supradimensionata. Daca se mizeaza pe expunere poate locatia nu e cea
mai potrivita.
Lipseste o componenta de exterior a programului care are si potentialul de a media relatia
cu publicul.
Se va fundamenta tema

Situri
De vazut ce impact o sa aiba aducerea unor spatii publice in interiorul unor cvartale private.
Care o sa fie relatia cu vecinii? Totul e foarte public in relatie cu curtile private.
Spatiul public propus are o serie de pastile verzi care limiteaza accesul la fatade. Se poate
cauta o solutie de amenajare in acord cu functiunea.
E dificil de justificat demolarea unor corpuri de cladire si inlocuirea lor cu obiecte de gabarite
comparabile. Trebuie pastrat mai mult si intervenit punctual.
O cladire care vorbeste despre digital trebuie sa fie altceva decat o arhitectura uzuala care
preia elemente din trecut.

Lenart Erno
Scoala generala in cartierul Buna Ziua

Tema
Pe langa scoala se propune integrarea cu locuirea. Se continua logica de dezvoltare
actuala. Apare intrebarea daca interventia nu poate sustine definirea unui centru de cartier
prin a aduce inca o functiune publica, prin crearea unui spatiu public etc.
De studiat o strategie despre ce inseamna invatamantul azi si ce o sa devina educatia in
viitor mai degraba decat a propune o strategie formalista (compunere de cuburi etc)
De analizat potentialul ca o parte din spatiile din incinta scolii sa serveasca si comunitatii.

Situri
Miza parcului pare a fi ceva inedit si proiectul ar trebui sa exploateze mai mult aceasta
directie. Se poate crea un ansamblu educational conectat la acest spatiu.
Trebuie studiate atent posibilitatile de conectare ale viitorului parc.
Merita analizata amplasarea scolii ferit de traficul major si problemele strazii Buna Ziua
Showroomul skoda pregateste relocarea.

Pop Catalin
Centru pentru arte performative, Bistrita
Tema
De verificat compatibilitatea unui centru de arte performative cu componenta de formare
profesionala. Includerea formarii profesionale afecteaza / inghesuie spatiile pentru programul
principal.
Cati producatori de arte performative exista in Bistrita? Cate alte spatii pentru acest sector
exista in Bistrita?

Situri
Miza urbana e o mai buna conectare a malului raului cu parcul.
Se apreciaza sensibilitatea pentru oras. Marcarea amplasamentelor e obligatorie pe fiecare
piesa desenata inclusa in proiect.
Preluarea porticului poate fi fortata.

Se recomanda situl 1

Vaida Catalina
Centru de arta contemporana, Bucuresti

Tema
Ideea de ateliere, productie artistica (spatii cu acces limitat) intr-o zona centrala pare
nepotrivita pentru o zona centrala. Se pot identifica domenii artistice in care productia sa fie
interactiva.
Se preteaza mai degraba zona de expunere, interfata cu publicul.
De cautat argumente si referinte pe directia propusa. Daca nu programul merita dezvoltat
spre galerii, spatii de intalnire etc.
Recomandare de lectura: Stefan Ghenciulescu, Orasul Transparent

Situri
Se va reface grafica planurilor de situatie si se va analiza / explicita mediul construit din
vecinatate.
Merita analizata porozitatea urbana tipica Bucurestiului.
Se va revedea solutia castigatoare la concursul pentru extinderea Universitatii de Arta.
Urbanistic si arhitectural pare o solutie depasita.
Amplasamentul 1 pare mai promitator deoarece ofera posibilitatea spatiului public

Cioara Alexandra
Muzeu senzorial al minieritului, Rosia Montana

Se vor reprezenta diferentiat cladirile din etape istorice diferite.

Se vor repezenta si etapele de dezvoltare a exploatarii miniere.

Tema
Nu este clar conceptul muzeal. Cum se ataseaza senzorialitatea minieritului.
Cum e definit muzeul senzorial? Caror simturi se adreseaza? Notiunile folosite trebuie
fundamentate.
Se va reveni la tema cu tipuri de exponate, fluxuri de turisti, nr maxim de vizitatori, suprafete,
cubaj de aer necesar.
Investitia nu va fi ieftina dar trebuie sa fie foarte atractiva.
Referinta senzoriala nu pare a fi suficienta.

Cune Marginean Bogdan

Academie de fotbal, Oradea

Tema
Se va evita cuvantul Academie. Poate fi inlocuit cu scoala de foetbal etc.
Baza sportiva orientata pe fotbal are sens. Din punct de vedere al programului sunt multe
lucruri de studiat care nu se regasesc in tema si care ar trebui dezvoltate (cui se adreseaza,
numar de utilizatori, bazin de recrutare etc).
Atentie la asigurarea securitatii copiilor aflati in cantonament.
S-a investit mult timp in solutia arhitecturala si nu suficient de mult pentru documentarea
temei si fundamentarea siturilor.
Antrenamente permanente / doar in vacanta?
Relatia cu publicul si accesul public. (integrata in sistemul de spatii verzi sau nu)

Situri
La situl 1 nu sunt prezentate si explicate vecinatatile (proiectul salii polivalente, zona de
sport a universitatii, alte intentii de dezvoltare). Ar trebui consultati arhitecti locali eventual
din administratie. Se discuta despre relocarea gradinii zoologice.

Kinda Istvan
Liceu de Arta, Odorheiul Secuiesc

Se va dezvolta spatiul exterior si o dedicate a spatiilor exterioare dincolo de simpla plantare.

O parte din procesul educational poate avea loc in gradina (amfiteatru, locuri cu caracter).
Cel mai important criteriu e calitatea spatiilor de invatamant.
Sa fie un liceu pentru viitor
Radu Denisa
Centru Balnear, Cluj / Turda

Tema
Se poate include un bazin pentru copii cu dimensiuni adecvate.
Programul are o istorie milenara. In arhitectura contemporana programul s-a adaptat si a
oferit o abordare senzoriala. Mapa ar trebui sa ofere exemple contemporane relevante.
Amenajarea spatiilor exterioare joaca un rol important tinand cont de tipul programului.

Situri
Situl Baile Someseni ar trebui privit in contextul zonei mai largi. De analizat legatura cu zona
verde a Parcului Est si relatia cu centura ocolitoare, nevoia de cazare, accesibilitate si
parcari.
La Turda este de studiat forma / desenul malurilor. Renaturalizare?

Se revine cu Amplasamentul Baile Someseni aprofundat.

Saveanu Razvan
Centru Educational in Satu Mare

Tema
Programul trebuie definit clar pentru elevi gimnaziu si liceu, pentru activitati extrascolare.
Pozitia centrala ar trebui sa duca spre o particularizare a programului diferita de cea potrivita
unei dotari de cartier.

Situri
Cum a fost aleasa delimitarea parcelei pentru situl 1? E necesara o privire asupra insulei.
P+3 e prea mult. E nevoie de o analiza volumetrica si a fronturilor.
Coltul strazii poate fi redefinit pentru a corecta sicana.

Se recomanda situl 1 cu un studiu extins.

Sucila Nicu
Centru Multimedia in Satu Mare

Titlul nu e cel mai potrivit in raport cu tema. S-ar putea sa fie o solutie sa se recalibreze
programul prin orientarea spre multimedia care ar fi si mai potrivita pentru arhitectura
obiectului.
Trebuie gasita o formula eficienta de tratare a spatiului public, care sa permita o relatie mai
buna cu exteriorul. Trebuie studiat accesul spre parcela propusa dinspre alte zone. Se va
extinde analiza retelei pietonale pe o zona mult mai mare.
Ideea de a lega constructia cu digul e interesanta dar trebuie dezvoltata.
Se observa o urgenta de a trece la arhitectura, dar sarind peste partea de fundamentare a
temei.

Suciu Bogdan
Complex balnear , Miercurea Ciuc

Tema
Care sunt spatiile care se preteaza la “senzorialitate”
La diploma se va prezenta cu atentie imaginea interioara.
Bazinele exterioare sunt de obicei in relatie. Uneori apar relatii si intre bazine exterioare si
interioare.

Situri
Situl 2 are o viziune mai justa fata de situl 1 care pare sa fi avut gesturi arbitrare.
Se va avea atentie la perceptia asupra curtii de serviciu. Corpul cu zona de tratament e
recomandat sa fie integrat. De studiat ce se vede de pe strada. Geometria acoperisului
trebuie studiata cu atentie si sa fie perceputa si din interior.
Atentie la dimensionarea spatiilor in jurul bazinelor, spatiul pentru utilizatori.

Sit recomandat 2

Dan Madalina
Revitalizare urbana casa artei, Satu Mare

Tema
Se va verifica dimensiunea atelierelor si numarul de persoane. Mai multa productie

Situri
Pentru situl 1 se va tine cont de relatia cu locuirea, sa nu fie afectata, poate chiar sa fie
incurajata in spiritul unui mixaj functional. Se va incerca o nuantare a spatiului dintre cladiri.
Propunerea e de a detalia o parte a propunerii. De vazut ce se intampla in celelalte corpuri
pentru a asigura o imagine coerenta.
Se vor detalia cartarile elementelor existente, inclusiv o situatie a proprietatilor, a intereselor,
a tipurilor de trasee analizate grafic, pasaje. Poate un plan sectionat al parterului.
La interior relatiile pot fi mai inovative (raportarea la curti, calcane).

Se recomanda situl 1.

Laczko Beata
Reabilitarea traditiilor balneare locale in comuna Remetea.

Tema
Se va completa titlul cu numele programului de arhitectura (exp. Centru Balnear).
Anumite componente ale programului sunt legate si ar trebui aduse impreuna, pastrand
ideea de integrare in peisaj a volumelor.
Pare ca un program inclinat spre turism mai mult decat spre balneologie. Oare are sens o
tipologie care seamana a baie publica.
Se recomanda diversitficarea locuirii (capacitate, arhitectura)
Atentie la complexitatea programului.
Situri
Daca ramane o zona dedicata unor activitati ale comunitatii ar fi ideal sa aiba si posibilitate
de acces separat care sa nu traverseze complexul.
Situl 1 pare sa oblige la o rezolvare liniara. Situl 2 pare sa permita variatie.
Cum se face fragmentarea?
La strada in situl 1 se creaza o relatie cu strada straina de tipologia satului.
La situl 2 se pot studia legaturi intre anumite elemente, mai putina fragmentare.
Se va investiga o relatie mai buna cu raul.
Si trebuie amenajat un parc.

Se regomanda situl 2.

Muresan Diana
Autogara la Chisinau

Tema
Care este viitorul autogarilor? Autobuze electrice? Posibilitatea de a avea peroane in
interior?
E interesant de aflat care e cultura mobilitatii si a autobuzului in context local.
Cum trateaza proiectul tema intermodalitatii?
Cum se inoveaza procesele specifice autogarii? Se poate completa cu servicii.
Spatiul public trebuie dimensionat pentru a face fata fluxului si tratat ca o poarta de intrare in
oras.
Poate fi o idee mutarea interesului spre piata.
Absenta intermodalitatii e un neajuns major.

Situri
Dorim sa intelegem arhitectura vecinatatilor (stiluri, scara etc), trebuie documentata si
explicata / ilustrata.
Se va indica clar zona de interventie / restructurare pe care se intervine.
Integrarea circulatiilor auto spre autogara in tesutul mai larg ar trebui analizata.
Se va lua in calcul si accesibilitatea cu transport public local, velo, taxi etc..
Se vor studia posibilitatile de extindere

Se recomanda situl autogarii centrale.

Stef Vanesa
Centru pentru educatie alternativa - scoala de dans, Sighetul Marmatiei

Grafica planselor trebuie sa fie mai expresiva. Plansele sunt prea uniforme.

Tema
Cat e educatie alternativa si cat e scoala de dans? Este viabila / oportuna scoala de dans la
scara localitatii?
Se recomanda recalibrearea spre componenta de educatie sau introducerea in completarea
dansului a unei componente de arte performative pentru asigura sustenabilitatea si
capacitatea de sustinere economica a obiectivului
Un studiu pe functiunile complementare din oras.

Situri
Se va explicita ieriarhia circulatiilor auto si pietonale (in raport cu centrul, legaturi etc)
E important ca siturile sa fie intr-un spatiu constituit in care propunerea sa se incadreze bine
sau sau aiba un efect regenerator. Ar trebui sa fie explicata calitatea arhitecturii, ambianta
vecinatatilor. Ce aduce interventia pozitiv pentru vecinatati?

Cosma Ioan
Bontida

Tema
Este sustenabil programul?
Se va compara gabaritul programului propus cu scoala existenta.
Poate programul propus nu se adreseaza strict copiilor

Situri
Reconfigurarea spatiului din vecinatatea castelului fara o fundamentare istorica, morfologica,
urbanistica nu este justificata.

Solutia arhitecturala pentru situl 2 este fortat. S-ar dori o configuratie mai compacta.

Barabas Karola
Biblioteca municipala Dej

Tema
Biblioteca ar trebui sa aiba o rezerva de spatiu pentru cresterea fondului de carte.

Situri
In situl 2 propunerea pare putin straina de tipologia locala. La situl 1 propunerea pare mai
bine intergata in imaginea urbana.
Trebuie sa existe ratiuni solide pentru a demola o cladire existenta.
Suprafata opaca la parter care blocheaza relatiile interior exterior intr-o zona centrala nu e
de dorit.
Imaginea poate fi imbunatatia prin analiza atenta a raportului plin gol si o mai buna integrare
in fronturile existente.
Jocul de curti din solutia 2 poate sa ofere mai multe resurse programului bibliotecii.
Principiile pot fi preluate si pentru situl 1.
Ce ofera terasa ? De ce

Se recomanda amplasamentul 1
Andrei Gheorghe
Muzeu la Constanta

Tema
Trebuie clarificat tipul de muzeu, de exponate etc.
Tema trebuie detaliata si fundamentata specifica pentru un singur program.
De vazut Ghidul de regenerare peninsula din Constanta.
De ce tip de spatii e nevoie in functie de profilul muzeului? Care este amplasamentul bun in
functie de nevoile muzeului?

Catinas Paula
Centru de bunastare psihologica, Cluj-Napoca

Tema
Trebuie clarificat programul. Este o clinica medicala sau nu? Existe exemple de programe
similare? La ce dimensiuni (in acest moment obiectul pare prea mare)? Se vor aduce
referinte.
Internarea in clinica se face doar in cazuri foarte grave pentru a nu fi scosi din mediu. Pentru
afectiuni usoare se fac tratamente fara internare.
Se vor explicita elementele de tema.

Situri
Este discutabila alegerea unor situri in zone verzi / zone de urbanizare
Trebuie clarificat modul de alegere a limitelor.
Trebuie definit contextul in care o noua cladire se amplaseaza.

Lazar Hunor

Se va prezenta existentul si propusul cu curbe de nivel si alte informatii reprezentate explicit.

Tema
Gabaritele si conditiile fiecarui sport sunt specifice si trebuie respectate.

Situri
Si amenajarile exterioare fac parte din proiect si trebuie tratate ca atare.