Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
[spatiu public]
spatiu
[ perspectiva contextuala]
perspectiva contextuala
2- Introducerea in vocabularul de specialitate a cuvintului context da seama despre o schimbare de atitudine in proiectare. Despre ce este vorba? Elaborati
pe acest subiect.
Contextul poate crea o diferenta de perceptie in elaborarea proiectului de arhitectura, in sensul in care, diferitele forme pe care le poate lua acesta, pot
influenta viitoarea decizie privind punerea in opera a proiectului. Este imperios necesar sa tinem cont de context in elaborarea proiectului de arhitectura,
intrucat, contextul reprezinta parte integranta din evolutia orasului. Analiza care trebuie efectuata la inceputul fiecarui proiect ( atat analiza urbanistica, cat si
analiza personala, care tine seama de perceptia fiecaruia dintre noi) contribuie decisiv atat la gasirea solutiei celei mai potrivite pentru spatiul respectiv, cat
si la stabilirea optima a categoriei de utilizatori careia i se adreseaza proiectul.
3)- Care ar fi diferenta dintre ce se intelege prin context in istoria arhitecturii / cercetarea de
arhitectura si context folosit pentru fundamentarea proiectului / intr-o atitudine contextuala in proiect.
Termenul CONTEXT influenteaza obiectul arhitectural
arhitectural .Acesta izvoraste dintr-o abordare a contextului, fiind menit sa raspunda
unor conditionari, astfel incat sa gaseasca un echilibru intre local si global (si in opinia lui Rem Koolhaas ).
Modernistii au o atitudine radicala, negand contextul istoric construit. Conform cartii potmoderniste,, Learning from Las Vegas’’
arhitectul trebuie sa valorifice ceea ce exista in jur,nu sa considere ca tot ce exista este prost. Arhitectura trebuie considerata ca
proces, nu doar ca obiect construit.
Termenul context se poate referi fie la contextul fizic, la contextul natural sau artificial, fie la contextul cultural, ce poate influenta
si caracteriza arhitectura prin traditie si mostenire culturala.
Atudinea conexuala in proiecare este fundamentala proiectului de arhitectura. Asel nu exista riscul unei ruinari a coerentei interne a
ceea ce exista deja. Prin aceasta atudine se creeaza o legatura intre constrangerile sitului (,,descoperirea
(,,descoperirea contextului) si abilitatea
arhitectului de a da forma unor idei, scheme conceptuale
5)- Comentati un exemplu de decontextualizare – si, in consecinta, de interpretare eronata – a unor termeni /sintagme din literatura de arhitectura.
Decontextual- punct de vedere ce contureaza o atitudine ce se reprezinta prin 4 criterii:context fizic-natural, cum se vede, real/ context cultural- component
traditionala-culturala
traditionala-culturala a locului/ context tehnico-economic-aspect economic si material/ context social-politit- component sociala sau polititca
Un exemplu de decontextualizare este expresia ,, fuck context’’ a lui Rem Koolhaas , de unde se poate intelege ca el este
impotriva contextului, insa aceasta formula a fost scoasa din contextul in care a fost folosita . Koolhaas a folosit acest slogan
vorbind despre cladirile mari si raportandu-se numai la aceasta situatie , unde nu poate exista o relatie posibila intre ceea ce
este nou construit si ceea ce exista. Uneori trebuie sa ne propunem posibilitatea de a avea o atitudine mai flexibila, privind
contextul, deoarece exista situatii unde poate nu este de luat in seama contextul, sau poate dimpotriva, trebuie omagiat.
Koolhaas mentioneaza
mentioneaza ca atunci cand constructile depasesc anumite dimensiuni
dimensiuni nu se mai poate vorbi doar despre o singura
arhitectura, ci despre arhitecturi plurale.
-6) Comentati diferenta calitativa dintre termenii sit si amplasament pentru proiect si teoria proiectului.
Amplasamentul face referire la o suprafata
suprafata specifica, pe cand situl capata valente imprecise, invita la o intelegere
intelegere a lui. Situl este un ansamblu fragil de
trasaturi geografice, istorice, mereu incomplete,
incomplete, ce va avea trasaturi implementate in proiect. Asadar, el influenteaza proiectul de arhitectura si proiectul il
influenteaza pe el-efectul spiralei.
Pentru analizarea amplasamentului se intocmeste un raport ce ii descrie situatia si trebuie sa evidentieze caracterul sitului. Acest raport trebuie sa
constituie un punct de referinta pentru evaluarea calitatii mediului la nivelul amplasamentului, in vederea evaluarii impactului produs de o activitate
anterioara sau ca referinta pentru evaluarea impactului uneia noi.
*sit-poate include tot ceea ce poate deveni semnificativ pentru proiect-limite, elemente vizuale.
7)- In curs apare scris (citat din G.C. Argan): Arhitectura isi
isi pierde semnificatia cand
cand se izoleaza d caree este orasul . Cum ati
dee sistemul simbolic car
putea explica, cu alte cuvinte si cu exemple, aceasta afirmatie?
Contextul este influenteaza obiectul architectural, de aici arhitectul extragandu-si criteriile, analizele, semnalizate ulterior in proiectul de
arhitectura. Daca obiectul architectural se desprinde de locul in care va veni atasat, acesta va fi respins sau va fi privit ca din afara locului.
Peter Cook-pugin city, instant city.
Kunsthaus Graz.Austria. Aici, se propune o abordare urban contextuala pentru a se asigura ca design-ul este perceput ca o parte integranta
i ntegranta din peisajul
urban, desi forma sa se afla in contrast puternic cu imprejurimile. Arhitectura sta in context. Ea trebuie sa pastreze o parte din legatura istorica, nu poate fi
100% inovativ ,pt ca ea nu raspunde unor cerinte fizice si modelate dupa om.
8)- Incercati sa identificati momente in care teoretizarea functiunii in arhitectura se intalneste cu perspectiva contextuala sau capata nuante contextuale.
Comentati masura in care abordarea contextuala a dus la imbogatirea modului de intelegere a functiunii in arhitectura contemporana. Folositi-va de
exemple
Perspectiva contextuala-contextul
contextuala-contextul reprezinta orasul sau mediul care ofera o anumita semnificatie obiectului de arhitectura.Apar astfel noi tipuri de abordare
a proiectului(atat la nivel contextual, cat si functional) si noi tipuri de interpretare. Se produce o largire a ariei de intelegere a arhitecturii , o relatie intre
functionalism si contextualism.
Teoria lui Rem Koolhas poate fi in esenta raspunsul intrebarii.Aceasta
intrebarii.Aceasta enunta ca daca exista o retea puternica, formele din interiorul ei pot fi total
independente (bigness-gandirea
(bigness-gandirea unei teorii, a conceptelor arhitecturale la scara foarte mare; propune o altfel de arhitectura in care spatiul coagulat este
contextul care inglobeaza si arhitectura ca forma pura.)
9)- Cum a fost discutat si inteles contextul de-a lungul timpului in teoria arhitecturii? Referiti-va la momentele si personalitatile reprezentat
reprezentative!
ive!
MM intrerupe orice legatura cu istoria si traditia, oferind rezolvari strict functionale. Ulterior, decade datorita insuficientei sale de a raspunde contextului. Un
obiect de arhitectura raspunde tuturor nevoilor omului, dar si principiilor contextuale, pentru a nu-l instraina pe om de oras,incat acesta sa se simta in
siguranta.
*Superstudio- satirizeaza modernismul, interpretand scenario de locuit de viitor.
Archigram, 12 ideals ideas.
*Decontextual- Rem Koolhaas-fuck context_il preiau Peter Cook, Zaha Hadid.
10)- Elaborati pe tema metodei tipomorfologice. Care este sensul si noutatea ei? Prin ce poate ajuta proiectarea?
Modalitatile de intelegere a sitului sunt folosite in proiectare pentru a fundamenta interventia intr-un loc dat. Analiza sitului implica aspecte obiective, tehnice,
istorice, morfolofice, urbanistice, sociale. Este un procedeu riguros si cu tehnici specifice. LECTURA si tului atinge latura artistica in proiect, intra in zona
sensibilului. Ea devine interpretare a sitului, iar calitatea acestei interpretari da si o parte din masura calitatii proiectului. Se trece, printre alte lecturi, si prin
cea morfologica. Aceasta este bazata pe analize tipo-morfologice preponderent.
11)- Comentati cu exemple posibile directii ale atitudinii contextuale in ceea ce priveste relatia obiect-oras!
In proiectare, atitudinea contextuala situeaza locul, cu tot ceea ce il caracterizeaza in mod semnificativ- ca fundament al proiectului de arhitectura, un mod
de a crea o coerenta intre ceea ce exista si ceea ce va axista, intre nou si mostenit.
Functia urbana a cladirii- fct. Cladirii ca space-occupier si space-definer.
space-definer. Cladirea devine obiect de recunostere pe teren, mijloc de orientare colectiva. Se
abordeaza relatia arhitectura noua- oras traditional-Collage City. Abordarea tipomorfologica-Venetia.
12)- In ce masura atitudinea contextuala adauga semnificatii pentru perceptia estetica a obiectului de arhitectura? Comentati pe un exemplu.
Exemplu: New Caledonia- Renzo Piano
In acest caz, Renzo Piano se foloseste de contextul actual prezent pentru a crea o legatura intre obiectul de arhitectura propus de el si mediul in care s-a
dezvoltat cultura Kanak. Astfel, obiectul de arhitectura se incadreaza in zona propusa, trimitand la semnificatii istorice si geografice proprii zonei respective.
Modalitatile
dat. Analiza de intelegere
sitului implicaaaspecte
sitului sunt folositetehnice,
obiective, in proiectare pentru
istorice, a fundamenta
morfolofice, interventia
urbanistice,
urbanistice, intr-un
sociale. Esteloc
un
procedeu riguros si cu tehnici specifice. LECTURA sitului atinge latura artistica in proiect, intra in zona z ona
sensibilului. Ea devine interpretare
interpretare a sitului, iar calitatea acestei interpretari da si o parte din masura
calitatii proiectului.
proiectului. Se trece, printre alte lecturi, si prin cea morfologica. Aceasta este bazata pe analize
tipo-morfologice
tipo-morfolog ice preponderent si este cea mai uzitata.
In trecut, arta desemna pictura, sculptura si arhitectura, egale ca valoare, In timp, arhitectura se desprinde de celelalte arte decorative, le sublimeaza. Initial
vernaculara, transmisa din generatie in generatie, devine ulterior meserie protejata in interiorul statului. Daca arta functioneaza in continuare autonom in
cadrul unei institutii de arta, arhitectura nu poate fi autonoma, intrucat se raporteaza la oameni, la o lume reala, fizica, aflata in schimbare,la factori umani,
economici, politici. Estetica si frumosul nu se mai refera acum doar la l a proportii, la rapoarte de aur, ci o cladire este frumoasa prin ceea ce transmite (ex
deconstructivistii). Tehnologia avansand, apar noi posibilitati structurale, cu care arhitectura trebuie sa tina pasul. Conform lui Verschafell, acum totul este
intr-o continua schimbare, iar arhitectul trebuie sa fie adaptabil.
Odata cu modernitatea, cu aparitia noilor tehnologii, se schimba si identitatile urbane. Orasul nu mai reprezinta o multitudine de imagini, ci este perceput
cinematic,
Arhitectura este regina artelor si prin estetica, ea isi atribuie sensibilitate. Obiectul de arhitectura este influentat de functiunea pe care o indeplineste, dar are
nevoie si de o finalizare estetica. Arhitectura parlante= potentialul esthetic al arhitecturii(Ledoux)
[collage city]
1)- În ce consta conceptul de collage city, care este sensul lui si ce aduce nou în abordarea problemelor orasului? De ce era necesar?
Conceptul de collage city pleaca de la identificarea problemelor
problemelor cu care se confrunta urbanismul modern. Ideea orasului de colaj
este o tehnica si o stare de spirit, nu lipsita de o anume ironie fata de omogenizarea modernista si ca alternativa la schemele urbane utopice.
Aceasta metoda bazata pe fragmente este o solutie la problema noului, fara sa sacrifice posibilitatea unui pluralism democratic, care isi poate
astfel gasi o expresie legitima.
2)- Prezentati succint modul in care Colin Rowe discuta functiunea cladirii in raport cu orasul. Cum se leaga ideile lui Colin Rowe cu interpretarea
functiunilor unei cladiri pe care am pus-o in discutie in
i n curs?
Identifica problemele urbanismului modern asa cum rezulta din atitudinea arhtiectilor: fixatia
asupra obiectului, idolatria zeitgeistului, pseudostiintificului, stradafobia.????
Orasul Gradina – pune accent pe estetica orasului si pe crearea unei comunitati puternice
Orasul Colaj – expune problemele tutorur celorlalte teorii premergatoare lui si propune in
schimb nu o gandire compacta, unitara a orasului ci o abordare complexa, contrastanta,
asemenea decuparii unor imagini, articole, din reviste diferite si meshuirea lor intr-un mare
colaj care sa fie noul oras.
Trebuie tinut cont de momentul in care au aparut aceste raspunsuri la problema orasului si
care fiecare era un raspuns relativ bun la vremea lui. Avand in vedere ca cea mai apropiata de
contemporan este cea a lui Collin Rowe „orasul colaj”, eu consider ca este, momentan, piesa
care intra cel mai bine in acest puzzle numit „problematica orasului”. Celalalte 2 teorii sunt
prea axate pe specific, insa orasul colaj tocmai acest specific vrea sa il distruga si sa
instaureze contrastul, detaliul, diversitatea in oras.
3)- Ce aduce nou Colin Rowe pentru intelegerea orasului traditional, la momentul in care a fost scrisa Collage City?
1973 - Colin Rowe & Fred Koetter, Collage City :
Evolutia Miscarii Moderne a adus orasul modernist intr-un colaps ,iar tesutul urban intr-un impas major, ceea ce a dat nastere unui nou tip de
oras: orasul colaj, care aduce o rezolvare a problemei noului -mostenirea modernista (ideologia progresista, utopia orasului modern a fost
realizabila si asa a adus la colpasul ei ).
Autorii critica miscarea moderna , afirmand ca arhitectura moderna nu a evoluat pana in cel mai inalt stadiu al sau , iar orasul modernist
reprezinta o dislocare sociala, pornind de la acceptarea metodei progresului prin tehnologie, tocmai de aceea era necesara o schimbare.
Conceptul de collage city pleaca de la identificarea problemelor cu care se confrunta urbanismul modern. Orasul colaj se refera la o
imbinarea orasului modern si mostenirea traditionala , deoarece nu trebuie inlaturat trecutul. Orasul traditional este perceput cu multiple
goluri , unde neconstruitul este figura pe un fond construit , iar orasul modern este vazut ca o multitudine de obiecte izolate, unde
constructiile sunt figuri intr-un fond neconstruit in timp.
Se propune o coexistenta a formei orasului ,o mediere, o stare de echilibru intre cele doua concepte extreme, unde construitul si neconstruitul
sa existe simultam intr-o stare de egalitate.
Ei propun aceasta imbinare a celor doua tipuri de oras , imbinarea orasului traditional , emotional si spiritual cu orasul modern, rational si
progresist, asemenea componentelor definitorii ale omului : emotie si ratiune, ca o alternativa la schemele urbane utopice.
2)- In contextul contemporan, comentati cateva dintre liniile de cautari / raspunsurile arhitectural-urbanistice
arhitectural-urbanistice la problematica orasului si arhitecturii, folosindu-
va de exemple.
domina o vasta periferie, ci mai multi poli de atractie, ce obliga orasul la o extindere a sa catre periferii.
Fenomenul tine de densificarea fara precedent a retelei de infrastructuri de mobilitate, reducerea timpului
timpului de deplasare si
transformarea trenului intr-o ambianta domestica, de fenomene economice(delocalizarea),
economice(delocalizarea), sociale (imigratia), de asezare a
diferitelor categorii de oameni si de echipamente in afara ariei orasului.
5)- Ce se intelege prin orasul in regres / shrinking city. Comentati cauzele fenomenului.
SHRINKING CITY/orasul in regres este un oras ai carui poli sunt bine delimitati, ceea ce provoaca o migrare a populatilor
catre aceste zone mai intens
intens folosite, astfel ca rezulta o scadere
scadere a populatiei in alte zone a oraselor.
Orașe în scădere sunt orase dense care au înregistrat pierderi populație notabile. Emigrația (migrația de la un loc) este un motiv
comun pentru contractarea orasului. Având în vedere că infrastructura de astfel de orașe a fost construita pentru a sprijini o
populatie mai mare, întreținerea acestuia poate deveni o problemă serioasă. Un fenomen legat este contra urbanizare.
Fenomenul "Shrinking Cities"
Cities" este unul in care unele orase vor disparea, altele se vor micsora si stagna sau creste. Este un
fenomen neintentionat ce afecteaza orasele atat din punct de vedere economic cat si politic, fenomenul fiind produs de
mobilitatea populatiei tinere, dar exista si o latura pozitiva, noile spatii libere create in cadrul orasului atrangand potentiale
grupuri de investitori ce vad potentialul orasului.
2)- În siajul caror linii de gindire (modele ideologice) ati incadra (1) atitudinea contextuala a anilor 70, (2)Collage City, (3) Arhipelago City
City, (4) bigness si
(5) îlot ouvert , aduse in discutie la curs? Argumentati.
3)- În ce consta conceptul de îlot ouvert , care este sensul lui si ce aduce nou în abordarea problemelor
orasului? Referiti-va la interviul cu Porzamparc.
4)- Comentati nevoia arhitectilor / teoreticienilor de a “inventa” astfel de concepte? Care este sensul acestor cautari?
5)- Ce similitudini si filiatii puteti stabili intre ideile lui Porzamparc din interviu (si conceptul de îlot ouvert),ideile lui Colin Rowe si conceptele de Grossform
si Bigness.
[proiectul urban
proiectul urban]
1)- Cum definiţi noul concept de proiect urban şi care ar fi necesitatea lui / de ce credeţi că a fost necesar? Ce aduce nou fata de proiectarea urbana
traditionala? 1
In cautarea unor noi solutii urbanistice in care orasul sa fie vazut ca un echilibru, o mediere optima intre cultura de masa si cea
inalta, apar noi tipuri de analiza a ,,gesturilor’’ urbane.Fenomentul urban este inteles altfel si asa apar noi instrumente de
interventie, de exemplu : ,,proiectul urban’’.
Proiectul urban reprezinta o trecere de la maniera traditionala de a intelege urbanismul,
urbanismul, la o noua abordare , mai putin fixa si
mai deschisa transformarilor.
Un proiect colectiv, o abordare dinamica, un demers metodologic, cesta inlocuieste notiunea de plan, fiind mai mult un proiect
de arhitectura, ce asociaza continuitatea cu schimbarea.
In anii 1980, proiectul urban capata un nou statut, ocupand un loc central , deoarece s-a ajuns la metoda ,,planificarii
strategice’’. Proiectul urban vizeaza interesul public, tine de o viziune strategica in gestiunea orasului si se refera la un teritoriu
socio-economic,
socio-economi c, patrimoniul construit si intitutiile.
[peisaj si arhitectura
peisaj arhitectura peisajului]
1)- Arhitectura peisajului are o mare pondere in proiectul contemporan. Comentati succint care sunt sperantele, ce se asteapta de la aceasta abordare in
proiectarea contemporana. Folositi-va de exemple!
Peisajul a devenit in arhitectura contemporana un generator de obiecte.El nu reprezinta doar cadrul natural ce ne inconjoara, ci este un adevarat proces ce
tine cont atat de elementele obiective ce il populeaza, cat si de cele subiective, reprezentate de aportul afectiv si estetic. Astfel, in
i n spiritul acestei gandiri,
gradina (spatiul verde)nu mai este doar o prelungire a arhitecturii, un taram plutitor, ci o anexa importanta , un spatiu adiacent, o adevarata functiune
urbana.
Ex: Great Egyptian Museum –unde peisajul, cadrul natural a fost generatorul solutiei arhitecturale, o componenta cheie a proiectului, ce il defineste.
Urbanistii care propun verdele ca solutie nu au in vedere construirea unui nou peisaj sau adecvarea naturii la oras, ci vindecarea unui oras bolnav de
poluare prin interventii vegetale (ex: Alvaro Siza –Santa de Maura sau piscina Dei Leico de Palmiera
Speranta : legaturile formate cu orasul , continuarea peisajului, de a nu-l distruge prin interventia urbana propusa.
Ex:??Brodacre City
2)- Ce aduce nou si necesar conceptul de peisaj în abordarea arhitectural-urbanistica contemporan
contemporana?
a?
Peisajul a facilitat trecerea spre o altfel de abordare. Noua generatie nu se mai axeaza in principal pe legatura oras-peisaj, cat pe arhitectura peisaj. Peisajul
devine context, devine anexa a obiectului arhitectural si il defineste. Peisajul devine astfel „un medicament ” menit sa vindece un oras bolnav de poluare
prin interventii vegetale.
Spatiul public peisagist este cel ce aduce peisajul in constiinta publica.
Toate aceste interventii sunt necesare intrucat traim intr-o epoca in care arhitectura s-a rupt de pamant, iar intergentiile peisagiste sunt actiunile ce
restabilesc legaturile formale si estetice dintre oras-context-arhitectura
3)- Pornind de la noţiunile prezentate la curs, comentaţi elementele funcţionale şi contextuale pe care le înglobează arhitectura peisajului. Folosiţi-vă de
exemplele prezentate la curs, precum şi de altele pe care le consideraţi relevante pentru subiect.
Peisajul nu poate fi redus la simpla prezenta a vegetatiei. Mai mult, nici macar nu implica prezenta verdelui in spatiu.Peisajul in arhitectura are si valente
functionle,Peisajul antropic, supus regulilor casei, creaza o legatura, un dialog dintre constructie si spatiul ei inconjurator. Peisajul devine o anexa a
obiectului arhitectural si il intregeste.(Alvaro Siza).
Intr-o maniera contextuala, putem discuta „orasul in peisaj”, „orasul ca peisaj” sau „peisajul in oras”.Acceptiunea conform careia orasul este privit ca obiect
supus estetizarii si subiect al privirii in totalitatea lui.. Intr-o maniera contextuala, peisajul devine scena orasului.(High line- New York- revitalizarea zonei,
interventie folositoare orasului, creaza o noua initiativa.)
4)- Prezentati succint si argumentat un exemplu semnificativ de proiect de peisaj la nivel teritorial, subliniind si aspectele ce tin de functiune si context.
Arhitectura “din peisaj”/ arhitectura vegetala: parcul Andre Citroen (un parc “futurist”, in care
vegetaa fuzioneaza cu piatra, scla si apa)- Organizarea
O rganizarea generala este condusa de un anume
simbolism in ecare dintre formele propuse: marea peluza centrala goala, traversata simplu de un
drum diagonal, ancata de cele sase gradini temace care declina, prin vegetalul lor, culorile
materiei, apa prezenta peste tot sub forme diverse. Cele sase gradini seriale - gradina
g radina aurie, asociata
aurului si al celui de al saselea simt, cea argintata (argintul si vazul), cea rosie (bauxita, gustul), cea
portocalie (rugina si pipaitul), cea verde (arama oxidata si auzul), cea albastra (mercurului si
mirosului) – sint inveni in sine, separate prin cascade. Vizitatorul gaseste aici alei ascunse, pergole si
cabinete vegetale de refugiu, banci si scaune pliante. Rampe permit vederea de sus si accesul la
micile sere laterale, ideale pentru contemplae si “concilabule”. Gradina alba si gradina neagra fac
legatura cu orasul si creaza spai a caror ambiguitate face o nuantata tranzie intre parc si strada.
6)- Cum puneti in relatie abordarea prin peisaj / arhitectura peisajului cu chestiunea estetica în arhitectura?
- Peisajul este mai mult
mai mult decît numai spau, este un spau care accede la condia de obiect al
experientei sensibile si estece, nu un obiect în spau - Peisajul este in acelasi mp si o cristalizare a
duratei lungi, a istoriei. - Gradina este un model ideal, o construce intelectuala, care expliciteaza
relaile de armonie care trebuie sa poata percepute într-un peisaj, pentru ca acesta sa poata
capata o valoare esteca.
[altele]
1)- Cum puteti discuta notiunea de patrimoniu din perspectiva functionala / contextuala / a peisajului? Incercati
sa va construiti raspunsul pe exemple.
Patrimoniu desemneaza totalitatea bunurilor mostenite din trecut - mai vechi sau foarte apropiat, care au valoare pentru societate; bunuri de
ordin cultural dar si de ordin natural. La inceput, in patrimoniul arhitectural au intrat numai monumente apoi si productii de arhitectura
vernaculara, iar mai recent ansambluri urbane si rurale si situri. Giovannoni a fost primul care a pus accentul pe valoarea sociala a
patrimoniului vechi urban. De atunci, ideile lui au fost preluate si aplicate in Italia, mai ales in orasul Bologna. La ora actuala, in Franta,
asociatiile de cartier care militeaza pentru apararea anumitor tesuturi din secolele al XIX-lea si al XX-lea, testuri amenintate de destrugere,
au dus la descoperirea valorii sociale si conviviale a acestui patrimoniu urban "intra-ordinar".
2)- Pornind de la exemple de cladiri / proiecte, comentati din diverse perspective (contextuala / functionala / a
peisajului) semnificatiile multiple pe care le au pentru oras si pentru spatiul public in care sunt inserate.
3)- Bazandu-va pe curs, discutati cum evolueaza contradictia arhitectura-oras in secolul XX!
4)- Comentati pe baza unor exemple masura in care straturile perceptiei estetice in arhitectura pot fi imbogatite
prin perspectiva contextuala / functionala / a peisajului.