Exemple de probleme rezolvate – pentru restanţă MF

kgf 
kgf 1 at  104  4 kgf
 1 2  ? m col H 2O  m 2
10  10 m col H 2O 
m  m2
1 at  10 m col H 2O 
kgf 10
1  m col H 2O  103 m col H 2O
m2 104
kgf N 105 kgf kgf 9,81
 1  ? bar  1 bar  105   1  bar
m2 m2 9,81 m 2 m 2 105

N kgf N kgf N 1 kgf

 1 2
? 2  9,81 2
1 2  1 2

m m m m m 9,81 m 2

N N N 1
 1  ? at  1 at  9,81104  1  at
m2 m2 m 2
9,81 104

N 1 
1 2
 5 bar 
m 10
 1 m col H 2O  ? bar   de unde rezulta ca
4 N 
10 m col H 2 O  9,81 10 2
m 
9,8110 4
9,81
1 m col H 2O  bar  2 bar
10 10 5
10

APLICAŢIE NR. 1
Să se determine presiunea în punctul 2 ştiind că h = 3 m.
Se aplică ecuaţia hidrostaticii între punctele 1 şi 2.

p1   apă z1  p2   apă z2

p2  p1   apă  z1  z2 
kgf
z1  z2  h , p1 = pat  1 at  104 ,
m2
kgf
p2  pat   apă h  apă  103
m3

kgf kgf kgf

p2  104 2
 103 3  3 m  13000  1,3 at
m m m2

APLICAŢIE NR. 2
Să se determine diferenţa de presiune între punctele 1 şi 2 ştiind că h1 = 1 m şi h2 = 3 m.

Se aplică ecuaţia hidrostaticii între punctele 1 şi 2.

p1   apă z1  p2   apă z2

p2  p1   apă  z1  z2 
kgf
z1  z2  h2  h1  h , p1 = pat = 1 at  104 ,
m2
kgf
p  p2  p1   apă h  apă  103
m3

kgf kgf
p  103 3
 2 m  2000 2  0, 2 at
m m
APLICAŢIE NR. 4

Să se calculeze presiunea în punctul 2, respectiv N, conform datelor din figura următoare, știind că h
= 3 m.

Se aplică ecuaţia hidrostaticii între punctele 1 şi 2.

p1   apă z1  p2   apă z2

p2  p1   apă  z1  z2 
kgf
z1  z2  h , p1 = pat  1 at  104 ,
m2
p2  pat   apă h

kgf kgf kgf

p2  104 2
 103 3  3 m  13000  1,3 at
m m m2
Se aplică ecuaţia hidrostaticii între punctele M şi N.
pM   apă zM  pN   apă zN

pN  pM   apă  zM  zN 
kgf
zM  z N   h , pM = pat  1 at  104 ,
m2
pN  pat   apă h

kgf kgf kgf

pN  104 2
 103 3  3 m  7000  0, 7 at
m m m2
APLICAŢIE NR. 5
Să se determine expresia şi valoarea diferenţei de presiune dintre două recipiente pline cu apă,
amplasate la cote diferite, dacă indicaţia manometrului cu mercur racordat la cele două recipiente
este h = 50 cm şi diferenţa de cotă dintre recipiente este Δz = 1,0 m.
kgf
 apã  103 3
m
kgf
 Hg  13, 6   apã  13, 6 103 3
m

Ecuaţia hidrostaticii: p  z  constant

 pA   apã zA  p1   apã z1

 p1   Hg z1  p2   Hg z2

 p2   apã z2  pB   apã zB
pA   apã zA   Hg z1   apã z2  pB   apã z1   Hg z2   apã zB
   
pB  pA   apã  zA  zB  z2  z1    Hg  z1  z2 
   
 z h   h 

pB  pA   apã  z  h    Hg h

kgf kgf kgf N

3 
pB  pA  103 1, 0 m  0,5 m   13, 6 103 3  0,5 m  7300 2  71613 2  0, 73 at
m m m m
DIAGRAMA PRESIUNILOR RELATIVE
APLICAŢIE NR. 9
Să se reprezinte grafic diagrama presiunilor relative hidrostatice pe peretele ABC al unui baraj din
beton, cunoscând H = 50 m şi h = 25 m.

pA = pat rel = 0
pA  zA  pB  zB → pB  pA    zA  zB  → pB  pA  h

pB  zB  pC  zC → pC  pB    zB  zC  → pC  pB  H

ST:
kgf kgf
pB  h  103 3
 25 m  25000 3
m m
kgf kgf
pC  H  103 3  50 m  50000 3
m m
sau

SI:
N N
pB  h  9,81103 3
 25 m  245250 3
m m
N N
pC  H  9,81103 3  50 m  490500 3
m m
APLICAŢIE NR. 13
Să se calculeze mărimea forței de presiune (P) și adâncimea centrului de presiune (hC) pentru
peretele vertical din figura următoare, știind că: h = 2 m; b = 1,5 m.

h
P    hG   hG  adâncimea centrului de greutate al suprafeței ω
2
  bh

Iy ' bh3
hC  hG  Iy '  moment de inerție pentru suprafață dreptunghiulară
Sy 12
Sy   hG moment static
 h 2 
hG   1 m  kgf
2 2  P    hG    1000 3
1 m  3 m 2  3000 kgf
3 m
  bh  1,5  2  3 m 

bh3 1,5  23 
Iy '    1 m4  Iy ' 1
12 12  hC  hG   1   1,33 m
 Sy 3
Sy   hG  3 1  3 m 3


APLICAŢIE NR. 23
Să se determine influenţa confuzorului asupra presiunii din conducte ştiind că sunt orizontale.

D = 300 mm = 0,3 m
d = 150 mm = 0,15 m
Q = 40 l/s = 0,04 m3/s
p1 = 1 at = 104 kgf/m2
 p v2
Ecuaţia energiei (Ecuaţia lui Bernoulli): z    constant
 2g
Ecuaţia de continuitate: Q  v11  v2 2

p1 v12 p v2
z1    z2  2  2
 2g  2g

p1 v12 p v2
z1  z2 z1    z2  2  2 
 2g  2g

v12 v 2
p1   p2  2
2g 2g

p2  p1 
2g
 v12  v2 2 

 Q
v1  

Din ecuaţia de continuitate:  1

v  Q
 2 2

 D 2 3,14  0,32

 1    0, 07 m 2
Se vor calcula ω1 şi ω2 :  4 4
  d  3,14  0,15  0, 017 m 2
2 2

 2 4 4
 Q 0, 04 m
v1    0, 07  0,57 s

Se calculează vitezele în conducte:  1

v  Q 0, 04 m
  2,35
 2
2 0, 017 s
kgf
1000 3
m2
  0,57  2,35  2  10000 2  265 2  9735 kgf
kgf m kgf kgf
p2  10000 2  2 2

m m s m m
2  9,81 2
s